Geografia Rurala a Comunei Prunisor, Judetul Mehedinti

INTRODUCERE

Prezenta lucrare de licență intitulată “Studiu de geografie rurală al comunei Prunișor, Județul Mehedinți”, s-a dorit a fi un studiu de cercetare aprofundată a elementelor de geografie rurală, alegerea temei se datorează faptului, că teritoriul comunei Prunișor, a fost foarte puțin studiat în literatura de specialitate. Astfel a fost acordată o atenție deosebită creării unui studiu complex care să trateze ansamblul de aspecte pe care le înfățișează comuna.

Studiul a fost realizat astfel încât să ofere o imagine reală și actuală a comunei Prunișor, astfel cercetarea s-a bazat pe observații de teren, prelucrarea datelor statistice și consultarea unor bibliografii, de-a lungul celor trei ani de studiu.

Pentru ca rezultatele cercetării să contureze cât mai fidel situația reală, s-a realizat analiza la nivel de comună pentru anumite aspect (factorii politici, economici și sociali cu influență asupra dezvoltării ,dinamica populației după 1990, dimanica și structura activităților economice în perioada 1990-2012), pentru toate cele 15 sate componente din acest teritoriu.

Lucrarea de față reprezintă un studiu de geografie rurală în care este tratată comuna Prunișor, județul Mehedinți, pe parcursul celor șase capitole, pornind de la caracteristicile cadrului natural, din punct de vedere al caracterului de favorabilitate și restrictivitate al componentelor sale pentru dezvoltarea așezărilor omenești cât și pentru om și actvitățile sale.

Se adaugă capitolele care au vizat o analiză a potențialului uman (evoluția numărului de locuitori, mișcarea naturală și migratorie a populației, bilanțul total și structura populației), prin surprinderea elementelor specifice zonei, continuând cu economia (structura activităților agricole și alte activități economice), dar și cu analiza activitățiilor sociale (educație, sănătate).

Deoarece în prima parte sunt analizate probleme ale cadrului natural, ale potențialului uman, economic și ale activităților sociale, în partea de final au fost analizate elemente de prognoză privind evoluția spațiului rural analizat.

În timpul perioadei de studiu, am utilizat o serie de metode de lucru, precum: consultarea materialelor bibliografice, colectarea, sintetizarea și prelucrarea datelor statistice obținute de la diferite instituții de specialitate și nu în ultimul rând studiul personal pe teren care mi-a dat posibilitatea observării caracteristicilor geografice ale acestui spațiu și confruntării teoriei cu realitatea de pe teren.

Începând de la prelucrarea datelor statistice, transpuse apoi în materiale grafice, urmată de interpretarea acestora la care s-a adăugat cercetarea lucrărilor de specialitate și cea de pe teren indispensabilă în lucrări cu asemenea specific, am urmărit ca rezultateale cercetării să prezinte atât importanță științifică, cât și practică.

Prin realizarea lucrării a fost acordat un interes cercetării a tuturor aspectelor, cât și interpretării rezultatelor și stabilirii unor legături de interdependență între elemente, procese și fenomene. Elementele grafice care însoțesc permanent partea teoretică, facilitează o înțelegere mai bună a fenomenelor, oferind o imagine extrem de sugestivă a acestora. Părții teoretice i se adaugă numeroși indicatori, care au fost calculați prin prelucrarea datelor statistice fiind necesară cunoaștere detaliilor specifice fenomenelor.

Lucrarea se dorește a fi un studiu de geografie rurală care să faciliteze cunoașterea comunei Prunișor, având în vedere complexitatea problemelor abordate și datele statistice atent prelucrate, motiv pentru care se poate spune că acest studiu reprezintă atât o sursă de informare pentru cei interesați să cunoască această comună, cât și pentru cei care doresc să abordeze problematica comunei din alte perspective.

AUTORUL

Așezarea geografică

Comuna Prunișor este situată în partea sud-vestică a României, în unitatea de relief denumită Podișul Getic, la o altitudine de 217 m, reprezentând linia de contact dintre depresiunea Severin și platforma Strehaiei. Teritoriul comunei este situat în partea centrală a județului Mehedinți la 30 de kilometri de reședința de județ, Drobeta-Turnu-Severin, 25 de kilometri de orașul Strehaia și 253 de kilometri de capitala României, fiind înconjurat de teritoriile administrative ale comunelor Husnicioara și Căzănești în nord, Tîmna și Voloiac în est, Livezile în sud și comunele Șimian și Hinova în vest.

Aceesul în comună se face foarte ușor fiind străbătută de drumul național DN6(E70), de două drumuri județene DJ 607A, DJ606A și calea ferată ce asigură legătura Timișoara-București, pe raza comunei existând patru stații CF(gara Prunișor, Balota și halta Gărnița, Igiroasa).

Favorabilități și restricții naturale

Structura reliefului

Comuna Prunișor are o suprafață de 12.292 ha și un relief ce cuprinde dealuri mici fierestruite de văi tributare pârului Hușnița. Culmile și văile principale au orientare est-vest, înălțimile maxime situându-se în vestul teritoriului comunal în dealurile Zegaiei la o altitudine aproximativă de 371 m, Balota la circa 364 m, dealul mare Brebina la aproximativ 360 m și coboară spre est până la 200 m în valea pârului Hușnița.

Energia de relief medie, existența straturilor pliocene friabile (nisipuri și pietrișuri) și caracterul torențial al văilor reprezintă elemente restrictive naturale creând premize favorabile formării eroziunilor în suprafață și în adâncime, șiroiri și alunecări de teren pe întinse suprafețe din teritoriul comunei. Aceste elemente restrictive ale cadrului natural creează probleme în teritoriu, în întreținerea căilor de comunicație rutiere (legăturile dintre unele localități străbat creste de separație dintre bazine hidrografice, astfel că apar porțiuni cu pante mari, greu de întreținut) și feroviare (alunecarea de teren de la Balota care a afectat circulația feroviară), a vetrelor care pot fi inundate în urma ieșirii din matcă a râurilor Floreasca și Hușnița(cele mai afectate de inundații sunt localitățile Prunișor, Ghelmegoaia și Cervenița) și a terenurilor agricole.

Figura nr.3-Ieșire din matcă a râului Hușnița și

inundarea terenurilor agricole

Figura nr. 4-Alunecare de teren

Caracteristici climatice

Comuna Prunișor se încadrează în climatul termperat continental cu influențe mediteraneene caracterizat de iernile blânde și verile calde, cu precipitații în general bine repartizate și vânturi dominante din sectorul nord-estic și vestic. Clima se caracterizează prin tempreraturi medii anuale de 11,5°C, precipitații medii anuale de 600mm/an, viteza medie a vântului de 3-5 m/sec, radiația globală-125Kcal/mp/an și aproximativ 220 de zile fără îngheț. Pe văile mai înguste au loc fenomene de inversiune termică, prin instalarea aerului rece mai greu la baza văilor, unde determină temperaturi mai coborâte față de culmile însorite și mai bine aerisite. Comparativ cu alte zone deluroase ale țării aici întâlnim un climat mai călduros.

Figura nr. 5-Repartiția teritorială a temperaturilor medii lunare în lunile Ianuarie(a), Aprilie (b), Iulie (c), Octombrie (d)

Apele și sursele de alimentare cu apă

Rețeaua hidrogafică a comunei este tributară pârâului Hușnița, important afluent de dreapta a râului Motru cu care se unește la Strehaia, cu o lungime totală a cursului de apă de apă de 44 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 313 kmp și un debit mediu multianual de 0.74mc/sec.

