Generalitati Privind Piata de Telefonie la Nivel Global Si din Romania

Economie

Generalitati Privind Piata de Telefonie la Nivel Global Si din Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI PRIVIND PIAȚA DE TELEFONIE LA NIVEL GLOBAL ȘI DIN ROMÂNIA.

1.1 Dimensiunea tehnologică a pieței de telefonie mobilă

1.1.1 Frecvența

1.1.2 Stațiile de bază

1.1.3 Echipamentele

1.1.4 Tehnologiile

1.2 Strategiile operatorilor de telefonie mobilă

CAPITOLUL 2

ANALIZA STRATEGICĂ A PIEȚEI DE TELEFONIE DIN ROMÂNIA

2.1 Prezentarea principalilor ofertanți din România

2.1.1 Orange România

2.1.2 Vodafone Group Plc

2.1.3 Cosmote România

2.1.4 RCS & RDS

2.1.5 Romtelecom

2.2 Cererea și oferta

2.3 Structura pieței de telefonie mobilă din România

2.4 Modul de formare a tarifelor produselor și serviciilor de telefonie mobilă

2.5 Securitatea informației

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

WEBGRAFIE

INTRODUCERE

O întreprindere, pentru a avea succes pe o piață, trebuie să satisfacă nevoile, cerințele și dorințele clienților săi, să atragă noi clienți și să-i determine pe cei existenți să se reîntoarcă în mod frecvent la produsele oferite de ea, să câștige încrederea și fidelizarea acestora.

Marketingul serviciilor este un domeniu nou aproape neexplorat, deși există de foarte mult timp. În prezent se fac tot mai multe asemănări dintre marketingul serviciilor cu marketingul produselor sau al bunurilor, practic toți agenții economici se străduie să le ofere serviciilor aspecte ale bunurilor cum ar fi calitatea, importanța și look-ul personal al fiecărui serviciu al întreprinderii. Dezvoltarea rapidă a serviciilor s-a datorat necesității realizării unui echilibru între “satisfacerea nevoilor individuale și exploatarea economiilor pe o scală variind de la producția de masa, la repartiția de masă”.

Astfel a devenit obligatorie analiza detaliată a sectorului serviciilor în scopul de a se asigura ca viitoarele transformări de resurse sunt direcționate către domeniile potențiale cele mai promițătoare. Acest lucru a generat necesitatea abordării serviciilor într-o optică de nouă, o optică de marketing. La fel ca și în marketingul bunurilor, în marketingul serviciilor principalele obiective sunt satisfacerea clienților și obținerea de profit. În evoluția sa, marketingul s-a izbit de numeroase obiecții de principiu pentru că foarte greu furnizorii de produse și servicii admit că nu cunosc în profunzime nevoile clienților și modul particular de manifestare a cererii. Marketingul serviciilor în raport cu marketingul bunurilor s-a dezvoltat mai rapid pe baza cunoștințelor deja acumulate din dezvoltarea marketingului bunurilor. Aceste două compartimente se prezintă ca o întreprindere de bază și o fiică a ei, dar care cu pași enormi tinde să o întreacă pe prima. Adica apare o concurnță care antrenează ambele compartimente spre o dezvoltare mai favorabilă, nu doar a tehnicilor și metodelor dar și a agenților economici și consumatorii care sunt antrenați în ambele ”tabere”.

La fel ca și în celelalte domenii ale marketingului, conceptul de marketingul serviciilor s-a îmbogățit treptat pe măsura evoluției economice și continuă să se completeze pentru că serviciile reprezintă activități deosebit de eterogene și complexe și pot fi definite din multe puncte de vedere și abordare.

Strategia, în general reprezintă transmiterea informațiilor pozitive sau negative asupra serviciului oferit de firmă.

Strategia de bază reprezintă definirea obiectului de activitate al firmei, pentru susținerea ei se impune conceperea unui subsistem de strategii.

Strategiile secundare care se pot modifica ori de câte ori apar activități noi, suplimentare, impuse de aplicarea cu succes a strategiei de bază. O prestare superioară a serviciului presupune un grad de flexibilitate și de asemenea de adaptare la condițiile pieței.

Un sistem flexibil permite companiilor să "croiască" serviciul conform cerințelor specifice consumatorului. Firmele de servicii devin uneori mai puțin eficiente din punct de vedere al strategiei și al activității de prestare, deoarece strategiile influențează prestarea și invers deoarece ambele depind în primul rând de calitatea managementului din firma respectivă.

Strategia este arta de a combina resursele firmei pentru atingerea scopurilor sale.

În vorbirea curentă găsim mai multe sensuri pentru cuvântul strategie:

scump – investiții strategice, achiziții strategice;

important – comportament strategic, consultanță strategică;

dezvoltare – compania nu are strategie – nu a vândut sau cumpărat active în ultimul timp

În marketing strategia este considerată ca o cale de urmat pentru atingerea obiectivelor de marketing care decurg din obiectivele generale ale firmei. Același obiectiv poate fi atins prin mai multe strategii de piață, de aceea se elaborează mai multe planuri strategice dintre care, utilizând criterii ținând de obiectul de activitate și potențialul firmei, se alege o strategie

principală și eventual și una de rezervă. În elaborarea strategiei în forma finală se ține cont și de părerile de jos în sus nu numai ale top-managerilor deși lor le revine „ultimul cuvânt” în adoptarea acestora.

Scopul acestei lucrări este de a analiza principalii concurenți de pe piața de telefonie și modul în care factorii externi influențează piața.

Lucrarea este structurată pe două capitole: “Generalități privind piața de telefonie la nivel global și în România ” și “Analiza strategică a pieței de telefonie din România“.

În primul capitol am prezentat date generale cu privire la factorii care influențează piața de telefonie mobilă: dezvoltarea tehnico – economică și strategiile de piață folosite de către operatorii de telefonie mobilă.

Iar în cel de-al doilea capitol am tratat situația fiecărui operator de telefonie mobilă în parte și evoluția pieței.

Mi-am ales această temă ca urmare a înclinației mele către managementul strategic și pentru a evidenția importanța existenței unei strategii de piață în lupta contra concurenței.

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚI PRIVIND PIAȚA DE TELEFONIE LA NIVEL GLOBAL ȘI ÎN ROMÂNIA

1.1 Dimensiunea tehnologică a pieței de telefonie mobilă

Dezvoltarea tehnico-economică a fost văzută ca o componentă cheie a unui fenomen mai larg , “ o schimbare structurală globală” (Waesche, 2003, p. 10). Schimbarea tehnologică a condus la globalizarea piețelor, reducând distanța și costurile de comunicare și procesare a informației, permițând astfel firmelor să scape de constrângerile legislative naționale.

Globalizarea a fost puternică în sectorul telecomunicațiilor. Strategiile economice ale operatorilor au fost conduse de revoluția tehnologică și investițiile în tehnologii, care nu pot fi recuperate servind doar piețele naționale separate. Mai mult, cererile din partea companiilor multinaționale, care caută servicii de telecomunicații mai puțin costisitoare și o ofertă mai variată au reprezentat un alt factor de liberalizare care a putut fi pus sub semnul globalizării. Evoluția tehnologică rapidă este responsabilă, în principal, de transformările cererii și ofertei pe piața de telecomunicații. O importanță majoră în înțelegerea acestui fenomen o au detaliile tehnice, puțin accesibile consumatorilor obișnuiți de telefonie mobilă:

1.1.1 Frecvența

Banda de frecvență influențează calitatea transmisiunii, viteza de download/upload, acoperirea radio.

O frecvență mică are o lungime de undă mai mare , de unde rezultă o acoperire mai bună. De ex, tehnologia 2G (a.k.a GSM) care are doar voce (și date, dar calitatea acestora este foarte slabă) poate fi implementată pe frecvențade 900 MHz are o acoperirea mai bună decât tehnologia 3G (UMTS) , care necesită frecvențe mai mari de 1800 MHz. Se poate si pe 900, dar viteza de transfer nu mai este la fel de bună. Viteza de transfer crește cu creșterea frecventei. Pentru metoda 4G cea mai buna frecvență este 1800 MHz. Pe această frecvență este cel mai bun raport calitatea semnalului/acoperire. Acoperirea pe 1800 MHz la lte ar fi chiar dublă față de cea pt lte 2600 MHz.

Frecventele cumpărate sunt în jurul frecvenței respective. de exemplu: frecvența de 1800 MHz poate însemna și o frecvență de 1750 MHz.

Pentru a transmite informația se folosesc anumite metode de trans mitere a semnalelor. Aplicabilitatea acestor metode (modulatia semnalului, protectța datelor, etc) depinde de frecvență.

1.1.2 Stațiile de bază

Antenele pot fi amplasate pe rooftops sau pe piloni de GSM. Amplasarea se face pe baza unor calcule, în funcție de frecventă (nu se pun 2 frecvențe identice una lânga alta), de tehnologie, de mediu (rural/urban). În orase mari majoritatea sunt amplasate pe blocuri, cele mai înalte (companiile platesc chirie locatarilor de la ultimul etaj). În cazul în care locațiile se suprapun, dacă pilonul aparține unui anumit operator, ceilalți plătesc chirie.

Sistemul GSM utilizează o combinatie de tehnici de acces la canalul radio: multiplexarea în frecvență (FDMA – Frequency Time Division Multiple Access) și multiplexarea în timp (TDMA – Time Division Multiple Access).
Inițial, pentru sistemul GSM a fost alocată banda de 900 MHz, iar mai târziu au fost alocate frecvențe și la1800 MHz pentru al doilea sistem care în esență este similar cu GSM, numit DCS (Digital Communication System la 1 800 MHz). În cadrul GSM, fiecare celulă deservită de o stație radio de bază (Base Tranceiver Station – BTS) admite maximum 200 canale full-duplex.
Fiecare canal este constituit dintr-o frecvență purtatoare tur de la stația mobilă la stația de bază (up-link) în gama 890…915 MHz și o frecvență purtătoare retur de la stația de bază la stația mobilă, stația down-link în gama 935…960 MHz. Intr-un cadru TDMA sunt alocate 8 intervale de timp (time-slots) pentru semnalele vocale sau de date. In cadrul benzii standard de 25 MHz alocată pentru serviciile de telecomunicatii mobile, fiecare dintre cele 124 de canale de frecvență suportă 8 conexiuni separate, utilizând multiplexarea prin diviziunea timpului (TDMA), dând astfel posibilitatea alocării celor 124 de purtatoare la (teoretic) 992 de canale vocale sau de date.

