Geografie economică [608922]

Examen
Geografie economică
Specializare Geografie
1. Explicați rolul statului în dezvoltarea sectorului primar
Geografia economică este una din principalele ramuri ale geografiei care se ocupă de
studiul și analiza asupra modului în care sunt organizate atât spațial, cât și distributiv activitățile
economice, precum producția, comunicațiile, transportul sau consumu l, utilizarea materiilor
prime și a surselor acestora, precum și originile geografice, dinamica și structura economiei la
nivel mondial.
O economie națională poate fi structurată și din punct de vedere sectorial care reprezintă
compartimente mai cuprinzăt oare decât ramurile și din acest punct de vedere avem: sectorul
primar reprezentat de agricultură, silvicultură, industria extractivă , sectorul secundar, respectiv
industri a prelucrătoare, construcțiile, sectorul terțiar, ca de exemplu serviciile . Revoluți a
industrială a impus rolul sectorului secundar în economie, pe care l -a cedat datorită revoluției
tehnico -științifice în favoarea sectorului terțiar.
Sectorul primar al economiei se ocupă, în principal, cu extragera și recoltarea produselor
care pot fii materiile prime sau produse alimentare de bază, acestea avâ nd ca sursă de recoltare
pământul. Aceste produse sunt asociate sectorului primar prin activități economice precum
agricultura, minerit, horticultură, vânătoa re, păș unat, cules sau pe scuit, iar procesele de ambalare
și de prelucrare a materiei prime sunt considerate părți ale acestui sector.

Fig 1: Sursele de venit din sectoarele economice
Sursa: https://www.jstor.org/to pic/economic -sectors/
În țările puternic dezvoltate, dar și în cele în curs de dezvoltare, un procent
însemnat, al forței de muncă se ocupă de buna funcționare a sectorului primar. Aceest sector este
totuși afectat de dezindustrializare și digitalizare ceea ce duce la o eficiență scăzută în ocuparea
locurilor de muncă, forța de muncă slab calificată suferind cel mai mult. Conform sit e-ului
https://www.greelane.com/ , în Statele Unite Americane este angajată aproximativ 2% din for ța
de muncă în activitatea sectorului primar, o scădere dramatică de la mijlocul secolului al 19 -lea,
atunci când mai mult de două treimi din forța de muncă a constat din lucrătorii din sectorul
primar. (https://www.greelane.com/ro/umanistic%C4%83/geografie/sectors -of-the-economy –
1435795/ )
Statul sau autoritatea publică se preocupă de bunăstarea comunității făcând apel la
bugetul public sau, într -o viziune mai largă, la finanțele publice. Acestea din urmă oferă statului
mijloacele financiare necesare protecției (fizice, l egale, în afaceri) comunității.
Statul are un rol vital în dezvoltarea sectorului primar al unei țări. Aceasta este instituția
ce se preocupă de prosperitatea continuă a societății, apelând la bugetul public, cu alte cuvinte la
finanțele publice. Aceste finanțe, oferă statului sursele de venit necesare protecției și dezvoltării
sectorului primar, conform legislației fiecărui stat. Pe baza legislației în vigoare, statul are
puterea de a oferi fonduri pentru proiecte cu potențial solid , ce pot aduce un beneficiu populației,

