Generalizări Aferente Contabilitătii Numerarului
CAPITOLUL I. GENERALIZĂRI AFERENTE CONTABILITĂȚII NUMERARULUI
1.1 Noțiunea de numerar, componența, caracteristica și clasificarea acestuia
Este bine cunoscut faptul că scopul principal al unei entități economice este obținerea profitului, deci aceasta tinde spre soldarea cu rezultat pozitiv a activității pe care o desfășoară, și cu cât mai mare, cu atît mai bine.
Desfășurarea activității economice a unei entități se rezumă la întreținerea relațiilor economice cu alte entități, de asemenea și cu persoane fizice, inclusiv și proprii salariați. Astfel, pentru produsele și serviciile pe care le oferă, aceasta eliberează facturi clienților. Concomitent, apar și datorii față de furnizori pentru bunurile procurate, pentru serviciile prestate, față de bugetele de stat și locale pentru achitarea impozitelor și taxelor, față de personal pentru achitarea salariului și altor plăți în folosul acestora, față de instituțiile bancare pentru rambursarea creditelor și achitarea dobânziloretc.
Pentru onorarea tuturor drepturilor și obligațiilor ce rezultă din aceste relații economice principalul intermediar este numerarul. În acest context, putem afirma că numerarul reprezintă un instrument de acțiune pentru realizarea obiectivelor entității.
În SNC „Prezentarea situațiilor financiare” (4), sunt prezentate următoarele noțiuni:
numerarul – numerar în monedă națională și valută străină în casierie și conturicurente;
numerarul în expediție – numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea cătrebeneficiari;
documentele bănești – timbrele taxei de stat, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă achitateetc.
Nederiță A. definește numerarul ca fiind „activele cu cel mai înalt grad de lichiditate și cuprind disponibilitățile bănești în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută națională, valută străină și alte conturi la bănci” (20, p. 277).
Definiția propusă de Grigoroi L. privind numerarul sună astfel: „Mijloacele bănești sunt valori economice care îndeplinesc funcția de bani sub formă de bilete de bancă, monede metalice etc. Mijloacele bănești reprezintă activele cele mai lichide ale entității.” (18, p. 226)
Despre esența și componența numerarului la entitățile economice ne putem da seama analizândPlanul general de conturi contabile, capitolul II, clasa 2, grupa 24 – Numerar (3). Această grupă cuprinde următoarele conturi, care la rândul lor se clasifică însubconturi:
241 „Casa”:
2411 „Casa în monedănațională”;
2412 „Casa în valutăstrăină”;
2413 „Numerar în casierielegat”;
242 „Conturi curente în monedănațională”:
2421 „Numerar la conturinelegat”;
2422 „Numerar la conturilegat”;
243 „Conturi curente în valutăstrăină”:
2431 „Numerar la conturi înțară”;
2432 „Numerar la conturi înstrăinătate”;
2433 „Numerar la conturilegat”;
244 „Alte conturibancare”:
2441„Acreditive”;
2442 „Carduribancare”;
2443 „Numerar la alte conturibancare”;
245 „Transferuri de numerar înexpediție”;
246 „Documentebănești”.
Numerarul poate fi clasificat în dependență de mai multe criterii, redate în figura 1.1. Astfel, în dependență de valuta în care se exprimă, se distinge numerar în monedă națională și numerar în valutăstrăină.
Moneda națională a Republicii Moldova reprezintă „numerarul în lei moldovenești, și anume bancnotele și monedele metalice emise de către Banca Națională a Moldovei, aflate în circulație, retrase sau supuse retragerii din circulație, dar acceptate la schimb de Banca Națională a Moldovei; disponibilitățile aflate în conturile în lei moldovenești deschise la bănci licențiate, precum și la bănci și alte instituții financiare din străinătate.” (11) A doua parte a definiției prezentate o putem atribui numerarului în monedă națională, dar acest numerar poate fi prezent nu doar în conturi, dar și în casieriaentității.
Deseori, agenții economici rezidenți recurg la reflectarea valorii bunurilor vândute sau serviciilor prestate în prețuri în valută străină. Dar, conform legislației în vigoare, decontările de pe teritoriul RM trebuie să fie efectuate în moneda națională – lei moldovenești.
Este de menționat faptul că absolut toate entitățile, indiferent de forma de organizare juridică a acestora, sunt obligate să păstreze numerarul temporar liber în instituțiilebancare.
Agentul economic poate avea mai multe conturi curente în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia. Astfel, la cererea agentului economic pot fi deschise diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum și conturi pentru tranzacții în valută națională sau valută străină. Modul de deschidere, administrare și închidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile
„Regulamentului privind deschiderea și închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova”, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al BNM nr. 415 din 30.12.1999.
Din contul curent se virează numerar furnizorilor de bunuri pentru achitarea datoriei, furnizorilor de energie electrică și termică, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societăților ce prestează servicii de leasing, lucrătorilor entității ș.a.
Figura 1.1.Clasificarea numerarului.
Valuta străină reprezintă „moneda națională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state straine, precum și unitățile bănești și cele de decontare internaționale, reprezentată prin: numerar în valută străina, și anume bancnote și monede metalice emise de către organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine, aflate în circulație, retrase sau supuse retragerii din circulație, dar acceptate la schimb de organele autorizate; disponibilități în moneda națională a unui stat străin sau moneda unei uniuni monetare de state străine, precum și în unități bănești și de decontare internaționale, aflate în conturi deschise la bănci licențiate, precum și la bănci și alte instituții financiare din străinătate.” (11) Prin a doua parte a definiției prezentate a valutei străine putem define numerarul în valută străină, însă pe lângă cel aflat în conturi, entitatea economică mai poate păstra acest numerar și încasierie.
În conformitate cu „Legea privind reglementarea valutară” nr. 62 din 21.03.2008, din momentul efectuării unei tranzacții și virării sumei la contul în valută străină, entitatea trebuie să converteze valuta străină în moneda națională în termen de maxim 7 zile. Prin această măsură, BNM poate controla economiile valutare ale rezidenților, poate manipula cu cursul valutar, fapt ce încurajează leulmoldovenesc.
Importanța dispunerii de cont curent în valută străină constă în necesitatea efectuării transferurilor în folosul agenților economici nerezidenți, rambursării creditelor în valută străină, achitării cheltuielilor de deplasare a personalului entității. Este de menționat faptul că transferul valutei străine din contul persoanei juridice rezidente în contul altor persoane fizice sau juridice rezidente este interzisă.
Al doilea criteriu de clasificare este locul de păstrare și formele de existență a numerarului. În funcție de acest criteriu deosebim numerar în casă, în conturi bancare, numerar în expediție, documente bănești.
Numerarul în casă reprezintă disponibilitățile bănești din casă, care pot fi sub formă de numerar eliberat din conturile curente bancare, numerar rezultat din vânzarea produselor, mărfurilor cu achitare imediată, numerar primit din rambursări ale avansurilor neutilizate de către titularii de avans.
Numerarul în conturile bancare reprezintă disponibilitățile care se află în conturile bancare și mișcarea numerarului între aceste conturi are loc prin intermediul operațiunilor de virament sau transfer. Numerarul în cont provine din depuneri, din contractări de credite, din încasări ș.a.. La această categorie mai putem adăuga și acreditivul, cardurile bancare ș.a.
Numerarul în expediție reprezintă „numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea către beneficiari” (4).
Documentele bănești sunt „timbrele taxei de stat, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă achitate etc.” (4).
În funcție de posibilitatea de utilizare, numerarul poate fi legat și nelegat.
Numerarul legat reprezintă „disponibilitățile bănești care aparțin entității cu drept de proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinați” (20, p. 278). Din categoria acestor factori se poate de menționat diverse motive politice (de exemplu, pe timp de război sau condiții de criză); prin hotărârea instanței de judecată, la decesul titularului de cont sau din cauza activității sale criminale; în cazul în care n-au fost respectate condițiile contractuale stabilite de către cele două părți, neîndeplinirea obligațiunii deplată.
Din categoria numerarului legat face parte numerarul din conturile bancare sechestrate, blocate până la clarificarea circumstanțelorrespective. De asemenea, la această categorie se atribuie și soldul de compensare în conturile de numerar. Acest sold reprezintă suma minimă care trebuie să existe în casieria entității sau în conturi bancare în calitate de gaj sau asigurare al creditelor acordate. Suma soldului de compensare se determină particular în acord cu banca, în dependență de condițiile contractului de credit încheiat între beneficiar și bancarespectivă.
Bilanțul actual nu prevede posturi separate care să reflecte suma numerarului legat. Suma respectivă este precizată în anexele la bilanț.
Blocarea numerarului din conturile curente se efectuează în baza ordinului incasso. Acest document reprezintă un ordin prin care numerarul aflat în conturile curente ale beneficiarului este blocat, până în momentul în care acesta va plăti obligațiunea față de furnizor.
Numerarul nelegat constituie „mijloacele bănești care aparțin entității și pot fi liber utilizate” (18, p. 228).Deci acest numerar poate fi folosit fără nici o interdicție la efectuarea încasărilor și plăților din casă sau conturi curente.
Importanța acestui criteriu de clasificare a numerarului se rezumă la cerințele utilizatorilor de informație, și anume pentru a putea fi apreciată corect solvabilitatea entității.
Deci, numerarul reprezintă activul cu cel mai înalt grad de lichiditate din cadrul entității, utilizat pentru achitarea datoriilor cu furnizorii, plata impozitelor, încasarea creanțelor etc., toate acestea asigurând o desfășurare normală a activității entității.
Numerarul este singurul element de activ neprofitabil, întrucât nu generează nici un fel de beneficiu. Cu toate acestea, are o mare importanță în funcționarea normală și continuă a oricărei entități. Prin urmare, entitatea este cointeresată în gestiunea cât mai rațională a numerarului.
Importanța numerarului nu acoperă doar aria unei entități, ci se răsfrânge asupra întregii economii, societăți.
Într-o societate, banii joacă un rol foarte important, acest lucru fiind valabil pentru toate timpurile, atât prezent, cât și trecut, începând chiar de la prima etapă a apariției primelor forme de bani. Banii sunt identificați ca un element cheie pentru provocarea eficienței în producție și schimbul de produse și servicii. Banii soluționează aceste probleme, întrucât sunt un bun care au o acceptare generală ca mijloc de schimb. Funcțiile pe care le îndeplinesc banii pun în evidență rolul lor unic pe care îl au în societate, rolul de „sânge” al organismului complex care este economia. În acest context, se aliniază perfect și următoarea afirmație: „Sângele care irigă sistemul economic sunt banii.” (Paul Samuelson)
Deci, o entitate nu poate exista și activa fără deținerea numerarului în patrimoniu. Contabilității îi revine sarcina de a reflecta existența și mișcarea numerarului. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, este nevoie de a respecta anumite reguli și principii de reglementare a numerarului, care se conțin în actele normative și legislative. În cele ce urmează, autorul va descrie esența și conținutul principalelor acte aferente contabilității numerarului.
1.2 Caracteristica actelor normative privind contabilitatea numerarului.
Contabilitatea numerarului se ține în conformitate cu actele normative și legislative aferente domeniului. Acest aspect este o condiție obligatorie, care permite atât evitarea penalizărilor și sancțiunilor privind nerespectarea legii, cât și asigurarea unei evidențe corecte. Aceasta din urmă dezlănțuie un șir de beneficii, printre care – gestiunea eficientă a numerarului și fluxului acestuia la entitate.