Apele ce străbat comuna prezintă pe de o parte restricții naturale, dat fiind faptul că în condițiile geomorfologice existente și în lipsa amenajărilor de retenție în porțiunea de amonte a văii Hușnița și afluenților, vor apărea în timp probleme legate de colmatarea albiei, fenomen deja remarcat între malurile îndiguite în localitatea Prunișor, dar și printr-un regim de scurgere torențial și o eroziune puternică datorată fiabilității straturilor geologice predominant nisipoase pe văile afluente ale pârului Hușnița care sunt in general consecvente și transversale pe aceasta. Principalii afluenți ai pârului Hușnița, de pe teritoriul comunei, sunt de dreapta, Zegaia, Floreasca, Gârnița și valea Țiganului, iar pe stânga pârâul Cervenița, aceștia sunt în general mici, însă cu maluri frecvent înalte și râpoase, fapt ce explică existența terenurilor degradate cu riscuri naturale.

Pe de altă parte prezintă favorabilități naturale prin prezența pânzei freatice la adâncimi de 2-6 m în lunci, 10-30 m pe versanți și în general apă potabilă, dură, cu debite mici, astfel că poate fi exploatată numai prin sisteme de drenare. Pânzele captive potabile cu debite mai mari decât freaticul (1-3 l/sec), se întâlnesc la adâncimi de 60-100 m și sunt recomandabile alimentărilor cu apă în masura în care comuna poate acoperi costurile forajelor de adâncime care sunt mai ridicate.

Sursele de alimentare cu apă sunt semnalate prin prezența mai multor izvoare de versant cu debite mici(0,1-,0,5 l/sec), cu apă ce îndeplinește condițiile de potabilitate și care au fost captate în localitățile Ghelmegioaia,Gutu,Cervenița și Fântâna Domnească.

Caracteristici biogeografice și pedo-geografice

Comuna se încadrează din punct de vedere fitogeografic în zona pădurilor de cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus fainetto), în amestec cu gorunul (Quercus dalechampii), formând un biotop de silvostepă. Pădurile ocupă o suprafață de 3204 ha sunt destul de însemnate însă puternic fragmentate. O bună parte din păduri au fost înlocuite cu pajiști stepizate cu grupuri din diferite ierburi mezoxerofite și o floră specifică fânețelor, cu numeroase plante medicinale:mușețel, pătlagină, urzică, măceș,coada șoricelului etc.

Regnul animal constituie un complex specific zonei de întrepătrundere a pădurilor fragmentate și de pajiști, prin specii reprezentative cum ar fi,iepurele,dihorul,ariciul, viezurele, vulpea, iar ornitofauna se caracterizează prin numeroase specii cântătoare comune zonelor de dealuri cum precum: mierla, pițigoiul,ciocănitoarea,etc.

Ca și înveliș al scoarței terestre, solul reprezintă pentru orice regiune componenta cea mai dinamică a suportului topografic aflat într-un proces neîntrerupt de solificare.

Pădure de stejar în comuna Prunișor

Solurile comunei Prunișor sunt de două categorii, prima este caracterizată de solurile de luncă situate pe valea Hușniței și a afluenților acesteia, iar în a doua categorie intră solurile de pădure podzolite.

Solurile de luncă sunt aluvionare, ușoare, cu propietăți fizice bune cu substanțe nutritive bogate și fiind pe terenuri plane, alimentate cu o pânză freatică cu nivel ridicat, sunt soluri fertile, ușor mecanizabile și indicate pentru culturi intensive de câmp, cât și pentru legumicultură. Solurile brune de pădure podzolite acoperă terenurile din afara luncilor și sunt sărace în substanțe în special organice. Acestea sunt pretabile pentru pomicultură, fânețe, unele cereale(ovăz, secară, etc.), plantele de nutreț și tehnice.

Factori politici, economici și sociali cu influență asupra dezvoltării zonei studiate

Zona studiată a fost influențată și după 1989 de factorii politici,economici și sociali.

Tranziția de la comunism la post comunism a adus în centrul atenției problema pământului, generatoare de dispute, privind rolul pe care trebuie să îl joace statul și instituțiile sale pentru bunăstarea comunității rurale. În urma tranziției, statul trebuie să ofere mai multe modele variate care pot ajuta la dezvoltarea comunei, însă se pierde din vedere măsura în care aceste modele corespund cu realitățiile socio-economice existente. Statul trebuie să se implice activ în viața economică și socială a comunităților sătești, totodată oferindu-le oamenilor posibilitatea de a trăi cum vor ei.

După revoluția din 1989, statul a oferit țăranului doar pământul, nu și utilaje necesare exploatării sale eficiente. Mai mult s-a creat și s-a întreținut un “mit al proprietății pământului”, existența acestuia a reprezentat principalul simbol al independenței și supraviețuirii gospodăriei rurale. Pământul devenind astfel capital politic, guvernele grăbindu-se să garanteze existența proprietății tărănești. Astfel atât statul cât și populația rurală, au pus în central atenției mai degrabă proprietatea și nu productivitatea.

Aceste schimbări postcomuniste au influențat și comuna Prunișor, oamenii devenind deodată proprietarii unor terenuri pe care nu știau și nu puteau să le exploateze eficient. Desființarea Cooperativelor Agricole de Producție (C.A.P.) a însemnat o împărțire a ternurilor în suprafețe mici, aproximatv 2 hectare revenindu-i fiecăruia,fapt ce i-a determinat pe țărani să trăiască din munca terenurilor ce le-au fost înapoiate, însă constrângerile materiale apăreau ca obstacole greu de depășit.

Suprafețe mici de teren agricol

Cu toate aceste schimbări, populația comunei a avut și un sentiment de responsabilitate față de asigurarea supraviețuirii propriei familii și implicit față de exploatarea pământului. Această exploatare individuală a pământului de către populația comunei a fost mai intensă până în jurul anului 2000, după acestă perioadă doar o mică parte a ternurilor mai este exploatată. Această exploatare redusă este pusă pe seama fenomenului de îmbătrânire demografică, dar și de migrația populației tinere, către municipiul Drobeta-Turnu-Severin, pentru găsirea unui loc de muncă într-un sector neagricol și siguranța unui venit.

Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a constituit pentru așezările rurale un factor politic foarte important ce a participat la creșterea calității vieții prin asigurarea fondurilor necesare autorităților pentru diferite investiții. Consiliul Local al comunei Prunișor a accesat bani din fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru modernizarea rețelei de drumuri comunale, alimentare cu apă potabilă și execuția unei stații de epurare a apelor uzate.

Activitatea economică a comunei a fost și este axată în jurul practicilor agricole, însă în lipsa unor activități antreprenoriale care să ofere oportunități de exploatare a pământului, comunitatea rurală nu reușește să de pășească stadiul de subdezvoltare în care se află. Alături de activitățile agricole, generatoare de resurse financiare se înregistrează și activități în sectorul neagricol, dar foarte reduse, reprezentate de mici activități comerciale.

Activitățile agricole se bazează pe cultivarea terenurilor și pe creșterea animalelor. Cultivarea terenurilor a înregistrat reduceri de la un an la altul, datorită costurilor ridicate necesare exploatării pământului în raport cu cantitatea de produse agricole, astfel populația limitându-se la cultivarea pământului din cadrul gospodăriei pentru a-si asigura produsele agroalimentare necesare. Un alt factor, alături de cel al costurilor ridicate de exploatare a pământurilor, este reprezentat de lipsa investițiilor la nivelul tuturor satelor componente.

