Geografia Populatiei
GEOGRAFIA POPULAȚIEI
Cuprins:
Introducere
Introducere
În peisajul atât de divers și bogat al științelor contemporane Geografia Populației ocupă un loc privilegiat, datorat obiectului de studiu specific, cât și actualității strategiilor și politicilor naționale de dezvoltare socială și economică, în care populația apare drept factor principal și beneficiar al acestora.
În acest context indicațiile metodice la disciplina ”GEOGRAFIA POPULAȚIEI” sunt adresate studenților pentru o mai bună înțelegere și consolidare a materialului teoretic, care a fost predat în cadrul cursului, precum și obținerea unor competențe declarative, atitudinale, procedurale și a abilităților de analiză și sinteză. Indicațiile metodice urmează logica tematică a cursului din programa de studii. Unul dintre obiectivele de bază ale acestora este de a prezenta populația ca sistem, sub toate formele sale cantitative și calitative, dar și pentru o mai bună înțelegere a componentei teritoriale umane.
Fiecare lucrare de laborator este compusă din câteva compartimente: TERMENI-CHEIE, în care sunt prezentate conceptele de bază ale fiecărei teme, explicația lor fiind cuprinsă în GLOSARUL TEMATIC; OBIECTIVE și COMPETENȚE, pe care le va obține studentul în rezultatul însușirii teoretice și practice a cursului. În parte inițială a fiecărei lucrări de laborator apare rubrica ASPECTE METODOLOGICE, în care sunt explicați anumiți termeni sau indicatori tematici. La fiecare temă sunt indicate REPERELE BIBLIOGRAFICE și LINCURILE WEB însoțite de pictograme.
Urmează partea principală a indicațiilor metodice – SARCINILE DIDACTICE, care includ diverse activități cu caracter practic. O componentă importantă a lucrărilor de laborator o constituie TEXTUL INFORMATIV care are obiectiv atât informațional, cât și lucrativ, în baza acestuia putând fi formulate anumite sarcini didactice. De asemenea, fiecare lucrare include ACTIVITĂȚI INDIVIDUALE și SARCINI DE LUCRU COMUNE.
Lucrarea poate fi utilă studenților de la specialitățile de geografie și alte științe înrudite cu geografia populației, cum ar fi: demografia, sociologia, geodemografia, precum și profesorilor de geografie din ciclul preuniversitar.
Autorii
LUCRARE DE LABORATOR № 1
TEMA: OBIECTUL DE STUDIU ȘI DE CERCETARE. ISTORIOGRAFIA CURSULUI
TERMENI-CHEIE: populație umană, subpopulații, populație deschisă, populație închisă, familia, cohortă, generație, metode de cercetare
OBIECTIVE:
Să definească conceptele ce țin de geografia populației;
Să identifice legăturile interdisciplinare ale geografiei populației;
Să identifice factorii determinanți ai evoluției populației după criteriul stării civile;
Să argumenteze necesitatea promovării politicii familiale în scopul dezvoltării durabile a populației;
COMPETENȚE: competența de a analiza comportamentul populației după criteriul matrimonial
ASPECTE METODOLOGICE:
Metoda rangurilor. În scopul comparării diferitor tipuri de indicatori aplicați la nivel de state sau companii se utilizează metoda rangurilor. Aceasta constă din determinarea rangului pentru fiecare indicator și confruntarea (copoctablenie) rangurilor nu a indicatorilor supușu analizei. Dacă trebuie să divizăm statele în 3 grupe/n grupe, având un număr mai mare de indicatori, vom diviza fiecare indicator în 3 grupe/n grupe. Intervalele în care trebuie să nimerească fiecare țară, se va calcula după formula:
X=max-min/3
Statele, în corespundere cu intervalul în care se găsesc după fiecare indicator în parte, vor primi rangul corespunzător și se referă la următoarele grupe:
de la valoare min până la (min+x)=y
de la y până la (y+x)=z
de la z până la valoarea max
Rangul 1 se atribuie statelor cu cei mai buni indicator, chiar dacă nu sunt cei mai mari ca valoare. Un număr mare a populației conferă rangul cel mai înalt, iar o rată a mortalității înalte rangul cel mai mic
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
LINCURI WEB:
www.prb.org
www.demoscope.ru
SARCINI DIDACTICE:
1. În baza figurii 1 și 2 determină locul Geografiei Populației în cadrul Geografiei Umane și legăturile interdisciplinare ale acesteia.
Figura 1. Structura geografiei umane
Figura 2. Principalele domenii de cercetare care au ca obiect de analiză populația (Sursa: Noin D., Thumerell P-J. L’etude geographique des population, 1993)
2. Utilizează datele BNS pentru anul 2012 (tabelul 1) și calculează bilanțul total al populației ca sistem deschis. Utilizați barometrul demografic pentru a calcula bilanțul populației pentru anumite subpopulație (figura 3).
Tabelul 1. Datele mișcării naturale și mecanice ale populației R. Moldova în 2012
Sursa: BNS
Figura 3. Barometrul demografic al populației (populație deschisă)
3. În baza analizei surselor bibliografice recomandate completează tabelul ”Cercetări de geografie ale populației”
4. Utilizează datele din tabelul 2 argumentând metodele de cercetare utilizate în Geografia Populației: comparativă, statistică, matematică, rangurilor. Utilizează metoda rangurilor pentru a diviza statele incluse în tabel în 3 grupe.
Tabelul 2. Indicatori social-economici de dezvoltare a unor state, 2013
Sursa: http://www.prb.org/pdf13/2013-population-data-sheet_eng.pdf, accesat 08.05.2014
5. LUCRUL INDIVIDUAL
Elaborează un eseu pe tema ”Studii de geografie a populației în R. Moldova”
TEXT INFORMATIV
7. GLOSAR TEMATIC
LUCRARE DE LABORATOR № 2
TEMA: SISTEMUL INFORMAȚIONAL UTILIZAT ÎN STUDIUL POPULAȚIEI
TERMENI-CHEIE: Evidența populației, evidență curentă, evidență periodică, populație prezentă, populație stabilă, recensământ al populației, statistica stării civile, registre de populație, metode de cercetare
OBIECTIVE:
Să definească conceptele ce țin de sursele informaționale ale populației;
Să determine izvoarele informaționale de bază și secundare;
Să identifice principalele instrumente de înregistrare și evidență a populației;
Să argumenteze necesitatea acumulării și sistematizării informației cu caracter socio-demografic și rolul acestora în implementarea politicilor social-economice din țară;
COMPETENȚE: competența de a analiza tipurile de evidență a populației, interpretarea acesteia și metodele de cercetare ale geografiei populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Populație prezentă și stabilă. Biroul Național de Statistică al R. Moldova operează cu acești doi termeni, fiind deseori confundați de utilizatori sau interpretați neadecvat. Numărul populației stabile este mai mare decât a celei prezente, întrucât include populația temporar absentă. Dat fiind faptul că actualmente R. Moldova este afectată puternic de fenomenul migraționist, devine imperios necesar de a analiza temporar această categorie de populație temporar absentă care și face diferența între acești doi termeni.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
LINCURI WEB:
1. www.statistica.md
2. www.prb.org
3. www.cia.gov/library
4. World Population Clock
SARCINI DIDACTICE:
Utilizând informația din tema SURSE INFORMAȚIONALE ȘI METODE DE CERCETARE ALE GEOGRAFIEI POPULAȚIEI din manualul ”Geografia populației”, autori Hachi Mihai, Sochircă Elena. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012, construiește schema ”Surselor informaționale ale populației” utilizate în prezent de către instituțiile statale și nonstatale.
