Gats Acordul General Privind Comertul CU Servicii

Cuprins

CAPITOLUL I .CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND COMERȚUL CU SERVICII

Conținutul și rolul serviciilor

Tipologia serviciilor

Piața serviciilor

CAPITOLUL II GATS- ACORDUL GENERAL PRIVIND COMERȚUL CU SERVICII

Reglementările GATS privind comerțul cu servicii

Evoluția comerțului cu servicii în context global

Studiul privind comețul internațional cu servicii în contextul economiei românești

CAPITOLUL III STUDIUL PRIVIND SERVICIILE MEDICALE PRIVATE

Serviciile medicale private din Romania în context internațional

Studiul de caz: Evoluția clinicii GRAL Medical

CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBILIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND COMERȚUL CU SERVICII

Conținutul și rolul serviciilor

Adam Smith este adeptul liber-schimbului si oponent al protectionismului vamal în ceea ce privește comerțul internațional.

În "Avuția națiunilor- Cercetare asupra naturii și cauzelor ei", Adam Smith specifica ca: "comerțul între două țări, făcut fără restricții și cu regularitate, este întotdeauna avantajos, deși nu întotdeauna egal de avantajos pentru ambele. Prin avantaj sau câștig nu înțeleg mărimea cantității de aur sau argint, ci aceea a valorii de schimb a producției anuale a pământului și muncii țării sau sporirea venitului anual al locuitorilor săi(…). Dacă balanța va fi echilibrată, iar comerțul între cele două țări va consta în întregime în schimburi de produse indigene, ele nu numai că vor câștiga ambele, în cele mai multe cazuri, dar ambele vor câștiga egal sau aproape egal".

Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică ce constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile consumatorilor. În același timp, aceeași noțiune definește profesiunea unui corp de agenți economici care acționează în cadrul pieței, asigurând actele de schimb.

Sub aspect juridic, noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, prestațiile de servicii realizate între diferitele stadii ale producției sau direct între producător și consummator care, de asemenea, se consideră că reprezintă acte de comerț.

Prin codul comercial care, în realitate, se aplică la toate activitățile economice organizate în scop lucrativ, sunt definite ca acte de comerț actele de producție industrială, de transport, de curtaj etc.

Michael Greener definește comerțul în „The Penguin Dictionary of commerce” ca fiind: „O anumită distincție ar trebui făcută între comerț și economie, întrucât cele două teme se suprapun. Nu se intenționează a se da aici o definiție cuprinzătoare comerțului întrucâtaceasta ar fi destul de provocator. Dar se poate menționa, în general, că un dicționar decomerț ar trebui să se ocupe de larga diversitate de instituții care servesc industria prin …facilitarea în orice fel a distribuției bunurilor și serviciilor.”

Cercetarea încercărilor de conceptualizare și definire a conținutului activității de comerț scoate în evidență faptul potrivit căruia comerțul este într-adevăr un sector creator, dar nu de bunuri propriu-zise, ci de utilități; el este un reprezentant în serviciul utilizatorilor și al producătorilor, cuprinzând o parte importantă, ce nu poate fi neglijată, a fluxului monetar din fiecare țară. Mai mult, în economiile moderne, prin crearea sistemului de piață, care nu reprezintă o abstracție economică, ci o rețea reală existentă de mari piețe cu ridicata sau rețele de vânzători și compartimente de vânzare a unor forme existente în orice economie capitalist.

„Efortul natural al fiecărui individ de a-și îmbunătăți propria condiție, atunci cănd se află în situația de a-1 exersa în libertate și siguranță, reprezintă un principiu atăt de puternic, încât fără nicio asistență, acesta este nu doar capabil să conducă societatea spre bogăție și prosperitate, ci și să surmonteze o mie de impedimente inutile cu care prostia legilor umane îi încurcă mult prea adesea operațiunile.” Adam Smith, Avuția națiunilor- O introducere de Tom Butler- Bowdon,

Serviciile au fost mult timp considerate ca activități ce fac parte din sfera neproductivă, motiv pentru care au fost ignorate de către economiști. Lipsa unei abordări teoretice a serviciilor a avut drept consecință lipsa unei teorii economice despre servicii. Dar dezvoltarea foarte rapidă a serviciilor în ultimele decenii i-a determinat pe specialiștii din domeniu să acorde o mai mare atenție studiului activității și definirii conceptului de servicii.

A. Tordjman consideră că serviciile comerciale reprezintă “suma satisfacțiilor sau utilităților pe care le oferă un magazin clientelei sale”. Unele dintre aceste servicii sunt legate direct de vânzarea produselor – servicii endogene – altele depind de modul de organizare a magazinului – servicii exogene. Spre exemplu, livrarea,instalarea și garanția sunt considerate ca servicii endogene la articolele electrocasnice, în timp ce asigurarea parcărilor , vânzările nocturne, deplasarea vânzătorilor voiajori sunt clasificate printre serviciile exogene, adică printre cele care depind de organizarea punctului de vânzare a produselor.

Din punct de vedere pragmatic, serviciile sunt avute în vedere ca o nouă manieră de a produce, de a consuma și de a trăi în societate. Într-o asemenea accepțiune, serviciile apar în acele activități umane în cazul cărora mecanismul social- prestator-beneficiar – și mecanismul tehnic specific sunt de asemenea natură încât rezultatul muncii nu mai poate apărea materializat într-un bun separabil de lucrătorulprestator.

Ele generează variate raporturi de servire, fiecare cu trăsături distincte și implicații deosebite pentru conturarea dimensiunilor specifice unei asemenea activități. Dintre acestea, din punct de vedere al comerțului mai importante apar: relația domestică – în sfera familială sau a diferitelor comunități – și raportul de serviciu comercial și salarial – raport ce apare între prestatori și beneficiarii serviciului ca produs comercial imediat, sau clienții destinatari ai prestație

Serviciile și, în general, calitatea celor care însoțesc cumpărarea unui bun oarecare, au devenit astăzi elemente determinante în formarea comportamentului clienților tuturor unităților comerciale. Într-un asemenea context, atât comercianții, cât și producătorii, pentru a valorifica în mod profitabil produsele pe care le oferă și pentru a răspunde cât mai adecvat așteptărilor și noilor exigențe ale consumatorilor, sunt dispuși la eforturi suplimentare deosebite în vederea dezvoltării unei ample și complexe politici a serviciilor. Se vorbește chiar de așa-zisa strategie de “servicemix”, care se aplică atât produselor destinate consumului final al populației, cât și bunurilor de utilizare productivă destinate consumului intermediar, unde beneficiarii sunt întreprinzătorii din diverse ramuri ale economie

Pentru caracterizarea și înțelegerea fenomenelor economice tot mai complexe care alcătuiesc economia unei țări, se impune o delimitare a activităților economice.

Preocupări de structurare a activităților economice pe sectoare se găsesc de-a lungul timpului la numeroși economiști (Allan Fischer, Colin Clark au fost primii) care au folosit pentru studii, rezultatele unor observații statistice și criterii de grupare mai mult sau mai puțin științifice.

Astfel, pe la mijlocul sec XX tabloul economiei naționale în viziunea lui Allan Fischer, cuprindea:

– sectorul primar care grupează toate muncile agricole și miniere;

– sectorul secundar – industriile de transformare și prelucrare a bunurilor și materiilor prime;

– sectorul terțiar – activitățile de obținere a producției nemateriale.

O structurare a economiei asemănătoare dar cu o delimitare a activităților omenești după productivitate, propusă de economistul Collin Clark, este următoarea:

– activități primare în care se cuprind activități în care resursele naturale se folosesc în mod direct și imediat iar randamentele sunt descrescânde – agricultura, exploatări forestiere, vânătoarea, pescuitul;

– activități industriale (activități secundare) ce cuprind activități de transformare continuă și pe scară mare a materiilor prime în produse transportabile și care au productivitate ridicată (nu se includ construcțiile care nu creează produse transportabile dar sunt incluse transporturile și serviciile de apă-gaz-electricitate;

– activități terțiare (servicii) caracterizate ca având o productivitate mai redusă. Aici sunt cuprinse activități meșteșugărești, croitorie, construcții, activitatea băncilor, asigurări, comerț, servicii personale etc.

Folosind pentru gruparea activităților economice criterii științifice, și anume obiectul activității și ratele de creștere a productivității muncii datorate progresului tehnic, Jean Fourastié a identificat:

– sectorul primar al economiei în care se cuprind activități cu un progres mediu;

– sectorul secundar – activități cu progres tehnic mai încet;

– sectorul terțiar – activități cu progres tehnic scăzut sau nul.

Abordarea serviciilor medicale trebuie să aibă loc pornind de la evoluția globală a activităților de service, pe plan mondial, chiar dacă aspectele cu care se confruntă comerțul cu ridicata, în totalitate, la nivelul imperativelor consemnate anterior, iar actele care au loc, în cadrul sectorului respectiv, nu influențează în orice împrejurare asupra comerțului internațional cu servicii sau asupra serviciilor utilizate cu inputurilor în procesul de producție a bunurilor materiale sau a diverselor servicii logistice întâlnite în terțe domenii ale unei economii naționale. Este necesar a se avea în vedere că orice abordare predictivă a problematicii respective nu poate face abstracție de exigențele conturate de economia mondială, cu atât mai mult cu cât, așa după cum s-a arătat în capitolul precedent, comerțul în general și comerțul cu amănuntul în special tind spre o accentuată internaționalizare. La aceasta se adaugă faptul că tot mai mult sistemele de satisfacere a consumatorilor din orice țară tind, din ce în ce mai mult, spre o lărgire a ariei de cuprindere. Respectivul fenomen are în vedere că, alături de produsul propriu-zis, care formează obiectivul actului de vânzare-cumpărare, devine tot mai necesar a se introduce un larg evantai de facilități care să contribuie la creșterea gradului de satisfacere a oricărui cumpărător.

