Geografia Șhoppingului – Rolul social al mallului – Studiu de caz : Afi Palace Cotroceni Coordonator științific Conf. Dr. Liliana Dumitrache… [301652]

[anonimizat] – Studiu de caz : Afi Palace Cotroceni

Coordonator științific

Conf. Dr. Liliana Dumitrache

Absolvent: [anonimizat] 2016

Motivația alegerii temei

“[anonimizat], modul în care știi sa te apropii de ei sa-i conduci constituie însași cheia succesului.” R.Crețu, R Shanks, G. Ciobanu

Tema licenței mele este denumita “[anonimizat] – Studiu de caz: Afi Palace” și este rezultatul curiozițatii mele și al unei provocari.

[anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat] , încat să imi pot face o idee cat mai cuprinzatoare legată de toate aspectele acestui subiect.

Cel care cercetează o [anonimizat], [anonimizat] 200 , în care să ne putem da seama din raspunsurile lor de anumite comportamente și viziuni ale consumatorului asupră malluilui și a șhoppingului in general.

Prin interactiunea cu acesți respondenți voi incerca să stabilesc în ce masură mallul Afi Palace aduce beneficii acestora și a [anonimizat], [anonimizat], oamenii putând fi considerați resurese active ale unui mall. Fara prezența efectivă a [anonimizat].

[anonimizat]-[anonimizat] ,[anonimizat]-i motiveze pentru a [anonimizat].

Mallurile sunt acceptate drept spatii publice urbane. Asa ca domeniul de aplicare al studiului isi are originea in functie de calitate a spatiului public urban. Studiul cuprinde o [anonimizat].

Mallurile atrag atentia mea in primul rand datorita varietatii lor functionale. Datorita faptului ca sunt si un entuziast a acestora, [anonimizat], [anonimizat] a observa comportamentul oamenilor.

[anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], mi-au dezvaluit ca acesta este modul lor de a face miscare. [anonimizat], curatenia si mediul confortabil de aici este mult mai agreabil spre deosebire de mediul de afara.

Pentru mine lucrul acesta a reprezentat o [anonimizat] ca mallurile sunt centre comerciale private orientate sper profit, cu toate ca poti petrece o zi intreaga fara a face orice fel de cumparaturi. Asa ca tocmai de aceea , dupa parerea mea , mallurile au devenit incetul cu incetul spatii publice, pentru ca oamneii aleg sa petreaca destul de mult timp aici. Chiar si atunci cand turistii provin din afara orasului sau din alta tara , ei viziteaza cele mai populare malluri.

In opinia mea , mallurile trebuie evaluate corect si trebuie sa existe anumite strategii in functionarea corezpunzatore a acestora.

Astfel că , în concepția modernă , oamenii nu sunt recrutați sau selectați pentru a alege un mall anume, ci aceștia sunt cautați și atrași pentru rolul strategic pe care îl joaca in cadrul mallului. De aici rezultă că aceștia reprezinta un domeniu de maximă importantă și de actualitate. Potențialului uman al mallului trebuie să i se acorde un interes sporit, prin motivare, diversitate și entertainment.

Etapele scrierii lucrării de licență

Consider că cea mai importantă etapă este cea a documentării, cea care urmează imediat după alegerea temei, prin care cercetătorul se informeaza temeinic asupra subiectului și totodată este momentul în care își stabilește direcțiile în care vrea să ducă lucrearea de cercetare. Este momentul în care se stabilește exact ceea ce vrea să se obțina la sfarșitul cercetării.

În această etapă de documentare sunt cercetate anumite lucruri de specialitate, articole, cărți, site-uri oficiale web fiind luate o serie de notițe. Doar după ce această etapă este terminată poate fi vorba de o structurare a lucrării și alegerea bibliografiei finale pe care se va baza aceasta.

Etapa structurarii cercetării stabilește exact capitolele care vor fi conținute , subcapitolele, studiul de caz , direcțiile de cercetare, scopul cerceării și obiectivele urmărite.

Următoarea etapă privește revizuirea literaturii de specialitate și alegerea exactă a metodologiei de cercetare. Prin metoda de cercetare înțelegem alegerea a unui modul de cercetare , a unui sistem de reguli, stabilind dacă este vorba de o metodă cantitativă. calitativă, statistică, inductivă sau deductivă. Cea mai des aleasă este metoda cantitativă în care facem o anchetă sau un interviu structurat sau metoda calitativa în care ne axam pe un studiu de caz sau un interviu nestructurat.

Ceea ce urmeaza este elaborarea lucrării de licență, etapa în care scriem lucrarea , împarțita pe capitole urmâand finalizarea și editarea lucrării.

Pentru ca rezultatele cercetării să fie satisfacătoare și veridice este important să ne stabilim de la început obiectivele iar la final să stabilim în ce măsura acestea au fost îndeplinite , fiind respectați cu strictețe pașii pe care trebuie sa îi urmăm.

Mallurile drept spatii publice urbane

Mallurile au devenit o parte a vietii urbane fiind asemanate drept spatii publice urbane multifuctionale a erei moderne. In conformitate cu Gehi „ un oras a servit intotdeauna ca trei functii vitale: loc de intalnire, piata si spatii de socializare”. Ca loc de intalnire , orasul este scena schimbului de informatii de toate tipurile.Ca o piata, spatiile urbane sunt desmnate ca locuri de intalnire pentru schimbul de bunuri si servicii. Si , nu in ultimul rand, strazile orasului ofera acces si conexiuni intre toate funcitiile orasului. Deci activitatiile intr-un spatiu public sau vitalitatea unui spatiu public afecteaza calitatea.

Astfel ca nevoile intr-un spatiu public trebuie sa acopere mai multe aspecte :

Confort: confortul psihic care poate fi implinit prin nevoia de mancare, bautura, adapost pentru mediul natural sau pur si simplu un loc in care sa te relaxezi cand esti obosit

Relaxare: confortul fiziologic care poate fi atins prin utilizarea elementelor naturale: copaci, separarea de traficul aglomerat , spatii verzi

Spatiile publice sunt in diferite forme , cum ar fi strazi, piete, ronduri, parcuri, etc. Aceste spatii publice nu sunt doar locuri sociale si fizice , ele au deasemenea si rol ecologic, psihologic, politic, economic, simbolic si estetic in contextul urban.

Montgomery explica faptul ca locurile urbane de succes trebuie sa combine trei elemente esentiale: spatiul fizic, experienta senzoriala si activitatea. El descrie activitatea drept un produs cu doua concepte distince , dar legate intre ele : vitalitatea si diversitatea.

„Vitalitatea se refera la numarul de persoane in si in jurul strazilor (fluxuri de pietoni), in diferite momente ale zilei si noptii , absortia de facilitati, numarul de evenimente culturale si sarbatori pe parcursul anului, prezenta unei vieti active pe strada si in genereal masura in care un loc se simte viu”.

In plus zonele urbane cele mai pline de viata si interesante tind sa fie locuri de diversitate complexa , care au o vitalitate urbana pe termen lung.

Istoricul Mallului

Mallurile nu s-au întâmplat pur si simplu. Acestea nu sunt rezultatul unor oameni ințelepți , ajungand la concluzia ca populatia nu ar avea o viață socială și au nevoie disperată de un loc unde să se ducă.

Mallul, la origini a fost conceput ca un centru comunitar unde oamenii ar urma sa vină și să cumpere , să aibe activitați culturale și să socializeze. Este sigur să spunem că mallul și-a atins și depășit acele așteptări timpurii. În percepția consumatorului de astazi mallul reprezinta centru universului.

În conformitate cu istoria de centre comerciale furnizate de Consumer Reports, acestea au avut nașterea în anul 1920 , în California, iar supermarket-urile ar reprezenta o ancora și ar servi drept magnet pentru magazinele mai mici. După spusele lui Samuel Feinberg , în anul 1960, centrele comerciale și-ar fi cunoscut nasterea puțin mai devreme , în anul 1907, într-un cartier din Baltimore , unde o rețea de magazine s-a deschis într-o parcare. În 1922 a fost construit o alta retea de magazine în suburbiile orasului Kansas, numit The Country Club Pizza. În anul 1931 , Highland Park Shopping Village din Dallas , a devenit prima rețea de magazine care a beneficiat de o parcare proprie , accesul în magazine făcându-se separat fată de aceasta.

Primul mall închis , a fost construit în suburbiile din Minneapolis în anul 1956. Acesta a fost destinat, pentru a depărta cumpărătorul de la vremea capricioasă, introducând-ul pe acesta în complexul cumpărăturilor, complex destinat special pentru acestia, depărtând cumpărătorul de la vremea rea , părțile negative ale vieții și problemele cu care acesta se confruntă. Este cumva potrivit că al doilea mall , ca mărime, din Statele Unite se alfa în apropierea statului Minneapolis, unde a început totul.

Oricând ar fi început, acest fenomen, al centrelor comerciale, a crescut și s-a dezvoltat rapid , urmat fiind de migrația populației în afara orașelor și în paralel creșterea utilizarii automobilului. Pâna în anul 1960 au existat 4,500 de malluri , reprezentând 14% din vânzari, astfel că , în anul 1975 existau 16,400 de malluri , reprezentând 33% din vânzari, iar în anul 1987, existau 30,000 de malluri , reprezentând 50% din vânzari. Mallurile pot fi definite acum drept centre comerciale și sociale ale comunităților lor.

Unele malluri sunt atât de mari, încât acestea au ajuns sa fie drept catalogate ca și comunități. De exempu, Chicago Watter Tower dispune de hoteluri, restaurante , birouri, magazine și unități rezidențiale . West Edmonton Mall în Canada , fiind cel mai mare mall din America de Nord + Canada și al zece-lea din lume , are peste 800 de magazine.

Mediul competitiv cu care un mall se confruntă în zilele noaste, este cu mult diferit față de cel de la început , unde cea mai mare concurență o reprezenta un cartier de afaceri din centru.

