Geografia și mediul [601462]

Geografia și mediul
înconjur ătorGeography and
environment
1.1
1.2
1.3Geografia și organizarea
administrativ-teritorial ă
Meteorologia
Mediul înconjur ătorGeography and administrative-
territorial organisationMeteorology
Environment1111 CAPITOLUL
CHAPTER

1.1 GEOGRAFIA ȘI ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV-TERITORIAL Ă
CUPRINS
Tabele:GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE –
TERRITORIAL ORGANISATION
CONTENTS
Tables:
1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4
1.1.5
1.1.6
1.1.7
1.1.8Pozi ția geografic ă a României …………
Lungimea frontierelor României ……….
Principalele altitudini muntoase ………..Lungimea principalelor cursuri de ap ă
de pe teritoriul României ………………..
Principalele lacuri naturale ………………Principalele lacuri antropice …………….
Altitudinea medie a principalelor
orașe din România ………………………..
Organizarea administrativ ă a
teritoriului României,
la 3 1 decembrie 2003 …………………….Geographical position of Romania
Length of Romania’s borders
Major mountain peaksLength of major rivers
on Romanian territory
Major natural lakesMajor anthropic lakes
Average height of major
towns in Romania Administrative organisation
of Romanian territory,
on December 31, 2003
Sursa datelor
– Institutul de Geografie Bucure ști;
– Inspectoratul General al Poli ției de Frontier ă din cadrul
Ministerului Administra ției și Internelor;
– Ministerul Agriculturii, P ădurilor și Dezvolt ării Rurale.
Prezentare
• România este situat ă în sud-estul Europei Centrale,
în interiorul și exteriorul arcului mun ților Carpa ți, pe
cursul inferior al Dun ării (1075 km) și cu ie șire la Marea
Neagr ă, la o distan ță fa ță de extremit ățile
continentului, ce variaz ă între 1050 km și 2800 km.
Centrul țării este marcat de intersec ția paralelei 46oN
cu meridianul 25oE (la 17 km nord de ora șul Făgăraș),
iar teritoriul României se desf ășoară pe 4o37'59"
latitudine (525 km) și 9o25'40" longitudine (743 km).
• Ieșirea la mare înlesne ște leg ăturile cu țările din
bazinul M ării Negre, bazinul M ării Mediterane și prin
intermediul acesteia, cu toate țările lumii.
• Litoralul românesc al M ării Negre se desf ășoară pe
245 km, între gârla Musura (grani ța cu Ucraina) și
localitatea Vama Veche (grani ța cu Bulgaria).
• Relieful României se compune din trei trepte
majore și anume: cea înalt ă a Mun ților Carpa ți (cel mai
înalt vârf Moldoveanu 2544 m), cea medie carecorespunde subcarpa ților, dealurilor și podi șurilor și
cea joas ă, a câmpiilor, luncilor și Deltei Dun ării. Delta
Dunării, cea mai tân ără unitate de relief, în continu ă
formare are altitudinea medie de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unit ăților de relief sunt:
propor ționalitatea (3 1% mun ți, 36% dealuri și podi șuri,
33% câmpii și lunci), dispunerea concentric ă și sub
form ă de amfiteatru a treptelor majore ale reliefului.
• Clima României este temperat-continental ă de
tranzi ție, cu influen țe oceanice dinspre vest,
mediteraneene dinspre sud-vest și continental-
excesive din nord-est. Temperatura medie multianual ă
este diferen țiată latitudinal, respectiv 8oC în nord și
11oC în sud, și altitudinal, cu valori de -2,5oC în zonele
montane (Vârfu Omu – masivul muntos Bucegi) și
11,6oC în câmpie (ora șul Zimnicea – jude țul
Teleorman).Data source
– Institute of Geography Bucharest;
– General Inspectorate of Border Police within theMinistry of Administration and Interior;- Ministry of Agriculture, Forests and RuralDevelopment.
Description
•
Romania is situated in the South-Eastern part of
Central Europe inside and outside of the CarpathiansArch, on the Danube (1075 km) lower course and hasexit to the Black Sea, being placed at a distance
ranging between 1050 km and 2800 km against the
continent extremities.
The center of the country is placed at the crossing ofthe parallel 46oN with the meridian 25oE (at 17 km
north of town F ăgăraș), and the Romanian territory is
unfolding on 4o37'59" latitude (525 km) and 9o25'40"
longitude (743 km) .
• The exit to the sea enables the connections with the
countries in the Black Sea basin, in the MediterraneanSea basin and by means of this with all the countries inthe world.
• Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245 km,
between Musura stream (at the border with Ukraine)
and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria).
• Romania's relief consists of three major levels
namely: the highest one in the Carpathians (the highestpeak Moldoveanu 2544 m), the middle one whichcorresponds to the Sub-Carpathians, to the hills and to
the plateaus and the lowest one in plains, meadows
and Danube Delta. The Danube Delta, the youngestrelief unit under permanent formation, has the averageheight of 0.52 m.Main features of relief units are: proportionality (31%mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and
meadows), concentric display and in amphitheatre of
the relief major levels.
• Romania's climate is temperate – continental of
transition, with oceanic influences from the West,Mediterranean ones from South-West and continental-
excessive ones from the North-East. Multiannual
average temperature is latitudinally different, 8oC in the
North and 11 oC in the South, and altitudinally, with
values of -2,5 oC in the mountain areas (Omu peak-
Bucegi massif) and 11,6oC in the plain (Zimnicea town –
Teleorman county).

Precipita țiile anuale scad în intensitate de la vest la
est, respectiv de la 600 mm la 500 mm în CâmpiaRomân ă și sub 400 mm în Dobrogea, pentru ca în
zonele montane s ă ajung ă la 1000- 1400 mm.
• Apele curg ătoare ale României sunt dispuse radial,
marea majoritate având izvoarele în Carpa ți,
principalul colector al acestora fiind fluviul Dun ărea
care str ăbate țara în partea sudic ă pe o lungime de
1075 km și se vars ă în Marea Neagr ă.
• Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale
(numeroase tipuri genetice) r ăspândite în toate
unitățile majore de relief, de la cele glaciare în zona
muntoas ă (Lacul Mioarelor – F ăgăraș la 2282 m) la
limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) și
prin lacuri antropice, de asemenea în toate unit ățile de
relief, construite pentru valorificarea poten țialului
hidroenergetic, pentru alimentare cu ap ă, iriga ții,
piscicultur ă și agrement.
• Vegeta ția este condi ționat ă de relief și de elementele
pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajat ă a
acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de p ăduri
de conifere (îndeosebi molid), p ăduri de amestec (fag,
brad și molid) și păduri de fag. Pe culmile mai înalte se
află pajiști alpine și tufărișuri de jneap ăn, ienup ăr, afin,
meri șor și altele.
În regiunile de deal și de podi ș se întâlnesc p ăduri de
foioase în care predomin ă fagul, gorunul sau stejarul;
pe dealurile joase și câmpiile înalte, adesea,
principalele specii care alc ătuiesc p ădurile sunt cerul și
gârni ța.
Vegeta ția de step ă și de silvostep ă, care ocupa zonele
cu deficit de umiditate din Podi șul Dobrogei, Câmpia
Român ă, Podi șul Moldovei, Câmpia Banatului și
Crișanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuit ă prin
culturi agricole.
• Fauna României este grupat ă pe areale diferen țiate
în func ție de biotopul fiec ărei specii. În etajul alpin apar
elemente relicte precum capra neagr ă și vulturul de
munte. În p ădurile carpatine tr ăiesc diferite mamifere:
urs, cerb, râs, lup, mistre ț, căprior, veveri ță și un num ăr
mare de specii de p ăsări. În câteva regiuni muntoase
se mai p ăstreaz ă coco șul de munte și coco șul de
mesteac ăn; în zonele de deal și câmpie sunt
răspândite: iepurele, cârti ța, ariciul, diferite p ăsări,
șopârle, batracieni ș.a.; pentru zonele de step ă sunt
caracteristice roz ătoarele (popând ăul și hârciogul).
Fauna acvatic ă este reprezentat ă îndeosebi prin
păstrăv în apele de munte (lostri ța, mai r ăspândit ă în
trecut, a devenit destul de rar ă); clean și mrean ă în
regiunile de deal; crap, biban, știucă, somn, caras în
cele de câmpie și Delta Dun ării; în apele marine
teritoriale și pe Dun ărea inferioar ă se întâlnesc și
specii de sturioni.
• Resursele minerale utile ale României sunt variate.
Printre principalele resurse minerale utile pot fimen ționate: petrolul, cu vechi tradi ții de exploatare;
gazele naturale; c ărbuni, în special huila cocsificabil ă,
cărbunele brun și lignitul; minereuri feroase și
neferoase, z ăcăminte de aur, argint și de bauxit ă; mari
rezerve de sare, precum și o serie de resurse
nemetalifere. O categorie aparte a bog ățiilor de subsol
o constituie cele peste 2000 de izvoare de apeminerale, cu valen țe pentru consum și tratamente
medicale.
• Orașele principale: Bucure ști, Ia și, Constan ța,
Timișoara, Cluj-Napoca, Bra șov, Craiova, Gala ți,
Ploie ști, Br ăila.
• Porturile principale:
– la Marea Neagr ă: Constan ța, Mangalia;
– la Dun ăre: Moldova Nou ă, Or șova, Drobeta-Turnu
Severin, Calafat, Corabia, Turnu M ăgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Olteni ța, C ălărași, Cernavod ă, Hâr șova,
Măcin, Br ăila, Gala ți, Tulcea, Sulina.Yearly precipitations decrease in intensity from west to
east, from 600 mm to 500 mm in the Romanian Plainand under 400 mm in Dobrogea and in themountainous areas they reach 1000- 1400 mm.
• Romanian running waters are radially displayed,
most of them having the springs in the Carpathians.Their main collector is the Danube river which crossesthe country in the south on 1075 km length and flowsinto the Black Sea.
• The lakes are represented by natural lakes
(numerous genetic types) spread in all major units ofrelief, from glacial ones in the mountainous area(Mioarelor Lake – F ăgăraș 2282 m) to river-maritime
banks (Techirghiol Lake at 1,5 m) and anthropic lakes,as well in all relief units built to turn into account thehydro-energy potential, for irrigations, water supply, fishbreeding and recreation.
• The vegetation is determined by the relief and by
pedo-climatic elements, being displayed in floors.Mountainous regions are covered by coniferous forests(especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree,spruce fir) and beech forests. Higher peaks arecovered by alpine lawns and bushes of dwarf pine,juniper, bilberry, red bilberry a.s.o.In the hills and plateaus regions there are broad-leavedforests, prevailing beech, common oak or durmast oak;the main forest species often met on low hills and highplains are Quercus cerris and Quercus frainetto.
The steppe and silvosteppe vegetation, which covered
the areas of low humidity in Dobrogea Plateau,Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Cri șana
Plain has been mostly replaced by agricultural crops.
• Romania's fauna is grouped by different areals
according to each species biotype. Relict elements asblack goat (chamois) and mountain vulture live in thealpine area. In the Carpathian forests live variousanimals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck,squirrel and several species of birds. In a fewmountainous areas both mountain cock and birch cockare still met. In the hill and field areas there are hares,moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachiaa.s.o.; rodent animals as gopher and hamster arecharacteristic for the steppe areas. Water fauna isrepresented especially by trout in the mountainouswaters (huck which was mostly spread in the past hasbecome quite rare); dace and barbel in the hill region;carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field regionand Danube Delta; sturgeon species are also met in themarine territorial waters and on the downstreamDanube.
• Romania's useful minerals resources are various.
Among the main useful minerals resources we canmention: crude oil, with old exploitation traditions;natural gas; coal, especially coking pitcoal, brown coaland lignite; ferrous and nonferrous ores, gold, silverand bauxite ore deposits; vast reserves of salt as wellas numerous nonmetalliferrous resources. A specialcategory of subsoil riches is constituted by over 2000mineral water springs, with consumption and medicaltreatments valences.
• Main cities: Bucharest, Ia și, Constan ța, Timi șoara,
Cluj-Napoca, Bra șov, Craiova, Gala ți, Ploie ști, Br ăila.
• Main harbours:
– at the Black Sea: Constan ța, Mangalia;
– at The Danube: Moldova Nou ă, Or șova, Drobeta-
Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu M ăgurele,
Zimnicea, Giurgiu, Olteni ța, C ălărași, Cernavod ă,
Hârșova, M ăcin, Br ăila, Gala ți, Tulcea, Sulina.

1.1.1 POZI ȚIA GEOGRAFIC Ă A ROMÂNIEI
GEOGRAPHICAL POSITION OF ROMANIA
1.1.2 LUNGIMEA FRONTIERELOR ROMÂNIEI
LENGTH OF ROMANIA’S BORDERS• Aeroporturile principale: Bucure ști (“Henri Coand ă”-
Otopeni și Băneasa), Constan ța (Mihail Kog ălniceanu),
Timișoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Ia și, Arad,
Oradea, Baia Mare, Târgu Mure ș, Suceava, Bac ău,
Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
• Capitala: Municipiul Bucure ști (19296 15 locuitori, la
1 iulie 2003), împ ărțit în șase sectoare administrative.
Prima men ționare documentar ă a fost în 20.IX. 1459,
ca re ședin ță a lui Vlad Țepeș. Capital ă a Țării
Române ști începând din a doua jum ătate a secolului al
XVII-lea și Capitala României, din anul 1862; cel mai
important centru politic, economic și cultural- științific al
țării.
• Limba oficial ă: limba român ă.
• Drapelul României este tricolor; culorile sunt a șezate
vertical în ordinea urm ătoare, începând de la lance:
albastru, galben, ro șu.
• Ziua na țional ă a României: 1 Decembrie.
• Imnul na țional al României este “De șteapt ă-te
române”.
• Forma de guvern ământ a României este republica:
– Republic ă, conform Constitu ției adoptate în 1991
și modificat ă în 2003;
– Puterea legislativ ă: parlament bicameral
(Camera Deputa ților și Senatul);
– Puterea executiv ă: guvern, condus de un prim-
ministru desemnat de pre ședintele țării;
– Președintele țării este ales în baza rezultatelor
alegerilor generale prin scrutin universal pentru unmandat de 5 ani.
• Moneda na țional ă: "Leu".• Main airports: Bucharest (“Henri Coand ă”-Otopeni
and B ăneasa), Constan ța (Mihail Kog ălniceanu),
Timi șoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Ia și, Arad,
Oradea, Baia Mare, Târgu Mure ș, Suceava, Bac ău,
Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
• The capital: Bucharest Municipality (1929615
inhabitants on July 1, 2003), organised into sixadministrative sectors. The first documentary mentionwas on 20.IX.1459, as residence of Vlad Țepeș. It
becomes Capital of Romanian Country ( Țara
Româneasc ă) since the second half of the XVII
th
century and Capital of Romania since 1862; the most
important political, economic and cultural-scientificcenter of the country.
• Official language: Romanian.
• Flag of Romania: is three – coloured; the colours are
placed vertically in the following order from the lance:blue, yellow, red.
• National day of Romania: December, 1.
• National anthem of Romania is “Wake up,
Romanian”.
• Government form in Romania is the republic:
– Republic, according to the Constitution adopted
in 1991 and modified in 2003;
– Legislative power: two chamber Parliament
(Chamber of Deputies and Senate);
– Executive power: Government led by Prime
Minister nominated by the country’s President;
– President of the country is elected based on
general elections results by universal vote for a 5 yearsmandate.
• National currency: “Leu”.
Punctul extrem (localitatea) Jude țul Longitudinea estic ă1)Latitudinea nordic ă
Extreme point (locality) County Longitude east 1)Latitude north
Nord Satul Horodi ștea Boto șani 26o42'05'' 48o15'06''
North Horodi ștea village
Sud Orașul Zimnicea Teleorman 25o23'32'' 43o37'07''
South Zimnicea town
Est Orașul Sulina Tulcea 29o41'24'' 45o09'36''
East Sulina town
Vest Comuna Beba Veche Timi ș 20o15'44'' 46o07'27''
West Beba Veche commune
1) După Greenwich. / According to Greenwich.
Total ă Terestr ă Fluvial ă Maritim ă
Total Land River Sea
Total grani țe 3149,9 1085,6 1816,9 247,4 Total borders
Bul garia 631,3 139,1 470,0 22,2 Bul garia
Republica Moldova 681,3 -6 8 1,3 – Re public of Moldova
Serbia și Muntene gru 546,4 256,8 289,6 – Serbia and Montene gro
Ucraina 649,4 273,8 343,9 3 1,7 Ukraine
Un garia 448,0 415,9 32, 1 – Hun gary
Marea Nea gră 193,5 – 193,5 Black Sea
Note: Lengths of borders are official only with Serbia and Montenegro and Hungary, the other borders being unilaterally calculated.km
Lungimea frontierelor / Border length
Notă: Lungimile frontierelor sunt oficializate numai cu Serbia și Muntenegru și Ungaria, celelalte frontiere fiind calculate unilateral.