Identifică părțile tari și slabe ale fiecărui instrument de înregistrare și evidență a populației.
În baza diagramei 1 și a schemei ”Sursele informaționale ale populației” stabilește corelația instrumentelor de colectare a informației și componentele de stare și mișcare a populației.
Analizând datele tabelului 1 comentează periodicitatea și semnificația recensămintelor efectuate în spațiul geografic actual al R. Moldova.
Analizează formularul 2P al recensământului din 2014 realizat în R. Moldova, evidențiind componentele de stare și mișcare ale populației incluse în formular. Realizează o analiză critică a formularelor recensământului utilizând lincul http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479&id=4162
Realizează modelul unui chestionar orientat către populația din localitatea de baștină care ar viza o problematică din domeniul geografiei populației (migrație, caracterul ocupațional al populației etc.)
Text informativ
Lucrul individual
Glosar de termeni
Diagrama 1. Componentele de stare și mișcarea a populației
Tabelul 1. Periodicitatea recensămintelor în teritoriul actual al R. MOLDOVA
Diagrama 2. Formularul 2P al Recensământului populației și al locuințelor din 2014
TEXT INFORMATIV
LUCRUL INDIVIDUAL. Elaborați un referat pe temele: 1. Recensămintele populației – sursă periodică de informație în statele lumii/Europene
GLOSAR TEMATIC
LINCURI WEB:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 3
TEMA: EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI TERREI
TERMENI-CHEIE: evoluție numerică a populației, explozie demografică, ritm de creștere a populației, politica demografică
OBIECTIVE:
Să analizeze evoluția numerică a populației de la apariția omului până în prezent;
Să evidențieze etapele/fazele cu cel mai mare ritm de creștere a populației mondiale;
Să identifice factorii care au determinat creșterea accentuată a populației în secolul XX;
Să analizeze evoluția numerică a populației pe regiuni geografice și țări ale lumii
COMPETENȚE: competența de a analiza evoluția numerică a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Creștere a populației se referă la modificările care intervin în efectivul populației într-o anumită perioadă, ca o consecință a mișcării naturale și migratorii. În literatura de specialitate acest termen poate fi substituit cu termenii: spor, excedent, deficit sau bilanț demografic. Matematic, formula de calcul a acestui indicator este:
P2 = P1 + (N-M) + (I-E)
Unde:
N – numărul născuților;
M – numărul decedaților;
I – numărul persoanelor imigrate;
E – numărul persoanelor emigrate;
P2 – numărul populației la sfârșitul perioadei analizate;
P1 – numărul populației la începutul perioadei de referință.
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libției. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
În baza datelor din tabelul 1 și a figurii 1, analizați evoluția numerică a populației Terrei și constatați ce schimbări s-au produs în evoluția numerică a populației Terrei în perioada 8000 î.Hr. – 2013. Evidențiați factorii care au de terminat această evoluție.
Tabelul 1. Evoluția numerică a populației Terrei
Sursa: Aur N., Geografie economică mondială, București, 2000; Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001; Matei H., Neguț S., Enciclopedia statelor lumii, Ed. Meronia, București, 2003; Population Reference Bureau 2013.
Figura 1.
Analizând datele din tabelul 2 și literatura de specialitate, explicați cauzele scurtării intervalelor de atingere a miliardelor de locuitori ai Terrei.
Tabelul 2. Reducerea intervalului de timp necesar adăugării fiecărui
miliard de locuitori
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001; Population Reference Bureau, 2013.
În baza datelor din tabelul 3, analizați evoluția ritmului de creștere a populației mondiale și evidențiați factorii care au determinat scăderea ritmului de creștere al populației după anul 1970.
Tabelul 3. Ritmul de creștere a populației Terrei
Utilizând datele din tabelul 4, realizați diagrama în coloane care reflectă evoluția numerică a populației pe regiunile Terrei și evidențiați schimbările care s-au produs în cadrul regiunilor (figura 2).
Tabelul 4. Evoluția populației mondiale pe regiuni geografice (milioane locuitori)
Sursa: Population Reference Bureau
Figura 2. Inegalitatea demografică pe regiuni ale Terrei:
Regiuni slab dezvoltate din punct de vedere economic
Regiuni înalt dezvoltate din punct de vedere economic
Depuneți pe harta-contur primele zece state de pe Terra după numărul populației (tabelul 5) și analizați dinamica numărului de locuitori în aceste state în perioada 1975 – 2100.
Tabelul 5. Primele zece state de pe Terra, după numărul de locuitori
Sursa: Matei H., Neguț S., Enciclopedia statelor lumii, Ed. Meronia, București, 2003; Population Reference Bureau.
6. ACTIVITATE ÎN GRUP
Reflectați asupra afirmației lui S. Mehedinți ”Puterea națiunilor crește și scade, după cum crește și scade populația lori”. Completați Tabelul T
7. ACTIVITATE INDIVIDUALĂ CU SARCINĂ DE LUCRU COMUNĂ:
Elaborați un eseu (volum – 0,5 pagini) cu tema: Creșterea numerică a populației – una din marile probleme ale epocii contemporane
GLOSAR TEMATIC
9. TEXT INFORMATIV:
”… Populația lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni la mijlocul acestui secol, urmând să crească până în 2100 la 10,1 miliarde. Aceste cifre au fost date publicității în urma cercetărilor făcute de Organizația Națiunilor Unite. Creșterea numărului populației din Africa rămâne ridicată, astfel că acesta se va tripla în decursul acestui secol. De la o populație de un miliard, se va ajunge la un număr de 3,6 miliarde […] Demografii susțin că problema creșterii explozive a populației, tendință care a început în secolul 20, nu are încă o rezolvare în secolul 21. În Nigeria, cea mai populată țară din Africa (162 milioane locuitori), se estimează că populația va atinge 730 milioane până în 2100. Întrebarea este dacă resursele actuale vor ajunge pentru a menține în viață alți un miliard de oameni nenăscuți, luând în considerare și eventualele catastrofe precum schimbările climatice, războaie, sau eventuale epidemii.”
www.descopera.ro
Inginerul elvețian Gustav Eichelberg descrie metaforic drumul parcurs de civilizația umană până în zilele noastre:
Se consideră că vârsta omenirii este de 600.000 de ani. Să ne imaginăm această mișcare a omenirii sub forma unei curse de maraton pe distanța a 60 km, care începând dintr-un punct oarecare, se continuă către centrul unuia din orașele noastre considerat ca finiș.