Multe din aceste locații nu mai exista , iar principala competiție cu care se confruntă astăzi, este un alt mall. Provocarile cu care se confruntă dezvoltatorii trebuie sa se orienteze tot mai mult și să se plieze cât mai bine pe dorițele consumatorului, astfel încât aceștia sa fie conștienți de ce, când, ce, cine, unde si cum sunt nevoile consumatorului față de toate aspectele cumpărăturilor în mall.

Cercetările au identificat o serie de factori care ar putea defini utilitatea unui mall, cum ar fi : distanta, accesibilitatea,dimensiunea mallului, numarul de marci prezente într-un mall si numarul de magazine.

Succesul și impactul de invidiat al mallului , ar putea avea de-a face cu potentialul cumpărăturilor din mall pentru a îmbunătați viața comunității. Nu există nici un conflict între malluri , profit și oamnei.

Urbanitatea si Mallurile

Mallurile nu reprezinta numai medii de vanzare , ci ele sunt, de asemenea, un tip de spatiu public. Atunci cand le analizam, vedem ca acesta vizeaza in principal satisfacerea nevoilor publice. Calitatea spatiului public sau promovarea cumparaturilor intr-un mall este o problema critica, designerii dorind sa o rezolve inca de la inceput. In acest sens tesatura urbana stimuleaza imaginea unui oras si automat a unui mall. Asa ca vizitatorii mallului ar putea simti o atmosfera ca pe unele strazi din oras in momentul plimbarii acestora pe coridoarele mallurilor.

Asa cum spunea si Montgometry: „ Imaginea este influentata de lizibilitatea unui oras, gradul in care sunt organizate diferitele elemente ale orasului. Deci, in cazul nostru, reinterpretarea tesaturii urbane in cumparaturile din mall, reprezinta una dintre cele mai importante principii pentru a atinge urbanitatea.”

Lynch clasifica continutul elementelor unui oras, care se refera la forme fizice, in 5 tipuri de elemente: noduri, muchii, poteci, districte si repere. In contextul spatiului urban, nodurile sunt patrate ale orasului ; marginile reprezinta construirea fatadelor ; caile sunt strazi; cartierele sunt diferite regiuni functionale ale orasului; iar reperele sunt monumente sau cladiri speciale, etc.

Birol a oferit elemnte a orasului in ceea ce priveste mallurile care sunt definite de Lynch in anul 1960 si adaptate de catre Weiseman in anul 1981 si Passini in anul 1984.

Fig. 1 (Elemente de oras in structura mallurilor – Structura lui Birol)

Ca urmare , elementele de oras se transforma in elemente de design interior pentru a crea „ o iluzie a orasului” , prin urmare , mallurile au tendinta de a deveni o alternativa la centrul orasului. Dar se pare , ca nu este suficient, pentru a reinterpreta tesatura urbana in interiorul mallului pentru a atinte urbanitatea autentica.

Un mall inchis, fara nici o legatura cu tesatura urbana nu poate fi considerat drept spatiu public urban. Poate fi vorba doar despre o urbanitate stimulata care este „blocata intr-o cutie”. Spre exemplu in Southdale Centre , este primul mall complet inchis, cu climat controlat din 1956, conform spuselor lui Victor Gruen care a fost designer-ul urbanitati stimulatoare.

El a planificat o atmosfera de petrecere a timpului liber , bucurie si tot odata intimitate de care sa beneficieze oamenii. Pentru a realiza acest lucru el a plasat opere de arta, iluminari decorative, fantani arteziene, plante tropicale si flori prin tot mallul, doriind sa recreeze in interiorul mallului spatiul public din centrul orasului.

Tesatura Urbanistica si Integrarea Mallurilor

Amplasarea unui mall este una dintre cele mai importante aspecte pentru gradul de integrare cu tesatura urbana. Prin urmare, accesabilitatea unui mall difera atunci cand acesta se afla fie in centrul orasului sau in afara acestuia.

Dupa cum Coleman afirma, accesabilitatea afecteaza in mod direct „ cat de usor clientii pot vizita , sa fie incurajati sa se intoarca si cat de eficient pot fi livrate bunurile care sa furnizeze magazinele si mijloacele de siguranta si securitate” deci ne putem da seama ca accesabilitatea afecteaza populatia.

Accesul pietonal este unul dintre cele mai importante aspecte ale integrarii, care formeaza si ofera viata unei strazi din tesatura urbana, aceasta deschizand drumul catre mall. Montgomery afirma ca: „locurile urbane de succes se bazeaza predominant pe viata din strada si multele moduri prin care activitatea se desfasoara in si pe langa cladiri si saptii”. Deci o integrare a tesaturii urbane si a mallului drept spatiu public inchis este benefica pentru calitatea urbanistica a orasului.

In plus de aceste aspecte, mallurile in sine devin mult mai de succes in spatiile publice urbane. Astfel ca o concluzie, calitatea gradului de urbanism a spatiului public al unui mall afecteaza in mod direct succesul; urbanitatea este reinprospatata in interiorul mallului.

Fig. 2 ( Lista criteriilor de luat in considerare avand in vedere locatia unui mall)

Mallul Contemporan

Potrivit ICSC ( International Council of Shopping Centers, fondst in 1957) in general, exista doua forme de centre comerciale. Primul este tipul de mall „open air”, care pur si simplu se refera la un centru care nu este inchis. Cel de al doilea tip este si cea mai raspandita forma de centru comercial, si anume , Mallul. Aceasta forma de centru comercial are de obicei un drum in care vitrinele magazinelor sunt adeasea intoarse fata de parcare si departe de aceasta, tocmai pentru a face fata spatiului din interior inchis. Exista multe centre de acest fel , care se expun ambelor tipurilor de caracteristici, transformandu-le in forme hibride. Astfel , exista trei tipuri principale de configuratie ale mallurilor: centre in aer liber, mallurile si centrele hibride.

Termenul de „centru comercial” a evoluat de la inceputul anilor 1950. Avand in vedere maturitatea industriei, numeroase tipuri de centre exista in prezent , care depasesc definitiile standard. Originea nomenclaturi indutriei , ofera patru termeni de baza: cartier, comunitate, centre regionale si super regionale.

Pe masura ce industria a crescut si s-a schimbat, mai multe tipuri de centre au evouluat , iar aceste patru clasificarinu mai sunt adecvate. Coleman afirma ca, in prezent , exista opt criterii in utilizare pentru a clasifica un centru comercial, si anume: captarea, localizarea, dimensiunea, tipul de bunuri, stilul de vanzare,forma fizica , designul si consumatorul.

Ca o masura a gradului de schimbare care a aparut la mijlocul anilor 1960,anumite tipuri de cumparaturi sunt reprezentate de doua generatii separate. Prima generatie ilustreaza exemple timpurii de centre comerciale , cum ar fi , medii de shopping urban , urmata de aparitia mai recenta de aparitita unui nou tip urban.

ICSC a definit cele opt tipuri de centre comerciale , clasificate in principal, in functie de dimensiunea lor si a tipurilor de bunuri si servivii vandute. Acestea sunt: Centre Regionale si Super Regionale , clasificate drept doua tipuri de malluri, Centrul de cartier, Centrul comunitar, Centrul Power , Centrul avand o anumita tema/festival in spate, Centrul Outlet si Centrul Lifestyle , asemanat de altfel ,drept centru cu deschidere spre viata orasului.

Coleman afirma ca, tipul principal este centrul de cumparaturi regional, care a fost reprezentat de mallurile din subteran , influentand forma si designul mallurilor din afara si din interiorul orasului. Prin anii 1980, au inceput sa apara si centrele comerciale super regionale , care sunt mai mari de 75.000 m2. Magazine de tip „ancora” reprezentate de magazinele majore care doreau sa emita pretenti de afaceri cu magazinele mai mici , au reprezenta cea mai importanta nisa a acestor malluri super regionale. Aceste magazine insa , sunt doar o parte care fac parte din lantul maret al unui astfel de mall.

ICSC are urmatoarele definitii pentru aceste doau tipuri de malluri :

Centru Regional : Acest tip de centru furnizeaza marfuri generale (un procent mare este reprezentat de imbracaminte si servicii in profunzime completa). Atractia principala este „combinatia de ancore” care poate fi traditionala ori departamente de magazine la moda , avand un numar considerabil de magazine. Un centru tipic regional este de obicei inchis avand un interior unde magazinele sunt conectate intre ele de un drum comun, iar parcarea inconjoara perimetrul exterior.

Centru Super Regional : Similar cu un centru regional, dar de dimensiuni mai mari, un astfel de centru are mai multe „ancore” , o selectie mai profunda a marfurilor si atrage mai mult atentia populatiei. Ca si in cazul centrelor regionale, configuratia tipica este de mall inchis , avand in mod frecvent mai multe etaje. Marimea parcari poate fi de asemenea structurata pentru a corespunde dimensiunii centrului comercial.

Enciclopedia Britanica defineste mallul ca o „colectie de magazine independente de vanzare , servicii si zone de parcare construite si mentinute de catre o firma de management ca o unitate ce prezinta adaptarea pietei traditionale la secolul 20”.

Fong defineste mallul precum o simulare a reclamei comerciale din centrele oraselor care sunt construite pentru a reproduce oferta de vanzare , oderind alternative in materie de cumparaturi dintr-un spatiu de vaznare „continuu”. In plus, Shields defineste cumparaturile dintr-un mall inchis drept un micro oras cu strazi precum galeriile de arta pe mai multe etaje. Astfel , toate aceste definitii se refera la urbanitate si la caracteristicile spatiului public al mallului.

La inceputul dezvoltarii, Victor Gruen a identificat cumparaturile ca facand parte dintr-o retea mai mare de activitati sociale, sustinand ca merchandiseri ar fi cei mai de succes in cazul in care integreaza activitatile lor cu „cea mai larga paleta posibila de experiente umane si a expresiilor urbane”. Astazi, in conformitate cu Amendola , o intreaga viata poate fi traita in interiorul unui mall, deoarece mallul si-a asumat statutul de marca reprezentativa. Asa ca , indiferent daca mallul este amplasat in afara sau in centrul orasului este important sa se creeze efectul de urbanism in interiorul acestor malluri inchise.

