Gelozie și satisfacție în relație [630510]

Gelozie și satisfacție în relație

1
Abstract

Lucrarea examinează posibilele corelatii intre gelozie si satisfactia in relatii. Scopul
obiectivului general al acestei cercetări este de a observa dacă există vreo legătură între
gelozie și satisfacția în relație. In lucrare sunt analizate pe rand in conformitate cu literatura
de specialitate : gelozia si subdimensiuni ale acesteia dar si gelozia in relatie cu diferite
trasaturi de personalitate, satisfactia in relatie si subdimensiuni ale acesteia prescum si
trasaturi de personali tate puse in relatie cu aceasta. In lucrare mai sunt analizati factori care
faciliteaza, influenteaza sau mediaza atat gelozia cat si satisfactia in relatii. Concluzia este ca
in Romania, introducerea elementelor de gen in educatie trebuie sa inceapa cu fo rmarea unui
cadru institutional si cu pregatirea cadrelor didactice. Concluzia este ca între gelozie și
satisfacția în relație nu s -a înregistrat nici -o corelație .

Cuvinte cheie: cercetare, gelozie, satisfacție în relație .

Gelozie și satisfacție în relație

2
1. Introducere

1.1. Influenta geloziei asupra satisfactiei in relatii

Atunci cand vorbim de geloz ie, am putea vorbi despre cel putin trei lucruri diferite: am
putea vorbi in primul rand de gelozie ca despre un anume tip de comportament , un fel de
competitivitate cu un rival, real sau imaginar. Am mai putea vorbi de gelozie ca tip de
gandire , un fel de dorinta de exclusivitate in ceea ce priveste relatiile. Sau am mai putea vorbi,
fireste, de gelozie ca emotie , de fapt de o combinatie de emotii, de reactii emotionale,
combinatie care in clude frica, furie si anxietate.
Ca emotie, o resimtim atunci cand credem ca partenerul ofera altcuiva ceea ce consideram
ca ni se cuvine numai noua – iubire, atentie etc. Gelozia inseamna, de asemenea teama, teama
de a nu il pierde pe celalalt. Aceasta combinatie de emotii este de fapt cea mai importanta
atunci cand vorbim despre gelozie pentru ca aici se circumscriu si intrebarile daca gelozia este
normala, daca gelozia este o boala si daca gelozia se trateaza.
Ne-am putea gandi la gelozie ca la un continuum care are la un capat absenta totala a
geloziei, iar in celalalt gelozie excesiva, gelozie patologica, numita si gelozie
morbida. Ambele forme de gelozie extrema sunt nesanatoase.
Absenta totala a geloziei, in orice situa tie presupune un grad nefiresc de apatie. Gelozia
excesiva estenesanatoasa si distructiva in toate relatiile. Formele extreme de gelozie, gelozie
morbida care difera de formele de gelozie 'normala' nu numai prin intensitate sau prin durata.
Sentimente le puternice contin fata de 'mixul' obisnuit de furie, anxietate si frica si
puternice sentimente de inadecvare, insecuritate precum si suspiciozitate exagerata sau
interpretativitate. Persoanele care sufera de gelozie morbida sunt predispuse la anxietate
severa, depresie, dificultati in controlul furiei si se pot angaja in comportamente auto –
distructive.
Orice persoana poate fi ocazional geloasa. A iti pasa de cineva inseamna ca uneori
poate sa iti fie teama de posibilitatea pierderii persoanei dorite . Diferenta intre forma de

Gelozie și satisfacție în relație

3
gelozie obisnuita si acea forma de gelozie patologica rezida si in 'recuperare': in timp ce in
gelozia obisnuita gelosii isi dau seama adeseori ca banuielile lor sunt nefondate persoanele
care sufera de gelozie morbida devin obse dati de temerile lor si cauta in mod constant semne
care sa le confirme ca suspiciunile sunt adevarate.
Studiile arata ca barbatii si femeile tind sa sufere de gelozie pentru motive diferite, de
exemplu atractivitatea fizica la un potential rival inci ta la gelozie mai degraba la femei decat
la barbati.
Formele de gelozie (si chiar gradul de intensitate a acesteia) sunt conditionate cultural.
Normele culturale decid adeseori cand, daca si in ce fel trebuie sa suferim de gelozie.
Formele de gel ozie care depasesc limitele largi ale normalului pot fi abordate
psihoterapeutic. In viata de zi cu zi toti am dezvoltat anumite strategii de a coexista cu diferite
grade de gelozie. Cand acestea se dovedesc insa ineficiente psihoterapia poate ajuta la
restabilirea controlului.

Gelozie și satisfacție în relație

4
2. Cadrul teoretic al problemei studiate

2.1. Personalitatea, ordinea nașterii și stilurile de atașament în legătură cu diferite tipuri
de gelozie.

Relațiile dintre gelozie, personalitate, stiluri de atașament și ordine de naștere au fost
examinate într -un eșantion de 100 de bărbați olandezi și 100 de femei olandeze. Au fost
examinate trei tipuri de gelozie: gelozia reactivă (un răspuns negativ la imp licarea emoțională
sau sexuală a partenerului cu altcineva), gelozia preventivă (eforturile de prevenire a
contactului intim al partenerului cu oa treia persoană) și gelozia anxioasă (anxietatea obsesivă
, deranjat și îngrijorat de posibilitatea infidelită ții partenerului). Cele trei tipuri de gelozie nu
au fost deloc legate de egoism și de dominație, dar au fost corelate în mod semnificativ cu
neuroticismul, anxietatea socială, rigiditatea și ostilitatea.
Numai printre femei a existat o stima de sine scazuta corelată cu gelozia. La toate cele trei
măsuri de gelozie, cei cu un stil de atașament anxios și ambivalent au fost mai geloși decât cei
cu stil evitant, cei cu un stil de atașament securizant fiind cel mai puțin gelos. Stilul
atașamentului a fost strâns legat de majoritatea dimensiunilor personalității, însă efectele
stilului atașamentului asupra geloziei au rămas practic aceleași atunci când controlau factorii
de personalitate. Cea mai importantă constatare din studiul de față a fost aceea că nou -născuții
au fost mai geloși în funcție de toate cele trei măsuri decât primii născuți, o constatare care nu
se datora diferențelor de personalitate dintre primii și nou -născuții, nici diferențelor de stil de
atașament, de sex sau de nivel ocupațional al p arintilor.Deoarece s -au descoperit dovezi că
primii nascuti erau puțin mai puțin geloși decât primii născuți, se sugerează că experiența
iubirii și atenției exclusiviste din copilărie duce la un nivel mai scăzut de gelozie printre
primii născuți.

Gelozie și satisfacție în relație

5
2.2. Răspunsuri emoționale și comportamentale la expresiile de gelozie

Rezultatele au arătat că persoanele – ținta aleexpresiilor de gelozie au răspuns atât
emoțiilor și mesajelor pozitive, cât și celor negative, au experimentat emoțiile pozitive cel mai
intens ca răspuns la comunicarea pozitivă, exprimarea negativă și comportamentul suspect,
emoțiile negative experimentate cel mai intens la violență, comportament și încercări de
manipulare, au răspuns cu comportament integrat într -o varietate de condiții, au acționat cel
mai agresiv atunci când s -au confruntat cu expresii violente și că valența emoțiilor țintă a
prezis direcția răspunsurilor lor.

2.3. Afișarea geloziei în relații romantice.

Un studiu efectuat într -o liceu american a vrut să examineze gelozia în randul studenților
de sex feminin. Rezultatele din aceast studiu au constatat că studenții de sex feminin care se
aflau într -o relație de lungă durată nu au fost la fel de gelosi ca cei care au fost doar in faza de
inceput a relației . Acest lucru a arătat că femeile care se află într -o perioadă lungă de timp in
relație pot simții un sentiment de securitate și stabilitate care va reduce sentimentul de gelozie
în relație. De asemenea, în acest studiu s -a constatat că femeile care sunt m ai fericite și au o
înaltă stima de sine au arătat semne mai mici de gelozie în relațiile lor decât cele care și -au
manifestat îngrijorarea și nefericirea in relațiile lor, ceea ce a determinat să arate sentimente
mult mai crescute de gelozie în viața lor.

Un alt studiu efectuat a vorbit despre efectul duratei relației si a aratat ce e putin probabil
ca de inceputul relatiei sa se resimta geloziadin două motive. Un motiv este
că gelozia apare într -o relație în care timpul, investiția șiexperiența au f ost puse în practică. La
începutul relațiilor nu există multe experiențe împărtășite care ar putea lăsa sentimentul
celeilalte persoane de gelozie și frică de a pierde în comparație cu cineva care a investit o
mulțime de timpîntr -o relație și ar pierde înt r-adevăr o parte din viața lor, dacă ar exista o
amenințare .
Al doilea motiv legat de ipoteza conform careia gelozia nu este în mod normal

Gelozie și satisfacție în relație

6
intalnita devreme în relații, este că ar fi văzuta ca ciudata și inacceptabilă si ca e prea devreme
pentru a exprima sentimente de gelozie sau de a se confrunta cu partenerul despre posibili
rivali.
Întrucât relația progresează în comunicare devine mai deschisă decât la început. Această
cercetare a susținut ipoteza că sentimentele de gelozie cresc pe masur a ce relația se
dezvolta, din cauza oamenilor care se tem de a pierde toata experienta si timpul impartasit
pe care il au in comun. (Aune, & Comstock, 1997).

Primul studiu neurobiologic al geloziei într -o specie de primate monogame

Gelozia duce la creșterea activității creierului în zonele asociate cu durerea socială și
formarea cuplului la maimuțele monogame, constată un studiu în Frontiers in Ecology and
Evolution. Studiul este primul model primat monogam pentru neurobiologia geloziei, o
emoție puternică care este dificil de studiat la om și nu a fost studiată tipic la animale.

"Înțelegerea neurobiologiei și a evoluției emoțiilor ne poate ajuta să înțelegem propriile
emoții și consecințele lor", spune dr. Karen Bales de la Universitat ea din California, SUA.
"Gelozia este deosebit de interesantă, având în vedere rolul său în relațiile romantice – și, de
asemenea, în violența domestică".

Gelozia incepe de obicei atunci când credem că un rival amenință o relație valoroasă – un
nou p otențial iubit al soțului nostru, de exemplu.
"Monstrul cu ochii verzi" cum mai este denumita Gelozia, aduce sentimente puternice care
pot include frică, nesiguranță și furie. Geloasa necontrolată poate avea efecte negative asupra
sănătății și, în caz uri extreme, poate duce chiar la violență.

Dar gelozia joacă, de asemenea, un rol pozitiv în legătura socială, semnalând că o relație
poate avea nevoie de atenție. Ar putea fi deosebit de important pentru păstrarea unui cuplu
împreună în specii monogame, cum ar fi oamenii. Cu toate acestea, se știe puțin despre
biologia si neurobiologia geloziei și despre rolul acesteia în evoluția cuplului pe termen lung.

"Neurobiologia formarii cuplului este esențială pentru înțelegerea modului în care
monogamia a evoluat și modul în care este menținută ca sistem social", spune Bales. O mai
buna intelegere a acestei neurobiologie poate oferi, de asemenea, indicii importante cu privire

Gelozie și satisfacție în relație

7
la modul de a aborda probleme de sanatate si de bunastare, cum ar fi de pendenta si violenta
partener, precum si autism.

Cele mai multe cercetări privind legăturile pereche au folosit prairie voles, o rozătoare
monogama dpdv. social. Cu toate acestea, acest lucru nu poate fi la fel de aplicabil omului și
altor primate.

Bals și echipa ei s -au îndreptat către cuplurile maimuțele titi, un primat monogam unde
adulții formează o legătură puternică. Ele formează un atașament cu partenerul lor, au
demonstrat un comportamentul protectiv in legatura cu partenerul și devin di struse atunci
când sunt separate – asemănător unei relații romantice la oameni.

"Maimuțele titite de sex masculin arată gelozia mai mult ca oamenii și își vor ține fizic
partenerul la distanta de interacțiunea cu un mascul străin", spune Bales.

Cercetătorii au indus o "stare de gelozie" la maimuțele masculine, plasându -le în viziunea
partenerului lor de sex feminin, cu un mascult străin. Ca o variabila de control "non -gelos",
într-o zi diferită maimuțele au fost plasate în viziunea unei femei st răine cu un bărbat străin.
După 30 de minute de vizionare – în timpul cărora a fost filmat comportamentul masculilor –
au fost efectuate scanări ale creierului pentru a vedea care zone au fost activate de fiecare
condiție. Cercetătorii au măsurat, de aseme nea, nivelurile diferitelor hormoni considerate a fi
implicate în formarea legăturilor de perechi, agresivitatea legată de împerechere și provocarea
socială.

Cercetatorii au descoperit ca in conditia de gelozie, creierele maimutelor au aratat o
activ itate sporita intr -o zona asociata cu durere sociala la om, cortexul cingulat. De asemenea,
au văzut o activitate intensă în septul lateral.

Studiile anterioare au identificat septul lateral ca fiind implicat in formarea de legaturi
pereche la primate, spune Bales. Cercetarile noastre arata ca in maimutele titi, aceasta regiune
a creierului, de asemenea, joaca un rol in mentinerea legaturii pereche.

"Creșterea activității în cortexul cingular se potrivește cu vederea geloziei ca respingere
socială", adaugă ea.

Gelozie și satisfacție în relație

8

Masculii gelosi au prezentat si schimbari hormonale, cu nivele ridicate de testosteron si
cortizol. Cei care au petrecut cel mai mult timp privindu -și partenerul de pereche lângă un
bărbat străin au arătat cel mai înalt nivel de cortizol, un indicator al stresului social. Creșterea
testosteronului era așteptată datorită asocierii sale cu agresivitatea și competiția legate de
împerechere.

Luat împreună cu modelul bazat pe rozătoare, studiul maimuței titi sugerează că formare a
legăturilor perechi implică zone ale creierului implicate în memoria socială și recompensă, în
timp ce menținerea legăturii pare să se bazeze pe o armare negativă, adică evitarea durerii de
separare. Locațiile acestor zone diferă între creierul rozătoare lor și primatelor, dar
neurochimia subiectivă pare să implice aceiași hormoni.

"Monogamia a evoluat probabil de mai multe ori, astfel încât nu este surprinzător faptul că
neurobiologia sa diferă între diferite specii", spune Bales. Cu toate acestea, se pare că a existat
o evoluție convergentă atunci când vine vorba de neurochimia legăturilor pereche și a
geloziei.

