Gatlan Lavinia Tdr 2017 Ro [306814]

Masterandă – [anonimizat] 11

[anonimizat]-Muntenia și este al treilea județ (după mun. București și județul Iași) [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], regăsindu-se o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] – structurile de primire turistică. [anonimizat] s-a axat în ultimii ani pe dezvoltarea acerbă a [anonimizat] i-a [anonimizat]. Un inventar al tipurilor de resurse și o analiză a [anonimizat].

[anonimizat], creând un veritabil amfiteatru. [anonimizat], precum clima și factorii balneari ([anonimizat].), [anonimizat] (datorate solului și climei favorabile). Cadrul natural este suportul pentru cea mai mare parte a [anonimizat]. Resursele turistice naturale constituie premisa practicării turismului montan ([anonimizat], drumeții, ecoturism în rezervațiile naturale), [anonimizat] (degustări de vin), turism activ (ecvestru, mountainbike, [anonimizat]). [anonimizat], remarcat, că resursele cadrului natural din județul Prahova se împart pe două grupe: cele oferite de aria montană (principalele grupe de munți) [anonimizat].

[anonimizat], au transformat județul Prahova într-o destinație preferabilă de elita țării încă de timpuriu. Astfel, [anonimizat], [anonimizat]. Fără vestigii arheologice recunoscute (deși existente), județul Prahova este „păstrătorul” [anonimizat], [anonimizat], precum și al unor case memoriale și muzee de excepție pentru patrimoniul cultural național. [anonimizat] s-au păstrat și obiceiuri și tradiții care disting și conferă unicitate județului Prahova văzut în ansamblul întregului teritoriu național. [anonimizat], rural, gastronomic și tematic ([anonimizat], Drumul Fructelor) care presupune îmbinarea resurselor antropice cu scopul creării unor circuite turistice.

RESURSE SECUNDARE

Infrastructura căilor de comunicație

Județul Prahova se situează într-o poziție favorabilă în ceea ce privește căile de comunicație, municipiul Ploiești fiind un important nod rutier și feroviar atât pentru zona Munteniei, cât și la nivel național. Densitatea drumurilor publice este de 47,4 km/100 km2, situând județul pe poziția secundă într-un clasament al județelor cu cele mai mari densități ale drumurilor publice. Rețeaua de drumuri a județului cuprinde un traseu de autostradă, 6 trasee de drumuri naționale, 71 trasee de drumuri județene, 241 trasee de drumuri comunale. Cel mai mare plus de care beneficiază județul în cazul rețelei de drumuri este legătura București – Ploiești, pe Autostrada A3. Șoseaua directă către capitală și lungimea relativ redusă îi conferă un statut privilegiat și îi asigură un flux de turiști constant (conferă amploare turismului de weekend). Rețeaua de căi ferate completează pozitiv densitatea căilor de comunicație, fiind foarte bine dezvoltată, însumând circa 165 de km de linie ferată aflată în exploatare.

Structuri de primire turistică

Rețeaua turistică de care dispunea Prahova în anul 2016 era alcătuită din 99 hoteluri și moteluri, 110 pensiuni turistice și 36 pensiuni agroturistice, 39 de vile turistice și bungalouri, 9 cabane turistice (inclusiv cabane de vânătoare/pescuit), 8 hosteluri, 3 tabere de elevi și preșcolari, 1 camping și 1 popas turistic. Toate acestea însumează 306 unități de primire turistică, ceea ce însemna că, la nivelul Regiunii Sud-Muntenia, județul Prahova deținea circa 42% din totalul structurilor de primire turistică. Capacitatea totală de cazare oferită de aceste structuri însuma 12.229 de locuri în anul 2016, în timp ce numărul de înnoptări se ridica la 1.107.656 înnoptări până la finalul anului.

Profilul turistic al județului Prahova

Într-o lucrare în care tratează zonarea turistică a României, Cocean P. conferă un profil unităților de relief ale țării pe baza ponderii resursei turistice culturale în cadrul turismului local. Județului Prahova i se atribuie, suprapus fiind peste mai multe unități de relief și având un caracter mixt datorat unor resurse turistice atât naturale, cât și antropice bogate, imaginea unei „conviețuiri” între profilul culturalizant și turismul recreativ.