În vremea dictaturii comuniste, România a promovat un model de dezvoltare predominant industrial – agrar, sectorul serviciilor fiind grav neglijat. Evoluția sectorului serviciilor și în special a transporturilor se poate determina din analiza a doi indicatori macroeconomici semnificativi și anume: populația ocupată și PIB (valoarea adăugată brută) pe activități. Pornind de la un stadiu de subdezvoltare a sectorului servicilor, după 1990 țara noastră a realizat un progres lent în direcția cristalizării unei structuri macroeconomice moderne.

Rămânerea în urmă sub aspectul dezvoltării sectorului de servicii în România este cu atât mai gravă cu cât ne situăm la un nivel extrem de scăzut în ceea ce privește contribuția acestui sector la ocuparea forței de muncă, nu numai comparativ cu țările dezvoltate, unde economia serviciilor este deja o realitate, ci chiar cu țările candidate ca și noi, la aderearea la Uniunea Europeană.

Serviciile reprezintă o activitate umană, cu un conținut specializat, având ca rezultat efecte utile, imateriale și intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale. Totodată, serviciile sunt activități de sine stătătoare, autonomizate în procesul adâncirii diviziunii sociale a muncii și sunt organizate distinct intr-un sector denumit și sectorul terțiar.

De asemenea, se întâlnesc și definiții care pornesc de la abordări ale unor component ale serviciilor, precum:

– Serviciile comerciale (după vânzare)- activități ce însoțesc procesul comercializarii, caracterizandu-se prin faptul ca nu au o existență de sine stătătoare, ci completează sau activitate umană, cu un conținut specializat, având ca rezultat efecte utile, imateriale și intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale. Totodată, serviciile sunt activități de sine stătătoare, autonomizate în procesul adâncirii diviziunii sociale a muncii și sunt organizate distinct intr-un sector denumit și sectorul terțiar.

De asemenea, se întâlnesc și definiții care pornesc de la abordări ale unor component ale serviciilor, precum:

– Serviciile comerciale (după vânzare)- activități ce însoțesc procesul comercializarii, caracterizandu-se prin faptul ca nu au o existență de sine stătătoare, ci completează sau facilitează actul de vânzare-cumpărare a mărfurilor;

– Servicii de marketing- activități pe care producătorul sau distribuitorul le oferă utilizatorului pentru ca folosirea mărfurilor să fie cât mai eficientă.

Sistematizarea societății reprezintă un proces care implică dezvoltarea complexă a tuturor lanțurilor vieții economice, sociale și spiritual-culturale. Potrivit acestei accepțiuni, dezvoltarea și perfecționarea continuă a activității prestatorilor de servicii reprezintă o latură importantă a modernizării și restructurării oricărei economii, serviciile reprezentând o componentă care recepționează impactul unor fenomene și procese majore ce jalonează evoluția economiei unei țări. Specialiștii apreciază că, pe plan mondial, evoluțiile economice au început să se deruleze sub influența unui complex de factori care acționează cu o intensitate din ce în ce mai puternică în direcția expansiunii și amplificării rolului serviciilor în viața economică.

Având în vedere fenomenele referitoare la: sporirea continuă, sub efectul revoluției tehnologice contemporane, a importanței introducerii de servicii în toate domeniile economice, în raport cu munca fizică; schimbări intervenite în structura cererii și a piețelor; accentuarea procesului de globalizare a activităților economice sub incidența societăților transnaționale; sporirea substanțială a capacității serviciilor de a participa la circuitul economic mondial ca urmare a progreselor tehnologice în domeniul informaticii și telecomunicațiilor. Efectul conjugat al unor asemenea aspecte a generat o expansiune susținută a serviciilor, care a ajuns să reprezinte peste 60% din producția mondială și peste 20% din volumul total al schimburilor comerciale internaționale.

Dezvoltarea importantă a rolului serviciilor în toate țările lumii face ca afilierea la rețelele globale de servicii să devină condiție necesară a integrării și operării în noul climat economic global, ceea ce presupune ca țările integrate să dispună și, respectiv, să dezvolte o bază infrastructurală cu un ridicat nivel tehnologic, corespunzător standardelor internaționale, care să le permită respectiva integrare sub toate aspectele.

Serviciile acoperă o arie foarte largă de activități, în OMC fiind indentificate 150 de sub-sectoare. Este vorba de mărfuri invizibile, spre deosebire de comerțul classic cu marfuri, tangibile și vizibile. În afară de specificul serviciilor, prin natura lor, este deosebit și modul în care se pot furniza aceste servicii, existand domenii în care prezența fizică a prestatorului e servicii este absolute necesară, spre deosebire de comerțul cu mărfuri.

O altă particularitate a serviciilor constă în modul în care statele asigură o protecție a industriilor lor de servicii, protective care nu se poate realiza la frontier prin metodele clasice (taxe vamale, restrictii cantitative la import etc) ci se produce în interiorul țări prin reglementări ale administrației, în baza cărora, de regula, se percep taxe mai mari furnizorilor de servicii.

1.2 Tipologia serviciilor

Eterogenitatea și diversitatea tipologică a serviciilor întâlnite din economie, dificultățile de măsurare a dimensiunilor sectorului terțier, e evaluare a contribuției acestora la dezvoltarea economic-socială, necesitatea asigurarii comparabilității între țări cu privire la nivelul atins de servicii și perspectivele acestora au condus la necesitatea structurării lor după criteria unitare, realizarea de categorii omogene din punctual de vedere al conținutului și comportamentului economic.

Clasificările statistice ale serviciilor sunt grupări ale rezultatelor producției (clasificări pe produs), ale unităților de producție (clasificări pe activități), ale meseriilor (clasificări pe ocupații) etc., furnizând date care servesc analizei producției, comerțului sau consumului de servicii.

Așa cum a reieșit din analizele anterioare, serviciile comerciale prezintă un conținut deosebit de complex, dat de o gamă foarte largă de operațiuni, fiecare dintre acestea, la rândul lor, individualizându-se printr-o natură diferită și prin diverse posibilități de realizare. La aceasta se adaugă sistemele specifice de localizare și efectuare, precum și natura solicitărilor și nivelul exigențelor manifestate de clientelă în cadrul fiecărei zone, unități comerciale sau grupe de produse.

Pentru a surprinde toate aceste elemente și a realiza o structură funcțională, care să poată deveni un instrument util pentru întreprinzători în activitatea lor de integrare a serviciilor comerciale și crearea unor complexe de utilități – produs-servicii – cât mai adecvate, este nevoie de o grupare specifică, bazată pe mai multe criterii, fie avute în vedere concomitent, fie sub forma unor abordări dihotomice sau chiar arborescente. Într-o asemenea viziune, se impune folosirea concomitentă a mai multor tipuri de grupări și clasamente care, depășind forma unor structuri antinomice și devenind complementare, să contribuie la realizarea unei tipologii închegate, capabile să surprindă atât natura și funcțiile serviciilor, cât și locul sau importanța acestora în cadrul concurenței verticale și orizontale din cadrul oricărei economii bazate pe mecanisme de piață.

1.3 Piața serviciilor

Din punct de vedere conceptual nu există deosebiri între piața bunurilor și cea a serviciilor. De asemenea, ca și în cazul pieței bunurilor și în cazul serviciilor există piața potențială și piața reală (efectivă), piața internă și internațională (mondială), piața producătorilor (vânzătorilor) și piața consumatorilor (cumpărătorilor), piața nouă, de testare etc.

Structura pieței serviciilor poate fi cercetată și după tipul serviciilor care fac obiectul vânzăriicumpărării, criteriu după care putem deosebi, de exemplu: piața serviciilor pentru întreprindere respectiv piața serviciilor pentru populație, piețe care la rândul lor se subdivid pe categorii, grupe și clase de servicii (cum ar fi: piața serviciilor de cercetare-dezvoltare, piața serviciilor de turism etc.).

Piața serviciilor nu include în totalitate sfera serviciilor, existând și servicii non-marfă sau nonmarket. Acestea sunt reprezentate, pe de o parte, de serviciile publice sau private care nu se comercializează, iar pe de alta parte de serviciile “gratuite”, pe care și le fac oamenii lor însiși.

Caracteristicile pieței serviciilor se referă la faptul că, în domeniul serviciilor, comensurarea indicatorilor prin care se exprimă dimensiunile și dinamica pieței este mai dificilă decât în cazul bunurilor. Astfel, pentru exprimarea ofertei, cererii și a volumului tranzacțiilor rezultate se folosește o mare varietate de indicatori. Așa, de exemplu, pentru cuantificarea ofertei serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori la numărul mijloacelor de transport disponibile, capacitatea și tipul acestora, numărul lucrătorilor etc., pentru exprimarea cererii: număr de clienți, cantitatea și felul mărfurilor de transportat ș.a., iar pentru exprimarea dimensiunilor tranzacțiilor rezultate prin întâlnirea cererii cu oferta, indicatori cum ar fi: număr de călători, km sau număr de tone km transportate, număr de vehicule în circulație, valoarea cheltuielilor (sau încasărilor), consumul de combustibil.

Pe lângă elementele cantitative, în cazul serviciilor, elementele calitative, adesea dificil de evaluat au o deosebită semnificație, în aprecierea poziției unei firme sau a unei țări pe piața serviciilor. De exemplu, în cazul evaluării comparative a serviciilor de transport oferite de mai multe firme, esențiale sunt criteriile de calitate cum ar fi: rapiditate, siguranță, regularitate, flexibilitate, confort, posibilitatea de a asigura legături “din poartă în poartă” etc.

O altă caracteristică a pieței serviciilor se referă la modul de manifestare a concurenței. Este cunoscut că pe piața concurența se manifestă în primul rând prin prețuri. În determinarea prețului trebuie să se țină seama, conform teoriei subiective marginaliste a valorii, mai întâi de faptul că valoarea unui produs este proprie fiecărui individ (individualism) care o estimează în funcție de propria ierarhie subiectivă a nevoilor (subiectivism). În al doilea rând, această valoare depinde de cantitatea produselor de care dispune individul pentru consumul sau; intervine deci raritatea: pentru același individ, un produs rar va avea o valoare mai mare decât un produs din care poate dispune până la sațietate.