Astfel, principalele acte normative și legislative privind evidența numerarului sunt:
Legea contabilității nr. 113 din27.04.2007;
Această lege stabilește cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operațiunilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
SNC „Prezentarea situațiilorfinanciare”;
Prezentul standard stabilește formularele și modul de întocmire a situațiilor financiare cu scop general. Dintre situațiile financiare cu scop general face parte și Situația fluxurilor de numerar.
SNC „Diferențe de curs valutar și desumă”;
Prezentul standard stabilește modul de contabilizare a diferențelor de curs valutar și de sumă și de prezentare a informațiilor aferente în situațiilefinanciare.
Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotrârea Guvernului RM nr. 764 din25.11.1992;
Conform acestui act, toate entitățile economice sunt obligate să păstreze numerarul în conturi în instituțiile financiare. De regulă, decontările ce au loc între entități se efectuează prin virament, iar operațiunile cu numerar prin casă țin de retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, procurarea materialelor și a altor obiecte de la persoane fizice, acordarea avansurilor titularilor de avans, acoperirea cheltuielilor de deplasare și alteoperațiuni.
Entitățile sunt obligate să predea instituțiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar ce depășesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare.
Toate operațiunile ce se efectuează prin casă trebuie să fie documentate prin formulare-tip, care sunt obligatoriu aplicate în toate entitățile.
De asemenea, normele prevăd și modul de ținere a registrului de casă și de păstrare a banilor, precum și revista casei și controlul disciplinei casei. La final, sunt prezentate diverse recomandări utile cu privire la asigurarea integrității numerarului, dotarea tehnică ce ține de securitatea casei.
Regulamentul privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004;
Acest regulament stipulează că orice persoană juridică, reprezentantă a persoanei juridice nerezidente înființată în RM, întreprinzător individual, persoană fizică, poate deschide unul sau mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operațiunilor economice în moneda națională sau valută străină. Astfel, se caracterizează toate aspectele și procedurile ce țin de deschiderea, modificarea și închiderea acestor conturi.
Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 373 din15.12.2005;
Esența acestui regulament îl reprezintă ordinul de plată, prin care se efectuează transferul de numerar în favoarea agenților economici sau a instituțiilor publice. Astfel, sunt prezentate cerințele
de întocmire și de prezentare a ordinului de plată pe care entitatea economică trebuie să le respecte obligatoriu.
Regulamentul cu privire la debitarea directă, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 374 din15.12.2005;
Acest regulament reglementează operațiunile de transfer a numerarului în baza cererii de plată. Se stipulează aspectele efectuării debitării directe, modul de completare a cererii de plată și elementele obligatorii ale acesteia dinurmă.
Regulamentul privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 375 din15.12.2005;
Regulamentul respectiv stipulează aspectele de suspendare a operațiunilor în baza documentelor de suspendare, de sechestrare a numerarului din conturile bancare în baza documentelor executorii și de percepere în mod incontestabil a numerarului din conturi în baza ordinului incasso.
Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al BNM nr. 2 din 13.01.1994, în redacția a doua cu includerea suplimentelor șimodificărilor;
Prezentul regulament stabilește particularitățile operațiunilor de plată față de persoanele juridice nerezidente, modul de efectuare a operațiunilor de schimb valutar în RM ș.a.
Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil și acoperit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 122 din 29.05.2003;
Acest regulament stabilește modalitatea de utilizare a acreditivului documentar irevocabil și acoperit pe teritoriul Republicii Moldova și se răsfrânge asupra tuturor persoanelor juridice și fizice înregistrate conform legislației în vigoare, participante la utilizarea acreditivului documentar irevocabil și acoperit.
Acest tip de document este utilizat mai rar în RM.
Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 62 din24.02.2005;
Regulamentul respectiv cuprinde itemi ce se referă la organizarea activității în sistemele de plăți cu carduri bancare, emiterea, utilizarea și acceptarea cardurilor bancare și supravegherea activității băncilor în sistemele de plăți cu carduri bancare.
La momentul actual, cardul bancar se poziționează în topul mijloacelor de plată.
Regulamentul cu privire la modul de exploatare a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală, aprobat prin Hotărârea Ministerului Finanțelor din24.07.1998;
Regulamentul dat constă în expunerea succintă a informației privind părțile cointeresate în problemele producerii, livrării, vinderii, implementării și aplicării mașinilor de casă și control cu memorie fiscală, determinând sarcinile, drepturile și obligațiile fiecărei părți.
Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Hotărârea Ministerului Finanțelor nr. 60 din29.05.2012;
Acest regulament stabilește regulile de efectuare a inventarierii elementelor de activ și datorii, constatarea și înregistrarea rezultatelor inventarierii și perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii. Deci, la efectuarea inventarierii numerarului, se va ține cont de prevederile regulamentului susnumit.
Pe lângă actele normative și legislative menționate, mai există și altele care reglementează modul de contabilizare și impozitare a a operațiunilor economice privind numerarul, autorul numind doar pe cele mai relevante.
Deci, numerarul reprezintă un element deosebit și indispensabil patrimoniului unei entități economice. Ținând cont de esența economică a numerarului, de tipurile acestuia, de prevederile actelor legislative și normative aferente domeniului, contabilul asigură evidența existenței și mișcării numerarului. În capitolul ce urmează, este ilsutrat modul de evidență contabilă a numerarului a „Sindbad” SRL în baza situațiilor concrete.
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA NUMERARULUI.
Perfectarea documentară și contabilitatea numerarului încasă
Pe parcursul desfășurării activității, entitatea efectuează decontări prin virament cu diverse persoane juridice și fizice. Astfel, aceasta, indiferent de forma sa organizatorico-juridică, este obligată să păstreze numerarul în instituțiile bancare.
Concomitent, entitatea are nevoie de a efectua și alte decontări curente, prin intermediul casei. De aceea aceasta dispune de casă unde este păstrat numerarul, încasat sau plătit conform direcțiilor necesare.
Regulile de păstrare și de efectuare a operațiunilor cu numerar prin casă sunt stabilite în
„Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova”, aprobate prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare.
Există entități care au încasări permanente de numerar în casă. Restul entităților fac rost de numerarul necesar din conturile curente de la bancă. Astfel, pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și indemnizațiilor, procurarea bunurilor de la populație, efectuarea cheltuielilor de deplasare ș.a. este primit numerar în casă de la instituțiile financiare. Numerarul primit de la instituțiile financiare este utilizat conform scopurilor pentru care a fost eliberat. Entitățile cu încasări permanente în casă pot utiliza numerarul său în acest scopuri, cu excepția cheltuielilor de deplasare.
Numerarul din casă, eliberat pentru plata salariilor, pensiilor, subvențiilor de asigurare socială, poate fi păstrat pe un termen de cel mult 3 zile lucrătoare. De asemenea, entitățile nu au dreptul să păstreze surplusul de numerar în casă, fiind obligate să-l transfere la conturi în bănci.
Tot din casa entității se eliberează numerarul spre decontare. Pot fi cazuri când entitățile nu dispun de casă.În acest caz, casierilor, sau altor persoane responsabile, li se eliberează cecuri pentru primirea numerarului de la bănci.
Numerarul spre decontare este eliberat cu scopul de a efectua anumite cheltuieli operaționale în anumite sume și termene (dar termenul nu trebuie să depășească 1 lună). Este important de menționat că eliberarea numerarului spre decontare pentru cheltuieli ce țin de deplasări de serviciu are loc în limitele de sume prevăzute în „Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova”.
Persoanele cărora le-a fost eliberat numerar spre decontare sunt obligate să prezinte în contabilitate o dare de seamă privind sumele utilizate, anexând documentele justificative.
Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit în casă în termen de cel târziu 3 zile de la expirarea termenului pentru care a fost eliberat.
Operațiunile aferente casei sunt efectuate de către casier, care este persoana cu răspundere materială pentru păstrarea și utilizarea numerarului și a hârtiilor de valoare primite în casă. Răspunderea materială pentru integritatea numerarului poartă un caracter juridic doar dacă cu casierul a fost încheiat un Contract de răspundere materială.
Pentru contabilitatea operațiunilor aferente numerarului din casă fiecare entitate trebuie să țină
Registrul de casă.
„Sindbad” SRL păstrează numerar în casă cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de normele pentru efectuarea operațiunilor de casă. Operațiunile sunt efectuate de către casier, cu care este încheiat Contract de răspundere materială.
Figura 2.1.Documentele de casă.
Toate operațiunile de casă trebuie să fie documentate în mod obligatoriu. Astfel, la intrarea numerarului în casă se întocmește Dispoziția de încasare, iar la ieșirea acestuia – Dispoziția de plată.În aceste dispoziții se indică data efectuării operațiunii, contul corespondent, suma tranzacționată, de la cine este încasată suma sau cui este eliberată, se menționează denumirea documentului în baza căruia s-a efectuat încasarea sau eliberarea numerarului din casă, de asemenea se indică și alte anexe justificatoare. Aceste documente sunt semnate de către casier și contabilul-șef și certificate prin ștampilă. La dispoziția de încasare este anexată chitanța, care la fel este semnată de către casier și contabil-șef. Aceasta se detașează și se înmână persoanei care a plătit numerarul în calitate de confirmare a plății respective. Încasarea și eliberarea numerarului prin intermediul dispoziției de încasare și dispoziției de plată poate fi efectuată doar în ziua întocmiriiacestora.
Până a fi transmise în casierie, dispozițiile de încasare și de plată se înregistrează în Registrul de evidență a dispozițiilor de încasare și de plată.
Conform cerințelor legislației în vigoare, casele entității „Sindbad” SRL sunt dotate cu mașini de casă. Astfel, la fiecare tranzacție de vânzare efectuată, casierul bate și eliberează cecul cumpărătorului.
Toate operațiunile sunt consemnate de către casier în Registrul de casă. La sfârșitul zilei, în acest registru se înregistrează dispozițiile de încasare și dispozițiile de plată acumulate pentru ziua respectivă. În acest registru se determină soldul de numerar la începutul zilei, intrările și ieșirile de numerar pe parcursul zilei și soldul final la sfârșitul zilei.
Registrul de casă este întocmit de către casier în 2 exemplare. Un exemplar rămâne în casă, iar al doilea – se detașează de la registru și, împreună cu documentele anexate, servește drept raport casierului pentru prezentarea încontabilitate.
De asemenea, registrul de casă este supus verificării, pentru asigurarea că sumele corespund documentelor și sunt calculate corect. Ulterior, după verificare și corectare (dacă este cazul), operațiunile de încasare și de plată a numerarului sunt înregistrate în programa 1C.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului în casele entității este destinat contul de activ 241 „Casa”. În debitul acestui cont se înregistrează încasarea numerarului în casierie, iar în credit – utilizarea numerarului din casierie. Soldul este debitor și reprezintă existența numerarului în casieria entității la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 2 „Active circulante” din Bilanț.
Conform Planului general de conturi contabile, în cadrul contului 241 „Casa” pot fi deschise următoarele subconturi (3):
subcontul 2411 „Casa în monedănațională”;
subcontul 2412 „Casa în valutăstrăină”;
subcontul2413 „Numerar în casierielegat”.
În afară de aceste subconturi, entitatea „Sindbad” SRL deschide în cadrul contului 241 „Casa” și alte subconturi, reieșind din amplasarea casieriilor sale, și anume:
subcontul241/Administrația;
subcontul 241/Ulmu;
subcontul 241/ Cristești;
subcontul 241/Ciuciuleni;
subcontul 241/Taxobeni;
subcontul 241/Marinici;
subcontul 241/Ialoveni;
subcontul 241/ Parcul auto.
