GASTROENTERITEI CU ROTAVIRUS LA COPILUL CU VÂRST Ă MAI MIC Ă DE 2 ANI ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE URGEN ȚĂ PENTRU… [628786]

INCIDEN ȚA ȘI SEVERITATEA
GASTROENTERITEI CU ROTAVIRUS LA
COPILUL CU VÂRST Ă MAI MIC Ă DE 2 ANI
ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN
CADRUL SPITALULUI CLINIC DE URGEN ȚĂ
PENTRU COPII BRA ȘOV
– Studiu retrospectiv pe 3 ani.

Coordonator știin țific:
Șef lucr ări dr. med.
Maria MITRIC Ă

Absolvent: [anonimizat]

2018

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………… …………………………………………… ………………………… 1
PARTEA I. – PARTEA TEORETIC Ă ………………………………………….. …………………………….. 3
STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN CEEA CE PRIVE ȘTE GASTROENTERITA
CU ROTAVIRUS ……………………………….. …………………………. Error! Bookmark not defined.
I.1. DEFINI ȚIE ………………………………………… …………………………………………… ………………. 4
I.2. DATE EPIDEMIOLOGICE RAPORTATE DESPRE GASTROENT ERITELE CU
ROTAVIRUS ………………………………….. …………………………………………… ……………………….. 4
I.3. DATE DIN VIRUSOLOGIA DESCRIPTIV Ă DESPRE ROTAVIRUS …………………… 5
I.4. PARTICULARIT ĂȚIILE ANATOMICE LA NIVELUL APARATULUI DIGESTIV
ÎNTÂLNITE LA COPIL ………………………….. …………………………………………… ………………… 6
I.5. DATE FIZIOPATOLOGICE ……………………. …………………………………………… …………. 10
I.5.1. ABSORB ȚIA APEI ……………………………………. …………………………………………… … 11
I.5.2. MECANISME DE ABSORB ȚIE ………………………………………… ………………………. 12
I.6. FACTORII ETIOLOGICI IMPLICA ȚI ÎN PATOLOGIA INFEC ȚIOAS Ă
DIGESTIV Ă CU ROTAVIRUS ………………………………. …………………………………………… .. 12
I.7. DATE SEMIOLOGICE din GASTROENTERITELE CU ROTAV IRUS ………………. 14
I.8. CLASIFICAREA GASTROENTERITELOR CU ROTAVIRUS .. …………………………. 16
I.9. DIAGNOSTICUL ÎN GASTROENTERITELE CU ROTAVIRUS ……………………….. 17
I.9.a) Examenul clinic ………………………. …………………………………………… …………………… 17
I.9.b) Diagnosticul paraclinic ………………. …………………………………………… ………………… 17
I.9.c) Diagnosticul diferen țial al gastroenteritelor cu rotavirus: ………… …………………….. 18
I.10. TRATAMENTUL GASTROENTERITELOR CU ROTAVIRUS .. ……………………… 18
I.10.1. Tratamentul dietetic …………………. …………………………………………… …………………. 19
I.10.2. Tratamentul medicamentos: …………….. …………………………………………… …………… 22
I.10.3. Tratamentul profilactic……………….. …………………………………………… ……………….. 22
I.11. COMPLICA ȚII. EVOLU ȚIE. PROGNOSTIC ……………………………… ………………….. 22
PARTEA II. – PARTEA SPECIAL Ă ………………………………………….. …………………………….. 24
INCIDEN ȚA ȘI SEVERITATEA GASTROENTERITEI CU ROTAVIRUS LA COPIL UL
CU VÂRST Ă MAI MIC Ă DE 2 ANI ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN
CADRUL SPITALULUI CLINIC DE URGEN ȚĂ PENTRU COPII BRA ȘOV ……………….. 25

2
II.1. INTRODUCERE …………………………… …………………………………………… …………………. 25
II.1.1. Scopul studiului …………………….. …………………………………………… ……………………. 26
II.1.2. Obiectivele studiului ………………… …………………………………………… ………………….. 26
II.2. MATERIAL ȘI METODE …………………………………… ………………………………………….. 26
II.3. REZULTATE …………………………….. …………………………………………… ……………………. 27
II.4. DISCU ȚII ………………………………………… …………………………………………… …………………. 59
CONCLUZII FINALE ……………………………. …………………………………………… …………………… 61
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… ……………………….. 63