mediului și să genereze un profit mai mare pt dezvoltator , cu condiția de a colecta taxe prin
impunerea unor sume cu caracter de impozit, la sfârșit de an.
Statul are tot dreptul de a interveni în activitățile economice din statu l pe care îl
coordonează printr -un comportament caracteristic agentului economic comun, sau folosindu -se
de însușirile sale manageriale ale pieței. În cazul agentului economic, statul poate lua parte drept
producător, consumator sau partener în activitățil e comerciale, iar în cazul însușirilor
manageriale, statul este unicul titular de emisie monetară, se ocupă de protecția socială și este
responsabil al înfăptuirii bugetare.
Totodată, intervenția statului este limitată în ceea ce privește activitatea econ omică în
sfera vieții sociale, limită determinată de câțiva factori obiectivi sau de natură subiectivă. Factorii
care determină aceste limite pot fii: decizia de intervenție, ce se caracterizează prin rezultatul
unui raport de interese între personaje care promovează un astfel de comortament și cei ce se
opun acestuia,economia de piață care poate fii influențată de de propria inițiativă a agenților
economici, ori de spiritul concurențial. Așadar, o anumită intervenție din partea statului trebuie
efectuată î n așa fel încât valorile enumerate să nu fie afectate în nici un fel, iar acțiunea statului
poate fii efectuată doar în limitele organelor competente.
În structura economiei mondiale industria ocupă un loc important. Acesta este determinat
de faptul că nivelul dezvoltării ramurilor industriale depinde productivitatea muncii î n toate
ramurile economiei mondiale și naționale, dezvoltarea industriei ca ramură determină progresul
tehnico -științific al societății, nivelul dezvoltării industriei depinde gradul de aprovizionare al
populației cu mărfuri și bunuri materiale, în industrie este ocupată aproximativ 20% din
populația activă , industria participă la formarea produsului intern brut cu 34 – 35%.
În privința sectorului primar, temele ce sunt abordate inves tighează aprecierea rolului
economic și social al activităților princ ipale ce ocupă sectorul primar. Aceste activități sunt cele
ce se ocupă de agricultură, zootehnie, piscicultură, silvicultură, componente de natură ecologică
și prouse caracteristice, ori divizarea unor areale în care sectorul primar trebuie susținut în mod
excesiv.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul agriculturii la nivel global, locurile de
muncă din acest sector s -au redus drastic, însă din acest lucru nu poate rezulta faptul că

agricultura nu este un sector important în viața de zi cu zi. Cu ajutorul cult urilor modificate
genetic și a produselor bazate pe această modificare, a sistemelor de irigații corespunzătoare și a
îngrăsămintelor realizate pe cale chimică, este mai ușor ca terenurile agricole din țările care nu
își permit să ignore intregi areale agr icole, să fie exploatate la nivel maxim. Din aceste cauze,
țările ce cultivă produse neimportante din punct de vedere nutrițional, ajung să fie lideri de piață
în industria agro -alimentară și exporturi.

Fig.2: Sistem eficient de irigare
Sursa: https://www.stiriagricole.ro/wp -content/uploads/2015/08/sisteme -de-irigat -pndr.jpg
În continuare, am id entificat un top al statelor care acordă atenție ridica tă asupra
agriculturii. Ca lider mondial în acest domeniu se regăsește China, stat în care cea mai mare parte
a populației se situează în mediul rural, ceea ce necesită o importanță ridicată pentru economia
chineză. Statul chinez este urmat de India, care desi areo economie destul de scăzută, are o
productivitate ridicată în ceea ce privește sectorul agricol. Pe al 3 -lea loc în acest top se situează
SUA, americanii descurcându -se foarte bine la nivel de producție, neavând deficiențe în cadrul
cererii de pi ață. Pe locul 4 se clasifică Brazilia, stat ce alocă peste 142.000 mld dolari sectorului
agriculturii. Următorul loc în clasament îi revine Indoneziei, urmată de Japonia, Turcia, Nigeria,
Rusia și Franța.