Pentru a evita interferentele cu celulele vecine, multe canale nu sunt utilizate.
În prezent, se studiază posibilitatea introducerii unui protocol de codare și compresie a vocii, denumit "half rate speach coding", care permite dublarea numărului de canale utilizate într-o singură celulă. Un cadru TDMA este o secvență de 1 250 biți (informații și semnalizare), transmiși pe canalul radio în 8 ferestre (cuante) de timp.

1.1.3 Echipamentele

Vodafone si Orange folosesc echipamente Huawei, iar Cosmote folosește echipamente Ericsson. Echipamentele se schimbă des din cauza evoluției tehnologiei. De echipamente depinde bineinteles calitatea semnalului, calitatea rețelei – câte apeluri simultane poate susține o antenă (ceea ce conteaza foarte mult pentru utilizatori), ce putere de acoperire are o antenă, ce pierderi, etc). Depinde de fiecare operator cum îsi gestionează rețeaua, să foloseasca un număr cât mai mic de echipamente și să obțină o acoperire cât mai bună.

Potrivit wall-street.ro cei mai mari 10 producători de echipamente de telecomunicații de pe piața locală au avut în 2012 afaceri de 525 de milioane de euro, de trei ori mai puțin față de 2011, conform datelor de la Ministerul Comunicațiilor. (Tabel 1.1)

Scăderea importantă a veniturilor primilor zece jucători in domeniu față de 2011 a fost determinată de diminuarea cifrei de afaceri a Nokia România de la 968,3 milioane de euro în urmă cu doi ani la aproape 6 milioane de euro în 2012. Nokia si-a închis în toamna lui 2011 fabrica pe care o deținea în comuna clujeană Jucu relocându-și productia din aceasta zonă pe piața asiatică.

Pe de altă parte, o altă scădere importantă a veniturilor a fost înregistrată de Alcatel Lucent, grupul diminuandu-și businessul cu în jur de 26% în 2012 și ajungând astfel la circa 57,2 milioane de euro în 2013.

Tabel 1.1 Evoluția cifrelor de afaceri a principalilor producători de echipamente din România pen 2012 afaceri de 525 de milioane de euro, de trei ori mai puțin față de 2011, conform datelor de la Ministerul Comunicațiilor. (Tabel 1.1)

Scăderea importantă a veniturilor primilor zece jucători in domeniu față de 2011 a fost determinată de diminuarea cifrei de afaceri a Nokia România de la 968,3 milioane de euro în urmă cu doi ani la aproape 6 milioane de euro în 2012. Nokia si-a închis în toamna lui 2011 fabrica pe care o deținea în comuna clujeană Jucu relocându-și productia din aceasta zonă pe piața asiatică.

Pe de altă parte, o altă scădere importantă a veniturilor a fost înregistrată de Alcatel Lucent, grupul diminuandu-și businessul cu în jur de 26% în 2012 și ajungând astfel la circa 57,2 milioane de euro în 2013.

Tabel 1.1 Evoluția cifrelor de afaceri a principalilor producători de echipamente din România pentru 2011 – 2012

Sursa: www.consumatoreuropean.ro

În ceea ce privește profitabilitatea, cea mai importantă schimbare a fost în cazul chinezilor de la Huawei Technologies, care au raportat pierderi de 17,7 milioane de euro in 2012. Pierderile companiei s-au adâncit în contextul în care Huawei a deschis în 2012 un centru de servicii global în care a investit șase milioane de euro și în care în prezent lucrează 400 de oameni.

Cu toate acestea, Huawei intenționează să crească investițiile în activități de cercetare și dezvoltare în Europa și va extinde un plan financiar de stimulare a angajaților pentru a-i include pe toți cei care ocupă poziții de top în companie și nu doar pe cei chinezi. Măsura din urmă are ca scop atragerea și păstrarea angajaților bine pregătiți în posturi cheie, a spus Ren.. Producătorul chinez are blocat accesul pe piața americană a echipamentelor telecom, după ce un raport al Congresului SUA a arătat în 2012 că produsele companiei ar putea fi folosite de Beijing pentru a spiona în SUA.

Potrivit datelor reprezentanților subsidiarei, pâna în 2018, producatorul chinez va investi în Romania încă 100 milioane de euro, cifră care va include și taxele și costurile cu forta de muncă. In intervalul 2007-2012, investițiile Huawei în România au totalizat 90 milioane de euro.

În România, Huawei are în prezent 800 de angajați, în mare lor majoritate ingineri și tehnicieni, iar compania intenționează să-și măreasca valoarea investițiilor și să ridice până în 2018, numărul angajaților din țara la 1.000, a anunțat, în martie, la Shenzhen, managementul companiei, la finalul unei întrevederi cu vicepremierul Liviu Dragnea, aflat în vizita in China.

Pe de altă parte, cei de la Ericsson, numărul unu mondial în echipamentele de telecomunicații, susțin că. “Modulele de bandă largă mobilă oferă tot ce ai nevoie pentru a aduce o înaltă calitate în bandă largă la notebook-uri, netbook-uri și la dispozitivele electronice de larg consum mai mici, acest lucru oferaindclienților internet de mare viteză oriunde sunt. “

Echipamentele de înaltă disponibilitate au nevoie de putere mare . Modulele de putere Ericsson utilizează cele mai noi tehnologii și cele mai înalte standarde de calitate pentru a face față acestei provocări. Și atunci când vine vorba de conexiuni, divizia Cabluri și Interconectări ofertă opțiuni de echipamente pre-conectate și variante adaptate atât pentru utilități electrice cât și de telecomunicații.

Trimiterea de date prin cabluri submarine are un impact minim asupra mediului și sunt o componentă cheie în realizarea viziunii celor de la Ericsson de 50 de miliarde de conexiuni.

Craig Donovan, un cercetator de la siguranță EMF și divizia de cercetare și dezvoltare durabilă a Ericsson , a finalizat recent o teză cu privire la impactul asupra mediului de către cabluri le de comunicații din fibră optică submarine. Studiul relevă că ele lasă doar o amprentă minoră de carbon în ceea ce privește capacitatea de stocare a unui sistem modern.

Donovan afirmă despre cablurile submarinecă sunt coloana vertebrală de comunicare transcontinentală. Utilizând mai puține resurse pentru a le instala pe unitatea de lungime decât un cablu terestru suprateran, cablurile de transmitere de date submarine sunt extrem de eficiente și au un impact relativ mic asupra mediului pe unitatea de date transmise.

1.1.4 Tehnologiile

Tehnologiile utilizate în acest moment sunt:

2G – doar voce

3G – voce + date

4G – in Romania, momentan, doar date

2G este deja depășită, aceasta fiind utilizată în special de persoanele de vârsta a treia din mediul urban sau rural, în special pentru a putea vorbi cu cei din familie.

Generația 2 (2G), a fost inițial destinată să ofere servicii vocale, având în același timp și o capacitate limitatăpentru serviciile de transmisii de date, cu viteză relativ redusă. Sunt sisteme cu prelucrare digital a semnalului, cu funcționare în benzile de 900 MHz și 1800 MHz. Ca exemple de astfel de sisteme sunt GSM, D-AMPS etc. Primele sisteme GSM au fost introduse în exploatare în 1991. Sistemele 2G sunt în prezent la apogeul dezvoltării lor. În evoluția 2G se pot pune în evidență trei faze de dezvoltare: 1, 2 și 2+. În faza 2+, GSM oferă posibilitatea sporirii vitezei de transmisie a datelor prin introducerea unor procedee speciale ca HSCSD și GPRS. Astfel, prin folosirea transmisiei cu pachete de date, prin procedeul GPRS, viteza de transmisie a datelor poate fi de până la 172 kbit/s (prin comparație cu viteza de 14,4 kbit/s oferită în faza 1 de dezvoltare). Devine astfel posibilă realizarea unor transmisii de tip multimedia.

3G este cea mai utilizată la momentul actual, deoarece oferă servicii de date și voce.

Tipurile de servicii oferite de sistemele 3G s-au diversificat față de oferta realizată de 2G sau de sistemele de generația 1, sistemele 3G fiind capabile să ofere:

multimedia înalt interactiv (videoconferințe, lucru în colectiv și teleprezență);

multimedia de viteză mare (acces rapid LAN și Internet/Intranet, videoclipuri la cerere, cumpărături în direct etc.);

multimedia de viteză medie (acces LAN și Internet/Intranet, jocuri interactive, mesaje radiodifuzate și informații publice complexe, jocuri interactive etc.);

– date comutate (acces LAN de viteză redusă, acces Internet/Intranet, fax etc.)

– mesagerie simplă (serviciu de mesaje scurte, e -mail, radiodifuzare și mesagerie de

informații publice, comenzi / plăți pentru comerțul electronic simplu etc.);

transmisii vocale (comunicare bilaterală, conferințe, poștă vocală, etc).

Tehnologia 4G pornește de la aceleași principii generale pe baza cărora sunt construite toate rețelele mobile de comunicații.Tehnologia 4G este în principiu extinderea tehnologii 3G, diferența primordială constând în lățimea de bandă mult mai mare. Dar, în acest moment nimeni nu stie exact definiția cu adevărat a 4G. Unii specialiști sunt de acord că tehnologia 4G este vârful tehnologiilor viitoare care sunt în mare parte în perioada de maturitate a acestora.
Spre deosebire însă de tehnologiile anterioare, 4G aduce o serie de schimbări care modifică fundamental experiența utilizatorului. De exemplu, comunicarea între terminalul portabil și antenă este optimizată astfel încât ea poate transporta mai multe pachete. Rezultă o viteză mai ridicată de transfer. Calitate înaltă audio și video, streaming și viteze de download impresionante, multimedia HD toate acestea vor deveni treptat opțiuni standard pentru viitoarele telefoane smart dotate cu sistemul 4G.Tehnologiile care se încadrează în categoriile de 4G sunt UMTS, OFDM, DST, TD-SCDMA, MIMO și WiMAX.
Poate mai important, o rețea 4G folosește pentru codificarea, diviziunea și marcarea informației transmise o serie de algoritmi foarte populari în lumea Internetului (de ex. IP, de la Internet Protocol).