Mallul are evolutia sa unica in toste aceste tipuri de centre comerciale. Ca orice spatiu inchis, acesta are avantaje si dezavantaje , provocand multe argumente , printre ramurile academice , designeri , dezvoltatori si utilizatori. Astazi, este important sa realizam toate aspectele unui mall, pentru a construi altele noi sau pentru a le regenera pe cele vechi.

Malluri construite in afara oraselor

Cumparaturile s-au dezvoltat in istorie fiind impreunate, sustinute si amplificate de urbanitate. Agora greaca si primaria medievala puneau la dispozitie un spatiu in care gravitatea civica a vietii alaturi de insufletirea pietelor puteau coexista in multe moduri imposibil de atins. Arcadele pariziene si inceputul departamentelor magazinelor au intensificat viata urbana prin creearea unei experiente de neconceput in trecut a orasului. Iar mallurile suburbane au fost initial concepute pentru a functiona ca un centru surogat a orasului.

Malluirle s-au nascut in suburbiile din America de Nord , datorita faptului ca se astepta de la ele ca schimbuirle comerciale sa ajute la creearea unor centre multifunctionale a oraselor. Sociologi si urbanisti considera ca mallurile au jucat un rol extrem de importante si central in suburbanizarea Americii moderne , deoarece acestea au devenit elemente majore in stilu de viata a consumatorilor.

Primul centru regional inchis , Southdale, a fost un mall construit in afara orasului, si in conformitate cu spusele lui Coleman, acest tip de mall a fost in continua dezvoltare si evolutie ca raspuns la schimbarile de mediu a urbanismului si concurentei din partea altor centre comerciale.

Southdale Center

In anul 1956, Southdale Center (proiectat de Victor Gruen) a fost deschis in suburbia din Minneapolis in America de Nord , revolutionand designul „introverit”. Cum am mentionat si in capitolele de mai sus, Gruen a proiectat un plan al urbanismului de viitor odata cu acest mall initial, unde mallul este prezentat ca un nucleu al dezvoltarii, incluzand aici case, scoli si parcuri.

Fig. 3 ( Planul Southdale Center)

Mallul original a fost construit pe trei etaje, avand fiecare o latime de 30,5 m, acesta beneficiand de o „gradina interioara” , emanand un peisaj tropical , statui si o fantana pentru pasari.

Fig. 4 (Southdala in trecut si Southdal in prezent)

Zona originala de parcare era construita pe doua nivele, si era interconectata cu cele doua nivelui ale mallului , fapt care a fost inovator in acele vremuri pentru design. In anul 1966, a fost construit primul cinematograf de tip „gemeni” asemandu-se cu o parcela care ducea de la mall spre zona de parcare.

In anul 1972, s-a construit cel de al patrulea nivel de tip „ancora” adaugandu-se departamentul de magazine J.C. Penney la aripa de nord-est. La inceputul anilor 1990 a incput o expansiune la scara larga, deoarece se instalase o frica fata de centrul super regioonal „Mall of America” , care era construit la doar 6 km distanta de Southdale, pe directia sud-est.

Fig. 5 (Southdale in prezent )

Expansiunea a inclus construirea unor noi magazine, extinderea „Gradinii interioare” si adaugarea unui nou nivel la zona de parcare. In anul 2002 , un nou ecran de cinema multiplex si-a facut aparitia , cu diagonala de 40 cm impreuna cu mai multe magazine si restaurante.

De asemenea, o zona de imbracaminte destinata adolescentilor , numnita Trendz on Top a fost instaurata. Dupa trei renovari majore complexul nu se mai aseamana de nici un fel cu acel centru care isi facea aparitia timid in suburbiile din Minneapolis.

Yorkdale Center

Fig. 6 (Centrul comercial Yorkdale din Toronto, Canada in anul 1960)

In anul 1964, Yorkdale Center , detinut de Oxford Properties, s-a deschis in fosta suburbie din Toronto, Canada. Acesta a fost cel mai mare mall la momentul deschiderii sale si s-a bazat pe cel mai important ingrdient al vietii suburbane, si anume: masina. Veronica Madonna afirma ca, Yorkdale Center a fost recunoscut dreot o comoditate pentru lumea separata de viata urbana prin includerea nenumaratelor magazine, dar si a teatrelor plus multe alte locuri pentru activitati.

Fig. 7 (Yorkdale Center in 2005)

Mallul a avut parte de uriase renovari si expansiuni in istoria sa, in 1999 si intre anii 2005-2008, dupa cu se poate observa si in figura 7 si 8. Un element unic al acestei expansiuni a fost construirea a unui atrium inalt de sticla ce masura 18,3 m si 91,4 m lungime, care atarna de o structura de sprijin din exterior, aceasta fiind prima structura de acest fel din Canada si cea mai mare din America de Nord.

Fig. 8 (Yorkdale in anul 1967 si in anul 2008)

Yorkdale a primit premiul MAXI din partea ICSC in anul 2007 pentru ultima renovare si reamenajare care a avut loc. In plus, atunci cand fiecare chirias isi reinoieste contractul cu mallul, acestia sunt obligati sa renoveze magazinele respective, in scopul de a asigura prezenta unui aer proaspat si unui aspect modern.

King of Purssia Mall

Un alt exemplu interesant de expansiune a unui mall in afara orasului este mallul King of Purssia, dezvoltat de compania Kravco, localizat in suburbiile din Philadelphia in America de Nord. In anul 1963, cea mai veche portiune a mallului, si anume, The Plazza , isi deschide portile ca un complex comercial in aer liber, iar in timp, mallul a fost creat prin conectarea celor trei centre adiacente: The Plazza, The Court si Pavilionul.

Fig. 9 (Planul original King of Purssia Mall in 1963)

Pana la sfarsitul anilor 1970, centrul s-a extins, iar The Plazza a devenit un mall super regional partial inchis, ancorat in mai mult magazine. In anul 1981, The Court s-a deschis ca un mall complet inchis , peste drum de Plazza. Cam in aceiasi perioada, o fost initiata o renovare substantiala pentru Plazza. Proiectul a constat in inchiderea completa a centrului, constuirea unor acoperisuri si iluminatoare noi, instalarea unor podele finisate, interior complet nou si adaugarea unor fantani impunatoare.

Fig. 10 ( Mallul King of Purssia , in zilele noastre)

De asemenea, cele doua malluri au fost conectate printr-un pod, iar la inceputul anilor 1990, compania Kravco a decis sa ofere un makeover estetic pentru The Court. Renovarea a inclus instalarea marmuri si a faiantei, balustrade din lemn de cires si copaci inalti, iar in cele din uram un drum din sticla care interconecta cele doua parti ale mallului. Cea de a treia portiune a mallului, Pavilionul, a fost deschis in 2001, ca o conversie a unui fost magazin care facea parte din The Court. Acum, ca urmare a acestei cresteri organice in mod continuu, mallul King of Purssia este cel mai mare mall de pe coasta de est a Americi de Nord.

West Edmonton Mall

In anul 1981, West Edmonton Mall a fost deschis in Alberta, Canada , fondat de catre Ghermezian Brothers, ca fiind cel mai mare mall din lume la aceea vreme. Este in continuare, cel mai mare mall din America de Nord si al cincilea in lume. West Edmonton Mall reprezinta un stalp in evolutia care include un ambient de petrecere si posibilitatea de a te recreea , alaturi de multitudinea de magazine de care te poti bucura. Mallul a fost extins de trei ori de la deschiderea din 1981, alaturi de trei adaugiri realizate. Acesta a fost cel mai mare centru comercial de interior pana in anul 2004, fapt pentru care a fost pus in Cartea Recordurilor.

Fig. 11 (West Edmonton Mall in prezent)

Uniticitatea mallului este data de multitudinea atractilor , activitatilor si facilitatilor, iar West Edmonton Mall este recunoscut drept un „elefant gicantic” a versiunii de tip generic unui centru comercial regional.

West Edmonton Mall beneficiaza de 800 de magazine si sase magazinte de tip „ancora”, avand doua perimetre pentru mancare. Iar , deasupra ofertelor sale de vanzare, West Edmonton Mall include un parc de amuzament interior, un patinuar de dimensiuni mari, un teren de golf in miniatura, un parc acvatic pentru inot, un lac interior subacvatic pentru plimbari cu submarine, un cazinou si bingo si un hotel tematic.

Cu toate aceste facilitati adunate, West Edmonton Mall reprezinta un mediu inchis formand un oras in interiorul altui oras, sau in spusele lui Crawford: „ Mallul pretinde ca detine o intraga lume in interiorul zidurilor sale”

Fig. 12 (Interiorul mallului West Edmonton)

Pentru dezvoltari viitoare, permisiunea din partea orasului in ceea ce priveste West Edmonton Mall a fost recent acordata , beneficiand de o extindere a acesteia, care va include spatiu de vanzare aditional, spatiu dedicat sportului, targuri si conventii, o cladire de birouri de douasprezece etaje impreuna cu mai multe locuri de parcare

Mall of America

Atunci cand Mall of America a fost deschis , in august 1992, nu a insemnat nici decum ca ar reprezenta un real succes, insa intr-adevar, la patru ani de la deschiderea sa , a devenit , potrivit unui studiu apartinand National Park Service , cea mai populara destinatie tursitica din America de Nord. New York Times a raportat ca atrage mai multe vizite anual, decat Disney World, Grand Canyon si Graceland insumate – patruzeci de milioane.

La nord-vest de acesta, linia aeriana oficiala a mallului aduce in mod regulat turisti din Europa, Israel, Japonia si Australia. Este oare dimensiunea singurul lucru care-l face sa fie un asa magnet pentru oameni? sau Mall of America s-a stabilit deja drept o icoana a culturii din America de Nord?

