Geografie Aplicată și Evaluarea Resurselor Turistice [617860]

Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole
Geografie Aplicată și Evaluarea Resurselor Turistice

Guvernanț a resurselor deltaice și costie re
Municipiul Galați (Problemele Falezei Dunării)

Prof.Coordn. Dr. Igor Sirodoev
Masterand: [anonimizat] 2020

2

Cuprins:
I. Introducere
II. Analiza problematică din perspectiva D.P.S.I.R. ( Drivere -Presiuni -Stare -Impact)
III. Legile de guvernare a problemei
a. Cadru l legal care controlează starea problemei
b. Inventarierea factorilor de decizie
c. Inventarierea actorilor interesa ti
IV. Soluția pentru rezolvarea problemei
V. Concluzi i

3
I.Introducere
De cele mai multe ori faleza este un abrupt cu o pantă cuprinsă între 40ș și 90ș, cu înălțimi
variabile. Baza ei se poate continua printr -o suprafață puțin înclinată, numită platformă de
abraziune. Faleza și suprafețele de abraziune sunt rezultatul acțiunii mecanice a mării sau a unui
fluviu , mai ales prin bombardarea la bază a le abrupturilor cu pietrișuri mișca te de valuri. Aici apar
firide (scobituri), care duc la prăbușirea stratelor de deasupra. Materialele prăbușite sunt înlăturate
de valuri, abruptul fiind supus din nou ac țiunii lor care provoacă retragerea falezei și lărgirea
platformei de abraziune. Pe măsura retragerii falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar
valurile se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de firidă. Astfel, a braziunea se reduce,
procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage.
Faleza este, printre formele de relief de litoral, malul înalt și abrupt al unei mări, iar prin
metonimie, al unui lac, sau chiar, la Constanța, fâșia de teren amenajată artificial pentru plimba re
de-a lungul falezei geografice. În geografie și geomorfologie, faleza este un povârniș cu pantă între
15 ° și verticală de înălțime variabilă, fără vegetație, creat de eroziunea marină de -a lungul unei
coaste, ce se desfășoară la contactul dintre uscat și mare.
In Municipiul Galați este cea mai înaltă faleză a Dunării din toate orașele aflate pe malul
fluviului. Cu o înălțime maximă de 60 de metri și o lungime de șase kilometri, Faleza Superioară
a Dunării este un punct de reper pentru gălățeni și o zonă de interes pentru dezvoltatorii imobiliari
și pentru hotelieri.
Faleza este ideală pentru plimbări în aer liber, localurile amenajate de -a lungul ei pe vase
transformate în cafenele și restaurante reușesc să atragă un număr însemnat de turiști sau cel puțîn
cei care sunt in trecere și preferă să facă o pauză pentru câteva momente de relaxare. Concertele,
întrecerile sportive, alte evenimente culturale care au loc frecvent reprezintă un plus de atracție al
acestei faleze. În același timp atât gălățenii c ât și turiștii se pot bucură de câteva capturi la malul
Dunării, fiind întâlnite o diversitate de specii piscicole.

Harta 1. Faleza Dunarii Galati Sursa: https://www.arenaconstruct.ro/concurs -de-solutii -urbanistice -pentru -faleza -dunarii/

4
II. Analiza problematică din perspectiva D.P.S.I.R. (Drivere -Presiuni -Stare -Impact)

✓ II.1. Drivere
În ceea ce privește termenul de "driver", acesta se manifestă prin cererea activității de
recreere atât a localnicilor cât și a turiștilor. Astfel sunt prezente în Municipiul Galați mai multe
forme de turism c a de exemplu: turism de recreere, agrement, piscicol cultural etc.
II.2. Punctele de p resiun e
Industria turismului este un factor important care adună în fiecare an mii de turiști; În
România dezvoltarea turismului este în deplină concordantă cu Orientările Strategice Comunitare,
întrucât implementarea acestei axe prioritare contribuie la îmbunatatirea gradu lui de atractivitate
a regiunilor și la crearea de noi locuri de muncă. Având în vedere că turismul a devenit o activitate
de recreere globală populară, cu consecința că a devenit una din cele mai puternice ramuri
economice pe plan mondial, valorificarea a tracțiilor turistice din diferite zone poate contribui la
creșterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariției și dezvoltării firmelor
locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru
inves titori, însă există și factori negativi ce pun presiune pe zona de studiu acestea manifestându –
se prin poluare, degradarea ecosistemelor sau chiar degradarea falezei prin apariția șanțurilor sau
a alunecărilor de teren.
II.3.Stare
Privind punctele de presiune ale Falezei Dunării Galați prezentate mai sus
prin manifestarea cererii activității de recreere atât a localnicilor cât și a turiștilor rezultă starea
falezei care poate fi definită în funcție de habitatele ecologice naturale, degradarea falezei s au chiar
afectarea condițiilor de trăi ale locuitorilor.
Având în vedere definirea stării falezei prin habitatele ecologice naturale, acțiunile
turiștilor sau a localnicilor pot duce la indepărtarea sau distrugerea directă a habitatelor și a
speciilor prot ejate. Prin definirea stării Falezei Dunării din Municipiul Galați se evidențiază
degradarea falezei prin apariția eroziunii solului, alunacarilor de teren și condițiile de trăi ale
localnicilor prin inexistentă unor locuri special amenajate pentru desfășurarea activităților de
recreere.