Casa administrației este casa principală, celelalte sunt casieriile stațiilor de alimentare și a parcului auto. Deci, surplusul de numerar acumulat în restul casieriilor este transferat în casa principală, de unde ulterior este transmis băncii pentru depunere în conturi.
De regulă, toate operațiunile cu numerarul se reflectă la subcontul 2411 „Casa în monedă națională”. Pot fi și cazuri în care se eliberează avansuri spre decontare în valută străină pentru delegarea angajaților entității peste hotarele Republicii Moldova, care se reflectă la subcontul 2412
„Casa în valută străină”.Pentru evidența numerarului din casă în valută străină registrul de casă și documentele primare se întocmesc separat pe fiecare valută. La „Sindbad” SRL nu se păastrează numerar în valută străină în casă.
Subcontul 2413 „Numerar în casierie legat” se utilizează pentru evidența numerarului din casierie sechestrat, blocat sau gajat, și alte situații similare.
Evidența analitică a numerarului se ține pe tipuri de numerar (legate, nelegate) și pe feluri de valută.
La „Sindbad” SRL încasarea numerarului în casă are loc prin mai multe căi, dintre care principalele sunt: încasarea numerarului din vânzarea mărfurilor, prestarea serviciilor de transport, transferul numerarului din conturile curente bancare, restituirea sumelor avansurilor, împrumuturiloracordate.
Direcțiile principale de utilizare a numerarului din casă sunt plata salariilor, concediilor anuale de odihnă, acordarea avansurilor, achitarea diverselor cheltuieli ș.a. De asemenea, în casierie se poate de păstrat numerar în sumă de cel mult 1500 lei. Surplusul de numerar trebuie transferat în contul curent al entității.
Entitatea „Sindbad” SRL are încasări permanente de numerar în casă ce rezultă din vânzarea motorinei, gazului lichefiat, benzinei și altor tipuri de mărfuri. Vânzarea poate fi efectuată atât cu încasare ulterioară, cât și imediată. La vânzarea cu achitarea ulterioară în contabilitate se înregistrează creanța clientului. Deci, una din căile principale de intrare a numerarului în casierie este încasarea creanței respective.
Exemplul 1.La data de 31.03.16 s-a vândut motorină cumpărătorului „FONEX GRUP” SRL în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – la valoarea mărfurilor vândute, inclusiv TVA – 79925,00 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
– la suma venitului recunoscut – 66604,17 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 13320,83 lei.
Cumpărătorul a achitat această creanță în două tranșe. Astfel, la data de 01.04.16 are loc încasarea primei părți a creanței, în baza Dispoziției de încasare (Anexa ), după cum urmează:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 50 000,00 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 50 000,00 lei.
La data de 14.04.16 are loc încasarea părții rămase a creanței în casă, în baza Dispoziției de încasare (Anexa ):
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 29 9925,00 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 29 9925,00 lei.
La procurarea mărfurilor de către persoane fizice, încasarea numerarului este imediată. Astfel, în cazul vânzării mărfurilor persoanelor fizice, operatorul de la stația de alimentare prezintă zilnic în contabilitate, la finele zilei, un Raport (Anexa 6), în care se indică grupele de marfă care au fost vândute și prețul lor, grupele de impozit (TVA) calculate, suma totală încasată. La acest raport se mai anexează și Raportul de schimb (Anexa 7), în care se indică tipul și cantitatea de marfă vândută, prețul acesteia, și respectiv suma totală. În baza acestor informații, contabilul întocmește Factura (Anexa 8).
Exemplul 2.La data de 17.05.15 s-a înregistrat vânzarea mărfurilor către persoanele fizice și încasarea numerarului provenit din această operațiune, în baza Facturii și Dispoziției de încasare (Anexele ):
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – la valoarea totală a mărfurilor vândute, inclusiv TVA – 6 939,02 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
– la suma venitului recunoscut –5 898,25 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă –1040,77 lei.
O altă sursă de venit, și respectiv de încasare a numerarului, este prestarea serviciilor de arendă. Entitatea „Sindbad” SRL acordă în arendă o parte din oficiu .
Exemplul 3. La data de 28.10.15 se înregistrează acordarea serviciilor de arendă clientului
„ANPCI”, în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 2314 „Alte creanțe privind veniturile” – la valoarea serviciilor acordate, inclusiv TVA –11 220,10 lei;
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 6126 „Alte venituri operaționale” – la suma venitului recunoscut – 9 350,08 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 1 870,02 lei.
Creanța privind serviciile de arendă este încasată în casieria entității la data de 30.01.15, în baza Dispoziției de încasare (Anexa ), operațiune care se reflectă prin înregistrarea contabilă:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 11 220,10 lei;
Credit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 2314 „Alte creanțe privind veniturile” – 11 220,10 lei;.
În cazul în care numerarul acumulat în casierie nu este suficient pentru efectuarea cheltuielilor din casă, cum ar fi achitarea salariului personalului, acordarea avansurilor, achitarea unor datorii, se apelează la numerarul din conturile curente de la bancă. În acest scop se întocmește o delegație bancară, prin care se eliberează bani din contul curent. Numerarul este primit în casierie de către casier. Delegația se întocmește de către contabilul – șef sau altă persoană numită de acesta. În delegație se indică denumirea emitentului delegației, numele și prenumele mandatarului, suma necesară în litere, codul fiscal al entității, codul băncii, numărul contului, localitatea emiterii, data, luna, anul. Pe verso-ul delegației este indicată suma divizată după destinație, semnăturile emitentului (a conducătorului și a contabilului-șef, sau a altor persoane împuternicite) adeverite prin ștampila entității, datele din buletinul de identitate al persoanei care primește numerarul. Suma eliberată trebuie utilizată strict după destinația menționată îndelegație.
Exemplul 4.La data de 20.01.15 s-a eliberat numerar din contul curent în monedă națională, în baza Ordinului de eliberare (Anexa ). Acest numerar a fost încasat în casieria entității, în baza Dispoziției de încasare (Anexa ) și ulterior va fi utilizat pentru deplasărileșoferilor:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 200 000,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 200 000,00 lei.
Din disponibilitățile primite din contul curent (vezi exemplul 4) se acordă numerar șoferilor pentru deplasări. Acest numerar se eliberează în baza Ordinului de deplasare (Anexa 14). Reamintim faptul că din activitatea de bază a „Sindbad” SRL face parte prestarea serviciilor de transport.
Exemplul 5.La data de 02.03.16 s-a plătit numerar din casă pentru deplasările șoferilor care prestează servicii de transport, în baza Dispoziției de plată (Anexa ) și Ordinului de deplasare (Anexa ) :
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție” – 2 474,43 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 2 474,43 lei.
Casa este sursa acordării avansului. Avansurile sunt acordate angajaților pentru executarea unor sarcini de serviciu, de exemplu pentru procurarea materialelor și altor bunuri, achitarea unor datorii ale entității, acoperirea cheltuielilor de deplasări ș.a.
Exemplul 6.La data de 29.01.16 se acordă avans angajatului Lungu I. pentru procurarea rechizitelor, în baza Dispoziției de plată (Anexa ):
Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale titularilor de avans” – 1 000,00 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 1 000,00 lei.
La data de 29.01.16 s-a înregistrat procurarea rechizitelor de către angajatul entității de la “PRELUDE SRL” , în baza Facturii fiscale JJ2692034 (Anexa ):
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, subcontl 2131 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” – la valoarea rechizitelor procurate, fără TVA – 450,54 lei;
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 90,11 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” – la valoarea rechizitelor procurate, inclusiv TVA – 540,65 lei.
În calitate de documente justificative, angajatul prezintă cecurile primite la procurare (Anexa 18).Avansul acordat nu a fost pe deplin cheltuit, astfel suma rămasă trebuie restituită de către angajat în casieria entității. La data de 11.05.15 angajatul Lungu I. a returnat avansul neutilizat în casă, operațiune economică înregistrată în baza Dispoziției de încasare (Anexa ):
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 459,35 lei;
Credit contul 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanțe ale titularilor de avans” – 241,00 lei.
Există și cazuri în care angajatul execută anumite sarcini de serviciu fără ca preventiv să i se acorde avans. În așa caz, entitatea va înregistra o datorie față de angajatul respectiv. Un exemplu în acest sens este ilustrat mai jos.
Exemplul 7.La data de 11.05.15 „Sindbad” SRL a procurat materiale de la furnizorul IM
„AGROPIESE TGR GRUP” SRL, conform Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2114 „Combustibil” – la valoarea materialelor, fără TVA – 2 416,67 lei;
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 483,33 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” – la valoarea materialelor procurate, inclusiv TVA – 2 900,00 lei.
Datoria față de furnizor pentru materialele procurate a fost achitată de către angajatul entității Primblaș G., din banii proprii, la data de 11.05.15. Ca document confirmativ, acesta a prezentat cecurile de achitare (Anexa ).
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
– 2 900,00 lei;
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5322 „Datorii față de personal privind alte operații” – 2 900,00 lei.
Deci, concomitent cu stingerea datoriei față de furnizor, a apărut datoria față de angajatul entității. Această datorie este achitată din casieria entității. Astfel, la data de 12.05.15 este stinsă datoria față de angajatul Primblaș G., în baza Dispoziției de plată (Anexa 22), operațiune reflectată prin înregistrarea contabilă:
Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5322 „Datorii față de personal privind alte operații” – 2 900,00 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 2 900,00 lei.
O altă direcție de utilizare a numerarului din casierie este achitarea salariului. Personalul entității primește salariul din casierie.Entitatea întocmește Lista de plată, care se completează cu numele prenumele angajaților, iar în drept cu fiecare – suma salariului îndreptat spre plată. Se emite Dispoziția de plată, în care se indică salariul total spre plată și la care se anexează Lista de plată. După ce angajații și-au primit salariile, ei confirmă acest fapt prin semnătura pe care o depun în drept cu numele lor în Lista de plată.
Exemplul 8.La data de 28.02.15 se reflectă calculul salariului pentru personalul din subdiviziunea „Parcul auto”, în baza Borderoului de calcul și de plată a salariului (Anexa 23):
Debit contul 811 „Activități de bază” –20 000,00 lei;
Credit contul 531 „Datoriifață de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311
„Datorii salariale” – 20 000,00 lei;
Pentru a stabili mărimea salariului ce trebuie achitat, din acesta se scad contribuțiile individuale de asigurări sociale și medicale și impozitul pe venit. Reflectarea acestei operațiuni are loc în baza Borderoului de celcul și de plată a salariului (Anexa 23):
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311
„Datorii salariale” – la suma totală a reținerilor din salariu – 2854,05 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – la suma contribuțiilor de asigurări sociale individuale – 1 200,00 lei;
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5332 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – la suma primelor de asigurare medicală individuale –900,00 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5342 „Datorii privind impozitul pe venit din salariu” – 754,05 lei.
Se reflectă achitarea salariului personalului subdiviziunii st. Ulmu pentru luna februarie, în baza Dispoziției de plată (Anexa ), la care se anexează Lista de plată (Anexa ):
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311
„Datorii salariale” – 17 145,95 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 17 145,95 lei;
Deoarece dispune de mai multe casierii, în corespundere cu subdiviziunile sale, la „Sindbad” SRL are loc mișcarea numerarului dintr-o casă în alta, în dependență de necesitățile subdiviziunilor respective.