Cu toate acestea însă, istoricul turistic al județului ne reamintește cu ce asociază turiștii județul Prahova. Astfel, acesta este „accesat” îndeosebi pentru recunoscutele sale stațiuni montane, turismul montan al sporturilor de iarnă fiind cel care conturează definitoriu profilul turistic al regiunii – un județ cu turism activ, ce se sprijină pe valoarea resurselor sale naturale.

TURISMUL MONTAN ÎN JUDEȚUL PRAHOVA

Imaginea județului Prahova se conturează în jurul principalelor sale zone turistice: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajănului și Valea Cricovului Sărat, care dirijează tendințele turismului prahovean. Aici, turismul montan capătă diverse valențe și este asociat cu mai multe forme de turism, fiecare cu evoluție proprie, dar complementară. Dintre acestea, menționăm: – turismul sporturilor de iarnă: este „sprijinit” de cele 24 de pârtii de schi din stațiunile Sinaia, Azuga și Bușteni, dotate cu 13 instalații pe cablu (telescaun, telecabină, teleschi) și, unele, cu tunuri pentru zăpadă artificială. Printre activitățile turistice ce pot fi desfășurate se numără: coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi extrem, snowboarding și snowkiting. – drumeții, ciclism, excursii și expediții: aici sunt incluse atât drumețiile și excursiile spontane pe traseele marcate, cât și interesantele expediții care se pot face cu ghid în Parcul Național Bucegi, circuite ce au drept scop observarea faunei, a florei și chiar a endemismelor existente în Munții Bucegi. – sporturi extreme: alpinism și escaladă, motocross, mountainbiking, enduro și off-road – sunt cele mai căutate atracții din categoria sporturilor extreme ce pot fi practicate nu doar pe platoul Bucegi, ci și pe Valea Teleajănului (enduro), vârful Ciucaș și Muntele Baiului (off-road). De asemenea, la Câmpina, se află cea mai mare pistă pentru motocross din România. Județul Prahova se află însă, într-o competiție cu celelalte județele montane unde poate fi practicat turismul montan, cel mai mare competitor al său fiind județul Brașov, ambele fiind în proximitatea capitalei. Cu toate că la nivel de stațiune, orașul Sinaia a devansat orașul Predeal ca număr de sosiri în anul 2016, la nivel județean, Brașov întrece județul Prahova ca număr total de sosiri turistice. Turismul montan din județul Prahova este unul cu o ofertă diversificată, zonele pe care se poate practica fiind unele mai ofertante (cu mai multe tipuri de activități), altele specializate pe anumite tipuri de sporturi. La nivel național, turismul montan beneficiază de câteva avantaje, comparativ cu celelalte tipuri de destinații turistice, întrucât, cel mai important, este faptul că această formă de turism nu este afectată de sezonalitate, fiind practicat atât în sezonul de vară, cât și iarna. Conform INSSE, fără a lua în considerare turismul urban și cel de afaceri (unde este inclusă și capitala București, care acționează ca o valoare excepțională, statut conferit de turismul de tranzit și cel de afaceri), turismul montan este a doua cea mai căutată destinație turistică din România, devansând litoralul. Tendința este cea de creștere a numărului de turiști care preferă acest tip de turism, fiind o alternativă foarte căutată pentru cei din mediul urban în înlocuirea turismului de tip city-break din weekend-uri. Extrapolând la nivel european și chiar internațional, turismul montan a luat amploare în ultima decadă, bazat fiind însă, pe investiții majore, fără de care atractivitatea sa scade vertiginos. Acestea se leagă, cel mai adesea, de îmbunătățirea condițiilor de cazare, instalațiile pentru sporturi de iarnă și infrastructura generală (drumuri, parcări etc.). Europa este lider în ceea ce privește turismul montan, cele mai căutate stațiuni fiind în Munții Alpi, apoi în lanțul Carpatic, Alpii Scandinaviei, Munții Pirinei sau Munții Balcani. Prin urmare, din perspectiva tendințelor în preferințele consumului turistic, turismul montan rămâne un important competitor pentru turismul litoral, la nivel european fiind accesat îndeosebi în sezonul de iarnă, pentru practicarea sporturilor de iarnă. În România însă, turismul montan „de weekend” ia amploare și beneficiază de lipsa acestui caracter de sezonalitate, bucurându-se de fluxuri turistice pe aproape tot parcursul anului.