56568);B<E9<;:?A?A):?=<=@G<E<)H@E=>:IA
<3O87*<8P:53=:*463Q>
N(#"+/*(.'?O*L"&"/'+"#%-6 N(#"+/*(.'+.6/?"&"/'+"#%-6' 1"2(3"& P &%/%"2/#(.'?O*L"&"/',+0
9/&%')I'(%/L 9/&%')I'&/77*I 2)3+#0 :%*58#',&1
N(&*(O-#/% !WFKF)#, X)K-, 0522
R-K(+% !WF KF)#, X)K-,L!.)#,(OL!"+A+% 05=5
Y#)Z/ K%!N#)- !Y#)Z/ K G()[L!'%/-*(#)# 057?
Y-&-# K# !M-$-V#$ '%/-*(#)# 054?
8:% !.%;- K+ Y)#C(O#L!.)#,(OL!DZ:A(O+ \#0 5 4 5
M-$-V#$ !M-$-V#$ '%/-*(#)# 0260
]-V-)%!N#)- !]-V-) X)K-, 0210
YFE%,# !]-V-) X)K-, 0=?7
Y+-$)(U% !M(*/# N#)#:%)- , 0=4=
G%K% !G(*-#/% @#)#,P"-O-)+/L!'%/-*(#)# 00?7
"%)% !WFKF)#, "+A+%L!BZ&;-# 006=
]/-% !M(*/# .+U$)+ \#PRFUF%* 00>?
@+/*)-& !@+/*)-& "+A+% 0022
^$-T&-,$+ !S($)% "+A+%L!BZ&;-# 0020S#!8:!
_Y+U;%&!.#;+%&%+ ` !Y+#$)#!@)#+%&%+ .)# ,(O 00=6
G(*-#/% !G(*-#/% @#)#,P"-O-)+/L!G() [ 000?
@F&-#/% ! a#);% @#)# ,P"-O-)+/ 07?4
a#);% ! a#);% @#)#,P"-O-)+/ 07?4
S-#($#! !S-#($# DZ:A(O+ \#L!X) K-, 07==
BZ)T%!&%+!YF$)% ! ^%)-#/% '%/-*(#)# 07=4
Q)U% @FEF \Z/# BZ&;-# 0702
Y+-$)(U% !@F&+:#/ "%;-#O#L!N%)-, 0744
^%)-#/% ! ^%)-#/% '%/-*(#)# 045?
W#);F% !N#)#:%)-, N#)#:%)-, 7?51
@+%;# , !@+%;# , .)#,(OL!Y)#C(O# 7?52
<()(+# K# !N#)#:%)-, N#)#:%)-, 7?=4
8;(&#,%!N#)- !@-#C&F% R-#: \ 7?4>
<(#;# !@-#C&F% R-#: \ 7?44
"$)#[#! B Z & ; # / G ( ) [L!'%/-*(#)# 7616
.%*#;% !.+U$)+ \#R – # : \L!"%;-#O# 765?
G+%:#&F% !M#)F% "%;-#O# 7651
@%;%)AF$#!N#)- !.+C() .+C()L!X&A# 762?
a+A&-, !a+A&-, N#)#:%)- ,L!.+U$)+ \#PRFUF%* 76=?
B&F*-#U# !B&F*-#U# @&% [ 76=1
N%/$-&-!N#)- !N%/$-&-!N#)- X&A#L!@&% [ 7601
'#)KC+$#!NF*F)# , !'#)KC+$# '#) KC+$# 7644
'F,:#,%!N#)- !'F,:#, '#) KC+$#L!R-#: \ 7>?0
Y+-$)(U% !.+U$)+ \# "%;-#O# 7>?7
G()%! !B)#/;-# .%VF%L!B)#/;-# 7>62
SF;F% \ !B)#/;-# @(O#U/#L!B)#/;-# 7>>>
"#;# !G%) KC+% N%)- , 7>>1
Y-/$-&-% !Y-/$-&-% .%VF% 7>>0
B&#,;%!N+; !N%/ \++!@-)/-+ @#)# ,P"-O-)+/ 7>==
@(V+# !@(V+# BZ&;-# 7116
G)+/*%, !<#);F% .#;F% 7112
M#)F% !M#)F% "%;-#O# 7154
R-:+)# !R-:+)# .#;F% 712?
S%;+/# !8A;+/#!N-U$-;F/+, "%;-#O# 7566
@%;% !'#) KC+$# '#) KC+$#L!@(O#U/# 7556
.+O(&% !"$Z/+,(#)# R-#: \ 75=4
Y#,;#/+ !8A;+/#!W-)-*-% "%;-#O# 72?5
BZ)T%!&%+!"$#/ !N-C-*+/ \+ N-C-*+/ \+7 2 1 1
Y+#$)#!G(V/-+ !"-:-/+; @#)# ,P"-O-)+/ 722>
G%$Z+ !G%$Z+ N#)#:%)- , 722=
Y(+-/+ \#! N % / \++!N-$#&+T-)+ X&A# 72=>
Y#*- , !Y(+#/#!M%U;F <+:+ ,L!@#)# ,P"-O-)+/ 7=>2
DZ:AF% !<)#U;F% X&A# 7=1?
]K/+, !G%$Z+ N#)#:%)- , 7=4>
@+(:#$% !.(*(; '#) KC+$# 7=47
D-$%/#$# !N%/ \++!N-$#&+T-)+ X&A# 7056
"O+/-;-#!N#)- !X&:F [ @#)# ,P"-O-)+/ 7002
S-()*+ , N%/ \++!X/+/-+ @#)# ,P"-O-)+/ 7714
Y&-,% !@(*)%!N(:# X)#*L!.+C() 7770
BZ)T%!@-$F \++ !Y-),#/+ .)#,(O 7742
NFK%)#!Y)+-+ !N-U-, "F&# [ ??1
D)(;-# !9#)#/* X)#* 6=1
a%\%+#$% !NF;+/ <%&;-# 21>

!5656O)?@E!<HA:);B<E9<;:?A?>B)9@BI@B<)GA):;L)GA);A)=AB<=>B<@?)B>HZE<A<
A6:!52*8L*<3O87*7=?67>*8:*78<3:=3:*5677=5879
5656P);B<E9<;:?A?A)?:9@B<)E:=@B:?A
<3O87*:35P73A*A3Q6>N(#"+/*(.'$"*6"&"/'2('.Q7 4"#5/+(.'$"*6"&"/'2('.Q7',K+0 :"Q*.L.3.'R.S/#"&"/',K+I0
H*<%$'+/&% 4%+5#8')I'#8%'$*<%$',L&1 A/7*+'/$%/' ,L&N1
D%/F)- 74>5 ==05480
N%)-, >17 0>6?4
Y)%$ >20 74??4
8&$ 175 02454
"+)-$ 55? 206?4
]#&(:+ \# 27> 74=54
"(:-, =>1 75>24
X)K-, =54 70554
b+% ==? 74464
.%VF% =40 5012
DZ:A(O+ \# 061 0602
.+U$)+ \# 06= >4=?
b+[+# 0>5 5>5>
<Z)/#O#!N#)- 021 105=
<+:+, 022 51>=
@)+,%&!X&A 0=2 2024
B-*-# 002 52=4
N(&*(O# 07= 20??
.Z)&#* 04> >004
<Z)/#O#!N+;F 7?1 04>7
Y)#C(O# 7?= =>=6
R-#[&(O 761 =>04
8&$-\ 765 011=
"(:-,%&!N+; 7>6 =>>=
"%;-#O# 7>= 00?6
.-K# 7>4 0=10
X)+-, 711 =445
<)($%, 710 2251
80!WF)F!#T&%-/\++!;#)-!T():-#VF!A#V+/-!*-!()*+/%&!7 I!J!!".-36*+5'#8%'#$*B3#/$*%7'?8*.8'I)$&'#8%'I*$7#'6%5$%%'B/7*+7F
N(#"+/*(.'&.$"&"/'#.%"*.& 1"2(3"& :"Q*.L.3.',T.0 <-&"+' ,+/&U'+A0
9/#3$/-'-/L%'+/&% 2)3+#0 D$%/',8/1 C)-3&%' ,&*–F'&01
.%;%)# '%/-*(#)# 74L5 4L5
9F/(# K#!N#)- '%/-*(#)# ?L4 7L4
.Z&-# "+A+% 2L> 4L0
@Z&;-U;% G() [ =L4 4L7
"TZ/$#!X/# '#) KC+$# 00L4 4L1
9F$(/ N-C-*+/ \+0 4 L 4 7 L 4
]-V-)%&!] KC+% X&A# 5L= 4L0
B+/$+&-#U;# B)#/;-# 2L> 4L7
S#;%&!M(,% '#) KC+$# 70L1 4L>
.F&F$F% .#;F% 1L4 4L7
]#/;# .)F+&# =00L4 7L1
N(O+&#!N+)-U++ .)F+&# 764L4 2L5
S#;%&!"F)#$P.)F+&# .)F+&# =?L4 4L0
8&$+/# @(/U$#/ \# 054?L4 14L4
]-V-)%&!N(U$+ ,$-+ @F&F)# ,+ 7614L4 714L480
.#&$#!X&AF .%VF%L!.)F+&# 7470L4 5L7
b+)&F% .)F+&# 6?4L4 5L1
X:#)#P.%VF% .%VF% 144L4 =L1
"/#K(O ]&T(O 5>5L4 7>L=
@F&*F)% ,#/+ ]&T(O 002L4 2L5
'#V#)&Z; @(/U$#/ \# 716L4 4L6
X:#)#P]#&(:+ \# ]#&(:+ \# 7=0L4 0L14.$"*/'V#'$/*$"*/'5&.$/.*( !J!4/L%7')I'5-/.*/-'.*$.37%7
4.$"*/'V#'$*.%(*('?"&$.#/$( !J'4/L%7')I'<)-./+*.'.$/#%$
4.$"* /'V#'2(Q*(6/ "#/'$.*6%/$( !J'4/L%7')I'L/$7#*.'6%($%77*)+7
4.$"*/'2('R.*.W'#.%"*.& !J!4/L%7')I'+/#3$/-'B/$$/5%
4.$"*/'V#'$*-?"*/',2(Q*(6/"#/'2('%.6.*(0 !J'2-/7#)OL/$7#*.'-/L%7
4/+.#('L&"?/.%/&( !J'H*<%$'B/+L7
80!B(&%:!)-V%&$#$!*+/!&%;)F)+&-!*-!#:-/#[#)-!E-/$)%!+)+K#\++I!J 'C)-3&%'$%73-#%6'I$)&'(-/++*+5'?)$L7'I)$'*$$*5/#*)+7F