În domeniul serviciilor însă, mai marea sau mai mica raritate a acestora nu poate fi un element determinant al stabilirii prețului și deci al concurenței, având în vedere că serviciile nu sunt omogene, deci nu sunt comparabile. Prin urmare, concurența prin preturi este de o manieră deosebită, fiind vorba în aprecierea prețului serviciului de un ansamblu de considerații calitative, chiar psihologice, subiective determinate de legăturile, adesea personale, între prestator și client.

Prin urmare, având în vedere marea diferențiere a serviciilor, în funcție de calitatea prestației, nu este întâmplător că prețurile practicate de diferite firme variază foarte mult, justețea lor neputând fi nici confirmată, nici infirmată, în funcție de costul de producție.

Piața presupune existența unor fenomene specifice cum ar fi: prezența unor unități economice autonome, interdependența dintre acestea, posibilitatea realizării unor legături de vânzare-cumpărare între aceste unități, prezența cererii și a ofertei, precum și a categoriei de preț, ca o condiție sine qua-non a realizării acestor acte.

Abordarea dinamică a conceptului de piață nu poate fi limitată doar la procesele economice care au loc în cadrul acesteia în mod efectiv, ci trebuie extinsă și asupra proceselor care ar putea avea loc, respectiv asupra acelora care ar fi posibil a se desfășura. Într-un asemenea mod de abordare, categoria de piață nu cuprinde numai cererea și oferta reală sau efectivă, ci se referă și la elemente potențiale, cum sunt: cererea în formare, cererea nesatisfăcută, oferta potențială, oferta pasivă.

Definirea conceptului de piață poate fi întregită și cu alți termeni care să contureze și mai bine coordonatele pieței. Pentru a defini noțiunea de piață în raport cu localizarea acesteia se folosesc termenii de piață internă și piață externă, piață națională și piață locală,piață urbană și piață rurală. În funcție de obiectul relațiilor de vânzare-cumpărare întâlnim piața bunurilor destinate consumului intermediar, piața bunurilor destinate consumului final, piața produselor agricole. În funcție de intensitatea cu care se desfășoară relațiile de vânzare-cumpărare întâlnim piața dispersată și piața concentrată. În sfârșit, în funcție de modul de stabilire a unor norme juridice referitoare la anumite laturi ale activității de schimb întâlnim noțiunile de piață liberă și piață reglementată.

Analiza în dinamică a conținutului pieții scoate în evidență faptul că se pot surprinde atât aspecte de ordin cantitativ cât și aspecte de ordin calitativ, ambele fiind importante într-o asemenea analiză. Fără a diminua rolul mutațiilor de ordin calitativ, se impune în primul rând evidențierea aspectelor de ordin cantitativ, respectiv a dimensiunilor cantitative ale fenomenelor de piață ceea ce reprezintă capacitatea pieței.

Capacitatea pieței poate fi cuantificată cu ajutorul mai multor indicatori dintre care cei mai importanți sunt: mărimea globală a cererii de mărfuri, mărimea globală a ofertei de mărfuri, mărimea globală a relațiilor de schimb care este echivalentă cu volumul vânzărilor de mărfuri. În caracterizarea capacității pieței cel mai semnificativ indicator îl constituie mărimea cererii de mărfuri, având în vedere că în raportul cerere-ofertă, aceasta din urmă trebuie să-și dimensioneze volumul și structura în funcție de cererea de mărfuri.

Cele trei modalități de caracterizare a capacității pieței se pot referi la o anumită perioadă de timp (lună, trimestru,an) sau la un anumit moment de timp.

Din definiția dată pieței nu pot lipsi dimensiunile spațiale ale pieței, cunoașterea relației piață-spațiu fiind importantă deopotrivă pentru producător și comerciant. În acest sens, aspecte cum sunt structurarea ofertei, logistica mărfurilor, amplasarea rețelei de depozite și a celei comerciale cu amănuntul, nu pot fi soluționate eficient fără informații din domeniul distribuției teritoriale a ofertei și a cererii de mărfuri.

CAPITOLUL II

GATS – ACORDUL GENERAL PRIVIND COMERȚUL CU SERVICII

În 1995, cu mari asteptări și cu mare popularitate, a fost creat WTO. S-a vrut a fi o organizație globală, nu doar un club al națiunilor de comerț internațional. Ar fi o institutie multilaterala legitimă, o organizație internațională cu statut juridic oficial și statut diplomatic pentru secretariatul său. În primul rând, și cel mai important, liberalizarea comerțului a creat o dinamică pentru extinderea membrilor organizației care nu s-au acomodat ușor. GATT a avut efecte de rețea, prin care ISM (Institute for supply management) a reprezentat o poliță de asigurare pentru națiunile mai mici; fiind un membru al organizației de tranzacționare multilaterale s-au re-echilibrat asmetriile tranzacționărilor mari și mici dintre parteneri.

Deși reprezintă un acord interguvernamental, GATS are o relevanță directă pentru firme, întrucât reflectă încrederea țărilor membre în virtuțile unei economii deschise, în reguli de piață corecte și în protecția consumatorilor. Prin stipularea setului de principii și reguli internaționale în cadrul căruia firmele pot acționa la scară globală, GATS oferă un cadru clar și precizibil pentru desfășurarea comerțului internațional cu servicii – fie a tranzacțiilor transfrontieră, fie a celor intermediare prin investițiile străine directe (ISD), asigurând astfel firmelor un grad sporit de certitudine cu privire la drepturile lor în raport cu ceilalți participanți la acest comerț. Prin redarea unor libertăți sporite firmelor în vederea furnizării serviciilor lor și prin stimularea competiției internaționale, GATS este menit să încurajeze inovația,competitivitatea bazată pe preț și performanțele de calitate.

2.1 Reglementarile acordului general privind comerțul cu servicii

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este o organizație internațională care supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor și comerțului“ și operează în direcția reducerii și abolirii barierelor comerțului internațional.

Sediul OMC se află în Geneva,Elveția. În 13 mai 2015, Pascal Lamy a fost ales director general al OMC. Acesta a preluat funcția de la predecesorul său, Supachai Panitchpakdi la data de 1 septembrie, 2005. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 de memberi ai organizației. Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-și ofere reciproc statutul de națiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici excepții) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC unei țări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.

La sfârșitul anilor '90, OMC a devenit o țintă majoră a protestelor mișcărilor anti-globalizare.

Liberalizarea concurenței interne și internaționale de servicii va fi esențială pentru creșterea economică viitoare a națiunilor, și noua rundă de negocieri privind comerțul cu servicii, prin urmare, vor avea un rol important de jucat.

Aceste noi discuții se vor baza pe Acordul general privind comerțul cu servicii (GATS), negociat în Runda Uruguay. GATS a stabilit un cadru de bază constituit din norme de liberalizare al comerțului cu servicii și angajamentele naționale privind accesul la piața serviciilor produse de furnizori externi.

„The increasing opening of trade in commodities since the inception of the General Agreement on Tariffs and Trade(GATT)-now evolved into the World Trade Organization(WTO)-the upsurge in international capital movements during the last ten years, together with the crisis episodes in Mexico, the Far East, and Russia, and the concretion of the European Monetary Union(EMU), has ignited the interest of academic economists, policy makers, and the press in an unprecedented way.” Leonardo Auernheimer, professor of economis at Texas A&M University.

În continuare noi servicii se vor construi pe rezultatele negocierilor din cadrul OMC. La semnarea Rundei Uraguay de la Marrakech, Maroc la 15 aprilie 1994, miniștrii comerțului au stabilit termene pentru completările negocierilor privind o serie de aspecte.***** :

Recunoașterea crescândă a comerțului cu servicii pentru creșterea și dezvoltarea economiei mondiale;

Se dorește stabilirea unui cadru multilateral de principii și reguli pentru comerțul cu servicii în vederea extinderii tip de comerț în condiții de transparență și o liberalizare progresivă și ca un mijloc de promovare a creșterii economice a tuturor partenerilor comerciali și dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare;

Dorind realizarea timpurie a nivelurilor progresiv mai mari de liberalizare a comerțului cu servicii prin runde succesive de negocieri multilaterale care vizează promovarea intereselor tuturor participanților pe o bază reciproc avantajoasă și la asigurarea unui echilibru global de drepturi și obligații, în timp ce dă respectul pentru națională obiectivele de politică;

Recunoscând dreptul membrilor de a reglementa și de a introduce noi reglementări, pe furnizarea de servicii pe teritoriul lor, în scopul de a îndeplini obiectivele politicii naționale și, asimetriile date existente cu privire la gradul de dezvoltare a reglementărilor servicii din diferite țări, special nevoie de țările în curs de dezvoltare să își exercite acest drept;

Dorind să faciliteze participarea crescândă a țărilor în curs de dezvoltare în comerțul cu servicii și expansiunea exporturilor lor de servicii, inclusiv, printre altele, prin consolidarea capacității lor interne a serviciilor și eficienței și competitivității sale;

Ținând seama în special de gravă dificultate din țările cel mai puțin dezvoltate, având în vedere situația lor economică specială și nevoile lor de dezvoltare, comerciale și financiare;

„Judith Goldstein is a political scientist who has worked on the history and politics of the trade regime, and was instrumental in bringing the WTO/General Agreement on Tariffs and Trade (GATT) document depository to Stanford. Timothy Josling is an economist who has written about the various rounds of GATT and WTO trade negotiations, with particular emphasis on the issue of agriculture.”

Obiectivele GATS sunt:

– acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate,

– aplicarea tratamentului național și asigurarea transparenței legilor și reglementărilor.

Fiecare parte contractantă va notifica cu promptitudine Consiliului pentru comerțul cu servicii adoptarea sau modificarea oricărei legi, reglementări sau dispoziții administrative precum și modificările la listă.

Structura GATS constă în:

„ Un text cadru care stabilește conceptele, principiile și regulile care se aplică la măsurile ceafectează comerțul cu servicii;

Anexele Acordului, care stabilesc principiile și regulile privind sectoare specifice și care completeazătextul;

Angajamente specifice de liberalizare a comerțului în sectoare și subsectoare de servicii, figurând în listelenaționale de angajamente ale țărilor membre.