In anul 1992, Mall of America s-a deschis in suburbiile din Minneapolis , fiind fondat de frati Ghermezian si proiectat de arhitectul Jon Jerde, ca prima si cea mai mare destinatie din stat , destinata divertismentului. Dupa cum am mentionat si mai sus , Mall of America este situat la doar 6 km distanta de mallul lui Gruen – Southdale .

Fig. 13 (Mall of America, in prezent)

Terenul pe care a fost contruit mallul, a fost destinat initial pentru un stadion de sport. Cladirea a fost proiectata simetric in plan, cu fatadele goale , in general, spre exterior. In centrul mallului exista un parc tematic si la ficare colt al acestuia este amplasat cate un magazin de tip „ancora”. Pe langa cele 525 de magazine si facilitatile destinate divertismnetului, mallul beneficiaza chiar si de o capela , avand primul campus scolar in interiorul unui mall, acesta gasindu-se , de obicei, in centrele oraselor .

Faza a doua de expansiune era deja planificata pentru Mall of America, aceasta urmand sa aibe loc pe parcela de teren gol aflat la nord de mall. Aceasta include un patinuar, trei hoteluri, un parc acvatic si un teatru unde poti cina in timp ce urmaresti o piesa de teatru; toate acestea similare ca design cu West Edmonoton Mall. Cu toate acestea extinderea locatiei nu face ca Mall of America sa depaseasca West Edmonoton Mall.

Fig. 14 (Faza a doua de extindere Mall of America)

Astfel cometitia dintre mallurile aflate in afara oraselor continua, pentru ca ori acestea se afla aproape unul de altul, drept exemplu avem Mall of America si Southdale, fie acestea sunt localizate in tari complet diferite. Avand avantajul sa fie o constructie uriasa , acest lucru face ca preferintele oamenilor sa se indrepte spre tine , aducandu-ti pretigiu si publicitate gratuita.

Pe de alta parte, nu toate mallurile de mari dimensiuni au si succes. De exemplu, New South China Mall este cel mai mare mall in prezent si totusi face parte din lista mallurilor „moarte”, unde majoritatea spatiilor de vanzare sunt goale inca de la deschiderea in anul 2005. Proprietarul companiei a investit 230.000 yuan in renovare , pentru a increca sa dea „viata” mallului, insa nici asa nu a reusit.

Fig. 15 ( New South China Mall intr-o zi de Duminica)

In consecinta, exista mai multe aspecte relevante pentru succesul si esecul mallurilor de acest tip. Si, malluruile din afara orasului nu numai ca se afla in competitie, dar acestea trebuie sa „bata” mallurile prezente in interiorul oraselor , care sunt mai usor de accesat.

Fig. 16 ( Mall of America in timpul celei de a doua faze)

Mallurile situate in interiorul oraselor

Timp de mai multe decenii, multi lideri ai societatii civile si urbanisti au sustinut ca o prezenta puternica de vanzare este esentiala pentru ansamblul, viabilitatea si centrul oraselor. In asentiment cu aceasta gandire isi exprima sentimentele si Mathais DeVito, fostul presedinte al companieie Rouse de dezvoltare, in anul 1980: „Linia esentiala a orasului, combustibilul care va aprinde cu adevarat renastere orasului…este reintoarcerea puternica a comertului in centrul oraselor”.

Vanzarea bunurilor beneficiaza de o anumita vigoare , zi si noapte, sapte zile pe saptamana. Toata lumea face cumparaturi: directori, muncitori,studenti,turisti,etc. Acest lucur stimuleaza si intareste alte afaceri precum : contabilitatea, firmele de asigurare, bancile, etc, iar pe langa acestea, ofera si o baza larga de locuri de munca.

Robertson (in anul 1997), explica faptul ca, centrele comerciale din interiorul oraselor sau „Galleria” , cum sunt numite acestea in Europa, iau mallurile suburbane , drept exemplu pentru competitie directa, dar mallurile din interiorul oraselor se dezvolta in mare parte pe verticala , mai degraba decat copiind configuratia pe orizontala a mallurilor suburbane, din cauza valorilor de teren mai mari din centru. In consecinta, in timp ce mallul din afara orasului de straduia sa reprezinte centrul orasului al suburbiilor in curs de dezvoltare, mallurile din interiorul orasului au reusit sa devina „centrul nou” al vechiului oras.

Midtown Plazza

In anul 1962, Midtown Plazza a fost deschis in centrul orasului Rochester, New York, proiectat din nou de acelasi Victor Gruen, ca fiind primul mall complet inchis din centrul orasului al Americii de Nord. Acesta a servit drept model pentru numeroase proiecte urbane (mai degraba fara succes) ce aveau in vedere revitalizarea oraselor centrale ale Amercii de Nord.

Coleman descrie Midtown Plazza ca un catalizator pentru zona centrala a orasului. In plus , acesta a reprezentat ultimul proiect de mare anvergura a lui Gruen, care a pastrat o mare parte din elemntele de design interior folosite la inceput.

Fig. 17 (Midtown Plazza in anul 1965 / 2005 )

Midtown Plazza lega doua departamente de mazazine existente cu o serie de magazine mici, care erau organizate in jurul unui spatiu inchis si controlat, beneficiand de aproape 2000 locuri de parcare. Acesta a fost, deasemenea, conectat la un nou spatiu de birouri si la un hotel.

Potricit lui Gruen (1964) elementele cheie ale planului sau pentru mallul din Rochester includeau:

Separarea functiilor utilitare, cum ar fi deplasarea automobilelor

Un mediu central sporit care prevedea un mare confort, relaxare, siguranta si estetica

O facilitate care complementa vanzarea de bunuri cu o serie de alte functii, incluzand spatiile de birouri, camere de hotel, restaurante, spatiu de intalniri, banci, o scoala tehnica, galerii de arta, un oficiu postal, etc

Ca rezultat , Midtown Plazza a fost conceput drept un square al orasului la inceput,dar a devenit centrul vietii casual, precum si un mall. Asa ca , Gruen si-a atins scopul , si anume, crearea unui centru intr-un oras , lucru pe care el nu l-a putut face in mallurile suburbane.

Midtown Plazza a castigat mai multe premii de design si a atras multa atentie internationala. Multi urbanisti din lumea intreaga , au venit aici pentru a vedea solutia lui Gruen la criza urbana.

Fig. 18 (Midtown Plazza in 2005)

Din pacate , Midtown Plazza a fost demolat in 2009. Cu mult timp inainte de demolare, mallul se incadra in categoria mallurilor „moarte”, iar cele mai mult magazine de tip „ancora” au fost mutate in alte locatii. Consiliul local a convenit ca sugestia de a incerca sa renoveze si sa revitalizeze aceasta cladire de „patrimoniu” ar fi costat prea mult.

The Galleria

In anul 1970, The Galleria a fsot deschisa in Houston , America de Nord, proiectat de catre Hellmuth, Obata si Kassabaum (HOK) si dezvoltat de Gerald Hines, iar in cinformitate cu Coleman, dezvoltarea mixta a reprezentat un catalizator pentru regenerarea acelei parti a orasului unde se afle The Galleria. Acesta , a fost prima utilitate mixta de vanzare a bunurilor, spatiu pentru birouri si dezvoltarea unui hotel. Galleria a fost modelata si numita dupa Galleria Vittorio Emanuelle II din Milano, o bolta semicilindrica cu geamuri care se intindea pe axa central a mallului reprezentand cel mai distinctiv element arhitectural.

Fig. 19 (Galleria Vittorio Emanuelle II din Milano / Galleria din Houston)

Galleria include un patinuar, pozitionat fix sub sticla centrala a mallului , fiind primul construit vreodata in interiorul unui mall. Mallul a fost, de asemenea, un reper prin stabilirea unor interioare luminate natural.

Intre 1976 si 2003, structura existenta a fost extinsa de trei ori. (Fig 20 si 21) Cea de a doua faza, Galleria II, a fost construita peste doua nivele de garaje ca o copmpletare a cladirii deja existente aflate la vest, locatie care obisnuia sa fie folosita drept parcare. Expansiunea a inclus, de asemenea, birouri, The Grand Galleria Plaza Hotel si cinrmatografe.

Cea de a treia faza, Galleria III, finalizata in 1986, includea un departament de magazine extins pe doua nivele si o punte de parcare. In 2003 , ultima faza, Galleria IV , si-a deschis potile , facand din acest mall, al treilea cel mai mare din America de Nord.

Fig. 20 (Planul original The Galleria)

Fig. 21 (Planul de expansiune The Galleria)

Galleria Houston era inconjurata de mai multe malluri. Acestea au inclus Meyerland Plaza (1957), Sharpstown Mall (1961), Memorial City Mall (1962), Northwest Mall (1968) si Counrty Mall (1983). Cu toate acestea , in termeni de cativa ani de la deschidere, The Galleria a devenit clar cel mai ferm centru comenrial pentru cumparaturi in Houston, celelalte centre nereprezentand o competitie reala.

La Part Dieu

In anul 1975, La Part Dieu, se deschide in Lyon, Franta, ca unul dintre primele centre comerciale din centrul orasului in intreaga Europa, pe terenul unui fost academi militare.

Mallul a pus la dispizitie 250 de magazine si restaurante, care faceau parte dintr-o utilizare mixta de dezvoltare care incorpora un hotel, birouri si apartamente. In plus , La Part Dieu, este construit pe cinci nivele, inclusiv un nivel subteran mai mic pentru accesul din subteran.

Fig. 22 ( La Part Dieu in 1975 / in prezent)

Spatiile interioare originale din La Part Dieu din 1975 erau iluminate artificial, iar materialele de finisare erau intunecate. Cand centrul a fost renovat in 2001, acesta a fost si reproiectat de catre BDP ( Building Design Partnership), elementul cel mai impresionant din renovare, a fost reprezentat de taierea acoperisului pentru a permite viitoarelor ajustari sa aibe loc. De asemenea, intrarile si zonele comune au fost si ele modernizate si updatate.