E>E>S):<IVOI:A?N?N)?AO]<I)VAb]<A?N)2)8#+0(+6&%"
4?oc8*X?U^8?9*9?n5M*2*6#+0.+=",
5656Q);B<E9<;:?A?A)?:9@B<):E=B>;<9A
<3O87*3:52784=1*A3Q6>N(#"+/*(.'&.$"&"/'#.%"*.& 1"2(3"& :"Q*.L.3.',T.0 <-&"+' ,+/&U'+A0
9/#3$/-'-/L%'+/&% 2)3+#0 D$%/',8/1 C)-3&%' ,&*–F'&01
<#,#%& @(/U$#/ \# 0==5L4 5>L4
<-;C+) KC+(& @(/U$#/ \# 7717L4 27L6
N#/ K#&+# @(/U$#/ \# 017L4 75L>
<#$&# K-#; @(/U$#/ \# 7>6L4 72L4
M#V+: <%&;-# 27544L4 ?4?L4
"+/(+- @(/U$#/ \# 7>754L4 074L>
9:-+;# <%&;-# 5214L4 25L1"+%$
KC+(& @(/U$#/ \# 7?44L4 66L>
.)#$-, G#&# \+ 0777L4 =4L4
.+U$)- \ D(&[ 761>L4 06L4
"%C#+# <-&-():#/ 74?2L4 76L4S#;%&!M($%/* <%&;-# 07?L4 0L4
D)#/(O <%&;-# 07>4L4 07L>
S#;%&!M(,% <%&;-# 7225L4 07L>G()
K(O# <%&;-# 7=>>L5 7=L6
S%:+/# <%&;-# 7=1>L5 04L5N-)C-+ <%&;-# 745>L5 75L?W%)$%/# <%&;-# ?>>L5 ?L6N#$+
\# <%&;-# 150L5 ?L64.$"*/'2('&"#$7 !!J!H*<%$'&%/6)?'-/L%7
4.$"*/'2/#'N(&%.'N"#7*// 'P'Q/+3B%'Q%-#/'-/L%74/+.#('L&"?/-X+.*/%/+( !J!H*<%$'O'&/$*#*&%'B/+L7
4.5"#('+.*/#( !J!J/$*#*&%'-/5))+7
:"Q*.L.3.'&.'#/?(& <-&"+"&'&.'#/?(&' #-*+.&
#-*+.&'2('*(%(#3/(',T.0 2('*(%(# 3/(',+/&U'+A'0
D$%/'/#'+)$&/-'-%<%- C)-3&%'/#'+)$&/-'-%<%-
')I'/II-3"',8/1 )I'/II-3"' ,&*–F'&R1
Y()\+&-!*-!W+-) N-C-*+/\+ >4444 L4800244L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
8U$)(O%!N#)- N-C-*+/\+ >?04L4 644L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
"$Z/;#P@(U$-,$+ .($(,#/+ 5?44L4 >=5L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
]VO()%&!N%/$-&%+P.+;#V R-#:\ =744L4 77=4L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
"$)-[-,$+ 8&$ 0042L4 040L> -/-) K+-!J%+%$5 0
]E($-,$+ 8&$ 71?0L4 774L4 -/-) K+-!J!%+%$5 0
W)%/V#)% 8&$ 7064L4 ?1L4 -/-) K+-!J!%+%$5 0
]VA+;-/+ 8&$ 74?5L4 >2L4 -/-) K+-!J!%+%$5 0
D)FKF/-,$+ 8&$ 7464L4 >1L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
N+CF+&-,$+ ]&T(O 747=L4 >1L= ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
B+*)# BZ&;-# ?54L4 =24L4 -/-)K+-!J! %+%$50
WZ/$Z/-&- @&%[ 662L4 070L? -/-) K+-!J%+%$5 0
B+*)#)% X)K-, 6>4L4 21?L4 ;(:E&-cF!J .)&(-% "
D)F;,#/+ .($(,#/+ 544L4 1L7 E+U;+;%&$%)F!J! I*78'B$%%6*+5
"(&-,$+ B#U&%+ 250L4 75L6 ;(:E&-cF!J .)&(-% "
8#,# X&A# 22>L4 7=7L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
G%)#!XE-&() '%/-*(#)# 204L4 074L4 -/-) K+-!J%+%$5 0
@F&+/-,$+ "#$%!N#)- =64L4 6L1 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
"+)+% .%VF% =14L4 701L4 ;(:E&-cF!J .)&(-% "
](O#/ @#)#,P"-O-)+/ 0?4L4 704L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
@(&+A+\# .+U$)+\#!RFUF%* 0>4L4 15L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
S#;%&!N()++ N%/+;+E+%&!.%;%)-,$+ 051L4 72L0 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
BF;F)-,$+ DZ:A(O+\# 0=2L4 72L7 ;(:E&-cF!J .)&(-% "
.)F*+,() BZ&;-# 0=4L4 =6L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
Y%,;#,+ B#U&%+ 0=4L4 6L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
<#)/+\# @&%[ 075L4 >4L= -/-) K+-!J!%+%$5 0
Y-;+/-#K% DZ:A(O+\# 760L4 1=L4 ;(:E&-cF!J! .)&(-%"
80!d/$)-!;(/T&%-/\#!R-)#PD%/F)-!,+!A#)#[!_*%EF!*#$-&-!;-&()!*(%F!C+*)(;-/$)#&-`I
"#'9%$/OQ/+3B%'/+6'6/&'.)+I-3%+.%' ,/..)$6*+ 5'#)'#8%'6/#/')I'#8%'#?)'8 06$)O()?%$'7#/#*)+7 1FN(#"+/*(.'&.$"&"/'.#%*-Q/$
D+#8$)(*.'-/L%'+/&%1"2(3"&
2)3+#0Y.%(5-*/.'2('L-&-6/#37
2/#%5)$0')I'37%

Altitudinea medie (m)
Average height (m)
Alba lulia Alba 235
Alexandria Teleorman 45
Arad Arad 107
Bac ău Bac ău 165
Baia Mare Maramure ș 225
Bistri ța Bistri ța-Năsăud 360
Bârlad Vaslui 90
Boto șani Boto șani 130
Brașov Bra șov 625
Brăila Br ăila 20
Bucure ști / Bucharest – 85
Buz ău Buz ău 95
CălărașiC ălărași1 3
Cluj – Napoca Clu j 360
Constan ța Constan ța2 5
Craiova Dol j 100
Dej Cluj 285
Deva Hunedoara 220Drobeta-Turnu Severin Mehedin
ți6 5
Făgăraș Brașov 430
Focșani Vrancea 55
Gala ți Gala ți 35
Giurgiu Giur giu 23
Hunedoara Hunedoara 245IașiI a și 95
Lu
goj Timi ș 70
Media ș Sibiu 285
Miercurea Ciuc Har ghita 665
Odorheiu Secuiesc Har ghita 385
One ști Bac ău 210
Oradea Bihor 150
Petro șani Hunedoara 650
Piatra Neam ț Neam ț 345
Pite ști Argeș 287
Ploie ști Prahova 150
Reșița Cara ș-Severin 245
Râmnicu Vâlcea Vâlcea 250Roman Neam
ț 195
Satu Mare Satu Mare 123Sfântu Gheor
ghe Covasna 555
Sibiu Sibiu 415
Sighetu Marma ției Maramure ș 270
Sighișoara Mure ș 375
Slatina Olt 135
Slobozia Ialomi ța3 5
Suceava Suceava 325Tecuci Gala
ți 50
Timi șoara Timi ș 90
Târgoviște Dâmbovi ța 280
Târgu Jiu Gor j 205
Târgu Mure ș Mure ș 330
Tulcea Tulcea 30
Turda Clu j 330
Turnu M ăgurele Teleorman 23
Vaslui Vaslui 110
ZalăuS ălaj 2751.1.7 ALTITUDINEA MEDIE A PRINCIPALELOR ORA ȘE DIN ROM ÂNIA
AVERAGE HEIGHT OF MAJOR TOWNS IN ROMANIA
Orașul
TownJude țul
County
The town situated at the lowest average height is Sulina (Tulcea county) – 4 m.Notă: Ora șul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (jude țul Bra șov) – 1060 m.
Note: The town situated at the highest average height is Predeal (Bra șov county) – 1060 m. Ora șul situat la cea mai mic ă altitudine medie este Sulina (jude țul Tulcea) – 4 m.

5656S)>B!:E<F:BA:):GH<E<I=B:=<JL):)=AB<=>B<@?@<)B>HZE<A<])?:)85)GA9AH[B<A)7^^8
3;<=:=>5735=?6*87!3:=>35=8:*8L*78<3:=3:*5677=5879S*8:*;616<N67*TUS*VWWT
9"+7*"&
-*.[(&-*
1"2(3"& [/'+"#/$/Q//&-*
2)3+#0 93&B%$
)I'#)?+7
/+6'&3+*.*(/-*#*%7
\-+O#/. IAFAC8 IJH 8EA IJIJ 8AEBI
X&A# HIBI 77 2 15 151
X)#* JJGB ? 7 11 0>7
X)K-, HFIH 1 = ?5 5>>
.#;F% HHI8 6 = >? 2?7
.+C() JGBB ? 2 ?7 2=5
.+U$)+ \#!P!RFUF%* GAGG 2 7 51 0=5
.($(,#/+ BCFH 2 0 >0 ==1
.)#,(O GAHA 74 2 25 72?
.)F+&# BJHH 2 7 24 724
.%VF% H8EA 2 0 67 260
@#)#,!P!"-O-)+/ FGIE 6 0 1? 06>
@F&F)#,+ GEFF 5 0 26 714
@&%[ HHJB 1 5 >5 204
@(/U$#/ \# JEJ8 77 = 55 76?
@(O#U/# AJ8E 5 0 =2 700
DZ:A(O+ \# BEGB 1 0 >6 =17
D(&[ JB8B 5 = ?2 =64
G#&# \+ BBHH 2 0 51 764
G+%)K+% AGIH = 7 2> 711
G()[ GHEI > 0 1= 272
'#)KC+$# HHAC ? 2 50 0=1
'%/-*(#)# JEHA 72 > 55 25>
]#&(:+ \# BBGA 2 = 54 7=4
]#,+ GBJH 2 0 65 204
]&T(O 8GFA 0 P => 740
N#)#:%)-, HAEB 6 0 12 001
N-C-*+/ \+ BCAA 5 0 5? =22
N%)-, HJ8B 74 2 66 211
R-#: \ GFCH 5 0 >0 =22
8&$ GBCF > 0 ?2 =>6
Y)#C(O# BJ8H 72 0 61 245
"#$%!N#)- BB8F 2 0 5> 001
"F&# [ AFHB 2 7 51 067
"+A+% GBAI 74 0 50 71=
"%;-#O# FGGA 6 5 ?? =?1
<-&-():#/ GJCE 5 = 62 0=7
<+:+, FHCJ > 0 >5 =7>
<%&;-# FBCC 5 7 22 7==
B#U&%+ GA8F 5 = >7 22?
BZ&;-# GJHG 77 0 >5 551
B)#/;-# BFGJ 5 0 1= ==7
N%/+;+E+%&!.%;%)-,$+ IAF 77 P P
A3.8/$%7#'J3+*.*(/-*# 0:"Q*.L.3.
%-%.&7',K+I''0
G)#/-'/$%/
,L&N12/#'$.*(M
+"#/$/Q//
)I'?8*.8W
&3+*.*(/-*#*%79"+7*"&
$-+"#(&-*
93&B%$')I
.)&&3+%79"+7*"&
6.%(&-*
93&B%$')I
<*–/5%7

1.2 METEOROLOGIA
CUPRINS
Tabele:METEOROLOGY
CONTENTS
Tables:
1.2.1
1.2.2
1.2.3Temperatura aerului
(media lunar ă și anual ă) ………………..
Temperatura aerului (maxima absolut ă
și minima absolut ă lunar ă și anual ă) ..
Precipita ții atmosferice
(cantitatea lunar ă și anual ă) …………….Air temperature
(monthly and yearly average)
Air temperature (monthly and yearly
absolute maximum and absolute minimum)Precipitations
(monthly and yearly quantity)
Sursa datelor
Institutul Na țional de Meteorologie și Hidrologie.
Preciz ări metodologice
• Cercetarea proceselor și fenomenelor fizice din
atmosfera terestr ă, care determin ă starea timpului și
clima, are la baz ă m ăsurătorile și observa țiile
meteorologice ce se efectueaz ă permanent sau
periodic în diferite puncte de pe suprafa ța globului
terestru și la diferite în ălțimi în atmosfera liber ă.
Programul unitar al m ăsurătorilor și observa țiilor,
precum și alte activit ăți meteorologice se asigur ă prin
colaborarea interna țional ă din cadrul Organiza ției
Meteorologice Mondiale.
• Stația meteorologic ă reprezint ă punctul de
pe suprafa ța terestr ă unde se efectueaz ă observa ții
și m ăsurători asupra tuturor elementelor și
fenomenelor meteorologice, conform programului
stabilit. Majoritatea observa țiilor, m ăsurătorilor și
determin ărilor meteorologice de la sta ții se
efectueaz ă pe platforma meteorologic ă situat ă pe
un teren deschis, tipic pentru regiunea respectiv ă,
cu dimensionarea standard de 26 m x 26 m.
• Pentru cercetarea proceselor și fenomenelor
atmosferice și pentru calculul diferi ților parametri
meteorologici și climatici, este necesar ă raportarea
observa țiilor și măsurătorilor, atât în spa țiu cât și în
timp.
• Programul climatologic reprezint ă complexul
observa țiilor și m ăsurătorilor meteorologice ce se
execut ă la sta ții, dup ă timpul solar mediu local, atât
la termenele fixe, cât și continuu în 24 de ore.
Permanent, la termenele climatologice ( 1, 7, 13, 19
timp solar mediu local) se efectueaz ă observa ții și
măsurători asupra: presiunii atmosferice, vântului,
temperaturii și umezelii aerului, temperaturii suprafe ței
solului, nebulozit ății, precipita țiilor, vizibilit ății orizontale.
Continuu, în tot cursul zilei și nop ții se determin ă
caracteristicile tuturor fenomenelor meteorologice
(hidrometeori, litometeori, electrometeori etc).
• Observa țiile asupra temperaturii aerului constau
în m ăsurarea temperaturii aerului la termenele
stabilite și în determinarea valorilor maxime și minime
ale acesteia în intervalele de timp dintre aceste
termene.
Temperatura aerului se m ăsoar ă cu instrumente cu
citire direct ă, psihrometrul cu ventila ție artificial ă,
termometrul de maxim ă cu mercur și termometrul de
minim ă cu alcool și cu aparate înregistratoare
(termografe). Pentru ca instrumentele cu care se
măsoar ă temperatura și umezeala aerului s ă nu fie
influen țate direct de radia ția solar ă,de radia ția terestr ă,
de precipita ții și de rafalele vântului, ele se instaleaz ă
în ad ăpostul meteorologic situat la 2 m în ălțime
deasupra solului.Data source
National Institute for Meteorology and Hydrology.Methodological notes
• The research of physical processes and phenomena
in the terrestrial atmosphere, which determines the
weather and the climate, relies on the meteorological
measurements and observations, permanently or
periodically carried out in different points on the
terrestrial globe surface and at various altitudes in the
free atmosphere. The unitary programme of measurements
and observations, as well as other meteorological
activities are assured by international co-operation
within the World Meteorology Organisation.
• The meteorological station represents the point
from the terrestrial surface, where measurements and
observations on all meteorological elements and
phenomena are carried out in keeping with the
programme. Most of meteorological observations,
measurements and determinations from the stations
are performed on the meteorological area situated on
an open land, typical for the respective region, with the
standard dimension of 26 m x 26 m.
• In order to observe the atmospheric processes and
phenomena and to compute various meteorological
and climatic parameters, it is necessary to report
observations and measurements both in space and
over time.
• The climatic programme represents the complex of
meteorological observations and measurements
performed at stations, according to the local average
solar time, both at fixed deadlines and continuously
during 24 hours. Permanently, at the climatic deadlines(1,7,13,19 local average solar time), the observations
and measurements are done for: atmospheric
pressure, wind, air temperature and humidity, ground
surface temperature, cloudiness, precipitations,
horizontal visibility. Continuously, during all day and
night, the characteristics of all meteorological
phenomena (hydrometeors, litometeors, electrometeorsa.s.o) are determined.
• Air temperature observations consist of air
temperature measurement at the observation deadlines
and of determining its maximum and minimum values,
during the intervals between the climatic observation
deadlines.
Air temperature is measured with direct reading
instruments, the psychrometer with artificial ventilation,
the thermometer of maximum with mercury and the
thermometer of minimum with alcohol and with
recording apparatus (thermographs). In view to ensure
that the instruments for measuring air temperature and
humidity are not directly influenced by the solar,
terrestrial radiation, by precipitations and by wind gusts,
they should be placed in the meteorological shelter
situated at 2 meters high above the ground.