Sectorul neagricol al comunei se caracterizează prin activitățile comerciale, activitățile atutorităților locale și ale instituțiilor aflate în subordine.

Activitățile comerciale sunt reprezentate de mici magazine sătești, care aprovizionează populația cu produse de folosință curentă. Mazaginele sunt deținute de firme private care au ales să își desfășoare activitatea economic în cadrul comunei datorită prezenței căilor de comunicație, infrastructurii locale sau domiciliul stabil al proprietarului pe raza comunei.

Activitățile autorităților locale și ale instituțiilor aflate în subordinea acestora reprezintă activitățile sectorului public (administrație, învățământ, sănătate) cunosc o slabă dezvoltare la nivelul comunei.

Sistemul educțional este factorul esențial pentru dezvoltarea economic a comunei, prin valorificarea capitalului uman, care ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de educație. La nivelul comunei, se remarcă lipsa dotărilor corespunzătoare în cele trei unități și a mijloacelor materiale familiale care nu permit întreținerea în școală a copiilor. Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educaționale prezintă un grad ridicat de uzură fizică și morală, având repercusiuni asupra procesului de învățământ și calității vieții, prin privarea elevilor de a se bucura de condițiile elementare de siguranță și confort. Lipsa agentului termic în sălile de curs, gradul redus de siguranță pe care îl prezintă clădirile și insalubritatea grupurilor sanitare sunt factori care aduc prejudicii grave procesului de învățământ.

Sistemul sanitar al comunei se situează cu mult sub nivelul serviciilor medicale din zona urbană, pe raza comunei asigurându-se doar serviciile sanitare primare de către prezența unui singur dispensar, în cadrul căruia își desfășoară activitatea un singur medic de familie. Acestuia revenindu-i toată populația comunei de 2029 locuitori de la nivelul anului 2011, extrem de mult comparativ cu zona urbană unde unui medic îi revin aproximativ 800 de locuitori. Calitatea sistemului sanitar este relativ scăzută, datorită slabei dotări cu aparatură medical, de regulă învechită sau inexistentă, dar și lipsei serviciilor de specialitate, locuitorii fiind nevoiți să apeleze la unitățile medicale din municipiul Drobeta-Turnu-Severin.

Toți acești factori au influențat într-o măsură mai mare sau mai mică dezvoltarea comunei Prunișor.

Dinamica populației după anul 1990

Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992, 2002, 2011

Evoluția numărului de locuitori din comuna Prunișor a fost analizată în perioada 1992-2011 folosind date statistice de la recensămintele populației realizate în această perioadă (Figura 1). Datele statistice au fost preluate de la Direcția Județeană de Statistică Mehedinți.

La recensământul din 1992, populația comunei era de 3146 locuitori, fiind în continuă scădere, astfel încât la recentământul din anul 2002 ajunge la 2626 locuitori, iar la cel din anul 2011 comuna număra 2029 locuitori.

Figura 1. Comuna Prunișor. Evoluția numerică a populației (1992-2011)

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.) Date calculate

Mișcarea naturală a populației: natalitate,mortalitate, sold migratoriu. Evoluție, cauze și efecte.

Mișcarea naturală

Mișcarea naturală a populației definește schimbările survenite în numărul și structura populației numai ca urmare a nașterilor și a deceselor. Pentru această analiză am utilizat datele statistice 1992-2011 pe baza cărora s-au calculat diferiți indicatori demografici.

Natalitatea

Natalitatea arată frecvența nașterilor în interiorul unei populații într-o perioadă de timp.

La începutul perioadei, anul 1992 și sfârșitul acesteia, anul 2011, la nivelul unității administrative, rata natalității a înregistrat o scăderi de la 11,76‰ la 9,31‰ în anul 2002 până la 6,40‰ în anul 2011.(Figura 2).

Figura 2 . Evoluția natalității în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.) Date calculate

Natalitatea a înregistrat o scădere din anul 1992 până în 2011, datorită lipsei unor factori politici, economici și sociali, care aveau rolul de a asigura minimul necesar calității vieții. Diferența ratei natalității dintre anul 1992 și 2002 este încă mică, comparativ cu cea dintre anii 2002 și 2011, datorită faptului că pe raza comunei existau ferme care asigurau locuri de muncă, însă după anii 2000 lipsa locurilor de muncă, dar și costurile ridicate necesare pentru creșterea unui copil, astfel familia limitându-se la unu maxim doi copii, au fost principalii factori care au determinat această scădere extremă a natalității. Un alt factor care a participat la această scădere, a fost fluxul migrației interne, rural-urban, prin plecarea tinerilor cu vârste cuprinse între 15-29 de ani, fie pentru contuinuarea și perfecționarea studiilor, dat fiind faptul că, comuna le oferă doar ciclu primar și gimnazial, fie pentru găsirea unui loc de muncă, în municipiul Drobeta Turnu Severin în a cărui zonă de influență se află.

Toți acești factori au determinat o deteriorare a structurii pe grupe de vârstă, devenind preponderent adultă și vârstnică.

Mortalitatea

Mortalitatea este fenomenul demografic care reflectă frecvența deceselor care se produc în cadrul unei populații, pentru un interval delimitat de timp.

În ceea ce privește rata mortalității, comuna s-a înregistrat valori aproximativ constante, după revoluția din 1989, astfel în anul 1992 valoarea acesteia era de 25,42‰, în 2002 a fost de 23,67‰, când s-a înregistrat cea mai mică valoare a perioadei, iar în 2011 a fost de 21,19‰.(Figura 3)

Figura 3. Evoluția mortalității în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.) Date calculate

Rata mortalității a înregistrat valori extrem de mari datorită fenomenului de îmbătrânire a populției, crescând ponderea deceselor populației vârstnice de 65 ani și peste. În profil teritorial, se remarcă o mortalitate ridicată, în satele care au un grad de urbanizare mai scăzut și o pondere a populaței vârstnice mai mare.

După anul 1990, evoluția șomajului și restituirea terenurilor ce i-a determinat pe adulți și pe vârstnici, fie șomeri sau pensionari, să se reîntoarcă în localitatea din care au plecat în urmă cu mulți ani, contribuind astfel la accentuarea îmbătrânirii zonei, dar și la creștere numărului de decese.

Soldul natural

Din calculele efectuate asupra numărului populației comunei Prunișor, după anul 1989, a rezultat un sold natural negativ, numărul de nașteri înregistrate scăzând dramatic. Din datele statistice obținute la recensămintele din 1992 și 2002, valorile erau aproximativ apropiate,

-13,66‰, respectiv -14,36‰, dar negative. Însă la recensământul din anul 2011, aceste valori negative au ajuns la -14,79‰.(Figura 4).

Figura 4. Evoluția soldului natural în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.) Date calculate

Soldul negativ este determinat de o creștere a mortalității și situarea ei la un nivel superior celui al natalității. Valorile negative înregistrate la nivelul comunei în intervalul 1992-2011 au fost dictate în special de condițiile economico-sociale.

Populația pe grupe de vârstă a cunoscut schimbări de structură remarcabile. Cea mai semnificativă este reducerea ponderii populației tinere (0-14 ani). Efectivul de populație din grupa de peste 60 de ani a crescut în acest interval în toate satele componente ale comunei Prunișor, evoluție ce arată procesul de îmbătrânire demografică, iar populația adultă crește ca pondere pe seama reducerii ponderii populației tinere.

Mișcarea migratorie a populaței: sosiți, plecați, sold migratoriu. Evoluție, cauze și efecte.