Prin urmare, o mare parte din distanța aeasta de 60 km se întinde pe un drum foarte greu, prin crânguri și păduri virgine, despre care nici nu am știut nimic. Abia, la capăt, după 58-59 km, găsim urme primitive (desene din peșteri ca primele semne de cultură) și abia la ultimul kilometru de drum apar tot mai multe asemenea semne. Cu 200 metri înainte de finiș (200 m= 2000 ani), drumul acoperit cu dale de piatră trece pe lângă întăriturile romane. Cu 100 metri înainte de final, alergătorii noștri sunt înconjurați de construcțiile așezărilor medievale. Până la finiș mai rămân 50 metri. Au mai rămas 10 metri. Ei încep la lumina torțelor și iluminarea sărăcăcioasă a lămpilor cu unsoare. Dar, deodată, cu saltul lor la ultimii 5 metri, se întâmplă o minune uluitoare: lumina inundă drumul de noapte, căruțe fără animale de tracțiune fug în goană mare, se aud zgomote de mașini în văzduh, și alergătorul uimit este orbit de lumina proiectoarelor televiziunii, asaltat de mulțimea reporterilor radioului.
LUCRARE DE LABORATOR № 4
TEMA: DISTRIBUȚIA GEOGRAFICĂ A POPULAȚIEI TERREI
TERMENI-CHEIE: Densitatea medie a populației, Oicumena, Anoicumena, Suboicumena, coeficientul de arealitate, distanța medie dintre doi locuitori
OBIECTIVE:
Să definească principalele noțiuni și concepte ce țin de repartiția spațială a populației Terrei;
Să analizeze factorii care determină repartiția neuniformă a populației pe regiuni ale Terrei.
Să analizeze tendințele înregistrate în dinamica densității medii a populației la nivel mondial, pe regiuni și țări ale lumii.
Să calculeze densitatea medie a populației;
Să localizeze pe hartă regiunile cel mai dens și cel mai slab populate de pe Terra.
COMPETENȚE: competența de a analiza repartiția teritorială a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Densitatea generală sau medie (D) a populației caracterizează o stare de moment în cadrul teritoriului și este determinată de rezultatul raportului dintre numărul populației și spațiul pe care-l ocupă. Expresia matematică este dată de formula:
D = Np / St, locuitori/km²,
Unde: Np =numărul populației;
St = suprafața teritoriului de referință;
D = densitatea generală
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Utilizând datele din tabelul 1, analizați evoluția repartiției populației Terrei pe marile regiuni în perioada 1950-2050 și stabiliți tendințele în repartiția populației pe marile regiuni. Calculați ponderea populației (în %) pe regiuni pentru anul 2050. Realizați diagrama circulară care reflectă repartiția spațială a populației pe regiuni pentru anul 2013.
Factorii favorizanți și restrictivi privind răspândirea populației în altitudine. Analizați distribuția populației în funcție de tipul de climă, altitudine și distanța față de mare (tabelele 2, 3 și 4) și stabiliți tendințele în repartiția populației pe Terra.
Reprezentarea cartografică a valorilor densității populației – cartograma, metoda arealelor. Analizați harta densității populației pe Glob, tabelul 5 și figura 1 și stabiliți regiunile și statele cu cele mai înalte și cele mai scăzute valori ale densității medii ale populației.
Depuneți pe harta-contur, statele cu cele mai înalte și cele mai scăzute valori ale densității populației (tabelul 6).
Calculați densitatea medie a populației Republicii Moldova, știind că în urma recensământului din anul 2004 numărul populației (Np) = 3383,3 mii locuitori și Suprafața totală a statului (St) = 33,8 mii km².
Tabelul 1. Populația lumii pe marile regiuni ale Terrei
Tabelul 2. Repartiția populației în funcție de tipul de climat
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001
Tabelul 3. Distribuția populației în funcție de altitudine (în %)
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001
Tabelul 4. Distribuția spațială a populației în funcție de distanța față de mare
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001
Tabelul 5. Densitatea medie a populației pe regiuni ale Terrei, 2013
Figura 1. Densitatea medie a populației pe Terra
Figura 2. Gradul de populare a regiunilor de pe Terra
Tabelul 6. Statele cu cele mai înalte și cele mai scăzute valori ale densității medii ale populației, 2013
7. TEXT INFORMATIV
”Ființa omenească s-a întins de la un pol până la celălalt, ocupând toate zonele (măcar sporadic). S-a suit pe munți până la înălțimile unde plutește condorul; ca aviator, a întrecut și păsările, depășind în atmosferă chiar picurile cele mai semețe; s-a coborât apoi în peșterile cele mai adânci, pătrunzând cu minele sale până la 1500 m, adică mai jos decât orice altă vietate. Totodată, nu numai cantitativ (ca număr) și ca întindere în spațiu, dar și punct de vedere al legăturilor strânse cu tot restul biosferei, omul ocupă un loc de căpetenie în economia întregii biosferei”. (Simion Mehedinți, Terra – Introducere în geografie ca știință, București, 1936).
LUCRUL INDIVIDUAL. Analizați evoluția densității populației Republicii Moldova în perioada 1900-2013
GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web utile:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 5
TEMA: MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI TERREI
TERMENI-CHEIE: mișcare naturală a populației, natalitate, fertilitate, mortalitate, mortalitate infantilă, bilanț natural, tranziția demografică, politica demografică
OBIECTIVE:
Să definească principalele noțiuni și concepte ce țin de mișcarea naturală a populației Terrei;
Să analizeze factorii care influențează mișcarea naturală a populației;
Să analizeze tendințele înregistrate în evoluția natalității și mortalității populației Terrei
Să analizeze principalii indicatori ai mișcării naturale a populației (rata natalității, rata mortalității, rata fertilității, rata mortalității infantile) la nivel mondial, pe regiuni geografice și state.
COMPETENȚE: competența de a analiza mișcarea naturală a populației
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
În baza datelor din tabelul 1, construiți și analizați graficul „Evoluția ratei natalității populației în regiunile mari ale Terrei în perioada 1960-2025” și evidențiați care sunt tendințele în evoluția ratei natalității în perioada respectivă. Ce consecințe poate avea menținerea valorilor indicelui actual al natalității în Africa și Europa ?
Analizând datele din tabelul 2, explicați care sunt cauzele reducerii fertilității în unele state și regiuni subdezvoltate în perioada 1960-2013? Depuneți pe harta-contur, statele cu cele mai înalte și mai scăzute valori ale ratei totale de fertilitate (tabelul 3).
Utilizând datele din tabelul 4, construiți și analizați graficul „Evoluția ratei mortalității în regiunile mari ale Terrei în perioada 1980-2010” și evidențiați care sunt tendințele în evoluția ratei mortalității în perioada respectivă.