Aparent, un aspect pur tehnic, folosirea acestor algoritmi se traduce într-o serie de schimbări semnificative la nivelul utilizatorului final:Tehnologia 4G oferă rată mare de transfer de date, care va genera noi tendințe pentru piață precum și pentru noile sisteme de telecomunicații. Odată cu apariția tehnologiei 4G blog-urile video vor fi facilitate iar accesul publicului la acestea mult ușurat. Nu mai există diferențe între covorbirile de voce și accesul la Internet. Ambele servicii sunt tratate și furnizate la fel. Mai mult, calitatea convorbirilor telefonice poate crește substanțial iar ele pot fi asociate rapid cu alte servicii precum transferul de fișiere sau de imagini.

Viteza de download pentru utilizatorii de telefonie mobilă poate ajunge la 100 Mbps și până la 1 Gbps pentru utilizatorii unui post fix. Nu numai că 4G va îmbunătăți comunicarea mobilă, acesta va avea un impact pozitiv probabil și asupra tehnologiei wireless, jocurilor on line cât și privind navigarea pe internet. Tehnologia LTE (long term evolution – evoluție pe termen lung), cunoscută și ca tehnologia 4G, este disponibilă acum și în România.

Trecerea de la o tehnologie la alta se reflectă și în echipamentele utilizatorilor, nu doar ale operatorilor. Pentru a avea acces la o tehnologie trebuie ca telefonul sau tableta sau orice alt terminal folosit să suporte tehnologia respectivă.

1.2. Strategiile operatorilor de telefonie mobilă

Strategia de piață este una dintre cele mai importante strategii de dezvoltare a firmei. Prin aceasta se stabilește raportul dintre firmă și mediul ambiant, poziția pe care trebuie să și-o asigure în interiorul mediului ambiant pentru a-și îndeplini obiectivele în condiții de eficiență maximă.

Piața de telecomunicații este una relativ robustă și a fost în acest sens mai puțin afectată decât alte domenii de framântările economice din ultimii cinci ani. O reluare a creșterii s-a întâmplat in prima jumătate a anului 2013 ,anterior fiind nevoie de stabilizarea mediului economic și ajustarea la toate măsurile implementate și actiunile din anii precedenți. Au fost necesare ți alte condiții pentru ca acest lucru să se întâmple, condiții care țin de aplicarea măsurilor economice, evoluția cursului de schimb și chiar, de ce nu, latența anotimpului friguros.

Strategia câștigătoare a ultimilor ani pe piața de telecomunicații a fost cea a consolidărilor și parteneriatelor, pentru că, prin scăderea costurilor fixe pe client și oferirea a cât mai multe servicii, operatorii de telecom au putut concura eficient. Este greu sa vorbești pe piața din România despre achiziția și retenția clienților fără să faci referire la prețul cerut pentru pachetele de servicii. Prin urmare, cu siguranță că o componentă importantă a atragerii și menținerii clienților a fost relaționată de bani.

Principalii factori care pot influența în mod pozitiv evoluția pieței sunt reprezentați de reluarea investițiilor străine, a cererii de bunuri și servicii, a angajărilor, pentru redresarea sectoarelor economice cele mai afectate. Aceste lucruri vor conduce cu siguranță la nevoia mai mare de comunicare și la un apetit mai mare pentru divertisment, prin urmare vor influența pozitiv sectorul telecomunicațiilor.

Romania are unele din cele mai mici prețuri din Uniunea Europeana la apelurile naționale pe telefoanele mobile, cu un tarif mediu pe minut de 2,2 eurocenți, fiind depășită doar de Lituania, cu 1,9 eurocenti, relevă o analiză a Comisiei Europene, care atrage atenția asupra diferențelor considerabile între tarifele pentru apelurile mobile interne la nivelul UE.

Executivul UE precizează că utilizatorii telefoniei mobile plătesc tarife extrem de diferite pentru aceleași servicii, raportul între prețuri la nivel comunitar putând fi și de 1 la 8.
Cea mai mare diferență vizează apelurile mobile naționale. Astfel, între Lituania, țara cu cele mai mici tarife (o medie de 1,9 eurocenți pe minut), și Olanda, țara cu cele mai mari tarife (14,7 eurocenti pe minut), există o diferență de 774%, diferență dată de condițiile nu în ultimul rând economice din cele două țări. Printre țările cu tarife mai mici se mai numără Letonia (3,5 eurocenți), Bulgaria (4,4 eurocenți), Polonia (4,6 eurocenți), Estonia și Ungaria (fiecare cu 6 eurocenți). La polul opus al clasamentului, Olanda este urmată de Luxemburg (14,6 eurocenți), Belgia (13,8 eurocenti), Malta și Spania (fiecare cu 13 eurocenți).

Tariful mediu pe minut la nivelul Uniunii Europene este de 9,1 eurocenți.
Comisia Europeana este preocupată de realizarea unei piețe unice a telecomunicațiilor.

Aceste diferențe de preț nu pot fi explicate prin diferențe de calitate, prin diferențe privind costul de prestare a serviciului notează CE. În cazul altor categorii de bunuri și servicii de bază din cadrul pieței unice europene, diferențele de preț sunt mult mai mici. De exemplu, un litru de lapte costă între 0,69 euro si 0,99 euro oriunde în UE, diferența de preț fiind de 43%.

În cazul unei achiziții ocazionale, cum ar fi un iPad, diferența de preț este de doar 11% la nivelul UE. "Din aceste cifre reiese clar faptul că cele 28 de piețe de telecomunicații naționale din Europa nu aduc consumatorilor aceleași avantaje pe care le-ar genera o piață unică. Este esențial să se ia rapid măsuri la nivelul intregii UE pentru a realiza o piață unică veritabilă și un grad optim de conectare la nivelul întregului continent", a declarat Neelie Kroes, comisarul european pentru Agenda Digitală și vicepreședinte al CE.

Principalele strategii specifice sectorului de telecomunicații mobile din România pot fi grupate în următoarele categorii:

competiția prin tehnologii avansate , cu accent pe avansul tehnologic în telecomunicații mobile și, în special, pe evoluția companiilor care dețin licențe 3G

strategii de fidelizare a clienților

strategia de înțelegere, luând exemplu înțelegerea tacită între diferite companii de telecomunicații privind prețurile sau , mai recent, înțelegerea dintre Vodafone și RCS RDS privind roamingul național.

strategia de fuziune

strategia de convergență

Managementul strategic nu a rămas doar aplicabil, ci a fost aplicat în contextul operatorilor de telecomunicații mobile din România.

Compania Orange urmează, spre exemplu, o nouă strategie. Nu există o relație directă între poziția în cadrul filialei și modul de comunicare a strategiilor, planurilor și politicilor de acțiune. Această legătură se face prin documente formale și discuții informale.

Clienții persoane fizice au ales, conform studiilor, acest operator pentru tarifele scăzute ( pentru apeluri, abonamente, alte servicii), calitatea și disponibilitatea serviciului de relații cu clienții și ofertele promoționale.

În schimb, clienții persoane juridice au ales serviciile acestui operator pentru acoperirea în teritoriu a rețelei, calitatea și disponibilitatea serviciului de relații cu clienții, diversitatea serviciilor auxiliare,gama largă și prețurile telefoanelor mobile,costurile pe care le plătesc cei care apelează această rețea, folosirea unei tehnologii de ultimă generație și cercul partenerilor de afaceri care sunt abonații acestei rețele.

Factorii de succes în ceea ce privește competitivitatea pe segmentul clienților persoane fizice sunt dominarea prin prețuri scăzute, conexiunea la viteză ridicată și competența resursei umane, difuzarea rapidă a informațiilor.

Factorii de succes în ceea ce privește competitivitatea pe segmentul clienților persoane juridice sunt dominarea prin prețuri scăzute, deținerea propriei rețele de telecomunicații, conexiunea la viteză ridicată, difuzarea rapidă a inovațiilor în telecomunicații, competența resursei umane și, nu în ultimul rând, calitatea semnalului și a convorbirilor.

Operatorii Orange, Vodafone, Cosmote și RCS RDS merg umăr la umăr în aceeași direcție, mizând pe serviciile de date și cele în bandă largă, segmente despre care se afirmă că au cel mai mare potențial de dezvoltare. Diferențierea, în contextul unei piețe mature, se face prin inovație și calitate. De aceea, în timp ce operatorul Cosmote a fost preocupat, încă de la intrarea sa pe piață, doar de aria de acoperire, Orange și Vodafone au pus accent în special pe calitate, aceste companii făcând investiții considerabile în echipamente și tehnologii.

Competiția se bazează în primul rând pe preț. Prețurile scăzute atrag și clienții care, deși au un buget limitat, pot prezenta interes dar și pe aceia care cumpără un volum mare de servicii. Clienții trebuie însă să înțeleagă că nu pot asocia prețul cu calitatea. Operatorul trebuie să se asigure de faptul că toate costurile legate de vânzare permit și obținerea de avantaje.

Anumite companii și-au bazat întreaga strategie pe leadership, prin intermediul prețurilor mici. Acesta este cazul operatorului Cosmote, pentru care a fost foarte important, încă de la intrarea sa pe piață, și o distribuție eficientă.

Fundamentele teoretice și practice ale prețului în telecomunicații s-au schimbat semnificativ odată cu structura pieței și cu evoluția tehnologiei. Odată cu intrarea altor operatori pe piață, prețul a devenit puternic influențat de interconectarea dintre rețele.