Suprafetele imbatranite a fost inlocuite cu materiale noi de calitate , creand o ambianta pentru etsje de iluminare naturala. In plus, majoritatea chiriasilor si-au renovat si ei propriile spatii. La Part Dieu a renascut, iar in anul 2003, a castigat premiul The International Design and Development din partea ICSC, ca urmare a renovarilor care au avut loc aici.

Astazi, mallul ramane ca o destinatie urbana de succes , care atrage 100.000 de vizitatori pe zi si reprezinta parte integrata a succesului economic dobandit in centrul orasului Lyon.

Fig. 23 (La Part Dieu in 2009)

Eldon Square

In anul 1976, Eldon Square a fost deschis in Newcastle, in Marea Britanie, de catre Capital & Counties Plc in parteneriat cu orasul Newcastle, reprezentan cel mai mare centru comercial din tara la momentul respectiv, acoperind o mare portiune din centrul orasului.

The Eldon Square este o cladire , un centru comercial, o retea de malluri, avand mai mai multe centre comercial denumite dupa istoria ariei locale, conectate intre ele de doua nivele. Absolut toate intrarile mallului dinspre strazi, parcari, lifturi provocau schimbari asupra fiecarui etaj. La conexiunea dintre doua malluri , iluminare cu aspect natural, era introdusa in curti si squar-uri.

Fig. 24 ( Eldon Square in 1976)

Nivelul inferior gazduieste un drum pentru camioane, permitandu-le acestora sa livreze marfa direct catre magazine , si o intrare pentru cei care vin din subteran. Pe langa magazine , mai exista si un cadru de petrecere a timpului liber, incluzand sali de fitness, terenuri de squash si o sala de sport.

Mallurile Eldon erau complet acoperite, astfel incat, in anul 1988 au deschis portiuni din tavan, pentru a creea noi sisteme de iluminat pentru a concura cu mallurile mai noi care aveau tavanul din sticla. In anul 1989, extensia Newgate Street a fost deschisa care includea un food court si spatiu pentru multe noi magazine.

La sfarsitul anilor 1980, un mall invecinat numit Eldon Garden, detinut de catre alta companie, a fost construit intr-un stil mult mai contemporan, fapt care atragea oameni. Acest fapt , a determinat compania cere detinea Eldon Square , sa il cumpere si pe acesta pentru a creea mai multe magazine de tip “ancora” si pentru a-si suplimenta numarul de vanzari.

Fig. 25 ( Eldon Square in 2009)

In consecinta, Eldon Square, preia o mare parte din spatiul central al orasului, multe centre urbane din provincie precum The Bull Ring din Birmingham, Centrul Arndale din Manchester si Trinity Leeds avand o astfel de dezvoltare in Marea Britanie, insa nici unul dintre ele nu se poate compara cu Eldon Square.

Water Tower Place

In anul 1979, Water Tower Place, numit dupa istoricul Chicago Water Tower din apropiere, a fost deschis in Chicago, America de Nord si proiectat de catre Loebl Schlossman impreuna cu CF Murphy Associates, fiind unul dintre primele malluri verticale din lume.

Acest mare mix de dezvlotare cuprinde un complex de 74 de etaje, dintre care 22 ale unui hotel, 44 ale unor birouri de lux , iar cumparaturile se intind pe 10 etaje formand astfel baza trunului.

In plus, Water Tower Place, a fost cea mai intalta cladire din beton armat din lume, atunci cand a fost construit. Odata cu deschiderea lui, industria centrelor comerciale a revenit la radacinile sale urbane.

Fig. 25 (Water Tower Place in 2009)

Centre comerciale care adopta constructii cu mai mult de trei etaje sunt denumite “malluri verticale”. Acestea au luat nastere pentru prima data, in mijlocul anilor 1970 si de atunci au fost dezvoltate in orase din intreaga lume, cum ar fi : New York, Chicago, San Francisco, Hong Kong, Singapore si Tokyo.

Preturile ridicate ale terenurilor in orasele foarte populate au condus la conceptul de “mall vertical”, in care spatiul alocat vanzarilor de bunuri este configurat printr-un numar mare de magazine, dispuse pe numar mare de etaje , prin care accesul se produce cu ajutorul lufturilor sau a scarilor rulante.

Provocarea acestui tip de mall este de a depasi tendinta naturala a oamenilor de a se deplasa orizontal, prin dorinta de ai incuraja sa se deplaseze in sus sau in jos.

In anul 2001, renovarea a inceput prin inchiderea arcadei exterioare si adaugarea unui doc de incarcare in mijlocul spatiului aditional destinat vanzarilor de bunuri. Renovarea, a inclus, de asemenea, updatarea scarilor rulante si a fantanilor care se aflau la intrarea dinspre culoarul principal.

De asemenea, peretii de sticla au fost extinsi alaturi de suplimentarea spatiului dedicat vanzarilor de bunuri. Parterul a fost si el actualizat si modernizat, cu fantani pe mai multe nivele. Aceste renovari au rupt natura originala a arhitecturi principale adaugand elemente dimensiunii cladirii.

In cele din urma cinematograful de la subsol a fost transformat intr-un teatru live in anul 2005. Water Tower Place isi continua suprematia ca o destinatie majora dedicata vanzarilor de bunuri in centrul orasului.

Fig. 26 (Water Tower Place in 2009)

Potrivit lui Guy, centrul comercial a fost initial dezvoltat ca o facilitate suburbana majora, de descentralizare in America de Nord. Pe de alta parte in Europa de Vest, centrul comercial a fost transformat intr-un vehicul pentru extinderea si centralizarea zonelor centrale de cumparaturi, unde aproape toate marile centre comerciale inchise , traiesc alaturi de vechi si neplanificate zone comerciale , precum Eldon Square

Centrele comerciale si-au facut aparitia la inceput in “inima” oraselor antice si au continuat sa se dezvolte , impreuna cu orasele. Asa ca , poate , suburbiile furnizau la inceput cele mai portivite terenuri pentru construirea unor malluri inchise. Acestea, avand, de asemenea, posibilitatea de extindere chiar mai mare decat mallurile din centrul oraselor.

Dar obiectivul a fost acelasi de la inceput: venind cu o alternativa la centrul orasului si a incepe o noua dezvoltare. Unii dintre ei reusesc, altii, nu. Pe de alta parte , mallurile din centrul oraselor , beneficiaza de avantajul de a fi asemanate cu “limita orasului”.

Dar , uneori, acest lucru nu este suficient pentru a face fata competitiei. Fie ca este vorba de un mall in afara orasului, fie de unul din interiorul acestuia, mallul , are de oferit cele mai bune, noi, interesante, la moda si cele mai confortabile medii pentru clientii lor. Ele trebuie sa se actualizeze continuu.

Astazi, exista multe firme de arhitectura din lumea intreaga, care nu se ocupa numai de mallurile noi, ci ofera revovare si regenerare celor vechi.

Tipuri de abordari actualizate asupra design-ului mallului

Noul trend in ceea ce priveste design-ul mallurilor se concentreaa asupra dorintei consumatorului de a furniza o mai mai comoditate , acest lucru influentand vanzarea de bunuri. Deci, mallurile sunt formate in functie de stilul de viata al clientilor. De asemenea, utilizarea tot mai mare de “verde” si a urbanului sau a ecologiei afecteaza toate elemntel de design ale unui centru comercial.

In anul 1985, Horton Plaza , aflat in centrul orasului San Diego, a contestat conceptul clasic al mallului. Acesta a fost primul exemplu, al arhitectului Jon Jerde, asa numita “arhitectura de experienta”. Jerde a facut din mall o atractie in adevaratul sens al cuvantului, prin nenumaroasele sale elemnte de design , care creeaza o experienta arhitecturala incredibila.

Fig. 27 (Horton Plaza si elementele sale de design arhitecturale)

A fost o desprindere riscanta si radicala de la paradigma standard a mallului si a design-ului acestuia, in timp ce malurile conventionale sunt proiectate pentru a reduce sursele de ambienta psihologica , tocami pentru a indrepta atenta clientilor catre marfuri.

Cu toate acestea, Horton Plaza a fost un succes instantaneu de la deschiderea sa, castigand numeroase premii de desgin , arhitectura si dezvoltare urbana. Jarde a proiectat Horton Plaza ca un nou cartier distinct, care ar atrage oamenii si comertul inapoi in oras din suburbii. Horton Plaza a redefinit experienta de vanzare de bunuri si a servit drept catalizator pentru regenerarea partii centrale a orasului.

Un alt format din 1980, consta in combinatia a spatiului de petrecere a timpului liber si elementelor de agrement intr-un mall regional , toate acestea pornind de la West Edmonoton Mall, despre care am vorbit mai sus.

In anul 1987, un alt format apare, un “stil de viata” dezvoltat de Poag si McEwen, care a fost conceput initial fara magazin de tip “ancora” , dar cu chiriasi selectati, oferind vanzare de bunuri de lux , mese rafinate intr-un mediu extern , plecand de la Saddle Creek Germantown, in Tennessee din America de Nord.

Centrele de dtil de viata vizau un anumit sector al pietei pentru a atrage atat clientii care prefera mallul , cat si cei care stau destul de departe de acest fenomen. Incepand cu anul 2000, dezvoltatorii Poag si McEwen au construit 84 de centre de stil de viata din America de Nord, numar care este de patru ori mai mare decat cel al mallurilor regionale construite in aceeasi perioada.

Fig. 28 (Saddle Creek Germantown in 2009)

In anul 1988, statiile de cale ferata au inceput sa se dezvolte pentru a permite vanzarilor de bunuri sa se poata desfasura , incepand cu Washington in America de Nord si Victoria Place in Londre, Marea Britanie. Potrivit lui Coleman, comertul orientat catre transportul feroviar se succede cu numarul mari de pietoni care trec prin statii zi de zi. Davies discuta despre aceste evolutii ca o necesitate de a “aduce magazinele la cumparatori si nu cumparatori la magazine”, cum de altfel asa ne este obisnuit sa vedem in zilele noastre, precum : statii de metrou, aeroporturi , statii de autobuz, etc.