Întrebarea rămâne dacă gelozia este aceeași la maimuțele titi de sex feminin, la fel ca la
bărbați.

"O limitare a studiului nostru este că ne -am uitat doar la bărbați", spune Bales. "Femelele
titi și oamenii – prezintă, de asemenea, gelozie, iar neurobiologia ar putea fi aceeași sau
diferită. Diferentele sexuale in neurobiologia comportamentului social pot explica in cele din
urma intrebari cum ar fi de ce mai multi baieti decat fetele au autism si de ce barbatii si
femeile actioneaza diferit in relatii romantice ".

Prezicerea divortului din primele 3 minute ale unui conflict – John Gottman Experiment

Discuțiile pri vind conflictele maritale cu 124 de cupluri (căsătoriți mai puțin de 6 luni) au
fost codificați utilizând sistemul de codificare specific afectat, iar datele au fost împărțite în
totaluri negative pozitive, negative și pozitive negative pentru cinci interv ale de 3 minute.

Gelozie și satisfacție în relație

9
A fost posibilă prezicerea rezultatului marital pe o perioadă de șase ani, folosind doar
primele 3 minute de date atât pentru soți, cât și pentru soții.
Iată cum: Cercetările anterioare din laboratorul nostru sugerează că femeile inițiază discuții
de conflict aproape 80% din timp. În cuplurile care se îndreaptă spre divorț, declarația de
deschidere a soției se face, de obicei, sub forma unei critici (un atac global asupra
personajului soțului său, cum ar fi "Ești leneș și n u o faci niciodată peste tot"), "Nu ați luat
coșul de gunoi noaptea trecută"). Reacția inițială a soțului la deschiderea soției este atunci fie
defensivă (în căsătorii îndreptată spre divorț), fie îi arată că nu escaladeaza bazat pe remarca
ei negativa.
Evaluarea interacțiunii maritale în acest studiu a constat într -o discuție făcută de soț și soție
cu privire la o problemă care a fost o sursă de dezacord continuu în căsătoria lor. După ce
cuplul a completat un inventar de probleme, experimentatorii au analizat problemele pe care
le-au evaluat drept cele mai problematice și i -au ajutat să aleagă mai multe probleme pe care
le-ar putea folosi la baza discuției.
Comunicarea (duceau dorul parteneruluidpdv emoțional, nu au fost înțelese emoțional sau
nu s-au simțit iubite) a fost tema cea mai comună a discuțiilor maritale. Banii și finanțele au
fost, de asemenea, subiecte frecvente. După alegerea subiectului de discuție, cuplurile au fost
rugate să stea liniștiti și să nu interacționeze în timpul unei p erioade de referință de 2 minute.
Cuplurile au discutat subiectele alese pentru 15 minute, apoi au vizionat înregistrarea
video a interacțiunii. Atât soțul, cât și soția au utilizat calculele de evaluare care furnizau date
de auto -raportare continuă.
Cercetatorii au colectat masuri fiziologice continue si inregistrari video in timpul tuturor
sesiunilor de interactiune. Benzile au fost codificate folosind un sistem asistat de calculator
dezvoltat în laboratorul nostru pentru a indica expresii fac iale, ton vocal și conținut de vorbire
pentru a caracteriza emotiile exprimate de fiecare cuplu. Coderii clasificați afectează
utilizarea a cinci coduri pozitive (interes, validare, afecțiune, umor și bucurie) și 10 afecțiuni
negative (sfidare, dispreț, cr edință, dominație, furie, frică și tensiune, defensivitate, plâns,
tristețe și impietrire)
Doctorii Carrère și Gottman au constatat că declanșarea discuției privind conflictul a fost
esențială pentru prezicerea divorțului sau stabilității conjugale. Din cele 17 cupluri care au
divorțat mai târziu, toate au început discuțiile lor cu privire la co nflicte, cu o manifestare mult

Gelozie și satisfacție în relație

10
mai mare de emoție negativă și mai puține manifestări de emoție pozitivă în comparație cu
cuplurile care au rămas căsătorite pe parcursul studiului de 6 ani. În cazul căsătoriilor stabile,
atât soții, cât și soțiile au exprim at un efect mai puțin negativ și un efect mai pozitiv în
primele trei minute ale unor astfel de discuții.

Dr. Gottman, în studiul său de 6 ani: "Cea mai mare lecție de învățat din acest studiu este
că modul în care cuplurile încep o discuție despre o problemă – cum prezentați o problemă și
cum vă răspunde partenerul dvs. – este absolut critică".

Gelozie și satisfacție în relație

11
3. Gelozia

Gelozia este definită ca reacția protectoare sau emoția negativă care rezultă din amenințări
la relații (Clanton & Kosins, 1991; Mathes & Severa, 1981). Din perspectiva evolutionista
gelozia este un mecanism adaptiv care ajută la păstrarea, retinerea partenerului și a
imperecherii. (Buss, 2000)

Gelozia este o emoție complexă marcată de insecuritate și de teama de a pierde ceva
important sau pe cineva important. Este evidențiată de sentimente de abandon și de furie.
Gelozia este distinctă de invidie (deși cele două sunt adesea folosite interschimbabil) în faptul
că invidia este lipsa de ceva care aparține unei a lte persoane.

Gelozia romantică este o emoție complexă afectivă care este asemănător naturii umane din
relațiile intime; gelozia veritabilă este, de asemenea, indispensabilă pentru ordinea socială.
Geloasa romantică este obiectul studiului al științe lor umane și sociale (De Silva, 1997;
Osamu, 2016) din diferite curente psihologice și psihiatrice.

White (1981) afirmă că gelozia romantică poate fi definită "ca un complex set de gânduri,
sentimente și acțiuni care urmează unei amenințări a stimei de sine si / sau ameninta existenta
sau calitatea relației. Aceste amenințări sunt generate de percepțiea unei atracții reale sau
potențiale între partener și un rival (uneori imaginar).

Hart și Legerstee (2013) afirmă că gelozia este o stare in car e – în funcție de context –
poate provoca emoții precum tristețe (pierderea), furie (trădare), sau frică sau anxietate
(singurătate).

Există diferite tipuri de gelozie romantică. Buunk (1997), le subdivide în:
a) gelozia reactivă, cauzată de comportamentul intim al unui partener cu o terță parte;
b)gelozie anxioasa, s -a axat pe posibilitatea ca unul din parteneri să fie sexual sau emotional
implicat cu altcineva;

Gelozie și satisfacție în relație

12
c) gelozie preventiva, care vizează prevenirea c ontactului intim al partenerului cu o terță parte
în urma unor indicații de interes.

Pfeifferși Wong (1989), au dezvoltat impreuna modelul multidimensional numit Scala
Geloziei, si susține că gelozia poate fi:
a) emoțională – reacție la amenințarea percepută;
b) cognitiva – preocupări legate de implicarea partenerului în infidelitatea
c) gelozia comportamentală – comportamente de monitorizare.

Asociația Americană de Psihiatrie (2013) DSM -5, clasifică gelozia după cum urmează:
a) gelozie obsesivă, ca parte a unei alte tulburari compulsive -obsesive
b) tipul de gelozie în tulburarea delirantă.

Cercetarea pe această temă are o istorie relativ scurtă. Inceputurile datează de la un
simpozion privind Convenția Asociației Americ ane de Psihologie din 1977, unde gelozia și
invidia au fost legitimate ca subiect al cercetării științifice. Cu toate acestea, nu a fost decât
până la la mijlocul anilor 90, că a început să apară un număr mare de studii științifice care
analizează gelozia și relația acesteia cu variabile diferite (Hart & Legerstee, 2013). De
exemplu, existența diferențelor de sex bazate pe ipoteza de evolutie, în funcție de situația
infidelității (emoțională sau sexuală) care o activează (Bendixen, Kennair, & Buss, 2015);
influența orientării sexuale (Alves, Pereira, Tieme și Otta, 2006; Dijkstra, Barelds și Groothof,
2013); caracteristicile specifice ale rivalului care provoacă gelozie (Buunk & Dijkstra, 2015;
Massar & Buunk, 2016); compararea transculturală (Croucher et al ., 2012; Fernández, Sierra,
Zubeidat și Vera -Villarroel, 2006; Zandbergen & Brown, 2015); și chiar relația de gelozie cu
modificări hormonale ale estrogenului la femei (Cobey et al., 2012). În mod similar, s -au
efectuat studii privind modul în care este so cial rețelele (Facebook, Instagram și Snapchat) pot
provoca in continuu această emoție (Halpem, Katz, & Carril, 2017).

Gelozie și satisfacție în relație

13
3.1. Gelozia in relatie cu stima de sine.

Stima de sine este una din trăsăturile cele mai bine studiate de personalitate inrelația cu
gelozia și este descrisă ca sare, trăsătură sau atitudine față de sine .

Se spune că gelozia romantică este asociată cu atașamente nesigure , stima de sine scazuta
, insecuritate și niveluri dependenta de partener (Swami et al., 2012). S -au asociat nivelurile
potențiale ale agresiunii cu probleme care ar explica perpetuarea si frecvența episoadelor de
violență domestică din partea partenerului afectând satisfacția, calitatea și angajamentul în
relatie.(Dandurand & Lafontaine, 2014). Datarea violențelelor începe de la adolescență. In
schimb, aceasta a devenit, de asemenea, unul dintre cele mai frecvente motive de consultare în
terapia cuplurilor.

Stima de sine scazuta a fost asociata cu gelozia la un nivel înalt (Mullen & Martin, 1994).
Când stima de sine este conceptualizată ca relația specifică (adică, stima de sine se bazează pe
adecvarea/inadecvarea percepută de partener) atunci o corelație mai puternică între gelozie și
stima de sine a putut fi observata (White & Mullen,1989) .

Recent, cercetătorii au diferențiat în mod explicit (conștient) și implicit (inconștient)
stima de sine, și a constatat că bărbații au arătat o relație negativă între gelozie explicita si
stima de sine, spre deosebire de femei care au avut o relati e pozitiva intre gelozie si implicit
stima de sine (Stieger, Preyss, & Voracek, 2012).

Acest lucru înseamnă că oamenii care au avut un nivel înalt de gelozie aveau o stima de
sine scazuta pe care au reusit sa o raporteze in mod conștient, in timp ce femeile care au avut
un nivel scazut de gelozie au avut o înaltă stima de sine, care a fost măsurată printr -un test
implicit de asociere a asociației de sine.

În cele din urmă, un alt studiu a investigat stima de sine ca mediator între condițiile ind use
de gelozieși ratinguri de gelozie. Condiția indusă de gelozie a fost asociată cu stima de sine
scăzută, iar stima de sine implicită scăzută a fost asociată cu gelozia auto -raportata ridicată .

Gelozie și satisfacție în relație

14
Sentimentul de stima sine scăzuta este senzația de nefericire și de inferioritate. Majoritatea
persoanelor cu un nivel scăzut al stimei de sine simt că nu se ridică la standardele pe care unii
oameni le au , deci într -un mod gelos, deoarece simt că nu sunt suficient de buni pentru
persoana cu care sunt.

Ei cred că partenerul lor va găsi pe cineva mai bun decât ei, astfel încât pot sa devină
foarte gelosi fata de oricine partenerul lor prezinta un interes, din teama de a nu il/o pierde.

Persoanele cu o înalta stimă de sine sunt responsabile ,sunt iertătoare ,autentice,
au încredere si sunt pozitive.

Gelozia este obișnuită într -o mulțime de relații și unele cercetări au arătat că majoritatea
sunt cauzate de persoana care acționează în mod invidios si suferă de respectul de sine scăzut
si stima de sine scazuta.

Cei care au stima de sine scazuta isi pot imagina scenarii de iubire cu partenerului lor si
altcineva iar aceasta este o reflectare a celor care nu se simt fericiți cu cine sunt. Acestia isi
imagineaza că partenerul lor nu va fi destul de fericit cu ei și va găsi pe cineva cu care simte
că este mai bine decât cu ei. Este o teamă de respingere și paranoia provenitadin faptul nu se
simt bine despre ei înșiși.

Comport amentelede posesivitate și de control pot afecta persoana din cuplu și cei apropiați
de ei, datorită nefericirii și furiei devine un sentiment pe care majoritatea oamenilor nu îl
poate controla (Firestone, 2011).Melamed (1991) Spune că oamenii care sunt fo arte geloși
sunt foarte îngrijorați și nemulțumiți.

Un studiu a arătat gelozia depinde de tipul de relație în care se află acești oameni, daca
depind foarte mult unul de celălalt poate provoca mai multă gelozie, dacă se văd tot timpul și
nu au copii, ei sunt foarte atașați unul de celălalt. Ceea ce ar putea face unul dintre parteneri
să fie gelos când celălalt merge și petrece timp cu altcineva sau arată interes și ofera
timp catre o altă persoană, deoarece sunt obișnuiți să aibă această persoană pent ru ei înșiși și
devin dependenți la un nivel nesanatos.

Gelozie și satisfacție în relație

15
Potrivit lui Melamed (1991), gelozia nu apare în mod normal în relații stabile
deoarece oamenii sunt siguri și sunt încrezători pentru că sunt cu partenerul lor de o buna
perioada de timp in car e le-a fost dovedit ca nu se intampla nimic deplasat, ei se simt fericiți și
în siguranță in relație, dar cea mai mare gelozie apare la începutul relațiilor atunci când există
loc pentru suspiciune, deoarece acestea nu prezinta siguranta și cuplul nu este format de o
lungă perioadă de timp.

Cei care de la o vârstă fragedă s -au confruntat cu negativitate și gânduri anxioase,nu vor
avea încredere în persoană, deoarce au o stima de sine si traiesc cu teama de a pierde persoana
pe care o iubesc, iar res ponsabiliatea bunastarii relației le provoacă o mare presiune.
Ei pot fi răniți sau supărați și furioși de lucruri mici, cum ar fi partenerul lor vorbind cu cineva
de care ei se simt amenintati.

White (1981) afirmă că definiția geloziei este atunci c ând oamenii au sentimente mixte,
gândurile, amenințările și comportamentele care provin din stima de sine pe care o poartă și
pe care o exprimă atunci când sunt în relații romantice.

Un studiu anterior realizat de White(1981) vizează găsirea unor corelații diferite de gelozie
în relațiile romantice.