Telecomunicațiile mobile reprezintă o industrie în care rețelele se află în competiție pentru clienți. Deciziile strategice ale operatorilor sunt dependente de mulți factori și sunt constrânse de decizii legislative, cum ar fi, spre exemplu, cea care ar trebui să intre în vigoare în 2015 și care se referă la reducerea taxelor de roaming în UE. În 6 iulie 2011, Comisia Europeană prezenta o propunere, IP/11/835, vizând o soluție pe termen lung la problema costului ridicat al utilizării în roaming a dispozitivelor mobile în UE. Propunerea introducea măsuri de stimulare a concurenței, permițând clienților să încheie, de la 1 iulie 2014, un contract pentru servicii mobile în roaming separat de contractul de servicii de comunicații mobile naționale utilizând același număr de telefon. Operatorilor de rețele mobile, inclusiv operatorilor de rețele mobile virtuale, li se oferea dreptul de a utiliza rețelele altor operatori, la prețuri cu ridicata reglementate, încurajând astfel concurența pe piața serviciilor de roaming. Propunerea aborda cauza principală a problemei, absența concurenței pe piața serviciilor de roaming, oferind consumatorilor mai multe opțiuni și facilitând accesul operatorilor alternativi la piața serviciilor de roaming, vizând astfel realizarea obiectivului stabilit în Agenda digitală pentru Europa: diferența dintre tarifele serviciilor de roaming și cele naționale să se apropie de zero până în 2015.

Grafic 1.1 Structura traficului de voce roaming „inbound” – trafic originat, respectiv trafic terminat, în anul 2013

Sursa: www.ancom.org

Propunerea reducea în continuare plafoanele tarifare cu amănuntul pentru serviciile de voce și SMS și introducea un nou plafon tarifar cu amănuntul pentru serviciile mobile de date. De la 1 iulie 2014, consumatorii de roaming urmau să plătească maxim €0,24/minut la efectuarea unui apel, maxim €0,10/minut la recepționarea unui apel, maxim €0,10 pentru transmiterea unui SMS și maxim €0,50/megabait pentru descărcarea de date în roaming (facturare per kilobait utilizat).

Conform MEMO/12/227 din 28 martie 2012, Comisia Europeană, parlamentarii europeni și reprezentanții Consiliului au ajuns la un acord preliminar pentru reducerea tarifelor de roaming pentru serviciile de voce, text și Internet mobil potrivit IP/11/835 – din iulie 2014 tarifele apelurilor originate nu pot depăși €0.19/minut, iar cele primite €0,05/minut. Pentru SMSuri s/a stabilit un plafon de €0,06/minut, iar pentru transferul datelor €0,20/megabyte. (Tabel 1.2 )

Tabel 1.2 Plafoane tarifare aprobate (fără TVA)

Sursa: www.consumatoreuropean.ro

Grafic 1.2 Structura volumului total de trafic terminat în rețelele publice mobile din România în funcție de originea apelurilor în anul 2013

Sursa: www.ancom.org

Regulamentul permite consumatorilor să semneze din iulie 2014 un contract pentru servicii de roaming de la un alt furnizor de servicii decât propriul operator național, păstrând același număr de telefon. Din iulie 2014, operatorii de rețele virtuale și revânzătorii vor primi acces la rețelele altor operatori la prețuri en-gros reglementate în scopul de a oferi servicii de roaming concurente.

CAPITOLUL 2

ANALIZA STRATEGICĂ A PIEȚEI DE TELEFONIE DIN ROMÂNIA

2.1. Prezentarea principalilor ofertanți din România

GSM-ul și-a început cu adevărat evoluția in anii '80. Totul a început în anul 1982, când Conferința Europeană a Poștei și a Administrațiilor Telecomunicațiilor (CEPT) formată din administrațiile telecomunicației a douăzeci și șase de națiuni a hotărât să fixeze o echipă denumită “ Grup Special Mobil ” (în zilele noastre Sistem Global pentru Comunicațiile Mobile – GSM ) care a dezvoltat o serie de standarde comune pentru rețeaua celulară pan-Europeană și a propus ca două benzi de frecvențe de 900 MHz să fie puse deoparte pentru sistem.

Prin aceste decizii CEPT a incercat să rezolve problemele dezvoltării necoordonate a sistemelor de comunicație mobilă națională individuală folosind standarde nepotrivite.

Alexander Graham Bell a creat primul telefon, insă cu ajutorul invențiilor altor oameni de știință celebri.

Dr. Martic Cooper este inventatorul primului terminal mobil modern. El a inițiat primul apel de pe un telefon celular portabil. Motorola a fost prima firmă care a încorporat tehnologia celulară intr-un dispozitiv portabil.

În anul 1989 Institutul European de Telecomunicații si Standarde (ETSI) a preluat GSM-ul standardizandu-l ulterior, in anul 1990.

Anul 1991 este marcat de începutul serviciului GSM și de redenumirea acestuia în Sistem Global de Comunicații Mobile.

În România istoria GSM începe în anul 1996, la data de 21 iulie 1996 când Ministerul Comunicațiilor a organizat o licitație publică in urma careia s-au acordat două licențe pe o perioadă de 10 ani de operare în telecomunicațiile mobile din sistemul GSM. Acesta a fost începutul telefoniei mobile în România, exceptând sistemul telefonic mobil NMT 450 care a aparut in anul 1994 și care funcționa doar pe teritoriul României.

Introducerea GSM-ului în România se datoreaza Uniunii Europene, care promova libera concurență în telecomunicațiile mobile. Schimbarea aceasta a adus cu ea și o serie de scăderi ale costurilor.

În vremea aceea s-a discutat pentru prima dată despre cartele de identificare (SIM), pe suport de plastic dotate cu datele abonatului.

Introducerea GSM-ului a atras cu el o investiție de un miliard de dolari.

În 2013 piața telecom românească a împlinit 16 ani și și-a accentuat ritmul de creștere datorită menținerii dinamismului și a competitivității din anul 2012. (Figura 2.1)

Figura 2.1 Dinamica numărului de furnizori operaționali la nivelul pieței de gros, în funcție de categoriile de servicii oferite în perioada 2011 – 2013

Sursa: www.ancom.org

Din figura 2.1, se observă că : – numărul de furnizori operaționali la nivelul pieței de gros ce oferă servicii de terminare s-a redus de la 51 la 40 în perioada 2011 – 2013;

– numărul de furnizori operaționali la nivelul pieței de gros ce ofera servicii de tranzit a crescut de la 32 la 38 în perioada 2011 – 2013 ;

– numarul de furnizori operaționali la nivelul piței de gros ce ofera servicii de originare a crescut de la 1 la 2 in perioada iunie 2011 – decembrie 2011, iar în perioada 2012 – 2013 a rămas constant (2).

Pe piața din România sunt prezenți cinci operatori de telefonie mobilă: Orange România, Vodafone România, Cosmote România, Romtelecom și RCS & RDS.

2.1.1 Orange România

Aparține grupului "France Telecom" în proporție de 96,8%, companie de telecomunicații răspândită pe cinci continente, cu aproximativ 163 de milioane de utilizatori, astfel ea se numără printre cele mai mari companii din lume.

A luat naștere în Marea Britanie în anul 1990 cu numele “Microtel Communications”, urmând ca un an mai târziu sa ia numele de astazi.

A intrat pe piața românească în luna mai 1997 sub sigla “Dialog”, până în 2002. Momentan, cu o investiție până în anul 2007 de aproximativ 1,4 miliarde de euro, “Orange” este cel mai mare operator de telefonie mobilă din România, lucru ce se datoreaza calității serviciilor, brand-ului și rețelei.

"France Telecom" este operatorul care deține in procent de 96,8% "Orange România".

Cu o acoperire 3G a populației intr-un procent de 98%, aceștia îți oferă posibilitatea de a alege abonamente sau cartele preplatite.

Totodata "Orange România" deține un procent de 4,33% din acțiunile "Orange Moldova" (în trecut "Voxtel" ).

"La sfârșitul anului 2013 Orange România avea peste 10,4 milioane de clienți, ceea ce îi conferea o cotă de piață de peste 40%. "

" Orange se află în competiție directă cu Vodafone pentru cei 13,7 milioane de utilizatori de telefonie mobilă din România. Orange a depășit Vodafone (pe atunci Connex) în privința numărului de clienți în septembrie 2004. Orange a introdus la începutul lui 2005 tehnologia EDGE în patru orașe românești (București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov), o tehnologie de tranziție spre 3G. Acoperirea EDGE a fost extinsa la nivel national în Noiembrie 2006. Serviciile de generația a treia au fost lansate la 7 iunie 2006, iar tehnologia LTE in Decembrie 2012. "

Astăzi, "Orange" este cel mai extins operator de telefonie mobilă din țara noastră, cu un număr de 10.383.481 clienți.

Vehicul de testare a serviciilor 4G

Sursa: hotnews.ro

2.1.2 Vodafone Group Plc.

Companie britanică privată,de telecomunicații, ce este prezentă în 67 de țări.

"Vodafone Group Plc." a venit pe piața românească în luna aprilie 1997 sub sigla "Connex", reprezentând prima rețea de telefonie mobilă din România, iar acum este al doilea operator de telefonie mobilă din România cu un număr de 8.315.000 clienți in decembrie 2013.

Începând cu data de 27 aprilie 2006, după 6 luni de tranziție, în care compania a purtat numele " Connex – Vodafone ", operatorul s-a transformat în " Vodafone România ".

Deși până în anul 2004 a deținut titlul de " operatorul cu cel mai mare numar de clienți de pe piața din România , astăzi "Vodafone" este în luptă directă cu ceilalți competitori.

În data de 25 aprilie 2005 "Vodafone" ("Connex" în acea perioadă) a fost primul operator cu servicii 3G, bazate pe tehnologie UMTS (W-CDMA), urmând ca în 2006 să lanseze serviciul 3G Broadband și mai târziu în februarie 2008 internet mobil de mare viteză. Înca din 2010, "Vodafone" are acoperire de internet de mare viteză pentru un procent de 90% din populația României. În urma unei licitații ce a avut loc în anul 2012, "Vodafone" a platit 228,52 milioane de euro în două tranșe pentru licențele telecom.

Vodafone România a obținut în anul fiscal 2013-2014 venituri din servicii 703,7 de milioane de euro, în scadere cu 0,9% față de anul trecut, în bază organică, în principal din cauza scăderii tarifelor de terminare. Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2014 au fost de 173,6 de milioane de euro, în creștere cu 3,8%, în bază organică, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sursa : mediafax.ro

După Germania și Portugalia, România este următoarea țară aleasă de către "Vodafone" pentru lansarea serviciilor LTE.