TEMPERATURA AERULUI ȘI PRECIPITA ȚIILE ATMOSFERICE,
PE PRINCIPALELE STA ȚII METEOROLOGICE, ÎN 2003
AIR TEMPERATURE AND PRECIPITATIONS,
BY THE MAIN METEOROLOGICAL STATIONS, IN 2003• Măsurarea cantit ăților de ap ă ce provin din
precipita ții atmosferice sau care se depun din al ți
hidrometeori se efectueaz ă cu ajutorul pluviometrului,
iar înregistrarea continu ă a precipita țiilor (lichide) se
face cu pluviograful. Cantit ățile de ap ă se m ăsoar ă
zilnic la termenele climatologice ( 1, 7, 13, 19) și se
exprim ă prin grosimea stratului de ap ă căzută, în mm
(1mm= 1l / m2).• The measurement of water quantities coming from
atmospheric precipitations or deposited by other
hydrometeors is carried out by means of pluviometerand the continuous recording of precipitations (liquids)is performed with the pluviograph. Water quantities aredaily measured at climatic deadlines (1,7,13,19) andthey are expressed by the thickness of the fallen water
layer, in mm (1mm=1l / m
2).
Satu Mare -24,3 35,2 501,7
Suceava -20,0 33,9 535,0Oradea -22,3 35,9 495,1Iași -21,6 36,6 449,4
Cluj-Napoca -15,1 34,9 402,9Târgu Mure ș -21,5 35,1 481,1
Bac ău -22,8 37,3 464,6
Timi șoara -21,4 37,9 577,0
Deva -13,2 36,8 415,2Sibiu -19,1 33,9 501,6Vârfu Omu -25,1 16,6 686,1Gala ți -15,7 37,1 399,6
Târgu Jiu -17,7 36,5 780,5Buz ău -13,6 37,2 412,6
Calafat -13,5 39,4 546,5Turnu M ăgurele -17,0 39,5 463,9
Bucure ști-Filaret -14,4 39,2 641,9
Constan ța -12,9 32,5 350,2Stația meteorologic ă
Meteorological stationMinima absolut ă
anual ă
(grade Celsius)
Yearly absolute
minimum
(Celsius degrees)Maxima absolut ă
anual ă
(grade Celsius)
Yearly absolute
maximum
(Celsius degrees)Cantitatea anual ă
de precipita ții
(mm)
Yearly average quantity
by precipitations
(mm)

1.2.1 TEMPERATURA AERULUI
(media lunar ă și anual ă)
AIR TEMPERATURE
(monthl y and yearly avera ge)
Media Amplitudinea
anual ă anual ă
Yearly Yearly
average amplitude
Satu Mare Satu Mare
1901 – 1990 -2,9 -0,6 4,5 10,4 15,7 18,7 20,4 19,7 15,6 10,1 4,9 0,2 9,7 23,3 1901 – 1990
2003 -2,8 -6,5 2,7 9,2 19,6 21,3 21,6 22,6 15,2 8,0 6,5 0,3 9,8 29,1 2003
Suceava Suceava
1901 – 1990 -5,1 -3,4 1,3 7,8 13,4 16,8 18,5 17,7 13,6 7,8 2,8 -2,2 7,4 23,6 1901 – 1990
2003 -3,1 -7,3 -0,4 6,9 18,4 19,1 19,3 19,5 13,3 6,8 4,8 -1,0 8,0 26,8 2003
Oradea Oradea
1901 – 1990 -2,0 0,3 5,3 10,8 15,9 18,9 20,8 20,3 16,3 10,9 5,3 0,9 10,3 22,8 1901 – 1990
2003 -2,9 -6,0 3,8 9,8 20,1 22,4 22,0 23,8 16,1 8,7 7,6 0,5 10,5 29,8 2003
Iași Iași
1901 – 1990 -3,7 -2,0 3,1 10,1 16,0 19,4 21,1 20,4 16,0 10,0 4,2 -0,7 9,5 24,8 1901 – 1990
2003 -3,1 -5,9 0,7 9,2 20,7 21,3 21,2 21,5 15,3 8,9 5,5 -0,5 9,6 27,4 2003
Cluj-Napoca Cluj-Napoca
1901 – 1990 -4,3 -2,2 3,6 9,2 14,4 17,4 19,1 18,3 14,2 8,8 3,3 -1,3 8,4 23,4 1901 – 1990
2003 -3,1 -5,6 2,1 8,0 18,6 20,4 19,9 20,9 14,1 7,1 4,6 -2,4 8,7 26,5 2003
Târgu Mure ș Târgu Mure ș
1901 – 1990 -4,1 -1,8 4,0 9,7 14,8 17,6 19,3 18,7 14,6 9,2 3,7 -1,3 8,7 23,4 1901 – 1990
2003 -3,1 -7,0 2,0 8,6 19,3 20,6 20,1 20,8 14,1 7,6 4,7 -2,3 8,8 27,8 2003
Bac ău Bac ău
1901 – 1990 -3,8 -2,3 2,8 9,6 15,2 18,8 20,5 19,7 15,3 9,5 3,8 -0,9 9,0 24,3 1901 – 1990
2003 -2,9 -5,9 0,6 8,6 20,0 20,9 20,5 21,1 14,7 8,6 5,4 -0,8 9,2 27,0 2003
Timi șoara Timi șoara
1901 – 1990 -1,6 0,5 5,7 11,1 16,3 19,5 21,4 20,8 16,8 11,2 5,7 1,2 10,7 23,0 1901 – 1990
2003 -2,5 -4,7 4,7 10,4 20,2 22,8 22,4 24,2 16,2 9,0 7,5 1,3 11,0 28,9 2003
Deva Deva
1901 – 1990 -2,6 0,0 5,4 10,7 15,6 18,6 20,4 19,8 15,8 10,2 4,8 0,4 9,9 23,0 1901 – 1990
2003 -1,9 -3,3 4,5 9,4 19,3 21,6 21,2 22,8 15,2 8,4 5,5 -0,6 10,2 26,1 2003
Sibiu Sibiu
1901 – 1990 -3,7 -1,4 4,0 9,5 14,4 17,4 19,2 18,5 14,6 9,2 3,9 -1,0 8,7 22,9 1901 – 1990
2003 -1,7 -5,2 2,4 8,0 18,4 20,8 19,9 21,3 13,6 7,5 5,4 -2,1 9,0 26,5 2003
Vârfu Omu Vârfu Omu
1901 – 1990 -10,7 -10,8 -8,4 -4,4 0,3 3,4 5,4 5,6 2,8 -0,8 -4,8 -8,4 -2,6 16,4 1901 – 1990
2003 -9,1 -14,2 -11,2 -6,6 5,2 5,8 5,9 7,4 2,0 -3,5 -2,9 -7,0 -2,4 21,6 2003
Gala ți Gala ți
1901 – 1990 -2,7 -1,1 4,0 10,7 16,5 20,3 22,4 21,8 17,4 11,3 5,2 0,1 10,5 25,1 1901 – 1990
2003 -2,0 -4,6 1,9 9,5 20,8 22,8 22,9 23,8 16,3 10,1 6,7 0,1 10,7 28,4 2003
Târgu Jiu Târgu Jiu
1901 – 1990 -2,5 -0,4 4,8 10,9 15,9 19,3 21,4 20,8 16,6 10,5 4,9 0,1 10,2 23,9 1901 – 1990
2003 -1,6 -4,0 4,3 10,0 19,8 22,7 22,3 23,8 16,0 8,9 6,2 0,1 10,7 27,8 2003
Buz ău Buz ău
1901 – 1990 -2,4 -0,3 4,4 10,8 16,6 20,2 22,2 21,8 17,4 11,2 5,1 0,5 10,6 24,6 1901 – 1990
2003 -1,3 -3,8 2,4 10,1 21,2 22,9 23,1 24,2 16,6 10,2 6,7 0,3 11,1 28,0 2003
Calafat Calafat
1901 – 1990 -1,6 0,4 5,6 11,9 17,3 20,9 23,2 22,7 18,2 11,9 5,8 1,1 11,5 24,8 1901 – 1990
2003 -0,5 -3,2 5,0 11,2 20,8 24,2 24,2 26,4 17,2 10,2 7,1 1,0 12,0 29,6 2003
Turnu M ăgurele Turnu M ăgurele
1901 – 1990 -2,4 0,2 5,6 12,2 17,6 21,2 23,2 22,4 18,1 11,8 5,8 0,6 11,4 25,6 1901 – 1990
2003 -1,4 -3,6 3,6 11,1 21,0 24,4 24,1 26,0 17,5 10,3 6,9 0,0 11,7 29,6 2003
Bucure ști-Filaret Bucharest-Filaret
1901 – 1990 -2,4 -0,3 5,2 11,6 16,9 20,6 22,8 22,3 17,8 11,8 5,5 0,4 11,0 25,2 1901 – 1990
2003 -1,3 -2,9 3,2 10,4 20,9 23,9 23,6 25,1 16,5 9,8 7,3 0,4 11,4 28,0 2003
Constan ța Constan ța
1901 – 1990 0,0 1,1 4,4 9,5 15,1 19,6 22,1 21,9 18,2 13,2 7,6 2,8 11,3 22,1 1901 – 1990
2003 1,0 -2,8 2,8 7,7 17,9 22,4 23,1 24,2 17,6 12,3 8,7 3,2 11,5 27,0 2003Media lunar ă/ Monthly averagegrade Celsius Celsius degrees
Ianuarie
JanuaryStația meteorologic ă
și anii de observa țieMai
MayAprilie
AprilMartie
MarchFebruarie
FebruaryNoiembrie
NovemberOctombrie
OctoberMeteorological station
and observation yearsDecembrie
DecemberIulie
JulyIunie
JuneSeptembrie
SeptemberAugust
August

1.2.2 TEMPERATURA AERULUI
(maxima absolut ă și minima absolut ă lunar ă și anual ă)
AIR TEMPERATURE
(monthl y and yearly absolute maximum and absolute minimum )
Maxima absolut ă Minima absolut ă
anual ă și data anual ă și data
înregistr ării înregistr ării
Yearly absolute Yearly absolute
maximum and minimum and
its date its date
Satu Mare Satu Mare
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 14,7 17,9 26,0 30,7 32,4 35,5 37,2 39,4 37,3 28,3 24,2 18,0 39,4 monthl y maximum
anul 1990 1989 1974 1950 1937 1963 1939;1987 1952 1946 1943 1968 1989 21 au gust 1952 year
minima lunar ă -29,3 -27,6 -20,6 -6,4 -2,6 0,6 4,9 3,5 -4,7 -9,3 -19,6 -30,4 -30,4 monthl y minimum
anul 1982 1940 1940 1954 1976 1977 1961 1980 1970 1971 1989 1961 24 decembrie 1961 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,1 8,4 20,0 28,1 33,4 33,1 35,0 35,2 31,3 24,1 18,6 13,2 35,2 monthl y maximum
ziua 3 28 29 30 27 11 1 29 23 3 28 1 29 au gust date
minima lunar ă -24,3 -18,6 -8,7 -5,2 3,2 6,2 9,2 6,8 1,1 -4,7 -5,2 -9,7 -24,3 monthl y minimum
ziua 12 18 7 7 17 17 12 12 4 29 14 26 12 ianuarie date
Suceava Suceava
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 15,0 20,4 26,6 28,4 34,5 33,4 35,2 38,6 32,9 32,0 21,8 17,6 38,6 monthl y maximum
anul 1984 1990 1952 1943 1958 1963 1988 1952 1986 1952 1952 1961 17 au gust 1952 year
minima lunar ă -29,6 -31,0 -21,9 -9,2 -2,0 1,5 5,9 4,6 -3,5 -8,0 -21,2 -25,0 -31,0 monthl y minimum
anul 1954 1954 1955 1963 1976 1958 1954 1966 1953;1977 1951;1979 1942 1957 20 februarie 1954 year
2003 2003
maxima lunar ă 8,1 1,5 16,3 26,5 31,2 31,5 33,9 31,6 28,5 21,7 19,4 9,0 33,9 monthl y maximum
ziua 3 5 31 30 9 9 2 29 22 5 24 2 iulie date
minima lunar ă -20,0 -18,5 -13,5 -8,2 5,0 7,4 12,1 9,9 3,5 -5,4 -5,4 -12,4 -20,0 monthl y minimum
ziua 9;13 3 1 9 17 22 15 29 27 29 14 26 9;13 ianuarie date
Oradea Oradea
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 17,1 19,5 26,4 32,6 33,4 36,6 39,5 39,5 37,0 32,7 23,6 19,2 39,5 monthl y maximum
anul 1939 1914 1974 1934 1968 1935 1936 1943 1942 1932 1926 1957 29 iulie 1936 year
22 au gust 1943
minima lunar ă -29,2 -24,5 -18,6 -10,0 -4,0 1,0 5,0 4,2 -1,9 -10,5 -17,2 -27,9 -29,2 monthl y minimum
anul 1942 1935 1932 1944 1943 1918 1943 1942;1943 1970 1943 1915 1902 24 ianuarie 1942 year
2003 2003
maxima lunar ă 10,0 5,8 20,0 26,5 32,0 34,5 34,9 35,9 31,4 25,7 19,7 14,5 35,9 monthl y maximum
ziua 4 27 29 30 9 9 22 18 22 3 1 1 18 au gust date
minima lunar ă -22,3 -16,6 -8,4 -4,8 4,9 7,7 10,4 8,7 3,0 -3,5 -2,9 -11,9 -22,3 monthl y minimum
ziua 13 14 23 7 17 22 14 12 4 25 13 17 13 ianuarie date
Iași Iași
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 16,7 22,5 27,0 31,5 36,5 38,0 40,0 39,7 38,0 33,9 28,5 19,5 40,0 monthl y maximum
anul 1921 1990 1926 1909 1950 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989 27 iulie 1909 year
minima lunar ă -30,6 -36,6 -22,7 -9,4 -3,0 3,5 6,3 4,6 -3,5 -9,6 -18,6 -29,5 -36,6 monthl y minimum
anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921 1912 1942 1946 1 februarie 1937 year
2003 2003
maxima lunar ă 6,9 5,3 18,2 28,7 34,6 33,4 36,6 35,2 28,6 25,8 17,9 9,2 36,6 monthl y maximum
ziua 4 6 31 30 10 6 2 30 22 5 21 2 2 iulie date
minima lunar ă -21,6 -20,3 -10,4 -2,7 5,5 10,8 12,7 12,0 4,1 -4,1 -4,6 -12,1 -21,6 monthl y minimum
ziua 13 13 1 2 17 22 11 27 27 28 14 27 13 ianuarie date
Cluj – Napoca Cluj – Napoca
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 14,0 19,3 26,6 30,2 32,5 36,0 37,0 38,0 33,7 32,6 26,0 18,5 38,0 monthl y maximum
anul 1903 1966 1975 1926;1950 1924 1935 1936 1952 1927 1926 1926 1957 16 au gust 1952 year
minima lunar ă -34,2 -32,5 -22,0 -8,4 -3,5 0,4 5,2 3,5 -3,0 -7,7 -22,3 -27,9 -34,2 monthl y minimum
anul 1963 1929 1932 1923 1935;1952 1955 1980 1933 1939 1988 1948 1927 23 ianuarie 1963 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,4 4,4 18,3 27,3 32,1 32,0 33,5 34,9 30,3 25,5 22,8 10,0 34,9 monthl y maximum
ziua 3 21 29 30 9;11 13 1 19 23 3 2 1 19 au gust date
minima lunar ă -15,1 -14,9 -10,1 -5,0 3,5 9,2 11,1 9,2 2,9 -6,8 -4,8 -13,5 -15,1 monthl y minimum
ziua 13 13 22 7 17 18 12 12 4 26 13 26 13 ianuarie dategrade Celsius Celsius degrees
August
AugustSeptembrie
SeptemberOctombrie
OctoberAprilie
AprilMai
MayIunie
JuneIulie
JulyStația
meteorologic ă
și anii de
observa țieIanuarie
JanuaryFebruarie
FebruaryMartie
MarchMeteorological
station and
observation
yearsNoiembrie
NovemberDecembrie
December