1

INTRODUCERE

În cadrul patologiei sistemului digestiv în rândul popula ției pediatrice, un loc aparte
îl ocup ă afec țiunile inflamatorii virale gastrointestinale [1,2,6] datorit ă particularit ăților
anatomo-func ționale [7,15,21] existente la copil și datorit ă sistemului imunitar nematurat
[7,15,21,27,28].
Gastroenterita cu rotavirus [11] la copiii constituie o problem ă actual ă, persistent ă și
perpetu ă [7,19,20,38] prin inciden ța crescut ă în structura morbidit ății infantile, precum și prin
riscurile de agravare cu impact negativ asupra st ării de s ănătate a copilului [25,26,34].
Anual, pe plan mondial, sunt înregistrate aproximat iv 2 milioane de cazuri/an cu
gastroenterit ă sever ă cu rotavirus [19,20,40]. În rândul copiilor spitaliza ți, gastroenterita cu
rotavirus este o cauz ă nosocomial ă frecvent ă, 1 din 5 copii interna ți dezvoltând aceast ă
patologie [19,20,37,40].
În țelegerea acestei etiologii virale [3,39,41] și modific ările fiziopatologice [15,34]
pe care rotavirusul le determin ă la nivelul întregului organism, reprezint ă un important punct
de plecare în aplicarea tratamentului și a îngrijirilor medicale [26,27]. Este impetuos ca
personalul din serviciul de urgen ță s ă recunoasc ă manifest ările de dependen ță cu risc viral în
vederea aplic ării unei bune atitudini profesionale și conduite terapeutice [7,8].
Prin abordarea acestui subiect, am dorit s ă înv ăț cât mai multe despre aceast ă
patologie și s ă pot transmite mai departe aceast ă informa ție [12].
Chiar dac ă timpul acordat fiec ărui pacient este adesea insuficient din cauza
deficitului de personal din Unitatea de Primiri Urg en țe Copii Bra șov și volumul de munc ă
mult prea mare, este necesar ă realizarea unei bune orient ări și educa ții sanitare aplicate
apar țin ătorilor. Aplicat ă corect aceast ă educa ție poate aduce beneficii importante în ceea ce
prive ște ridicarea gradului de s ănătate al popula ției pediatrice.
Lucrarea de fa ță este împ ărțit ă în dou ă p ărți:
– prima parte l ămure ște stadiul actual al cunoa șterii în ceea ce prive ște etiologia,
factorii de risc și mecanismul fiziopatologic ce stau la baza gastroe nteritei cu
rotavirus și
– în partea a doua – în partea special ă a lucr ării – este descris studiul statistic
efectuat în Unitatea de Primiri Urgen țe din cadrul Spitalului Clinic de Urgen ță

2
pentru Copii – Bra șov – în ceea ce prive ște INCIDEN ȚA ȘI SEVERITATEA
GASTROENTERITEI CU ROTAVIRUS LA COPILUL CU VÂRST Ă MAI
MIC Ă DE 2 ANI .
Scopul lucr ării este de a identifica, de a cunoa ște și de a în țelege diagnosticul de
gastroenterit ă cu rotavirus în rândul popula ției pediatrice cu vârst ă mai mic ă de 2 ani ajuns ă
ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE
URGEN ȚĂ PENTRU COPII BRA ȘOV.

3

PARTEA I. – PARTEA TEORETIC Ă

4

STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII ÎN CEEA CE
PRIVE ȘTE GASTROENTERITA CU ROTAVIRUS

I.1. DEFINI ȚIE

Termenul de gastroenterit ă infec țioas ă este folosit pentru bolile diareice determinate
de bacterii, virusuri și, mult mai rar, de protozoare patogene [13,16].
Gastroenteria acut ă cu rotavirus reprezint ă inflama ția acut ă a epiteliului
gastrointestinal cu rotavirus, cu apari ția succesiv ă de v ărs ături și diaree [8,12,14,18].
Diareea determinat ă de rotavirus este definit ă ca fiind o cre ștere a numărului de
scaune, cu diminuarea consisten ței lor rezultat ă în urma perturb ării transportului de ap ă și
electroli ți la nivelul mucoasei gastrointestinale cu accelera rea tranzitului [29].