In acest studiu anterior a fost de 300 de participanti respectiv 150 de cupluri, studiul a
cerut ca participanții sa fie intr -o relație romantică, nu a existat o cerință pentru durata relației
iar majoritatea participanților au fost studenți la o universitate din Los Angeles. Vârsta medie
pentru participanți a fost de 22ani. 21,50% erau intr -o relatie serioasa 16% erau logoditi sau
căsătoriți și 13% dintre participanți au locuit împreună. Fiecare participant a primit un
chestionar de relații de 35 de pagini, care a durat în medie 75 de minute pentru a fi finalizat.
Broșura din acest studiu anterior a constat din 9 chestionare fiecare măsurând diferiți factori
de gelozie, chestionarele măsurau respe ctul de sine, independența, dependența, dependența
percepută, exclusivitate, inadecvare, romantism, frecventa actelor intime și gelozia.
Aceste chestionare au arătat că atât bărbații, cât și femeile au avut o corelație negativă cu
sentimentul de neadecvare , sentimentul de a nu fi buni în relațiile lor romantice și aceștia
amenințări de imagine și scenarii în capul partenerului lor cu cineva mai bun decât
lor. Gelozia pentru bărbați și femei a fost, de asemenea, legată de exclusivitate în conformitate
cu ace astă cercetare, aceasta este o formă de protecție a drepturilor de proprietate sexuală ".

Gelozie și satisfacție în relație

16
Este o formă de protecție a ceea ce ei dețin și în acest caz este o formă de protejare a
relației și a stimei și dacă există orice amenințare sau risc de a pierde ceea ce ei dețin
acționează foarte gelos fapt care provoacă a o mulțime de certuri si discutii privind relația.

Rezultatele studiului au arătat, de asemenea, diferențe de gen în ceea ce privește
gelozia și stima de sine și inadecvarea. Parte nerele care sunt si mame si au o stima de sine
scăzută sunt mai susceptibile de a fi geloase atunci când vine vorba de partenerul lor găsind
pe cineva mai atractiv decât ei, se tem că vor fi percepuți ca fiind neatractive pe măsură ce
partenerul lor a mers catre cineva mai atractiv, le dă un sentiment de înfrângere și
influențează imaginea de sine.

Dacă bărbații simt că se vor confrunta cu această amenințare, ei vor acționa foarte gelos în
ceea ce le privește relația și foarte protectiv si posesiv a supra partenerului. Femeile au arătat o
diferență atunci cand vine vorba stima de sine si gelozia, stima de sine este mult mai afectata
de partenerul ei. Barbatii au o teamă de a isi pierde statutul social dacă partenera lor pleacă
pentru altcineva si iși formează o relatie.

Femeile au teama de a -si pierde amintirile si experientele impartasite cu persoana pe care o
iubesc, in timp ce bărbații se tem mai mult de a pierde pe cineva bun cu care impartasesc o
conexiune intima si sexuala puternica.

Această cercetare arată că stima de sine scăzută și sentimentele de inadecvare sunt factori
mari ai geloziei în relațiile romantice. Diferă pentru bărbați și femei, dar este încă una dintre
principalele motivele pentru care oamenii acționează gelos.

Retelele de socializare reprezinta o cauză a geloziei în relațiile romantice

Cercetarea a constatat că Facebook poate provoca gelozie și anxietate pe un fond romantic
dacă unul dintre parteneri verifică în mod constant pagina partenerului
din cauza anxietății sau a lipsei de încredere.

În cazul imaginilor si pozelor ale sexului opus care sunt postate și mesajele trimise, acest
lucru il poate face pe celălalt foarte paranoic in privinta partenerului lor, acest studiu a arătat

Gelozie și satisfacție în relație

17
că Facebook este l egat de niveluri ridicate de anxietate și paranoia care ii face pe oameni
foarte gelosiîn relații (Marshall, Bejanyan, DI Castro, Lee, 2013).

Facebook și site -urile de rețele sociale oferă cuplurilor un motiv mult mai mare de gelozie
în lor relații romantice (Elphinston & Noller, 2011). Ei pot intra pe pagina partenerilor pentru
a vedea cu cine vorbește și care sunt fotografiile pe care le plac. Oamenii de astăzi au acces la
rețelele sociale 24 de ore din 24 prin intermediul telefoanelor mobile sau laptopurilor, ceea ce
înseamnă că pot vedea fiecare mutare a partenerul lor atunci când acestia sunt online,
făcându -le nesigure și paranoice că fiecare membru al sexului opus cu care interacționează
partenerul său îl va fura sau atrage. Cercetarea precede ntă a avut ca scop explorarea implicarii
tinerilor în Facebook în legătură cu relațiile lor romantice și dacă a dus la nemulțumirea
relațiilor și gelozia (Elphinston & Noller, 2011). 342 de licență studenții din Australia au fost
participanții la acest stu diu, cei mai mulți dintre ei erau în relații și pe Facebook. Ei au fost
rugați să finalizeze un sondaj online și au cerut să raporteze cât timp au petrecut pe Facebook
în timpul unei săptămâni și au pus întrebări legate de intruziune și gelozie in relații romantice.
Rezultatele din acest studiu au constatat că participanții care petrec mai mult timp de intruziv
pe paginie de Facebook pagina și on -line ale partenerii lor ,au experimentat gelozie și
nemulțumirea fata relație. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra relațiilor lor
romantice. Poate provoca conflicte și o presiune asupra relației de fiecare dată când unul
dintre parteneri găsește ceva online care implică prietenul sau prietena lor.
Au fost făcute câteva studii anterioare făcute pe Fa cebook, ducând la gelozie și atașament,
cuplurile având acces la fiecare mișcare pe care partenerul lor o face online, istoria lor ,ceea
ce au împărtășit sau au plăcut sau au avut conversații. Facebook le oferă oamenilor acces
lapoze ale oamenilor din afar ă și verificarea în locurile in care pot fi și etichetarea
persoanelor in postări cu care împărtășesc acest moment . Oferă oamenilor o formă de
atașament prin care doresc întotdeauna să verifice ce fac partenerii și să vorbească cu ei (Fox
& Warber, 2014 ).
Acest studiu special efectuat a explorat de ce oamenii petrec atâta timp verificând online
partenerii lor si fiecare mișcarea acestora. Colegii de la o universitate din Midwestern au fost
participanții la acest studiu. 183 de femei și 145 de bărba ți de la 18 la 48 de ani. Toți acești
participanți au folosit Facebook în mod regulat. În eșantion, 127 au fost într -o relație în
ultimul an și 201 au fost în prezent, într -o relație romantică. Rezultatele de la această cercetare
au constatat că persoanele cu anxietate și care sunt fricoși petrec mult mai mult timp

Gelozie și satisfacție în relație

18
monitorizând pagina partenerului lor, care poate provoacă gelozie și argumente extreme în
relația romantică. De asemenea, această cercetare a constatat că oamenii care nu se mai află
într-o relaț ie își petrec încă mult timp pentru a -și monitoriza fostii parteneri pe Facebook sau
pagina de rețea socială. Acest lucru poate cauza multe probleme individuale, anxietate și
gândirea constanta la factori precum – de ce sa întâmplat despartirea și daca î ncă mai au acces
la fiecare mișcare a fostului lor partener , acest lucru poate avea un efect asupra viitoarelor lor
relații.
Rețeaua socială este foarte populară în lumea de astăzi și este oferit accesul constant la
cupluri viața celuilalt și lipsa i ntimității, ducând la gelozie, frică, nefericire și anxietate
deoarece unele cupluri își monitorizează partenerii la fiecare mișcare pe site -urile de rețele
sociale. Aceasta este o mare presiune asupra relațiilor (Elphinston & Noller, 2011)

3.2. Diferențe de gen în relaț ii cu privire la gelozie

Conform studiilor în relații s -a arătat că bărbații devin mult mai agresivi și furioși când
sunt geloși în relații și au un sentiment de răzbunare și violența pe termen lung și femeile
devin mult mai triste și deprimat când vine vorba de gelozie.

Acesta fost în conformitate cu o sută cincizeci și nouă membri ai Asociației Americane
pentru căsătorie și terapie familială, au completat chestionare despre clienții lor în
conformitate cu gelozia în relații a arătat că gelozia în relații a fost o problemă mare în rândul
a o treime din clienții lor care frecventează terapia și majoritatea acestora sunt sub vârsta de
45 de ani psihoterapeuții au răspuns la tehnici și scopuri diferite pe care le folosesc pentru a ii
ajuta pe clienți sa depășeasca gelozia, care este o problemă importantă pentru acești oameni,
limitările acestui studiu fiind că aceste sentimente de gelozie nu vin direct de la client, ele
provenind din informații de la mâna a doua, care nu puteau fi exacte sau adevărate, astfel
încât aceasta să limiteze înțelegerea corectă a motivelor pentru care acești oameni se simt
gelosi, astfel încât acest lucru ar putea să le schimbe înțelegerea dacă este direct de la
persoana care are aceste sentimente de geloz ie (White, 2008).

Ambele studii anterioare arată o diferență în modul în care bărbații și femeile reacționează
la gelozie, bărbații devin mult mai supărați și agresivi și caută răzbunare, în timp ce femeile

Gelozie și satisfacție în relație

19
devin triste, emoționale și deprimate, Stud iile efectuate nu au găsit că unul dintre sexe este
mai gelos ca altul insa dar au descoperit aceste reacții diferite (Kato, 2014).

3.3. Increderea si Atasamentul Anxios in raport cu Gelozia in relatii

Increderea

Una dintre primele conceptualizări ale încrederii a subliniat trei componente: evaluarea
partenerilor ca fiabilă și previzibilă, convingerea că partenerii sunt preocupați de nevoile
concubinului și pot fi de baza in momente de nevoie și de sentimentul de încredere în puterea
relației. De f apt, încrederea că partenerul are interesul său cel mai înalt este una dintre cele
mai importante și foarte apreciate calități din relațiile romantice cu multe rezultate individuale
și relaționale pozitive .

Deopotrivă, raportarea unor niveluri mai mici de încredere în relațiile romantice este
asociată cu rezultate de relație negative. De exemplu, Campbell, Simpson, Boldry și Rubin
(2010) au constatat că indivizii cu o mai mică încredere au raportat reactivitate negativă mai
mare față de conflictul r elațional zilnic. Mai mult, atunci când ambii parteneri aveau mai
puțină încredere, a existat o mai mare variabilitate în evaluarea relațiilor. Asta sugerează că, în
consecință, persoanele cu niveluri mai scăzute de încredere tind să monitorizeze și, ocazi onal,
să testeze gradul de sprijin și de reacție al partenerului. Acest lucru se poate întâmpla
deoarece neîncrederea are potențialul de a fi însoțită de convingerea sau îngrijorarea că
partenerul său poate părăsi relația pentru o alternativă mai bună. Ast fel, atunci când o relație
nu are încredere, ea permite dezvoltarea potențială a modelelor cognitive dăunătoare, cum ar
fi atribuțiile negative, suspiciunea și gelozia.

Atasamentul anxios

Tipurile de atasament evocă o preocupare fundamentală cu dependența și securitatea
relațiilor; o mare parte din temelia teoriei atașamentului se bazează pe faptul că indivizii se
simt confortabil încrezându -se in alții și alegand parteneri ce pot servi ca bază sigură.
Securizarea atașamentului se dezvoltă atunci când persoanele care îi îngrijesc sunt percepute
ca fiind disponibile și responsabile și apare atunci când indivizii au modele pozitive de lucru
pentru ei și pentru alții (Bartholomew & Horowitz, 19 91). De exemplu, indivizii cu atasanemt

Gelozie și satisfacție în relație

20
securizant tind să creadă că sunt vrednici de iubire și că alți apropiați pot fi încredințați și de
baza. Prin urmare, ele sunt confortabile cu apropierea și nu se îngrijoreaza excesiv de abandon
(Mikulincer & Shaver , 2007).

Deasemenea, anxietatea de atașament este caracterizată de o viziune negativă asupra
sinelui și o viziune pozitivă asupra altora (adică, atașamentul preocupat, Bartholomew &
Horowitz, 1991). Persoanele cu un stil de atasament anxios tind să -și facă griji că nu se pot
baza pe ceilalți apropiați și experimentează frica cronică de respingere (Mikulincer & Shaver,
2003). Ei monitorizează în mod activ comportamentul partenerului pentru indicii de
disponibilitate (sau indisponibilitate) și adesea pe rcep alte indicații ambigue ca amenințând
relația (Collins, 1996). În plus, indivizii anxiosi tind să rumineze asupra acestor amenințări
percepute (Shaver & Hazan, 1993) și să dezastreze viitorul relațiilor (Campbell, Simpson,
Boldry, & Kashy, 2005). Cerce tarea actuală a fost concepută pentru a testa diferențele dintre
rezultatele individuale și relaționale atunci când indivizii anxiosi experimentează neîncrederea
partenerului.

Gelozia romantica

Gelozia romantica este considerată o combinație comple xă de gânduri (adică, gelozia
cognitivă), emoții (adică gelozia emoțională) și comportamente (adică gelozie
comportamentală) care rezultă dintr -o amenințare percepută pentru relația romantică. Această
pierdere sau amenințare percepută provine din percepția unei potențiale atracții romantice
între partenerul său și un rival (G. White & Mullen, 1989). Cercetătorii au identificat două
aspecte fundamentale diferite ale geloziei: experiența și expresia. În mod specific, experiența
de gelozie se referă la reacții le cognitive și emoționale ale unui individ în legătură cu faptul că
sunt gelos. Gelozia cognitivă reprezintă gândurile raționale sau iraționale ale persoanei,
îngrijorările și suspiciunile legate de infidelitatea unui partener (de exemplu, cred că
partene rul meu se vede altcineva), în timp ce gelozia emoțională se referă la sentimentele de
supărare ale unei persoane ca răspuns la o situație evocatoare a geloziei (de exemplu, aș fi
foarte supărat dacă partenerul meu sa implicat cu altcineva). Alternativ, ex primarea geloziei
se referă la diferitele reacții comportamentale, manifestări sau metode de coping pe care o
folosește pentru a face față senzației de gelozie (Buunk & Dijkstra, 2001, Guerrero, Andersen,
Jorgensen, Spitzberg și Eloy, 1995, Pfeiffer & Wong 1989 ). Gelozia comportamentală
implică măsuri de detectiv / de protecție pe care o persoană le ia atunci când rivalii de relații

Gelozie și satisfacție în relație

21
(reali sau imaginați) sunt percepuți a fi o amenințare (de exemplu, trecând prin lucrurile
partenerului, cautând mesajele tex t sau e -mail-urile partenerului).