1.2.2 TEMPERATURA AERULUI
(maxima absolut ă și minima absolut ă lunar ă și anual ă) – continuare
AIR TEMPERATURE
(monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) – continued
Maxima absolut ă Minima absolut ă
anual ă și data anual ă și data
înregistr ării înregistr ării
Yearly absolute Yearly absolute
maximum and minimum and
its date its date
Târgu Mure ș Târgu Mure ș
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 14,0 18,7 27,0 32,5 34,4 35,3 39,0 38,5 38,2 31,5 26,5 18,3 39,0 monthl y maximum
anul 1936 1977 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960 29 iulie 1936 year
minima lunar ă -32,8 -32,0 -27,3 -7,5 -1,6 0,3 5,8 2,7 3,3 -8,4 -19,6 -25,9 -32,8 monthl y minimum
anul 1942;1963 1929 1932 1929 1976 1928 1924 1958 1970 1988 1989 1929 25 ianuarie 1942 year
23 ianuarie 1963
2003 2003
maxima lunar ă 9,2 8,2 19,4 27,4 32,8 32,4 35,1 34,8 30,8 24,9 24,5 12,3 35,1 monthl y maximum
ziua 3 5 29 30 11 9 2 29 23 3 2 1 2 iulie date
minima lunar ă -21,5 -19,9 -13,8 -3,9 3,9 7,6 11,0 6,5 1,4 -5,7 -4,3 -13,5 -21,5 monthl y minimum
ziua 13 18 1 10 5 18 10 12 4 29 14 27 13 ianuarie date
Bacău Bacău
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 18,2 22,4 29,6 30,8 35,6 36,5 39,6 38,8 35,8 34,6 26,6 19,0 39,6 monthl y maximum
anul 1984 1977 1952 1968 1908 1908 1988 1952 1946 1952 1990 1903 6 iulie 1988 year
minima lunar ă -30,8 -32,5 -21,5 -11,3 -3,0 2,7 6,0 3,0 -4,5 -10,0 -17,5 -27,8 -32,5 monthl y minimum
anul 1963 1954 1986 1963 1912 1939 1904 1940 1977 1912 1915 1946 20 februarie 1954 year
2003 2003
maxima lunar ă 11,2 3,1 15,5 27,6 33,5 32,2 37,3 33,7 28,1 26,1 18,6 11,5 37,3 monthl y maximum
ziua 4 5 31 30 10 13 2 30 21 5 20 6 2 iulie date
minima lunar ă -22,8 -19,4 -9,7 -3,6 6,6 10,5 11,7 10,9 3,5 -4,0 -4,2 -11,8 -22,8 monthl y minimum
ziua 13 3 9 7 5 7 1 1 2 7 2 72 81 42 6 13 ianuarie date
Timi șoara Timi șoara
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 17,4 19,7 28,2 32,0 34,5 38,4 39,6 41,0 39,7 33,8 24,8 20,2 41,0 monthl y maximum
anul 1979 1966 1952 1950 1950 1938 1939 1952 1946 1935 1969 1957 16 au gust 1952 year
minima lunar ă -35,3 -29,2 -20,0 -5,2 -5,0 2,2 5,9 5,0 -6,5 -6,8 -15,4 -24,8 -35,3 monthl y minimum
anul 1963 1935;1956 1932 1931 1935 1962 1962 1949 1946 1971 1922 1927 29 ianuarie 1963 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,8 9,6 21,1 29,1 33,3 35,1 34,5 37,9 30,5 27,7 22,8 13,1 37,9 monthl y maximum
ziua 4 31 29 30 8 24 22 14 22 3 2 1 14 au gust date
minima lunar ă -21,4 -15,1 -7,0 -5,7 6,2 11,3 10,2 10,2 4,6 -4,0 -2,9 -6,4 -21,4 monthl y minimum
ziua 13 8 23 7 17 22 14 12 4 26 13 18 13 ianuarie date
Deva Deva
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 15,3 20,8 28,5 32,3 34,6 35,6 39,4 39,7 38,2 32,7 27,4 19,8 39,7 monthl y maximum
anul 1953 1977 1952 1956 1950 1952 1931 1952 1946 1932 1926 1957 16 au gust 1952 year
minima lunar ă -31,6 -28,1 -20,1 -6,0 -2,4 2,2 3,7 4,4 -4,2 -6,5 -16,6 -24,1 -31,6 monthl y minimum
anul 1963 1929 1932 1926 1953 1933 1962 1961 1970 1943 1922 1927 24 ianuarie 1963 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,4 11,9 20,6 26,6 32,9 33,9 34,6 36,8 29,6 25,8 24,7 11,4 36,8 monthl y maximum
ziua 4 28 29 30 11 12 22 29 23 3 2 1 29 au gust date
minima lunar ă -13,2 -12,8 -10,5 -8,1 6,9 7,1 10,7 7,5 2,8 -4,4 -4,8 -9,7 -13,2 monthl y minimum
ziua 13 14 23 7 5 22 12 12 4 29 14 28 13 ianuarie date
Sibiu Sibiu
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 15,6 21,3 30,6 30,2 32,1 35,4 37,5 38,4 39,5 32,5 27,0 19,3 39,5 monthl y maximum
anul 1903 1966 1952 1934 1973 1963 1987 1946 1946 1932 1926 1957 7 septembrie 1946 year
minima lunar ă -31,8 -31,0 -24,5 -12,0 -3,6 1,0 5,2 1,0 -3,6 -9,0 -21,3 -29,8 -31,8 monthl y minimum
anul 1963 1929 1932 1942 1963 1934 1933 1981 1970;1977 1988 1948 1927 23 ianuarie 1963 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,3 8,9 18,9 26,6 31,1 32,8 33,3 33,9 28,6 24,9 25,9 11,5 33,9 monthl y maximum
ziua 3 28 29 30 9;11 24 2 19 23 4 2 1 19 au gust date
minima lunar ă -11,2 -19,1 -10,7 -11,1 5,0 8,1 9,6 9,0 2,1 -7,8 -6,2 -17,2 -19,1 monthl y minimum
ziua 9 4 22 7 5 22 11 12 4 26 13 27 4 februarie dateStația
meteorologic ă
și anii de
observa țieIanuarie
JanuaryFebruarie
FebruaryMartie
MarchAugust
AugustSeptembrie
SeptemberOctombrie
Octobergrade Celsius Celsius degrees
Aprilie
AprilMai
MayIunie
JuneIulie
JulyNoiembrie
NovemberDecembrie
DecemberMeteorological
station and
observation
years

1.2.2 TEMPERATURA AERULUI
(maxima absolut ă și minima absolut ă lunar ă și anual ă) – continuare
AIR TEMPERATURE
(monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) – continued
Maxima absolut ă Minima absolut ă
anual ă și data anual ă și data
înregistr ării înregistr ării
Yearly absolute Yearly absolute
maximum and minimum and
its date its date
Vârfu Omu Vârfu Omu
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 5,6 6,0 12,2 12,8 16,6 22,0 22,1 20,8 19,0 20,0 13,6 8,2 22,1 monthl y maximum
anul 1949 1950 1974 1986 1986 1939 1984 1957;1958 1982 1935 1945 1972 14 iulie 1984 year
minima lunar ă -32,3 -38,0 -29,6 -26,0 -16,0 -12,0 -8,0 -7,0 -15,0 -19,0 -30,8 -32,4 -38,0 monthl y minimum
anul 1964 1929 1987 1940 1940 1939 1933 1949 1935 1946 1957 1957 10 februarie 1929 year
2003 2003
maxima lunar ă -1,6 -1,8 0,6 6,5 13,5 14,5 14,5 16,6 14,1 7,3 5,8 1,9 16,6 monthl y maximum
ziua 24 27 28 30 10 24 2 30 22 4 2 1 30 au gust date
minima lunar ă -16,5 -22,0 -25,1 -21,6 -0,4 -2,5 -0,5 -2,2 -7,3 -15,3 -16,2 -20,4 -25,1 monthl y minimum
ziua 14 8 22 7 30 22 14 12 4 26 11 17 22 martie date
Gala ți Gala ți
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 17,0 22,4 27,8 32,5 36,2 36,7 38,6 39,0 35,4 33,5 25,6 20,0 39,0 monthl y maximum
anul 1949 1990 1952 1905 1950 1905 1988 1904 1952 1952 1926 1947 8 august 1904 year
minima lunar ă -26,5 -28,6 -17,2 -5,2 -0,1 4,8 7,6 6,4 -0,5 -6,7 -17,9 -20,2 -28,6 monthl y minimum
anul 1929 1929 1985 1904 1935 1913 1933 1987 1915 1912 1933 1902 10 februarie 1929 year
2003 2003
maxima lunar ă 6,2 8,0 17,7 27,8 33,9 33,5 37,1 35,6 28,2 28,3 21,2 10,0 37,1 monthl y maximum
ziua 4 5 31 30 3 12 2 15 22 4 3 22 2 iulie date
minima lunar ă -13,7 -15,7 -6,4 -2,8 8,1 12,1 13,4 11,1 5,4 -3,0 -3,5 -14,4 -15,7 monthl y minimum
ziua 13 13 24 7 7 18 16 12 5 29 14 27 13 februarie date
Târgu Jiu Târgu Jiu
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 18,3 21,7 26,4 31,8 37,5 36,6 39,3 39,0 40,6 31,5 26,4 20,0 40,6 monthl y maximum
anul 1983 1990 1957 1926 1950 1947;1963 1985 1922;1946;1952 1946 1935 1926 1986 8 septembrie 1946 year
minima lunar ă -31,0 -28,3 -24,7 -4,6 -1,2 2,0 5,5 2,6 -4,0 -9,0 -15,1 -26,9 -31,0 monthl y minimum
anul 1942 1954 1987 1968 1938 1918 1989 1939 1906 1918 1904 1940 24 ianuarie 1942 year
2003 2003
maxima lunar ă 7,2 7,6 19,8 29,3 32,3 34,6 35,5 36,5 29,2 26,7 20,3 12,1 36,5 monthl y maximum
ziua 16;17 28 25 30 11 14 2 14 22 4 20 6 14 au gust date
minima lunar ă -16,8 -17,7 -8,3 -6,2 8,3 8,5 10,5 8,5 3,9 -3,8 -3,7 -9,9 -17,7 monthl y minimum
ziua 14 14 23 7 17 22 14 12 4 26 13 29 14 februarie date
Buzău Buzău
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 18,4 22,2 27,9 31,5 37,3 38,5 39,2 39,6 37,0 35,3 25,0 21,6 39,6 monthl y maximum
anul 1936 1990 1947 1909;1947 1950 1908 1987 1951 1946 1952 1963 1989 10 au gust 1951 year
minima lunar ă -29,6 -25,0 -17,0 -5,3 -2,0 4,6 7,5 5,4 -2,0 -8,0 -17,6 -23,0 -29,6 monthl y minimum
anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902 24 ianuarie 1942 year
2003 2003
maxima lunar ă 10,1 4,1 20,7 29,1 34,3 33,5 37,2 35,9 28,8 27,9 22,3 10,2 37,2 monthl y maximum
ziua 4 5 31 30 3 12 2 15 21 4 2 19 2 iulie date
minima lunar ă -11,9 -13,6 -6,3 -5,3 9,6 11,4 13,0 12,5 6,2 -4,2 -2,0 -10,8 -13,6 monthl y minimum
ziua 14 12 22 7 7 1 16 12 5 29 14 30 12 februarie date
Calafat Calafat
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 20,4 22,4 27,6 34,5 36,5 39,5 41,5 41,3 39,8 31,3 25,9 21,2 41,5 monthl y maximum
anul 1984 1990 1952 1985 1908 1908 1916 1945 1946 1943 1970 1989 5 iulie 1916 year
minima lunar ă -29,2 -24,6 -15,7 -3,0 1,6 6,2 9,0 7,3 -1,3 -6,2 -16,2 -21,8 -29,2 monthl y minimum
anul 1947 1950 1963 1912 1952 1962 1913 1904 1977 1988 1988 1948 8 ianuarie 1947 year
2003 2003
maxima lunar ă 10,8 6,3 22,5 30,2 33,8 36,4 38,3 39,4 29,0 30,8 21,0 16,9 39,4 monthl y maximum
ziua 15 21 31 30 10 24 2 30 23 4 20 6 30 au gust date
minima lunar ă -12,0 -13,5 -7,2 -1,7 10,1 12,3 14,1 12,3 8,2 -0,6 -1,6 -12,5 -13,5 monthl y minimum
ziua 12 4 23 2 17 23 14 12 28 29 12 27 4 februarie dategrade Celsius Celsius degrees
Decembrie
DecemberMeteorological
station and
observation
yearsAugust
AugustSeptembrie
SeptemberOctombrie
OctoberNoiembrie
NovemberStația
meteorologic ă
și anii de
observa țieIanuarie
JanuaryFebruarie
FebruaryMartie
MarchAprilie
AprilMai
MayIunie
JuneIulie
July