Acordul privind serviciile este de fapt un pachet de înțelegeri alcătuit din trei părți:

prima parte este un Acord cadru (GATS) care cuprinde drepturile și obligațiile fundamentale ale tuturor membrilor, rezultând din seturi de reguli, principii și discipline general valabile pentru toate componentelecomerțului cu servicii;

a doua parte este alcătuită din liste naționale de angajamente specifice asumate de către toți membrii înce privește liberalizarea comerțului cu servicii, care este un proces continuu;

a treia parte cuprinde un număr de anexe referitoare la situația specifică a anumitor sectoare de servicii.Referitor la Acordul General pentru Comerțul cu Servicii (GATS) (similar GATT-ului pentru comerțul cumărfuri), acesta are 6 părți (29 de articole). „

Angajamente specific ale Acordului general privind comerțul cu servicii prevăd următoarele:

Dispozițiile privind accesul pe piață și tratamentul național nu sunt cerințe generale, ci angajamente specifice incluse în listele naționale anexate la GATS și fac parte integrantă din acord. Aceste liste identifică serviciile și activitățile de servicii pentru care accesul pe piață este garantat și stabilesc condițiile care reglementează acest acces. Angajamente pot fi modificate sau retrase numai în urma negocierii unei despăgubiri cu țara în cauză, atâta timp cât au fost consolidate.

Acordul se bazează pe principiul tratamentului național. De altfel, în sectoarele indicate în listele fiecărei țări membre membru și în condițiile stabilite în acestea, fiecare guvern trebuie să acorde serviciilor și furnizorilor de servicii din orice altă țară membră un tratament în egală măsură cu cel pe care îl acordă propriilor sale servicii și propriilor săi furnizori de servicii.

Liberalizarea progresivă

GATS prevede, în termen de cinci ani, negocieri pentru creșterea nivelului de liberalizare a comerțului cu servicii. Această liberalizare va avea ca obiectiv îmbunătățirea angajamentelor prevăzute în listele naționale și reducerea efectelor negative ale măsurilor adoptate de guverne.

Conform obiectivelor Acordului general privind comerțul cu servicii, membrii vor angaja runde succesive de negocieri, care vor începe cel mai târziu la cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului OMC și ulterior vor avea loc periodic, în vederea creșterii progresive a nivelului de liberalizare. Aceste negocieri vor viza reducerea sau eliminarea efectelor defavorabile ale unor măsuri asupra comerțului cu servicii, astfel încât să se asigure un acces efectiv pe piețe. Acest proces va avea drept obiectiv promovarea intereselor tuturor participanților pe baza avantajului mutual și asigurarea unui echilibru general al drepturilor și obligațiilor.

Procesul de liberalizare va respecta în mod corespunzător scopurile politicii naționale și nivelul de dezvoltare al diferiților membri, atât într-o manieră globală, cât și în diferite sectoare. O elasticitate adecvată va fi rezervată pentru diferite țări în curs de dezvoltar, pentru ca ele să poată deschide mai puține sectoare și să liberalizeze mai puține tipuri de tranzacții, să lărgească progresiv accesul pe piețele lor, în funcție de situația dezvoltării lor și, în cazul în care vor acorda accesul pe piețele lor pentru furnizorii strțini de servicii, să însoțească un astfel de acces cu condiții vizând să atingă obiectivele menționate la Articolul IV.

Chestiuni sectoriale

GATS include mai multe anexe referitoare la diferite sectoare ale serviciilor, acestea au fost concepute astfel încât să țină seama de anumite caracteristici specifice sectoarelor în cauză.

Anexa referitoare la circulația persoanelor fizice autorizează guvernele să negocieze angajamente specifice care să se aplice șederii temporare a persoanelor pe teritoriul lor în scopul de a furniza servicii. Acordul nu se aplică nici locurilor de muncă pe perioadă nedeterminată și nici măsurilor referitoare la cetățenie sau rezidență.

Anexa privind serviciile de transport aerian exclude din câmpul de aplicare al GATS drepturile de trafic și serviciile legate de aceste drepturi (este vorba, în principal, de acordurile bilaterale privind serviciile aeriene care acordă drepturi de aterizare). GATS se aplică însă serviciilor de reparație și întreținere a aeronavelor, punerii pe piață și vânzării serviciilor de transport aerian și serviciilor de sisteme informatice de rezervări.

Anexa referitoare la serviciile financiare (în special serviciile bancare și de asigurări) recunoaște dreptul guvernului de a lua măsuri pentru a proteja investitorii, deponenții și titularii de polițe de asigurare. Acordul exclude din domeniul său de aplicare serviciile furnizate de băncile centrale.

În sfârșit, anexa referitoare la telecomunicații stipulează că guvernele trebuie să acorde oricărui furnizor de servicii din oricare altă țară membră acces la rețele publice de telecomunicații în condiții rezonabile și nediscriminatorii.

Dispoziții instituționale

Aceste dispoziții se referă în special la consultări și la soluționarea litigiilor, precum și la înființarea unui Consiliu pentru comerțul cu servicii. Responsabilitățile acestui Consiliu sunt definite într-o decizie ministerială.

Evoluția comerțului cu servicii în context global

“Deceniile care urmează– spune Alvin Toffler în lucrarea sa „Puterea în mișcare” –vor cunoaște o titanică luptă pentru putere între globalizatori și naționaliști. Această luptă reflectă coliziunea dintre o ordine industrială muribundă și noul sistem global de creare a bogăției care-i ia locul”.

„Societatea post capitalistă– spune la rândul său Peter Drucker reputat specialist american în domeniul sociologiei, economiei și marketingului – se va folosi de piața liberă ca de un mecanism verificat de integrare. Ea nu va fi o societate anticapitalistă. Ea nu va finici măcar o societate noncapitalistă, instituțiile capitalismului vor supraviețui deși unele cum ar fi băncile ar putea juca roluri complet diferite.

Globalizarea serviciilor de sănătate:

– Noi organizații/instituții/societăți de îngrijiri medicale

– Creșterea furnizării serviciilor de sănătate peste graniță

– Oportunități: comerț și investiții străine directe

– Liberalizarea: asigurări

– Participarea sectorului privat

– Costuri vs. Calitate

2.3 Studiul privind comerțul internațional cu servicii în contextul economiei românești

Uniunea Europeană și comerțul cu servicii de sănătate

– Armonizarea calificărilor și standardelor profesionale – recunoașterea reciprocă -1975;

– Transferul și acoperirea asigurării de sănătate – Decizii și Regulamente CEE prevăd rambursarea costurilor pentru serviile medicale obținute în alte State Membre ale UE, în anumite condiții – Cardul european de asigurări de sănătate utilizat pe perioada șederii temporare (vacanțe, deplasări) în Statele Membre, apărut la 1 iunie 2004.

Romania Aderarea la UE și comerțul cu servicii de sănătate

În anul 1995 au intrat în vigoare acordurile semnate și ratificate de România cu GATS și cu UniuneaEuropeană.România a participat la negocieri multilaterale din sfera serviciilor din momentul lansării Rundei Uruguayîn 1986, motivele de natură economică, diplomatică fiind diverse.

Angajamente GATS pentru :

– Profesioniști în sănătate sau furnizori de servicii de sănătate (tratamentul național)

– Servicii de sănătate asimilate acestora (piața liberă-accesul pe piață).

Principala obligație ce revine României ca membră GATS este de respectare a „tratamentului națiunii celei mai favorizate”, ce prevede ca România să acorde serviciilor și furnizorilor de servicii proveniți din celelalte țări semnatarea GATS același tratament. De la această regulă sunt doar câteva excepții bine precizate.Alte obligații ce decurg din prevederile GATS:

– transparență (obligația publicării tuturor legilor, reglementărilor și deciziilor administrative ce au legătură cu comerțul cu servicii);

– integrare economic (dreptul participanților de a fi părți ale unor acorduri de liberalizare a comerțului cu servicii în anumite condiții);

– recunoașterea educației, a standardelor, licențelor etc.

Ca angajamente specifice în cadrul GATS, România trebuie să acorde „tratamentul național” anumitor categorii de servicii și furnizori ce vor să acceadă pe piața românească. „Tratamentul național” înseamnăun tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat serviciilor/furnizorilor de servicii similari autohtoni.

Oferta românească de servicii, supusă liberalizării în cadrul GATS, cuprinde 43 de categorii de servicii,ce acoperă 8 din cele 11 sectoare majore de servicii:servicii de afaceri, servicii de comunicații, servicii deconstrucții, servicii de distribuție, servicii de protecție a mediului, servicii financiare, servicii turistice,servicii de transport etc. Nu sunt puse în discuție: serviciile de ocrotire a sănătății, serviciile sociale,serviciile de recreație, cultură și sport.

Sfera de cuprindere sectorială a angajamentelor specifice naționale în contextul GATS a României este de 28%, în țările dezvoltate aprox. 50%, în țările în curs de dezvoltare/tranziție este în jur de 11%.Comparând situația cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria oferta României este însă modestă.

„The impact of globalization and technological progress is profoundly transfering the services sector, including the health services sector. Dynamic growth in trade and investment in an important feature of the services sector in the past two decades…….. The health services sector therfore would need to be examined within the boarder context of profound economic transformations.”

Mina Mashayekhi- head of the Tade Negotions and Commercial Diplomacy Branch

Importanța economică a serviciilor de sănătate este în creștere. Acest lucru duce, printre alte motive, de la creșterea cererii pentru îngrijirea sănătății, fenomenul de consumerism (inclusiv în sectorul serviciilor de sănătate), un deficit de personal medical din unele țări dezvoltate, îmbătrânirea populației necesită produse și servicii personalizate, informațiile /revoluțiile tehnologice, mobilitatea crescută a consumatorilor și furnizorilor de servicii, precum și combinația de cresterea costurilor medicale și scăderea bugetelor medico-sanitare publice, care necesită izolare a costurilor în sănătate.

În plus, în țările dezvoltate, odata cu îmbătrânirea populației, ei vor continua să se confrunte cu o necesitate tot mai mare de lucrători în domeniul sănătății, precum și cererea și beneficiile de a permite mobilitatea forței de muncă va crește pentru ei.