Fig.2: Harta lumii cu procentele terenului arabil pentru fiecare țară
Sura: https://www.slideshare.net/JigoriaOpreaLiviu/tipuri -de-agricultura -pe-glob
În privința silviculturii, ploiticile economice neadecv ate ce au fost adoptate la nivelul
unui stat, au avut un efect negativ în privința eploatării terenurilor forestiere. În anul 2007, a fost
înregistrat un deficit de aproximativ 7 milioane de hectare, în raport cu dinamica suprafețelor
ocupare de păduri la nivel global. Totodată, creșterea suprafețelor forestiere este o acțiune ce
necesită un capital destul de ridicat mai ales pentru țările care nu pot susține financiar o astfel de
activitate. Plantațiile ce necesită un rol de producție exclusiv, continuă să își lărgească teritoriul,
având o contribție de circa 50% pentru producția globală de lemn. Există țări cu un fond
împresionant de plantații, precum China care deține 71.3 milioane hectare, India cu 30 milioane
hectare, SUA cu 17 milioane hectare, Rusia c u 16 milioane hectare, urmate apoi de Japonia,
Suedia, Polonia și Finlanda care posedă între 10 și 5 milioane hectare. Aceste culturi au
potențialul de a ajuta la scăderea presiunii asupra pădurilor naturale și cu un management
corespunzător pot asigura și servicii ecoprotective.( Palaghianu C., 2007 )

Fig.3: Dinamica consumului de lemn la nivel mondial (1960 -2005)
Sursa: Palaghianu C., 2007, Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale

Domeniul zootehniei este și el direct influențat de activitățile economice datorită
producției agricole prin exploatarea produselor obținute din creșterea animalelor. În majoritatea
cercetărilor statistice din acest dom eniu sunt vizate exploatațiile agricole care dețin cel puțin un
animal , acestea putând avea personalitate juridică și fizică care au la balanță animale și/sau
păsări precum fermieri sau întreprinderi agricole, dar și gospodării auxiliare ale populației de
rând.
Piscicultura fu rnizeaza deja aproape 50 la sută , sau aproximativ 63 de milioane de tone –
din peș tele consu mat la nivel global. Cum producția din stocurile de pești sălbatici se
stabilizează , va fi de datoria piscicultorilor pentru a furniza aproximativ 50 de mili oane de tone
suplimentare de peș te necesare pentru a hrăni popul ația în creștere mondială până în 2030.
Crearea unui parteneriat global pentru a se asigura c ă aprovizionarea cu pește poate ține pasul cu
cererea în plină expansiune , a primit undă verde de la Sub -Comitetul FAO pentru sectorul
acvaculturii . Peste 50 de ță ri au aprobat Programul Global de Parteneriat pentru Dezvoltarea
Acvaculturii (GAAP) , care va reuni guvernele, agențiile ONU, organizațiile non -guvernam entale
și sectorul privat pentru a găsi soluț ii durabile pentru satisfacerea nevoii pent ru produsele din

pește.(https://www.gazetadeagricultura.info/animale/pesti/14957 -eforturi -coordonate -in-
piscicultura -necesare -pentru -a-satisface -cererea -la-nivel-mondial.html )
Așadar, prin analiza informațiilor anterioare, am concluzionat că sectorul primar este
influențat direct de către stat, acesta caracterizându -se printr -un ritm mediu al productivității prin
muncă și al progresului tehnic. Statul este principalul pion care ajută industria sectorului primar
oferind fonduri pentru proiecte și parteneriate cu u n puternic impact asupra economiei, ce pot
aduce beneficii atât populației cât și mediului și să genereze un profit considerabil pentru
dezvoltatori cu posibilitatea de a colecta taxe prin impozitarea acestora, la sfârșit de an.

Bibliografie
1) Biroul Național de Statistică (BNS), 2020, Statistica sectorului zootehnic (efectivului și
producției animaliere)
2) Bulicanu T., 2014, Rolul statului in economie, proiect științific
(https://prezi.com/5rwmhshk2i12/rolul -statului -in-economie/ )
3) Iosif S. I., 2015, Economia serviciilor, Târgu -Mureș
4) Mașca S. G., Văidean V. L, Golguțe A., 2011, Economie teoretică și aplicată, Volumul
XVIII, No. 5(558), pp. 15 -41
5) Palaghianu C., 2007, Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale
6) Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Studii de fundamentare, 2014
7) ***http://www.management.ase.ro/reveconomia/2000/10.pdf
8) ***https://conspecte.com/Geoeconomia/transformarile -geoeconomice -in-sectoarele –
economiei.html
9) ***https://www.coursehero.com/file/pdqa0q9/Mezoeconomia -prive%C5%9Fte –
via%C5%A3a -economic%C4%83 -a-ramurilor -industrie-agricultur%C4%83/
10) ***https://www.gazetadeagricultura.info/
11) ***https://www.greelane.com/ro/uma nistic%C4%83/geografie/sectors -of-the-economy –
1435795/
12) ***https://www.scribd.com/doc/190505316/Agricultura -La-Nivel -Mondial