1.2.2 TEMPERATURA AERULUI
(maxima absolut ă și minima absolut ă lunar ă și anual ă) – continuare
AIR TEMPERATURE
(monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) – continued
Maxima absolut ă Minima absolut ă
anual ă și data anual ă și data
înregistr ării înregistr ării
Yearly absolute Yearly absolute
maximum and minimum and
its date its date
Turnu M ăgurele Turnu M ăgurele
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 18,0 22,6 29,6 34,2 38,8 38,2 43,2 41,4 40,0 36,4 26,0 22,0 43,2 monthl y maximum
anul 1983 1903 1951 1985 1950 1957 1987 1952 1946 1952 1990 1903 25 iulie 1987 year
minima lunar ă -30,0 -26,0 -22,2 -4,6 0,5 5,0 9,0 6,6 -2,5 -5,8 -18,0 -25,0 -30,0 monthl y minimum
anul 1942 1950 1929 1923 1938 1911 1974 1981 1977 1988 1975 1933 24 ianuarie 1942 year
2003 2003
maxima lunar ă 7,5 9,5 22,4 30,0 35,1 35,5 37,6 39,5 30,0 30,0 22,5 14,0 39,5 monthl y maximum
ziua 15 5 31 30 3 14 2 15 1 5 26 15 au gust date
minima lunar ă -17,0 -14,2 -6,8 -1,3 11,0 11,2 11,9 10,9 7,3 -1,5 -2,1 -12,6 -17,0 monthl y minimum
ziua 14 14 1 8 18 1 12 12 28 29 13 27 14 ianuarie date
Bucure ști-Filaret Bucharest-Filaret
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 16,8 21,0 28,8 34,4 36,6 40,3 40,6 41,1 39,6 35,5 29,4 20,8 41,1 monthl y maximum
anul 1983 1990 1947 1934 1950 1918 1916 1945 1946 1952 1926 1903 20 au gust 1945 year
minima lunar ă -30,0 -24,2 -13,6 -5,5 -0,2 4,2 8,6 6,6 -1,6 -10,7 -17,8 -26,4 -30,0 monthl y minimum
anul 1942 1929 1929 1923 1915 1918 1933 1981 1906 1920 1904 1927 25 ianuarie 1942 year
2003 2003
maxima lunar ă 9,2 6,8 21,5 29,6 35,2 36,0 38,6 39,2 29,6 29,0 22,4 13,2 39,2 monthl y maximum
ziua 4 5 31 30 3 12 2 15 1 4 2 22 15 au gust date
minima lunar ă -13,6 -14,4 -6,4 -2,5 9,3 10,6 13,4 12,6 7,6 -2,6 -1,6 -11,0 -14,4 monthl y minimum
ziua 14 14 22 7 18 1 12 12 4 29 14 29 14 februarie date
Constan ța Constan ța
1901-1990 1901-1990
maxima lunar ă 18,8 23,3 30,8 31,9 36,5 36,9 38,5 36,8 34,8 31,0 26,5 21,0 38,5 monthl y maximum
anul 1988 1990 1952 1985 1969 1982 1927 1902 1987 1928 1990 1903 10 iulie 1927 year
minima lunar ă -24,7 -25,0 -12,8 -4,5 1,8 6,4 7,6 8,0 1,0 -12,4 -11,7 -21,6 -25,0 monthl y minimum
anul 1942 1929 1929 1923 1915 1913 1942 1936;1949 1931 1920 1953 1948 9 februarie 1929 year
2003 2003
maxima lunar ă 13,0 8,9 13,6 19,8 29,0 32,5 31,2 31,6 27,6 25,5 21,8 12,9 32,5 monthl y maximum
ziua 10 5 25 25 3 25 1 24 1 5 32 2 25 iunie date
minima lunar ă -10,7 -12,9 -5,8 -0,2 7,7 13,6 16,0 13,8 9,4 -0,9 0,7 -7,0 -12,9 monthl y minimum
ziua 13 14 22 8 7 1 15;16 12 5 29 12 27 14 februarie dategrade Celsius Celsius degrees
Stația
meteorologic ă
și anii de
observa țieIanuarie
JanuaryFebruarie
FebruaryMartie
MarchAprilie
AprilMai
MayIunie
JuneIulie
JulyAugust
AugustSeptembrie
SeptemberOctombrie
OctoberNoiembrie
NovemberDecembrie
DecemberMeteorological
station and
observation
years

1.2.3 PRECIPITA ȚII ATMOSFERICE
(cantitatea lunar ă și anual ă)
PRECIPITATIONS
(monthl y and yearly avera ge quantit y)
Stația meteorologic ă Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anual ă Meteorological station
și anii de observa ție January February March April May June July August September October November December Yearly and observation years
Satu Mare Satu Mare
1901 – 1990 40,7 35,8 36,3 44,3 63,1 82,4 69,7 64,1 43,7 45,2 47,9 52,1 625,3 1901 – 1990
2003 62,1 43,3 4,7 28,7 26,0 11,2 40,0 3,6 30,0 181,4 35,2 35,5 501,7 2003
Suceava Suceava
1901 – 1990 25,1 25,1 24,3 47,0 74,6 92,9 90,4 68,5 42,5 29,4 34,3 24,6 578,7 1901 – 1990
2003 18,6 18,2 20,2 20,1 16,6 29,8 252,5 58,0 23,8 50,6 10,9 15,7 535,0 2003
Oradea Oradea
1901 – 1990 37,5 32,2 36,7 47,5 66,0 84,3 61,9 56,4 45,1 43,4 48,5 51,0 610,5 1901 – 1990
2003 61,5 50,8 11,9 47,1 26,6 25,7 63,5 0,0 43,1 90,5 37,6 36,8 495,1 2003
Iași Iași
1901 – 1990 30,4 27,2 27,4 44,0 55,8 82,8 68,6 55,3 43,0 31,3 37,4 29,5 532,7 1901 – 1990
2003 40,0 27,0 13,9 17,3 39,8 14,4 115,7 31,0 42,8 76,5 4,0 27,0 449,4 2003
Cluj – Napoca Cluj – Napoca
1901 – 1990 26,6 26,9 25,6 45,9 74,4 90,0 78,9 74,3 40,8 37,0 31,4 29,9 581,7 1901 – 1990
2003 44,6 8,5 19,8 16,7 34,8 8,6 128,4 3,0 28,6 58,2 39,2 12,5 402,9 2003
Târgu Mure ș Târgu Mure ș
1901 – 1990 29,7 29,5 26,8 49,6 74,5 89,1 80,0 71,5 42,1 41,7 37,7 31,7 603,9 1901 – 1990
2003 55,7 18,5 15,5 32,5 26,0 30,8 105,0 27,2 42,2 74,0 29,5 24,2 481,1 2003
Bacău Bacău
1901 – 1990 25,9 26,3 25,7 37,3 66,6 85,4 80,8 63,4 46,7 35,6 34,0 29,5 557,2 1901 – 1990
2003 21,9 18,7 25,5 28,9 5,2 51,0 147,9 36,8 46,1 65,3 7,0 10,3 464,6 2003
Timi șoara Timi șoara
1901 – 1990 40,2 38,6 37,6 48,1 64,6 81,1 57,7 50,9 42,9 49,5 49,3 48,9 609,4 1901 – 1990
2003 69,0 26,7 10,2 46,3 51,4 80,5 55,4 4,2 66,3 113,2 31,3 22,5 577,0 2003
Deva Deva
1901 – 1990 32,7 30,3 28,6 47,9 64,7 78,6 70,2 59,5 42,2 41,6 37,8 37,8 571,9 1901 – 1990
2003 28,8 7,4 7,9 53,3 49,9 14,6 42,7 7,4 69,6 97,4 19,7 16,5 415,2 2003
Sibiu Sibiu
1901 – 1990 29,2 26,8 30,7 54,7 78,6 107,6 86,3 72,0 53,5 44,4 34,0 28,8 646,6 1901 – 1990
2003 25,8 16,9 33,2 51,5 49,9 2,5 100,6 4,1 83,5 94,5 20,0 19,1 501,6 2003
Vârfu Omu Vârfu Omu
1901 – 1990 75,8 84,0 78,3 88,8 109,9 142,4 136,1 105,8 65,3 60,5 56,8 70,9 1074,6 1901 – 1990
2003 20,2 20,2 51,6 62,9 48,2 106,9 113,8 49,6 67,5 92,4 15,5 37,3 686,1 2003
Gala ți Gala ți
1901 – 1990 30,7 26,6 23,6 37,4 49,2 66,3 47,3 40,5 38,7 33,4 34,5 32,3 460,5 1901 – 1990
2003 55,7 29,0 19,9 27,9 34,8 12,0 42,4 25,2 57,7 51,1 12,4 31,5 399,6 2003
Târgu Jiu Târgu Jiu
1901 – 1990 53,9 52,0 46,6 64,3 85,3 93,0 61,9 56,9 51,5 66,3 64,9 62,9 759,5 1901 – 1990
2003 83,4 20,7 4,8 113,0 70,8 7,2 68,2 26,6 128,8 174,1 49,7 33,2 780,5 2003
Buzău Buzău
1901 – 1990 27,3 27,1 22,8 40,5 63,6 79,6 61,2 50,5 37,0 34,7 39,7 33,1 517,1 1901 – 1990
2003 36,6 14,4 12,1 28,4 13,4 25,1 92,0 34,6 48,8 76,5 18,0 12,7 412,6 2003
Calafat Calafat
1901 – 1990 40,0 38,0 38,0 47,9 61,0 65,6 45,6 35,6 38,7 48,9 53,1 48,8 561,2 1901 – 1990
2003 57,8 8,8 3,5 57,2 72,4 31,8 40,0 21,2 70,0 117,8 33,3 32,7 546,5 2003
Turnu M ăgurele Turnu M ăgurele
1901 – 1990 37,4 32,5 35,0 42,2 56,9 67,1 50,8 38,7 37,3 41,3 46,3 41,3 526,8 1901 – 1990
2003 38,6 11,0 14,4 51,0 63,6 13,9 13,3 9,8 73,6 89,1 39,4 46,2 463,9 2003
Bucure ști – Filaret Bucharest – Filaret
1901 – 1990 40,6 34,0 37,4 44,4 68,1 86,0 57,8 51,2 39,1 41,1 48,5 41,1 589,3 1901 – 1990
2003 40,6 25,3 43,3 39,6 11,5 28,1 53,2 6,3 148,7 106,8 64,6 73,9 641,9 2003
Constan ța Constan ța
1901 – 1990 29,4 27,1 23,5 27,9 36,0 41,7 33,4 29,5 28,0 33,7 38,4 34,0 382,6 1901 – 1990
2003 53,0 14,9 16,9 25,4 5,2 9,1 32,9 0,2 80,1 63,7 25,5 23,3 350,2 2003mm mm

1.3 MEDIUL ÎNCONJUR ĂTOR
CUPRINS
Tabele:ENVIRONMENT
CONTENTS
Tables:
1.3.1
1.3.21.3.3
1.3.4
1.3.5
1.3.6
1.3.7
1.3.81.3.9
1.3.10Resurse naturale
Fondul funciar, dup ă modul de folosin ță
Ariile protejate, în 2003 …………………..Rezerva ții ale biosferei, în 2003 ……….
Parcurile na ționale și naturale, în 2003
Resursele de ap ă asigurate, potrivit
gradului de amenajare, în 2003 ……….
Calitatea factorilor de mediu
Calitatea apelor de suprafa ță, în 2003
Defolierea arborilor la principalele
specii și la toate vârstele, pe clase de
defoliere, în 2003 …………………………..Repartizarea terenurilor agricole
pe clase de calitate,
la 3 1 decembrie 2003 …………………….
Suprafa ța terenurilor agricole afectate
de diver și factori limitativi ai capacit ății
productive, în 2003 ………………………..Măsuri de protec ție
Investi ții pentru protec ția mediului, pe
categorii de produc ători și grupe
de activit ăți specifice, în 2003 …………Natural resources
Total land fund, by use
Protected areas, in 2003Biosphere reservations, in 2003
National and natural parks, in 2003
Water resources assured, according to the arrangement level, in 2003
Environment factors quality
Superficial water quality, in 2003Trees defoliation, for the main
species and all ages, by defoliation
classes, in 2003Distribution of agricultural
land by quality classes, on
December 31, 2003Agricultural land area affected by
various factors restraining the
productive capacity, in 2003Protection measures
Investments for environment protection,
by category of producers and by group of specific activities, in 2003
Sursa datelor
Cercetare statistic ă anual ă privind cheltuielile pentru
protec ția mediului, ale c ărei formulare sunt completate
de agen ți economici și unit ățile administra ției publice
locale.
Surse administrative:
– Agen ția Na țional ă de Cadastru și Publicitate
Imobiliar ă, pentru datele privind fondul funciar;
– Ministerul Mediului și Gospod ăririi Apelor, pentru datele
privind ariile protejate;- Regia Na țional ă a P ădurilor, pentru datele privind
defolierea arborilor;- Administra ția Na țional ă "Apele Române", pentru
datele privind resursele de ap ă și calitatea apelor de
suprafa ță;
– Institutul de Cercet ări pentru Pedologie și Agrochimie
Bucure ști, pentru datele privind calitatea solului.
Preciz ări metodologice
• Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor
indiferent de destina ție, de titlul pe baza c ăruia sunt
deținute sau de domeniul public sau privat din care fac
parte.• Resursele de ap ă reprezint ă poten țialul hidrologic
format din apele de suprafa ță și subterane în regim
natural și amenajat, inventariate la începutul anului,
din care se asigur ă alimentarea diverselor folosin țe.
• Ariile protejate reprezint ă zone în care s-a pus la
punct o serie de instrumente de gestionare care s ă
răspund ă cerin țelor de supraveghere, protec ție și
asigurare a valorii ecologice a spa țiului natural și
cuprind:Data source
Yearly statistical survey on environment protection
expenditure, whose forms are filled up by economicunits and local public administration units.
Administrative sources:
– National Agency of Cadastre and Real EstateAdvertising
, for data concerning the land fund;
– Ministry of Environment and Waters Administration, fordata concerning the protected areas;- National Company of Forests, for data on treesdefoliation;- National Administration
“Romanian Waters“ for data
concerning the water resources and the superficial water
quality;- The Institute for Pedological and AgrochemicalResearches Bucharest, for data concerning the qualityof soil.
Methodological notes
• Land fund includes all lands no matter of destination,
of the title based on which they are owned or of publicor private sector to which they belong.
• Water resources represent the hydrological potential
consisting of the superficial and underground waters,under natural and arranged conditions, registered atthe beginning of the year, of which the utilities arefed.
• Protected areas represent zones where a lot of
management instruments has been set up in order tomeet certain supervision and protection requirementsand to assure the ecological value of the natural spaceand include:

– rezerva ții ale biosferei – zone destinate
conserv ării diversit ății și integrit ății comunit ăților biotice
animale și vegetale în ecosistemele naturale și pentru
protejarea diversit ății genetice a speciilor de care
depinde evolu ția viitoare. Acestea cuprind exemple
reprezentative de biomuri naturale, comunit ăți unice
având caracteristici naturale de interes deosebit;
– parcuri na ționale – zone naturale, de
importan ță na țional ă sau interna țional ă, protejate
împotriva interven țiilor sau instal ării oamenilor și unde
speciile de faun ă și flor ă constituie subiect de mare
interes științific , educativ , recreativ sau estetic, în
care exploatarea resurselor naturale este
prohibitiv ă;
– parcuri naturale – ariile naturale protejate, al
căror scop este protec ția și conservarea unor
ansambluri peisagistice în care interac țiunea activit ăților
umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat o zon ă
distinct ă, cu valoare semnificativ ă peisagistic ă și
cultural ă, deseori cu o mare diversitate biologic ă;
– rezerva ții științifice – zone rezervate protej ării
naturii și men ținerii proceselor naturale, pentru a avea
exemplare ale mediului natural reprezentative ecologic,disponibile pentru studii științifice;
–
rezerva ții naturale – zone în care se asigur ă
condi țiile naturale necesare protej ării speciilor
semnificative la nivel na țional, comunit ăților biotice sau
caracteristicilor fizice de mediu;
– monumente ale naturii – zone protejate și
prezervate datorit ă elementelor naturale semnificative
pe care le con țin prin rarit ăți sau caracteristici unice.
• Evaluarea calit ății apelor de suprafa ță const ă în
măsurarea parametrilor fizico-chimici, biologici și
bacteriologici stabilindu-se pân ă la ce nivel sunt
respectate normele standard. În fiecare punct demăsurare, apa este analizat ă dup ă con ținutul în materii
organice, toxice și în diver și germeni. Potrivit
standardului, se disting 4 categorii de calitate: I, II, III și
apa care dep ășește limitele categoriei III, având la
bază domeniul de utilizare, astfel:
–
categoria de calitate I reprezint ă apa utilizat ă
la alimentarea centralizat ă cu ap ă potabil ă,
alimentarea centralizat ă a unit ăților de cre ștere a
animalelor, alimentarea centralizat ă a unit ăților din
industria alimentar ă, precum și alte activit ăți ce
necesit ă apă de calitatea celei potabile;
– categoria de calitate II reprezint ă apa
utilizat ă pentru reproducerea și dezvoltarea fondului
piscicol natural din apele de șes, precum și
alimentarea cu ap ă a amenaj ărilor piscicole, a unor
procese tehnologice industriale, precum și a altor
activit ăți care necesit ă apă de categoria de calitate II;
– categoria de calitate III reprezint ă apa
utilizat ă pentru alimentarea sistemelor de iriga ții, a
hidrocentralelor, a instala țiilor pentru r ăcirea
agregatelor, alimentarea sta țiilor de sp ălare, precum
și a unit ăților cu alte activit ăți care necesit ă apă de
categoria de calitate III;
– apa care dep ășește limitele categoriei III
este inapt ă pentru o mare parte din folosin țe și
constituie o amenin țare pentru s ănătatea public ă și
mediul natural.
• Evaluarea calit ății terenurilor agricole se
efectueaz ă pe baza notelor de bonitare pentru condi ții
naturale, determinate pe categorii de folosin ță a
terenului (arabil, vii, livezi, p ășuni și fâne țe). Nota de
bonitare natural ă se exprim ă în puncte de la 1 la 100
pentru fiecare teren cartat, pe unit ăți de teritoriu
ecologic omogene. Notele de bonitare pentru fiecarefolosin ță se determin ă prin calculul mediilor ponderate
cu suprafa ța, ale notelor de bonitare pentru
principalele culturi. Gruparea terenurilor agricole seface pe 5 clase de calitate, dup ă cum urmeaz ă:
– clasa I : – 8 1-100 puncte de bonitare;
– clasa II : – 6 1-80 puncte de bonitare;
– clasa III : – 4 1-60 puncte de bonitare;
– clasa IV : – 2 1-40 puncte de bonitare;
– clasa V : – 1-20 puncte de bonitare.- reservations of biosphere – areas intended
to preserve the diversity and integrity of animal andvegetable biotic communities in natural ecosystemsand to protect genetic diversity of species on whichfuture evolution depends. They include representativeexamples of natural biomes, unique communities
having natural features of special interest;
–
national parks – natural areas, of national or
international importance, protected against humaninterventions or settlements, where fauna and floraspecies represent scientific, educative, recreative oraesthetic subjects of interest, where exploitation of
natural resources is forbidden;
–
natural parks – natural protected areas,
whose purpose is the protection and preservation oflandscape, where the connection of human activitieswith nature, along time, has created a distinct zone of
significant landscape and cultural value, offen of great
biological variety;
–
scientific reservations – areas intended to
protect nature and preserve natural processes in orderto have natural copies, ecologically representative andavailable for scientific studies;
–
natural reservations – areas where natural
conditions necessary to protect significant species atnational level, biotic communities or environmentphysical conditions are ensured;
–
natural monuments – protected and
preserved areas due to their significant natural
elements, rarities or unique features.
• The evaluation of the superficial waters quality is
carried out by measuring the physico-chemical, biologicaland bacteriological parameters, setting up the extent towhich standard norms are observed. In each measuringpoint, the water is analysed by its content in organic,
noxious matters and in different embryos. According to
the standard, 4 quality categories are distinguished:I,II,III and the water which oversteps the third categorylimits, having as basis the use field, as follows:
–
the first quality category represents the
water used for centralized drinking water supply,
centralized water supply of animal breeding units,
centralized water supply for the food industry units, aswell as other activities which need quality of the drinkingwater;
–
the second quality category represents the
water used for reproducing and developing natural
piscicultural fund from the plain waters, as well as the
water supply of the piscicultural arrangements, ofindustrial technological processes as well as otheractivities which need the second quality category ofwater;
–
the third quality category represents the
water used for the irrigation systems supply, of hydro-
power stations, of installations for the coolingaggregates, the washing stations supply, as well asother activities which need the third quality category ofwater;
–
the water which exceeds the third
category limits is unable to be used for a wide range
of purposes and is a threat for the public health andenvironment.
• Agricultural land quality is evaluated based on
natural land rating determined by land use category
(arable, vineyards, orchards, pastures, hayfields).
Natural land rating is expressed in marks from 1 to 100for each land, by homogeneous units of ecologicalterritory. Land rating for each use is determined bycalculation of weighting averages by area, land ratingfor main crops. Agricultural lands are grouped by 5
quality classes, as follows:
– I class : – land rating marks 81-100;
– II class : – land rating marks 61-80;
– III class : – land rating marks 41-60;
– IV class : – land rating marks 21-40;
– V class : – land rating marks 1-20.

• Starea de s ănătate a p ădurilor este influen țată de
poluarea aerului, de insecte, boli, incendii, intemperii și
alte agresiuni climatice.Datele privind starea p ădurilor provin din sondajele
efectuate de c ătre Regia Na țional ă a P ădurilor prin
rețeaua na țional ă de sondaje permanente (4×4 km),
efectuându-se 3840 sondaje permanente, fiindinventaria ți selectiv 101243 arbori, din care 24495 la
specia r ășinoase și 76748 la specia foioase.
Unul din indicatorii care exprim ă nivelul de deteriorare
al arborilor este
gradul de defoliere a coroanei
copacilor.Defolierea este evaluat ă prin propor ția frunzelor c ăzute
în raport cu normele stabilite și se detaliaz ă în 5 clase:
–
clasa 0 : 0-10%= neafectat;
– clasa 1 : 11-25% = u șor;
– clasa 2 : 26-60% = mediu;
– clasa 3 : 61-99% = sever;
– clasa 4 : 100% = uscat.
• Cheltuielile pentru protec ția mediului includ
cheltuielile efectuate pentru desf ășurarea activit ăților
de supraveghere și protec ție a mediului, și care se
refer ă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse
acestuia.
• Investi țiile pentru protec ția mediului includ
bunurile de capital tangibile noi sau existentecump ărate de la ter ți sau produse pentru utiliz ări
proprii, având o durat ă de func ționare mai mare de un
an, cu scopul de protec ție a mediului. Acestea includ și
bunuri tangibile, cum ar fi terenurile. De asemenea seinclud: ad ăugările, renov ările și îmbun ătățirile care
prelungesc durata de via ță sau cresc capacitatea
echipamentelor, precum și bunurile și serviciile
încorporate terenurilor, serviciile legate de transferulde proprietate asupra terenurilor, a construc țiilor
existente, a altor active încorporabile.
• Categoriile de produc ători de servicii pentru
protec ția mediului sunt:
– produc ătorii nespecializa ți sunt acele unit ăți
care execut ă o activitate de protec ția mediului ca
activitate secundar ă sau auxiliar ă la o activitate
principal ă. Activitatea principal ă nu este una de
protec ția mediului. Aceste unit ăți se reg ăsesc în
sectorul produc ție (CAEN Rev. 1, diviziunile: 10-45,
exclusiv diviziunile: 37, 4 1);
– produc ătorii specializa ți sunt acei produc ători
care execut ă o activitate de protec ție a mediului ca
activitate principal ă. Ei figureaz ă, în principal, în CAEN
Rev. 1: diviziunea 90 (eliminarea de șeurilor și a apelor
uzate; asanare, salubritate și activit ăți similare), în
diviziunea 37 (recuperarea de șeurilor și resturilor de
materiale reciclabile), în clasa 5 157 (comer ț cu ridicata
al de șeurilor și resturilor) și în diviziunea 4 1 (captarea,
tratarea și distribu ția apei);
– administra ția public ă local ă cuprinde toate
unitățile administra ției publice ale c ăror competen țe
privesc numai forma administrativ-teritorial ă pentru
care au fost constituite.
• Activit ățile specifice de protec ția mediului
corespund, pe de o parte, unui sistem omogen,
independent, de gestiune, iar pe de alta, unui tipomogen de elemente componente ale mediului naturalși sunt grupate astfel:
–
prevenirea și combaterea polu ării (protec ția
calit ății aerului, protec ția calit ății apelor, gospod ărirea
deșeurilor, protec ția calit ății solului și a apelor
subterane, reducerea zgomotelor și a vibra țiilor);
– protec ția resurselor naturale și
conservarea biodiversit ății (protec ția speciilor, arii
protejate, remediere și reconstruc ție ecologic ă,
refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelornaturale periculoase);
–
alte activit ăți (cercetare-dezvoltare,
administrare general ă a mediului, protec ția împotriva
radia țiilor, educa ție, instruire, informare).• Forests state of health is influenced by air pollution,
insects, diseases, fires, bad weather and other climaticdamages.Data on forests state come from the sampling surveyscarried out by National Company of Forests through thepermanent samplings national network (4×4 Km) beingcarried out 3840 permanent sample surveys, beingselectively inventaried 101243 trees of which 24495resinous and 76748 broad – leaved species.One of the indicators expressing the trees deteriorationlevel is
the defoliation degree of trees wreath.
The defoliation is evaluated by the ratio of leaves fallen,
according to the set up norms and is divided into 5classes:
–
0 class : 0-10% = unaffected;
– 1 class : 11-25% = slight;
– 2 class : 26-60% = medium;
– 3 class : 61-99% = severe;
– 4 class : 100% = dry.
• Environment protection expenditure include all the
expenditure for carrying out the activities ofenvironment observation and protection and refer toenvironment damages prevention or repair.
• Investments for environment protection include
new or existent tangible goods bought from third partiesor products for own use having a functioning durationhigher than one year for environment protectionpurpose. They also include tangible goods, such aslands. There are also included: annexes, renovationsand improvements prolonging the life time orincreasing the equipment capacity, as well as goodsand services incorporated in the lands, services relatedto ownership transfer on lands, existent construction,other tangible assets.
• Categories of service producers for environment
protection are:
– non-specialised producers are those units
carrying out an activity of environment protection astheir secondary or auxiliary activity. Their main activityis not the environment protection. These units arefound in the sector of production (CANE Rev. 1,divisions: 10-45, excluding divisions 37, 41);
–
specialised producers are those producers
carrying out an activity of environment protection astheir main activity. They mainly appear in CANE Rev. 1:division 90 (sewage and refuse disposal; sanitation andsimilar activities), in division 37 (recovery of waste andscraps of recycled materials), in class 5157 (wholesaleof waste and scraps) and in division 41 (watercatchment, treatment and distribution);
–
local public administration comprises all
units of public administration whose competencesregard only territorial-administrative type for which theyhave been created.
• Specific activities of environment protection
correspond, on the one side, to a homogeneoussystem, independent, of management and, on the otherside, to a homogeneous type of environmentcomponent elements grouped as follows:
–
pollution prevention and combat (air
quality protection, water quality protection, wastemanagement, soil and underground waters qualityprotection, lower noises and vibrations);
–
natural resources protection and
biodiversity preservation (species protection,
protected areas, ecological remedy and reconstruction,aquatic environment restoration, prevention ofdangerous natural phenomena);
–
other activities (research-development,
environment general administration, protection againstradiations, education, training, information).

1.3.1 FONDUL FUNCIAR DUP Ă MODUL DE FOLOSIN ȚĂ (la sfâr șitul anului)
TOTAL LAND FUND BY USE (end of year)
mii hectare / thou hectares
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Suprafa ța total ă a fondului funciar 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1 23839,1
Total area of the land fund
Suprafața agricol ă 14769,0 14798,3 14790, 11 4793, 11 4797,5 14797,2 14788,7 14794,0 14801,7 14730,7 14856,8 14852,3 14836,6 14717,4
Agricultural area
din care: / of which:
Arabil 9450,4 9423,5 9356,9 934 1,5 9338,0 9337, 1 9338,9 934 1,4 9350,8 9358, 1 9381,1 9401,5 9398,5 94 14,3
Arable
Pășuni 3262,5 3309,8 3349,2 3362,6 3378,4 3392,4 339 1,7 3409,8 3402,7 3322,8 344 1,7 342 1,4 3424,0 3355,0
Pastures
Fâne țe 1465,3 1467,9 1480,6 1489,3 1493,7 1497,7 1498,5 1490,8 1503,4 1512,0 1507, 11 510,0 1513,6 1490,4
Ha yfields
Vii și pepiniere viticole 277,4 285,8 298,6 303,9 298,4 292,4 289,0 286,3 28 1,8 28 1,1 272,3 267,4 259,6 230,5
Vine yards and nurseries
Livezi și pepiniere pomicole 3 13,4 3 11,3 304,8 295,8 289,0 277,6 270,6 265,7 263,0 256,7 254,6 252,0 240,9 227,2
Orchards and nurseries
Păduri și alte terenuri cu 6685,4 6680, 1 6681,8 668 1,1 6680,2 6680, 1 6690,3 6688,5 6672,3 6790,6 6457 ,31)6605,7 6663, 1 6751,7
vegetație forestier ă
Forests and other forest
vegetation lands
din care: / of which:
Păduri 6252,3 6253,4 6253,5 6249,2 6245,8 6244,7 6240,2 6236,6 6227,4 6225,8 6223, 1 6225, 1 6239,5 622 1,3
Forests
Construc ții 622,3 624,2 630,5 627,9 629,6 627,2 626,3 626,2 630,5 627,4 632,9 628,3 635,9 648,9
Construction
Drumuri și căi ferate 388,9 390,9 393,4 394,0 392,5 396,2 397,0 397,2 395,7 388,4 388,2 390,0 390,0 390,5
Roads and railwa ys
Ape și bălți 903,6 893,4 892,8 892,6 888,3 889,8 886,9 886,0 880,4 879,3 867,8 868,4 85 1,7 843,7
Waters and ponds
Alte su prafețe 469,9 452,2 450,5 450,4 45 1,0 448,6 449,9 447,2 458,5 422,7 636, 1 494,4 46 1,8 486,9
Other areas
1) Din fondul forestier na țional (nu include toat ă vegetația forestier ă din afara fondului forestier ).
1) Of national forest fund (does not include all forest vegetation outside forest fund).