I.2. DATE EPIDEMIOLOGICE RAPORTATE DESPRE
GASTROENTERITELE CU ROTAVIRUS

De-a lungul istoriei omenirii [36] s-au cunoscut mai multe probleme de s ănătate
determinate de bolile infec țioase localizate la nivelul tubului digestiv [6,21]. În trecut erau
recunoscute infec țiile bacteriene localizate la nivelul tubului diges tiv precum: holera, febra
tifoid ă și dizenteria bacilar ă, care determinau epidemii cu o mortalitate importa nt ă [10,23]. În
zilele noastre, datorit ă îmbun ătățirilor și inova țiilor aduse în sistemul de s ănătate, s-a observat
un viraj spre infec țiile virale [19,20]. Astfel, gastroenteritele virale sunt principalele suferin țe
întâlnite în rândul popula ției pediatrice cu vârst ă mai mic ă de 2 ani [19,20,40].
Odat ă cu descoperirea microscopului electric, în anul 19 59 de c ătre Brenner și
Horne, a început o nou ă er ă în virusologie și diagnostic [2,31].
Începând cu anul 1973 au fost demonstrate pentru pr ima dat ă existen ța unor particule
virale în biopsia de la nivelul tubului digestiv la sugarii cu diaree sever ă din Australia de c ătre
Ruth Bishop și colaboratorii s ăi [40]. Din momentul acesta au început s ă fie conturate mai
multe manifest ări clinice specifice rotavirusului uman [16,31].

5
Numele virusului a fost propus un an mai târziu de c ătre Flewett și colaboratorii s ăi,
datorit ă formei sale de “roat ă„ observate la microscopul electric [31]; rotavirusul fiind
încadrat în familia Reoviridae [2,3,4].
Gastroenterita cu rotavirus este definit ă ca fiind principala suferin ță infec țioas ă
întâlnit ă la nivelul tubului digestiv care afecteaz ă copiii între 3 luni și 2 ani. Aceasta
constiutuie o problem ă actual ă, persistent ă și perpetu ă, prin inciden ța înalt ă în structura
morbidit ății infantile, dar și prin riscurile de complica ții cu impact negativ asupra st ării de
sănătate a copilului [19,20,40].
La nivel mondial, anual, se înregistreaz ă aproximativ 2 000 000 de cazuri/an cu
forme severe ale bolilor diareice determinate de ro tavirus [19,20,40].
În România, conform raport ărilor date publicit ății de CNSCBT (Centrul Na țional de
Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile) pe anul 2017 pe ntru copiii cu vârst ă între 3
luni și 2 ani au fost înregistrate 5606,4 % oooo cazuri internate, agentul patogen cel mai des
incriminat și identificat a fost rotavirusul în raport de 1/3 f a ță de al ți agen ți [19,20,40].
În Raportul Na țional de S ănătate a copiilor și tinerilor din România dat publicit ății
în anul 2017 de c ătre INSP Institutul Na țional de S ănătate Public ă mortalitatea prin afec țiuni
inflamatorii digestive ocup ă locul 4 pentru categoria de vârst ă sub 2 ani [19,20,40].