Studiile anterioare au arătat că aceste trei fațete de gelozie (adică, cognitive, emoționale,
comportamentale) sunt asociate diferențiat cu rezultatele relațiilor. În mod specific, gelozia
cognitivă și gelozia compor tamentală s -au dovedit a fi asociate negativ cu satisfacția și
angajamentul relațiilor (Andersen, Eloy, Guerrero și Spitzberg, 1995; Aylor & Dainton, 2001;
Bevan, 2008). Alternativ, gelozia emoțională a fost asociată fie cu sentimente pozitive (de
exemplu, dragostea, Pfeiffer & Wong, 1989), fie nu este legată de satisfacția și angajamentul
în relație (Bevan, 2008; Sidelinger & Booth -Butterfield, 2007). Astfel, gelozia cognitivă și
comportamentală a fost de interes central .

Cercetarea examinării factorilor individuali asociate cu gelozia sugerează că încrederea
este un factor important. Un studiu recent a constatat că nivelurile mai scăzute de încredere au
fost asociate cu creșterea geloziei – Facebook (Marshall et al., 2013). O altă cercetare ca re
examinează motivele individului de a se angaja în comportamentul "snooping" (de exemplu,
citirea e -mail-ului partenerului fără permisiune, căutarea prin bunurile partenerului) a
constatat că încrederea este un factor important. Mai exact, persoanele car e au perceput că
partenerii lor au dezvăluit informații mai puțin relevante personal au avut mai multe șanse să
se angajeze în comportament de snooping, mai ales atunci când au raportat niveluri mai
scăzute de încredere (Vinkers, Finkenauer, & Hawk, 2011). Împreună, aceste constatări indică
faptul că neîncrederea este un factor determinant în experiența și exprimarea geloziei. Acest
studiu are scopul de a îmbunătăți în continuare această asociere prin examinarea încrederii și a
geloziei în contextul teoriei atașamentului.

Asocierea dintre atașamentul anxios și gelozia a fost bine stabilită. Persoanele anxioase
tind să experimenteze niveluri mai înalte de gelozie (Buunk, 1997), suspiciunea și îngrijorarea
că partenerul lor le va lăsa pentru altcineva (d e exemplu, gelozia cognitivă, Guerrero, 1998) și
să răspundă la situații care provoacă gelozie cu niveluri ridicate de frică , tristețe și furie
(Sharpsteen & Kirkpatrick, 1997). Persoanele cu un atasment anxios raportează, de asemenea,
o monitorizare spor ită a comportamentului partenerului pentru semne de relații extradiale și
comportament sporit de supraveghere (de exemplu, gelozie comportamentală), care include
urmărirea îndeaproape a activităților zilnice ale partenerului, spionajul sau cautare prin
lucrurile partenerului dupa semne de infidelitate.

Gelozie și satisfacție în relație

22
Cercetările sugerează, de asemenea, că încrederea diferă ca o funcție a stilurilor de
atașament. Stilurile de atașament securizant sunt asociate pozitiv cu încrederea în relațiile
romantice, în timp ce indivizii cu atasament anxios au niveluri mai scăzute de încredere. Mai
mult, indivizii nesiguri au arătat o accesibilitate sporită a amintirilor negative legate de
încredere, au raportat mai puține episoade de încredere pozitivă în timp și s -au ocupat de
încălcări ale încrederii în moduri maladaptive relațional (Mikulincer, 1998b). Astfel,
evaluarea și procesarea experiențelor legate de încredere și a răspunsurilor însoțitoare sunt
legate de modelele de lucru ale relațiilor dintre persoane și ar putea sta la baza diferențelor de
încredere în stilul atașamentului.

Modelul general al constatărilor indică faptul că încrederea în partenerul său este asociată
cu mai puține gânduri și preocupări că partenerul poate fi interesat în mod romantic de
altcineva, mai puțin monitorizarea comportamentelor și a bunurilor partenerului și niveluri
mai scăzute de abuz psihologic. În schimb, constatările sugerează că neîncrederea este
asociată cu mai multă gelozie cognitivă, în special în rândul celor care s -au simțit ma i puțin
siguri în relații (adică indivizi anxiosi). În plus, neîncrederea a fost asociată numai cu gelozia
comportamentală și abuzul non -fizic în rândul persoanelor anxioase. Aceste constatări
sugerează că gelozia poate fi un rezultat natural al experiențe i subiective de a avea nevoie de
mai mult (atașament anxios mai mare), dar care primesc mai puțin (încredere mai mică) de la
partenerul său.

În general, o pierdere de încredere poate nega negativ inferențele față de comportamentul
partenerului. Model ul general al constatărilor de aici sugerează că aceasta este mai extremă în
rândul celor care se angajează în mod anxios. Pentru acești indivizi, teama de abandon și de
insecuritate în relația unuia generează tendința de a căuta informații. Persoanele ata șate cu
anxietate au mai puține șanse să aibă încredere în ceilalți în general și pot face cronice
atribuții; ele sunt, de asemenea, mai sensibile la indiciile de respingere și, de asemenea, mai
susceptibile de a snoop pe partenerul lor. Astfel, lipsa de î ncredere în partener, combinată cu
atașamentul anxios, poate duce la profeții care se auto -împlinesc, care servesc la întărirea
credințelor și a așteptărilor maladaptive cu privire la nivelul de încredere al partenerului.

În măsura în care un individ răspunde partenerului într -o manieră hipersensibilă, defensivă
și distructivă, pe o experiență negativă de încredere, se poate distanța efectiv de partenerul său
emoțional, ceea ce încurajează însăși experiența pe care persoana anxietată încearcă să o evite

Gelozie și satisfacție în relație

23
(mai mică satisfacție și intimitate, posibila dizolvare a relației). În unele privințe, acest lucru
pare inevitabil, având în vedere conversațiile probabile care ar putea apărea atunci când
cineva descoperă că partenerul său trece prin portofel, poșetă sau telefon mobil. În cel mai
bun caz, acest lucru va crea probabil disarmament și sentimente rele în recunoașterea faptului
că nu există încredere. Mai mult, expresia partenerului de a fi monitorizată poate fi percepută
de cătr e partenerul suspect drept confirmare a justificării suspiciunii.

Rezultatele au arătat, de asemenea, că o mai mică încredere și o mai mare anxietate de
atașament au fost asociate cu un abuz psihologic crescut. Astfel, deși neîncrederea poate
funcțio na ca un semn de avertizare a abuzului potențial al unui partener, doar unii indivizi,
cum ar fi cei care sunt sensibili la respingere de la partenerul lor și care merg atât de departe
încât să se angajeze într -o manifestare comportamentală a nesiguranței lor (de ex. proprietățile
partenerului, urmărirea locului unde se află), să se angajeze în astfel de comportamente
distructive ca abuz psihologic.

Neîncrederea partenerului a fost mai puternic asociată cu experiența gândurilor de gelozie
printre indi vizii cu atasament evitant . Asemănător atașamentului anxios, totuși, gelozia
cognitivă ridicată a însoțit neîncrederea atât la nivelul scăzut, cât și la nivelul ridicat al evitării
atașamentului. Luate împreună cu constatările de atasament anxios, aceste rezultate sugerează
că gândurile “geloase” sunt mult mai probabil să apară printre indivizi nesiguri, deși există
diferențe clare în ceea ce privește răspunsurile comportamentale la gelozie între cei care sunt
atașați în mod anxios și evitant. Deși interac țiunea cu atașamentul evitant nu a fost prezisă, nu
este incompatibilă cu cercetările anterioare. Mikulincer (1998b) a constatat că indivizii
evitabili au aprobat controlul ca un scop legat de încredere, ceea ce ridică întrebări cu privire
la faptul dacă a cești indivizi ar putea fi, de asemenea, predispuși să experimenteze emoții
geloase atunci când apare neîncredere.

Gelozie și satisfacție în relație

24
4. Satisfac ția în relaț iile de cuplu

Satisfacție in relația de cuplueste cel mai cercetat aspect în studiul relațiilor de cuplu. Pe
larg, se referă la evaluarea generală a unei persoane a relației sale. Acest lucru poate implica,
de exemplu, gradul în care nevoile și dorințele cuiva pentru iubire, sprijin și securitate sau
așteptările cuiva sunt îndeplinite. Cercetătorii sunt departe de a fi in
consens în ceea ce privește conceptualizarea satisfacției relațiilor. În timp ce unii au susținut o
viziune unidimensională a satisfacției relațiilor globale, alți cercetători au solicitat opinii
multidimensionale (cum ar fi satisfacții multiple cu diferite aspecte ale relației sau diferitele
componente ale calității relației). Acest lucru este, de asemenea, reflectat în varietatea
măsurilor de satisfacție utilizate în studiul relațiilor de cuplu.

Oamenii se caracterizează printr -o nevoie fundamentală de apartenență (Leary și
Baumeister 2000). Această necesitate se crede că a evoluat deoarece facilitează reproducerea
și supraviețuirea, motivând indivizii să mențină diferite tipuri de relații strânse pe tot
parcursul vieții, cum ar f i relațiile cu prietenii, rudele și urmașii. Printre aceste relații strânse,
relațiile cu partenerii romantici au o importanță pronunțată. Pentru majoritatea persoanelor,
găsirea unui partener de dragoste și de iubire sunt obiective centrale, cel puțin în țările
occidentale (Fletcher et al., 2015), cu o relație apropiată și satisfăcătoare fiind chiar cel mai
important obiectiv pentru mulți (Berscheid 1999). O cantitate mare de timp și energie este
cheltuită pentru găsirea unui partener romantic (Finkel et a l., 2012) și, odată ce se construiește
o relație romantică satisfăcătoare, pare să contribuie la o mai bună sănătate fizică și mentală
(Robles et al., 2014). În afară de faptul că este cel mai cercetat aspect al științei relațiilor,
satisfacția față de rel ația actuală este de asemenea unul dintre cei mai puternici predictori ai
stabilității cuplului (Karney șiBradbury 1995). Dar ceea ce înseamnă o relație satisfăcătoare
in primul rand? Pe lângă caracteristicile de relaționare, cum ar fi angajamentul, invest iția,
iubirea sau comunicarea, diferențele interindividuale ale personalității s -au dovedit a fi legate
de satisfacția relațiilor (de exemplu, Dyrenforth et al., 2010; Malouff et al.2010). Înainte de a
intra în asociații de personalitate cu satisfacție de relații, se oferă o prezentare generală a
diferitelor abordări utilizate pentru a evalua satisfacția relațiilor.

Gelozie și satisfacție în relație

25
4.1. Atasamentul si satisfactia in relatia de cuplu

Teoria atașamentului datează din 1971 de Bowlby (1973) privind atașamentul copiilor și
părinților lor și a fost apoi extinsă de Hazan și Shaver (1987) asupra legăturii emoționale
dintre parteneri romantici. Conform teoriei atașamentului, oamenii pot avea diferite modele de
lucru pentru diferiți parteneri de relație (Fraley et al 2011). Două dimensiuni cheie ale
atașamentului pot fi distinse: atașamentul anxios și atașamentulevitant (Fraley and Shaver
2000). Persoanele cu atasament anxios sunt preocupate de lor teama de respingere: În ciuda
dorinței puternice de a fi aproape de par tenerul lor, ei se tem constant de a fi abandonați. În
contrast evident, persoanele evitate nu au o dorință puternică de a fi aproape
partenerul lor. Ei prețuiesc independența, ca și cum ar fi să -și păstreze distanța și pot avea
probleme și în ceea ce priv ește încrederea altora (Shaver și Brennan 1992). Atasamentul
securizant se caracterizează prin absența atât a anxietății de atașament, cât și a evitării:
indivizii atașați cu siguranță nu se tem de abandon și se confruntă cu o relativă ușurință pentru
a se apropia de partenerii lor. Securizarea atasamentului este un predictor puternic pozitiv
a satisfacției relațiilor (Mikulincer și Shaver 2007; Shaver și Brennan 1992). Un motiv pentru
acest lucru poate fi ca persoanele sigure au un stil adecvat de rezolvar e a conflictelor (Cann et
al., 2008). Brennan și Shaver (1995) discută în continuare despre eșecul indivizilor evitanți de
a se concentra asupra sentimentelor și a reticenței de a accepta dependența emoțională /
angajament ca factori care contribuie la evi tarea efectelor dăunătoare asupra satisfacției
relațiilor. Mai mult, pe lângă îngrijorarea constantă a unei pierderi potențiale, indivizii anxiosi
exprimă cu ușurință teama si furie si experienta sentimente de gelozie si dependenta excesiva.

Atestând natura interpersonală a efectelor atașamentului, ambele dimensiuni ale
insecurității atașamentului s -au dovedit a fi legate de reducerea satisfacției în sine și în
partener (de exemplu, Butzer și Campbell 2008). În concluzie, atașamentul sigur este asocia t
cu relații romantice mai satisfăcatoare, în timp ce evitarea atașamentului și anxietatea sunt atât
de dăunătoare funcționării relațiilor.

Gelozie și satisfacție în relație

26
4.2. Stima de sine si satisfactia in relatii

Stima de sine poate fi definită ca o evaluare afectivă a valorii sau valorii proprii
(Blascovich și Tomaka 1991). Alături de nevroticism, stima de sine este una dintre trăsăturile
cele mai riguros legate de cupluși pot influența calitatea și stabilitatea r elațiilor intime
(Hendrick și colab., 1988).
Persoanele cu un nivel mai scăzut de respect de sine si stima de sine sunt prea sensibile
față de amenințările relaționale și nu întâmpină cu ușurință probleme în relațiile lor (Leary și
Baumeister 2000). Când se confruntă cu conflicte, aceștia tind să se simtă nesiguri în privința
dragostei și a distanței partenerului lor (de exemplu, Murray et al., 2002b). Pentru indivizii cu
stima de sine crescuta, conflictele de relații sunt mai puțin amenințătoare (Lea ry și Baumeister
2000), iar partenerii lor romantici se confruntă cu o satisfacție mai mare a relațiilor (Erol și
Orth 2013). Folosind date din două studii longitudinale pe scară largă, Erol și Orth (2014) au
arătat că schimbările în stima de sine a parten erului său au contribuit la schimbarea satisfacției
relațiilor cuplurilor.
În concluzie, stima de sine ridicată pare să fie favorabilă satisfacerii relației proprii și
partenerului.