Fig.1 Degradarea Falezei Dunării Galați Sursa: https://www.viata -libera.ro/eveniment/30975 -galati-viata -libera -top-gropi –
cratere -strazi -surpare -lucrari

5
II.4. Impact
În ceea ce privește impactul tuturor acestor acțiuni, lipsa importanței acestei resurse
turistice poate duce la pierderea diversității biologice existente, căderea falezei, imposibilitatea
accesului spre tr aversarea bacului.

✓ II.1.2. Drivere
“Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau
indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care alterează ecosistemele,
diminuea ză resursele biologice și pun în pericol sănătatea omului .”
În ceea ce privește a două problema cu care se confruntă Faleză Dunării, Galați, poluarea
cu deșeuri aceast a reprezintă o mare problem ă atât pentru localnici cât și pentru turiști. În general ,
ca urmare a lipsei de amena jari si a exploatarii deficitare , depozitele de deseuri se numara printre
obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea pu blică.

II.1.2. Punctele de presiune
Principalele forme ca puncte de presiune dar si impactul de risc determinate de depozitele
de deseuri orasenesti si industriale sunt: modificari de peisa j si disconfort vizual, poluarea aerulu i,
al apei, al solului chiar și modificari ale fertilitatii solurilor și ale compoziti ei biocenozelor pe
terenurile invecinate .
Având în vedere prezența fluviului, curenții aduna tone de gunoaie – atât cele purtate de
Dunăre, cât și cele scurse de pe afluenți – așa că tot malul este plin de resturi, ambalaje, trunchiuri
de copaci și chiar an imale moarte. Tonele de gunoaie aduse de Fluviul Dunăre a se opresc prima
dată în dreptul orașului Galați. În zonă sunt amplasate mai multe pontoane, unde in perioada
sezonului cald funcționează restaurante, iar acestea acționează acum ca un dig, unde se acumulează
toate aceste deșeuri iar stratul de resturi pare a fi o pătură de reziduuri.
Pe lângă gunoaiele care sunt aduse de către fluviu în fiecare an, atât localnicii cât și turiștii
care vin sau cei care doar traversează bacul igno ră acest lucru neținând cont de frumusețea naturii
contribuind și ei la o poluare excesivă prin aruncarea gunoaielor.

II.1.3 Stare
Luând în calcul poluarea cu deșeuri din cadrul Falezei Dunării Galați, se poate observ a
(fig.2) starea în care se află falez a din acest punct de vedere , tone de gunoaie sunt aduse anual de
ape din amonte, dar și de pe afluenții Dunării, în special de pe Siret , în acealsi timp localnicii și
turiștii completează aceast fapt neincerc ând să diminueze problema . Indiferenta unora dăunează
atât orasului c ât si sistemului de locuire.