Aceste tendințe sunt forțele motrice majore pentru extinderea comerțului cu servicii de sănătate. În timp ce cheltuielile pentru sănătate la nivel mondial sunt estimate la US 3000 miliarde dolari, comerțul cu servicii de sănătate, deși în creștere, rămâne relativ mic: la nivel global, comerțul transfrontalier este estimat să cuprindă mai puțin de un procent din cheltuielile de sănătate la nivel mondial, sau US 30 miliarde dolari (OMS ianuarie 2002).

În primăvara anului 2004, în cadrul celei de a 60-a sesiune, Comisia pentru Drepturile Omului a discutat misiunea raportului Raportorului Special. Printre altele, raportul a remarcat, că "efectul liberalizării acestor moduri de furnizare de servicii de sănătate și servicii de sănătate aferente vor depinde de natura specifică a sistemului unei țări național de sănătate, mediul de reglementare, politicile Guvernului și a nivelului de dezvoltare și infrastructură a țării. Deși admite că schimburile comerciale au crescut în serviciile de sănătate ar putea crește resursele disponibile și de a îmbunătăți starea de îngrijire a sănătății, în unele cazuri, ar putea duce, de asemenea, la regresii în bucurie de roght pentru sănătate.”

Articolul relevant (I.3-Acordul general privind comerțul cu servicii) prevede că GATS exclude "serviciile în exercitarea autorității guvernamentale".

Acest lucru este definit în continuare ca fiind un serviciu care nu este furnizat nici pe bază comercială, nici în concurență cu unul sau mai mulți furnizori de servicii

Realizarea compatibilității cu sistemele de sănătate din statele membre UE:

Deși nu există standarde unificate ale îngrijirilor medicale, Uniunea Europeana consideră dreptul cetățenilor la îngrijiri de înaltă calitate, ca pe un drept fundamental și sprijină politicile naționale pentru introducerea măsurilor de garantare a produselor, serviciilor și a managementului de cea mai înaltă calitate în interiorul sistemului de sănătate.

Activitățile principale pentru asimilarea de către sistemul sanitar din România a acestor deziderate vizează următoarele activități:

-adoptarea de standard pentru produse medicale, tehnologii medicale, formare profesională, crearea de rețele de informare;

-introducerea și utilizarea conceptelor de medicină bazată pe dovezi și evaluarea tehnologiilor medicale;

-promovarea cooperării între statele membre pentru asigurarea calității și sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sânge, țesuturi și organe, laborator, etc;

-standartizarea măsurilor de siguranță a pacienților.

Creșterea competențelor profesionale ale personalului medical:

Resursele umane sunt cele mai importante componente în furnizarea de îngrijiri de sănătate. Planificarea resurselor umane, și în special a medicilor, trebuie să constituie o prioritate în domeniul politicilor din sectorul sanitar. Deși reprezintă doar aproximativ 15-20% din personalul medical,medicii sunt cei care influențează în cea mai mare măsură calitatea și costurile serviciilor de sănătate.

În ceea ce privește numărul de absolvenți ai Facultăților de Medicină, în România, sunt destule persoane care obțin dreptul de liberă practică, dar competențele lor profesionale, distribuția lor pe specialități și competențele profesionale ale medicilor specialiști trebuie îmbunatățite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind opiniile față de procesul de formare a medicilor arată că există nemulțumiri față de pregătirea universitară (în special datorită accentului pe teorie și nu pe practică) și cea de specializare existentă, o lipsă de motivație și un grad redus de satisfacție profesională a acestora.

În politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmărit o abordare sistematică pentru a avea în vedere cele 3 etape principale ale formării profesionale: pregătirea de bază universitară, pregatirea de specialitate (rezidențiat, atestat, etc.) și educația medicală continuă.

Pentru evitarea unor conflicte este recomandat să se respecte competențe practice exclusive a Ministerului Educației și Cercetării asupra pregătirii de bază, a Ministerului Sănătații Publice asupra pregătirii de specialitate și a Colegiului Medicilor din România asupra educației medicale continue, dar cu o coordonare a acestor 3 responsabili în vederea unei continuități a procesului de formare și dezvoltare a competențelor profesionale.

CAPITOLUL III

STUDIUL PRIVIND SERVICIILE MEDICALE PRIVATE

3.1 Serviciile medicale private din Romania în context internațional

Serviciile medicale private reprezintă unul dintre domeniile de pionierat, în care antreprenorii și-au asumat un risc crescut prin asumarea de investiții mari, cu un profit ipotetic și greu de apreciat. Lipsa unei legislații specifice între anii 1990-1997 a făcut ca această dezvoltare să fie nesistematizată, cu numeroase disfuncționalități și cu apariția a multiplelor cabinete private “de apartament”.

În timp, lucrurile au început să se clarifice, să apară noua legislație în asigurări de sănătate și de înființare a cabinetelor și centrelor medicale private. Regulile stricte de acreditare a acestora din partea Ministerului Sănătății, a Colegiului Medicilor și a Direcțiilor Sanitare, au dus la apariția unor bariere de intrare în sistemul medical, la o triere a “pretendenților” și, implicit, la creșterea calității actului medical.

Privatizarea serviciilor în Romania :

Piața serviciilor medicale private însumeaza aproximativ 600 milioane euro dintr-un total de peste 5,5 miliarde euro cât reprezintă întregul segment de servicii medicale (privat și de stat).

Piața serviciilor medicale private atât din București cât și din provincie este în creștere. Tot mai mulți oameni apelează la serviciile clinicilor și spitalelor din sistemul privat, potrivit unui studiu realizat în 2013. Spre deosebire de anul 2009 când doar 57% dintre români au apelat la servicii private, în 2013 procentul a depășit 80%.

Românii apelează la serviciile medicale private datorită expansiunii continue a clinicilor și cabinetelor private precum și a laboratoarelor și spitalelor private concomitent cu mărirea capacității acestora de a trata pacienții, datorită profesionalismului și amabilității personalului, precum și a dotărilor tehnice din aceste clinici și spitale. De asemenea, oamenii aleg sistemul medical privat în detrimentul sistemului public și din cauza dificultăților financiare și starea precară a unităților spitalicești publice.

În acest context piața serviciilor medicale private a cunoscut o crestere constantă de-a lungul anilor ajungând în 2013 în jurul valorii de 131 milioane euro în București (81 milioane euro în 2009) și la aproximativ 176 milioane euro în provincie (de la 105 milioane euro în 2009).

Conform unui studiu relizat de GfK pentru o companie de servicii medicale private tendita de schimbare a comportamentului in ceea ce priveste grija de sanatate este intarita si de diminuarea semnificativa a numarului de persoane cae nu merg in general la medic.

Studiul arată că 21% din populație utilizează mai degrabă serviciile medicale private, în creștere cu cinci puncte față de 2011. Această preferință este mai frecventă în rândul tinerilor cu vârste între 25 și 34 de ani, care au studii medii sau superioare.

Cel mai important factor în alegerea furnizorului rămâne în continuare calitatea actului medical, cu o pondere de 58% la nivelul întregii populații și de 68% în rândul celor care utilizează serviciile medicale private.

Cele mai des folosite servicii medicale în clinicile private sunt cele stomatologice, ginecologice, de medicină internă și medicina muncii, cu un procent semnificativ mai mare al celor care preferă serviciile de ginecologie la privat (23%) decât la stat (10%).

Conform unui reportaj publicat in august 2014, cele mai mari 20 de spitale private din România au realizat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 70 mil. euro, în creștere cu 25% comparativ cu nivelul din 2012, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.

Principalii operatori de servicii medicale private din România continua în 2015 investițiile în extinderea cu noi clinici și diversificarea serviciilor, într-o piață care crește în medie cu 8-10% anual și în care s-ar putea încheia mai multe fuziuni și achiziții în următoarele 24 de luni.

Cele mai importante clinici private din Romania:

Cele mai importante clinici și spitale private din punct de vedere al investiților sunt: Monza, Spitalul European Polisano din Sibiu, Spitalul Medicover si OncoFort (GRAL Medical).

Cea mai raidă creștere a cifrei de afaceri a fost raportată la Spitalul Monza, care a anunțat o cifră de afaceri de 42 mil.lei (9,5 milioane de euro), de peste trei ori mai mare decât în 2013. Pentru acest an italienii au anunțat că așteaptă un rulaj de 54 mil. lei (12 mil. euro).

MedLife vrea să dezvolte segmentul de spitale, având în plan o secție de cardiologie intervențională și un spital multidisciplinar care va oferi asistență medicală în regim de spitalizare de zi, ambele în București. Compania își propune ca în acest an să deschidă clinici în Craiova, Cluj, Pitești, Ploiești și București. MedLife activează pe piața din România încă din 1996 și este cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piața locala. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternități, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

Pentru anul curent, MedLife tintește o creștere organică de 16% până la valoarea de 93 milioane euro, și de peste 25%, respectiv până la valoarea de 100 milioane euro, aceasta din urma fiind condiționată de derulararea unor noi achiziții pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanții MedLife estimează o creștere accelerată a profitului operațional, până la 17 milioane euro, respectiv un avans de 31% fata de 2014.

La rândul său, compania de servicii medicale private Regina Maria va derula și în 2015 investiții de peste 4 milioane de euro în extinderea rețelei, dar și în consolidarea poziției clinicilor și spitalelor pe care le deține în prezent.

Rețeaua Regina Maria a înregistrat în 2013 o cifra de afaceri în creștere cu 20% față de anul precedent, conform asteptărilor companiei. "La finalul anului 2013, urmatoarele companii din Rețeaua Regina Maria au fost absorbite în Centrul Medical Unirea SRL, in vederea eficientizării fluxurilor financiare și operaționale: Euroclinic Medical Center, Medismart, Centrul Medical Unirea Cluj și Efora. După fuzionări, cifra de afaceri a fost de 46,4 de milioane de euro, consolidată și auditată la nivel de grup. Această cifră de afaceri nu include valoarea tranzacțiilor realizate între entitățile din grup", precizeaza compania.