4.3. Similaritati de personalitate si satisfactia in relatie

Partenerii de cuplu s -au dovedit a fi asemănători pe diferite caracteristici, cum ar fi vârsta,
atitudinile politice, religiozitatea, valorile, educația, statutul socio -economic și atractivitatea
fizică.( Luo 2017). Cu toate acestea, în ceea ce privește per sonalitata, dovezile privind
similitudinea cuplului sunt puține. Când vine vorba de Big Five, de exemplu, partenerii în
relație romantică nu par să fie deosebit de asemănătoari dar nici nu se deosebesc complet
unul de celalat.
Cu toate acestea, cuplu rile variază în ceea ce privește gradul de similitudine al acestora, iar
această asemănare poate fi legată de funcționarea relațiilor. Dovezile despre asta sunt mixte.
În studiul lui Watson et al. (2004), satisfacția maritală a arătat puțină legătură cu si militudinea
conjugală a personalității și a stilului de atașament. În schimb, Luo și Klohnen (2005) au găsit

Gelozie și satisfacție în relație

27
asocieri pozitive între similitudinea și calitatea maritală pentru domeniile legate de
personalitate, dar nu și pentru atitudinile legate de domeni i. Într -un studiu recent, Hudson și
Fraley (2014) au descoperit similitudinea cuplului în acceptabilitatea și stabilitatea emoțională
legată de satisfacția relațiilor.
Mai mult decât similaritatea reală poate fi percepută asemănarea. Analiza meta -analitică a
atracției interpersonale arată percepții de similitudine cu similitudinea reală (Montoya et al.,
2008). Un studiu al cuplurilor căsătorite a constatat că similitudinea percepută, dar nu reală, a
calităților interpersonale este asociată cu o relație mai înaltă satisfacție (Murray și colab.,
2002a). Studiile care s -au concentrat mai mult pe similitudinea percepută a personalității
partenerilor confirmă asocierea pozitivă dintre similitudinea percepută și satisfacția relațiilor
(de exemplu, Furler et a l., 2014). În concluzie, efectele asemănării personale reale par a fi
destul de mici și nu foarte consecvente, în timp ce similitudinea percepută este legată în mod
pozitiv de satisfacția relațiilor.

4.4. Diferentele de personalitate si satisfactia in rel atii

Acest concept vechi și expresia "opusele se atrag " a fost bătut de -a lungul secolelor. Și, de
fapt, este foarte adevărat când vine vorba de relații. Prin cercetare s -a observat că oamenii
sunt, de obicei, atrasi de opusul lor pe scări Extraversiune / Introversie și Judecare / Percepție.
Suntem în mod natural atrasi de indivizi care sunt diferiți de noi înșine – și, prin urmare,
oarecum interesanti. Dar nu numai diferențele acestea interesante sunt cele care ne atrag catre
opusul nostru, este, de asemenea, o căutare naturală pentru completare. Deasemenea, suntem
atrasi spre indivizi care au puncte forte care noua le lipsesc. Când două opuse funcționează ca
un cuplu, ele devin o unitate mai bine rotunjită, care funcționează foarte bine. E xistă, de
asemenea, teoria că atracția noastră naturală față de opusele noastre este o modalitate
subconștientă de a ne forța să facem față aspectelor mai slabe ale naturii noastre. În timp ce
suntem foarte atrași de contrariile noastre, două opuse implica te într -o relație intimă au
probleme importante și bariere de comunicare care trebuie depășite. Deci, într -un sens,
atracția noastră față de personalitatea opusă poate fi văzută ca fiind mintea noastră
subconștientă care ne conduce spre a deveni un individ mai complet, determinându -ne să ne
confruntăm cu zonele din viață care sunt cele mai dificile pentru noi.

Gelozie și satisfacție în relație

28
Același lucru nu poate fi spus pentru alte tipuri de relații. Când vine vorba de colegii de
muncă sau de prietenii noștri, nu ne interesează în mod deosebit să ne ocupăm de oameni care
sunt foarte diferiți de noi înșine. Suntem cei mai confortabili cu cei care au interese și
perspective asemănătoare și nu manifestăm prea multă motivație sau răbdare pentru a ne
ocupa de contrariile noastre.
Cu toate ca din aceste puncte de vedere atractia se creeaza pe baza diferentelor , ceea ce
face o reatie sa functioneze mai departe sunt lucrurile in comun. Si cand spun lucruri in
comun ma refer la valori. Doi indivizi pot fi extraordinar de diferiti insa daca au sau reusesc
sa isi formeze valori commune aceea este o relatie cu o fundatie soludia si satisfacatoare.
Lucrurile diferite ceeaza in mare parte pasiune intr -o relatie , in special diferentele dintre
atitudinea masculina si atitudinea feminina .Aceste doua atitudini nu pot exista una fara
cealalta. Atitudinea masculina fara atitudinea feminina nu este intreaga, se simte neingrijita,
incompleta si se simte neapreciata. La fel functioneaza si invers, atitudinea feminina fara
atitudinea masculina s e simte incompleta, nesustinuta, ne focusata si instabila. Ambele
atitudini isi pierd sensul si rostul una fara cealalta.

4.5. Conflictul si satisfactia in relatii

Cercetătorii care se concentrează pe corelatele interpersonale și interacționale ale
satisfacției maritale au observat că anumite modele emoționale și de comunicare sunt mai
răspândite în rândul cuplurilor nemulțumite. O constatare principală este că stilu l de
comunicare între parteneri in timpul conflictului prezice satisfacția de lungă durată a relațiilor
și nu neaparat numărul de conflicte.

De exemplu, Mari Clements, Allan Cordova, Howard Markman și Jean -Philippe
Laurenceau au identificat un tip de "escaladare -retragere -invalidare" în comunicare, în
detrimentul satisfacției relațiilor (1997). În acest model, cuplul permite interacțiunilor
negative să scape din control și să atingă niveluri crescute de negativitate. John Gottman în
“ceea ce prevede divorțul?” se referă la procese similare de "reciprocitate negativă" care
împiedică cuplul să se retragă din starea de spirit negativă , stare care a si inceput conflictul de

Gelozie și satisfacție în relație

29
altfel . O asemenea escaladare și o reciprocitate negativă este apoi urmată de u nul sau ambii
membri ai cuplului devenind mai puțin comunicativ (retragere). În faza următoare, cuplul se
angajează, de obicei, în invalidare, prin care partenerii își atacă cu înverșunare caracterul
celuilalt. Cercetările lui Gottman arată că un stil de c omunicare caracterizat printr -un model
de "cerere -retragere" este, de asemenea, maladaptiv.

Repetarea acestui tipar, în care criticile, cerințele sau plângerile unui partener rezulta in
defensivitate și inacțiune pasivă în celălalt partener, erodează satisfacția relațiilor și în cele din
urmă duce la destramarea relației.

În concordanță cu constatările privind cuplurile heterosexuale, exprimarile
comportamentale ale disprețului, dezgustului și defensivității sunt legate de niveluri mai
scăzute a le satisfacției relațiilor, în timp ce exprimarile pozitive, cum ar fi umorul și
afecțiunea, sunt legate de niveluri mai înalte ale satisfacției relațiilor.

Pe lângă factorii intrapersonali și interpersonali revăzuți, factorii de mediu afectează de
asemenea satisfacția relațiilor. Evenimentele de viață, cum ar fi pierderea unui loc de muncă
sau o boală, precum și stresul cronic, cum ar fi șomajul, pot contribui la scăderea nivelului de
satisfacție. Efectele factorilor de mediu pot fi explicate cel mai bine prin interacțiunea lor cu
vulnerabilitățile intrapersonale și interpersonale. Cu alte cuvinte depinde foarte ce “butoane
inconstiente “ sunt apasate in urma facturilor externi si de mediu.
De exemplu, deși Cowan și Cowan au raportat scăderi sem nificative în ceea ce privește
satisfacția cuplurilor care au primul lor copil, cuplurile care comunică mai bine par să fie mai
puțin vulnerabile la eroziunea satisfacției maritale în acest moment stresant (2000).

Intervențiile care vizează creșterea satisfacției relațiilor vizează stilurile de comunicare
maladaptive și / sau emotiile negative. De exemplu, abordările terapeutice încearcă să
schimbe așteptările negative privind partenerul și relația, pentru a intensifica discuțiile
constructive. De ase menea, intervențiile orientate spre emoție încearcă să sporească
înțelegerea și reglarea în jos a emoțiilor negative cum ar fi furia care împiedică stilurile
constructive de a face față problemelor din relație.

Gelozie și satisfacție în relație

30
4.6. Ordinea si haosul in relatii in raport cu satisfactia relatiei

In multe reprezentari mitologice regasim aceasta dualitate de ordine si haos care spune ca
una fara alta ele nu pot exista . Aceasta intr -un fel mai modern spus reprezinta teriotoriul
explorat sau zona de comfort , versus teri oriul neexplorat .
In principiu consideram si simtim ca in realtie suntem intr -o zona de ordine, de comfort,si
de teritoriu explorat, insa asta nu e intru totul adevarat deoarece atat noi cat si partenerul in
mod constant si cu precautie scoatem la i veala noi parti ale noastre. Deci aratam si ni se arata
aproape constant bucatele de teritoriu neexplorat in cadrul relatiei.
Ce s-ar intampla daca nu am face acest lucru ? Destul de succinct si la obiect… ne -am
plictisii si am cauta persoane noi pent ru ca asa cum a spus si Esther Perel “ nu exista placere
mai mare decat a explora o versiune diferita a sinceului” .
Un studiu foarte interesant legat de acest arhetip al haosului vs ordine s -a realizat in cadrul
relatiilor.
Studiul a cautat sa o bserve rata de experiente emotionale pozitive vs experiente
emotionale negative care ar prezice succesul si reusita unei relatii de termen lung.
Rezultatele acestui studiu au fost urmatoarele :
Daca esti intr -o relatie si ai 5 experiente/ inte ractiuni positive la o experienta/interactiune
negativa – relatia are sanse foarte mari sa esueze deoarece relatia este prea negativa.
Daca esti intr -o relatie si ai mai mult de 11 experiente pozitive la o experienta negativa
atunci din nou relatia a re sanse foare mari sa esueze.
La prima vedere asta poate parea destul de ciudat pentru ca ar trebuie sa vrei 100, 10000 de
experiente positive la una negativa sau chiar , nu ar trebui sa vrei deloc experiente negative
intr-o relatie . De aceea tragem concluzia ca nu vrea sa fim intr -o relatie pentru a fi fericiti
moment de moment, vrem sa fim intr -o relatie cu cineva care reprezinta si o provocare si o
oportunitate sa ne dezvoltam iar presiunea de a fi vazut perfecti in mod constant dulce la
stagnare sau chiar inhibare.

Gelozie și satisfacție în relație

31
4.7. Markeri si factori care indica satisfactia in relatie
Nivel crescuta de stima de sine
Atasamentul securizant
Rezolvarea conflictelor la momentul potrivit
Prevenirea acumularii resentimentelor si incarcaturii emotionale
Simtului U morului -marker
Afectiunea – marker
Focusarea pe aspectele positive ale partenerului
Impartasirea de lucruri positive
Satisfacerea nevoilor
Raspunderea poztiva la solicitari
Comunicarea bazata pe empatie si negociere
Consens
Flexibiliate
Elementul “nou” (surpriza)
Elementul “provocare”
Calitativitatea realtiei
Valori in comun
Energii diferite

Gelozie și satisfacție în relație

32
5. Partea de cercetare

5.1. Obiectivele, ipotezele cercetării și metodologia cercetării

5.1.1 Obiective

Obiectiv general.Scopul obiectivului general al acestei cercetări este de a observa dacă
există vreo legătură între gelozie și satisfacția în relație.
Obiectiv specific. Având în vedere că cele două chestionare au fost realizate de către
student sub îndrumarea coordonatorului, ne propunem ca obiectivul specific să fie obținerea
unui coeficient de fidelidate Alfa Cronbach cât mai mare la ambele chestionare ( de preferat
peste 0,800).

5.1.2 Ipoteze

Cu nivelul satisfacției în relație este mai ridicat, cu atât nivelul geloziei este mai scăz ut.

5.1.3. Metodologia cercetării (procedura)

Înainte de a începe partea de cercetare am construit ( cu îndrumarea coordonatorului) două
chestionare. Primul chestionar măsoară nivelul satisfacției în relație, iar cel de -al doilea
măsoară nivelul gel oziei în relație ( ambele chestionare au fost construite în așa fel încât să nu
existe itemi care să fie percepuți ca fiind intruzivi).
După construirea chestionarelor a urmat aplicarea acestora printr -o metodă virtuală.
Completarea chestionarelor s -a realizat cu ajutorul programului numit Google Form, acesta
fiind distribuit pe rețeaua de socializare Facebook prin intermediul unui link.

Gelozie și satisfacție în relație

33
În cele două chestionare participanții au primit indicații cu privire la completarea acestora.
De asemenea, au fost informați cu privire la faptul că se pot retrage din cercetare în orice
moment, respectând în acest fel normele etice.
Participanții au fost informați despre faptul că datele acestora sunt confidențiale.Astfel, s –
au înregistrat în total 76 de pa rticipanți cu răspunsuri valide.
După completarea chestionarelor de către cei 76 de participanți, a urmat stabilirea
coeficientului de fidelitate Alfa Cronbach pentru ambele chestionare, iar mai apoi analiza
statistică a datelor, atât descriptiv, cât și inferențial. Scorurile generale la cele două
chestionare au fost calculate după calcularea lui Alfa.

5.2. Prezentarea lotului de subiecți

În cadrul realizării acestui studiu au contribut în total 76 de participanți. Din cei 76 de
participanți 9 sunt de gen masculin și 76 de gen feminin. De asemenea, din punct de vedere al
vârstei, 60 de subicți au până în 25 de ani, 12 până în 35 de ani și 4 până în 50 de ani. Selecția
participanților s -a realizat cu ajutorul rețelei de socializare Facebook.

Tabel 1. Distribuția participanților în funcție de gen (statistică descriptivă)

Gen
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Masculin 9 11,8 11,8 11,8
Feminin 67 88,2 88,2 100,0
Total 76 100,0 100,0

Observăm că din cei 76 de subiecți care au participat la acest studiu 88,2% sunt de gen
feminin (67 de persoane) și doar 11,8% sunt de gen masculin (9 persoane). De asemenea,
constatăm că validitatea răspunsurilor celor 76 de persoane la cele două che stionare este de
100%.

Gelozie și satisfacție în relație

34

Tabel 2. Distribuția participanților în funcție de categoriile de vârstă (statistică
descriptivă)

Varsta
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 18-25 ani 60 78,9 78,9 78,9
25-35 ani 12 15,8 15,8 94,7
35-50 ani 4 5,3 5,3 100,0
Total 76 100,0 100,0

Observăm că marea majoritate a participanților se află în cadrul intervalului de vârstă 18 –
25 de ani înregistrând un procent de 78,9% adică 60 de persoane. 15,8% reprezintă cei 12
participanți din categoria de vârsta 25 -35 de ani. Cel mai mic procent s-a înregistrat în
intervalul 35 -50, procentul fiind de 5,3% (4 persoane).