Vodafone Group intră pe piața de software auto prin achiziția companiei italiene Cobra Automotive Technologies, între ai cărei clienți se află Renault, Toyota Motor și Ferrari, precum și asigurători care pot fi notificați, de exemplu, prin senzori de producerea unor coliziuni. Grupul britanic a convenit cu principalii acționari ai Cobra achiziția unei participații de 74% la companie, lansând și o ofertă de preluare a restului de acțiuni, transmite Bloomberg. Constructorii auto, operatorii de telefonie și producătorii de software vor să își dezvolte afacerile prin includerea accesului la Internet și a automatizării în vehicule și alte dispozitive, cum ar fi automatele de vânzări.

"Vodafone vrea să unifice soluțiile. Deacă furnizez SIM-uri unui producător auto, ar trebui să pot genera mai multă valoare prin furnizarea softului", a arătat Guy Peddy, analist la Macquarie Bank în Londra.

Acțiunile Cobra au crescut cu 49% în urma informației, la bursa din Milano. Cobra, listată la bursă din 2006, are o capitalizare de piață de 143 de milioane de euro. La 31 martie, Cobra avea datorii nete de 48 de milioane de euro.

Titlurile Vodafone sunt în declin cu 0,5%, În luna martie, Vodafone a obținut un contract de furnizare de carduri SIM grupului german Volkswagen și diviziei de lux a acestuia Audi. Vodafone are un contract similar cu BMW.

Acordul convenit permite Vodafone să ofere producătorilor auto o serie de servicii de conectivitate și aplicații și oportunități mai mari de câștigare a mai multor contracte, potrivit purtătorului de cuvânt Simon Gordon.

Vodafone ar putea totodată să folosească tehnologia Cobra de identificare a poziției, utilizată în localizarea vehiculelor furate și managementul flotelor auto.

Verizon Communications a realizat o achiiție similară în 2012, cumpărând Hughes Telematics pentru 612 milioane de dolari.

Vodafone ar putea să se extindă și în afara serviciilor de voce și date prin achiziția unor producători de celemente hardware, cum ar fi senzorii, a spus Gordon, adăugând că o astfel de tranzacție nu este iminentă.

2.1.3 Cosmote România

Se clasează pe locul al treilea în rândul operatorilor de telefonie mobilă din România.

La sfârșitul anului 1998 a primit licența de la Guvern, dar s-a lansat pe piață cateva luni mai târziu, în luna martie 1999 sub sigla "Cosmorom" până în anul 2005 când a devenit " Cosmote".

La doi ani după schimbarea denumirii, "Cosmote" a anunțat depășirea numărului de 2 milioane de utilizatori, ceea ce a însemnat că aceștia și-au dublat numărul total de clienți pe parcusul unui singur trimestru.

"Încă de la începutul activităților sale comerciale, COSMOTE România și-a asumat un plan ambițios de extindere a rețelei, precum și o strategie corespunzătoare pentru a furniza servicii de telefonie mobilă de calitate, accesibile tuturor, câștigând titlul de operatorul cu cea mai rapidă dezvoltare din România. Compania a introdus servicii atractive în colaborare cu Romtelecom, precum și soluții de internet mobil competitive atât pentru clienții rezidentiali, cât și cei business, concentrându-se de asemenea și pe segmentul smartphone. "

"Cosmote România" deține aproximativ 520 de puncte de vânzare în România și a reușit sa-și dubleze acoperirea geografica si a populației, intr-o perioada de doar un an de zile, datorită investițiilor permanente.

"La sfârșitul anului 2013, COSMOTE înregistra 6,1 milioane de clienți, din care 25,9% abonați. Segmentul de business a crescut în 2013 cu 10,3% față de 2012. Deși 2013 a fost un an plin de provocări, veniturile în T4 au crescut cu 8,1% de la un an la altul, atingând valoarea de 123 milioane euro. Per total, veniturile din 2013 au rămas relativ stabile, la 458,5 milioane euro. Marja EBITDA Pro-Forma (câștigurile operaționale înaintea dobânzilor, taxelor și amortizărilor) a crescut cu 0,1 puncte procentuale, la 25,9% în 2013 versus 2012, reflectând oferte comerciale cu margini mai mari și performanțe operaționale îmbunătățite. EBITDA a atins valoarea de 118,9 milioane de euro. "

Astăzi, " Cosmote România" este dotat cu o rețea 3G de înaltă calitate pentru 80% din populație și cu o viteză mare pentru Internetul mobil pentru un procent de 67% din populația României.

Tabel 2.1 Evoluția rezultatelor COSMOTE România

Sursa: ro.wikipedia.org

2.1.4 RCS & RDS

A luat naștere pe piața din România în anul 1994.

"Romanian Cable Sistem" ("RCS" ) s-a dezvoltat rapid prin colectarea mai multor rețele de comunicații din țară.

Compania "RCS & RDS" și-a facut apariția în anul 1998 pe piața din Ungaria și un an mai târziu în Slovacia.

Totodată compania activează și pe piețele din Spania, Cehia, Croația și nu în ultimul rând Serbia.

"RCS & RDS" aparține companiei olandeze "Cable Communications Systems" și oferă servicii de televiziune prin cablu, Internet și telefonie fixă și mobilă.

Tabel 2.2 Abonați ai serviciului de telefonie mobilă al companiei RCS & RDS

Sursa: ro.wikipedia.org

RCS&RDS, compania lider pe piața serviciilor de televiziune si de internet din Romania, a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 14 MILIOANE de lei, conform informațiilor de la Ministerul Public de Finanțe.

RCS&RDS, firmă controlată de omul de afaceri orădean Zoltan Teszari, a înregistrat, anul trecut, o pierdere de 13.781.869 de lei, echivalentul a peste 3 milioane de euro.

Conform datelor de la Finanțe, RCS&RDS a avut o cifră de afaceri de 2,1 miliarde de lei, iar veniturile nete au ajuns la aproape 3 miliarde de lei, echivalentul a aproape 700 de milioane de euro.

În anul 2008, RCS&RDS avea o cifră de afaceri netă de 386,7 milioane euro și o pierdere de 22,9 de milioane de euro. 6.654 de persoane lucrau pentru operator în 2008.

În 2011, cifra de afaceri a operatorului era de 478,7 milioane euro, iar pierderile erau de 2,9 milioane euro. În 2011, cifra de afaceri a operatorului era de 478,7 milioane euro, iar pierderile erau de 2,9 milioane euro. Numărul angajaților în 2011 crescuse la 6.910 persoane. Potrivit datelor depuse la Ministerul de Finanțe, RCS&RDS încheiase anul 2012 cu o cifră de afaceri de 459 de milioane de euro, venituri totale de 633 milioane de euro și cu un profit de 19,7 milioane de euro. Numărul angajaților a ajuns la 8.845 persoane. Compania s-a bazat încă de la înființare pe împrumuturi bancare. La finalul anului 2013, RCS&RDS avea datorii de 884 milioane de euro, conform informațiilor de la Ministerul Finanțelor Publice, în creștere de la 838 de milioane de euro, în anul 2012.

2.1.5 Romtelecom

Până la începutul anului 2003, compania "Romtelecom" a fost lider pe piața de telefonie fixă din România.

La început, "Romtelecom" a aparținut statului român, însă ulterior a fost preluată în proporție de 54,01 % de către "Organizația Elenă de Telecomunicații", mai exact "OTE".

Începând cu anul 2013, când rețeaua "Zapp" de operare pe CDMA s-a închis, "Romtelecom" a rămas unica astfel de rețea.

"Romtelecom" activează pe piețele de telefonie fixă, televiziune digitală prin satelit și Internet.

Telefonia fixă a înregistrat în ultimii ani o scădere dramatică. (Figura 2.2) Dacă pe sectorul persoane fizice scăderea a fost vizibilă, pentru segmentul de business lucrurile stau putin diferit. Aici e clar că firmele au nevoie de servicii de telefonie fixă. Companiile generează 60% din trafic.

Figura 2.2 Evoluția numărului de linii telefonice alocate telefoanelor publice cu plată în perioada 2011 – 2013

Sursa: www.ancom.org

Segmentul de business, spun specialistii, este cel care aduce mare parte a veniturilor operatorilor de telefonie fixă. In ceea ce privește traficul generat, segmentul de business constituie aproximativ 60% din traficul total, iar segmentul rezidențial doar 40%,.

Venind în întâmpinarea acestui trend, companiile de telefonie mobilă s-au adaptat rapid, oferind în pachete atractive și servicii de telefonie fixă.

2.2 Cererea și oferta

Formarea și dezvoltarea economiei de piață la nivel global, dezvoltarea tehnologiilor informaționale și de comunicații, iar odată cu acestea – creșterea cererii privind noile mijloace și servicii în domeniul comunicațiilor, precum și îmbunătățirea calității vieții sunt determinate în mare parte de utilizarea eficientă a informației ca cea mai importantă resursă de dezvoltare social economică.

Din aceste considerente, este necesară perfectarea și dezvoltarea ulterioară a statisticii comunicațiilor și informatizării. Datele statistice de încredere sunt necesare pentru monitorizarea dezvoltării societății informaționale, atît la nivel național, cît și la nivel global.

“Nevoile umane reprezintă dorința noastră de a avea, a ști, a crede și de a ne însuși bunuri.” Nevoile umane sunt de două feluri, nevoi “ de lux ” și nevoi de bază.

La început, atunci când au apărut telefoanele mobile, acestea erau considerate o nevoie de lux ținând cont de prețul ridicat al acestora. Pe parcurs piața de telefonie mobilă s-a dezvoltat și astfel prețurile au scăzut, iar nevoia “ de lux ” s-a transformat intr-o nevoie vitală.

În zilele noastre, telefonul mobil este indispensabil și totodata un accesoriu modern de care, în special tinerii , sunt nedezlipiți. Dorința lor de a fi în permanență în pas cu tehnologia, a accelerat dezvoltarea extensiva a pieței și cererea de servicii de telefonie mobilă.