Piața serviciilor medicale private însumează aproximativ 600 milioane euro dintr-un total de peste 5,5 miliarde euro cât reprezintă întregul segment de servicii medicale (privat și de stat).

3.2 Studiul de caz : Evoluția clinicii GRAL Medical

Ca un exemplu definitoriu pentru serviciul de sănătate din țara noastră, în mediul privat, am decis să prezint structura și activitatea clinicii particulare “Gral Medical” ca o instituție cu renume, obținut prin îmbinarea cunoștințelor medicilor cu tehnică avansată la cele mai înalte standarde europene.

Începând cu anul 2000 s-a conturat pe piața serviciilor medicale o nouă instituție bazată pe asistență medicală primară și specializată. Dacă la început activitatea s-a conturat în jurul unui centru tip policlinică, în urmatorii ani centrele nou înfiintate s-au extins la nivel național. Acest lucru a fost posibil prin împletirea a două mari elemente fundamentale: satisfacerea unei cereri în domeniul medical pe de o parte și oferta de servicii medicale Gral completă și de calitate pe de altă parte.

În anul 2006 compania a trecut printr-un proces de divizare, unul care a dus la nașterea unui nou jucător pe piața serviciilor medicale și anume Gral Medical. În 2 ani compania a reusit să reintre în topuri însă de data aceasta cu o nouă viziune și cu o dorință de dezvoltare pe verticală ca niciodată.

Clinica GRAL Medical reunește următoarele 5 centre de excelență:

– Clinica de Diagnostic Gral

– Centru de radiologie și imagistică medicală Gral

– Centru de dializa-DialiFort

– Centrul de Tratare a Cancerului-OncoFort

– Spitalul OncoFort

Clinica medicală a reusit să ofere pacienților bolnavi de cancer un centru oncologic dotat cu cel mai performant accelerator liniar de radioterapie din Romania.

Spitalul OncoFort, din cadrul clinicii este primul centru oncologic ce a implementat, începand cu 2010, tehnica de conturare tridimensională (3d-CRT), iar în prezent este singurul centru din țara ce tratează cancerul folosind tehnica avansată IMRT. Peste 3000 de pacienți au primit servicii performante de radioterapie și chimioterapie.

Grafic nr.1

Sursa: www.wall-street.ro mii lei

Cele mai importante creșteri în perioada menționată au fost realizate de nișa oncologică, unde Gral Medical a înregistrat un avans de aproape 35%, și de divizia de laboratoare, care a crescut cu peste 17%.

Tot în această perioadă, adresabilitatea pacienților la serviciile medicale ale GRAL Medical a crescut cu 20% și s-a dublat interesul pacienților pentru serviciile de second opinion și efectuarea de analize medicale speciale din sfera geneticii și biologiei moleculare.

Echipa medicală a centrului reuneste, din țară și străinătate, specialiști din mai multe domenii: oncologie medicală, chimioterapie, radioterapie, imagistică medicală, fizică de radioterapie etc.

Gral Medical a reusit să aducă în Romania 2 specialiști cu renume internațional în oncologia medicală: Profesor Dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Clinicii Oncologice și Experimentale a Spitalului Universitar din Viena și Profesor Dr. Thomas Brodowicz, medic oncolog în cadrul aceluiași centru.

Cei 2 medici iluștri oferă consultații de specialitate în cadrul Clinicii de Diagnostic Gral începând cu data de 01 iunie 2010. Consultațiile “first opinion” si “second opinion” sunt oferite în vederea stabilirii unui diagnostic corect al cancerului și a unui plan de tratament adecvat.

Conform Centrului de Statistică al Ministerului Sănătații, în fiecare an, peste 60.000 de români sunt diagnosticați cu cancer, iar valorile sunt în creștere de la an la an.

Sistemul de telemedicină oncologică la nivel național

În anul 2014, GRAL Medical a fost printre primele clinici private care au oferit serviciile de telemedicină din România. Cea mai noua investiție GRAL este serviciul de telemedicină în oncologie, destinat în special pacienților din provincie. În prezent GRAL Medical oferă serviciul de telemedicină oncologică în Pitești, Vâlcea, Sibiu, Focșani și Ploiești, iar în perioada următoare propune ca harta telemedicinei să includă și alte orase importante din țară.

Acest servicu de telemedicină oferă pacienților o a doua opinie, o schemă de tratament și recomandări pentru investigațiile ulterioare.

Tabel nr.1

Evoluție telemedicină anul 2014:

Sursa: GRAL Medical nr.pacienti/luna

Grafic nr.2

Sursa: GRAL Medical pacienți/luna

Conform tabelului nr.1, în luna aprilie 14 pacienti au apelat la noul seviciu medical de telemedicină; având în vedere că este necesară o anumită perioadă de timp pentru implementarea unui nou serviciu medical cererea a fost mediocră. Au fost necesare 2 luni de zile pentru a se observa cererea satisfacătoare în raport direct cu noul serviciu medical implementat.

Acest serviciu de telemedicină se adresează pacienților din provincie; astfel cererea este direct proporțională cu imposibilitatea pacientului de a ajunge la clinica din București datorată numărului mare de km. De aceea numărul cel mai mare de pacienți se află în Sibiu, orașul cel mai îndepartat de Bucuresti: în luna iunie au fost prezenți la consultație: 15 pacienți în orașul Sibiu, 12 pacienți în Pitești, 8 pacienți în Ploiești, 7 pacienți în Focșani și 3 pacienți în orașul Vâlcea.

O constanță în numărul cererilor pacienților pentru serviciul de telemedicină s-a observat în lunile iulie, august și septembrie 2014, astfel:

În orașul Sibiu: 10 pacienți în luna iulie, 10 pacienți în luna august și 10 pacienți în luna septembrie;

În orașul Pitești: 12 pacienți în luna iulie, 6 pacienți în luna agust și 7 pacienți în luna septembrie;

În orașul Ploiești: 8 pacienți în luna iulie, 4 pacienți în luna august și 5 pacienți în luna septembrie;

În orașul Focșani: 7 pacienți în luna iulie, 4 pacienți în luna august și niciun pacient în luna septembrie;

În orașul Craiova: 2 pacienți în luna iulie, 4 pacienți în luna august și un singur pacient în luna septembrie;

În orașul Vâlcea: 3 pacienți în luna iulie, următoarele luni neavând nicio prezentare.

Începând cu luna octombrie se observă, conform graficului nr.2 o scădere a numărului de pacienți prezenți la consultațiile de tip telemedicină din cadrul clinicilor GRAL Medical din țara.

Deși cererile majoritare în lunile precedente ( aprilie, iunie, iulie, august și septembrie) au fost în cel mai îndepartat oraș de sediul central, s-a observat că pacienții din orașul Ploiești au apelat la acest serviciu în număr mai mare față de solicitările din orașul Sibiu.

Scaderea semnificativă a solicitărilor se observă în graficul nr.2 începând cu luna octombrie, 2014:

În orașul Sibiu se observă o scădere importantă prezentandu-se numai 2 pacienți la serviciul de telemedicină;

Față de lunile precedente, în luna octombrie au beneficiat de acest serviciu un număr total de 10 pacienți.

În lunile noiembrie și decembrie se evidențiază aceeasi scădere importantă după cum se observă în tabelul nr.2 :

În luna noiembrie au apelat la serviciile medicale la distanță un număr total de 5 pacienți;

În luna decembrie au fost prezenți la consultațiile de tip telemedicină un număr total de 8 pacienți.

Numărul mare de pacienți prezenti la consultații în primele luni s-a datorat prețului promoțional de promavare a serviciului de telemedicină, în valoare de 300 RON. Creșterea costului la 600 RON pentru pacienții noi și 400 RON pentru pacienții de control are ca și consecință directă scaderea semnificativă a cererilor pentru acest nou serviciu medical implementat.

Evoluția serviciului de telemedicină în 2015:

Așa cum la finalul anului 2014 frecvența solicitărilor pacienților pentru serviciul de telemedicină a scăzut semnificativ, se observă, la începutul anului 2015 , o constanță în scăderea numărului de pacienți interesați de serviciul medical.

Calculând luna cea mai propice a începutului anului 2015, se observă că s-au prezentat în luna ianuarie, un total de 6 pacienți. Daca se calculează suma maximă a prețului consultației, și anume de 600 RON, rezultă un profit de 3600 RON.

Punând în practică același calcul și pentru anul 2014, luna cu cel mai mare profit a fost iunie, cu un număr total de 45 de pacienți, suma profitului fiind de 27.000 RON.

Tabel nr.2

Frecvența pacienților prezenți la telemedicină pe anul 2015:

Sursa: GRAL Medical pacienți/luna

În tabelul nr.2 se observa urmatoarele:

În orașul Sibiu s-au prezentat un număr limitat de 3 pacienți în luna ianuarie 2015, 1 pacient în luna februarie 2015 și 1 pacient în luna martie 2015, nemaiavând solicitări în următoarele 2 luni de telemedicină;

În orașul Pitești: 2 pacienți în luna ianuarie 2015, 2 pacienți în luna februarie 2015, urmat de solicitări 0 în luna martie și de 2 pacienți în luna aprilie, respectiv 1 pacient în luna mai 2015;

În orașul Ploiești s-a observat o scădere semnificativă în prezența pacienților la consultații de tip telemedicină, astfel: 1 pacient în luna ianuarie și 1 pacient în luna februarie 2015;

În orașul Focșani: cererea tinde spre 0, după cum urmează: 1 singur pacient în luna februarie și 1 singur pacient în luna martie 2015;

Orașele Vâlcea și Craiova nu au beneficiat de nicio solicitare pentru serviciul de telemedicină în anul 2015 ;

Deși cererile majoritare în lunile precedente (aprilie, iunie, iulie, august și septembrie 2014) au fost în cel mai îndepartat oraș de sediul central, s-a observat că, în anul 2015, pacienții din orașul Pitești au apelat la acest serviciu în numar mai mare față de solicitările precedente.

În anul 2014 servicul de telemedicină s-a desfășurat pe perioada a 8 luni de zile, având un număr total de 175 de pacienți, de unde rezultă un număr aproximativ de 21 pacienți pe lună. În primele 5 luni ale anului 2015 s-au prezentat un număr total de 15 pacienți, respectiv 3 pacienți/ lună.