Exemplul 9.La data de 24.04.15 în casa subdiviziunii „Administrația” a fost primit numerar din casa subdiviziunii „Taxobeni” prin intermediul angajatului firmei Noni Nicolae , în baza Dispoziției de încasare (Anexa ):
Debit contul 241 „Casa”/Administrație –51 396,26lei;
Credit contul 241 „Casa”/Taxobeni – 51 396,26lei;
O altă cale de ieșire a numerarului din casă este depunerea acestuia la conturile curente în bancă. La dispoziția de plată emisă în acest sens, se va anexa și Ordinul de încasare a numerarului (Anexa 28) emis de către bancă, care confirmă depunerea numerarului la contul curent.
Exemplul 10.La data de 18.02.16 numerarul rezultat din comercializarea mărfii, a fost depus în cont, în baza Dispoziției de plată (Anexa ) și Ordinului de încasare a numerarului (Anexa) :
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” –80 000,00 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 80 000,00 lei.
Entitățile sunt obligate să efectueze inventarierea numerarului din casă în termenele stabilite și conform „Regulamentului privind inventarierea”. Inventarierea casei poate fi efectuată inopinat. Pentruefectuareainventarieriiestedesemnatăocomisiespecială,înacăreicomponențăintrătrei
persoane, inclusiv contabilul-șef. Numerarul din casieria entității se supune inventarierii după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări și plăți.
La inventarierea numerarului se întocmește INV-7 „Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor și documentelor bănești”. Acesta este un document în care se înregistrează diferențele de numerar constatate la inventariere. Procesul verbal se utilizează pentru reflectarea rezultatelor inventarierii numerarului efectiv din casa entității.Comisia desemnată verifică numerarul prin recalcularea numerarului și altor valori aflate în casă.Acest act se întocmește în două exemplare, care sunt semnate de către comisia de inventariere și persoana cu răspundere materială.Un exemplar al actului este transmis în contabilitate, iar celălalt – rămâne la persoana cu răspundere materială.
În procesul inventarierii pot fi depistate lipsuri și plusuri de numerar. Lipsurile constatate se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională; Credit contul 241 „Casa”.
Lipsurile de numerar sunt imputate persoanei vinovate (casierului), dacă acestea au fost recunoscute de casier, sau au fost stabilite în baza hotărârii instanței de judecată. Pentru a reflectarea acestei situații seînregistrează:
Debit contul 226 „Creanțe ale personalului”
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”.
La depistarea plusurilor în urma inventarierii numerarului se va reflecta înregistrarea contabilă:
Debit contul 241 „Casa”;
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”.
După cum se observă, zilnic prin casa entității au loc un șir de operațiuni economice. Totuși, mișcările principale de numerar se petrec la conturile curente la bănci, care vor fi analizate de către autor în compartimentul ce urmează. Dar acest fapt nu subminează importanța casei, deoarece doar din casă sunt achitate salariile angajaților, sunt acordate avansuri, sunt plătite sume pentru deplasările șoferilor, operațiuni ce sunt mai facil și mai operativ efectuate anume prin casă și nu prin contcurent.
Contabilitatea numerarului în conturile curente în monedănațională
Pentru păstrarea numerarului temporar liber, pentru efectuarea plăților și transferurilor de numerar, pentru încasarea numerarului entitățile deschid conturi curente la instituțiile bancare.Prin aceste conturi se realizează operațiunile de decontări.
Modul de deschidere, administrare și închidere a conturilor curente este reglementat de prevederile „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republica Moldova”.
Este de menționat faptul că toate entitățile economice sunt obligate să păstreze numerarul temporar liber în conturi la instituțiile bancare, indiferent de forma de organizare juridică pe care acestea o au.
Entitățile au posibilitatea de a deschide mai multe conturi curente la aceeași bancă sau în diferite bănci. Pentru a deschide un cont curent, entitatea trebuie să prezinte băncii respective un set de documente, printre care se numără:
Cererea dedeschidere;
Copia certificatului deînregistrare;
Extrasul din Registrul deStat;
Copia certificatului de atribuire a coduluifiscal;
Fișa cu specimene de semnături și amprentaștampilei;
Copia buletinului de identitate a persoanei care prezintă documentele ș.a. Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate lanotar.
La momentul deschiderii unui cont curent, între bancă și titularul contului se încheie un contract privind deservirea de casă și decontările.
De asemenea, băncile oferă serviciul de a deschide agentului economic un cont provizoriu care este destinat acumulării de numerar pentru formarea sau majorarea capitalului social al entității. Acest cont provizoriu are un caractertemporar.
Persoanele juridice nerezidente, la deschiderea contului curent, prezintă aceleași documente ca și în cazul persoanelor juridice rezidente, însă pe lângă acestea, el trebuie să prezinte și copia documentului care confirmă statutul legal în RM și a documentului care confirmă înregistrarea de stat în țara de proveniență.
Entitatea economică este în drept să dirijeze în mod independent cu disponibilitățile pe care le păstrează la conturile curente, excepție făcând doar plățile în baza ordinului incaso, care prevede eliberarea numerarului de la cont fără acordul entității.
Realizarea decontărilor prin contul curent poate fi efectuată doar după înregistrarea contului respectiv la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Agentul economic poate să închidă definitiv un cont curent. Acest lucru se execută în baza cererii titularului de cont, deciziei fondatorilor entității, hotărârii instanței de judecată ș.a. De asemenea, conturile pot fi închise dacă timp de 2 ani nu s-au efectuat operațiuni în/din cont. Conturile la care sunt suspendate operațiunile sau există numerar sechestrat nu pot fi închise. Numărul conturilor închise nu se atribuie altor conturi.
Conturile bancare pot fi modificate în următoarele situații: modificarea codului numeric al valutei pe care a fost deschis contul, modificarea rezultată din schimbarea planului de conturi bancar, modificarea denumirii, formei organizatorico-juridice a titularului.
Printre funcțiile de bază ale unei bănci se numără efectuarea încasării și virării numerarului conform documentelor de decontare primite de la entitățile pe care le deservesc. Acestea reprezintă niște documente bancare tipizate, care trebuie legalizate cu semnăturile persoanelor indicate în fișa cu specimene de semături și amprenta ștampilei. Modul de efectuare al decontărilor este reglementat de „Regulamentul privind decontările fără numerar în RepublicaMoldova”.
Decontările prin virament se stabilesc pe următoarele norme ale BNM:
numerarul propriu și împrumutat al agenților economici trebuie să fie păstrat la bancă în contulcurent;
entitatea dirijează cu numerarul aflat încont;
plățile de la contul curent se permit numai în limita sumeidisponibile;
înscrierea numerarului în contul beneficiarului se efectuează numai după ce ele au fost trecute la scădere de la contulplătitorului.
Documentele de plată pe suport de hârtie se întocmesc pe formular tip și trebuie să conțină în mod obligatoriu următoarele rechizite:
denumirea, numărul, data, luna, anul emiterii documentului deplată;
codul fiscal al plătitorului și albeneficiarului;
suma plății înscrise în cifre șilitere;
denumirea plătitorului șibeneficiarului;
denumirea și codul băncii plătitoare și bănciibeneficiare;
destinațiaplății;
semnăturile persoanelor responsabile șiștampila;
data primirii spre executare și data executării de către bancă aoperațiunii.
Documentul de bază prin care are loc decontarea prin virament este ordinul de plată, care se întocmește conform „Regulamentului cu privire la transferul de credit”. Ordinul de plată reprezintă „un document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit” (9).În baza acestui document entitatea dă ordin băncii la care se deservește de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, în vederea stingerii datoriilor financiare și comerciale. Ordinul de plată se întocmește în limba de stat. În el nu sunt permise corectări sau ștersături. Pentru corectitudinea informației indicate în ordinul de plată este responsabil emitentul. Ordinul de plată se emite într-un singur exemplar – în cazul emiterii de către banca plătitoare, sau în două exemplare – în cazul emiterii de către titularul de cont bancar. Emitentul prezintă ordinul de plată spre executare la banca sa. Acesta e legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură și cu amprenta ștampilei emitentului.Transferul de credit poate fi efectuat atât în lei moldovenești, cât și în valută străină.
Figura 2.2.Formele de bază ale decontărilor prin virament.
Un alt document ce servește la transferul de numerar este cererea de plată, care se întocmește și funcționează conform „Regulamentului cu privire la debitarea directă”. Cererea de plată reprezintă „documentul de plată în baza căruia se efectuează debitarea direct” (10). Acest document prezintă o formă de cerere a beneficiarului către plătiror de a plăti în baza documentelor de expediere valoarea produselor livrate, serviciilor prestate ș.a. Cererea de plată se prezintă de către beneficiar în 2 exemplare la banca beneficiară.
Debitarea directă este „o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plății indicată în cererea de plată emisă de beneficiar și creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului” (10). Debitarea contului bancar a plătitorului se efectuează în baza mandatului de debitare directă (un act juridic prin care plătitorul acordă o împuternicire unui anumit beneficiar pentru a emite cererea de plată precum și băncii plătitoare pentru a debita contul cu suma indicată), iarcreditareadecătrebancabeneficiarăacontuluibancaraplătitoruluiseefectueazăînbaza
angajamentului privind debitarea directă. Angajamentul este întocmit în 2 exemplare, iarmandatul
în 3 exemplare. Prin debitarea directă pot fi efectuate plățile muncii în leimoldovenești.
Perceperea în mod incontestabil a numerarului din conturile bancare al titularilor de conturi este reglementată de „Regulamentul privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea mijloacelor bănești din conturile bancare/trezoreriale și perceperea în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare”. Ordinul incaso reprezintă „documentul emis de către persoana abilitată prin lege cu acest drept, cu excepția perceperii în mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat” (18, p. 238). Ordinul incaso se emite în limba de stat. El se emite în 2 exemplare în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de beneficiar și în 3 exemplare – în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a emite ordinul incaso. Ordinul incaso se prezintă de către emitent la banca în care se deservește nu mai târziu de o zi lucrătoare după ziuaemiterii.
„Sindbad” SRL se deservește la banca comercială BC „Moldova-Agroindbank” SA.Pentru a deschide conturi curente la această bancă, entitatea a prezentat cererea de deschidere a conturilor împreună cu restul documentelor necesare, menționate anterior. La momentul deschiderii conturilor,
„Sindbad” SRL a încheiat contract de deservire cu banca comercială.
Pentru plățile în virament, entitatea emite ordin de plată, care este prezentat băncii pentru executarea efectivă a plății. De asemenea, „Sindbad” SRL primește regulat de la banca comercială extrase de cont. Extrasul de cont reprezintă un document emis de către bancă în care se prezintă descifrarea mișcărilor pe contul curent respectiv. Acest document permite verificarea egalității soldului de pe contul contabil cu soldul pe cont indicat în ultimul extras de cont. La extrasele de cont se anexează și documente justificative care demonstreză veridicitatea mișcărilor pe contul curent efectuate de cătrebancă.
Entitatea utilizează sistemul Bank-client, care permite emiterea și transmiterea spre executare a ordinelor de plată online băncii, accesarea extraselor de cont și a notelor de plată la acestea, ceea ce facilitează cu mult lucrul contabilului.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului în monedă națională este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în monedă națională”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea numerarului, iar în credit – utilizarea acestuia. Soldul este debitor și reflectă existența numerarului în monedă națională la sfârșitul perioadei de gestiune și se înregistrează în capitolul 2 „Active circulante” dinBilanț.