Fig. 29 (Victoria Place in Londra)

La mijlocul anilor 1990, ICSC, a dezvaluit faptul ca, cumparatorii din America de Nord, petrec mai putin timp si bani in mall, din cauza inceputului comertului prin internet, care este mai ieftin, mai rapid si mai bun.

Un alt aspect la fel de important legat de funcționarea centrelor comerciale este relația dintre structura spațială a activității de vânzare a bunurilor și a comportamentului de consum, care este, de asemenea, în baza conceptului de geografie urban.

Inițial, se presupunea că indivizii preferă mobilitatea minimă de cumpărături și, în general, s-au comportat foarte economic. Mai târziu, a devenit clar faptul că un număr de consumatori au ales locul lor de cumpărături, de asemenea, în funcție de diferiți factori, de exemplu, gama de produse, personal de calitate, servicii oferite, dimensiunea, atractivitatea și atmosfera din magazin. Experiența practică pare să indice faptul că oamenii nu respectă logica și prefera sa se comporte irațional.

In general , este posibil sa se pretinda ca intelegerea comportamentului consumatorului, reprezinta un fapt cheie al vanzarii de bunuri – acesta referindu-se nu numai la locatie, ci , de asemenea, la organizarea si functionarea unitatilor de vanzare de bunuri de toate dimensiunile si nivelurile de operare.

Fiecare furnizor trebuie sa-si cunoasca clientii, si , prin urmare, sa exploateze in mod intentionat datele acestuia ( date de pe cardul personal, chestionare la care acesta a raspuns, studii de comportament efectuate de agentii profesionale, etc) pentru planificarea ulterioara a marketingului si a managementului in cadrul companiei.

Monitorizarea clientilor reprezinta un subiect de studiu comportamnetale sofisticat de analiza , nu numai obiceiurile comune de cumparaturi ale consumatorului cu scopul de a crea o tipologie (in functie de sex, varsta sau statut social), dar ele monitorizeaza de asemenea, miscarile cumparatorilor din cadrul centrelor comerciale (folosind sisteme de camere). Se pare că aceste mișcări nu sunt întâmplătoare, ci organizate.

Centre comerciale mari reprezinta zone potrivite pentru anchete, care vizează înțelegerea mai detaliată a variantelor comportamentului consumatorilor, care se dezvoltă continuu datorită mediului de vânzare de bunuri transformandu-se treptat.

Comportamentul Consumatorului

Tinta producatorului de bunuri si servicii este de a obtine un profit cat mai mare. Acest scop este atins doar daca produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici decat pretul de vanzare si daca gaseste clientii interesati. Astfel, putem spune ca pentru productor este la fel de important, gasirea solutiilor pentru a produce in conditii de maxima eficienta.

Producatorul este interesat sa cunoasca motivele pentru care se cumpara bunurile si serviciile lui, sa afle: cine, ce, de unde, de ce, cand, cum si cat de mult cumpara si cat de des, cu alte cuvinte reactia oamenilor la produsele si serviciile care le sunt oferite, si atitudinea acestora fata de ele.

Aceasta atitudine a oamenilor in cazul cumpararii sau a consumarii bunurilor si srviciilor este reprezentata in comportamentul consumatorului.

Una din problemele esentiale ale firmelor producatoare o constituie cunoastere felului în care consumatorii vor raspunde la diversi stimuli pe care le vor folosi ele în vederea atingerii tintei lor finale si anume accea de a avea profitul cât mai mare. Studiul comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialistilor de marketing, deoarece ei pot afla cum îsi aleg cumparatorii bunurile si serviciile necesare îndepilnirii nevoilor multiple, determinarea

stimulilor, a factorilor care le influenteaza alegerea.

Având în vedere progresul tehnico- stiintific unde tendinta în mai multe domenii este ca producatorul om sa fie înlocuit cu producatorul masina, începe sa fie foarte importanta si semnificativa studierea comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu

întrebuintari alternative pe care societatea umana le are la dispozitie impun producerea, numai a acelor bunuri si servicii care satisfac nevoile în cantitatile necesare.

Astfel, cunoasterea si explicarea comportamentului de consum si cumparare a devenit o necesitate stringenta, neglijarea modului demanifestare a acestuia, producând dezechilibre majore. În conditiile în care oferta are multiple variante, consumatorii dobândesc posibilitati sporite de a alegere.

Cresterea puterii de cumparare, în concordanta cu ridicarea nivelului de educatie si cultura, da posibilitatea cumparatorului sa-si satisfaca mai multe trebuinte, mai sofisticate, calitativ ridicate -aspect de care este absolut obligatoriu sa tina seama producatorul, pentru a putea veni în întâmpinarea dorintelor acestuia. Daca producatorul nu distinge aceste noi optiuni ale clientului, acesta se va îndrepta catre un alt producator.

Odata ce studiile au progresat în acest domeniu, a devenit clar cainvestigarea comportamentului consumatorului necesita o abordare pluridisciplinara în care un rol esential revine stiintelor comportamentale – mai ales psihologiei si sociologiei de la care au fost preluate concepte si idei fundamentale. Specialistii apreciaza ca economia politica, psihologia,

sociologia si antropologia au pus bazele conceptuale ale cunostintelor actuale din acest domeniu. Ca o consecinta a naturii fundamental diferite a actelor si proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul în care oamenii se comporta în plan economic nu reprezinta o însumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumularii unei experiente de viata. Înregistrarea si cuantificarea actelor consumatorului nu este suficienta, fiind nevoie de cercetarea proceselelor psiho-fiziologice care determina aceste acte si explicata interdependenta dintre ele.

Deoarece comportamentul consumatorului se manifesta pe piata, studiul acestuia devine un capitol important al marketingului. Putem spune asadar ca aceste cunostintele referitoare la

comportamentul consumatorului asigura fundamentul strategiilor de marketing cu privire la: pozitionarea produsului, segmentarea pietii, lansarea produselor noi, adoptarea unor decizii de mix de marketing etc., asigurândule o eficienta sporita.

Studiul acesuia permite caracterizarea mai ampla si complexa a fenomenelor de piata, elaborarea unor strategii realiste si desfasurarea unor actiuni de marketing eficiente.

Pe baza analizei comportamentului de cumparare al consumatorilor,

producatorii si comerciantii trebuie sa tina seama de:

reactia consumatorului la strategia de marketing a firmei, care are impact asupra succesului acesteia pe piata;

mixul de marketing al firmei, care trebuie sa satisfaca consumatorii;

posibilitatea de a prevedea modul în care consumatorii vor raspunde la strategiile firmei;

costul ridicat al acestei cercetari, dificultatea realizarii ei si riscul de a obtine informatii incorecte.

Studiile privind comportamentului consumatorului afirma, ca modul în care raspunde consumatorul numerosilor stimuli se poate structura în patru tipuri de comportament-M.W. Pride, O.C. Ferell Marketing concepts and Strategies ed.-a 7-a Houghton Miffin Company, Boston 1991:

comportamentul raspunsurilor de rutina, pe care consumatorul îl practica frecvent, pentru cumpararea articolelor cu cost mic si de consum curent, pentru care nu cheltuieste prea mult timp si efort de a selecta o marca sau produs;

luarea deciziei la limita, când cumpara un produs ocazional, pentru care are nevoie de timp moderat de cautare a informatiei si de deliberare;

luarea deciziei extensive, când se cumpara produse nefamiliare scumpe, deci presupune o decizie complexa. Se folosesc mai multe criterii pentru evaluarea alternativelor posibile, ceea ce necesita un timp mai îndelungat;

comportament impulsiv de cumparare, determinat de un stimul puternic si consistent de a cumpara ceva imediat. Pentru unii indivizi este dominanta comportamentului de cumparare, desi el provoaca adesea conflicte emotionale.

Adesea cumpararea unui produs nu determina acelasi tip de comportament în adoptarea deciziei.Câteodata, indivizii sunt angajati în luarea unei decizii extensive prima data, când cumpara un anumit tip de produs, dar o decizie la limita este suficienta când cumpara produsul a doua oara.

Este posibil ca într-o cumparare de rutina, marca, pâna atunci preferata sa nu maicorespunda, si va lua o decizie la limita sau una extensiva, pentru a trece la o noua marca.

Tipologia comportamentului de consum, evidentiaza multitudinea variabilelor cecaracterizeaza comportamentul de cumparare si apoi de consum al individului, relevând raportul cauza-efect dintre variabile si comportament.

Aceste interdependente, a corelatiilor care se stabilesc între componentele mecanismului comportamental poate fi realizate numai prin abordarea sistemica, care pune în evidenta raporturile de cauzalitate. Într-un sistem astfel constituit, cumparatorul reprezinta nucleul, iar comportamentul sau este rezultatul intrarilor si iesirilor din sistem.

Putem spune ca intrarile sunt reprezentate de stimuli de natura endogena si exogena cu care se confrunta consumatorul -stimuli de marketing : produs, pret, distributie, promovare; stimuli: economici, tehnologici, culturali, politici, etc., adica factorii care influenteaza comportamentul, iar iesirile sunt reactiile sale, raspunsurile la acesti stimuli.

Ca rezultat al procesului de adoptare a deciziei de cumparare, ce dau conturul concret al comportamentului de cumparare si consum, avem raspunsuri exprimate prin: alegerea produsului, marcii, distribuitorului, cantitatii cumparate, etc. Comportamentul de cumparare este influentat de stimuli care reprezinta informatii primate de catre individ din surse externe si pot fi: stimuli obiectivi, reprezentati prin atributele reale ale mixului de marketing; stimuli simbolici, cei legati de perceptia subiectiva a persoanei -reala sau imaginara a atributelor produsului; stimuli sociali, exprimati prin informatii primite de la alti consumatori, familie, grupuri sociale, etc.