Comparația dintre anul 2014 și anul 2015 se poate efectua pe un numar maxim de 5 luni (deorece statistica se face în anul curent) după cum urmează:

Având în vedere că în anul 2014 frecvența pacienților prezenți la telemedicină este de aproximativ 21 pacienți/luna, comparația pe 5 luni este rezultată din înmulțirea nr de pacienți/lună cu numărul de luni; astfel în 5 luni ale anului 2014 avem un număr de 105 pacienți.

Comparativ cu anul 2015, în decursul a 5 luni se observă un număr total de 15 pacienți care au apelat la serviciul de telemedicină.

Neimplicarea strategică a resurselor precum și a marketingului a dus la nefuncționalitatea serviciului medical, observându-se o scădere de aproximativ 85% în interesul pacienților pentru acest serviciu medical.

Scepticibilitatea pacienților din provincie cu privire la imposibilitatea contactului direct cu medicul lor curant este un alt factor semnificativ ce a dus la devalorizarea acestui serviciu medical.

Exceptând noutatea serviciului de telemedicină principala cauză a neproductivității este prețul mare solicitat comparativ cu veniturile medii ale pacienților din provincie.

Un alt factor al scăderii cererilor pacienților din provincie are la bază faptul că serviciul medical de telemedicină este unul privat, acesta nefind decontat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Deși beneficiile acestui serviciu (nedeplasarea la sediul central din București) sunt unele reale, pacienții majoritari din provincie aleg serviciile medicale oncologice de stat deoarece acestea sunt, în mare parte, acoperite de CNAS.

Grafic nr. 3

Rata supraviețuirii pacienților în urma efectuării tratamentelor oncologice la GRAL Medical:

Sursa: GRAL Medical pacienți/lună

În urma graficului rezultă o rată de supraviețuire de 63% a pacienților care au urmat un tratament oncologic în cadrul clinicii GRAL Medical.

Deși clinica GRAL Medical, în conformitate cu reglementările GATS, colaborează cu spitalul AKH Viena prin medicii oncologi Profesor Dr.Christoph Zielinski și Profesor Dr.Thomas Brodowicz, oferă accesul la cele mai înalte standarde europene în tratarea cancerului, se observă o rată de supraviețuire de doar 63%.

Rata de succes a tratamentului oncologic este direct proporțională cu stadiul bolii în momentul diagnosticării.

Anual se efectuează o analiză privind feedback-ul pacienților în ceea ce privește servicile medicale oferite de GRAL Medical, se efectuează un sondaj telefonic, pacienții pot comunica nemulțumirile, recomandările și sugestiile personale, de care se va ține cont și se vor pune în aplicare.

În graficul nr.4 am prezentat feedback-ul primit de la pacienți, sondajul a fost efectuat telefonic, în luna mai, 2014.

Grafic nr.4

Feedback servicii oncologice GRAL Medical

Sursa: GRAL Medical status pacienți

Conculzii:

8% de pacienti au avut retenție în privința serviciilor, continuând tratamentul în cadrul clinicii;

10% au fost nemulțumiți de serviciile GRAL Medical;

37% pacienți declarați decedați;

45% pacienți au fost multumiți de serviciile medicale efectuate în cadrul clinicii GRAL Medical.

Servicii de sănătate private GRAL Medical în termeni GATS :

Servicii generale și specializate ale doctorilor;

Servicii medicale ale asistenților medicali;

Servicii paramedicale;

Servicii medicale spitalicești;

Servicii ambulatorii;

Servicii de îngrijiri medicale la domiciliu.

Servicii generale și specializate ale doctorilor

Medicii oncologi ce activează în cadrul clinicii GRAL Medical au specializarea atât de oncologie de specialitate, cât și de oncologie primară. Sub atenta îndrumare a medicilor profesori oncologi, atât din țară, cât și din străinătate, medicii oncologi au pregătire minuțioasă în diagnosticarea și tratarea cazurilor oncologice.

Profesor Doctor Anghel Rodica, medic oncolog-radioterapeut, oferă consultații și tratament de specialitate pacienților oncologici, în clinica GRAL Medical. De asemenea, doamna profesor reprezintă un stâlp de rezistență în coordonarea și pregătirea medicilor oncologi și radioterapeuți interni.

Profesor Doctor Irinel Popescu, medic chirurg specializat în intervenții chirurgicale hepatice, ce are un renume internațional, oferă pacienților posibilitatea unor intervenții chirurgicale cu o dificultate crescută, sub atenta monitorizare a pacienților alături de echipa de chirurgie GRAL Medical.

Cei doi profesori austrieci Profesor Doctor Christoph Zielinski și Profesor Doctor Thomas Brodowicz oferă, pe lângă diagnosticare și tratament oncologic, și suport universitar medicilor oncologi din cadrul clinicii GRAL Medical. Datorită pregătirii medicale universitare numărul pacienților oncologici a crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani.

Echipa medicală de specialiști din cadrul Spitalului OncoFort este susținută de echipa internațională de medici de la Viena, formând astfel o echipă de "Tumor board internațional" unică în România.

În fiecare săptamână sunt abordate, într-o comisie formată din medici romani și austrieci, cele mai dificile cazuri din sfera oncologică. Dosarul pacientului urmează o analiză detaliată, iar planul de tratament se realizează ținând cont de diagnostic, condiția pacientului și cele mai noi tehnologii și tratamente oncologice.

Servicii medicale ale asistenților medicali

Fiecare departament din cadrul clinicii oferă pacienților îngrijire medicală specializată conform diagnosticului și cerințelor medicale.

Asistenții medicali beneficiază atât de pregătire medicală de specialitate, cât și de pregătire pshiologică. În chestionarul de satisfacție aproximativ 90% din pacienți se declară multumiți de atenția și pregătirea asistenților medicali.

Servicii paramedicale

Pacienții oncologici beneficiază de echipamente medicale de prim ajutor, transport medical.

Servicii medicale spitalicești

Odata cu inaugurarea secției de chirurgie din cadrul Spitalului OncoFort, au fost abordate cele mai dificile intervenții chirurgicale din sfera oncologică, unele în premiera in sectorul privat din România.

În cadrul Spitalul Oncofort se pot realiza intervenții chirurgicale, majoritatea intervențiilor fiind decontate parțial de CNAS, astfel pacienții beneficiază de suport medical privat cu sprijinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Sălile de operații sunt dotate la standarde înalte cu echipamente de chirurgie laparoscopică HD, aparatură performantă de electrochirurgie (cateter monopolar, bipolar și radiofrecvență), aparate de anestezie de ultimă generație și o unitate complementară de terapie intensivă. Un alt factor de noutate pentru spital îl reprezintă ventilația de tip inteligent, unicat în rândul spitalelor actuale, ce oferă un perete de siguranță antimicrobiană (diferența de presiune) între holuri și secții.

Intervențiile chirurgicale oferite de Spitalul OncoFort sunt orientate cu predilecție către chirurgia oncologică laparoscopică sau deschisă, Intervențiile ce se pot efectua sunt din sfera chirurgiei digestive, generale, genito-mamară, ORL și urologică.

Toți pacienții au beneficiat de un tratament modern, în rezerve private, unde pot fi cazați și membrii familiei, iar datorită intrării spitalului în programul național de chimioterapie, toată medicamentația necesară tratamentului a fost asigurată gratuit, prin CNAS.

Clinica GRAL Medical încoroprează departamentul: Dializa, fiind foarte solicitantă pentru pacienți, ei sunt monitorizați permanent urmărindu-se obținerea unei stări cât mai apropiată de normalitate, calitatea vieții fiecarui pacient în parte fiind foarte importantă.

Servicii ambulatorii

Spitalul OncoFort este susținut în ambulatoriu de un centru de excelență în servicii de imagistică medicală (RMN, CT), unde lucrează unii dintre cei mai apreciați medici din capitală, iar spitalul deține un laborator propriu de anatomie patologica ce oferă în timp record rezultate pentru examene histopatologice, examene extemporanee și teste imunostochimice.

Radioterapia- Chimioterapia: Tratamentul aplicat pacienților, cu recomandare radioterapie sau chimioterapie, se efectuează în ambulatoriu fără a fi nevoie de internare, iar pacientul îsi poate relua viața de zi cu zi. Deoarece radioterapia modernă are la bază o tehnologie de conturare care permite țintirea tumorii, iar organele de risc sunt protejate, acceleratorul de particule permite ca fiecare sedință de radioterapie să se efectueze în doar 15 minute. Datorită protocoalele medicale implementate în secția de radioterapie, pacientul este preluat de la faza de diagnostic pâna la tratament, iar ulterior este înscris în sistemul de fallow up medical unde i se va face un control periodic(3-6-12 luni).

Sistemul de terapie prin radiații este recunoscut ca cel mai recent tratament de acest fel oferit oriunde în lume.Aparatul ofera tratament pentru o gamă variată de tipuri de cancer situate la nivelul întregului organism (plămâni, ficat, prostată, gât, metastaze osoase, colon, sân, coloană, cap, etc.).În fazele mai avansate specialiștii oncologi recomandă terapiile combinate pentru tratamentul cancerului, motiv pentru care OncoFort este prevăzut și cu departamentul de Chimioterapie, dotat cu rezerve ce vor oferi un confort sporit pentru pacienți. Aceștia vor fi monitorizați de cadrele medicale specializate pe durata întregului tratament.

Servicii de îngrijiri medicale la domiciliu

Din cauza bolii avansate tot mai mulți pacienți din păcate nu se pot deplasa la clinică pentru investigații de laborator și consultații, pentru acești pacienți clinica GRAL oferă consultații și recoltări de analize la domiciliu. În acest fel pacienții beneficiază de servicii de calitate și support medical fără a se deplasa la clinică. Numărul pacienților care apeleză la aceste servicii este din ce în ce mai mare.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma studiului de caz realizat la clinica medicală privată GRAL Medical, am extras următoarele concluzii:

Clinica GRAL Medical urmează reglementarile GATS, oferind servicii de sănătate în termenii Acordului general privind comerțul cu servicii, si anume:

Servicii generale și specializate ale doctorilor;

Servicii medicale ale asistenților medicali;

Servicii paramedicale;

Servicii medicale spitalicești;

Servicii ambulatorii;

Servicii de îngrijiri medicale la domiciliu.