ANALIZA S.W.O.T. A TURISMULUI MONTAN DIN JUDEȚUL PRAHOVA

Amploarea turismului montan și oportunitățile de dezvoltare pentru micii întreprinzători oferite de acesta, precum și competitivitatea existentă între județele montane pentru a prelua conducerea în ceea ce privește sosirile de turiști pentru a practica turism montan justifică prelucrarea unei analize S.W.O.T. care să identifice punctele tari și oportunitățile din domeniu pentru județul Prahova, menite să combată punctele slabe și amenințările existente sau posibile.

PUNCTE TARI

Existența unui cadru natural deosebit de atractiv: – aspect care sporește atractivitatea turistică regională și națională a județului, întocmai prin susținerea practicării turismului montan. Valorifcarea sa la mai multe niveluri ar constitui un avantaj deosebit în competiția cu celelate județe montane.

Proximitatea față de capitala București: – localizarea geografică în apropierea capitalei, precum și o rețea rutieră care asigură legătura între cele două destinații, îi oferă siguranța unui flux turistic permanent.

Independența față de sezonalitatea turistică: – turismul montan și formele de turism aferente din județul Prahova nu sunt afectate de sezonalitatea turismului, întrucât gama largă de activități turistice legate de acest tip de turism se întinde pe tot parcursul anului, fiind practicabile atât în sezonul cald, cât și în sezonul rece.

Infrastructură existentă pentru sporturi extreme: – un avantaj exploatat pentru a mări și diversifica piața turistică vizată, întrucât atrage și un alt tip de turiști, ce pot fi „convinși”, dacă nu o fac deja, să acceseze serviciile turistice existente.

Existența unei baze materiale modernizate: – existența instalației pe cablu bine pusă la punct și instalarea tunurilor pentru zăpadă artificială constituie un mare avantaj, în special pentru atragerea turiștilor străini, aflați în căutare de stațiuni modernizate.

PUNCTE SLABE

Investiții mari în infrastructura generală: – resursele cadrului natural în forma lor „brută” necesită costuri ridicate în prelucrarea și amenajarea lor, investiții care se dovedesc adesea, costisitoare și necesar a fi refăcute periodic.

Aglomerarea traseelor de acces către stațiunile montane, mai ales în weekend-uri: – situație cu care se confruntă deseori, blocarea rețelei rutiere către și dinspre stațiunile montane constituie o gravă slăbiciune cu efecte atât în diminuarea fluxului de turiști, cât și în ceea ce privește durata sejurului, adesea „scurtat” de către turiști, care părăsesc mai devreme stațiunea pentru a nu fi suprinși de blocajele în trafic.

Capacitate redusă de cazare comparativ cu principalii competitori (Brașov, Sibiu): – aflat într-o zonă turistică concentrată, județul necesită dezvoltarea structurilor de primire turistică, în vederea creșterii capacității de cazare pentru a concura de pe același nivel cu principalii competitori.

Dezechilibru între tipurile de structuri de primire (hotel vs. camping, cabane, tabere pentru elevi): – direcționarea egală a investițiilor către toate tipurile de structuri de primire; construcția sau dezvoltarea hotelurilor foarte mari duce la lipsa de ocupare a capacității unor structuri de primire și, implicit, la dispariția lor.

Lipsa promovării turistice intense și traseele montane neactualizate: – numărul mic de centre de informare turistică, precum și lipsa locală a unor indicatoare turistice conduce către standarde joase și calitate redusă a serviciilor turistice, aspect notat de către turiști.

OPORTUNITĂȚI

Dezvoltarea infrastructurii de agrement: – alături de investițiile în pârtiile de schi și infrastructura aferentă, se pot considera profitabile și investițiile în crearea unor baze de agrement cu servicii complementare (psicină, patinoar, saună, SPA, etc.), precum și a unor baze sportive.

Asocierea cu forme de turism complementare: – crearea unor circuite care să includă, secundar, și alte forme de turism cu scopul promovării acestora; spre exemplu, stațiunea Sinaia beneficiază și de izvoare cu ape minerale utilizate pentru cură balneară, dar și de importante monumente de arhitectură culturală. Asocierea turismului montan cu turismul balnear sau cel cultural-istoric pot reduce din impactul covârșitor pe care îl are acesta asupra celorlalte tipuri de turism, generând un echilibru la acest nivel.

Inițierea proiectului de autostradă Comarnic-Brașov: – începerea lucrărilor (în anul curent) la proiectul de autostradă Comarnic – Brașov nu doar va decongestiona traficul din zonă, dar va facilita și accesul turiștilor către Valea Prahovei.