Potrivit studiilor de specialitate nu exista certitudinea comportamentului consumatorului, dar modelele comportamentului consumatorului ajuta la întelegerea cumparatorului si dau posibilitatea influentarii lui.

Istoria Mallurilor in Romania

Lucrarea aceasta pornește de la observația că mallul ocupă un loc important în existența românilor și își propune să identifice semnificațiile pe care acest spațiu le-a dobândit în societatea românească, pe parcursul adaptării acestui model occidental la realitățile României postcomuniste. Prin aceasta se urmărește, de fapt, încercarea de a redacta o posibilă istorie a mall-ului în România, printr-o consemnare a modelelor și structurilor comerciale specifice acestei regiuni geografice, în contextul istoric care le-a făcut posibilă existența, până în 1989, precum și a modului în care societatea românească, influențată de experiențele avute, a primit, a înțeles și a adaptat ideea de mall, după 1999 (data deschiderii primului centru comercial de acest fel din țara noastră).

Ținând seama că acest tip de complex comercial a fost introdus relativ de curând în țara noastră, ceea ce înseamnă, firește, că nu este rezultatul unei evoluții autohtone a structurilor comerciale, considerăm necesară notarea principalelor “momente” ale existenței mall-ului în lume. Acest lucru este util și pentru înțelegerea optimă a particularităților pe care le-a dobândit conceptul în contextul socio-cultural și economic românesc.

În România, istoria mall-ului începe în 1999, odată cu deschiderea în capitală a Bucuresti Mall. Deși decalajul față de Europa Occidentală și America este semnificativ, în aceste regiuni geografice conceptul având deja o tradiție îndelungată, momentul nu este întâmplător. Explicația constă în faptul că România s-a aflat până în 1989 sub dominația regimului comunist, caracterizat din punct de vedere economic prin monopolizarea pieței de bunuri și servicii, lucru ce presupune controlarea de către Stat a sectorului comercial al economiei.

Pentru a putea exista cu succes, un centru comercial are nevoie de un mediu propice: stabilitate economică, un anumit grad de prosperitate și de cultură comercială a populației etc. Dezvoltatorul (firma care construiește și administrează clădirea în care sunt găzduite magazinele) nu poate intra pe o piață unde clienții nu au nici măcar minime cunoștințe despre firmele care vor avea reprezentanțe în mall, pentru că riscă să dea faliment. Iar aceste firme – cu renume în Occident – practică prețuri peste medie, motiv pentru care se adresează unei pături sociale cu venituri crescute.

Este important să menționăm faptul că România există ca stat suveran și independent de relativ puțină vreme, iar procesul de modernizare a țării a început în secolul al XIX-lea, dată la care în statele occidentale exista deja o lungă tradiție a relațiilor economice și a infrastructurii necesare creșterii acestora. Lunga existență sub tutelă străină – în special turcă -, precum și intrarea în comunism au făcut imposibilă experiența dezvoltării comerțului liber.

Pe lângă aceste considerente, populația țării a fost concentrată multă vreme în zona rurală, desfășurând activități agricole și în gospodărie, care asigurau traiul zilnic (se producea atât cât era necesar pentru a mânca, marea majoritate a obiectelor se confecționau în gospodărie, se cumpăra foarte puțin, de cele mai multe ori practicându-se trocul).

Din secolul al XIX-lea începe istoria unor puncte comerciale reprezentative pentru comerțul din București: Halele Unirii, Traian, Matache și Obor. Povestea acestor locuri va fi redată, în date generale, în rândurile de mai jos, întrucât permite înțelegerea modului în care activitățile comerciale și mentalitatea legată de acestea au evoluat în spațiul românesc, sub influența schimbărilor politice. De asemenea, ținând seama de destinația lor, halele respective pot fi considerate precursori autohtoni ai centrelor comerciale actuale.

Cea mai veche hală a Bucureștiului, Hala Unirii , a acoperit, până la dărâmarea sa la începutul anilor ’80, zona unde se situează astăzi Parcul Unirii, în plin centru al Bucureștiului.

După 1999 a inceput constructia pentru cele patru mall-uri moderne: București Mall – primul mall deschis în România -, Plazza România, City Mall și Liberty Center. Dintre acestea, primele trei au fost ridicate păstrând scheletul vechii construcții comuniste; cel din urmă a fost construit prin dărâmarea prealabilă a circului foamei. Astfel, ceea ce era proiectat a fi centre agroalimentare controlate de regimul comunist a sfârșit prin a adăposti simboluri ale societății capitaliste și de consum. Cele două modele se suprapun într-un mod paradoxal și trădează schimbarea bruscă de perspectivă și de mentalitate cu privire la zona comercială a vieții economice și sociale.

În prezent, mall-ul nu mai este un spațiu exclusivist, în sensul că permite accesul tuturor categoriilor socio-economice de clienți. Scopul de a atrage consumatorii pentru cât mai mult timp – într-o formă de prizonierat – și schimbările de pe piața financiară au determinat această relaxare a granițelor mall-ului. Bătrâni, tineri sau copii, vedete autohtone sau oameni fără renume frecventează mall-ul având un câmp de așteptări despre care speră – de fapt sunt absolut convinși – că le vor fi satisfăcute.

În fapt, pentru fiecare potențial client, în funcție de categoriile de sex, vârstă, educație, nivel financiar etc. în care se încadrează, mall-ul înseamnă altceva, este purtătorul altor semnificații.

Mallul este spațiul preferat atât pentru cumpărături, cât și pentru petrecerea timpului liber, însă motivele pentru care se vine aici sunt din cele mai diverse, trădând, încă o dată, eficacitatea acestui model specific societăților de consum, care induce un anumit set de valori și de atitudini.

Harta Principalelor centre comerciale din Bucuresti

Fig. 30 (Harta principalelor malluri din Bucuresti)

Bucuresti Mall

Deschis in anul 1999 si localizat in centrul Bucurestiului, Bucuresti Mall este primul centru comercial deschis in Romania care a stabilit standardele internationale pentru retail si petrecerea timpului liber.

Inca din prima zi de functionare, Bucuresti Mall a incercat sa depaseasca asteptarile clientilor sai. Astfel ca in anul 2001 centrul comercial si-a schimbat mixul de magazine, aducand noi branduri pe piata romaneasca. In anul 2003, centrul comercial si-a marit capacitatea parcarii si a construit un al treilea etaj.

In anul 2007, Bucuresti Mall a fost extins cu 9.000 mp suprafata inchiriabila si cu o parcare pe mai multe niveluri pentru 800 de masini. Suprafata construita dupa extensie a ajuns la 99.000 mp.

Bucuresti Mall ofera 115 magazine si o larga varietate de modalitati pentru petrecerea timpului liber, divertisment si shopping, toate sub un singur acoperis.

Caracteristici principale:

115 de magazine;

Parcare : 1.850 de locuri

Supermarket: Mega Image

Restaurante, cafenele, fast-food

Cinema Hollywood Multiplex cu 10 ecrane.

Fig. 31 ( Bucuresti Mall in 2009)

Plaza Romania

Deschis in anul 2004, Plaza Romania ofera clientilor sai un centru comercial si de distractii ultra-modern, astfel construit incat sa corespunda tuturor cerintelor de calitate si functionalitate; calitatea produselor comercializate si a serviciilor prestate contribuie in mod cert la crearea unei experiente unice.

Plaza Romania inseamna calitate, valoare, surpriza, noutate, muzica si distractie, cuprinzand o zona dedicata evenimentelor, usor adaptabila pentru organizarea de expozitii sau alte actiuni socio-culturale.

Shopping

Plaza Romania ofera clientilor sai o gama variata de magazine pentru toate gusturile si bugetele: imbracaminte, incaltaminte si accesorii pentru intreaga familie family, de la un stil elegant pana la sport.

Servicii

Ca o completare la toate alternativele de shopping si de petrecere a timpului liber propuse de Plaza Romania, vizitatorii complexului commercial beneficiaza de servicii specializate, cum ar fi: servicii financiar-bancare, GSM, servicii farmaceutice, curatatorie, coafor si multe altele.

Restaurante si centre de distractii

Ingredient vital al oricarui centru comercial, zona dedicata restaurantelor si centrelor de distractie satisface toate gusturile amatorilor de arta culinara si amuzament. Astfel, vizitatorii Plaza Romania se pot bucura de fast food-uri cu meniuri dintre cele mai variate, restaurante clasice, cafenele sic.

Caracteristici principale:

105 de magazine

Parcare: 1.850 de locuri

Supermarket: Mega Image

Restaurante, cafenele, fast-food

Cinema Movieplex cu 11 ecrane; cazinou; jocuri; electronice

Centru fitness World Class

Fig. 32 (Plaza Romania in 2009)

Unirea Shopping Centre

Unirea Shopping Center este un centru comercial situat în centrul Bucureștiului, în Piața Unirii. Are o suprafață totală de circa 84.000 metri pătrați, din care corpul central ocupă 32.000 metri pătrați.

Acționarul majoritar al Unirea Shopping Center este compania Nova Trade (compania omului de afaceri Dan Adamescu), care deține 65,4% din acțiuni, urmată de Unirea Shopping Center cu 10,95%, SIF Muntenia cu 9,06% și alți acționari cu 14,75%. Titlurile societății se tranzacționează la categoria de bază a pieței Rasdaq, sub simbolul SCDM.

Familia Adamescu mai deține și complexul comercial Unirea Shopping Center Brașov, deschis la începutul anului 2008. Cifra de afaceri în 2009: 23 milioane euro.

Clădirea a fost realizată de către arhitectul Gheorghe Leahu în anul 1976. Magazinul a fost ulterior extins în anii '80 cu 2 aripi (Călărași și cea dinspre Bulevardul Unirii). În anii 2000, magazinului i-a fost adaugată o parcare supraterană etajată.