6

Fig.2 Poluarea cu deșeuri Faleza Dunarii Galati
Sursa: https://ziare.com/galati/stiri -actualitate/faleza -galateana -inecata -si-de-gunoaie -nu-numai -de-apa-care-le-cara-
3762292

II.1.4. Impact
Deșeurile au și un impact indirect asupra mediului. Orice nu se reciclează sau nu se
recuperează din deșeuri reprezintă o pierdere de materii prime și de alți factori de producție utilizați
în cadrul lanțului respectiv în etapele de producție, transport și consum al produsului.
Impacturile asupra mediului în lanțul ciclului de viață sunt semnificativ mai mari decât cele
care apar exclusiv în etapa gestionării deșeurilor.
Direct sau indirect, deșeurile ne afectează sănătatea și bunăstarea în numeroase moduri:
gazul metan contribuie la schimbările climatice, poluanții atmosferici sunt eliberați în atmosferă ,
sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peștii
ingerează substanțe chimice toxice, după care ajung sa fie consumati de oameni. Impactul este în
primul rând estetic, diminuându -se cadrul natural în același ti mp decaz ând din interesul atât
turiștilor cât și a localnicilor.
Privind efectele asupra biodiversității un depozit de deșeuri înseamnă eliminarea de pe
suprafață afectată a unui număr ridicat specii fără a lua in calcul și populația microbiologică a
solului. Pe lângă acest lucru, biocenozele din vecinatatea teritoriului se poate modifica în sensul
că în asociațiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate iar unele
mamifere, păsări, insecte părăsesc zona în avantajul celor care își găsesc hrană în gunoaie
(șobolani, ciori etc.).
Impactul major al acestor acțiuni este scăderea calității vietii dar și reducerea
habitatului.

7
III. Legile de guvernare a problemei

✓ Cadrul legal care controlează starea problemei
✓ Legislație privind activitatea de t urism
Art. 7. – (1) Autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții în domeniul
turismului:
b) asigură cadrul necesar pentru conservarea și protejarea resurselor și obiectivelor
turistice locale în condițiile legii;
c) stabilesc măsuri pentru stimularea dezvoltării stațiunilor turistice, a produselor și a
ofertei turistice locale;
e) asigură pe traseul circuitelor turistice locuri pentru prepararea alimentelor și consumul
acestora și locuri pentru depozitarea deșeurilor;
Art. 59 – În scopul protecției turiștilor, al asigurării calității și siguranței în furnizarea
serviciilor turistice, precum și în vederea stabilirii unor standarde unice calitative și cantitative este
interzisă de sfășurarea activităților specifice și prestarea serviciilor turistice fără autorizațiile emise
de Instituția de resort con form art. 4 , alin. 1, litera k și a normelor metodologice elaborate și
aprobate potrivit prezentei legi.
Art. 64 – Operatorii economic i care prestează servicii de transport sunt obligați să afișeze,
cel puțin într -o limbă de circulație internațională, informații utile în caz de urgențe precum și
informații cu privire la autoritățile competente în soluționarea reclamațiilor legate de furn izarea
serviciilor .
Art. 66 – Turistul are următoarele obligații:
a) de a respecta regulamentele impuse de operatorii economici cu privire la folosirea bazei
materiale și facilităților puse la dispoziția lor, pe parcursul folosirii acestora în calitate de
turiști/clienți, cât și privind regulile de bună coabitare și respect reciproc față de alți turiști și față
de angajații prestatorului de servicii;
b) de a desfășura activitățile turistice cu respectarea valorilor, tradițiilor și obiceiurilor
comunităților gazdă;
c) de a menține și asigura curățenia spațiilor pentru activitățile de turism derulate în cadru
natural , cu respectarea principiilor și normelor ecologice aflate în vigoare.

Art. 70 – (1) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) nerespectarea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute la
alin. (3) –(6) ale art. 7, art. 8, art. 9, art. 10; alin. (2) al art. 39, art. 43. k) nerespectarea prevederilor art. 59;
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amenda contravențională.
Limitele amenzilor precum și sancțiunile complementare se prevăd prin normele metodologice elaborate
și aprobate conform a rt. 5.
(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de persoanele cu atribuții de control
din cadrul Instituției de resort.