Asocierea cu ecoturismul și turismul rural, prin accesarea fondurilor europene nerambursabile: – includerea turismului montan în circuite care se leagă de ecoturism și turism rural pot oferi o nouă perspectivă și o revigorare pentru conceptul clasic de turism montan, diversificând piața turistică.

Dezvoltarea unor noi forme de turism pentru sporturi extreme: – includerea în broșura sporturilor extreme a unor noi atracții: parapantă, bungee-jumping, centre bazate pe programe care să includă activități în aer liber pentru amatorii de drumeții, expediții și nu numai (cățărare, coborâre pe coardă, orientare cu busola și pe hartă, construirea de plute sau adăposturi de noapte, traversarea râurilor etc.).

AMENINȚĂRI

Afectarea mediului încojurător și a micro-climatului local: – fluxul ridicat de turiști, precum și creșterea densității rețelei de transport și a structurilor de primire, dar și instalațiile de generare a zăpezii artificiale sunt o parte din influența antropică care perturbă ciclul normal al naturii, afectând fauna și flora locală; presiune ridicată asupra resurselor locale.

Neglijarea celorlalte forme de turism: – accentuarea și promovarea turismului local, precum și direcționarea unei mase importante a investițiilor către acest tip de turism conduce la afectarea patrimoniului cultural, deja aflat într-o fază incipientă de degradare (județul Prahova se confruntă cu afectarea arhitecturii unor monumente și edificii istorice și culturale).

Proximitatea față de județul Brașov: – una dintre cele mai accentuate amenințări cu care se confruntă turismul montan din județul Prahova este legată de concurența existentă pe această piață. Astfel, acesta se află într-o competiție acerbă cu județul Brașov (dar nu numai, și celelalte județe montane reprezintă o amenințare: Sibiu, Alba, Suceava), aspect care conduce la o permanentă actualizare a investițiilor, din ce în ce mai mari, pentru a păstra cererea.

Cererea mare pentru investitorii privați: – pe fondul situației politico-economice naționale instabile, modernizarea, dar și menținerea unui grad ridicat de atractivitate pentru stațiunile montane devine un aspect tot mai „apăsător” pentru economia locală, care necesită investiții private constante.

Dezechilibrarea raportului calitate – preț: – fie din cauza lipsei de investiții, fie tocmai costurilor foarte ridicate pentru menținerea stării actuale a infrastructurii generale, prețurile serviciilor turistice oferite poate crește invers proporțional cu calitatea acestor servcii, care tinde să scadă pe fondul degradării infrastructurii. Acest aspect poate afecta iremediabil piața turistică și orientarea acesteia către competitori.

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A TURISMULUI MONTAN DIN JUDEȚUL PRAHOVA

Turismul montan din județul Prahova dispune de un potențial ridicat de dezvoltare, ca urmare a resurselor naturale și a gradului lor crescut de valorificare, aspect care însă, necesită investiții considerabile. După cum poate fi observat și în analiza S.W.O.T., punctele slabe și amenințările existente își găsesc soluționări în punctele tari și oportunitățile ce pot fi transpuse în realitate. Se conturează astfel, o serie de coordonate strategice ce pot contribui eficient la dezvoltarea turismului local, cu implicații în toate sferele: social, economic etc. și la creșterea fluxului de turiști. Strategiile menite să aducă dezvoltarea și bunăstarea pot face trimitere către mai multe aspecte, fie sociale, economice sau administrative, scopul lor principal fiind însă același: dezvoltarea și creșterea standardelor și a calității vieții.

Asigurarea resursei umane în turism din proximitate: – sub acest aspect, se are în vedere pregătirea personalului calificat la un nivel superior capabil să asigure și să susțină servicii de o calitate superioară, la standarde internaționale. Alegerea personalului va avea în vedere proveniența acestora, pentru a se putea asigura dezvoltarea durabilă locală, prin reducerea ratei șomajului și a ratei de emigranți. De asemenea, sprijinirea și încurajarea antreprenoriatului, prin măsuri eficient implementate, poate constitui un factor inovator.

Stimularea cooperării intrajudețene și interjudețene: – prin această măsură, se are în vedere promovarea unor parteneriate menite să asigure îndeplinirea unor obiective legate de valorificarea potențialului turistic. Cooperarea poate fi instituită atât pe plan local, la nivel județean (parteneriate între comune), cât și pe plan regional (programe turistice inter-județene: cu județe precum Brașov, Buzău, Sibiu sau Dâmbovița).