Conform Planului general de conturi contabile, la contul 242 „Conturi curente în monedă națională” pot fi deschise 2 subconturi:
subcontul 2421 „Numerar la conturinelegat”;
subcontul 2422 „Numerar la conturilegat”.
„Sindbad” SRL încasează numerar în conturi curente, de regulă, din vânzarea mărfurilor, prestarea serviciilor (cu achitare imediată, cât și ulterioară), la transferul numerarului din casă, sub formă de credite ș.a.
Direcțiile de utilizare a numerarului din conturile curente în monedă națională se prezintă astfel: achitarea datoriilor față de furnizori, bănci, buget, organele de asigurări sociale și de asistență medicală, personal și alți creditori, pentru eliberarea numerarului în casă ș.a.
Principalul aflux de numerar la conturile curente se înregistrează în urma vânzării mărfurilor sau prestării serviciilor. De obicei, numerarul obținut în urma vânzărilor se încaseaază în contul curent al entității economice, dar sunt și cazuri când acesta este încasat în casă (de regulă, vânzarea mărfurilor persoanelor fizice), aspect care a fost menționat în compartimentul precedent al lucrării date. Astfel, la vânzarea mărfurilor entitatea înregistrează creanțe în baza facturilor fiscale emise, pe care ulterior le încasează la cont.
Exemplul 11.La data de 19.02.16 „Sindbad” SRL a vândut mărfuri clientului „Pe Costisa” SRL, în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – la valoarea mărfurilor vândute, inclusiv TVA – 55 460,00 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
– la suma venitului recunoscut – 46 216,67 lei;
Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 9 243,33 lei.
Clientul emite ordinul de plată (Anexa ), prin care dă ordin băncii la care se deservește să achite datoria formată, care pentru „Sindbad” SRL reprezintă creanță. Aceste informații „Sindbad” SRL le culege din extrasul de cont primit de la bancă. Astfel, la data de 22.04.16 se reflectă încasarea creanței, în baza Extrasului de cont (Anexa ):
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” –55 460,00 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 55 460,00 lei;
La prestarea serviciilor de transport clienților săi entitatea „Sindbad” SRL emite factura fiscală, în baza căreia se înregistrează creanța clientului respectiv. La factura fiscală se anexează
Actul de prestare a serviciilor de transport (Anexa ). Această creanță este încasată ulterior, de obicei, în contul curent.
Exemplul 12.La data de 17.04.15 „Sindbad” SRL a prestat servicii de transport internațional clientului „ROMPETROL MOLDOVA” SA, în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 162 769,58 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6113 „Venituri din prestarea serviciilor”
– 162 769,58 lei.
Conform Codului fiscal, la efectuarea exporturilor, cota TVA este 0 %. Prestarea serviciilor de transport internațional se echivalează cu activitatea de export. Deci, nu se calculează suma TVA de la acordarea acestui tip deservicii.
La data de 16.02.16 a fost încasată creanța de la clientul „ROMPETROL MOLDOVA” SA, în baza Extrasului de cont (Anexa ) și Ordinului de plată (Anexa ) :
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 162 769,58 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” – 162 769,58 lei.
În contul curent își află destinația finală și numerarul din casierie.Toate aspectele caracteristice acestei operațiuni au fost menționate în compartimentul precedent al prezentei lucrări.
Exemplul 13.La data de 03.03.16 a fost transferat numerarul din casa entității în contul curent, provenit din comercializarea mărfii, în baza Ordinului de încasare (Anexa ):
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 50 000,00 lei;
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 50 000,00 lei.
Una din principalele căi de ieșire a numerarului din conturile curente în monedă națională este achitarea datoriilor comerciale. „Sindbad” SRL se aprovizionează cu materiale de bază, piese de schimb, comustibil, obiecte de mică valoare și scurtă durată, mărfuri, pentru care are obligația de a achita ulterior datoria față de furnizori. În baza facturilor fiscale pe care le primește de la furnizori, entitatea emite ordine de plată pentru stingerea datoriei.
Exemplul 14. La data de 10.01.16 „Sindbad” SRL a procurat marfă de la furnizorul IM
„Lukoil Moldova ” SA, în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 217 „ Mărfuri”, subcontul 2171 „ Bunuri procurate în vederea revînzării” – la valoarea mărfii procurate, fără TVA –125 037,55 lei;
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 25 007,51 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” – la valoarea mărfii procurate, inclusiv TVA – 150 045,06 lei.
Din cauza insuficienței de numerar, entitatea nu a achitat integral această această datorie. Astfel, la data de 02.02.16 a fost achitată o parte din datoria față de furnizor pentru marfa procurată, în baza Ordinului de plată (Anexa ):
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
–70 000,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 70 000,00 lei.
De asemenea, activitatea entității generează și alte datorii curente, cum ar fi datorii față de furnizorul de energie electrică, termică, servicii de internet, telefon, servicii de pază ș.a. Achitarea acestor datorii se efectuează din contul curent în monedă națională. Pentru a diferenția aceste datorii de datoriile față de furnizorii de materiale, mărfuri, entitatea ține evidența acestora la contul 544
„Alte datorii curente”.
Exemplul 15. La data de 03.03.16 „Sindbad” SRL a reflectat datoria față de furnizorul de energie electrică ÎCS „GNF Furnizare Energie” SRL, în baza Facturii fiscale (Anexa ):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”
la valoarea serviciilor, fără TVA – 5 947,50 lei;
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – la suma TVA aferentă – 1 189,50 lei;
Credit contul 544 „Alte datorii curente”, subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente” – la valoarea serviciilor, inclusiv TVA – 7 137,00 lei.
La data de 17.03.16 entitatea a achitat integral datoria pentru energia electrică, în baza Ordinului de plată (Anexa ):
Debit contul 544 „Alte datorii curente”, subcontul 5442 „Alte datorii calculate curente” – 7 137,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 7 137,00 lei.
În afară de datoriile menționate, entitatea are datorii și față de bugetul statului. La această categorie se referă impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitul pe venit din salariu, taxa pentru folosirea drumurilor, taxe rutiere, taxa pe valoare adăugată etc. Pentru a achita aceste
datorii, entitatea emite ordine de plată, utilizând astfel numerarul din conturile curente în monedă națională.
Exemplul 16.La data de 01.03.16 a fost efectuată plata taxei pentru folosirea drumurilor, în baza Ordinului de plată (Anexa ):
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5346 „Datorii privind alte impozite și taxe” – 22 500,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” –22 500,00 lei.
Din contul curent în monedă națională sunt achitate și datoriile privind contribuțiile de asigurări sociale și medicale, calculate de la suma salariilor angajaților entității.
Exemplul 17.La data de 01.03.16 a fost efectuată plata pentru contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii pentru trimestrul I al anului 2016, în baza Ordinului de plată (Anexa ):
Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 12 200,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 12 200,00 lei;
Din contul curent poate fi transferat numerar în casa entității în cazul în care în casă este insuficient numerar pentru îndeplinirea operațiunilor. Acesta se eliberează în baza delagației emise de către entitate și este utilizat strict pentru scopul indicat în delegație.
Exemplul 18.La data de 24.12.14 din contul curent se eliberează numerar în casă pentru achitarea deplasărilor șoferilor, în baza Ordinului de eliberare a numerarului (Anexa 43):
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională” – 125 000,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 125 000,00 lei.
Pentru serviciile de deservire pe care le prestează, băncile comerciale percep comisioane. Comisioanele bancare sunt reținute direct din contul persoanei juridice. „Sindbad” SRL reflectă plata comisioanelor astfel:
Exemplul 19.La data de 31.03.16 a fost achitat BC „Moldova-Agroindbank” SA comisionul de deservire, în baza Notei de plată (Anexa ), care se anexează la extrasul de cont:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”- 89,64 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 89,64 lei..
Un exemplu clasic de intrare a numerarului în conturile curente în monedă națională este contractarea creditelor. În acest sens, între entitate și bancă se încheie un Contract de credit, în care se menționează suma creditului, termenele și modul de achitare, mărimea dobânzii, condițiile contractuale ș.a. Pe parcursul anului 2014 și perioadei curente a anului 2015 „Sindbad” SRL nu a apelat la credite în monedă națională, respectiv nu a înregistrat la contul curent în monedă națională astfel de operațiune economică.
Deoarece contractarea creditelor la contul curent în monedă națională reprezintă un aspect important, autorul consideră importantă ilustrarea contabilității acestei operațiuni din punct de vedere teoretic.
Astfel, la primirea creditului bancar pe termen lung la contul curent în monedă națională se reflectă înregistrarea contabilă:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat”
Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, subcontul 4111 „Credite bancare în monedă națională”.
Pentru creditul acordat, banca percepe dobânda, mărimea și termenele de achitare ale căreia se stabilește în contractul de credit. La reflectarea calcului dobânzii se întocmește formula contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7143 „Cheltuieli privind dobînzile”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare”.
Achitarea dobânzii se înregistrează în contabilitate prin formula:
Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat”.
Creditul se rambursează conform condițiilor prevăzute în contract. De obicei, acesta este rambursat pe tranșe. Reflectarea tranșei care urmează a fi plătită se înregistrează prin formula contabilă:
Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, subcontul 4111 „Credite bancare în monedă națională”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare”.
Achitarea nemijlocită a acestei părți din credit se înregistrează astfel:
Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat”.
Toate operațiunile aferente creditelor bancare se reflectă în contabilitate în baza ordinelor de plată, extraselor de cont și notelor de plată anexate la acestea.
Contabilitatea numerarului în conturi curente în monedă națională la „Sindbad” SRL se duce în mod automatizat, în programa contabilă 1C. În baza ordinelor de plată și a extraselor bancare contabilii introduc datele în 1C, aceste date ulterior se sincronizează cu registrele respective, jurnale ordere, balanța de verificare, cartea mare. În baza acestora, la data raportării aceste date sunt incluse în Situațiile financiare și Situația fluxurilor de numerar.
Pe lângă numerar în monedă națională, în activitatea sa economică entitatea are nevoie și de numerar în valută străină, păstrat în conturi curente. Modul de perfectare documentară și particularitățile contabilizării acestuia este prezentat în compartimentul ce urmează.
Contabilitatea numerarului în conturile curente în valutăstrăină
La momentul actual sunt tot mai multe entități care desfășoară activitate externă, efectuând importuri și exporturi. Din acest motiv, este necesar efectuarea decontărilor în valută străină.
„Sindbad” SRL la fel face parte din această categorie de entități, prestând servicii de transport internațional.
Entitatea poate deschide unul sau mai multe conturi în valută străină. Deschiderea conturilor curente în valută străină la bănci se efectuează în corespundere cu reglementările „Regulamentului privind deschiderea, modificarea și închiderea conturilor la băncile licențiate din Republica Moldova” și a „Regulamentului privind condițiile și modul de efectuare a operațiunilor valutare”. Documentele necesare deschiderii acestor conturi sunt similare celor necesare la deschiderea conturilor curente în monedă națională. La deschiderea contului curent în valută străină între entitate și instituția bancară de asemenea se încheie un contract de deservire în care se indică gama serviciilor prestate de bancă, comisioanele, drepturile și obligațiile părților etc.
În contul curent în valută străină al entității numerarul poate fi primit doar prin virament, în cazul în care o altă modalitate nu este prevăzută de BNM.
Pentru a efectua decontări prin intermediul conturilor valutare, entitatea procură valută străină. În acest caz, decontările trebuie să țină de efectuarea plăților în favoarea furnizorilor străini sau alți rezidenți, efectuarea plăților în favoarea rezidenților din străinătate, achitarea cheltuielilor de deplasare, rambursarea creditelor în valută străină și achitarea dobânzilor aferenteș.a.