8
✓ Legislație privind poluarea cu deșeuri

ART. 4 (1) Ierarhia deșeurilor se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul
legislației și al politicii în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, după cum
urmează: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operațiuni de
valorificare, de exemplu valorificarea energetică; e) eliminarea.
(2) Aplicarea ierarhiei deșeurilor menționată la alin. (1) are ca scop încurajarea acțiunii în materie
de prevenire a generării și gestionării eficiente și eficace a deșeurilor, astfel încât să se reducă
efectele negative ale acestora asupra mediului.(5) Autoritatea publică centrală pentru protecția
mediului ia în considerare principiile generale al e protecției mediului, precauției și durabilității,
fezabilității tehnice și viabilității economice, protecției resurselor, precum și impactul global
asupra mediului, sănătății populației, economiei și societății, potrivit prevederilor art. 1 și 20.
ART. 12 (1) În vederea prevenirii, reutilizării, reciclării și a altor tipuri de valorificare a
deșeurilor, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului promovează sau, după caz,
propune măsuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care produc ătorul produsului, persoana
fizică autorizată sau persoana juridică ce, cu titlu profesional, proiectează, produce, prelucrează,
tratează, vinde ori importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
(2) Măsurile prevăzute la ali n. (1) includ, fără a se limita la acestea, următoarele:
c) acceptarea produselor returnate și a deșeurilor rezultate după ce produsele nu mai sunt folosite
și asigurarea gestionării ulterioare a acestora fără a crea prejudicii asupra mediului sau sănătăți i
populației, precum și asumarea răspunderii financiare;
d) punerea la dispoziția publicului a informațiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil și
reciclabil al produselor.

LEGE Nr. 211 din 15 noiembrie 2011
ART. 1 Prezenta lege stabilește măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății
populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea
deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselo r și creșterea eficienței folosirii
acestora.
ART. 15 (1) Unitățile și întreprinderile care valorifică deșeuri le au următoarele
obligații:
a) să dețină spații special amenajate pentru stocarea deșeurilor în condiții care să
garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană și deteriorării calității mediului;
b) să evite formarea de stocuri de deșeuri care urme ază să fie valorificate, precum și de
produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau
care să prezinte riscuri asupra sănătății populației;
c) să adopte cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deșeurilor, în
momentul achiziției.

9
ART. 20 Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea
umană și fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a g enera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

b. Inventarierea factorilor de
decizie c. Inventarierea actorilor interesati

➢ Consiliu l Județean Galați

➢ Primăria Municipiului Galați

➢ Guvernul României : Ministerul
Apelor și Protecției Mediului,
Ministerul Turismului ,
Ministerul Economiei

➢ APA CANAL SA
➢ IRICAD SRL
➢ NOMIS 2003 SRL
➢ INTERNAV SHIPPING SRL
➢ NAVROM PORTSERVICE
SA
➢ COJAR SRL
➢ SIGMA S SRL
➢ COMPANIA NATIONALA
ADMINISTRATIA
PORTURILOR DUNARII
MARITIME SA
➢ DUNAREA SA
➢ TRIPLU D SRL
➢ DODAN IMPEX SRL
➢ NEDISTRUCTIV SRL Art.96 (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 6.500 lei (RON)
la 7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON)
pentru persoane juridice, prin încălcarea prevederi i legale ;
Art.97. (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la art. 96 se
realizează de comisari și persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naționale de Mediu,
Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, cadre de poliție, jandarmi ș i
personalul Ministerului Apărării Naționale, împuternicit în domeniile sale de activitate,
conform atribuțiilor stabilite prin lege.
(5) În situația în care infracțiunile pedepsite conform alin. (3) și (4) au pus în pericol
sănătatea sau integritatea cor porală a unui număr mare de persoane, au avut vreuna dintre
urmările prevăzute în art. 182 din Codul penal ori au cauzat o pagubă materială importantă,
pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea uno r drepturi, iar în cazul în care s –
a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei naționale,
pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

10
➢ MULTIPRINT SRL
➢ MEDIMPEX SRL
➢ MONTANA TRAVEL

IV. Soluți i pentru rezolvarea problemei
IV.1. Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurător, aceasta reprezentând”materia sa primă”, obiectul și domeniul de desfașurare a
turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se desfașoară în mediu și
prin mediu, calitatea acestuia putînd favoriza sau nega activitațile turistice. Cu cât degradările
produse acestuia ia o amploare mai mare, cu atât serviciile turistice sunt mai afectate.
Din punct de ve dere economic,neajunsurile semnalate, ca urmare a existenței de resurse
turistice , degradate se reflectă, în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse
de venituri, constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economie
Pentru combaterea degradării ecosistemelor sau a falezei prin apariția șanțurilor,a
alunecărilor de teren din cauza turismului necontrolat au fost propuse mai multe soluții precum :
limitarea accesului în locurile grav afectate sau predispuse la alunecări d e teren, amenjarea falezei
cu scări în loc de poteci (unde există posibilitatea) , implementarea unei strategii de dezvoltare
pentru înbunatatirea activităților turistice , amenajarea unor “trasee educative” cu panouri care să
prezinte date despre flora și fauna existenta, construirea unor diguri arcuite care să iasă în Dunăre,
acestea urmând să fie amenajate ulterior ca promenade sau cu alte utilități de agrement incurajarea
unei promovări intense pentru înbunatatirea și amenajarea Municipiului Galați , punându -se
accent pe Faleză Dunării .
Posibile solutii pentru diminuarea efectelor negative :
Resurse Guvernamentale: voință publică, resurse, conducere, management, coordonare
Cunoștiinte și practici: conștientizarea opiniei publice, educare, cercetare și de zvoltare
Restrctii și inițiative: cadrul legal și administrativ, inițiative financiare,