Tabelul 1. Rata natalității populației în regiunile mari ale Terrei în perioada
1960-2025 (la 1000 de locuitori)
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001
Matei C. ș.a. Geografia economică și socială mondială, Chișinău, 1999, Population Reference Bureau, 2013
Tabelul 2. Rata fertilității în unele state și regiuni subdezvoltate
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001; Population Reference Bureau, 2013
Tabelul 3. Statele cu cele mai înalte și cele mai scăzute valori ale Ratei Totale de Fertilitate, 2013
Population Reference Bureau, 2013
Tabelul 4. Rata mortalității în regiunile mari ale Terrei în perioada 1980-2010
(la 1000 de locuitori)
Sursa: Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populației, București, 2001; Population Reference Bureau, 2013
4. LUCRUL INDIVIDUAL. Elaborați un Referat despre Politica demografică aplicată în China în perioada 1950-2011. Referatul va avea 5 pagini format A4. Documentați cel puțin 5(cinci) lucrări pe care le veți indica la bibliografie. Pentru referat alegeți un titlu scut, dar sugestiv. În elaborarea referatului respectați următorul algoritm logic:
* Întroducere (indicați motivația alegerii temei, importanța temei, cîteva aspecte esențiale ce
vor fi prezentate în referat).
* Conținutul de bază al referatului (sintetizați ideile abordate în lucrările documentate,
expuneți idei personale, respectați regulile referitoare la citate).
* Încheire (formulați concluzii referitoare la temă, subliniați unele idei esențiale, elaborați
prognoze referitor la evoluția proceselor descrise).
* Bibliografie.
5. GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 6
TEMA: MIȘCAREA NATURALĂ A TERREI. TRANZIȚIA DEMOGRAFICĂ
TERMENI-CHEIE: mișcare naturală a populației, bilanț natural, spor natural, deficit natural, natalitate, mortalitate, tranziția demografică, politica demografică
OBIECTIVE:
Să definească principalele noțiuni și concepte ce țin tranziția demografică a populației;
Să analizeze evoluția în dinamică a bilanțului natural al populației la nivel mondial, pe regiuni și state ale lumii.
Să evidențieze tipurile de bilanț natural și factorii care influențează valorile acestui coeficient.
Să analizeze procesul de tranziție demografică și particularitățile specifice fiecărei faze a tranziției demografice.
COMPETENȚE: competența de a analiza bilanțul natural și tranziția demografică a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Rata bilanțului natural – diferența dintre rata natalității și cea a mortalității
Bn = Nvii – M
În funcție de diferența dintre natalitate și mortalitate, bilanțul natural poate fi:
Pozitiv, N>M, spor natural/excedent natural
Egal cu zero, N=M
Negativ, N<M, deficit natural
Creșterea demografică zero – survine atunci când nașterile și imigrația egalează decesele și emigrația. O populație care atinge rata de înlocuire nu înregistrează neapărat o creștere zero. O populație tânără va continua să crească pentru câteva generații pe măsură ce persoanele tinere trec prin perioada fertilă.
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Analizează mișcarea naturală în unele state cu nivel diferit de dezvoltare economică, în perioada 1950-2012 (tabelul 1). Calculează rata bilanțului natural în fiecare an din tabel pentru fiecare stat
Tabelul 1. Mișcarea naturală a populației în state cu nivel diferit de dezvoltare economică,
în ‰
În baza datelor din tabelul 1, răspunde la următoarele întrebări:
În ce perioadă de timp se înregistrează o scădere accentuată a natalității în categoriile de state indicate în tabel?
Prin ce se explică scăderea natalității în diferite perioade de timp în diferite categorii de state? Ce factori determină reducerea mai lentă a ratei natalității în statele în curs de dezvoltare?
Cum s-au modificat valorile ratei natalității în ultimii 40 de ani în țările respective?
În ce perioadă de timp se înregistrează scăderea accentuată a mortalității în categoriile de state indicate în tabel?
Prin ce se explică creșterea ușoară a ratei mortalității în ultimii ani în unele state?
Evidențiați tendința generală caracteristică pentru toatele țările în evoluția mișcării naturale a populației
Cum s-au schimbat valorile bilanțului natural în țările slab dezvoltate? Care este tendința de evoluție pentru ultimele decenii?
Analizați schema ce reflectă procesul de tranziție demografică și stabiliți fazele de tranziție în diferite regiuni și țări ale lumii, studiind literatura de specialitate (figurile 1, 2 și 3).
Figura 1. Procesul de tranziție demografică
Figura 3. Tranziția demografică în Suedia
(culoare albastră – rata nataității, culoarea roșie – rata mortalității)
Studiind literatura de specialitate, figura 1 și tabelul 2, completează tabelul 3 (valorle ratei natalității, mortalității și bilanțului natural le indici conform figurii 1):
Tabelul 2. Tranziția demografică în Finlanda
Tabelul 3. Fazele tranziției demografice
Studiind datele din atlase, enciclopedii și literatura de specialitate, enumerați regiunile și statele care înregistrează:
un bilanț natural negativ al populației;
un bilanț natural de peste 10 ‰.
GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 7
TEMA: MIGRAȚIA POPULAȚIEI
TERMENI-CHEIE: Migrație, emigranție, imigrație, repatriere, migrații definitive, muncitori pe contract, profesioniști de tranzit, exod de inteligență, migranți ilegali, migranți forțați, migrație virtuală/telemunca, sold migrațional, migrație sumară
OBIECTIVE:
Să definească conceptele de bază care explică migrația populației;
Să determine particularitățile de bază ale migrației;
Să identifice factorii, fenomenele, procesele, indicatorii care justifică dimensiunea migrației populației în timp și spațiu,
Să determine efectele economice, sociale, demografice ale migrației asupra dezvoltării socio-economice a statelor;
Să argumenteze necesitatea implementării politicilor migraționiste pentru statele de emigrație și statele de imigrație.
COMPETENȚE: competența de a analiza migrația populației și rolul acesteia în dinamica și distribuția teritorială a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Rata migrației nete. Este un indicator măsurabil al migrației care poate fi determinat prin raportul dintre diferența imigrației și emigrației raportat la numărul populației unității administrativ teritoriale vizate înmulțit la 1000.
Rmn= I-E/P x 1000
Rata migrației poate fi calculată și pe componente aparte: rata imigrației, utilizând formula I/P x 1000 și rata emigrației E/P x 1000. Acești indicatori permit măsurarea intensității migrației și de regulă sunt folosiți la calcularea intensității migrației într-un an calendaristic.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998.
SARCINI DIDACTICE:
Utilizând informația din tema ”Migrația populației” (sursa bibliografică 1), construiește schema tipurilor de migrație după scop.
În baza figurii 1 identifică formele de manifestare ale MIFM (migrației internaționale a forței de muncă) în Europa folosind coordonatele timp și spațiu.
Utilizând datele figurii 2 și a textului din manual (bibliografia sursa 1) identifică polii de atractivitate migrațională la etapa contemporană. Explicăi factorii determinanți pentru fiecare pol migrațional distinct.
În baza informației cuprinse în tabelul 1 apreciază evoluția intensității migrației în intervalul 1960-2005 pe regiuni de dezvoltare, continente și lumea în ansamblu.
Explicăi cauzele economice de bază care influențează migrația utilizând argumentele din tabelul 2.
Analizează efectele economice ale migrației cuprinse în tabelul 3. Construiește un tabel similar notând efectele demografice ale migrației populației pentru statele de imigrație și emigrație.