2. Expli cați impactul pandemiei COVID -19 asupra sectorului secundar.
Geografia economică este o ramură a geografiei umane ce se ocupă de studiul resurselor
existente. Aceasta lucrează în principal cu modele spațiale de producție, distribuție și consumul
de bunuri și servicii, având ca și obiect de studiu localizarea, repa rtiția, schimbul și consumul
bunurilor materiale, localizarea și dinamica factorilor eco nomici, conexiu nea teritorială dintre
factorii economici și componentele fizico -geografice, demografice și ecologice.
Economia modernă se împarte în 3 sectoare rinci pale de activitate, acestea fiind sectorul
primar, sectorul secundar și sectorul terțiar, acestea grupând ocupațiile necesare funcționării
economiei pe diferite ramuri economice. Aceste sectoare conlucrează în mod permanent unul cu
celălalt, creând o legătură bilaterală manifestată astfel: Sectorul primar se ocupă de extragerea și
producerea de materie primă în diferite domenii de activitate, care va fii prelucrată și
transformată în bunuri în sectorul secundar, apoi întervine sectorul terțiar, care se adresează
consumatorilor și potențialilor consumatori prin dezvltarea anumitor activități comerciale și de
servicii.
Privind raportul Dezvoltării Mondiale din anul 2000, se prezintă 2 procese care a loc în
cadrul economiei mondiale: globalizarea și descentralizarea. Aceste procese constau în în
transnaționalizar ea până la supranaționalizare cu deosebire în domeniile comerțului, finanțelor și
tehnologiilor de vârf , respectiv în transmi terea de către guvernul național către comunitățile
locale a tot mai multe atribuții administrative, sociale, educaționale, bugetare
În anul 2019, un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) ne arăta că economia
mondială are o evoluție destul de lentă în contextul climatului investițional, ceea ce se datorează
în principal tensiunilor politice cu caracter economic dintre marile puteri Statele Unite și China ,
care au cumulat peste 40% din produsul intern brut mondial . Totuși, sectorul serviciilor a
înregistrat o evoluție stabilă în ultimile luni ale anului, evoluție susținută pe baza pieței forței de
muncă.
Din punct de vedere al țărilor emerse și în curs de dezvoltare din cadrul Europei , Fondul
Monetar In ternațional prevede o accelerare în sens negativ a economiei. Experții FMI ai