1.3.2 ARIILE PROTEJATE, ÎN 2003
PROTECTED AREAS , IN 2003
Num ăr Suprafa ța (ha)
Number Area (ha)
Rezerva ții științifice 53 101207 Scientific reservation s
Parcuri na ționale 11 302803 National parks
Monumente ale naturii 23 1 2177 Natural monuments
Rezerva ții naturale 542 117265 Natural reservations
Parcuri naturale 6 326306 Natural parks
Rezerva ții ale biosferei 3 66 1658 Biosphere reservations

1.3.3 REZERVA ȚII ALE BIOSFEREI, ÎN 2003
BIOSPHERE RESERVATIONS, IN 2003
1.3.4 PARCURILE NA ȚIONALE ȘI NATURALE, ÎN 2003
NATIONAL AND NATURAL PARKS, IN 2003
1.3.5 RESURSELE DE AP Ă ASIGURATE, POTRIVIT GRADULUI DE AMENAJARE, ÎN 2003
WATER RESOURCES ASSURED, ACCORDING TO THE ARRANGEMENT LEVEL, IN 2003Denumirea rezerva ției Jude țul Suprafa ța (ha)
Name of reservation County Area (ha)
Total 661658
Delta Dun ării / Danube Delta Tulcea, Constan ța 5762 16
Retezat Cara ș-Severin, Gor j, Hunedoara 38 138
Rodna Maramure ș, Bistri ța-Năsăud 47304
Denumirea parcului Jude țul Suprafa ța (ha)
Name of park County Area (ha)
Parcuri na ționale – total / National parks – total 302803
Retezat Cara ș-Severin, Gor j, Hunedoara 38 138
Rodna Bistri ța-Năsăud, Maramure ș 47304
Domo gled-Valea Cernei Cara ș-Severin, Mehedin ți, Gor j 61211
Cheile Nerei-Beu șnițaC a r a ș-Severin 36758
Semenic-Cheile Cara șului Cara ș-Severin 362 14
Ceahl ău Neam ț 7742
Cozia Vâlcea 16746
Călimani Bistri ța-Năsăud, Har ghita, Mure ș, Suceava 256 13
Piatra Craiului Argeș, Bra șov 14795
Cheile Bicazului-H ășmaș Harghita, Neam ț 6937
Mun ții Măcinului Tulcea 11345
Parcuri naturale – total / Natural parks – total 326306
Grădiștea Muncelului-Cioclovina Hunedoara 38 184
Porțile de Fier Cara ș-Severin, Mehedin ți 128160
Mun ții Apuseni Alba, Bihor, Clu j 76064
Balta Mic ă a Br ăilei Brăila 20456
Buce giB r a șov, Dâmbovi ța, Prahova 32624
Vân ători Neam ț Neam ț 30818
Surse de ap ă / Water sources
Bazine hidrografice / Hydrographic basins
Total 40141
Ape de suprafa ță / Superficial waters 34143
Râuri interioare / Inland rivers 14143
Tisa 256
Some ș 715
Cri șuri 394
Mure ș 1262
Spa țiul Banat 1)608
Jiu 2109
Olt 1792
Vedea 40
Arge ș 1671
Ialomi ța 430
Siret 1955
Prut 726
Alte bazine 2) / Other basins 2)2185
Dun ărea / The Danube 20000
Ape subterane / Underground waters 5998milioane m3 / an
million m3 / year
1) Spa țiul Banat / Banat Space = Bega, Cara ș, Bârzava, Timi ș, Cerna, Nera.
2) Alte bazine / Other basins = C ălmățui – Olt, C ălmățui – Buz ău.

1.3.6 CALITATEA APELOR DE SUPRAFA ȚĂ, ÎN 2003
SUPERFICIAL WATER QUALITY, IN 2003
1.3.7 DEFOLIEREA ARBORILOR LA PRINCIPALELE SPECII ȘI LA TOATE VÂRSTELE,
PE CLASE DE DEFOLIERE, ÎN 2003
TREES DEFOLIATION, FOR THE MAIN SPECIES AND ALL AGES, BY DEFOLIATION CLASSES, IN 2003
Suprafa ța
pădurilor
(mii ha)
Forests area neafectat u șor mediu sever uscat
(thou hectares) unaffected slight medium severe dry
Total țară 6221 62,2 25,2 11,1 0,9 0,6
Total countr y
– rășinoase 1839 68,0 22,2 8,6 0,7 0,5
coniferou s
– foioase 4382 60,5 26,2 11,8 0,9 0,6
broad-leavedClasa de defoliere
Defoliation class
(%)Total lungimi
pe râuri
supravegheate
Total length of
monitored
rivers
Total 22219 14321 5092 1446 1360
Tisa 505 358 86 – 6 1
Some ș 1681 957 498 46 180
Crișuri 929 581 338 10-
Mure ș-Aranca 2434 979 1152 139 164
Spa țiul Banat 1)1377 1125 203 49 –
Jiu 1186 1070 116- –
Olt 2373 1363 593 203 2 14
Vedea 875 7211 22 122 0
Argeș 2324 1900 358 23 43
Ialomi ța 2)1327 389 280 487 171
Siret 4135 2814 938 129 254
Prut 1642 724 3 17 348 253
Dun ărea / The Danube 1073 1073 – – –
Litoral / Seaside 358 267 9 1 –
2) Inclusiv râul C ălmățui. / Including C ălmățui river.km
1) Spa țiul Banat / Banat Space = Bega, Cara ș, Bârzava, Timi ș, Cerna, Nera.din care: / of which:
Bazine hidrografice
Hydrographic basinsCategoria I
The first
categoryCategoria II
The second
categoryCategoria III
The third
categoryPeste limitele
categoriei III
Above the third
category's limits

mii ha mii ha mii ha mii ha mii ha
thou ha thou ha thou ha thou ha thou ha
Suprafa ța total ă1 4717100,0 94 14100,0 4845 100,0 23 11 00,0 227 100,0 Total area
din care, of which,
pe clase de calitate: by qualit y class :
Clasa I 917 6,2 855 9,1 51 1,1 10 4,3 1 0,4 I clas s
Clasa II 3041 20,7 2647 28,1 311 6,4 60 26,0 23 10,1 II clas s
Clasa III 4756 32,3 3335 35,4 1263 26,1 76 32,9 82 36,1 III clas s
Clasa IV 3943 26,8 1766 18,8 2007 41,4 75 32,5 95 41,9 IV clas s
Clasa V 2060 14,0 811 8,6 1213 25,0 10 4,3 26 11,5 V clas sQuality classesPășuni și fâne țe
Pastures and
hayfieldsLivezi Vii
(%)Vineyards Clase de calitate
(%) (%) (%)Total agricol
Total agriculturalModul de folosin ță / Use
(%)Arabil
Arable Orchards1.3.8 REPARTIZAREA TERENURILOR AGRICOLE PE CLASE DE
CALITATE, LA 31 DECEMBRIE 2003 DISTRIBUTION OF AGRICULTURAL LAND BY QUALITY CLASSES, ON DECEMBER 31, 2003

Secet ă frecvent ă 7100 Frequent drought
din care: cu amenaj ări pentru iriga ții 2)3176 of which: arrangements for irigations 2)
Exces periodic de umiditate în sol 378 1 Humidity periodical excess in soil
din care: cu amenaj ări de desecare – drenaj 2)3202 of which: arrangements for dryness – drainage 2)
Eroziunea solului prin ap ă 6300 Water soil erosion
din care: cu amenaj ări antierozionale 2)2280 of which: antierosion arrangements 2)
Alunec ări de teren 702 Landslide
Eroziunea solului prin vânt 378 Wind soil erosion
Schelet excesiv de la suprafa ța solului 300 Excessive skeleton from soil surface
Sărăturarea solului 6 14 Soil salt
Compactarea solului datorit ă lucr ărilor Soil compaction due to inadequate
necorespunz ătoare ("talpa plugului") 6500 works ("plough sole")
Compactarea natural ă a solului 2060 Soil natural compaction
Formarea de crust ă 2300 Crust formation
Rezerv ă mic ă și foarte mic ă de humus în sol 7485 Small and very small humus deposit in soil
Aciditate puternic ă și moderat ă 3424 Strong and moderate acidity
Alcalinitate ridicat ă 223 High alkalinity
Asigurarea slab ă și foarte slab ă Very weak and weak ensuring with
cu fosfor mobil 6330 mobile phosphorus
Asigurarea slab ă și foarte slab ă Very weak and weak ensuring with
cu potasiu mobil 787 mobile potassium
Asigurarea slab ă cu azot 5 110 Weak ensuring with nitrogen
Caren țe de microelemente (zinc) 1500 Scarcity of microelements (zinc)
Poluarea chimic ă a solului datorit ă Soil chemical pollution due to different
diferitelor activit ăți social-economice 900 socio-economic activities
2) Mentioned arrangements are mostl y not functioning due to their non-maintenance.2) Amena jările men ționate sunt în cea mai mare parte nefunc ționale, datorit ă neîntre ținerii lor.Denumirea factorului Name of factor
1) Aceea și suprafa ță poate fi afectat ă de unul sau mai mul ți factori limitativi.
1) The same area can be concomitantl y affected b y several factors.Suprafa ța afectat ă
(mii ha)
Affected area
(thou hectares)1.3.9 SUPRAFA ȚA TERENURILOR AGRICOLE AFECTATE DE DIVER ȘI
FACTORI LIMITATIVI AI CAPACIT ĂȚII PRODUCTIVE , ÎN 2003 1)
AGRICULTURAL LAND AREA AFFECTED BY VARIOUS FACTORS RESTRAINING
THE PRODUCTIVE CAPACITY , IN 2003 1)

1.3.10 INVESTI ȚII PENTRU PROTEC ȚIA MEDIULUI, PE CATEGORII DE PRODUC ĂTORI ȘI
GRUPE DE ACTIVIT ĂȚI SPECIFICE, ÎN 2003
INVESTMENTS FOR ENVIRONMENT PROTECTION, BY CATEGORY OF PRODUCER S
AND BY GROUP OF SPECIFIC ACTIVITIES, IN 2003
Prevenirea și Protec ția resurselor
combaterea naturale și conservarea
polu ării biodiversit ății
Prevention and Natural resorces
control of protection and
pollution biodiversity preservation
Total 9369933,4 8808745,2 125918,3 435269,9
Total 7 149848,7 67567 18,8 70464,3 322665,6
Industrie extractiv ă 1364786,5 129543 1,0 42097,6 27257,9
Mining and quarrying
Industrie prelucr ătoare 3335654,4 3242653,6 22758,7 70242, 1
Manufacturing
Produc ția, transportul și distribu ția
de energie electric ă și termic ă,
gaze și apă cald ă 2372726,8 2166324,8 2727,0 203675,0
Electric and thermal energy,
gas and hot water production,transport and distribution
Construc ții 7668 1,0 52309,4 288 1,0 2 1490,6
Construction
Total 1527947,5 1509039,4 834,0 18074, 1
Recuperarea de șeurilor și resturilor
de materiale reciclabile 304633,5 304455,3 – 178,2
Recovery of waste and
remains of recycled materials
Captarea, tratarea și distribu ția apei 461039,7 4493 16,3 – 11723,4
Water catchment, treatment
and distribution
Comer ț cu ridicata al de șeurilor
și resturilor 260500,3 260500,3 – –
Wholesale of waste and remains
Eliminarea de
șeurilor și a apelor uzate;
asanare, salubritate și activit ăți similare 501774,0 494767,5 834,0 6 172,5
Sewage and refuse disposal;
sanitation and similar activities
Total 692 137,2 542987,0 54620,0 94530,2
Administra ție public ă 692137,2 542987,0 54620,0 94530,2
Public adminstrationAdministra ție public ă local ă/ Local public administrationProduc ători nespecializa ți /Non-specialised producers
Produc ători specializa ți/ Specialised producersSectoare de activitate
Activity sectorsTotalAlte
activit ăți
Other
activitiesmilioane lei pre țuri curente / milion lei current price s

PRESCURT ĂRI FOLOSITE PENTRU UNIT ĂȚILE DE M ĂSUR Ă
ABBREVIATIONS USED FOR UNITS OF MEASUREMENT
SIMBOLURI FOLOSITE ÎN TABELE
SYMBOLS USED IN THE TABLESU.M.
M.U.= unitate de m ăsură
= measurement unit
mm = milimetru
= millimetreMVA = megavoltamper
= megavoltamper
m= m e t r u
= metreCP
HP= cal putere
= horse power
m2= metru p ătrat
= square metrekcal = kilocalorie
= kilocalorie
m3= metru cub
= cubic metreGcal = gigacalorie
= gigacalorie
ha (10000 m2) = hectar
= hectarekO = kilooctet
= kilooctet
km = kilometru
= kilometre'' = secund ă
= second
km2= kilometru p ătrat
= square kilometre' = minut
= minute
microgr. = microgram
= microgramh= o r ă
= hour
mg = miligram
= miligram0= grad= degree
g= g r a m
= gramnr.
no.= num ăr
= number
kg = kilogram
= kilogram% = procent
= percentage
t= t o n ă
= tonnemii
thou= mii
= thousands
tdw = ton ă deadweight
= tonne deadweightmil.
mill .= milion
= million
l = litru
= litremild .
bn= miliard
= billion
dal = decalitru
= decalitreechiv.
equiv .= echivalent
= equivalent
hl = hectolitru
= hectolitreS.A.
A.S.= substan ță activ ă
= active substance
W= w a t t
= wattbuc .
pcs.= bucat ă
= pieces
kW = kilowatt
= kilowattper. = pereche
= pair
kWh = kilowatt – or ă
= kilowatt – hourgarnit. = garnitur ă
= set
kVA = kilovoltamper
= kilovoltamper
– = nu e cazul
= data not applicable*)= date mai mici decât 0,5
= magnitude less than 0.5
… = lips ă date
= data not available**)= date mai mici decât 0,05
= magnitude less than 0.05
~ = date neînsumabile
= nontotalized data***)= date mai mici decât 0,005
= magnitude less than 0.005