5.3. Instrumentele de cercetare și descrierea lor
1) Chestionar de satisfacție în relație . Chestionarul de satisfacție în relație este un
chestionar cu 15 itemi (16 inițial) cu un coeficient de fidelitate de 0,909. Există 5 variante de
răspuns: 1 (foarte rar); 2 (rar); 3 (neutru); 4 (des); 5 ( foarte des). Scorul minim care poate fi
obținut este de 15, iar cel maxim de 75.
2) Chestionar de gelozie în relație. Chestionarul de gelozie în relație este compus din 25 de
itemi (27 inițial) cu un coeficient de fidelitate de 0,924. Există 5 variante de răspuns: 1 (foarte
rar); 2 (rar); 3 (neutru); 4 (des); 5 ( foarte des). Scorul minim care poate fi obținut este de 25,
iar cel max im de 125.
Descriere a valorilor coeficientului de fidelitate Alfa Cronbach: valoarea minimă acceptată
este de 0,700. O valoare bună este de 0,800, iar excelentă, peste 0,900 (cu cât se apropie de
valoarea 1, cu atât este mai fidel chestionarul). Valo area lui Alfa crește prin eliminarea
itemilor care corelează negativ și/sau a celor care au un scor sub 0,300.

Gelozie și satisfacție în relație

35
Chestionar de satisfacție în relație (înainte de Alfa Cronbach)

Instructaj! Bună ..te invit dacă dorești să completezi acest chestionar. Ace asta este partea
întâi a studiului așa că te voi ruga sa îl completezi apoi și pe cel de al doilea chestionar,
deoarece ele funcționeaza împreună. Datele tale sunt confidentiale ! Bifați una dintre
următoarele variante de răspuns pentru fiecare item: 1= fo arte rar; 2= rar; 3= neutru; 4=des;
5= foarte des.
Tabel 3. Chestionarul 1 Foarte
rar (1) Rar
(2) Neutru
(3) Des(4) Foarte
des
(5)
1. Partenerul îmi oferă sprijinul de care am nevoie în situațiile dificile.

2. Dacă am nevoie de ajutor, chiar și în situațiile mărunte, partenerul nu
ezită să mă ajute.

3. Partenerul îmi respectă suficient de mult intimitatea.

4. Sunt mulțumit(ă) de viata intima cu partenerul.

5. Mă simt respectat(ă) în relație.

6. Partenerul încearcă să mă binedispună de câte ori are ocazia.

7. Partenerul îmi oferă iubirea de care am nevoie.

8. Partenerul mă face fericit(ă).

9. Partenerul își amintește întotdeauna de ziua mea de naștere.

10. Consider că partenerul nu lasă ca părerile celorlalți să ne afecteze
relația.

Gelozie și satisfacție în relație

36
11. Simt ca am libertate in relatia cu partenerul.

12. Pot comunica deschis cu partenerul despre orice subiect.

13. Consider ca ma dezvolt in relatia cu partenul meu.

14. Ma simt securizat/securizata in relatia cu partenul.

15. Am sentimentul de recunostinta pentru relatia cu partenerul.

16. Cat de satisfacut/a va simtiti in relatia cu partenrul/partenera?

Tabel 4. Validitatea răspunsurilor subiecților la chestionarul de satisfacție în relație

Case Processing Summary
N %
Cases Valid 76 100,0
Excludeda 0 ,0
Total 76 100,0
a. Listwise deletion based on all
variables in the procedure.

Observăm că procentul validității celor 76 de subiecți la chestionarul de satisfacție în
relație este de 100% ceea ce ne permite să calculăm coeficientul de fidelitate Alfa Cronbach.

Gelozie și satisfacție în relație

37
Tabel 5. Coeficientul de fidelitate Alfa Cronbach al chestionarul ui de satisfacție în
relație
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's
Alpha Based
on
Standardized
Items N of
Items
,905 ,908 16

Constatăm ca după aplicarea scalei de reabilitate am obținut o valoarea a lui Alfa de 0,905
la cei 16 itemi. Numărul 0,905 constituie o valoare excelentă a coeficientului Alfa. În
continuare, vom vedea dacă putem să mai creștem fidelitatea acestui che stionar.

Tabel 6. Corelația dintre itemi și valoarea lui Alfa dacă itemii sunt eliminați

Item -Total Statistics
Scale Mean
if Item
Deleted Scale
Variance if
Item Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
S1 60,29 114,875 ,612 ,594 ,898
S2 60,26 118,516 ,485 ,550 ,902
S3 60,43 117,662 ,458 ,434 ,903
S4 60,33 115,477 ,549 ,538 ,900
S5 60,34 116,521 ,570 ,412 ,899
S6 60,25 115,257 ,614 ,553 ,898
S7 60,11 114,842 ,725 ,662 ,895
S8 60,25 112,483 ,732 ,715 ,894
S9 59,84 120,268 ,459 ,434 ,903
S10 60,12 115,306 ,567 ,417 ,900
S11 60,24 114,983 ,541 ,575 ,901
S12 60,11 116,842 ,569 ,441 ,899
S13 60,26 110,383 ,722 ,611 ,894
S14 60,49 119,400 ,338 ,313 ,909
S15 60,38 114,266 ,673 ,601 ,896
S16 60,25 114,110 ,770 ,746 ,894

Gelozie și satisfacție în relație

38
Tabelul de mai sus oferă informații privire la corelațiile dintre itemi și despre valoarea
coeficientului Alfa dacă itemii sunt eliminați. În general, pentru a crește valoarea lui Alfa se
elimină mai întâi itemii care corelează negativ, însă în acest caz nu avem itemi care corelează
negativ.

În cazul acestui chestionar, pentru a crește valoarea lui Alfa vom elimina itemul S14, crescând
astfel scorul de la 0,905 la 0,909.

S 14. Mă simt securizat/securizată în relația cu partenul.

Tabel 7. Al doilea Alfa Cronbach (satistacție în relație)

Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's
Alpha Based
on
Standardized
Items N of
Items
,909 ,910 15

Coparativ cu primul Alfa, după eliminarea itemului S 14, valoarea a crescut de la 0,905 la
0,909, rămânând astfel în total 15 itemi. În continuare, vom vedea dacă putem să mai creștem
fidelitatea acestui chestionar.

Gelozie și satisfacție în relație

39
Tabel 8. Corelația dintre itemi și valoarea lui Alfa dacă itemii sunt eliminați

Item -Total Statistics
Scale Mean
if Item
Deleted Scale
Variance if
Item Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
S1 56,51 103,986 ,620 ,593 ,902
S2 56,49 107,213 ,505 ,543 ,906
S3 56,66 106,735 ,461 ,424 ,908
S4 56,55 104,651 ,552 ,534 ,905
S5 56,57 105,796 ,567 ,410 ,904
S6 56,47 104,573 ,612 ,552 ,902
S7 56,33 104,197 ,723 ,661 ,899
S8 56,47 102,093 ,723 ,708 ,898
S9 56,07 108,809 ,485 ,414 ,907
S10 56,34 104,468 ,571 ,417 ,904
S11 56,46 104,065 ,549 ,565 ,905
S12 56,33 105,824 ,580 ,440 ,904
S13 56,49 100,146 ,711 ,609 ,899
S15 56,61 104,135 ,646 ,574 ,901
S16 56,47 103,639 ,760 ,744 ,898

Constatăm că eliminarea oricărui item nu va mai crește valoarea lui Alfa. Astfel rămânem
la valoarea finală de 0,909 a celor 15 itemi rămași ai chestionarului de satisfacție în relație.

Gelozie și satisfacție în relație

40
Chestionar de gelozie în relație (înainte de Alfa Cro nbach)

Instructaj! Bună ..te invit dacă dorești să completezi acest chestionar. Aceasta este ultima
parte a studiului așa ca te voi ruga sa completezi și Chestionarul 1 dacă nu ai facut asta deja
deoarece ele funcționează împreună. Datele tale sunt confide nțiale! Bifați una dintre
următoarele variante de răspuns pentru fiecare item: 1= foarte rar; 2= rar; 3= neutru; 4=des;
5= foarte des.
Tabel 9. Chestionarul 2 Foar
te
rar
(1) Rar
(2) Neutr
u (3) Des
(4) Foart
e des
(5)
1. Mă deranjează când ceilalți fac complimente
partenerului meu.
2. Mă deranjează când partenerul face complimente
persoanelor de gen opus.
3. Nu îmi place când partenerul iese în oraș doar cu
prietenii/prietenele.
4. Nu îmi place când partenerul se află în compania
altor persoane fara mine.
5. Îmi suspectez partenerul de infidelitate.
6. Mă deranjează atunci când nu stiu unde se află
partenerul.
7. Consider că partenerul mă minte în legatură cu
relațiile pe care acesta le are cu persoanele de gen opus.
8. Mă indispune când partenerul simpatizează
persoanele de gen opus.
9. Consider că partenerul este prea amabil cu parsoanele
de gen opus.
10. Ma deranjeaza daca partenerul flirtrează în mod
constant cu alte persoane.
11. Mă irită atunci când partenerul trimite în mod
constant mesaje (ex: de pe telefon) altor persoane.

Gelozie și satisfacție în relație

41
12. Consider că gelozia este o dovadă a iubirii față de
partener.
13. Consider că gelozia asigură o relație pe termen lung.
14. Consider că partenerul ar trebui să fie gelos din cand
in cand.
15. Mă supără dacă partenerul nu îmi arată în mod
constant că mă iubește.
16. Consider că partenerul oferă mai multă iubire
familiei decât mie.
17. Atunci când partenerul mă evită mă gândesc la
faptul că se gândește la altcineva.
18. Consider câ trebuie să știu programul partenerului
meu.
19. Îi pun sinceritatea partenerului în mod constant sub
semnul întrebării.
20. Sunt gelos/geloasa dacă partenerul ține legătura cu
fostul/fosta.
21. Cand partenerul nu îmi răspunde la masaje/apeluri,
mă gândesc că este cu altul/alta.
22. Mă gândesc la faptul că partenerul caută pretexte
pentru a mă înșela.
23. Mă deranjează atunci când partenerul îmi ascunde
conversațiile cu persoanele de gen opus pe rețelele de
socializare.
24. Mă deranjează atunci când partenerul se uită pe
stradă la persoanele de gen opus.
25. Mă gândesc la faptul că refuzul partenerului la
anumite cereri ale mele constituie un motiv de
infidelitate.
26. Consider că partenerul meu îmi oferă nenumărate
motive de gelozie.
27. Consider că partenerul oferă mai multă atenție
prietenilor decât mie.

Gelozie și satisfacție în relație

42
Tabel 10. Validitatea răspunsurilor subiecților la chestionarul de gelozie în relație

Case Processing Summary
N %
Cases Valid 76 100,0
Excludeda 0 ,0
Total 76 100,0
a. Listwise deletion based on all
variables in the procedure.

Observăm că procentul validității celor 76 de subiecți la chestionarul de gelozie în relație
este de 100% ceea ce ne permite să calculăm coeficientul de fidelitate Alfa Cronbach.

Tabel 11. Coeficientul de fidelitate Alfa Cronbach al chestionarului de gelozie în relație

Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's
Alpha Based
on
Standardized
Items N of
Items
,923 ,925 27

Constatăm ca după aplicarea scalei de reabilitate am obținut o valoarea a lui Alfa de 0,923
la cei 27 itemi. Ca și în cazul Alfa -ului pentru satisfacția în relație numărul 0,923 constituie o
valoare excelentă a coeficientului Alfa. În continuare, vom vedea dacă putem să mai creștem
fidelitatea acestui chestionar.

Gelozie și satisfacție în relație

43
Tabel 12. Corelația dintre itemi și valoarea lui Alfa dacă itemii sunt eliminați

Item -Total Statistics
Scale Mean
if Item
Deleted Scale
Variance if
Item Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
G1 63,87 365,396 ,425 ,602 ,922
G2 62,76 362,103 ,517 ,644 ,921
G3 63,68 359,366 ,576 ,634 ,920
G4 63,88 365,439 ,468 ,538 ,921
G5 64,18 361,992 ,635 ,837 ,919
G6 62,95 359,811 ,564 ,599 ,920
G7 64,38 362,639 ,673 ,816 ,919
G8 63,08 356,767 ,587 ,683 ,919
G9 64,05 371,731 ,413 ,661 ,922
G10 62,00 366,240 ,435 ,603 ,922
G11 63,67 360,517 ,576 ,568 ,920
G12 63,37 373,462 ,355 ,614 ,923
G13 64,34 380,095 ,317 ,432 ,923
G14 63,11 370,362 ,426 ,547 ,922
G15 62,78 365,829 ,468 ,563 ,921
G16 64,33 375,237 ,321 ,434 ,923
G17 63,93 356,782 ,690 ,718 ,918
G18 63,09 371,818 ,346 ,569 ,923
G19 64,20 357,761 ,734 ,868 ,918
G20 62,25 363,843 ,431 ,569 ,922
G21 64,22 354,869 ,743 ,857 ,917
G22 64,49 361,720 ,672 ,845 ,919
G23 62,51 353,213 ,614 ,630 ,919
G24 63,43 356,756 ,614 ,722 ,919
G25 64,26 359,050 ,663 ,748 ,918
G26 64,38 361,226 ,738 ,895 ,918
G27 64,16 365,361 ,520 ,570 ,921

În cazul de față eliminarea oricărui item nu vă crește coeficientul de fidelitate. Totuși, vom
elimina itemul G 18 deoarece există posibilitatea ca mai apoi prin eliminarea altor itemi să
crească Alfa -ul.
G 18. Consider câ trebuie să știu programul pa rtenerului meu.

Gelozie și satisfacție în relație

44
Tabel 13. Al doilea Alfa Cronbach (gelozie în relație)

Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's
Alpha Based
on
Standardized
Items N of
Items
,923 ,925 26

Valoarea lui Alfa a rămas neschimbată, însă vom urmări dacă putem s -o creștem.