incertitudinea că dinamica anuală a volumului comercial va simți o scădere a valorilor
comerțului internațion al de la 3,7% în 2018, la 2,5% în 2019.
Totuși, începutul anului 2020, se resimte printr-o lovitură drastică a supra PIB-ului
mondial , datorită virusului Covid -19. Din cauza acestuia se declanș ează pandemia care tulb ură
piețele financiare din lume. Datorită acestor lucruri sunt asteptate efecte negative însemnate
asupra economiei mondiale , din cauza măsurilor ce au fost luate pentru o mai bună gesionare a
crizei.
Pandemia ce a avut ca focar principal statul China , a afectat foa rte mult sectoarele
economice, totodată și sectorul secundar. Măsurile ce au fost impuse pe parcursul acestei
pandemii, au avut ca efect negativ asupra acestui sector, închiderea marilor unități comerciale
care se ocupau de prelucrarea mate riilor prime.
Sectorul c u cel mai mare grad de risc în privința constrângerii sau închiderii activităților
și, totodată, și reducerea drasti că a numărului angajaților este sectorul secundar . Ȋn cadru l
acest uia, înainte pandemia generată de COVID -19, activau 124,6 milioane de per soane, ceea ce
reprezintă 37,4% din totalul angajaților la nivel mondia l. Atât Statele Unite, cât și întreaga lume
au raportat pierderi însemnate de locuri de muncă di n sectorul secundar ceea ce a dus la o
scădere semnificativă a producerii bunurilor finite ce ar trebui s ă ajungă pe mâinile
consumatorilor .
În urma extinderii rapide a pandemiei cu coronaviru s, multe țări au adoptat politici și
strategii de distanțare socială pentru a încetini sau chiar preveni răspândirea noului virus, cu
scopul de a evita rezultatele catastrofale pentru sistemele naționale de sănătate și de a reduce
numărul de pierderi de vieți omenești. În cazul pieței muncii, multe milioane de lucrători, dintr –
un număr mare de țări, au fost direct afectați de măsurile adoptate de fiecare țară în parte.
Reducerile puternice și neprevăzute a le activității economice determină o scădere dramatică a
ocupării forței de muncă, atât din punct de vedere al numărului de locuri de muncă, cât și al
orelor de muncă agregate. Criza a generat deja un șoc la nivelul întregii economii și pe piața
muncii, af ectând nu numai oferta (producția de bunuri și servicii), ci și cererea (consumul și
investițiile). Rezultatul măsurilor adoptate poate afecta însă pe o perioadă mai lungă cererea și
oferta, criza care poate fi generată fiind mai dificil de tratat decât o recesiune normală.

Problemele care se ridică în această conjunctură se referă practic la două aspecte: „aplatizarea”
curbei epidemiei sau „aplatizarea” curba recesiunii (Robalino, 2020). Rezolvarea simultană a
ambelor probleme este puțin probabilă și, în a cest context, trebuie acceptate o serie de
compro misuri pentru ieșirea din criză. (Tache M., 2015 )
Institutul Național de Statistică a realizat un studiu în rândul managerilor întreprinderilor
din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și servicii cu privire la percepția
acestora privind perspectiva evoluției activității întreprinderilor în lunile martie -aprilie 2020 .
Conform acestei cercetări s-a ajuns la concluzia reducerii cifrei de afaceri cu 32% în luna martie
2020 și cu 40% în luna aprilie 2020 compar ativ cu aceleași luni ale anului trecut .
Datorită crizei generată de virusul Covid -19 și de măsurile ce au fost impuse pe parcursul
pandemiei, se ia în considerare propunerea digitalizării anu mitor ramuri din sectorul secundar ,
care generau un număr însemnat de locuri de muncă. Datorită acestor modificări, numărul
șomerilor va rămâne în continuare la valori destul de ridicate, chiar și după sfârșitul pandemiei,
iar cel mai afectat sector va fii cel al forței de munc ă necalificate și, totodată, cel al forței de
muncă calificate în domeniile cu potențial ridicat de digitalizare .
Potrivit INS, impactul epidemiei de COVID -19 asupra volumului de activitate al
industriei prelucrătoare crește odată cu extinderea orizontului de timp. Incertitudinea este
trăsătura principală a estimărilor privind vol umul de activitate, întrucât ponderea celor care nu
pot estima direcția viitoare spre care se îndreaptă activitatea se majorează de la 24,5% în martie
2020, la 40,1% în aprilie 2020.
Dintre subsectoarele ce fac parte din sectorul secundar al economiei cele mai afectate de
nesigutanța evoluției volumului activității din data în care a fost realizată cercetarea statistică
sunt fabricarea de autovehicule pentru transportul rutier, a remorcilor și a semiremorcilor
detașabile, construcția de automobile, fab ricarea echipamentelor electrice, industria construcțiilor
metalice și a produselor din metal, exclusi v mașini, utilaje și instalații , dar și industria
metalurgică.
Institutul Național de Statistică menționează că, după cum se observă, toate aceste
activități ale industriei prelucrătoare sunt într -un fel sau altul legate de lanțurile de furnizare