Calculați bilanțul mecanic al populației pentru orașul X dacă la începutul anului acesta avea 300 000 locuitori, la sfârșitul anului 352 500, iar bilanțul natural a alcătuit – 500 persoane.
Lucrul individual
Glosar de termeni la temă
Figura 1. Forme ale migrației internaționale a forței de muncă
Figura 2. Principalele direcții ale migrației contemporane
Tabelul 1. Dinamica migrației internaționale
Sursa: International Migration 2006. New York.United Nation, 2006; revizuit după http:/esa.un.org/migration
Tabelul 2. Cauze economice în manifestarea migrației
Tabelul 3. Efectele migrației internaționale a forței de muncă
8. LUCRU INDIVIDUAL:
Elaborați un referat pe temele ” Politica migraționistă în statele lumii” , ”Criterii de reglementare/limitare a migrației pe exemplul unui stat (reglementare personală, cotă imigrațională, spațială și temporală, economică)”
9. GLOSAR TEMATIC:
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 8
TEMA: AȘEZĂRILE UMANE. CONCEPT, COMPONENTE, FORME DE AȘEZĂRI
TERMENI-CHEIE: urbanizare, așezare urbană, suburbanizare, aglomerație urbană, megapolis, conurbație, interurbație, metropolă
OBIECTIVE:
Să definească principalele noțiuni și concepte ce caracterizează geografia așezărilor umane;
Să analizeze factorii care au determinat intensificarea procesului de urbanizare pe parcursul ultimelor două secole;
Să clasifice așezările umane după diferite criterii;
Să caracterizeze tipurile de așezări rurale după numărul de locuitori, funcții și morfostructură;
Să caracterizeze așezările urbane după morfostructură, funcții, număr de locuitori;
Să evidențieze formele teritoriale de evoluție urbană
Să evidențieze regiunile și statele cu cel mai înalt grad de urbanizare.
COMPETENȚE: competența de a analiza evoluția procesului de urbanizare
REPEREBIBLIOGRAFIE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Citește cu atenție textul de mai jos. În baza lui și a hărților tematice, răspunde la întrebările propuse:
”… Istoria umana este una a migrației. În anul 1000 d.Hr. orașul Cordoba, din Spania, era cel mai mare din lume. Pana în 1500, Beijingul a început sa prospere, iar 300 de ani mai târziu avea sa fie primul oraș cu o populație de peste un milion de locuitori. Până în 1900, Londra a devenit un "supercity", cu peste 6 milioane de cetățeni. În 1950, New York a fost proclamat "megacity", adăpostind peste 10 milioane de suflete în marea sa suprafață metropolitană. …1,4 milioane de oameni se mută la oraș în fiecare săptămână. Acest lucru va redefini în timp peisajul macroeconomic și cultural al lumii viitorului. În 1800 numai 3% din populația lumii trăia în medii urbane; până la sfârșitul secolului al XX-lea, acest procent a crescut la 47%.”
www.descopera.ro
Pornind de la conținutul textului:
Indică procesul descris în text
Numește doi factori care au determinat intensificarea acestui proces în secolul XX
Argumentează câte o consecință de ordin economic, cultural și ecologic determinate de acest proces, care au impact asupra umanității
Studiind carto-schema „Gradul de urbanizare pe state” din Atlasul – Geografia umană a lumii, analizați nivelul de urbanizare pe state, evidențiind regiunile și statele cu cel mai înalt și cel mai redus nivel de urbanizare. Explicați cauzele diferențierii nivelului de urbanizare pe state.
În baza datelor din tabelul 1 și figurii 1, analizați dinamica populației urbane și a ratei de urbanizare și explicați cauzele unei astfel de evoluții.
Utilizând datele din tabelul 2 și figura 2, depuneți pe harta-contur primele 20 aglomerații urbane după numărul populației.
Reprezintă schematic (organizator grafic) clasificarea așezărilor rurale după numărul de locuitori, funcții și morfostructură.
Analizând figura 3, evidențiați tipuri de orașe după morfostructură
Tabelul 1. Evoluția populației urbane și a ratei urbanizării la nivel mondial
Tabelul 2. Principalele aglomerații urbane (milioane locuitori)
Figura 1. Dinamica populației urbane pe regiuni ale lumii, în perioada 1950-2030, milioane persoane
Figura 2. Aglomerațiile urbane de pe Terra
Figura 3. Tipuri de orașe după morfostructură
5. TEXT INFORMATIV. Dacă în 1900 doar 14% din totalul populației umane locuia în orașe, în 1950 proporția a crescut la 30%, iar în zilele noastre populația urbană depășește cu puțin procentul de 50%. În acest moment există pe Terra peste 400 de orașe cu mai mult de un milion de locuitori, dintre care 19 găzduiesc mai mult de 10 milioane de persoane.
Urbanizarea ce se va petrece în următorii 40 de ani va avea loc mai ales în țările ce se dezvoltă rapid, situate în Asia, America Latină și Africa. În China, de exemplu, 20 de milioane de oameni părăsesc anual mediul rural pentru orașe. Deși această creștere rapidă a populației urbane înseamnă o presiune în plus asupra resurselor naturale, experții consideră că această tendință este un pozitivă pentru omenire.
"În orașe oamenii trăiesc mai mult, obțin o educație mai bună și sunt mai productivi. De asemenea, în orașe emisiile de carbon sunt mai mici pe cap de locuitor în comparație cu mediul rural", a argumentat Boris Johnson, primarul Londrei.
Această dezvoltare nu este însă fără riscuri: experții arată că 8 din cele mai mari 10 orașe ale planetei sunt situate pe o falie seismică. De asemenea, foarte multe orașe mari se află în zone expuse inundațiilor.
În ciuda riscurilor, tendința spre urbanizare nu poate fi oprită, iar din ce în ce mai mulți oameni par să fie de acord cu spusele primarului Londrei: "Viitorul planetei se găsește în orașe!".
6.GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 9
TEMA: STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAȚIEI TERREI
TERMENI-CHEIE: populația tânără, populația adultă, populația vârstnică, îmbătrânire demografică, raport de masculinitate, raport de feminitate, supramortalitate feminină, supramortalitate masculină, speranță de viață la naștere, vârstă medie
OBIECTIVE:
Să definească conceptele și indicatorii ce caracterizează structura demografică a populației;
Să analizeze factorii care influențează și determină dezechilibre/echilibre ale structurii pe grupe de vârstă și sexe a populației.
Să analizeze tendințele înregistrate în dinamica structurii pe grupe de vârstă și pe sexe a populației la nivel mondial, pe regiuni și state ale lumii.
Să aprecieze gradul de îmbătrânire demografică a populației la nivel mondial, pe regiuni ale Terrei și state.
Să localizeze pe hartă statele și regiunile care înregistrează dezechilibre în structura pe sexe a populației
Să analizeze tendințele de evoluție a speranței de viață la naștere a populației la nivel mondial și pe regiuni geografice.
COMPETENȚE: competența de a analiza structura demografică a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Îmbătrânirea demografică – tendința de creștere a ponderii populației vârstnice de 60 sau 65 de ani și peste, în timp ce ponderea populației tinere și adulte se reduce, aceasta afectând numeroase state ale lumii, începând cu sfârșitul anilor 60 ai secolului XX. Opus fenomenului de îmbătrânire demografică este cel de întinerire demografică.