IV.2. Cantitatea de deșeuri pe care o generăm este strâns legată de tiparele noastre de
consum și de producție. Numărul foarte mare de produse care intră pe piață repr ezintă o altă
provocare. Schimbările demografice, precum creșterea numărului de gospodării alcătuite dintr -o
singură persoană, afectează, de asemenea, cantitatea de deșeuri pe care le generăm (de exemplu,
ambalarea produselor în pachete mai mici).

11
Spectrul larg de tipuri de deșeuri și de rute complexe ale tratării deșeurilor (inclusiv cele
ilegale) face dificilă obținerea unei imagini complete a deșeurilor generate și a locului în care se
află acestea. Există date, deși de calitate variabilă, pentru toate t ipurile de deșeuri.
Având în vedere ca m ediul este parte integrantă esențială a oricărui proces de dezvoltare
și cuprinde legăturile și interdependențele existente între oameni și resursele naturale , trebuie să
respectăm mediul pentru ca acesta s ă nu se întoarc ă împotriva noastră. În acest scop au fost propuse
câteva soluții în rezolvarea poluării cu deșeuri din perimetrul Falezei Dunării Galați: existența /
implementarea echipamentelor adecvate și existența resurselor economice pentru a efectua
monito rizări, evaluări și cerecetări în teren , expunerea sancțiunilor în cazul încălcării legilor pe
panouri precum și evidențierea impactului poluării cu deșeuri asupra populației , amplasarea
coșurilor de gunoi .

V.Concluzii

În urma analizei celor două probleme, activitatea turistică și poluarea cu deșeuri din
perimetrul Falezei Dunării din Municipiul Galați putem concluziona faptul că această faleză
reprezintă o resursă importantă pentru acest oraș însă , nu este pus ă în valoare atât cât ar merit a,
din c ontra aceast a este neglijată de cele mai multe ori și remarcând -o doar atunci când este într -o
postura critică ( Fig.1 Degradarea Falezei Dunării Galați ).
Falez a Dunării poate fi o sursă de profit având în vedere poziția ei. Mulți investitori pot
valorifica acest loc prin construirea unor restaurante plutitoare cu diferite tematici pentru a atrage
turiști sau cum am spus mai sus în "soluții pentru rezolvarea problemei" construirea unor diguri
arcuite care să iasă în Dunăre, acestea urmând să fie am enajate ulterior că promenade sau cu alte
utilități de agrement.
Poluarea cu deșeuri reprezintă uun mod negativ de afișare , în primul rând estetic făcând
faleză să decadă atât în ochii localnicilor cât și a celor care sunt în trecere sau chiar turiști.
În acest context, principalul obiectiv ce trebuie avut în vedere de autoritățile locale și
naționale vizează consolidarea imaginii acestei destinații turistice. Astfel, în urmă analizării
acestor două probleme cu care se confruntă Faleză Dunării din Munic ipiul Galați, privind și
potențialul turistic a Dunării în această zona și modul de exploatare a acestei resurse turistice se
poate avea în vedere măsurile/ propunerile în ceea ce privește promovarea imaginii și destinației
turistice.

12
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Relief_litoral
https://www.primariagalati.ro/portal/act/puz/final/puz2/rap_inf.pdf
https ://www.fonduri -ue.ro/images/files/studii –
analize/48101/13._Raport_Final_ro.pdf
“Legea turismului ”, Cap.II, “ Cadrul instituțional Secțiunea 1. Atribuțiile și
obligațiile autorității administrației publice centrale responsabile ”, Cap.V,
“Autorizarea și cont rolul în domeniul turismulu ” http://turism.gov.ro/web/wp –
content/uploads/2018/10/Legea -turismului.pdf
https://www. listafirme.ro/49/d2.htm
http://bioclima.ro/ECO.pdf