Clinica prezintă un succes pe secția de oncologie, fiind printre cele mai căutate clinici private de specialitate. Conform presei scrise central, clasamentul clinicilor private este următorul:

1.MedLife

2. Regina Maria

3. Medicover

4.GRAL Medical

5 Sanador .

Clinica GRAL Medical se afirmă prin servicii de calitate aduse la standarde internaționale prin medici oncologi, radioterapeuti și chirurgi ce activează la clinică, precum: Prof.Anghel Rodica, Prof.Irinel Popescu și medicii din Viena Prof.Dr.Christoph Zielinski și Prof.Dr.Thomas Brodowicz.

Noul serviciu medical oncologic de telemedicina nu prezintă un mare succes, avand în vedere ca tot mai puțini pacienți apelează la acest serviciu, problema majoră fiind prețul ridicat al consultației de tip telemedicină.

Pacienții preferă să apeleze direct la clinica din București pentru consultații deoarece în urma unei prime întâlniri, profesorii recomandă investigații suplimentare și pacienții preferă să le efectueze pe toate în aceeasi zi și în aceeași locație, având posibilitatea de a primi o schemă de tratament în aceeasi zi; locatțile din provincie nu au pposibilitatea unei extinderi atât de largi pentru a putea oferi un serviciu de diagnostic și tratament “sub același acoperis”.

Înca de la începutul serviciului de telemedicină tot mai mulți pacienți solicită o consultație la care nu doresc să participe personal, dorind să trimită dosarul medical pentru a fi analizat și să primeasca ulterior un raspuns legat de tratament.

Acest tip de serviciu a fost testat pe un singur subiect putând astfel să observam daca este o soluție fiabila pentru salvarea acestui tip de serviciu medical.

Analiza prevede parcurgerea următorilor pasi:

pacientul a trimis dosarul medical prin e-mail;

dosarul medical a ajuns la un medic radioterapeut, prima consultatie a fost gratuita;

în urma recomandărilor medicului radioterapeut a urmat o a doua consultație la Prof.Anghel Rodica;

în cadrul consultației pacientului X i s-a recomandat începerea sedințelor de radioterapie;

În urma acestui servicu oferit pacientului X, serviciu oferit ințial gratuit ca o analiza a dosarului medical, pacientul a devenit clientul clinicii GRAL Medical.

Statistica client “X”:

în data de 12.09.2014 a avut primul consult gratuit la radioterapie;

în data de 07.10.2014 a urmat consultul la prof.Anghel Rodica în valoare de 300 de lei;

în data de 08.10.2015 consult cardiologie în valoare de 340 de lei;

în data de 09.10.2014 au avut loc investigațiile radiologice în valoare de 1070 lei;

în data de 31.10.2014 consult urologie 120 lei;

în data de 21.10 pacientul a început sedințele de radioterapie și a achitat suma de 17.200 de lei.

În total pacientul “X” a adus clinicii GRAL Medical un profit de 19.030 RON, din această statistica rezultă ca acest nou tip de telemedicina ar fi o strategie mai buna de pus în aplicare decât actualul serviciu de telemedicina.

Investițiile pe care ar trebui să le facă clinica sunt minime și profitul ridicat; daca un singur pacient a adus clinicii un profit de 19.030 RON, intro singură lună, dacă s-ar implementa serviciul respective și ar apela un număr minim de 5 pacienți pe lună, suma profitului ar fi de 95.150 Ron/lună.

Față de serviciul de telemedicină actual, profitul este vizibil mai mare, în anul 2014, suma cea mai mare a profitului a fost de 27.000 RON, în luna iunie, iar în anul 2015, luna care a realizat cel mai bun profit a fost luna ianuarie, ajungând la suma de 3600 RON.

Propunera mea este implementarea acestui nou serviciu de analaizare a dosarului medical, beneficiile fiind:

Pacientul sau aparținătorul nu trebuie să se prezinte personal la clinică;

Pacientul beneficiază de servicii la un preț redus, și anume un prim consult gratuit sau efectuarea unui pachet care să includă toate serviciile (consultațiile) necesare, la un preț mai mic;

În urma analizei dosarului medical, pacientul va primi recomandări și plan de tratament;

Pacientul va decide următorii pași, dacă va urma tratamentul recomandat la clinica GRAL Medical sau optarea pentru o altă clinică.

BIBLIOGRAFIE

Auernheimer, L., International Financial Markets: The Challenge of Globalization

Barton. J.H. , Goldstein. J., The evolution of the trade regime: Politics, Law and Economics of GATT and the WTO, Princeton University Press

Bloch, Ph. , Hababan, R. , Xardel.D, Service compris, Editura ”Marabont”, 1986, Paris

Bobircă, A., Economia serviciilor internationale, Editura Economică, București

Cătoiu, I., Metode și tehnici utilizate în cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing, Editura Uranus, 2002, București

Cristureanu,C., Economia Imaterialului: Tranzacții internaționale cu servicii, Editura All Beck, 1999, București

Drucker P., Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999, București

Funaru M., Comerțul internațional, Editura C.H.Beck, 2013, București

Florescu, C., Patriche, D. , “Prospectarea pieței”, Editura Științifică, 1973, București

Feketekuty, G., Institute for International Economics

Ghibuțiu.A, „Serviciile și Dezvoltarea”, Editura Expert, București

Hapenciuc. C.V, Economia serviciilor

Kregel. I, Matzner.E, Grabher.G, Șocul pieței, Editura Economică, 1995, București

Lăzărescu C., Economia serviciilor poștale , Editura Eurostampa, 2008, Timisoara

Patriche, D.,Bazele comerțului, Editura.Economică, 1999, București

Silasi. G; Al. Jivan: Specificitățile marketingului serviciilor, În revista “Tribuna economică” nr.37/1994

Smith. A- Avuția Națiunilor, Editura.Publica, 2010

Tordjman, A., Strategies de concurence dans le commerce –les services au consummateur, Les Editions d’Organisations, 1983, Paris

Acordul general privind comerțul cu servicii- Anexa 1B- I.Acordul general privind comerțul cu servicii(GATS)- sinteză

Doctrina economica a lui Adam Smith

International Trade in Health Services and the GATS: Current Issues and Debates- „Strategic Considerations of Devoloping Countries: The case of GATS and Health Services”

The Evolution of the trade regimes: Politics, Law and Economics of the GATT and the WTO

WTO – “The General Agreement in Trade in Services -objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC

UNHCHR, 2004

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE INTERNET:

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/167985/gral-medical-afaceri-cu-18-mai-mari-in-t1-la-47-mil-lei.html

https://ro.scribd.com/doc/46476700/Management-Comercial

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/181316/medlife-deschide-6-unitati-in-capitala-si-tinteste-5-milioane-de-clienti-unici.html

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/167587/regina-maria-investitie-de-4-mil-euro-pentru-extinderea-retelei.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului

http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats_01_e.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/external_trade/r11012_ro.htm

http://conspecte.com/Liberalismul-economic-clasic/doctrina-economic-a-lui-adam-smith.html

BIBLIOGRAFIE

Auernheimer, L., International Financial Markets: The Challenge of Globalization

Barton. J.H. , Goldstein. J., The evolution of the trade regime: Politics, Law and Economics of GATT and the WTO, Princeton University Press

Bloch, Ph. , Hababan, R. , Xardel.D, Service compris, Editura ”Marabont”, 1986, Paris

Bobircă, A., Economia serviciilor internationale, Editura Economică, București

Cătoiu, I., Metode și tehnici utilizate în cercetări de marketing, Biblioteca de Marketing, Editura Uranus, 2002, București

Cristureanu,C., Economia Imaterialului: Tranzacții internaționale cu servicii, Editura All Beck, 1999, București

Drucker P., Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999, București

Funaru M., Comerțul internațional, Editura C.H.Beck, 2013, București

Florescu, C., Patriche, D. , “Prospectarea pieței”, Editura Științifică, 1973, București

Feketekuty, G., Institute for International Economics

Ghibuțiu.A, „Serviciile și Dezvoltarea”, Editura Expert, București

Hapenciuc. C.V, Economia serviciilor

Kregel. I, Matzner.E, Grabher.G, Șocul pieței, Editura Economică, 1995, București

Lăzărescu C., Economia serviciilor poștale , Editura Eurostampa, 2008, Timisoara

Patriche, D.,Bazele comerțului, Editura.Economică, 1999, București

Silasi. G; Al. Jivan: Specificitățile marketingului serviciilor, În revista “Tribuna economică” nr.37/1994

Smith. A- Avuția Națiunilor, Editura.Publica, 2010

Tordjman, A., Strategies de concurence dans le commerce –les services au consummateur, Les Editions d’Organisations, 1983, Paris

Acordul general privind comerțul cu servicii- Anexa 1B- I.Acordul general privind comerțul cu servicii(GATS)- sinteză

Doctrina economica a lui Adam Smith

International Trade in Health Services and the GATS: Current Issues and Debates- „Strategic Considerations of Devoloping Countries: The case of GATS and Health Services”

The Evolution of the trade regimes: Politics, Law and Economics of the GATT and the WTO

WTO – “The General Agreement in Trade in Services -objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de Secretariatul OMC

UNHCHR, 2004

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE INTERNET:

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/167985/gral-medical-afaceri-cu-18-mai-mari-in-t1-la-47-mil-lei.html

https://ro.scribd.com/doc/46476700/Management-Comercial

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/181316/medlife-deschide-6-unitati-in-capitala-si-tinteste-5-milioane-de-clienti-unici.html

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/167587/regina-maria-investitie-de-4-mil-euro-pentru-extinderea-retelei.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_Comer%C8%9Bului

http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats_01_e.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/external_trade/r11012_ro.htm

http://conspecte.com/Liberalismul-economic-clasic/doctrina-economic-a-lui-adam-smith.html