REPEREBIBLIOGRAFIE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Utilizând figura 1, analizați tipurile de piramide ale grupelor de vârstă ale populației. În baza figurilor 2 și 3 „Structura pe grupe de vârstă a populației unor state”, analizați piramida vârstelor pentru regiunile dezvoltate și cel mai puțin dezvoltate și stabiliți stadiul de evoluție demografică caracteristic pentru fiecare grup de regiuni în parte.
Utilizând datele din tabelul 1, analizați structura populației pe grupe de vârstă în marile regiuni ale Terrei și evidențiați deosebirile în structura pe vârste în aceste regiuni și explicați cauzele. În baza datelor din tabelul 2, stabiliți stadiul de îmbătrânire demografică pentru fiecare regiune geografică.
Analizați particularitățile piramidelor de vârstă în funcție de structura etnică a populației (figura 4).
Analizați evoluția structurii pe grupe de vârstă a populației Republicii Moldova în perioada 1959-prezent și stabiliți ce modificări s-au produs (tabelul 3).
În baza datelor din tabelul 4, analizați evoluția indicelui de masculinitate în perioada 1950-2010, în marile regiuni ale Terrei și stabiliți modificările care s-au produs în evoluția structurii pe sexe a populației.
Utilizând figura 1, analizați tipurile de piramide ale vârstelor ale populației Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și Federației Ruse. Stabiliți stadiul de evoluție demografică caracteristic pentru fiecare stat. Evidențiați factorii care determină dezechilibrele în structura pe sexe a populației.
Studiind carto-schema Structura pe sexe a populației din Atlasul – Geografia umană a lumii, grupați regiunile și statele lumii în două categorii: 1) regiuni și state în care se înregistrează o predominare a sexului masculin; 2) regiuni și state în care se înregistrează o predominare a sexului feminin. Explicați cauzele unei astfel de repartiții.
Figura 1. Tipuri de piramide demografice (progresivă, regresivă și stagnantă)
Figura 2. Structura demografică a populației în unele state
Figura 3. Structura demografică a populației Nigeriei și Japoniei, 2011
Tabelul 1. Structura populației pe grupe de vârstă în marile regiuni geografice, în %
a) etnia romă
Figura 4. Două piramide de excepție (piramida etniilor romă și evreiască la ultimul recensământ din România după V. Ghețău )
b) etnia evreiască
Tabelul 2. Scara de îmbătrânire demografică după J. Bojio-Garnier și – E. Rosset
Analizând figurile 5 și 6, indicați:
Gradul de îmbătrânire demografică în Niger și în Japonia
Evidențiază doi factori care au determinat ponderea mică a vârstnicilor în Niger
1)___________________________________________________________________________
2)___________________________________________________________________________
Propune câte o măsură pentru atingerea unui echilibru demografic în aceste state
1)___________________________________________________________________________
2)___________________________________________________________________________.
Tabelul 3. Evoluția structurii pe grupe de vârstă a populației în Republica Moldova, (%)
Sursa: calculat în baza datelor BNS, Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011
Tabelul 4. Dinamica indicelui de masculinitate (bărbați la 100 femei) în perioada 1950-2010, pe regiuni ale lumii
Figura 7. Piramida vârstelor populației Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și Federației Ruse
GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 10
TEMA: STRUCTURA STĂRII CIVILE/MATRIMONIALE A POPULAȚIEI
TERMENI-CHEIE: stare civilă (matrimonială), persoane căsătorite, necăsătorite, văduve (văduvi), persoane divorțate, uniuni consensuale
OBIECTIVE:
Să definescă conceptele ce țin de structură civilă (matrimonială);
Să identifice modificările intervenite în comportamentul matrimonial al populației în timp;
Să identifice factorii determinanți ai evoluției populației după criteriul stării civile;
Să argumenteze necesitatea promovării politicii familiale în scopul dezvoltării durabile a populației;
COMPETENȚE: competența de a analiza comportamentul populației după criteriul matrimonial
ASPECTE METODOLOGICE:
Uniune consensuală. În ultimul timp statistica internațională diferențiază un al 5-lea grup distinct al stării civile, cum ar fi uniunile consensuale sau căsătoriile neoficiale (neînregistrate juridic). Statistica stării civile în unele state înregistrează soții care locuiesc separat și, de asemenea, persoanele aflate în prima, a doua etc. căsătorie.
REPERE BIBLIOGRAFICE:
1. Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
GROZAV, A. Particularitățile teritoriale ale tranziției demografice în R. Moldova. – Chișinău, 2012.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
www.demoscope.ru
SARCINI DIDACTICE:
1. Construiește schema structurii populației după criteriul stare civilă.
În baza analizei tabelului 1 dedu structura matrimonială a populației R. Moldova la recensământul din 2004 după cele 2 medii de trai și pe sexe.
Tabelul 1. Populația R. Moldova după structura stării civile, conform datelor recensământului din 2004
Sursa: calculat în baza datelor Recensământului populației din 2004
În baza diagramei 1 comparați structura populației R. Moldova după starea civilă la recensămintele din 1989 și 2004, indicând factorii determinanți ai diferențelor înregistrate.
Sursa: : elaborat în baza datelor recensămintelor din 1989 și 2004
Digrama 1. Structura comparativă a populației după starea civilă la recensămintele din 1989 și 2004
Comparați comportamentul matrimonial diferit pe principalele structuri civile ale populației utilizând diagramele 2 și 3.
Sursa: : elaborat în baza datelor recensămintelor din 1989 și 2004
Diagrama 2. Repartizarea bărbaților și femeilor din R. Moldova după starea civilă la recensământul din 2004 (categoria matrimonială căsătoriți și necăsătoriți)
Sursa: : elaborat în baza datelor recensămintelor din 1989 și 2004
Diagrama 3. Repartizarea bărbaților și femeilor din R. Moldova după starea civilă la recensământul din 2004 (categoria matrimonială căsătoriți și necăsătoriți)
TEXT INFORMATIV
LUCRU INDIVIDUAL
Elaborați un eseu cu tema ”Particularitățile populației după criteriul stării civile/matrimoniale în statele lumii”
GLOSAR DE TERMENI
LUCRARE DE LABORATOR № 11
TEMA: STRUCTURILE RASIALĂ ȘI CONFESIONALĂ ALE POPULAȚIEI TERREI
TERMENI-CHEIE: rasă, religie, structură rasială, structură confesională, religii universale, religii etnice, religii tribale, rase de tranziție, ateism
OBIECTIVE:
Să definească conceptele și indicatorii ce caracterizează structura rasială și confesională a populației;
Să analizeze factorii care au determinat formarea raselor pe Glob;
Să diferențieze rasele după particularitățile morfologice și fiziologice;
Să analizeze evoluția structurii rasiale a populație Globului pe regiuni
Să diferențieze religiile universale, etnice și tribale.
Să analizeze repartiția spațială a confesiunilor și raselor umane.