Având în vedere aceste aspecte, ofertele sunt din ce în ce mai atractive și concurența din ce în ce mai strânsă. Un exemplu îl constituie serviciul 3G ( internet la viteza mai mare la costuri reduse), care a debutat în anul 2005 și 4G în anul 2013. (Tabel 2.3)

Tabel 2.3 Lista alocărilor de spectru 4G pentru perioada 2012-2014 și 2014-2029

Sursa: http://www.go4it.ro/networking

Cererea de pachete de date mobile, precum și cererea de servicii de televiziune, disponibile atât pe TV, cât și pe terminalele inteligente, a crescut anul trecut. Aceasta tendință va continua și în 2014, pe fondul creșterii ratei de penetrare a tabletelor și smartphone-urilor, potrivit EuroGsm, retailer telecom. "Anul trecut a continuat trendul ascendent al cererii de pachete integrate, care conțin minute în rețea și naționale, servicii de date și smartphone-uri sau tablete la prețuri speciale. Estimăm creșterea consumului de date și în acest an, odată cu cea a numărului utilizatorilor de device-uri inteligente", a declarat Zoltan Halmai, director comercial EuroGsm.

O tendință interesantă este creșterea cererii de pachete cu tablete la prețuri preferențiale, alături de serviciile de date și televiziune, în special în rândul părinților, aceștia achiziționându-le pentru a servi drept un mediu-suport în educația celor mici.
Un serviciu care va înregistra o creștere și în 2014 va fi cel de televiziune, datorită conținutului multimedia oferit pe mai multe tipuri de ecrane, de la TV până la smartphone sau tableta.

"Referitor la pachetele achiziționate în zonele rurale, sunt preferate în special serviciile de bază de tipul voce sau TV, în timp ce în localitățile urbane predomină cererea pentru abonamente care includ un trafic de date nelimitat, asociate în general cu servicii de voce și televiziune mai complexe", a adaugat Halmai. Românii sunt dispuși să plateasca mai mult pentru pachete integrate.

Pe segmentul cartelelor preplatite, sumele medii de achiziție pentru smartphone-uri și tablete sunt în stagnare, pe fondul unei competiții puternice între jucătorii din piața. (Figura 2.3)

Figura 2.3 Evoluția anuală a numărului total de „utilizatori” de servicii de telefonie mobilă și a ratei de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă (cartele SIM

„active”) în perioada 2011 – 2013

Sursa: Raport integrat DS-sem. II ANCOM

În cazul abonamentelor însă, bugetul diferă în funcție de pachetul preferat de către clienți. ( Figura 2.4) .

Datorită diversității serviciilor și a beneficiilor, clienții pot achiziționa smartphone-uri și tablete chiar și la 0 euro.

Figura 2.4 Structura numărului de „utilizatori” de servicii de telefonie mobilă cu abonament, în funcție de categoria de utilizatori (persoane fizice, respectiv persoane juridice), la data de 31.12.2013

Sursa: Raport integrat DS-sem. II ANCOM

"Pentru perioada următoare, estimăm o ușoară creștere a bugetului mediu de achiziție pentru servicii telecom, bazată pe completarea serviciilor de voce cu opțiuni de date și televiziune", a adăugat reprezentantul EuroGsm.

Clienții au mai multă încredere în operatori decât în rețelele de socializare, considerându-i capabili să le garanteze securitatea într-o gama largă de servicii. In acelați timp, îi consideră principalii responsabili în caz de amenințări primite de la terțe părți, pentru atacuri de tip mobile malware sau rogue apps. Pentru a contracara aceste riscuri, operatorii trebuie să colaboreze cu organismele guvernamentale pentru a-și clarifica responsabilitățile în domenii precum anti-terorismul și conținutul pentru copii. O colaborare extinsă este de asemenea necesară cu furnizorii și partenerii, pentru a aborda problemele de confidențialitate și de securitate în zonele de servicii noi, cum ar fi cele de cloud security și de aplicații mobile. Parametrii și indicatorii cheie de performanță (KPI) pe care operatorii îi utilizează pentru operațiunile lor interne și pentru a comunica performanțele către audiențele externe nu au ținut pasul cu trecerea de la modelele de business bazate pe servicii de voce la cele bazate pe servicii de date.

Mulți dintre acești parametri vizează doar serviciile și rețeaua și nu oferă suficiente detalii despre cum s-ar putea îmbunătăți experiența clienților. In plus, indicatorii utilizați în raportările externe, cum ar fi venitul mediu pe utilizator (ARPU), nu mai oferă investitorilor o imagine completă. In aceste condiții, operatorii vor fi nevoiți să-și definească urgent un nou set de măsurare a performanței, care să vizeze în primul rând clientul.

Conform unui studiu Ernst & Young, cadrul de reglementare reprezintă principala problemă a 41% dintre furnizorii de servicii de internet în următorii cinci ani. Eliberarea noilor spectre de frecvență pentru comunicații mobile conturează noile structuri de piață 4G. Incertitudinile legate de politicile de reglementare a noilor structuri de piață schimbă optica agențiilor de reglementare asupra separării rețelelor en-gros de cele en-detail pentru furnizarea benzii largi ultra-rapide.

Lipsa flexibilității organizaționale este un risc nou intrat în topul din acest an, fiind generat de nevoia operatorilor de a dezvolta organizații mai flexibile, capabile să implementeze noile strategii. Trecerea la serviciile de date, intensificarea parteneriatelor dar și cresterea imperioasă a nevoii de a răspunde rapid cererilor pieței au produs deja schimbări majore în companii. (Figura 2.5)

Figura 2.5 Structura conexiunilor active de acces la internet în bandă largă furnizate la puncte mobile, la data de 31.12.2013

Sursa: ancom.org

Însa, acestea nu mai sunt suficiente. Operatorii trebuie acum să-ți alinieze unitățile de business pentru a maximiza economiile de scară, pentru a-și consolida poziția geografică, echilibrând balanța între prezența globală și nevoia de a răspunde specificului local. In obținerea structurii celei mai potrivite, flexibilitatea și pragmatismul sunt esențiale.

Noile tipuri de conectivitate, cum ar fi machine-to-machine (M2M), redefinesc rapid conceptul de conectivitate și promit eficiență crescută, centrare superioară pe client și creșterea valorii infrastructurii existente. Fiind servicii emergente, ele obligă operatorii să adopte noi modele de evaluare a acestora și să facă față unor noi riscuri reputaționale și de reglementare și unor costuri crescute sau ARPU (venit mediu pe utilizator) scăzut. Demersul implică și identificarea unor noi competențe de bază care să aduca valoare companiei. Acestea pot să diferențieze operatorii în piață și să-i ajute să delimiteze serviciile pe care le pot dezvolta în interior de cele care necesită parteneriate sau care trebuie externalizate. Presiunile generate de reglementările din industrie rămân o preocupare cheie în acest sector unde schimbările politicilor de reglementare frânează investițiile.

Între timp, normele din mediul online privind datele personale și cele de securitate rămân discutabile. Imposibilitatea de a formula puncte de vedere clare cu privire la protejarea datelor personale, în termeni de responsabilități asumate față de utilizatorii finali și de alți jucători din industrie, ar putea submina rolul operatorilor în era digitală.

Riscurile aferente investiției în infrastructură sunt mai importante acum decât în anii precedenți, ținând cont de faptul că implementările de servicii Long Term Evolution (LTE) sunt în curs și că multe țări și-au stabilit deja obiective agresive în privința implementării benzii largi. Operatorii au reușit, până acum, să controleze cheltuielile de capital cu ajutorul nivelului ridicat de lichidități, însă lipsa de încredere în rentabilitatea investițiilor poate atrage după sine o reducere a investițiilor care se va traduce într-o reducere a creșterii business-ului în viitor. Forțele externe, cum ar fi reglementările și cererea, îi fac pe operatori prudenți în a investi în infrastructură, iar incertitudinile asupra noilor structuri de piață generează îndoieli asupra veniturilor potențiale ale noilor servicii. Controlul prea puternic asupra investițiilor poate submina calitatea serviciilor, competitivitatea și perspectivele de creștere ale acestora.

Pentru a rămâne competitivi, operatorii au nevoie să pună pe piață cât mai repede servicii noi, motiv pentru care colectează din ce în ce mai multe date despre clienți. Operatorii ar trebui să reanalizeze aceste date din unghiuri diferite pentru a-și îmbunătăți poziționarea și

pentru a anticipa schimbările pieței și ale clienților. In trecerea de la minute la volume de bytes, operatorii trebuie să utilizeze informații exacte și cuprinzătoare privind atât industria, cât și comportamentul consumatorilor. ( Figura 2.6)

Acestea trebuie susținute și integrate de suportul operațional și de sistemele de facturare.

Figura 2.6 Structura numărului de „utilizatori” de servicii de telefonie mobilă (cartele SIM „active”), în funcție de modalitatea de plată utilizată și de categoria de utilizatori, în perioada 2011 – 2013

Sursa: Raport integrat DS-sem. II ANCOM

Operatorii telecom se confruntă cu schimbari importante survenite în cererile clienților și în relația cu competitorii și autoritățile de reglementare. In acest context, adaptarea modelelor de business pentru a răspunde noilor cereri de servicii de date devine esențială pentru toți jucătorii din industrie și este principalul risc ce amenință sectorul în 2014. Ca răspuns, operatorii trebuie să-și adapteze modelele de business la un ecosistem mai larg pentru abonații individuali, cum ar fi segmentele de servicii de sănătate și utilități și să decida pe ce surse de venit să se focalizeze în acest mediu extins.

Veniturile potențiale pe segmentul enterprise rămân ridicate comparativ cu cele pentru abonații individuali, dar operatorii ar trebui să-și modifice abordarea de provizionare (de exemplu furnizarea de cloud computing pentru IMM-uri). Operatorii ar trebui să-și lărgească gama modelelor de facturare, susținute de modele de business pe verticalele de piață utilizând de exemplu servicii în cloud.