Dezvoltarea unor forme de turism noi care să implice populația locală, prin încurajarea și sprijinirea simultană a sectorului agricol: – formele de turism vizate în acest proces sunt turismul rural și agroturismul, ambele cu potențial de atractivitate și, concomitent, cu posibilități de implicare a populației locale, prin creșterea ofertei cu locuri de muncă și prin regenerarea economiei locale, care poate beneficia de o nouă piață de turiști atrași de: produse ecologice locale, posibilitatea practicării turismului rural, agroturismului, cunoașterea culturii locale – prin integrarea activității meșteșugărești din județul Prahova în activitatea turistică locală. De asemenea, includerea în oferta de promovare turistică a produselor locale (de proveniență agricolă sau obiecte tradiționale) ca suveniruri poate constitui un aspect pozitiv pentru economia locală. Crearea de către unitățile de cazare a unor puncte de comercializare a obiectelor de artizanat sau a produselor meșteșugărești autentice, precum și pliante de promovare cu zonele de proveniență este tot o măsură pentru susținerea unei dezvoltări durabile.

Promovarea și susținerea dezvoltării principiilor ecoturismului: – această măsură este necesar a fi implementată pentru reducerea impactului și a presiunii asupra mediului natural, antropic și a resurselor naturale. Turismul montan, prin activitățile turistice specifice pe care le generează, încurajează contactul direct al turistului cu natura și tinde să crească amenințarea asupra habitatului natural. Printr-o dezvoltare susținută a principiilor ecoturismului, se reduce din presiunea umană și se pot urma direcțiile unei dezvoltări durabile, menite să sprijine conservarea resurselor.

Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii căilor de comunicație în vederea îmbunătățirii accesibilității către și dinspre județ: – acest aspect vizează atât beneficii aduse în vederea facilitării accesului turiștilor, dar și îmbunătățirea drumurilor comunale și județene, cu scopul de a aduce beneficii și populației locale. Construcția autostrăzii București-Brașov va constitui un important element de decongestionare a traficului local, prin fluidizarea fluxurilor de turiști și, în același timp, va crește accesibilitatea populației locale către serviciile intra și interjudețene.

Dezvoltarea unor sisteme durabile de consum redus al resurselor și management al deșeurilor: – ca orice zonă care concentrează un flux mare de turiști – fie pe perioade scurte (cu impact foarte mare asupra mediului), fie pe perioade mai lungi – și în cazul de față este necesar implementarea unor măsuri care să vizeze managementul deșeurilor, dar nu numai: este vizat și consumul de resurse (în special, apă) de către unitățile de cazare care au o capacitate foarte mare. Într-un context al dezvoltării durabile și al îmbunătățirii calității vieții, un management eficient aplicat poate crește durata de existență a resurselor și protejarea mediului în același timp cu prelungirea posibilității de practicare a turismului.

Diversificarea ofertei turistice cu scopul de a „fluidiza” presiunea exercitată pe anumite areale: – aceasta se poate realiza pe două axe: mai întâi, renovarea și reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor de bază cu acțiune îndreptată spre dezvoltarea turismului cultural-urban; apoi, dezvoltarea satelor și punerea în valoare a moștenirii rurale, prin îmbunătățirea infrastructurii, programe de sprijin pentru meșteșugari și crearea unor programe pentru manifestările cultural-artistice folclorice.

Încurajarea diversificării ofertei din punctul de vedere al infrastructurii unităților de primire turistică: – acest aspect vizează diversificarea ofertei turistice prin prisma dezvoltării unităților de cazare ca tipuri de structuri și capacitate de locuri. Astfel, se încurajează atât investițiile private, de amploare, în structuri mari, de tip hoteluri, dar și micile afaceri de familie sau asociațiile de mici investitori în structuri precum pensiunile, cabanele sau camping-urile. În acest fel, se anihilează un eventual monopol al pieței și se echilibrează șansele economice.

Dezvoltarea, în corelare și completare, a unei legături între principalele stațiuni – Sinaia, Azuga și Bușteni și asocierea cu turismul balnear: – crearea unui pol care să lege cele trei stațiuni montane principale ale județului poate oferi oportunitatea unei fluidizări și reorientări a fluxurilor turistice, prin echilibrarea numărului de sosiri. În acest fel, acestea se vor menține în interiorul județului, crescând numărul de înnoptări. Asocierea cu turismul balnear poate constitui o măsură de reabilitare a acestuia și revenirea pe piața acestui tip de turism, unde competiția este redusă și șansele de valorificare eficientă și productivă sunt foarte ridicate.