COMPETENȚE: competența de a analiza structurile rasială și confesională a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Confesiunea – chiar dacă este mai puțin studiată la nivelul unor țări, din cauza unor dificultăți ce apar în cadrul acestei probleme, totuși are și ea importanță în cadrul structurilor de populație. În urma analizei confesionale se poate scoate în evidență anumite particularități teritoriale ale diferitelor confesiuni sau diferențierea anumitor fenomene geodemografice specific de la o etnie la alta. Studiul geodemografic al religiilor permite înțelegerea originii și gradului de permanent a tradițiilor culturale în expresie teritorială ca și a comportamentului demografic a diferitelor popoare.
SARCINI DIDACTICE:
Utilizând datele din tabelul 1 și figura 1, analizați raportul dintre rasele umane pe Terra și analizând diverse materiale cartografice stabiliți arealele de răspândire a raselor umane mari și a celor intermediare.
În baza datelor din tabelul 2, analizați evoluția structurii confesionale a populației Terrei în perioada 1900-2010 și stabiliți modificările care s-au produs și cauzele acestor modificări.
Depuneți pe harta-contur distribuția spațială a religiilor
Analizați schimbările care s-au produs în structura religioasă a populației R. Moldova în perioada 1930-2004 (tabelul 3).
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
Tabelul 1. Dinamica structurii rasiale a populației mondiale
Sursa: Шувалов Е., География населения, Москва, 1985; http://resurs2.ru/chislennost-naseleniya-mira-na-2011god/
Tabelul 2. Schimbarea structurii religioase a lumii în intervalul 1900-2010
Tabelul 3. Structura confesională a populației din Basarabia după recensământul
din 1930 și 2004
Sursa: conform datelor Recensământului general al populației din 1930 și Recensământul populației din 2004
Completați în tabelul de mai jos trăsăturile specific religiei ortodoxe, cele specific religiei catolice și trăsăturile commune celor două religii
GLOSAR TEMATIC
Figura 1. Răspândirea pe Glob a creștinismului
Linkuri Web:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 12
TEMA: STRUCTURA ETNO-LINGVISTICĂ A POPULAȚIEI TERREI
NOȚIUNI-CHEIE: popor, grup etnic, familie de limbi, minoritate etnică, grupă de limbi
OBIECTIVE:
Să definească conceptele și indicatorii ce caracterizează structura etno-lingvistică a populației;
Să analizeze factorii care influențează structura etnică și lingvistică a populației
Să analizeze tendințele înregistrate în evoluția structurii etnice și lingvistice a populației la nivel mondial, pe regiuni și state ale lumii.
COMPETENȚE: competența de a analiza structurile etnică și lingvistică a populației, competența de a analiza probleme demografice culturale
ASPECTE METODOLOGICE:
După numărul de limbi vorbite, statele lumii se clasifică în:
Monolingve
Bilingve
Polilingve
În corespundere cu caracterul național (etnic) al populației unui stat, se deosebesc 5 categorii de state (după Maksacovski):
State mononaționale (state în care etnia de bază concentrază 90-100 % din populație) – cea mai răspândită categorie
State în care predomină o națiune dar cu prezența minorităților naționale mai mult sau mai puțin importante.
State binaționale – se întâlnesc foarte rar.
State cu o componență națională complicată, dar relativ omogenă din punct de vedere etnic.
State multinaționale.
REPEREBIBLIOGRAFIE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Analizând harta tematică din Atlas și literatura de specialitate depuneți pe harta-contur, cu culoare roșie – arealele de repartiție a popoarelor cu o populație de peste 100 milioane persoane și cu culoare albastră – arealele de repartiție a popoarelor cu o populație între 50 – 100 milioane persoane
Completați tabelul de mai jos:
Tabelul 1. Clasificarea etno-lingvistică a celor mai mari popoare din lume
În baza datelor din tabelele 2 și 3, figura 1, analizați și stabiliți tendințele apărute în dinamica numărului de vorbitori ce vorbesc în principalele limbi de pe Terra în perioada anilor 1700-2009.
Analizați clasificarea statelor lumii după numărul de limbi vorbite și după criteriul etnic. Utilizând atlasul și alte surse bibliografice de specialitate aduceți câte 5-6 exemple pentru fiecare tip de state.
Tabelul 2. Dinamica numărului de vorbitori ce vorbesc
în principalele limbi ale lumii
Tabelul 3. Răspândirea limbilor în statele lumii
Figura 1.
LUCRU INDIVIDUAL. Scrieți un text în care să prezentați structura etnică a populației Republica Africa de Sud.
ACTIVITATE ÎN GRUP. Realizați o analiză SWOT pentru o persoană care face parte dintr-o căsătorie mixtă sau a rezultat în urma unui mariaj mixt.
Analiza SWOT a mixajului etnic
Figura 2.
GLOSAR TEMATIC
LUCRARE DE LABORATOR № 13
TEMA: STRUCTURA ECONOMICĂ A POPULAȚIEI
TERMENI-CHEIE: populație activă, populație inactivă, rata generală de activitate, rată de activitate specifică a populației după vârstă, rată de activitate specifică după sex, structura populației active pe sectoare economice, raport de dependență economică.
OBIECTIVE:
Să definească conceptele de bază ce caracterizează structura economică a populației;
Să determine rata de activitate a populației pe Terra și pe regiuni geografice, în baza datelor statistice;
Să identifice factorii care determină variații ale ratei de activitate a populației, ratei de activitate pe sexe, pe vârste în diferite regiuni și țări ale globului;
Să indice tipurile de șomaj, variația ratei șomajului în diferite state și regiuni, precum și cauzele șomajului.
COMPETENȚE: competența de a analiza structura economică a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Rata generală de activitate (Ra), care reprezintă procentul populației active din totalul populației și se calculează după formula:
Ra = Pa / P × 100,
Unde: Pa =populația activă;
P = populația totală.
REPEREBIBLIOGRAFIE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Analizați rata de activitate a populației pe Terra și pe marile regiuni geografice. În baza datelor din tabelul 1, reprezentați sub formă de diagrame liniare rata de activitate a populației pe glob și pe marile regiuni geografice.
Utilizând datele din tabelul 2, analizați evoluția ratei de activitate pe sexe și stabiliți tendințele în evoluția acesteia.
Analizați distribuția populației ocupate pe sectoare ale economiei la nivel mondial. Analizați schimbările care s-au produs în perioada 1994-2010 (tabelul 3).
Analizați dinamica ratei șomajului la nivel mondial. Stabiliți tendințele și explicați cauzele unei astfel de evoluții (tabelul 4).
Analizați distribuția populației în principalele sectoare ale economiei în unele state utilizând datele din tabelul 5. Stabiliți cauzele diferențierilor apărute în diferite state ale lumii
Studiind literatura de specialitate notați în caiete datele referitor la ponderea populației ocupată pe sectoarele economiei (primar, secundar, terțiar) a zece state selectate la dorință.