Rețelele operatorilor sunt acum platforme de acces către un numar cât mai larg de sectoare și servicii, cum ar fi TV, retail, bănci, iar dispozitivele mobile joacă un rol crucial în formarea experienței clientului. Modificările de mentalitate și comportament ale consumatorului continuă în ritm accelerat, de aceea adaptarea ofertei de servicii și a experienței clientului la aceste schimbări este vitală. Operatorii trebuie să comunice clar valoarea adaugată a noilor servicii provizionate, cum ar fi acreditările de securitate în cazul serviciilor de rețea enterprise, abilitatea de a livra noi tipuri de pachete pentru clienți și de a acționa ca furnizor de încredere a noilor servicii emergente m-payments.

2.3 Structura pieței de telefonie mobilă din România

Operatorii de telefonie mobilă din România se adresează tuturor cetățenilor, fără a ține cont de vârstă, sex, ocupație, venituri,etc. Serviciile furnizate de aceștia au in principal un caracter general.

În mod special ei se adresează persoanelor din mediu urban, persoane dezvoltate, receptive la tehnologie. (Tabel 2.4)

Tabel 2.4 Rata de penetrare a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe la nivel național, respectiv rata de penetrare a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe din mediul urban/rural, în perioada 2011 – 2013

Sursa: Raport integrat DS-sem II ANCOM

Atât persoanele fizice, cât și cele juridice se află în vizorul operatorilor de telefonie mobilă din România.

Datorită concurenței accentuate din ultima perioadă, operatorii de telefonie mobilă din România își diversifică tot mai mult gama de servicii adaptate fiecarui segment țintă.

În procesul de segmentare al piței pe care fiecare operator în parte îl desfășoară se ține cont de următorii factori determinanți:

Persoane fizice:

Tineri, studenți, elevi și persoane cu o vârstă cuprinsă între 50 – 55 ani;

Nivel de instruire cel puțin mediu;

Ambele sexe în cazul tinerilor, iar în cazul adulților predomină bărbații;

Persoane care trăiesc dominant în mediul urban;

Venituri cuprinse între 500 – 700 lei;

Aduții au în general abonament, iar tinerii cartelă SIM.

Persoane juridice:

Organizații tinere;

Companii ce aparțin domeniilor care implică deplasarea angajaților;

Aproximativ 60% au abonamente;

Fanilia:

Vechimea;

Să aibă cel puțin 2 membri;

Să aibă un salariu minim pe economie sau chiar mai mic în unele cazuri;

Ocupația nu este foarte importantă;

Mediul urban și mediul rural;

Să aibă domiciuliul în România;

Motivele achiziționării: ajută comunicarea în familie;

Serviciile cumpărate difera de la un membru la altul, în funcție de preferințe;

Locul cumpărării: locuri apropiate de domiciliu.

Grupuri țintă:

– 10 – 15 ani: tehnologia 3G sau 2G ( deși aparent, cei mai mici au telefoanele de ultima

generație); folosesc în general cartele pre pay, cu opțiuni de minute în rețea

– 15 – 65 ani : 3G si 4G, vor migra spre 4G cand va fi disponibilă opțiunea de voce; folosesc

în general abonamente (pt. smartphone) cu prețuri destul de ridicate și opțiuni în special de

internet

– >65 ani: 3G si 2G; folosesc în general abonamente dar la prețuri reduse, abonamentele sunt

mai simple, cartelele trebuie reincărcate și ei nu se pricep la asta..

O companie de telecomunicații iși scoate banii pe licențele cumpărate , deci o sumă de aproximativ 200 mil euro în 3 luni și asta doar din abonați. Cheltuiala respectivă este făcută în schimb pe 15 ani, deci profiturile sunt destul de mari.

2.4 Modul de formare a tarifelor produselor și serviciilor de telefonie mobilă

Prețul sau tariful înseamnă valoarea de piață a unui produs sau serviciu, în funcție de piață, dar și de raportul cerere – ofertă.

Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor, sunt platite intre operatori pentru convorbirile clientilor in afara retelei la care sunt abonati sau au cartela prepaid. Acest pret se regaseste in tariful perceput clientului care initiaza apelul.

În procesul de stabilire a prețului final al unui produs sau serviciu, operatorii de telefonie mobilă din România au ca obiectiv principal acoperirea cheltuielilor pe care le au cu salariații, cu taxele, etc. Cu toate aceastea, prețul nu poate fi fixat de către operatorii de telefonie mobilă doar după bunul lor plac, ținând cont de condițiile impuse de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Totodată ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) se află în subordinea Comisiei Europene. Totul se desfășoară la nivel european.

ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) are puterea de a decide ce operatori de rețele și servicii de comunicații electronice pot acționa pe piața de telefonie mobilă din România, iar celor existenți le impune anumite reguli.

Modul de calcul al tarifelor de pe piață depinde tot de ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații). Aestea este stabilit cu ajutorul analizei de piață.

"Furnizorii desemnați cu putere semnificativă pe piață au obligația de a percepe pentru furnizarea serviciului de interconectare în vederea terminării apelurilor la puncte mobile, tarife fundamentate în funcție de costuri, determinate pe baza unui model de calculație a costurilor incrementale pe termen lung realizat de ANCOM. "

Potrivit ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), modelul de calculație a costurilor utilizat pentru fundamentarea în funcție de costuri a tarifelor serviciilor reglementate a fost " modelul LRAIC + pentru rețele mobile.

În urma observațiilor primite în consultarea publică a măsurilor, tarifele maxime pentru terminarea apelurilor vor fi de 0,14 eurocenți/minut pentru terminarea la puncte fixe (in scadere de la 0,67 eurocenți/minut) și de 0,96 eurocenți/minut, în scădere de la 3,07 eurocenți/minut, pentru terminarea apelurilor la puncte mobile. Noile măsuri urmează să fie consultate și la nivel european. Totodată, arbitrul pieței telecom a stabilit noi plafoane tarifare pentru serviciile auxiliare de interconectare oferite de toți furnizorii de rețele de comunicații, respectiv pentru serviciile de tranzit national al apelurilor, serviciile de linii închiriate segmente terminale și serviciile de "backhaul" pe suport Ethernet, furnizate de societatea Romtelecom.

Tariful de terminare se facturează exclusiv în cazul apelurilor în afara rețelei și reprezintă prețul pe care rețeaua apelată îl solicită pentru acceptarea apelului.
ANCOM urmează să notifice Comisiei Europene și autorităților nationale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene setul de măsuri propuse, împreuna cu motivele care stau la baza acestor măsuri. Forul european și celelalte autoritati de reglementare vor putea transmite ANCOM comentarii și observații în termen de o lună de la data notificării. In prezent, pe piața de profil din România existau, la jumatatea anului 2013, un număr de cinci furnizori de servicii de telefonie mobilă: Cosmote, Orange, RCS&RDS, Romtelecom și Vodafone.

Tariful maxim pentru convorbirile efectuate la puncte fixe va fi de 0,14 eurocenți/minut, în timp ce pentru convorbirile la puncte mobile acesta nu va depăsi 0,96 eurocenți/minut, potrivit noilor plafoane tarifare stabilite de către Autoritatea Nationala pentru Administrare și Reglementare în Comunicatii (ANCOM), dar care urmează să primească și acordul Comisiei Europene (CE). ( Figura 2.7)

Figura 2.7 Structura volumului de trafic de voce realizat de către furnizorii care utilizează rețelele publice fixe ale altor operatori, în funcție de modalitatea de acces

la rețea/modalitatea de furnizare a serviciilor, în anul 2013

Sursa: Raport integrat DS-sem. II ANCOM

ANCOM arăta, intr-un comunicat remis AGERPRES, că a finalizat ultima runda de dezbateri naționale asupra noilor tarife maxime pentru serviciile de interconectare în vederea

terminării apelurilor telefonice la puncte fixe și mobile.

Tarifele au fost determinate pe baza unor modele de calculație a costurilor și vor intra în vigoare dupa finalizarea etapei obligatorii de consultare europeană. "Reducerea tarifelor de terminare la telefonie este necesară pentru a stimula concurența în piața serviciilor de telefonie. Deși rata de penetrare a telefoanelor inteligente este comparabilă în Romania cu cea din Franța sau Germania, peste 70% din utilizatorii din România iși limitează apelurile naționale de pe telefonul mobil din cauză că sunt preocupați de costurile prea mari ale comunicării. Apelurile "în rețea" au ajuns să reprezinte aproape 90% din totalul traficului de apeluri la puncte mobile", notează ANCOM.

Noile tarife vor deveni obligatorii pentru toti furnizorii de rețele din România identificați cu putere semnificativă pe piețele de terminare a apelurilor la puncte fixe si mobile.
In plus, ca și până acum, tarifele de terminare nu sunt diferențiate în funcție de tehnologia utilizată (de exemplu, 2G sau 3G, PSTN sau IP), de intervalul orar în care au loc apelurile sau de originea lor (puncte fixe, puncte mobile, rețele naționale sau internaționale).

2.5 Securitatea informației

Securitatea informației se ocupă cu protejarea informației și sistemelor informatice de accesul neautorizat, folosirea, dezvăluirea, întreruperea, modificarea or distrugerea lor. Cele trei componente ale securității informației sunt: confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea. Confidențialitatea este asigurata prin criptarea informației. Integritatea se obține prin mecanisme și algoritmi de dispersie. Disponibilitatea e asigurata prin întărirea securității rețelei sau rețelelor de sisteme informatice și asigurarea de copii de siguranță.

Figura 2.8

Sursa:http://www.tutorialeonline.net/ro/article/securitatea-informatiei-tehnici-de-penetrare-a-securitatii-web

Securitatea informației distribuită în rețele de calculatoare nu este o problemă ce ține de tehnologie, ci este o problemă umană și de management. Metodele de protecție specifice tehnologiei informatice din ziua de astăzi sunt variate, depinzând de tipul de vulnerabilități pe care le protejează. Soluțiile date de programele antivirus, antispam, antispyware, echipamentele sau programele de tip firewall, VPN, programele de detecție și prevenire a intruziunii (IDS, IPS) sau criptarea informației sunt metode folosite pe scară largă de toți cei care sunt conștienți de riscurile comunicațiilor în era Internetului.