Creșterea contribuției turismului în realizarea coeziunii sociale: – pentru a îndeplini unul dintre cele mai importante principii ale dezvoltării durabile, turismul trebuie, mai întâi de toate, să constituie un aspect pozitiv și eficient care să contribuie la asigurarea bunăstării populației locale și, prin extindere, bunăstarea regională și națională. Este necesar să se asigure o repartizare echitabilă a beneficiilor între actorii locali și actorii externi.

FONDURI ȘI PROGRAME EUROPENE

Strategiile de dezvoltare, indiferent de domeniul principal pentru care au fost create, în lipsa unor fonduri pentru investiții din bugetul local, regional sau național sau din sectorul privat, își pot căuta surse de finanțare în programele europene tot mai căutate și încurajat a fi accesate. În cazul județului Prahova, aceste fonduri puse la dispoziție de programele europene au fost și continuă să fie accesate în vederea utilizării lor pentru implementarea de noi strategii. Fondurile europene susțin atât inițiativele publice locale – strategii propuse de primării, prefecturi, cât și inițiative private – antreprenori sau asociații de acționari care doresc să investească în diverse tipuri de infrastructuri. La fel ca și strategiile pentru care au fost create, aceste programe vizează în sfera kor de cuprindere mai multe aspecte de ordin social, de mediu sau administrativ. Astfel, prin accesarea unuia dintre aceste programe, se pot soluționa mai multe strategii complementare, menite să crească și să conserve dezvoltarea durabilă.

Pentru coordonatele strategiilor care vizează dezvoltarea infrastructurii rețelei căilor de comunicație, dar și protecția mediului și a resurselor, poate fi accesat Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acesta are în vedere alocări financiare pentru reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, precum și sprijin financiar pentru protecția mediului și a resurselor, obiectivul său principal și global urmărind crearea unui cadru favorabil creșterii economice durabile, în condițiile unui consum eficient al resurselor și în condiții de siguranță pentru mediu. Prin acest program, accesând Axa prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, se poate realiza autostrada București – Brașov, cu avantaje și pentru Prahova, precum și proiectul care vizează construirea unui aeroport internațional la Brașov, aspect care ar crește vertiginos fluxurile turistice din regiune, dând o nouă dimensiune turismului de tranzit din Prahova și Brașov. Programul se sprijină însă, pe mai multe axe, astfel că, se poate accesa în același timp și Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, care vizează ca măsuri (O.S. 3.1.) creșterea gradului de pregătire pentru reciclarea deșeurilor în România și, totodată, reducerea numărului de depozite neconforme. Se pot adopta, de asemenea, și măsuri (O.S. 3.2.) privind creșterea gradului de epurare a apelor uzate urbane prin creșterea nivelului de colecare, dar și gradul de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației.

Programul Operațional Capital Uman (POCU) este un alt program care poate fi accesat pentru a sprijini coordonatele care vizează capitalul uman, ca resursă pentru asigurarea dezvoltării durabile în viitor. Acest program vizează valorizarea capitalului uman și integrarea nevoilor de dezvoltare a acestei resurse (resursa umană) în ansamblul programelor și politicilor publice din România. Acesta se dezvoltă pe mai multe axe. Pentru coordonatele propuse în cadrul dezvoltării durabile a turismului montan din Prahova, se poate accesa Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți, care vizează ca măsuri aplicabile în cazul de față (O.S. 3.3.) creșterea ratei de ocupare a persoanelor ce provin din mediul rural, în special agricultori și (O.S. 3.8) care presupune creșterea numărului de persoane angajate care pot beneficia de medtode și practici standard de management al resurselor umane și de îmbunătătțire a condițiilor de lucru pentru a se adapta eficient la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitiv, dar și Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, necesară pentru măsuri precum (O.S. 4.4.), care are în vedere reducerea numărului de persoane care aparțin grupurilor vulnerabile prin asigurarea furnizării unor servicii de formare profesională adecvate nevoilor specifice, dar și (O.S. 4.7.) creșterea gradului de utilizare a aplicațiilor TIC de tip e-asistență socială, serviicii electronice, în furnizarea serviciilor sociale. Întregul program, prin măsurile pe baza cărora este dezvoltat, asigură astfel fonduri pentru o gamă largă de probleme legate de resursa umană care necesită implementarea unor măsuri urgente, în vederea reducerii ratei șomajului cu implicații în reducerea ratei sărăciei, a ratei de emigrație cu consecințe în scăderea populației.