I.3. DATE DIN VIRUSOLOGIA DESCRIPTIV Ă DESPRE ROTAVIRUS

Rotavirusul, denumit dup ă aspectul s ău în form ă de roat ă (din latin ă „rota”), este un
virus care nu de ține anvelop ă și apar ține genului rotavirus, din familia Reoviridae
(Respiratory Enteritic Orphan virus) [2,3,23,41]. Acesta con ține un genom compus din 11
segmente de ARN cu dubl ă caten ă, fiecare codând o protein ă cu o structur ă de tip
nonstructur ă sau cu o structur ă viral ă (VP) [2,3,23,41]. Fiecare genomul este protejat de trei
straturi concentrice pe baz ă de proteine: miezul la interior, o capsid ă intern ă și un strat extern.
În interior, miezul este compus din 3 structuri vi rale (VP1, VP2 și VP3), care acoper ă
genomul și este împrejmuit de o capsid ă intern ă alc ătuit ă în principal din VP6 [41]. La
exterior stratul este alc ătuit din VP7 și VP4 și determin ă componenta proteic ă. Proteinele
virale VP4 și VP7 atrag anticorpi neutralizan ți specifici care sunt implica ți în imunitatea de
protec ție și sunt folosite pentru a descoperi și defini serotipul rotavirusului [2,3,23,41].

6
Rotavirusurile sunt împ ărțite în func ție de grup ă și serotip. Au fost descrise 7 grupuri
de rotavirus (de la A pân ă la G), iar aceast ă distribu ție se bazeaz ă pe propriet ățile proteinei
VP6. Despre virusurile din grupele A, B și C se cunoaște că pot determina boala la om
[2,3,23,41].
La om rotavirusurile de grup A sunt principala cauz ă care determin ă boala la om
[2,3,23,41].
În rotavirusurile din grupa A se reg ăsesc serotipuri G1-G4 și G9, serotipuri cu
importan ță clinic ă semnificativ ă [2,3,23,41].
Clasificarea în func ție de subgrupuri și serotipuri este determinat ă numai pentru
scopuri de cercetare [2,3,23,41].
Serotipurile rotavirusului tind s ă varieze în func ție de zona geografic ă, dar și între
oameni și alte specii [2,3,23,41].
Rotavirusul de grup B, care determin ă boala inflamatorie digestiv ă la adult, a fost
raportat în Asia de Est și China [2,3,23,41].
Rotavirusul de grup C a fost raportat, la nivel glo bal, ca fiind reg ăsit în focare mici și
sporadice [2,3,23,41].
Alt ă clasificare a rotavirusurilor în func ție de antigenele de la exterior ale capsidei
virale, subâmparte clasa rotavirusurilor în serotip uri de tip VP4 și VP7. VP7 este amintit ă ca
fiind o glicoprotein ă care func ționeaz ă ca un antigen de tip G, iar VP4 este o protein ă
proteaz ă-sensibil ă men ționat ă ca fiind un antigen de tip P. În func ție de cele dou ă antigene, la
ora actual ă, aceast ă clasificare împarte genul rotavirus în 11 genotip uri P și 10 serotipuri G cu
importan ță uman ă. Cel mai important rotavirus și cel mai comun în lume fiind dat publicit ății
serotipul G1 și genotipul P8 [2,3,23,41].

I.4. PARTICULARIT ĂȚIILE ANATOMICE LA NIVELUL APARATULUI
DIGESTIV ÎNTÂLNITE LA COPIL

Sistemul digestiv este a doua component ă important ă a organismului prin care se
import ă materie necesar ă men ținerii vitalit ății și func ționalit ății structurilor componente ale
acestuia. Prin acesta sunt aduse substan țe din mediul înconjur ător cu importan ță energetic ă.
Energia este adus ă sub form ă de alimente care con țin: substan țe nutritive, glucide, lipide,
proteine, s ăruri minerale și vitamine [8,18,21,29].