Pentru a procura valută străină entitatea trebuie să prezinte instituției bancare la care se deservește o cerere, în care este expusă destinația valutei străine procurate, documentul care confirmă necesitatea procurării valutei străine, termenul de executare etc.
O altă cale de obținere a numerarului pentru efectuarea decontărilor în valută străină este contractarea de credite în valută străină de la insituțiile bancare.
Valuta străină în numerar poate fi eliberată din contul curent în valută străină doar în scopul efectuării cheltuielilor de deplasare. Este interzis transferul de numerar din conturile în valută străină în conturile valutare ale altor rezidenți, cu excepția băncilorautorizate.
Din operațiunile în valută străină rezultă diferențe de curs valutar favorabile și nefavorabile, care se reflectă la venituri și cheltuieli financiare. Acestea rezidă din recalculareaînmonedă națională la cursul oficial BNM a numerarului în valută străină la data încasării/plății numerarului în valută străină. De asemenea, la data întocmirii bilanțului se recalculează soldul numerarului în valută străină și se reflectă valoarea acestuia în monedă națională, în corespundere cu cursul valutar.
La efectuarea operațiunilor în valută străină se utilizează următoarele documente, prezentate în figura ceurmează.
Figura 2.3.Documentele aferente decontărilor în valută străină.
Ordinul de plată în valută reprezintă un „document bancar care se utilizează pentru efectuarea decontărilor și reflectarea în evidența contabilă a operațiunilor în valută străină” (18, p. 243). Acest document conține informația privind data executării operațiunii, suma de plătit în cifre
și în litere, codul valutei, rechizitele bancare ale plătitorului (denumirea, adresa, codul bancar și codul fiscal), banca, contul bancar al beneficiarului și descrierea succintă a operațiunii.
Nota de plată reprezintă un „document bancar care se utilizează pentru perceperea comisioanelor și a altor plăți la efectuarea operațiunilor în valută străină” (18, p. 243). Acest document este eliberat de către banca titularului de cont și se anexează la extrasul de cont.
După cum s-a menționat și anterior, „Sindbad” SRL operează cu sistemul Bank-client, unde emite ordinele de plată în valută, vizualizează extrasele de cont și notele de plată aferente acestora.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului în valută străină este destinat contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea numerarului în valută străină, iar în creditul contului 243 – utilizarea numerarului. Soldul este debitor și arată existența numerarului în conturile curente în valută străină la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 2 „Active circulante” din Bilanț.
În Planul general de conturi contabile la contul 243 „Conturi curente în valută străină” sunt deschise următoarele subconturi:
subcontul 2431 „Numerar la conturi înțară”;
subcontul 2432 „Numerar la conturi înstrăinătate”;
subcontul 2433 „Numerar la conturilegat”.
Evidența analitică a numerarului în valută străină se ține pe fiecare fel de valută, cont și instituție bancară.
„Sindbad” SRL nu desfășoară o activitate variată la acest capitol.În principal, conturile curente în valută străină sunt utilizate pentru primirea creditelor în valută străină, necesare achitării datoriilor față de furnizorii străini. Pentru aceasta, între banca comercială și entitatea-client se încheie un Contract de credit, în care se menționează suma creditului contractat, dobânda, termenele de achitare, scopul contractării creditului, condițiile contractuale. Creditul nu este încasat deodată în suma totală, ci pe părți, pe măsura necesităților entității și cu prezentarea de către aceasta a documentelor justificative în acest sens (de exemplu, prezentarea facturilor invoice ce atestă necesarul de numerar pentru achitarea datoriei față de furnizorulstrăin).
Exemplul 20.La data de 30.03.15 a fost primit credit în valută străină, în baza Extrasului de cont (Anexa ) și Notei de plată (Anexa ):
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” –1 881 656,90 lei;
Credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, subcontul 4112 „Credite bancare în valută străină” – 1 881 656,90 lei (94 520,00 euro x 19,9075 lei/euro).
Pentru numerarul acordat spre utilizare clienților, adică creditele, băncile comerciale stabilesc un anumit preț pentru utilizarea acestui numerar – dobânda. „Sindbad” SRL nu reprezintă o excepție, astfel pentru creditele pe care le primește entitatea achită dobândă.
Exemplul 21.La data de 30.03.16 entitatea reflectă calculul dobânzii care urmează s-o achite băncii pentru creditul în valută primit:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7143 „Cheltuieli privind dobînzile” – 18 054,34 lei;
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare” – 18 054,34 lei (811,88 euro x 22,2377 lei/euro).
Reflectarea achitării nemijlocite a dobânzii are loc în baza Notei de plată (Anexa ), prin formula contabilă:
Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5116 „Dobânzi aferente creditelor bancare” – 18 054,34 lei (811,88 euro x 22,2377 lei/euro).
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” – 18 054,34 lei.
După cum s-a menționat și anterior, creditul nu este rambursat în sumă totală, ci este împărțit și rambursat pe tranșe.
Exemplul 22.La data de 30.03.16 se calculează partea din creditul în valută care urmează a fi rambursată băncii:
Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, subcontul 4112 „Credite bancare în valută străină” –188 887,02 lei;
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5112 „Credite bancare în valută străină” – 188 887,02 lei (8 494,00 euro x 22,2377 lei/euro).
Reflectarea achitării nemijlocite a tranșei din credit, în baza Notei de plată (Anexa ):
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 5112 „Credite bancare în valută străină” – 188 887,02 lei (8 494,00 euro x 22,2377 lei/euro);
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” – 188 887,02 lei.
O altă cale de intrare a numerarului în contul valutar este procurarea valutei. Pentru a procura valuta, entitatea prezintă băncii comerciale o cerere de procurare a valutei, în care se indică destinația valutei străine, termenul de executare, documente care confirmă necesitatea valutei ș.a. Dacă în termenul stabilit entitatea nu a utilizat valuta, atunci ea este obligată să o propună spre vânzare băncii. Pentru efectuarea operațiunii de procurare a valutei băncile percep comision.
Exemplul 23. Reflectarea procurării valutei, la data de 30.03.16, în baza Notei de plată
(Anexa ):
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” –264 686,40 lei (11 880,00 euro x 22,2800 lei/euro);
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 264 686,40 lei.
Doarece cursul BNM pentru 1 euro (21.9607 lei/euro) la data de 30.03.16 este mai mic decât cursul tranzacției stabilit de bancă la aceeași dată (22,2800 lei/euro), se obține o diferență de sumă nefavorabilă aferentă valutei procurate, în mărime de 3 793,28 lei (Anexa ). Această diferență se reflectă în contabilitate astfel:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 7147 „Alte cheltuieli operaționale” – 3 793,28 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 3 793,28 lei [11 880,00 euro x (21,9607– 22,2800)].
După efectuarea operațiunii în baza cererii de procurare a valutei, banca comercială emite un Aviz (Anexa ) pe care îl prezintă entității, care confirmă executarea operațiunii, sumele cu care s- au modificat numerarul din conturile vizate și mărimea diferenței constituite.
Numerarul din conturile curente în valută străină este utilizat la achitarea datoriilor față de furnizorii străini pentru bunurile procurate. Entitatea „Sindbad” SRL procură mijloace de transport de la furnizori străini, astfel apărând obligația de a achita datoria față de acești furnizori. Pentru achitarea acestor datorii, entitatea emite ordin de plată în valută, prin care dă ordin băncii sale să transfere suma indicată în ordin în conturile respective.
Exemplul 24.La data de 24.03.16 se reflectă datoria față de furnizorul german „Lukman Dalu”, în baza Proformei (Anexa ), pentru procurarea autocamionului:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”, subcontul 1213 „Imobilizări corporale pînă la punerea în utilizare” –238 996.27 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în străinătate” – 238 996.27 lei (9900euro x 22,3361 lei/euro).
Ulterior pe data de 30.03.16„Sindbad” SRL a achitat datoria față de furnizorul străin, în baza Extrasului de cont și Notei de plată (Anexele 45 și 53):
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în străinătate” – 238 996.27 lei;
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” – 235 668,35lei.
Băncile comerciale percep comisioane pentru serviciile de deservire a conturilor curente în valută străină.
Exemplul25.Ladata de 24.09.15 s-a achitat comisionul bancar, în baza Notei de plată
(Anexa ):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”
– 559,38 lei;
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară” – 559,38 lei (25,00 euro x 22,3753 lei/euro).
La data raportării „Sindbad” SRL recalculează numerarul în valută străină. Din cauza fluctuației cursului valutar la data efecturii operațiunii economice și la data achitării sau încasării efective a sumei, apar diferențe de curs valutar. Diferențele de curs valutar favorabile se înregistrează prin formula contabilă:
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară”;
Credit contul 622 „Venituri financiare”, subcontul 6221 „Venituri din diferențe de curs valutar”.
Diferențele de curs valutar nefavorabile se reflectă prin înregistrarea contabilă:
Debit contul 722 „Cheltuieli financiare”, subcontul 7221 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”;
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „Numerar la conturi în țară”.
În afară de numerarul din casă, din conturile curente în monedă națională și din cele în valută străină, mai există și alte forme de numerar – acreditive, carduri bancare, documente bănești, transferurile de numerar înexpediție.
Acreditivul reprezintă un „angajament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o bancă (banca emitentă), acționând la cererea clientului său (ordonatorul) și conform instrucțiunilor acestuia sau în nume propriu, efectuează o plată contra documente către un terț (beneficiar) ori la ordinul acestuia, sau acceptă și plătește cambii trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată ori să accepte și să plătească asemenea cambii”(13).
Modul de efectuare a decontărilor cu utilizarea acreditivului este reglememntat de
„Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil și acoperit pe teritoriul Republicii Moldova”.
Clasificarea acreditivelor este prezentată în figura 2.4.
Figura 2.4.Clasificarea acreditivelor.
Este de menționat faptul că pe teritoriul RM se utilizează doar acreditivul acoperit și irevocabil.
Acreditivul se deschide prin prezentarea de către plătitor la bancă a cererii de acreditiv. În această cerere trebuie să fie indicate conturile plătitorului, beneficiarului și băncilor participante, perioada valabilității acreditivului, lista și denumirea documentelor, în baza cărora se utilizează acreditivul, numărul și data contractului cu privire la efectuarea decontărilor prin acreditiv, denumirea mărfii și serviciilor. În cazul în care una din condițiile menționate mai sus lipsește sau nu se îndeplinește ulterior, în consecință acreditivul nu se deschide sau nu se execută.
Plătitorul primește de la bancă extrasul de cont și borderoul de utilizare a acreditivului remis de către beneficiar prin banca sa.
Acreditivul este destinat pentru decontări doar cu un singur beneficiar și nu poate fi transferat cu excepția cazului în care este desemnat de banca emitentă ca fiind transferabil. Nu este admisă achitarea acreditivului înnumerar.
Termenul de acțiune al acreditivului nu poate depăși 25 de zile.
Acreditivul poate fi închis în cazurile în care: expiră termenul de acțiune, la cererea ambelor părți sau la folosirea întregii sume a acreditivului.
În toate cazurile prezentate banca beneficiarului trebuie să transfere băncii plătitorului sumele nefolosite ale acreditivului cel târziu a doua zi după încheierea acestuia.
Evidența analitică a acreditivelor se ține pe tipuri de acreditive, pe băncile la care sunt deschise acreditivele, pe clienți care beneficiază de acreditive și valuta în care sunt deschise acreditivele.