Mișcarea migratorie

Mișcarea migratorie a populației este o componentă a dinamicii populației, fiind un factor complementar al creșterii sau scăderii numărului populației. Pentru analiza generală a fenomenului migratoriu se utilizează o serie de termeni specifici, cei mai cunoscuți fiind: emigrația și imigrația.

Sosiți

De-a lungul intervalului, comuna Prunișor a înregistrat o medie a ratei sosirilor ce a evoluat ascendent, cu mici fluctuații, de la 4,13‰ în 1991, la 17,85‰ în 2002, pentru ca în anul 2011, aceasta să scadă la 5,91‰. (Figura 5)

Figura 5. Evoluția sosirilor în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.) Date calculate

Conform datelor calculate, rata sosirilor nu a înregistrat valori foarte mari, dar pozitive. Aceste sosiri au fost influențate de o serie de factori, precum cei politici, economici și sociali. Factorul determinanț al sosirilor în comuna Prunișor a fost cel politic care a facilitate posibilitatea schimbării domiciliului, după anul 1989, migrația fiind controlată de regimul comunist, însă odată cu schimbarea acestuia au fost ridicate și restricțiile de schimbare a domiciliului dintr-o localitate în alta.

Un alt factor politic cu influență asupra migrației a fost adoptarea legii fondului funciar, potrivit căreia dreptul de propietate privată asupra terenurilor care se găseau în patrimonial Cooperativelor Agricole de Producție (C.A.P.), îi revine celui care a “adus” pământ cooperative agricole sau cărora le-a fost preluat terenul de către aceasta, precum și moștenitorilor acestora, dar și membriilor cooperatori care nu au “adus” pământ.

Adoptarea acestei legi a determintat sosirea unui număr mai mare de persoane din mediul urban, care au fost afectate de restructurarea economică, în special în domeniul industrial în care numărul salariaților a scăzut semnificativ. Restructurarea economică a generat fenomenul de șomaj, o scădere bruscă a nivelului de trai, costuri prea mari de întreținere a unei locuințe din mediul urban. Toate aceste probleme economice au influențat rata sosirilor în comună, populația asigurându-și un venit sau produse din practicarea agriculturii de subsidență, oferindu-le și un trai mai puțin costisitor. O altă categorie de populație, cu excepția celei afectate de economie, o reprezintă pensionarii, care sunt dornici de o viață mai liniștită, dar și pe măsura veniturilor de care dispun. Populația a fost atrasă și de faptul că, comuna Prunișor este traversată de un drum național (DN6) și de o cale ferată, ambele asigurând legatura dintre Timișoara și București și oferă posibilitatea direct de deplasare către alte regiuni ale țării.

Aceste sosiri generează efecte pozitive asupra structurii demografice, structurii economice, prin desfășurarea unor activități generatoare de venituri la nivelul comunei.

Plecați

Rata plecărilor din comuna Prunișor a înregistrat valori extrem de mari comparativ cu rata sosirilor. Rata plecărilor a cunoscut în intervalul 1992-2011 valori ascendente, de la 17,48‰ în 1992 la 15,48‰ în 2001, fiind cea mai redusă valoare înregistrată,. Din 2002 până în 2011 creșterea este continuă și remarcabilă, atingând 18,72‰. (Figura 6)

Figura 6. Evoluția plecărilor în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Rata plecărilor se situează mult peste rata sosirilor, aceste valori mari au fost influențate de direcția de evoluție a mai multor procese demografice, sociale și în special economice, efectele apărând imediat ce acestea încep să se manifeste. Aceste valori mari au efecte negative în structura demografică, generând o îmbătrânire demografică prin plecarea în special a populaței tinere(15-40 ani), în sfera economică prin diminuarea ponderii populației active, presiunea crescând asupra celei rămase de a susține populația vârstnică. Modificările datorate plecărilor influențează și nivelul și furnizarea de servicii sociale, fondul de locuințe (case bătrânești) și educația (doar ciclul primar la două unități și gimnazial doar la una).

Sold migratoriu

Soldul migratoriu la nivelul comunei Prunișor, a înregistrat valori negative în anii 1992 și 2011, după revoluție, de -13,35‰ și respectiv -12,81‰, doar în anul 2002 atingând valori pozitive, adică 2,37‰.(Figura 7)

Figura 7. Evoluția soldului migratoriu în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Migrația se află în relație cu mai multe elemente, factori și procese, influențându-și reciproc evoluțiile. Pe parcursul procesului, efectele migrației pot fi pozitive sau negative resfrângându-se asupra procesului demografic, vieții economice, politice, sociale ale comunității.

Soldul migratoriu negativ evidențiază lipsa de atractivitate a ariei comunei Prunișor, principalul motiv constând în căutarea unui loc de muncă bine plătit și un standard de viață ridicat.

Din punct de vedere demografic se constată o îmbătrânire demografică prin migrația populației tinere (15-40 ani) active profesional, schimbări în structura pe vârstă și sexe a populației reflectându-se într-un proces lent și continuu de îmbătrânire demografică.

Din punct de vedere al economiei, soldul migratoriu negativ înregistrează pierderi de forță de muncă, capabilă să susțină populația inactivă (vârstnică, cum este cazul satului Igiroasa, care are cel mai mic număr al populației). De asemenea plecarea tinerilor ce au aspirații mai mari, generează și o monospecializare a populației rămase, principalul domeniu fiind agricultura.

.

Bilanțul total al populației

Comuna Prunișor a înregistrat de-a lungul perioadei 1992-2011 un bilanț total al populației negativ. Cea mai mică valoare a acestuia a fost înregistrată la recensământul din 2002, de -11,99 ‰, iar la recensămintele din 1992 și 2011 valorile bilanțului au fost apropiate, de -27,01‰, respectiv -27,60‰, ceea ce ilustrează declinul demografic.(Figura 8)

Figura 8. Evoluția bilanțului total al populației în perioada 1992-2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Din datele calculate se observă o accentuată tendință de depopulare a comunei după anul 1990, procesul involutiv al populației datorându-se în mare măsură procentului ridicat de îmbătrânire a populației, scăderea natalității, creșterea mortalității, dar și migrația populației spre municipiul Drobeta Turnu Severin în a cărei zonă de influență se găsește. Nivelul de dezvoltare al comunei, infrastructura, utilitățile publice și, în definitiv condițiile de viață pe care le presupune comuna Prunișor reprezintă factori determinanți ai scăderii continue a populației. Alături de acești factori determinați, o serie de alți factori, precum cei economici, cei politici sau sociali.

Factorii economici au influențat și ei valorile negative al bilanțului total, prin lipsa locurilor de muncă, astfel încât populația să aibă un venit lunar sigur și din acest punct de vedere aceasta fie a părăsit teritoriul comunei (crescând valorile migrației), fie familiile s-au limitat la unu, maxim doi copii, datorită costurilor mari de întreținere.

Lipsa de atracție, lipsa unor programe de dezvoltare a zonei rurale generate de neimplicarea factorilor politici în viața comunității au participat la scăderea valorilor bilanțului total al populației. De la Revoluția din 1989, în comună nu s-a investit în infrastructura edilitară de bază pentru a asigură condițiile minime de viață, abia din anul 2008 s-a început modernizarea infrastructurii rutiere dintre reședința de comună și satele componente, dar și realizarea rețelei de apă, însă în doar cinci localități (Prunișor, Zegaia, Cervenița, Lumnic și Ghelmegioaia) din cele 15 care compun comuna Prunișor.