Fig. 33 ( Unirea Shopping Centre)

Baneasa Shopping City

Băneasa Shopping City este un centru comercial din nordul Bucureștiului, deschis la data de 18 aprilie 2008. Are o suprafață totală închiriabilă de 85.000 metri pătrați și este deținut de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Constructorul mallului a fost firma franceză Bouygues. Investiția în dezvoltarea mallului a fost de 150 milioane euro. Băneasa Shopping City este al cincilea mall deschis în București după București Mall și Plaza Romania, City Mall și Unirea Shopping Center. Cuprinde în total 200 de magazine. Centrul comercial a atras, în prima lună, peste 750.000 de vizitatori.

Parcul comercial Băneasa (numit și Zona Comercială Băneasa), care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, Centrul comercial Feeria, dar și unități distincte ale unor retaileri precum IKEA, Carrefour, Bricostore sau Mobexpert, este cea mai mare dezvoltare de acest gen din România, care a implicat investiții totale estimate la circa 300 milioane euro până în prezent.

Zona Comercială Băneasa este una dintre cele trei părți integrate ale Proiectului Băneasa. Pe lângă zona comercială care se întinde pe o suprafață de 450.000 de metri pătrați, Proiectul Băneasa va oferi peste 3.000 de unități locative și un parc de afaceri cu spații de birouri tip A și A plus, cu o suprafață de 160.000 de metri pătrați.

Liberty Center

Liberty Center a fost deschis in data de 1 noiembrie 2008, in partea de sud a Bucurestiului, la intersectia a doua bulevarde principale : Calea Rahova si Progresului, avand aproximativ 26.000 mp suprafata inchiriabila.

Situat la o distanta de doar 2 km fata de Piata Unirii, avand acces excelent cu transportul in comun ( 5 linii de autobuz si 2 de autobuz) care faciliteaza legatura centrului comercial cu zonele principale ale orasului, peste 600 locuri de parcare gratuite, Liberty Center ofera o gama completa de produse si servicii dispuse pe 3 etaje de shopping, entertainment, restaurante si servicii.

Fig. 34 (Liberty Center)

Grand Arena Mall

Grand Arena este un centru comercial situat în sudul Bucureștiului, în cartierul Berceni A fost dezvoltat de familia afaceriștilor franceziHarfi și a implicat o investiție de 187 de milioane de euro. A fost deschis în martie 2009 și are o suprafață de 50.000 de metri pătrați. În februarie 2010 deținea 80 de magazine, dintr-o capacitate totală de 180 de unități.

Fig. 35 (Grand Arena Mall)

Sun Plaza

Deschis în Februarie 2010, Sun Plaza vine în întâmpinarea clienților cu trei abordări distincte: cumpărături de bază (hipermarket, magazine de bricolaj și electrocasnice), zonă de lifestyle, cu prezențe de top din domeniul fashion (ancore pe suprafață medie și mare, precum și magazine ale mărcilor internaționale), precum și o zonă de divertisment și petrecere a timpului liber.

Toate aceste ingrediente sunt îmbinate în rețeta succesului Sun Plaza, centrul comercial dominant din partea de sud a Bucureștiului. Dispusă pe trei etaje deasupra Centrului Comercial, clădirea de birouri Sun Offices oferă spații de birouri clasa A, cu o suprafață închiriabilă de peste 10.000 mp.

Fig. 36 (Sun Plaza)

Promenada

Promenada Mall București este un centru comercial din România. A fost dezvoltat de fondul de investiții Raiffeisen Evolution și a fost inaugurat pe 17 octombrie 2013, după o investiție de 130 milioane de euro. Promenada este primul mall din București deschis dupăcriza financiară din 2007-2009, construcția a început la data de ianuarie 2012 și a durat 22 de luni.

În centrul comercial sunt prezente firmele Flanco, Billa, Zara, H&M, C&A și Peek & Cloppenburg. Promenada Mall, București a câștigat premiul I la categoria „Soluții mixte” la Prima ediție a premiilor Rigips Trophy România.  În noiembrie 2013, centrul comercial a fost cumpărat de fondul de investiții NEPI.

Promenada Mall deține peste 1.300 de locuri de parcare, 150 de locuri pentru biciclete. Centrul comercial este structurat pe șase niveluri – două etaje de parcare subterană, un prim nivel de magazine care este de asemenea poziționat la subsol, precum și alte trei etaje supraterane – ultimul fiind destinat în special zonei de restaurante și cafenele. Suprafața terasei de pe acoperiș este de 7.000 mp. Este situat în partea de nord a orașului, în sectorul 1, fiind numit și „mallul corporatiștilor” datorită locației între numeroase clădiri de birouri ale unor multinaționale.

Fig. 36 (Promenada Mall)

Mega Mall

Mega Mall deschis in data de 23 aprilie 2015, se desfasoara pe 4 niveluri si pune la dispozitia vizitatorilor 3.000 de locuri de parcare, dispuse pe 6 niveluri. Dintre acestea, 1.000 sunt situate pe acoperis. 
Acoperind in total 230.000 metri patrati, este centrul comercial cu cea mai mare suprafata construita din Romania si gazduieste peste 200 de magazine printre care si un hypermarket Carrefour, potrivit dezvoltatorilor. 
La Mega Mall regasim un cinematograf Cinema City cu 14 sali, dintre care prima sala din Romania echipata cu tehnologie 4Dx, o sala de sport World Class cu piscina semi-olimpica si peste 10.000 mp de food court.  Cei mici au la dispozitie nou concept complet tehnologizat de  loc de joaca pentru copii, Gymboland. Zona de entertainment cuprinde si un centru de distractie, Magic Arena, dedicat intregii familii, unde vizitatorii vor viziona in direct transmisiuni sportive si se vor bucura de concerte live.

Tot aici bucurestenii se vor recrea in zonele de bowling pentru adulti si pentru copii. Mega Mall este detinut de fondul sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI). Potrivit dezvoltatorilor, mall-ul a fost inchiriat in prezent in proportie de 98%.

Fig. 37 (Mega Mall)

Studiu de caz : Afi Palace Cotroceni

AFI Palace Cotroceni este un centru comercial din București care a fost inaugurat la 29 octombrie 2009, fiind în prezent cel mai mare mall din România. Investiția în proiect s-a ridicat la 300 milioane euro, cea mai mare de acest gen din România. Centrul comercial este deținut de compania AFI Europe, parte a grupului Africa Israel, și a fost construit pe fosta platformă a UMEB.

AFI Palace Cotroceni are o suprafață închiriabilă de aproximativ 76.000 metri pătrați și cuprinde 300 de magazine, 2.500 de locuri de parcare, un hypermarket Auchan deschis non stop, 20 de săli de cinema, primul cinematograf IMAX din România (3D), restaurante, o pistă de carting, două cazinouri, un patinoar de aproximativ 1.000 de metri pătrați, un perete de escaladă, un lac artificial, un teren de joacă pentru copii, o pistă de role, bowling și snooker.

Este situat în partea centrală de vest a orașului, în sectorul 6, între centrul orașului și cele mai mari cartiere din București, Militari și Drumul Taberei. Proiectul a fost construit în locul fostei fabrici UMEB, din București, care a fost parțial demolată.

Am ales sa am studiul de caz pe Afi Palace Cotroceni, deoarece este cel mai mare si cel mai important mall din sectorul 6 al Bucurestiului, si leaga doua cartiere semnificative pentru acest sector, si anume, Militari si Drumul Taberei.

Dat fiind faptul ca are in apropierea sa , o magistrala de metrou (M3) , multe linii de tramvai si autobuz , in Afi Palace Cotroceni , se prezinta zilnic un numar foarte mare de oameni , acest lucru facand din mallul Afi o „tinta” majora de interes a populatiei bucurestene, a celor din afara Bucurestiului si nu in ultimul rand , a turistilor.

Pe baza chestionarelor realizate, vom putea observa si intelege de ce numeroasele mijloace de transport , care aduc si transporta oamnei zi de zi , joaca un rol atat de important in numarul mare de clienti pe care ii are acest mall.

Pe langa faptul ca o parte din populatie are posibilitatea de a ajunge in acest mall cu ajutorul mijloacelor de transport, numarul mare de clienti pe care ii are acest mall, se leaga tocmai, de faptul ca , locatia este una bine pusa la punct, in sensul ca, dupa cum am mentionat si mai sus putem spune ca acest mall, este asezat „strategic”, usarandu-le viata celor care deja locuiesc prin apropierea lui, neavand de ce sa se mai orienteze catre alt mall, avand deja tot ce au nevoie la „scara blocului lor”.

Fig. 38 (Harta mijloacelor de transport in comun cu traseul spre Afi Palace)

Dupa cum putem observa , din harta mijloacelor de transport in comun cu traseul sper Afi Palace Cotroceni, exista nenumeroase trasee care „inconjoara” mallul , astfel clientii beneficiand de o mare selectie in ceea ce priveste modul prin care acesta pot ajunge la destinatia dorita.

Se poate observa foarte clar, ca cel mai important traseu il reprezinta magistrala de metrou- M3 care leaga Preciziei de Anghel Saligny, trecand prin statiile : Preciziei, Pacii, Gorjului, Lujerului, Politehnica (Afi Palace)- Izvor – Eroilor- Piata Unirii (legatura cu M2)- Timpuri Noi – Mihai Bravu – Dristor (legatura cu M1) – Nicolae Grigorescu ( legatura cu M1), 1 Decembrie 1918 – Nicolae Telcu – Anghel Saligny. Acest mijloc subteran, aduce zilnic mii de oamnei in Afi Palace.

Alte noduri RATB foarte importante sunt cele care leaga mallul Afi Palace de centrul orasului, Unirii, Universitate, cum ar fi: 90, 336,69,137,138 , partea de N a Bucurestiului , precum : 105, 62, 93,93 si cea de SE: tramvaiele: 11,25, 1 ,8