internaționale afectate de închiderile decretate de diverse țări afectate la rândul lor de COVID –
19. Dacă în martie 2020, la nivelul industriei prelucrătoare, dintre agenții economici care au
putut estima evoluția volumului de activitate, o pondere de 33,5% prevedeau o restrân gere de
până la 25% a activității și 30,2% nu estimau modificări, în aprilie 2020 aceste ponderi erau mai
mici cu 9,8 pp la prima categorie și 13,9 pp la ceea de -a doua. În același timp, ponderea agenților
economici care prevedeau o restrângere a volumului de activitate de peste 25% era mai mare cu
19,4 pp în aprilie față de martie 2020, iar procentul celor care estimau o în cetare a activității
creștea cu 4,2 pp în același interval. (https://insse.ro/cms/ )
Pandemia de coronavirus a avut un impact resimțit și asupra volumului activității din
sectorul construcțiilor, având două caracteristici. În primul rând incertitudinea în fața evoluției
afacerilor care se dezvoltă odată cu lărgirea perioadei de timp, iar în al doilea rând, dezvoltarea
ponderilor acțiunilor care sunt afectate negativ influențând restrângerea volumului activităților cu
mai mult de 25% .
În acest mod , asupra întregul ui nivel al agenților economici din sectorul terțiar, care sunt
incluși în cerc etarea statistică realizată de Institutul Național de Statistică, volumul
întreprinzătorilor ce nu pot să aprecieze posibila evoluție a activi tății economice, crește de la o
lună la alta cu 11,5%. Dintre agenții economici care au putut evalua i mpactul pandemiei de
Covid -19 asupra volumului de activitate în aprilie 2020, 61,4% dintre ei au intuit o
micșoraresemnificativă a volumului activitâții cu o valoare mai ridicată de 25%, sau chiar
închiderea activităților față de numai 39,2 % în martie.
Prin urmare, a supra acestei scurte cercetări, am ajuns la concluzia că pandemia creată de
virusul C ovid-19 are un impact negativ puternic asu pra sectorului economic secundar, care, prin
încetarea activităț ilor unor importante întreprinderi prelucrătoare de materii prime în produse
finite de la nivel global , s-a ridicat drastic nivelul șomajului din întreaga lume și a dus l a
scăderea valorii produsului in tern br ut de la nivel global, având posi bilitatea de a reveni la valori
potrivinte într -un timp destul de lung.

Bibliografie
1) Albu l., Preda C., Lupu R., Dinu M., Bălan M., Păuna C., Iorgulescu I., Mateescu G.,
Diaconescu T., Bilevsky G., Simionescu M., Sâman P., 2020, Evaluări ale impactului
macroeconomic al Covid -19, Academia Română, Secția de Stiințe Economice, Juridice și
Sociologice, București
2) Neguț S., Vlîsceanu G., Brad F., Popescu C., Neacțu C. M., 2005, Geografie economică
mondială, Editura Meteor Press, București
3) Tach e M., 2015, Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice , Plan
Urbanistic General Municipiul Arad
4) ***https://stirileprotv.ro/stiri/f inanciar/industria -cea-mai-afectata -de-pandemia -de-covid –
19-impactul -estimat -de-cnsp.html
5) ***https://www.bursa.ro /ins-criza-coronavirus -ponderea -companiilor -a-caror -activitate –
se-restrange -cu-peste -25-procente -a-urcat -la-45-procente -in-aprilie -01624935
6) ***https://www.rfi.ro/economie -113346 -economia -mondiala -pierdere -de-turatie
7) ***https://www.zf.ro/banci -si-asigurari/economia -mondiala -este-deja-in-recesiune –
19059685