Structura populației

Structura populației pe sexe

Evoluția structurii populației pe sexe a comunei Prunișor a fost analizată pe parcursul intervalului 1992-2011 și s-au constatat proporții aproximativ egale ale celor două categorii, dar în permanență a existat o ușoară predominare a populației de sex feminin. La nivelul anilor 1992 și 2002 valorile au fost egale pentru ambele categorii, 52%-sex feminine și 48%-sex masculine, iar în anul 2011 valorile au fost mai mici pentru sexul feminine, 51% și mai mari pentru sexul masculine, 49%, însă diferențe mici.(Figura 8, 9, 10).

Figura 8. Structura populației pe sexe pentru anul 1992

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 9. Structura populației pe sexe pentru anul 2002

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 10. Structura populației pe sexe pentru anul 2002

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Cea mai sugestivă reprezentare grafică a grupelor de vârstă și sexe o constituie diagrama de formă piramidală (piramida structurală pe sexe și grupe de vârstă) care oferă o imagine corectă a situației prezente la un moment dat. Astfel baza piramidei este influențată de natalitate, iar vârful de mortalitate.

Analizând structura populației pe grupe de vârstă și sexe din comuna Prunișor se poate observa că la nivelul anului 1992, populația ce corespunde grupei 0-4 ani este de sex feminin, iar populația cu vârstă cuprinsă între 5-49 ani este predominant masculină, fiind mai numeroasă. De la vârsta de 50 de ani până la 85 ani, dar și peste, populația este reprezentată de sexul feminin.

În cazul acestei reprezentări grafice baza ne indică valori mari ale natalității, iar vârful valori reduse ale mortalității. (Figura11)

Figura 11. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 1992

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Pentru anul 2002, reprezentarea grafică ne arată faptul că populația cu vârstă cuprinsă 0-4 ani este de sex masculine, iar cea de sex feminin deține valori mai mici. Populația tânără, de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani este mai numeroasă decât cea de sex masculin, însă sexul masculin deține valorile cele mai mari în cadul vârstei cuprinse între 15-49 ani, acesta reprezentând populația adultă. Populația vârstnică (peste 60 de ani) deține valori mari ale sexului feminine.

Baza piramidei ne indică și în acest an o natalitate cu valori mari și o mortalitate cu valori mici, însă ne indică și o numeroasă populațe vârstnică. (Figura 12)

Figura 12. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 2002

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

La fel ca și la nivelul anului 2002 și în anul 2011, populația mai numeroasă cu vârstă cuprinsă între 0-4 ani este de sex masculin, urmând ca apoi polulația de sex feminin să fie mai numeroasă pentru grupele de vârstă cuprinse între 5-19 ani,35-39 ani, 50-54 ani, 60-64 ani și peste 70 de ani, iar populația masculină înregistrază valori mai mari pentru grupele de vârstă:20-34 ani, 40-49 ani, 55-60 ani, 65-69 ani.

Analizând forma acestei piramide se poate deduce faptul că natalitatea indicată de baza piramidei înregistrează valori foarte reduse comparativ cu mortalitatea indicată de vârful piramidei care ne indică valori mari ale acesteia. (Figura 13)

Figura 13. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Realizând o analinză comparativă privind structura populației pe grupe de vârstă și sexe, conform datelor calculate obținute de la Direcția Județeană de Statistică Mehedinți pentru anii de recensământ 1992, 2002 și 2011 se poate observa faptul că natalitatea a înregistrat valori mari în anul 1992, iar în anul 2002 valorile acesteia s-au înjumătățit, urmând ca în anul 2011, natalitatea să înregistreze valori reduse cu mai mult de jumătate față de anul precedent. Deși natalitatea a înregistrat valori ce au scăzut de la un recensământ la altul, mortalitatea a înregistrat valori aproximativ egale.

Populația tânără predominantă (0-14 ani), înregistrată de-a lungul celor trei recensăminte, a fost cea de sex feminin, valorile mai mici la această grupă de vârstă fiind deținute de sexul masculin. Populația adultă, 15-65 de ani a deținut valori mai mari ale populației de sex masculin, dominând-o pe cea de sex feminin și populația vârstnică ce depășește 65 de ani cu cele mai mari valori a fost cea de sex feminin.

Structura etnică și confesională

Etnicul reprezintă specificul unui neam în lume, unicitatea și originalitatea sa față de cei cu care conviețuiește, în general, în lume, în timp ce confesiunea, desemnează de regulă apartenență la o religie. Prin aceasta se înțelege un sistem de credințe în ceea ce privește sentimentul divinității și unește o comunitate și pe toți cei care aderă la aceasta.

Structura etnică a populației din comuna Prunișor a fost majoritar română, aproximativ 98% în 1992, 99% în 2002 și 93% în 2011, alături de etnia română, la recensămintele din 1992 și 2002 s-au înregistrat și etniile rromă și maghiară ambele deținând aproximatix 1%.(Figura 14, Figura 15). Astfel că, în 2011 valorile deținute de etnia română au scăzut, acestea fiind de aproximativ 93%, restul de 7% reprezentând valorile nedeclarate ale etniei. (Figura 16).

Figura 14. Structura etnică a populației pentru anul 1992

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 15. Structura etnică a populației pentru anul 2002

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 16. Structura etnică a populației pentru anul 2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

În ceea ce privește structura confesională, populația comunei s-a declarat a fi ortodoxă, deținând aproape 99 % în 1992, iar restul de 1% au declarat că aparțin religiilor: romano-catolică, reformată și adventistă.(Figura 17). În 2002 aproximativ 98% din populație era ortodoxă, restul de 2% fiind romano-catolică, reformată,baptistă, adventistă și nedeclarată.(Figura 18). La ultimul recensământ, cel din 2011 s-au înregistrat valori mai mici deținute de religia ortodoxă, aproximativ 93%, restul de 7% nu și-au declarat apartenența confesională.(Figura 19).

Figura 17. Structura confesională a populației pentru anul 1992

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Biserica otrodoxă din satul Cervenița

Figura 18. Structura confesională a populației pentru anul 2002

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 19. Structura confesională a populației pentru anul 2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Structura populației active

Populația activă (sau forța de muncă) din punct de vedere economic include toate persoanele de 15 ani și peste, disponibile pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii. Cum se poate observa și în graficul de mai jos, deși comuna a avut o populație numeroasă după 1990 (3146 locuitori în 1992), doar un sfert dintre aceștia reprezentau forța de muncă disponibilă, restul fiind populație tânără (0-14 ani) și vârstinică (peste 65 de ani). După 1992, numărul populaței a scăzut (2626 locuitori în 2002) și dintre aceștia doar jumătate erau apți de muncă. Conform Direcției Județene de Statistică Mehedinți la recensământul din 2011 nu s-a înregistrat populație activă.

Figura 20. Structura populației active pentru anii 1992,2002,2011

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-2012

Agricultura

Un capitol important al acestui studiu este dedicat dinamicii și structurii activităților economice pe care comuna Prunișor le-a cunoscut în perioada 1990-2012.

La fel ca orice zonă rurală a României și această comună are o economie care este în cea mai mare parte dominată de sectorul agricol, a cărui trăsătură este dată de agricultura de subzistență (obținerea produselor doar pentru autoconsum). Populația care se ocupă cu obținerea produselor doar pentru autoconsum are foarte greu acces la alte surse de venit (un loc de muncă stabil care să le asigure un venit lunar), bunăstarea acestora depinzând de gradul de profitabilitate al activităților agricole.

O dată cu adoptarea Legii nr.18 din 1991 au fost restituite și redistribuite terenurile agricole și forestiere ce au aparținut Cooperativelor Agricole de Producție (C.A.P.) până în anul 2003 persoanelor fizice, terenurile devenind proprietate privată. O parte din acestea au fost restituite unor persoane care nu desfășoară activități agricole, persoane care locuiesc la oraș, pesroane salariate sau pensionari și nu sunt interesate de cultivarea suprafețelor agricole.