Tabel 14. Corelația dintre itemi și valoarea lui Alfa dacă itemii sunt eliminați

Scale Mean
if Item
Deleted Scale
Variance if
Item Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
G1 60,91 346,511 ,430 ,602 ,923
G2 59,80 344,001 ,509 ,628 ,921
G3 60,72 340,923 ,576 ,634 ,920
G4 60,92 347,034 ,464 ,537 ,922
G5 61,22 342,843 ,651 ,835 ,919
G6 59,99 341,880 ,553 ,588 ,920
G7 61,42 343,500 ,690 ,802 ,919
G8 60,12 338,452 ,585 ,682 ,920
G9 61,09 352,405 ,427 ,607 ,922
G10 59,04 348,145 ,425 ,571 ,922
G11 60,71 341,622 ,585 ,567 ,920
G12 60,41 354,885 ,350 ,609 ,923
G13 61,38 361,306 ,311 ,420 ,923
G14 60,14 352,205 ,413 ,538 ,922
G15 59,82 348,286 ,445 ,474 ,922
G16 61,37 356,396 ,321 ,430 ,924
G17 60,97 338,213 ,695 ,717 ,918
G19 61,24 339,330 ,735 ,861 ,918
G20 59,29 345,648 ,424 ,561 ,923
G21 61,26 336,330 ,748 ,856 ,917

Gelozie și satisfacție în relație

45
G22 61,53 343,213 ,672 ,833 ,919
G23 59,55 335,131 ,611 ,626 ,919
G24 60,47 338,413 ,613 ,722 ,919
G25 61,30 340,027 ,677 ,736 ,918
G26 61,42 342,514 ,745 ,895 ,918
G27 61,20 346,161 ,534 ,568 ,921

Observăm că dacă vom elimina itemul G 16 valoarea lui Alfa va crește până la 0,924.
Astfel, vom urma această procedură.

G 16. Consider că partenerul oferă mai multă iubire familiei decât mie.

Tabel 15. Al treilea Alfa Cronbach (gelozie în relație)

Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha Cronbach's
Alpha Based
on
Standardized
Items N of
Items
,924 ,926 25

Valoarea celui de -al treilea Alfa a celor 25 de itemi rămași după eliminarea lui G 16 a
crescut de la 0,923 la 0,924. Vom urmări dacă putem să creștem în continuare Alfa -ul.

Gelozie și satisfacție în relație

46
Tabel 16. Corelația dintre itemi și valoarea lui Alfa dacă itemii sunt eliminați

Item -Total Statistics
Scale Mean
if Item
Deleted Scale
Variance if
Item Deleted Corrected
Item-Total
Correlation Squared
Multiple
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
G1 59,18 331,059 ,441 ,602 ,923
G2 58,08 328,340 ,525 ,612 ,921
G3 59,00 326,453 ,569 ,628 ,920
G4 59,20 331,921 ,468 ,526 ,922
G5 59,50 327,987 ,652 ,835 ,919
G6 58,26 326,890 ,557 ,585 ,921
G7 59,70 328,614 ,691 ,799 ,919
G8 58,39 323,362 ,593 ,682 ,920
G9 59,37 337,382 ,427 ,604 ,923
G10 57,32 332,672 ,435 ,560 ,923
G11 58,99 327,026 ,581 ,567 ,920
G12 58,68 339,792 ,350 ,608 ,924
G13 59,66 346,335 ,303 ,394 ,924
G14 58,42 337,234 ,411 ,530 ,923
G15 58,09 333,845 ,434 ,438 ,923
G17 59,25 323,950 ,684 ,702 ,918
G19 59,51 324,813 ,729 ,861 ,918
G20 57,57 330,809 ,423 ,536 ,923
G21 59,54 321,905 ,743 ,856 ,918
G22 59,80 328,427 ,671 ,831 ,919
G23 57,83 320,304 ,614 ,622 ,920
G24 58,75 323,310 ,621 ,718 ,919
G25 59,58 325,580 ,669 ,735 ,919
G26 59,70 328,054 ,735 ,893 ,918
G27 59,47 331,426 ,530 ,565 ,921

Constatăm că indiferent de itemul pe care l -am elimina valoarea lui Alfa nu ar mai crește
ceea ce înseamnă că ne vom opri la valoarea de 0,924 a celor 25 de itemi rămași la
chestionarul de gelozie în relație.

Gelozie și satisfacție în relație

47
5.4. Prezentarea rezultatelor obținute la teste

Tabel 17. Scorurile obținute la cele două variabile
Statistics
Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
N Valid 76 76
Missing 0 0
Mean 60,49 61,37
Minimum 25 26
Maximum 75 111

Cei 76 de participanți au obținut la satisfacția în relație media de 60,49, cu scorul minim de
25 și cel maxim de 75. În ceea ce privește gelozia în cuplu, media înregistrată este de 61,37,
cu scorul minim de 26 și cel maxim de 111.
Tabel 18. Scoruril e obținute pe gen la cele două variabile

Report
Gen Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
Masculin Mean 61,22 74,11
N 9 9
Std.
Deviation 10,975 31,183
Feminin Mean 60,39 59,66
N 67 67
Std.
Deviation 11,000 16,187
Total Mean 60,49 61,37
N 76 76
Std.
Deviation 10,927 18,878

Obsevăm că persoanele de gen masculin au o medie mai mare la gelozie 74,11, comparativ
cu persoanele de gen feminin 59,66. De asemenea, barbații au o medie mai mare la satisfacție

Gelozie și satisfacție în relație

48
61,22, față de media 60,39 a femeilor. Totuși, aceste medii nu pot fi comparate parametric
deoarece grupul bărbaților este alcătuit din 9 persoane, iar cel al femeilor din 67.

Tabel 19. Scorurile obținute la cele două variabile
pe categorii de vârstă

Varsta Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
18-25 ani Mean 60,70 59,17
N 60 60
Std.
Deviation 10,760 17,331
25-35 ani Mean 60,17 71,00
N 12 12
Std.
Deviation 11,224 24,606
35-50 ani Mean 58,25 65,50
N 4 4
Std.
Deviation 15,435 17,078
Total Mean 60,49 61,37
N 76 76
Std.
Deviation 10,927 18,878

În categoria de vârstă 18 -25 s-a înregistrat cea mai mică medie a geloziei 59,17, iar în
intervalul 25 -35 cea mai mare 71,00. În intervalul 18 -25 s-a înregistrat cea mai mare media a
satisfacției în cuplu 60,70, iar în intervalul 35 -50 cea mai mică me dia a satisfacției 58,25.
Totuși, distribuția participanților pe cele trei categorii de vârstă este semnificativ inegală ( 60
în categoria 18 -25; 17 în categoria 25 -35 și 4 în categoria 35 -50.

Gelozie și satisfacție în relație

49
5.5. Prelucrarea statistică și analizarea rezultatelor obținute

5.5.1. Statistica descriptivă a rezultatelor obținute

Tabel 20. Distribuția participanților în funcție de gen (statistică descriptivă)

Gen
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Masculin 9 11,8 11,8 11,8
Feminin 67 88,2 88,2 100,0
Total 76 100,0 100,0

Observăm că din cei 76 de subiecți care au participat la acest studiu 88,2% sunt de gen
feminin (67 de persoane) și doar 11,8% sunt de gen masculin (9 persoane). De asemenea,
constatăm că validitatea răspunsurilor celor 76 de persoane la cele două che stionare este de
100%.

Gelozie și satisfacție în relație

50

Figura 1. Distribuția procentuală pe gen

Cei 67 de participanți din grupul persoanelor de gen feminin reprezintă 88,16% iar cei 9
participanți din grupul persoanelor de gen masculin reprezintă 11,84% dintr -un total de 76.

Figura 2. Grafic de tip histogramă pentru variabila genului

Observăm că distribuția participanților în cele două grupuri este semnificativ inegală din
punct de vedere al înclinației curbei lui Gauss ( înclinație semnificativă spre dreapta). Astfel,
constatăm că cele două grupuri sunt semnificativ dezechilibrate.

Gelozie și satisfacție în relație

51
Tabe l 21. Distribuția participanților în funcție de categoriile de vârstă (statistică
descriptivă)

Varsta
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 18-25 ani 60 78,9 78,9 78,9
25-35 ani 12 15,8 15,8 94,7
35-50 ani 4 5,3 5,3 100,0
Total 76 100,0 100,0

Constatăm că marea majoritate a participanților se află în cadrul intervalului de vârstă 18 –
25 de ani înregistrând un procent de 78,9% adică 60 de persoane. 15,8% reprezintă cei 12
participanți din categoria de vârsta 25 -35 de ani. Cel mai mic procent s-a înregistrat în
intervalul 35 -50, procentul fiind de 5,3% (4 persoane).

Figura 3. Distribuția procentuală a participanților pe cele trei categorii de vârstă

În categoria de vârsta 18 -25 ani s -a înregistrat cel mai mare procent al participanțil or
78,95%, 15,79% în categoria 25 -35 ani, iar cel mai mic procent s -a înregistrat în categoria 35 –
50 frecvența fiind de 5,26%.

Gelozie și satisfacție în relație

52

Figura 4. Grafic de tip histogramă pentru variabila vârstei

Curba lui Gauss din histograma vârstei prezintă o înclinaț ie semnificativă spre stânga,
adică spre prima categorie de vârsta 18 -25 unde s -au înregistrat 60 de participanți. În cea de -a
doua categorie (25 -35) sunt 12 participanți și doar 4 în cea de -a treia categorie (35 -50). Având
în vedere interpretarea acestei histograme rezultă că distribuția subiecților din cele trei
categorii de vârstă este semnificativ dezechilibrată.
5.5.2. Statistica inferențială a ipotezei

Tabel 22. Scorurile obținute la cele două variabile

Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
N Valid 76 76
Missing 0 0
Mean 60,49 61,37
Minimum 25 26
Maximum 75 111

După completarea celor două chestionare cei 76 de participanți au obținut la satisfacția în
relație media de 60,49, cu scorul minim de 25 și cel maxim de 75. În ceea ce privește gelozia
în relație, media înregistrată este de 61,37, cu scorul minim de 26 și cel maxim de 111.

Gelozie și satisfacție în relație

53
Tabel 23. Frecvența răspunsurilor la variabila satisfacție în relație
Satisfactie in relatie
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 25 1 1,3 1,3 1,3
38 1 1,3 1,3 2,6
39 3 3,9 3,9 6,6
41 1 1,3 1,3 7,9
43 2 2,6 2,6 10,5
45 1 1,3 1,3 11,8
46 1 1,3 1,3 13,2
47 1 1,3 1,3 14,5
48 1 1,3 1,3 15,8
49 1 1,3 1,3 17,1
53 3 3,9 3,9 21,1
54 2 2,6 2,6 23,7
55 2 2,6 2,6 26,3
56 1 1,3 1,3 27,6
57 3 3,9 3,9 31,6
58 2 2,6 2,6 34,2
59 2 2,6 2,6 36,8
60 9 11,8 11,8 48,7
61 5 6,6 6,6 55,3
62 2 2,6 2,6 57,9
63 1 1,3 1,3 59,2
64 2 2,6 2,6 61,8
65 3 3,9 3,9 65,8
66 1 1,3 1,3 67,1
67 3 3,9 3,9 71,1
69 2 2,6 2,6 73,7
70 2 2,6 2,6 76,3
71 3 3,9 3,9 80,3
72 1 1,3 1,3 81,6
73 8 10,5 10,5 92,1
74 2 2,6 2,6 94,7
75 4 5,3 5,3 100,0
Total 76 100,0 100,0

Gelozie și satisfacție în relație

54
În intervalul 60 s -a înregistrat cea mai mare rată de răspunsuri procentul fiind de 11,8%. Toți
subiecții au un procent de validitate de 100% la variabila satisfacție în relație.

Tabel 24. Frecvența răspunsurilor la variabila gelozie in relație

Gelozie in relatie
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 26 1 1,3 1,3 1,3
27 1 1,3 1,3 2,6
31 1 1,3 1,3 3,9
35 2 2,6 2,6 6,6
39 1 1,3 1,3 7,9
40 1 1,3 1,3 9,2
41 4 5,3 5,3 14,5
42 1 1,3 1,3 15,8
43 1 1,3 1,3 17,1
44 2 2,6 2,6 19,7
45 1 1,3 1,3 21,1
46 1 1,3 1,3 22,4
48 3 3,9 3,9 26,3
49 1 1,3 1,3 27,6
51 1 1,3 1,3 28,9
52 5 6,6 6,6 35,5
53 2 2,6 2,6 38,2
54 1 1,3 1,3 39,5
55 2 2,6 2,6 42,1
56 5 6,6 6,6 48,7
57 1 1,3 1,3 50,0
58 1 1,3 1,3 51,3
59 1 1,3 1,3 52,6
61 1 1,3 1,3 53,9
62 3 3,9 3,9 57,9
63 1 1,3 1,3 59,2
64 4 5,3 5,3 64,5
65 2 2,6 2,6 67,1
66 1 1,3 1,3 68,4

Gelozie și satisfacție în relație

55
68 2 2,6 2,6 71,1
70 1 1,3 1,3 72,4
71 2 2,6 2,6 75,0
73 1 1,3 1,3 76,3
75 1 1,3 1,3 77,6
76 1 1,3 1,3 78,9
77 1 1,3 1,3 80,3
79 1 1,3 1,3 81,6
80 2 2,6 2,6 84,2
82 1 1,3 1,3 85,5
84 2 2,6 2,6 88,2
86 1 1,3 1,3 89,5
89 1 1,3 1,3 90,8
90 1 1,3 1,3 92,1
93 1 1,3 1,3 93,4
95 1 1,3 1,3 94,7
101 2 2,6 2,6 97,4
109 1 1,3 1,3 98,7
111 1 1,3 1,3 100,0
Total 76 100,0 100,0

În intervalele 52 și 56 s -au înregistrat cea mai mare rată de răspunsuri procentul fiind de
6,6%. Toți subiecții au un procent de validitate de 100% la variabila gelozie în relație.

Gelozie și satisfacție în relație

56
Figura 5. Graficul de tip histogramă pentru variabila satisfacție în relație

După completarea chestionarului de satisfacție în relație a rezultat că în jurul intervalului 60 s –
au înregistrat cei mai mulți subiecți , numărul acestora fiind de 20. Între intervalul 20 -30 s-a
înregistat 1 singur subiect. De asemenea, s -a înregistrat media de 60,49 a celor 76 de
participanți.

Figura 6. Graficul de tip histogramă pentru variabila gelozie în relație

După completar ea chestionarului de gelozie în relație a rezultat că în jurul intervalului 55
s-au înregistrat cei mai mulți subiecți, numărul acestora fiind de 10. În intervalul 110 s -au
înregistrat cele mai puține răspunsuri numărul fiind de 2. De asemenea, s -a înregis trat medie
de 61,37 a celor 76 de participanți.