Cardul bancar reprezintă „un suport de informație standardizat și, după caz, personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său și /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în funcție de tipul cardului bancar are acces la distanță la contul bancar la care este atașat cardul bancar în vederea efectuării anumitor operațiuni prevăzute de banca emitentă”(14).
Modul de efectuare a operațiunilor cu cardurile bancare este reglementat de „Regulamentul cu privire la cardurile bancare”.
Cardurile bancare se clasifică după mai multe criterii:
Figura 2.5.Clasificarea cardurilor bancare.
Carduri locale reprezintă cardurile care se utilizează în aria teritoriului RM.
Cardurile internaționale sunt cardurile care pot fi utilizate atât pe teritoriul RM, cât și în afara hotarelor ei.
Cardul bancar personalizat și care poate fi procurat, fără depunerea cererii de emitere a acestuia reprezintă tipul de card care este atașat la un cont curent și pe care este tipărită informația despre deținătorul cardului.
Cardul bancar preplătit reprezintă un card bancar nepersonalizat. Particularitatea acestuia este faptul că acest card se emite doar în lei moldovenești cu un anumit nominal, nominalul maxim reprezentând 3000 lei. El nu poate fisuplinit.
Cardul bancar personificat este un card atașat la un cont curent și pe care nu este tipărită informația despre client. Acest card se emite prin completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea deținătorului în evidența internă a băncii.Cardul bancar personificat poate fi emis și după epuizarea numerarului utilizat aferent cardului preplătit (limita căruia a fost stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea deținătorului în evidența internă a băncii.Acest tip de card se emite numai în lei moldovenești.
Cardurile de debit sunt cardurile prin intermediul cărora clientul dispune de numerar depozitat la bancă și care poate oferi posibilitatea acordării unei facilități de overdraft (descoperit de cont) în cazul insuficienței de numerar în contulacestuia.
Cardurile de credit reprezintă cardurile conform cărora titularilor le sunt deschise linii de credit, fapt ce le permite să procure bunuri sau servicii în limita unui plafon stabilit în prealabil.
Pentru a beneficia de carduri bancare, clientul trebuie să înainteze o cerere la banca comercială.
Efectuarea diverselor tranzacții prin intermediul cardului bancar constă în introducerea numărului personal de identificare (PIN). Acest număr se echivalează cu semnătura deținătorului de card și reprezintă concomitent un instrument de asigurare a securității.
Reflectarea operațiunilor economice privind numerarul de pe card se realizează în baza extraselor de cont primite de la bancă.
Evidența analitică a cardurilor bancare se ține pe tipuri de carduri și pe bănci emitente.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului din acreditive, carduri bancare și alte conturi bancare este destinat contul de activ 244 „Alte conturi bancare”. În debitul acestui cont se înregistrează încasarea numerarului în alte conturi bancare în corespondență cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 411, 425, 511, 537, 622 etc. În creditul contului se înregistrează utilizarea numerarului din alte conturi bancare în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 521, 522, 523, 544, 722, 723 etc. Soldul este debitor și reflectă existența numerarului în alte conturi bancare la data raportării.
ConformPlanului general de conturi contabile contul 244 „Alte conturi bancare” are următoarele subconturi:
subcontul 2441„Acreditive”;
subcontul 2442 „Carduri bancare”;
subcontul 2443 „Numerar la alte conturibancare”.
Exemplul 26. La data de 24.03.16 s-a transferat din contul curet în valuta naționala la contul de card în baza Ordinului de plată (Anexa ):
Debit contul 244 „ Alte conturi bancare”, subcontul 2442 „ Carduri bancare” – 25 000,00 lei;
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat” – 25 000,00 lei lei.
În perioada 26.03.16 – 04.04.16 din contul cardului bancar s-a achitat cheltuielile de deplasarea angajatului firmei în baza Ordinului de deplasare (Anexa ):
Debit contul 821 „Costuri indirecte de producție” – 12 749,04 lei;
Credit contul 244 „ Alte conturi bancare”, subcontul 2442 „Carduri bancare” –12 749,04 lei;
Transferurile de numerar în expediție reprezintă „numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmise încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entității sau pentru transmiterea către beneficiari” (4).
Banca comercială prestează servicii de încasare a numerarului în baza contractului încheiat cu entitatea-client.Numerarul este transferat prin intermediul genților sigilate. Banca remite entității două genți de încasator, iar entitatea la rândul ei trebuie să prezinte două specimen ale sigiliului imprimate pe plumb. Banii din geanta de încasator trebuie săfie grupați pe bancnote. În mod obligatoriu geanta trebuie sigilată. La predarea numerarului la bancă se întocmesc dispoziția de plată de casă șiborderoul însoțitor.
Borderoul însoțitor un document care se întocmește în trei exemplare: primul exemplar se închide în geanta de încasator, celelalte două exemplare îi revin casierului sau încasatorului împreună cu geanta. Al treilea exemplar este restituit entității de către casierul casei de încasări serale sau încasator, cu semnătura încasatorului și ștampila băncii care confirmă predarea numerarului din casă.
Pe partea verso a borderoului însoțitor se indică lista bancnotelor din geantă și suma totală a numerarului predat de entitate. În cazul în care au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se întocmește un proces-verbal.
Pentru a ridica geanta de încasator, încasatorul băncii trebuie să prezinte casierului entității legitimația, cartela sau fișa de sosire și să aplice ștampila pe al treilea exemplar al borderoului însoțitor.
Evidența analitică a transferurilor bănești în expediție se ține pe tipuri de transferuri bănești în expediție și instituții bancare.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea numerarului depus în casieriile băncilor, oficiilor poștale sau transmis încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară în conturi curente sau în alte conturi ale entității sau pentru transferarea către beneficiari este destinat contul de activ 245 „Transferuri de numerar în expediție”. În debitul acestui cont se înregistrează transferurile numerarului în expediție în corespondență cu creditul conturilor: 226, 234, 241, 532, 612 etc. În creditul contului se înregistrează decontarea transferurilor numerarului în expediție în
corespondență cu debitul conturilor: 242, 243, 244, 714 etc. Soldul contului este debitor și reflectă existența transferurilor de numerar în expediție la data raportării.
Documentele bănești reprezintă mijloace care se păstrează în casieria entității și din care fac parte timbrele, mărcile poștale, biletele de călătorie achitate, biletele de tratament și odihnă, formularelor cu regim special ș.a.
Documentele bănești pot fi destinate atât pentru utilizare internă, cât și pentru vânzarea/transmiterea lor persoanelor terțe.
Evidența analitică a documentelor bănești se ține pe feluri de documente bănești.
Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea documentelor bănești aflate în casieria entității este destinat contul de activ 246 „Documente bănești”. În debitul acestui cont se înregistrează intrarea sau majorarea valorii documentelor bănești în corespondență cu creditul conturilor: 226, 532, 544, 612 etc. În creditul contului se înregistrează ieșirea sau diminuarea valorii documentelor bănești în corespondență cu debitul conturilor: 226, 712, 713, 714 etc. Soldul este debitor și reflectă existența documentelor bănești în casieria entității la data raportării.
Deoarece la entitatea „Sindbad” SRL lipsesc numerarul în alte conturi bancare, documentele bănești, nu se efectuează transferuri de numerar în expediție, autorul nu are posibilitatea de a prezenta contabilitatea acestora sub aspect practic.
Contabilității numerarului îi revine rolul de a înregistra existența și mișcarea numerarului la entitate, de a îngloba aceste date în rapoarte și de a le prezenta utilizatorilor. Ulterior, în baza acestor date se analizează dacă numerarul este bine gestionat, dacă entitatea dispune de numerar suficient pentru îndeplinirea diverselor operațiuni, de a estima lichiditatea bilanțului, solvabilitatea entității, de a cunoaște starea fluxurilor de numerar ș.a. În acest scop, se efectuează analiza fluxurilor de numerar și a lichidității bilanțului, care este prezentată în compartimentul ce urmează. Datorită analizei, se apreciază aspectele pozitive, dar se depistează și aspectele negative aferente existenței și gestiunii numerarului la entitate, care necesită a fi înlăturate.
Capitolul III.MODUL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A SITUATIEI FLUXURILOR DE NUMERAR .
3.1 LucrăripremergatoareîntocmiriiSituaițieiFluxurilor de Numerar.
Conform stantartelor international și politicii de contalibitate adoptate de către “SINDBAD”SRL, înainte de întocmirea a situației fluxurilor de numerar , se parcurg o serie de lucării premergăroare , denumite și lucrări preliminare întocmiri situațiilor financiare ale întreprinderii . Aceste lucrări sunt întreprate spre centralizarea și agregarea datelor și informațiilor contabile în scopul reflectării cît mai fidele a situației patrimoniului, rezultatele financiare obținute, fluzului de trezorărie și gradului de îndatorarea a întreprinderii , astfel încit utilizatorii situaliei fluxului de numerear astfel ca : investitorii , creditorii , furnizorii , statul și administarația entității , în baza datelor obținute să poata sa ia decizii coerente , să implementeze noi politicii contabile și stategii de dezvoltare .
Lucările premergătoare întocmiri Situației Fluxurilor de Numerar pargurg în urmatoarele etape :
1.Verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile – care are la baza următoarele obiective :
– verificarea consemnări a tuturor operațiunilor contabile în documente justificative ;
– verificarea ca toate documentele corespondente să fie înregistrate în contabilitate ;
– urmărirea ca toate înregistrările contabilesă fi fost înregistrate în baza unor documente justificative sau note contabile;
– urmărirea ca toate înscrisurile provenite din relațiilede vînzare, cumpărare și prestare de serviicii , conțin toate elementele corespunzătoare: seria, numărul, numele ,sumele, impozitele și taxele calculate și reținute conform legii .
2.Verificarea concordanței dintre contabilitate și evidența operațională– scopul căreia constă în înlăturarea difentențelor care ar putea aparea între acestea. Modalitățile de verificare diferă în functie de metoda de organizare a evidenței la locurile de păstrare a numerarului și modalității de inventariere a acestora cît și periodicitatea efectuări acesteia , și are drept scop corectarea eventualelor discordanțe și se face prin parcurgerea în ordine inversă a operațiunilor de înregistrare .
3. Întocmireabalanțeiconturilorînainte de inventariere– contribuie atît la centralizarea tuturor înregistrărilor din contabilitatea curentă cît și la verificarea acestor înregistrări, efetuînduse prin intermediul umătoarelor tipuri de verificări :
– verificarea cantitativă – constă în compararea rulajului debitor sau creditor din balanța de verificare cu totalul rulajului înregistrat în registrul-jurnal ;
– verificarea de concordanță – reprezintă concordanța dintre contabilitatea analitică si contabilitatea sintetică.
– verificarea calitativă a înregistrărilor – constă în analiza soldurilor fiecărui cont în scopul corectitudini înregistrări tuturor operațiunilor contabile cît și stabilitrea corespunderi acestora conform standartelor de contabilitate și politicii de contabilitate adoptate de către “SINDBAD”SRL .
4. Inventariereagenerală a patrimoniului –reprezintă lucrarea care scoate în evindențși pune în accord informatia oferită de către contabilitate și situația reală de pe teren .Aceasta se efectuează prin compararea situatiei faptice cu cea scriptice înregistrată în contabilitate parvenite din actualizarea valori patrimoniale ca rezultat al reevaluări ,și oferă posibilitatea determinări plusurilor și minusurilor care apoi trebuie decontate în contabilitate .