Fiind o comună a cărei populație nu a beneficiat de alte surse importante de venit, restabilirea proprietății private a reprezentat un atu, oferindu-le acestora posibilitatea de a-și asigura alimentele de bază necesare. Pentru a obține o cantitate mai mare de produse, astfel încât să poată obține un venit, oamenii au nevoie de utilaje tehnologice pentru a le ușura munca, în prezent ei folosesc de cele mai multe ori mijloace rudimentare de lucrare a pământului, însă nu dispun de capacitatea financiară de a investi.

Agricultura comunei s-a bazat din totdeauna pe cultivarea suprafețelor agricole și creșterea animalelor.

Suprafața totală agricolă a comunei a înregistrat în anul 1990, 8412 hectare, din aceasta aproape 42% a fost teren arabil, aproape 41% teren destinat pășunilor, aproximativ 17% era ocupată cu livezi, iar viile și fânețele dețineau 2%.(Figura 21). Prin cultivarea suprafeței arabile cu grâu, porumb, floarea soarelui, legume și cartofi s-a obținut o cantitate totală de 7731 tone, iar prin exploatarea livezilor și viilor s-au obținut 3185 tone de fructe și 42 tone de struguri. (Figura 22).

Cultură de grâu

Figura 21. Fondul funciar înregistrat în 1990

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 22. Producția totală obținută în anul 1990

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

În anul 2003, suprafața agricolă ocupată deținea 8524 hectare, cu 112 hectare mai mult decât în anul 1990, în aceste condiții suprafața arabilă a crescut deținând aproximativ 48% din total, terenurile pentru pășunat și livezile au scăzut la 36%, respectiv 14%, în timp ce viile și fânețele au deținut 2%.(Figura 23).

Livezi părăsite

Figura 23. Fondul funciar înregistrat în 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Creșterea suprafețelor agricole a determinat în același timp și o creștere a cantității de produse obținându-se 6948 tone de fructe, 510 tone de struguri, 1165 tone de grâu și secară, 4409 tone de porumb, 210 tone de floarea soarelui, 850 tone de cartofi și 1077 tone de legume.(Figura 24).

Figura 24. Producția totală obținută în anul 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Până în anul 2012 suprafața totală agricolă a scăzut, ajungând la 8399 hectare, cu 125 de hectare mai puțin decât în 2003. Deși suprafața agricolă s-a redus, cea arabilă a deținut la fel ca în 2003, aproximativ 48% din total, fiind urmată de suprafețele pentru pășunat și livezi ce s-au menținut la aceleasi valori, aproximativ 36%, respectiv 13%, în timp ce fânețele au deținut 2% și viile 1%. (Figura 25).

Figura 25. Fondul funciar înregistrat în 2012

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Urmărind graficul de mai jos se poate observa diferența dintre cantitățile obținute în anul 1990 și în anul 2003; anul 2003 fiind ultimul an în care s-a înregistrat la Direcția Județeană de Statistică Mehedinți cantitatea de produse obținute. În anul 2003 s-au obținut cantități mai mari de produse decât în anul 1990, cu excepția cantității de grâu și secară.

Aceste cantități mari din anul 2003 s-au datorat faptului că după 1990 s-a schimbat forma de exploatare a unor terenuri, unele livezi au fost îndepărtate, iar spațiul aferent lor a devenit suprafață arabilă (localitatea Prunișor).(Figura 26)

Figura 26. Evoluția cantității de produse obținute în 1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

O altă activitatea agricolă la fel de importantă, precum cultura plantelor, a populației din comuna Prunișor este zootehnia sau creșterea animalelor. Activitatea de zootehnie presupune creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, păsărilor și se desfășoară în cadrul gospodăriei private, asigurând o parte din alimentele de bază, iar în unele cazuri poate fi și o sursă de venit, prin vânzarea animalelor și uneori a produselor obținute de la acestea.

Analizând evoluția efectivului de animale de după 1990, la nivelul comunei se evidențiază evoluții diferite ale categoriilor de animale. Cea mai evidentă schimbare se remarcă în cazul efectuvului de ovine care în anul 1990 deținea 32% din totalul animalelor, iar în anul 2003 acest efectiv a scăzut ajungând la doar 8%, în timp ce păsările au înregistrat creșteri de la 60% în anul 1990 la 83% în anul 2003. În cazul efectivelor de bovine și porcine valorile au rămas aproximativ aceleași de 3%, respectiv 6%.(Figura 27)

Figura 27. Ponderea pe categorii de animale în1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Ponderea efectivului de ovine s-a datorat scăderii suprafețelor de pășuni și fânețe, dar și închiderii unor complexe zootehnice situate în localitățile Prunișor și Fântâna Domnească, complexe care nu au mai avut susținere financiară din partea statului. Un alt factor cu o influență importantă în scăderea efectivului de ovine este tendința de îmbătrânire demografică a populației, care se orientează spre alte categorii de animale ce pot fi crescute în cadrul gospodăriei, cum ar fi păsările sau porcinele. (Figura 28)

Figura 28. Evoluția efectivului de animale între 1990-2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Concomitent cu reducerea efectivului de ovine și creșterea celui de păsări s-au înregistrat scăderi ale cantității de carne și lână și creșteri ale cantității de ouă. Astfel, cantitatea de lână s-a redus de la 13.956 kg în anul 1990 la 4000 kg în anul 2003, iar cantitatea de carne de la 407 kg în 1990 la 203 kg în 2003, în timp ce cantitatea de ouă a crescut, însă nu foarte mult de la 1608 bucăți în 1990 la 1793 în 2003.(Figura 29,30,31).În privința cantității de lapte s-au înregistrat creșteri semnificative de la 3440 hectolitri în 1990 la 10920 hectolitri în 2003, creștere datorată cu aproximativ 1% al efectivului de bovine.(Figura 32)

Figura 29. Producția de carne în anii 1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 30. Producția de lână în anii 1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 31. Producția de ouă în anii 1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura 32. Producția de lapte în anii 1990 și 2003

(Sursa datelor: Primăria Prunișor și D.J.S.Mh.). Date calculate

Alte activități economice și sociale

Economia comunei a fost și este susținută și de alte activități generatoare de venituri financiare, exceptând agricultura, ce se bazează în cea mai mare parte pe activități comerciale și pe activități ale autorităților locale și ale instituțiilor aflate în subordine.

Activitățile comerciale s-au dezvoltat în mod deosebit din anul 2000, fiind reprezentate de mici magazine sătești ce asigură populației produse de folosință curentă (comerț cu amanuntul în magazine cu vânzare de produse alimentare și nealimentare, baruri și alte activităț de servire a băuturilor), acestea s-au dezvoltat în localitățile Prunișor, Ghelmegioaia și Cervenița.