În vederea asigurării îndeplinirii strategiilor care conduc la o bună cooperare inter județeană și interregională, Programul Operațional Regional (POR) vizează întocmai creșterea la nivel național, începută de la baza unităților administrative. Astfel, programul are în portofoliu măsuri în ceea ce privește competitivitatea și dezvoltarea locală, aspectele sociale, populația, infrastructura și resursele, precum li administrația. Astfel, între măsurile ce pot fi implementate, se au în vedere cele legate de Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, dar și Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Pe scurt, implementarea unor astfel de măsuri și accesarea fondurilor puse la dispoziție de acest program conduc către o cooperare eficientă și o tranformare simultană la toate nivelurile a județelor/regiunilor implicate prin dezvoltarea urbană durabilă și sprijinirea conservării și protecției prin valorificare durabilă a patrimoniului cultural. Astfel, economia turismului se va diversifica și presiunea asupra cadrului natural se va reduce, regiunile fructificând la potențial maxim coordonatele propuse.

Un alt program care poate veni cu succes în sprijinirea coordonatelor propuse, prin eliminarea presiunii asupra resurselor derivate din turism este Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Una dintre axele pe care se dezvoltă acest program este Axa prioritară 3, care vizează creșterea calității vieții din mediul rural și diversificarea economiei rurale. În cadrul acesteia, s-au impus câteva măsuri menite să transforme mediul rural și să-i ofere potențial. Astfel, se intenționează aplicarea unor măsuri ce privesc diversificarea economiei rurale, sprijinul acordat dezvoltării de micro-întreprinderi, încurajarea activităților turistice prin îmbunătățirea calității vieții din zona rurală și prin strategii de renovare și dezvoltare a satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale. Prin urmare, accesarea fondurilor puse la dispoziție de acest program, pe lângă direcția principală care vizează dezvoltarea agriculturii și a micilor ferme, pot constitui un real ajutor în reabilitarea și modernizarea spațiului rural, fără alterarea valorilor tradiționale. Acest aspect nu doar ar face posibil dezvoltarea turismului rural și agroturimului, dar ar conduce la îmbunătătțirea standardelor și nivelului de trai și ar crea premisele unei creșteri economice de durată, prin încurajarea antreprenorilor locali.

CONCLUZII

Sectorul turistic este, poate, printre cele mai dinamice sectoare, mobilitatea sa în timp și spațiu constituind o permanentă sursă de fluctuații la toate nivelurile: social, economic, administrativ etc. Turismul prahovean, prin tendințele care îl caracterizează , constituie o piață cu un potențial imens de valorificare. Strategiile ce pot fi create pentru o dezvoltare durabilă în turism și programele aferente ce pot fi accesate pentru fonduri sunt cel mai potrivit instrument prin care valorificarea și produsele sale vor contribui la reabilitarea și modernizarea societății, după principii durabile. Turismul montan și activitățile de care este legat pot constitui o resursă exploatabilă pentru mai multe decenii dacă se iau în considerare strategiile de dezvoltare durabilă, menite să lase în urmă aceste resurse într-o stare foarte puțin alterată. Încurajarea inițiativelor micilor întreprinzători și antreprenorilor vor diminua efectul de monopol sub care se pierd multe dintre aceste resurse și vor prelungi durata lor de viață. De asemenea, implicarea autorităților publice (de la nivel local, regional și național) va aduce o nouă perspectivă în această dezvoltare, prin programele europene menite să ajute la reconstruirea socială. Putem afirma, în final, faptul că turismul montan prahovean reprezintă o bază de dezvoltare a județului, prin care acesta își poate asigura simultan dezvoltarea, dar și necesitatea protejării și conservării resurselor pe care se sprijină. Un motor ce poate susține și reabilitarea celorlalte forme de turism, acesta necesită spirjin prin coordonate strategice eficiente și durabile, pentru a se asigura prosperitatea generațiilor.

Bibliografie

NIMIGEANU, V. (2001) – România – Populație. Așezări. Economie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași

NICULESCU, G., RUS, F. (2010) – Turismul în regiunile de dezvoltare ale României, Editura Academică Brâncuși, Târgu-Jiu