Gelozie și satisfacție în relație

57
Tabel 25. Corelația Pearson dintre satisfacția în relație și gelozia în relație
Correlations
Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
Satisfactie in
relatie Pearson
Correlation 1 -,002
Sig. (2-tailed) ,986
N 76 76
Gelozie in relatie Pearson
Correlation -,002 1
Sig. (2 -tailed) ,986
N 76 76

După completarea chestionarelor de satisfacție în relație și geloziei în relație a celor 76 de
subiecți a rezultat că nu s -a înregistrat nici -o corelație semnificativă din puncte de vedere
statistic între cele două variabile. Prin urmare, nu se confir mă ipoteza conform căreia cu
nivelul satisfacției în relație este mai ridicat, cu atât nivelul geloziei este mai scăzut.

5.5.3. Statistica inferențială a genului

Tabel 26. Scorurile pe gen la cele două variabile
Gen Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
Masculin Mean 61,22 74,11
N 9 9
Std.
Deviation 10,975 31,183
Feminin Mean 60,39 59,66
N 67 67
Std.
Deviation 11,000 16,187
Total Mean 60,49 61,37
N 76 76
Std.
Deviation 10,927 18,878

Gelozie și satisfacție în relație

58

Obsevăm că persoanele de gen masculin au o medie mai mare la gelozie 74,11, comparativ
cu persoanele de gen feminin 59,66. De asemenea, barbații au o medie mai mare la satisfacție
61,22, față de media 60,39 a femeilor.

Tabel 27. Corelația Pearson pe gen și cele două variabile
Gen Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
Gen Pearson
Correlation 1 -,025 -,249*
Sig. (2 -tailed) ,831 ,030
N 76 76 76
Satisfactie in
relatie Pearson
Correlation -,025 1 -,002
Sig. (2 -tailed) ,831 ,986
N 76 76 76
Gelozie in relatie Pearson
Correlation -,249* -,002 1
Sig. (2 -tailed) ,030 ,986
N 76 76 76
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2 -tailed).

Observăm că s -a înregistrat o corelație semnficativ negativă cu o valoare de 0,05 între gen
și gelozie în relație. Având în vedere rezultatele de la tabelul 26 constatăm că bărbații au un
nivel mai ridicat al geloziei comparativ cu femeile.

Gelozie și satisfacție în relație

59
5.5.4. Statistica inferențială a vârstei

Tabel 28. Scorurile obținute la cele două variabile
pe categorii de vârstă
Varsta Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
18-25 ani Mean 60,70 59,17
N 60 60
Std.
Deviation 10,760 17,331
25-35 ani Mean 60,17 71,00
N 12 12
Std.
Deviation 11,224 24,606
35-50 ani Mean 58,25 65,50
N 4 4
Std.
Deviation 15,435 17,078
Total Mean 60,49 61,37
N 76 76
Std.
Deviation 10,927 18,878

În categoria de vârstă 18 -25 s-a înregistrat cea mai mică medie a geloziei 59,17, iar în
intervalul 25 -35 cea mai mare 71,00. În intervalul 18 -25 s-a înregistrat cea mai mare media a
satisfacției în cuplu 60,70, iar în intervalul 35 -50 cea mai mică me dia a satisfacției 58,25.
Totuși, distribuția participanților pe cele trei categorii de vârstă este semnificativ inegală ( 60
în categoria 18 -25; 17 în categoria 25 -35 și 4 în categoria 35 -50.

Gelozie și satisfacție în relație

60

Tabel 29. Corelația Pearson pe categoriile de vârstă și c ele două variabile
Varsta Satisfactie in
relatie Gelozie in
relatie
Varsta Pearson
Correlation 1 -,048 ,191
Sig. (2 -tailed) ,679 ,099
N 76 76 76
Satisfactie in
relatie Pearson
Correlation -,048 1 -,002
Sig. (2 -tailed) ,679 ,986
N 76 76 76
Gelozie in relatie Pearson
Correlation ,191 -,002 1
Sig. (2 -tailed) ,099 ,986
N 76 76 76

Între cele trei categorii de vârstă și cele două variabile nu s -a înregistrat nici -o corelație.

5.6. Validarea ipotezelor cercetării

5.6.1. În vederea testării ipotezei 1 am construit două chestionare, unul de satisfacție în relație
cu un coeficient de fidelidate Alfa de 0,909 și unul de gelozie în relatie cu un coeficient de
fiedelitate de 0,924 pe 76 de subiecți (tabel 22). Testarea ipoteze i s-a realizat prin intermediul
Corelației Pearson ( tabel 25) iar aceasta a arătat faptul că nu se confirmă ipoteza prin care cu
nivelul satisfacției în relație este mai ridicat, cu atât nivelul geloziei este mai scăzut.

Gelozie și satisfacție în relație

61
5.7. Interpretarea psihologi că a rezultatelor

Gelozie și satisfacție în relație

62
6. Concluzii

În urma realizării acestui studiu au reieșit următoarele rezultate:
– coeficientul de fidelitate al chestionarului de satisfacție în relație este de 0,909;
– coeficientul de fidelitate al chestionarului de gelozie este de 0,924;
– ipoteza cercetării nu se confirmă ( nu există nici -o corelație semnificativă între gelozie și
satisfacția în relație);
– vârsta nu influențează în niciun fel gelozia și nici satisfacția în relație;
– persoanele de gen masculin au un nivel mai ridicat al geloziei decât persoanele de gen
feminin.

Gelozie și satisfacție în relație

63
7.Bibliografie

Andersen, P. A., Eloy, S. V., Guerrero, L. K., & Spitzberg, B. H. (1995). Romantic jealousy
and relational satisfaction: a look at the impact of jealousy experience and expression.
Communication Reports, 8, 77 -87.
Bevan, J. L. (2008). Experiencing and communicating romantic jealousy: questioning the
investment model. Southern Communication Journal, 73, 42 -67.
Buss, D. M. (2000). The dangerous pa ssion: Why jealousy is as necessarily as love and sex.
New York: The Free Press.
Buunk, B. P., Goor, J., & Solano, A. C. (2010). Intrasexual competition at work: sex
differences in the jealousy -evoking effect of rival characteristic at work settings. Journ al of
Social and Personal Relationships, 27, 671 -684.
DeSteno, D., Valdesolo, P., & Bartlett, M. Y. (2006). Jealousy and the threatened self: getting
to the heart of the green -eyed monster. Journal of Personality and Social Psychology, 91, 626 –
641.
DiBello , A. M., Rodriguez, L. M., Hadden, B. W., & Neighbors, C. (2015). The green eyed
monster in the bottle: relationship contingent self -esteem, romantic jealousy, and
alcoholrelated problems. Addictive Behaviors, 49, 52 -58.
Elphinston, R. A., Feeney, J. A., N oller, P., Connor, J. P., & Fitzgerald, J. (2013). Romantic
jealousy and relationship satisfaction: the costs of rumination. Western Journal of
Communication, 77, 293 -304.
Elphinston, R. A., & Noller, P. (2011). Time to Face It! Facebook Intrusion and the
Implications for Romantic Jealousy and Relationship Satisfaction.Cyberpsychology, Behavior
& Social Networking, 14(11), 631 -635. doi:10.1089/cyber.2010.0318
Fox, J., & Warber, K. M. (2014). Social Networking Sites in Romantic Relationships:
Attachment, Unc ertainty, and Partner Surveillance on Facebook.Cyberpsychology, Behavior
& Social Networking, 17(1), 3 -7. doi:10.1089/cyber.2012.0667
White, G. L. (2008). Romantic Jealousy: Therapists' Perceptions of Causes, Consequences,
and Treatments. Journal Of Couple & Relationship Therapy, 7(3), 210 -229.
White, G. L. (1981). Some correlates of romantic jealousy. Journal Of Personality, 49(2), 129.
doi:10.1111/1467 -6494.ep7383249
19 Yoshimura, S. M. (2004). Emotional and behavioral responses to romantic jealousy
expre ssions. Communication Reports, 17, 85-101. doi: 10.1080/08934210409389378

Gelozie și satisfacție în relație

64
11 Buunk, B. P. (1997). Personality, birth order and attachment sty les as related to various
types of jealousy. Personality and Individual Differences, 23 , 997 -1006. doi:10.1016/S0191 –
8869(97)00136 -0
Barelds, D. P. (2005). Self and partner personality in intimate relationships. European Journal of
Personality, 19, 501 –518
Berscheid, E. (1999). The greening of relationship science. American Psychologist, 54, 260 –266.
Blascovich, J., & Tomaka, J. (1991). Measures of selfesteem. In J. P. Robinson, P. R. Shaver, & L. S.
Wrightsman (Eds.), Measures of personality and social psy chological attitudes. San Diego: Academic.
Bowlby, J. (1973). Attachment and loss: Separation (Vol. 2). New York: Basic Books
Donnellan, M. B., Conger, R. D., & Bryant, C. M. (2004). The big five and enduring marriages. Journal
of Research in Personality, 38, 481 –504.
Fletcher, G. J., Simpson, J. A., & Thomas, G. (2000). The measurement of perceived relationship
quality components: A confirmatory factor analytic approach. Personality and Social Psychology
Bulletin, 26, 340 –354.
Fletcher, G. J., Simpson, J. A., Campbell, L., & Overall, N. C. (2015). Pair -bonding, romantic love, and
evolution the curious case of homo sapiens. Perspectives on Psychological Science, 10, 20 –36
Robles, T. F., Slatcher, R. B., Trombello, J. M., & McGinn, M. M. (2014). Marital qual ity and health: A
meta -analytic review. Psychological Bulletin, 140, 140 –187. https://doi.org/10.1037/a0031859 .
Wurst, S. N., Gerlach, T. M., Dufner, M., Rauthmann, J. F., Grosz, M. P., Küfner, A. C. P., & Back, M. D.
(2017). Narcissism and romantic relationships: The differential impact of narcissistic admiration and
rivalry. Journal of Personality and Social Psychology, 112, 280 –306.
https://doi.org/10.103 7/pspp0000113 .
Roberts, B. W., Kuncel, N. R., Shiner, R., Caspi, A., & Goldberg, L. R. (2007). The power of personality:
The comparative validity of personality traits, socioeconomic status, and cognitive ability for
predicting important life outcomes. Per spectives on Psychological Science, 2, 313 –345.
https://doi.org/10.1111/j. 1745 -6916.2007.00047.x.
Butzer, B., & Campbell, L. (2008). Adult attachment, sexual satisfaction, and relationship satisfaction:
A study of married couples. Personal Relationships, 15, 141 –154. https://doi.org/10.1111/j.1475 –
6811. 2007.00189.x .

Gelozie și satisfacție în relație

65
Original research article: Imaging, Behavior and Endocrine Analysis of “Jealousy” in a
Monogamous Primate
Carrere, S., and Gottman, J.M., (1999). Predicting Divor ce among Newlyweds from the First Three
Minutes of a Marital Conflict Discussion, Family Process, Vol. 38(3) , 293 -301
Andersen PA, Eloy SV, Guerrero LK, Spitzberg BH. Romantic jealousy and relational satisfaction: A
look at the impact of jealousy experienc e and expression. Communication Reports. 1995; 8:77–
85.http://dx.doi.org/10.1080/08934219509367613 . [Google Scholar ]
Arias I, Samios L, O’Leary KD. Prevalence and correlates of physical aggression during
courtship. Journal of Interpersonal Violence. 1987; 2:82–
90. http://dx.doi.org/10.1177/088626087002001005 . [Google Scholar ]
Arriaga XB, Reed JT, Goodfriend W, Agnew CR. Relationship perceptions and persistence: Do
fluctuations in perceived p artner commitment undermine dating relationships? Journal of Personality
and Social Psychology. 2006; 91:1045 –1065. http://dx.doi.org/10.1037/0022 -3514.91.6.1045 .
[PubMed ] [Google Scholar ]
Aylor B, Dainton M. Antecedents in romantic jealousy e xperience, expression, and goals. Western
Journal of Communication. 2001; 65:370 –391. [Google Scholar ]
Bartholomew K, Horowitz LM. Attachment styles among young adults: A test of a four -category
model. Journal of Personality and Social Psychology. 1991;61:226 –244. [PubMed ] [Google Scholar ]
Bevan JL. Experiencing and communicating romantic jealousy: Questioning the investment
model. Southern Communication Journal. 2008; 73:42–
67. http://dx.doi.org/10.1080/10417940701815626 . [Google Scholar ]
Brennan KA, Shaver P. Dimensions of adult attachment, affect regulation, and romantic relationship
functioning. Personality and Social Psychology Bulletin. 1995; 21:267 –284. [Google Scholar ]
Buunk BP. Personality, birth order, and attachment styles as related to various types of
jealousy. Personality and Individual Differences. 1997; 23:997 –1006. [Google Scholar ]
Buunk BP, Dijks tra P. Evidence for a sex -based rival oriented mechanism: Jealousy as a function of a
rival’s physical attractiveness and dominance in a homosexual sample. Personal
Relationships. 2001; 8:391 –406. [Google Scholar ]
Dijkstra P, Barelds DP, Groothof HA. An inventory and update of jealousy -evoking partner behaviors
in modern society. Clinical Psychology and Psychotherapy. 2010; 17:329 –345. [PubMed ] [Google
Scholar ]
Guerrero LK, Eloy SV. Relational satisfaction and jealousy across marital types. Communication
Reports. 1992; 5:23–41. [Google Scholar ]
Halpern CT, Spriggs AL, Martin SL, Kupper LL. Patterns of int imate partner violence victimization from
adolescence to young adulthood in a nationally representative sample. Journal of Adolescent
Health. 2009; 45:508 –516. [PMC free article ] [PubMed ] [Google Scholar ]

Gelozie și satisfacție în relație

66
Hansen GL. Jealousy: Its conceptualization, measurement , and integration within family stress
theory. In: Salovey P, editor. The psychology of jealousy and envy. New York, NY: Guilford Press;
1991. pp. 252 –272. [Google Scholar ]
Harris C. A review of sex differences in sexual jealousy, including self -report data, psychophysiological
responses, interpersonal violence, and morbid jealousy. Personality and Social Psy chology
Review. 2003; 7:102 –128. [PubMed ] [Google Scholar ]
Hazan C, Shaver PR. Romantic lo ve conceptualized as an attachment process. Journal of Personality
and Social Psychology. 1987; 52:511 –524. [PubMed ] [Google Scholar ]
Hazan C, Shaver PR. Attachment as an organizational framework for research on close
relationships. Psychological Inquiry. 1994; 5:1–22. [Google Scholar ]
Henton J, Cate R, Koval J, Lloyd S, Christopher S. Romance and violenc e in dating
relationships. Journal of Family Issues. 1983; 4:467 –
478. http://dx.doi.org/10.1177/019251383004003004 . [Google Scholar ]