În graficul de mai jos se poate observa că activitatea economică a acoperit domenii variate în perioada 2000-2012, însă s-a constatat predominarea comerțului cu produse alimentare, fiind înregistrare 25 de societăți comerciale, dar în prezent numarul acestora s-a redus ajungând la doar 4 societăți, urmată de alte activități precum: activități de editare a cărților, activități de demontare a mașinilor și a echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor în cadrul a 5 unități. S-au înregistrat 3 unități ce și-au desfașurat activitatea în domeniul contrucțiilor rezidențiale și nerezidențiale, drumurilor și autostrăzilor, dar și lucrări speciale de construcții și 2 unități ce au avut ca activitate principală comerțul cu produse nealimentare. Alte domenii reprezentate de o singură unitate au fost cele ce desfășurau comerț cu material lemnos, comerț cu combustibili și transportul de mărfuri.(Figura )

Figura . Societăți comerciale după domeniul de activitate desfășurat (2000-2012)

(Sursa datelor: D.J.S.Mh.). Date calculate

Figura . Societăți comerciale în localitatea Prunișor

(Prelucrată după Google Earth)

Figura . Benzinăria din localitatea Ghelmegioaia

(Surs: http://www.panoramio.com/photo/58499896)

Cheia dezvoltării acestor activități economice cu caracter neagricol a depins foarte mult de prezența căilor de comunicație și infrastructura locală. Se poate observa faptul că socitățile comerciale de pe raza comunei își desfășoară activitatea în localitățile care prezintă atractivitate datorită dezvoltării infrastructurii fizice.

Infrastructura fizică a mediului rural cuprinde în principal drumurile, serviciile de furnizare a apei potabile și de epurare a celei uzate, dar și a energiei electrice, existența acesteia fiind fundamentală pentru dezvoltarea activităților cu caracter neagricol.

Modernizarea drumurilor comunale (trecerea de la drumul de pământ la cel asfaltat în satul Cervenița), prezența drumului național 6 (E70) și a căii ferate ce asigură legătura cu diferite diferite orașe mari (Timișoara, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, București) au influența dezvoltarea micilor magazine sătești, datorită faptului că aprovizionarea cu mărfuri se poate realiza cu ușurință și în orice anotimp al anului. (Figura dn 6 )

Serviciile de furnizare a apei potabile sunt de asemenea importante pentru dezvoltarea societăților, asigurând necesarul de apă pentru diferite domenii (construcții). Dacă lucrările de modernizare a drumurilor și serviciile de furnizare a apei potabile s-au realizat în doar 4 sate, rețeaua de energie electrică are extindere pe toată comuna Prunișor. Energia electrică reprezintă o importanță deosebită în domeniul comerțului cu produse alimentare, fiind necesară pentru alimentarea electrică a aparaturii (frigidere, congelatoare, iluminarea spațiului).

Figura . Localizarea DN6 (E70) în cadrul comunei Prunișor

(Prelucrată după Google Earth)

Activitățile autorităților locale și ale instituțiilor aflate în subordine fac obiectul unei alte categorii de activități economice, fiind reprezentate de domeniul educațional și sanitar.

În prezent rețeaua școlară a comunei se compune din 3 școli ce prezintă ciclul primar în localitățile Cervenița, Prunișor, Fântâna Domnească, cea din localitatea Prunișor având și ciclul gimnazial. Școlile primare sunt răspândite uniform pe raza comunei, însă singura școală gimnazială se află la aproximativ 8 km față de celelalte sate ale comunei. Dat fiind faptul că distanța dintre unitățile de învățământ și celelalte sate este foarte mare, autoritățile locale au achiziționat microbuze, asigurând transportul elevilor.

Calitatea nivelului educațional este mult mai scăzută în comună decât într-o altă localitate a mediului urban, datorită atât infrastructurii educaționale, cât și nivelului scăzut de calificare al personalului didactic. Infrastructura educațională este deficitară din mai multe cauze, cum ar fi vechimea materialelor didactice și a echipamentelor tehnologice sau chiar lipsa acestora, lipsa instalațiilor de încălzire centralizată în sălile de clasă (iarna căldura este asigurată de sobe pe lemne) și insalubritatea grupurilor sanitare.

Condițiile de viață din mediul rural dar și veniturile mici nu prezintă atractivitate pentru personalul didactic, în aceste condiții personalul calificat părăsește unitățile școlare din comună și este înlocuit de personal cu o calificare mult mai slabă.(Figura )

Figura . Școala din localitatea Fântâna Domnească

Rețeaua sanitară este reprezentată de un singur cabinet medical de familie și o farmacie.

Atât cabinetul medical de familie, cât și farmacia funcționează cu program redus fiind deschise doar două zile pe săptămână. În cadrul cabinetului medical își desfășoară activitatea un singur medic de familie căruia îi revine toată populația comunei, cei 2029 de locuitori înregistrați la nivelul anului 2011. Medicul de familie asigură doar servicii sanitare primare, iar în cazul sitațiilor mai grave pacienții sunt orientați spre spitalul județean din Drobeta Turnu Severin. Calitatea actului medical este relativ scăzută datorită slabei dotări cu aparatură medicală veche sau chiar inexistentă.

Elemente de prognoză privind evoluția spațiului rural analizat

Ultimul capitol al acestui studiu de geografie rurală analizează prin elemente de prognoză o potențială dezvoltare a comunei Prunișor din județul Mehedinți, dezvoltare ce are ca scop creșterea durabilă în pivința productivității individuale, comunitare sau instituționale, scopul acesteia fiind acela de a crește calitatea vieții.

Activitățile specifice zonei se bazează predominant pe sectorul agricol prin cultura plantelor și creșterea animalelor, sector urmat într-o măsură mai mică de cel neagricol.

Comuna Prunișor este una din comunele județului Mehedinți care se confruntă cu importante aspecte legate atât de infrastructura fizică de bază, infrastructura socială, dar și probleme generate de mediul natural.

Situația actuală

Infrastructura fizică a comunei este reprezntată de o serie de rețele de transport și de rețele edilitare.

Datorită poziționării în cadrul teritoriului administrativ al județului Mehedinți, comuna Prunișor beneficiază de o serie de avantaje în privința regimului de transport. Ea este traversată de unul dintre cele mai importante drumuri și anume drumul european 70 (E70 Timișoara-Giurgiu), dar beneficiază și de o rețea feroviară ce realizează legătura Timoșoara-București. Rețeaua rutieră nu se limitează doar la drumul național 6 (E70), ci este reprezentată și de drumuri județene (DJ607A Prunișor-Drobeta Turnu Severin și DJ606A care face legătura cu comunele din din sudul județului Mehedinți), dar și drumuri comunale care se desprind din drumul național 6 (E70), (DC59 Prunișor-Cervenița, DC20 Prunișor-Gîrnița, DC19 Prunișor-Gutu, DC24 Prunișor-Fântâna Domnească, DC25 Prunișor-Bîltane, DC25A Prunișor-Dragotești, DC25B Prunișor-Igiroasa, DC18 Balota-Zegaia).

În concluzie se poate observa că legătura dintre localitățile comunei, dar și în interiorul acesteia este asigurată de un drum național DN6 (E70) care a fost modernizat conform standardelor europene, de două drumuri județene (DJ 607A, DJ606A) și de opt drumuri comunale aflate într-o stare necorespunzătoare, cu o infrastructura de pământ, pante mari, cu zone afectate de alunecări, drumuri ce devind inaccesibile în perioadele ploioase sau cu zăpadă. Drumurile din interiorul localităților au o configurație tentaculară cu sinuozități și străzi de pământ ce nu au rigole care să preia surplusul de apă din perioadele ploioase favorizând apariția nămolului și îngreunarea traficului.

Rețeaua feroviară este reprezentată de patru stații, două gări (Prunișor și Balota) și două halte (Gîrnița și Igiroasa), aceasta creează incomodități de circulație deoarece spre toate localitățile sunt treceri la nivelul acesteia.

Infrastructura edilitară a comunei nu este realizată la nivelul tututor localităților ce aparțin comunei, rețeaua de apă fiind realizată în doar cinci sate (Ghelmegioaia, Zegaia, Gutu, Prunișor, Cervenița) în timp ce rețeaua de canal există doar în localitatea de reședință, Prunișor. Toate localitățile comunei beneficiază de energie electrică.