Tabelul 1. Rata populației active (în %)
Tabelul 2. Dinamica ratei de activitate pe sexe, la nivel mondial, în %
Tabelul 3. Repartiția populației ocupate pe sectoare ale economiei, în %, la nivel mondial
Tabelul 4. Dinamica șomajului la nivel mondial, pe sexe, în %
Tabelul 5. Unii indicatori si structurii economice a populației în unele state ale lumii, 2012
GLOSAR TEMATIC:
Linkuri Web utile:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 14
TEMA: DEZVOLTAREA UMANĂ
NOȚIUNI/TERMENI-CHEIE: dezvoltare umană, indicatorul dezvoltării umane, calitatea vieții, rata de alfabetizare
OBIECTIVE:
Să definească principalele noțiuni și concepte ce țin de dezvoltarea umană a populației;
Să analizeze factorii care determină diferențieri în dezvoltarea umană a populației la nivel de regiuni și state;
Să analizeze structura Indicatorului Dezvoltării Umane;
Să analizeze repartiția spațială a valorilor I.D.U. la nivel mondial, pe regiuni geografice și state.
COMPETENȚE: competența de a analiza dezvoltarea umană a populației
ASPECTE METODOLOGICE:
Indicatorul Dezvoltării Umane: la calcularea acestuia se ține cont de următorii indicatori Speranța de viață la naștere, Gradul de alfabetizare a populației, Produsul intern brut pe locuitor, Mortalitatea infantilă, Morbiditatea, Dotarea cu echipament electrocasnic și cu automobile, Accesul la informație, Gradul de urbanizare, Egalitatea sexelor, Rata infracționalității
Dezvoltare umană elevată (foarte înaltă): Norvegia (0,968) – Barbados(0,797). În total – 47 de state
Dezvoltare umană înaltă: Uruguay (0,783) – Tunisia (0,698) În total – 47 de state. România – locul 50 (0,781), Ukraina – locul 76 (0,729), Federația Rusă – locul 66 (0,755)
Dezvoltare umană medie: Iordania (0,698 ) – Bhutan(0,522). În total 47 de state. Republica Moldova – locul 111 din 177 de state (0,649).
Dezvoltare umană slabă: I-le Solomon (0,510) – R.D. Congo (0,286). În total 46 state
Media mondială a I.D.U – 0,682
REPEREBIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
Studiind carto-schema „Rata de alfabetizare” din Atlasul – Geografia umană a lumii, analizați nivelul de instruire a populației, evidențiind regiunile și statele cu cea mai înaltă și cea mai redusă rată de alfabetizare. Explicați cauzele acestei diferențieri.
În baza datelor din tabelul 1, analizați și comparați rata de alfabetizare pe sexe în marile regiuni și stabiliți cauzele acestor deosebiri.
Utilizând datele din tabelul 2, analizați comparativ valorile indicatorului de dezvoltare umană în unele state și stabiliți cauzele acestor diferențieri.
Analizând datele din tabelul 3, răspunde la următoarele întrebări:
Care sunt cauzele care au determinat plasarea Norvegiei pe locul I, conform Indicatorului Dezvoltării Umane?
De ce Oman și Jamaica ocupă locuri consecutive după I.D.U., însă după valoarea PIB/loc., Oman depășește Jamaica de peste 4 ori?
În ce stat, Guyana sau Botswana, sunt accentuate decalajele între diferite categorii de populație? De ce?
Tabelul 1. Rata de alfabetizare pe sexe în marile regiuni (în %), a. 2009
Tabelul 2. Indicatorul de dezvoltare umană (I.D.U.) în unele state (2009)
Tabelul 3. Unele caracteristici ale Indicatorului Dezvoltării Umane în unele state ale lumii, anul 2013
GLOSAR TEMATIC
Linkuri Web utile:
1. www.statistica.md
2. UN 2010 World Population and Housing Census Programme
3. UN Census Knowledge Database
4. UNFPA Census Portal
5. U.S. Census Bureau
6. International database
7. World Population Clock
LUCRARE DE LABORATOR № 15
TEMA: PROBLEMA DEMOGRAFICĂ – PROBLEMĂ GLOBALĂ
TERMENI-CHEIE: Explozie demografică, implozie demografică (criză demografică), sarcină demografică/presiune demografică, îmbătrânire demografică, politică demografică, politici pronataliste, politici denataliste.
OBIECTIVE:
Să definească esența problemei demografică și caracterul global al acesteia;
Să identifice formele de manifestare și particularitățile de bază ale problemei demografice;
Să argumenteze implementarea unor politici, strategii, normative în vederea soluționării problemelor demografice.
COMPETENȚE: competența de analiză a caracterului problemei demografice și modul de manifestare a acesteia în diferite regiuni și state ale lumii
ASPECTE METODOLOGICE:
Sarcină demografică. Sarcina demografică sau presiunea demografică reprezintă un indicator măsurabil al situației demografice calculat pentru o unitate administrativ-teritorială cu scopul de a urmări presiunea pe care o exercită categoriile de populație nonactive în raport cu populația în vârsta aptă de muncă. Se calculează după formula:
Sd= P(0-15) + P(57/65+)/Ptotală x 100
REPERE BIBLIOGRAFICE:
Hachi Mihai, Sochircă Elena, Geografia populației. Note de curs. Editura AȘM, Chișinău, 2012.
Ilieș Alexandru, Stașac Marcu, Studiul geografic al populației. Editura Universității din Oradea, Oradea, 2005. 186 p.
Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările. Editura CD Press, București, 2008. 360 p.
Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației. Editura Corint, București, 2001. 288 p.
Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populației. Editura Sedcom Libris, Iași, 2006. 313 p.
Cucu Vasile, Geografia populației și așezărilor omenești. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. 404 p.
Surd Vasile, Geodemografie. Cluj, 1998
SARCINI DIDACTICE:
1. Utilizează informația din tema „Problema demografică – problemă globală” (sursa bibliografică 1) și identifică cele 4 dimensiuni ale problemei demografice globale.
În baza datelor tabelului 1 analizează manifestarea dimensiunilor problemei globale în intervalul 1950-2010.
În baza tabelelor 2 și 3 determină tipul localităților raionului Basarabeasca după gradul de îmbătrânire. Calculează presiunea demografică pentru 2 localități.
Realizează o activitate în grup completând tabelul T.
În baza figurii 1 dedu efectele îmbătrânirii demografice la nivel global.
Text informativ
Lucrul individual
Glosar de termeni la tema dată
Tabelul 1. Evoluția principalilor indicatori demografici la nivel mondial (1950-2010)
Sursa: I. Muntele „Tendințe geodemografice în perioada postbelică la nivel mondial” //Transformările demografice și socio-economice ale populației. Actualitate și viitor, 2007;
Tabelul 2.
Tabelul 3. Structura populației raionului Basarabeasca pe trei grupe de vârstă, 2012
Sursa: BNS
Figura 1. Ponderea populației 60+ ani din totalul populației mondiale (2020/2050 – prognoză)
6. TEXT INFORMATIV
7. LUCRUL INDIVIDUAL. Elaborează un eseu (volum 0,5 pag.) cu tema ”Dimensiunea problemei globale în Europa”
8. GLOSAR TEMATIC:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Geografia Populatiei (ID: 121358)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.