În acest sens, Bitdefender și Orange au încheiat în 2013 un parteneriat în urma căruia clienții celui mai mare operator de telefonie mobilă din piață beneficiază de protecție antivirus pentru tabletele și telefoanele cu sistemul de operare Android, precum și de o aplicație dedicată controlului parental. Astfel, Bitdefender a integrat cele mai performante tehnologii de securitate, recunoscute la nivel global, în aplicațiile Orange Antivirus și Orange Content Lock, pentru protecție de top împotriva amenințărilor informatice și pentru a ușura supravegherea copiilor.

“Androidul este în capul listei creatorilor de viruși pentru mobil pe fondul cotei mari de piață pe care o deține, iar amenințările informatice pentru acest tip de dispozitive mobile se diversifică rapid și devin din ce în ce mai complexe. Fie că urmăresc furtul de informații personale, accesul la conturile bancare sau furtul de bani prin umflarea facturilor utilizatorilor, virușii de Android pot fi extrem de periculoși fiind integrați de foarte multe ori în aplicații legitime. Tocmai de aceea alăturarea soluțiilor de securitate și a celor de control parental serviciilor de comunicații mobile este esențială, iar parteneriatul între furnizorul numărul unu din piața de securitate și liderul pieței de telecom a venit natural”, a declarat Valentin Jurcuț, Business Development Director, România, CEE, CIS, Bitdefender.

Soluțiile de securitate Orange Antivirus și Orange Content Lock, dedicate utilizatorilor care folosesc sistemul de operare Android se pot descărca din magazinul online GooglePlay și beneficiază de trafic nelimitat.

“Telefoanele și tabletele sunt prezente în viața clienților noțtri mai mult decât orice alt dispozitiv electronic si, în acest context, securitatea pe telefonul mobil a devenit o preocupare majoră pentru Orange. Ne-am dorit să oferim clienților noștri protecția de care au nevoie pe internet, precum și mijloacele de a-și proteja copiii în interacțiunea lor cu dispozitivele mobile“, a declarat Stjepan Udovicic, Marketing Director în cadrul Orange România.

Conform studiilor Bitdefender, virușii care trimit SMS-uri la numere premium sunt în top din punct de vedere al numărului de atacuri, iar noile amenințări, ce blochează terminalul și solicită plata unei amenzi sau virușii bancari incep să înregistreze creșteri.

CONCLUZII

În urma efectuării acestei analize se poate afirma că marketingul, cu toate că este o știință implementată în activitatea agenților economici doar de câteva decenii, s-a sedimentat în timp și și-a găsit aplicabilitate în foarte multe sectoare din domeniul economic și nu numai.

Se poate concluziona că marketingul a apărut din nevoia de a satisface, într-o măsură cât mai adecvată, nevoile societăților consumatoare.

Marketingul creează opțiuni de satisfacere a nevoilor ce apar la un moment dat pe piață. Expansiunea piețelor și globalizarea au indus agenților economici, dorința de extindere a granițelor piețelor pe care activează, astfel prin internaționalizarea activităților a apărut necesitatea unei ramuri a marketingului care să reflecte posibilitatea acoperirii diversității de cerințe venite din partea noilor consumatori. Astfel a apărut marketingul internațional fiind implementat în activitatea întreprinderilor ce aveau piețe internaționale de desfacere, promovare și vânzare a produselor acestora.

Tot datorită evoluției în timp a apărut și ramura marketingului reprezentată de marketingul serviciilor. Companiile de succes din sectorul serviciilor au o strategie precisă, clară, competitivă. Ele au o "rațiune de a fi" care impulsionează firma și care definește serviciul prestat. Cu o strategie bine conturată, managerii au mai ușor posibilitatea de a accepta sau refuza anumite inițiative; cu o strategie bine conturată, prestatorii știu mai bine cum să deservească consumatorii. Strategia va fi ghidul firmei. Strategia unui serviciu este un obiectiv, o chemare. Această strategie poate fi exprimată, în cele mai multe cazuri, în fraze sau cuvinte puține; cuvintele își ating scopul numai dacă exprimă esența valorilor firmei, dacă impulsionează dorința de realizare. Dacă angajații trebuie să caute strategia firmei într-un manual, atunci compania

nu are o strategie.

Esența strategiei serviciului o reprezintă calitatea acestuia. Rolul decisiv al calității serviciului este reprezentat de elementele esențiale: corectitudine în prestarea serviciului, promptitudine, politețe și amabilitatea în fața consumatorilor. O firmă trebuie să dea viață strategiei sale. Mitul cuvintelor nu este suficient, criteriile de selecție ale personalului, educarea și perfecționarea acestuia, sistemul de evaluare al performanțelor și recompensarea contribuie la succesul strategiei.

Strategia serviciului trebuie să contribuie și la creșterea sistemului de valori al firmei. Dacă sistemul de valori contrazice strategia proiectată, atunci sistemul trebuie schimbat sau strategia va eșua. O strategie adevărată ajută fiecare angajat să-și dezvolte cunoștințele și aptitudinile, să-și ridice nivelul aspirațiilor. O strategie excelentă impune creativitate și asumarea riscurilor la nivelul întregii firme, nu doar al managementului. O strategie performantă presupune eforturi maxime; eforturile mici nu sunt suficiente pentru obținerea performanței. Strategia serviciului trebuie să împingă organizația să presteze peste limitele mediocrității.

Schimbarea tehnologică a condus la globalizarea piețelor, reducând distanța și costurile de comunicare și procesare a informației, permițând astfel firmelor să scape de constrângerile legislative naționale.

Globalizarea a fost puternică în sectorul telecomunicațiilor. Strategiile economice ale operatorilor de telefonie au fost conduse de revoluția tehnologică și investițiile în tehnologii, care nu pot fi recuperate servind doar piețele naționale separate.

Evoluția tehnologică rapidă este responsabilă, în principal, de transformările cererii și ofertei pe piața de telecomunicații.

Strategia câștigătoare a ultimilor ani pe piața de telecomunicații a fost cea a consolidărilor și parteneriatelor, pentru că, prin scăderea costurilor fixe pe client și oferirea a cât mai multe servicii, operatorii de telecom au putut concura eficient.

Factorii de succes în ceea ce privește competitivitatea pe segmentul clienților persoane fizice sunt dominarea prin prețuri scăzute, conexiunea la viteză ridicată și competența resursei umane, difuzarea rapidă a informațiilor.

Factorii de succes în ceea ce privește competitivitatea pe segmentul clienților persoane juridice sunt dominarea prin prețuri scăzute, deținerea propriei rețele de telecomunicații, conexiunea la viteză ridicată, difuzarea rapidă a inovațiilor în telecomunicații, competența resursei umane și, nu în ultimul rând, calitatea semnalului și a convorbirilor.

Operatorii Orange, Vodafone, Cosmote și RCS RDS merg umăr la umăr în aceeași direcție, mizând pe serviciile de date și cele în bandă largă, segmente despre care se afirmă că au cel mai mare potențial de dezvoltare.

Competiția se bazează în primul rând pe preț. Prețurile scăzute atrag și clienții care, deși au un buget limitat, pot prezenta interes dar și pe aceia care cumpără un volum mare de servicii.

Telecomunicațiile mobile reprezintă o industrie în care rețelele se află în competiție pentru clienți. Deciziile strategice ale operatorilor sunt dependente de mulți factori și sunt constrânse de decizii legislative.

Pentru a rămâne competitivi, operatorii au nevoie să pună pe piață cât mai repede servicii noi.

Operatorii telecom se confruntă cu schimbari importante survenite în cererile clienților și în relația cu competitorii și autoritățile de reglementare. În acest context, adaptarea modelelor de business pentru a răspunde noilor cereri de servicii de date devine esențială pentru toți jucătorii din industrie și este principalul risc ce amenință sectorul în 2014.

Rețelele operatorilor sunt acum platforme de acces către un numar cât mai larg de sectoare și servicii, cum ar fi TV, retail, bănci, iar dispozitivele mobile joacă un rol crucial în formarea experienței clientului.

Operatorii de telefonie mobilă din România se adresează tuturor cetățenilor, fără a ține cont de vârstă, sex, ocupație, venituri,etc. Serviciile furnizate de aceștia au in principal un caracter general.

Prețul sau tariful înseamnă valoarea de piață a unui produs sau serviciu, în funcție de piață, dar și de raportul cerere – ofertă.

Securitatea informației se ocupă cu protejarea informației și sistemelor informatice de accesul neautorizat, folosirea, dezvăluirea, întreruperea, modificarea or distrugerea lor. Cele trei componente ale securității informației sunt: confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure, V., Marketing, Editura Uranus, București, 2002

2. Barbu, C., Politici de produs și preț, Editura PrintXpert, Craiova, 2010

3. Dumitrescu, L., Apostu, C., Marketingul și calitatea serviciilor, Editura Expert, București, 2009

4. Kotler, Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2008

5. Kotler, Ph., Principiile marketingului, Ediția Europeană, Editura Teora, București, 2008

6. Meghișan, Ghe., Nistorescu, T., Marketing, Editura Sitech, Craiova, 2008

7. Nedelea, Al., Politici de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008

8. Petrescu, E., C., Marketing, Editura Uranus, București, 2008

9. Plumb, , Zamfir, A., Ionescu, M, Ionescu, S., „Reingineria serviciilor”, Editura ASE, București, 2004

10. Popescu, A., C., Marketing, Editura Economică, București, 2002

11. Prutianu, Șt., Anastasiei, B., Jijie, I., Cercetarea de marketing, Editura Polirom, Iași, 2002

WEBGRAFIE

1. http://ec.europa.eu/romania/news/telecomunicatii_recomandari_ro.htm

2. www.ancom.org.ro

3. www.business24.ro/articole/evolutie+piata+telefonie+mobila

4. www.businessmagazin.ro/special/istoria-telefoniei-mobile-din-romania-7800961

5. www.consiliulconcurentei.ro

6. www.cosmote.ro

7. www.dailybusiness.ro/stiri

8. www.fin.ase.ro

9. www.orange.ro

10. www.piatafinanciara.ro

11. www.rcs-rds.ro

12. www.revistapresei.net/50111/orange

13. www.ro.wikipedia.org

14. www.romtelecom.ro

15. www.vodafone.ro

16. www.yoda.ro/smartphones/piata-romaneasca

17. www.zf.ro