Sistemul educațional și sanitar sunt componentele de bază ale infrastructurii sociale, din nefericire ambele cunosc o dezvoltare redusă și o slabă calitate a serviciilor oferite. Unițățile de învățămât de pe raza comunei duc lipsă de dotări atât interioare cât și exterioare. În interiorul clădirilor nu există instalații de încălzire centralizată și nici grupuri sanitare, încălzirea sălilor de clasă fiind asigurată de sobe pe lemne, iar grupurile sanitare sunt situate în curtea școlii. Grupurile sanitare sunt insalubre și nesigure, fapt ce poate creea probleme de sănătate celor care le folosesc, posibile accidente, dar și probleme în privința calității mediului. Prin metoda observației asupra aspectului exterior și al spațiului din jur am remarcat faptul că acestea necesită lucrari de reabilitare.(usi, ferestre, acoperis,alei.). Calitatea procesului propiu-zis educațional cunoaște deficiențe ce se datorează mai multor cauze, acestea fiind vechimea materialelor didactice și a echipamentelor tehnologice sau chiar lipsa acestora, dar și prezența personalului slab calificat.

Toți acești factori influențează într-o măsură mai mică sau mai mare calitatea actului educațional.

Sistemul sanitar se compune dintr-un singur cabinet medical de familie și o farmacie, ambele funcționând cu program redus. Calitatea actului medical este slabă datorită aparaturii medicale învechite sau chiar inexistente, iar în incinta cabinetului se asigură doar serviciile medicale primare, pacineții cu probleme mai grave de sănătate fiind orientați către Spitalul Județean din Drobeta Turnu Severin.

În prezent comuna ocupă o suprafață de 12.293 ha, din care 489 ha apatțin intravilanului, iar restul de 11.804 aparțin extravilanului. Analizând potențialul de dezvoltare privit din perspectiva mediului natural suprafața comunei deține diferite forme de relief, de la dealuri cu înălțimi ce pot atinge 400m până la lunci situate la aproximativ 200m ce pot fi introduse în circuitul agricol. Clima nu impune restricții fiind un climat temperat continental cu ierni blânde și veri calde și o temperatură medie anuală de 11,5°C. Rețeaua hidrografică se caracterizează prin pânze freatice la adâncimi de 2-6m în lunci și 10-30m pe versanți cu apă potabilă, dar cu debite reduse. Suprafața ocupată de lunci are soluri fertile ce au propietăți fizice bune fiind încărcate în substanțe nutritive bogate.

Mediul natural este favorabil dezvoltării actvităților agricole, dar este într-o măsură mai mică și el un generator de probleme prin prezența terenurilor degradate ce se manifestă sub forma alunecărilor de teren, prăbușirilor, eroziunii văilor, eroziuni liniare de-a lungul căilor de comunicație (eroziunea terenului în lungul căii ferate în localitatea Balota), probleme ce sunt favorizate de condițiile geomorfologice (energia de relief, văi torențiale). Afluenții pârului Hușnița creează organisme torențiale ce provoacă inundații în teritoriu și în intravilanul localităților.(Figura )

Figura . Inundații în localitatea Prunișor

Oportunități de dezvoltare

Din cele menționate anterior se poate deduce faptul că această comună deține un potențial ridicat de dezvoltare susținut așezarea georgafică, infrastructură și capitalul natural. Calitatea vieții în comuna Prunișor precum și evoluția acesteia depinde foarte mult accesul la infrastructura fizică de bază și socială.

Analizând situația actuală a infrastructurii fizice se remarcă necesitate investițiilor în dezvoltarea rețelei de transport și a rețelei edilitare.

Rețeaua de transport rutier necesită investiții pentru modernizarea părții carosabile corespunzătoare drumurilor comunale și sătești, realizarea șanțurilor, rigolelor, trotuarelor și a sistemului de semnalizare rutieră. Modernizarea drumurilor existente ajută la eliminarea sau diminuarea disfuncționalităților. Rețeaua de transport feroviar impune lucrări majore de reabilitare a căii ferate, a podurilor ce traversează în unele zone apele pârurilor, a gărilor și realizarea unor poduri la trecerile de nivel spre satele comunei în vederea diminuării incomodității traficului rutier.

Rețeaua edilitară are nevoie de investiții pentru extinderea rețelei de apă (în localitățile Prunaru, Balota, Lumnic, Fîntâna Domnească, Drăgotești, Igiroasa, Arvătești, Mijarca și Gîrnița) și a cele de canalizare pe teritoriul tuturor localităților, exceptând reședința de comună. Extinderea rețelei de apă urmărește mărirea gradului de confort al populației totale și asigurarea apei potabile în regim de funcționare permanent. O dată cu extinderea rețelei de apă este necesară și extinderea rețelei de canal, pentru ca apele uzate încărcate cu diferite substanțe să nu producă efecte negative asupra mediului înconjurător și riscuri pentru sănătatea publică.

Domeniul educației este esențial pentru instruirea forței de muncă ajutând în acest mod comunitatea să dezvolte o performanță în administrarea corespunzătoare a teritoriului depășind nivelul de trai actual. Clădirile unităților de învățământ au nevoie de o serie de modernizări cum ar fi realizarea unui sistem de încălzire centralizat, realizarea grupurilor sanitare în interiorul clădirii, înlocuirea mobilierului vechi cu unul nou. De asemenea este necesară completarea și îmbunătățirea materialelor didactice și a echipamentelor tehnologice urmărind prin acestea creșterea nivelului educațional.

Domeniul sanitar a beneficiat de investiții pentru renovarea clădirii în care cabinetul medical de familie și farmacia își desfășoară activitatea, însă are nevoie de echipamente medicale pentru a asigura serviciile necesare în cazul apariției unor probleme de sănătate a populației.

Pentru a putea desfașura diferite activități cu scopul de a crește nivelul de trai trebuie efectuate lucrări de corectare a pentru a elimnina sau diminua riscurile naturale, aceste lucrări pot consta în amenajari antierozionale în zonele unde se găsesc terenuri degradate ce sunt supuse eroziunilor torențiale, fiind prioritare văile afluente al pârului Hușnita pentru a fi evitat fenomenul de colmatare și inundare în aval. Pentru a stabiliza terenurile și a întârzia acumulările de apă în bazinul de recepție a torenților se impune amenajarea plantațiilor silvice, iar pentru a fi evitate inundațiile în intravilanul localităților este recomandată amenajarea rigolelor care să preia apă în cazul ploilor torențiale și consolidarea malurilor pârâului Hușnița.

Figura . Inundații în localitatea Prunișor

O dată cu consolidarea acestor terenuri, componentele mediului natural pot constitui structura de rezistență a domeniului agricol. Prezența luncilor cu soluri fertile și pânze freatice situate la adâncimi reduse sunt favorabile culturi cerealelor, legumelor sau plantelor tehnice. În zonele de deal se pot planta pomi fructiferi și delimita suprafețe ocupate de pajiști ce pot asigura necesarul de nuterț pentru creșterea animalelor. Deși mediul natural prezintă elemente favorabile sectorului agricol, pentru a fi exploatat terenul, populația are nevoie de utilaje corespunzătoare. În acest caz se recomandă implicarea autorităților locale în vederea achiziționării utilajelor corespunzătoare și asigurarea accesului populației la acestea cu costuri reduse în așa fel încât să nu existe suprefețe agricole neexploatate.