5.Contabilizareaoperațiunilor de regularizare – se referă la regularizarea diferențelor de numerar prin înregistrarea plusurilor și minusurilor stabilite carezultat al inventarierii (pusurile se înregistrează ca intrări ,iar munusurile se impută).
6.Închiderea balanței de verificare a conturilor sinterice – constituie ultima etapă a lucrărilor premergătoare de întocmire a Situației Fluxului de Numerar și servește la verificarea înregistrărilor în contabilitate atît și la centralizarea datelor contabile .
3.2 Modul de întocmire și termenele de prezentare a Situației Fluxurilor de Numerar .
Situația privind fluxul de numerar (Anexa) se întocmește de toate întreprinderile (cu excepția instituțiilor financiare) conform unui model unic prevăzut de S. N. C. 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor bănești" și aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.
Fluxul mijloacelor bănești se determină în baza metodei de casă conform datelor din conturile de contabilizare a mijloacelor bănești în cursul perioadei de gestiune, reflectate în registrele de evidența în conformitate cu prevederile standardelor naționale de contabilitate.
Încasările de numerar se reflectă la sumele încasate efectiv în casierie și înregistrate în conturile de decontare, valutar și alte conturi ale întreprinderii în bănci. Plațile de numerar se reflectă la sumele achitate efectiv contra numerar din casierie sau prin mijloacele virate din contul de decontare și alte conturi bancare.
În conformitate cu paragraful 18 al S.N.C. 7 “Raportul privind fluxul mijloacelor bănești„ se întocmește prin metoda directă care prevede reflectarea fluxurilor de încasări și plăți ale mijloacelor bănești.
Datele privind încasările și plățile de numerar sînt reflectate cumulativ de la începutul anului de gestiune pe feluri de activități: operațională, financiară și de investiții. În afara de aceasta, sînt dezvăluite încasările și plățile de numerar rezultate din evenimentele excepționale, precum și diferențele de curs favorabile și nefavorabile.
Fluxul de numerar din activitatea operațională
În rîndul 010 "Încasări din vînzări" se reflectă încasările din vînzarea produselor, mărfurilor și serviciilor, inclusiv TVA și accizele, efectiv încasate în casierie și înregistrate în conturile de decontare, valutar și alte conturi ale întreprinderii în bănci în perioada de gestiune, precum și avansurile primite de la cumpărători și clienți în contul produselor, mărfurilor și serviciilor destinate vînzării.
În rîndul 020 "Plăți pentru stocuri și servicii provurate" se reflectă suma fluxurilor de numerar , inclusiv TVA și accizele, achitată efectiv și virată pentru materiile prime, materialele, mărfurile procurate, serviciile prestate, precum și suma avansurilor plătite pentru mărfuri și servicii.
În rîndul 030 "Plăți catreangajati și organe de asigurare socială și medicală" se generalizează numeralul plătit efectiv personalului întreprinderii în contul retribuirii muncii, conform documentelor executorii și eliberate titularilor de avans, alte plăți, cu excepția creditelor și dividendelor, precum și sumele virate organelor de asigurări sociale și medicale, în fondul de pensii și organelor sindicale.
În rîndul 040 "Dobînzi plătite " se reflectă toată suma dobînzilor plătite efectiv în cursul perioadei de gestiune pentru credite și împrumuturi, indiferent de sursele de primire, destinație și termenele de achitare a acestora, precum și indiferent de faptul dacă aceasta a fost constatată ca cheltuială sau capitalizată.
În rîndul 050 "Plata impozitului pe venit" se reflectă suma vărsată la buget a impozitului pe venit aferentă activității de întreprinzător a întreprinderii, inclusiv plățile în avans.
Înrîndul 060 "Alte încasări " se reflectă suma altor încasări de numerar rezultate din activitatea operațională, inclusiv:
– din vînzarea altor active curente;
– din arenda curentă;
– sub formă de amenzi, penalități, despăgubiri primite;
– recuperarea prejudiciului material;
– restituirea sumelor de la titularii de avans și personal;
– restituirea sumelor din buget;
– sub formă de overdraft bancar;
– alte încasări bănești din activitatea operațională.
În rîndul 070 "Alte plăți " se reflectă suma altor plăți de numerar din activitatea operațională, inclusiv:
– plata cheltuielilor aferente vînzării altor active curente;
– plata arendei curente;
– achitarea amenzilor, penalităților, despăgubirilor;
– achitarea impozitelor, cu excepția impozitului pe venit aferent activității de întreprinzător al întreprinderii;
– vărsarea primelor de asigurare a averii și a angajaților;
– investițiile pe termen scurt;
– achitarea serviciilor și cheltuielilor comerciale, generale și administrative;
– plățile extrabugetare;
– alte plăți.
În rîndul 080 "Fluxul net denumerarului din activitatea operațională" se reflectă diferența dintre mijloacele bănești încasate și plătite, rezultate din activitatea operațională a întreprinderii în cursul perioadei de gestiune. Ea se determină astfel:
rd. 010 – rd. 020 – rd. 030 – rd. 040 – rd. 050 + rd. 060 – rd. 070.
Fluxul de numerar din activitatea de investiții
În rîndul 090 "Încasări din eșirea activelor imobilizate" se reflectă toată suma mijloacelor bănești încasată efectiv în casierie și înregistrată în conturile de decontare, valutar și alte conturi bancare ale întreprinderii în cursul perioadei de gestiune, pentru activele nemateriale și materiale pe termen lung, activele financiare pe termen lung (părți sociale, cote de participație în capitalul statutar al altor întreprinderi) ieșite, precum și suma avansurilor încasate pentru activele pe termen lung destinate vînzării.
În rîndul 100 "Plăți aferente intrărilor de active imobilizate" se reflectă toată suma plătită și virată efectiv pentru activele nemateriale și materiale pe termen lung, activele financiare pe termen lung (părți sociale, cote de participație în capitalul statutar al altor întreprinderi) procurate, precum și avansurile acordate pentru procurarea activelor pe termen lung și plățile aferente creării activelor pe termen lung cu forțele proprii ale întreprinderii (prin metoda în regie proprie).
În rîndul 110 "Dobînzi încasate" se reflectă suma dobînzilor efectiv primite aferente investițiilor financiare realizate în cursul perioadei de gestiune sub formă de mijloace bănești.
În rîndul 120 "Dividende încasate" se reflectă suma dividendelor și cotei profitului din participația în alte întreprinderi primite efectiv în cursul perioadei de gestiune sub formă de mijloace bănești.
În rîndul 130 "Alte încasări (plăți) ale mijloacelor bănești" se reflectă diferența dintre alte încasări și plăți de mijloace bănești rezultate din activitatea de investiții:
a) încasări bănești:
– rambursarea creditelor și împrumuturilor pe termen lung de către terți;
– achitarea de către terți a titlurilor de valoare (obligațiunilor, cambiilor);
– alte încasări;
b) plăți bănești:
– pentru procurarea obligațiunilor pe termen lung, cambiilor, altor titluri de valoare pe termen lung;
– acordarea creditelor și împrumuturilor pe termen lung terților;
– plata altor cheltuieli ale activității de investiții.
În rîndul 140 "Fluxul net de numerar din activitatea de investiții" se reflectă mărimea fluxului net al mijloacelor bănești din activitatea de investiții, care se determină în felul următor: rd. 090 – rd. 100 + rd. 110 + rd. 120 + rd. 130.
Fluxul de numerar din activitatea financiară
În rîndul 150 "Încasări bănești sub formă de credite și împrumuturi" se reflectă încasările mijloacelor bănești sub formă de credite și împrumuturi, inclusiv credite pentru lucrători, rezultate din plasarea obligațiunilor proprii, cambiilor și altor titluri de creanțe, precum și sub formă de finanțări și încasări cu destinație specială.
În rîndul 160 "Plăți aferente rambursări creditelor și împrumururilor" se reflectă suma plăților efectuate realmente în contul achitării creditelor și împrumuturilor, inclusiv titlurile de creanțe proprii (cu excepția dobînzilor plătite pentru acestea), precum și suma restituită a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială neutilizate.
În rîndul 170 "Dividente plătite" se reflectă mărimea dividendelor și cotei profitului plătite efectiv acționarilor săi în cursul perioadei de gestiune sub formă de mijloace bănești.
În rîndul 180 "Încasări din operațiuni de capital" se reflectă suma mijloacelor bănești primite efectiv în cursul perioadei de gestiune din emisiunea acțiunilor proprii și vărsămintele fondatorilor în capitalul statutar.
În rîndul 190 "Alte încasări (plăți)" se reflectă diferența dintre alte încasări și plăți bănești din activitatea financiară:
a) încasări de numerar :
– sub formă de redevențe;
– din arenda finanțată;
– sub formă de subvenții, prime, premii și sume sponsorizate;
– din contractele privind neantrenarea în concurență;
– sub formă de capital vărsat suplimentar;
– sub formă de subvenții acordate întreprinderilor de stat;
– alte încasări;
b) plăți de numerar:
– din redevențe;
– aferente arendei finanțate pe termen lung;
– alte plăți.
În rîndul 200 "Fluxul net de numerar din activitatea financiară" se reflectă diferența dintre încasările și plățile mijloacelor bănești rezultate în cursul perioadei de gestiune din activitatea financiară care se determină în modul următor:
rd. 150 – rd. 160 – rd. 170 + rd. 180 – rd. 190.
Calculul fluxului net de numerar total și coordonarea cu bilanțul contabil
În rîndul 210 "Fluxul net de numerar total" se înregistrează fluxul net al numerarului (încasări și plăți) rezultate din activitățile operațională, financiară și de investiții desfășurate în cursul perioadei de gestiune:
(+-rd. 080 +- rd. 140 +- rd. 200).
În rîndul 220 "Diferențe de curs valutar favorabile (nefavorabile)" se reflectă mărimea diferențelor favorabile (nefavorabile) aferente schimbului de curs valutar conform S.N.C. 21 "Efectele variațiilor cursurilor valutare". În conformitate cu paragraful 23 al S.N.C. 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor bănești", această mărime nu se tratează ca flux al mijloacelor bănești, însă ea influențează asupra soldului mijloacelor bănești și din această cauză în Raportul privind fluxul mijloacelor bănești i se rezervă un rînd distinct pentru a fi conformă cu soldurile mijloacelor bănești reflectate în bilanțul contabil.
În rîndul 230 "Soldul de numerar la începutul anului" se reflectă soldul mijloacelor bănești în conturile ce țin evidența mijloacelor bănești la începutul perioadei de gestiune. Acesta trebuie să corespundă cu soldurile mijloacelor bănești reflectate în bilanțul contabil la suma totală în rîndul 440, coloana 5.
În rîndul 240 "Soldul de numerar la sfîrșitul perioadei de gestiune" se reflectă soldul mijloacelor bănești la sfîrșitul perioadei de gestiune, calculat ca sumă a mijloacelor bănești la începutul anului plus încasările nete (minus plățile nete) ale mijloacelor bănești în cursul perioadei de gestiune. Mărimea obținută, ținînd cont de diferențele favorabile (nefavorabile) de curs valutar, trebuie să corespundă mărimii mijloacelor bănești aflate în conturile de evidență a mijloacelor bănești la sfîrșitul perioadei de gestiune și reflectate în bilanțul contabil la suma totală în rîndul 440, coloana 4.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Generalizări Aferente Contabilitătii Numerarului (ID: 115818)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.