7
Pentru eliberarea de energie din alimente sunt nece sare transform ări oxidative și
implicarea unui complex metabolism intermediar la c are particip ă numeroase sisteme de
organe, respectiv: aparatul digestiv, aparatul card iovascular, aparatul respirator, aparatul
urinar precum și sistemul ganglionar endocrin și sistemul nervos [8,18,21,29].
Din sistemul digestiv fac parte: cavitatea bucal ă cu organele încorporate, faringele,
esofagul (cervical, toracic și abdominal), stomacul, intestinul sub țire (duoden, jejun și ileon),
intestinul gros (cec, colon ascendent, transvers, d escendent, sigmoid și rect) și glande anexe
precum ficatul și pancreasul [8,18,21,29].
Sistemul digestiv la copil este diferit morfologic și fiziologic de sistemul digestiv al
adultului datorit ă nematur ării acestuia. Organismul uman sufer ă mai multe transform ări odat ă
cu cre șterea și dezvoltarea lui [8,15,21].
Particularit ățiile anatomo-fiziologice la nivelul aparatului dige stiv la copilul sub 2
ani:
a) Cavitatea bucal ă:
– este relativ mic ă la nou-născut și sugar,
– prezint ă dublicatur ă la nivelul mucoasei labiale cu ajutorul c ăreia copilul apuc ă
mai bine mamelonul în timpul alimenta ției,
– la nivelul apofizelor alveolare apar ni ște ridic ături mult mai pronun țate unde vor
erupe caninii,
– palatul dur la copii este mult mai aplatizat,
– limba este mult mai scurt ă, este mai groas ă și mai lat ă decât dimensiunile gurii,
– obrajii apar mult mai proeminen ți datorit ă corpurilor Bichat,
– mucoasa bucal ă este fin ă, bogat ă în vasculariza ții și rozat ă intens,
– cavitatea bucal ă ini țial este lipsit ă de din ți [8,21].
b) Glandele salivare:
– sunt alc ătuite de la na ștere, dar func ționalitatea acestora începe de la vârsta de 3-4
luni,
– cantitatea de saliv ă în medie este de 50-100 ml/zi fiind bogat ă în lipaz ă, amilaz ă,
IgA secretorie și lizozimi – care asigur ă sugarului ap ărarea antiinfec țioas ă [8,21].
c) Faringele:
– este mai larg și este localizat mai jos, la acest nivel se deschid e tuba auditiv ă
[8,21].
d) Esofagul:
– are form ă de pâlnie, este slab dezvoltat ă de suportul muscular.

8
– mucoasa esofagului este bogat vascularizat ă și fin ă. Aceasta con ține pu ține glande
mucoase.
– lungimea esofagului variaz ă la copilul sub doi ani de la 12 la 14 cm.
– trecerea acestuia spre stomac topografic este situa te între vertebrele 3-5 la copilul
cu vârst ă mai mic ă de 2 ani.
– forma acestuia este asemenea unei clepsidre (adapta t ă trecerea alimentelor lichide)
[8,21].
e) Stomacul:
– are form ă oval ă și este în pozi ție orizontal ă.
– are aceia structur ă cu cea a adultului, fundul stomacului este u șor conturat.
– limitele fiziologice ale volmului pentru cantitatea digerabil ă este: la na ștere 7 ml,
la patru zile de la na ștere 40 ml, la 8 zile de la na ștere 80 ml, apoi volumul cre ște
cu câte 25 ml pe fiecare lun ă.
– suprafa ța mucoasei gastrice la nou-n ăscut este bine vascularizat ă.
– mucoasa gastric ă și glandele gastrice se dezvolt ă treptat odat ă cu alimenta ția
enteral ă, la na ștere acestea fiind nedezvoltate [8,21].
Secre ția gastric ă este dat ă de: glandele pilorice (care sintetizeaz ă mucin ă și pepsin ă),
glandele cardiale (care sintetizeaz ă mucin ă) și glandele fundice (care sintetizeaz ă mucină,
acid clorhidric și pepsin ă) [8,15,21].
În primele 4-5 luni de via ță la nivelul stomacului se sintetizeaz ă acid lactic în loc de
acid clorhidric; acesta începând s ă se sintetizeze odat ă cu introducerea alimenta ției
diversificate [8,15,21].
PH-ul secre ției gastrice la na ștere și la sugar are o valoare de 4,5-3,8, aceast ă valoare
sc ăzând la copilul între 1 și 2 ani la 3,8-2,5. Cantitatea de suc gastric varia z ă de la 1 ml/or ă de
la na ștere pân ă la 2-3ml/or ă la copilul cu vârst ă mai mic ă de 2 ani [8,15,21].
f) Intestinul sub țire:
– este mai lung ca la adult acesta este raportat la l ungimea corpului: nou-n ăscutul
are intestinul sub țire 8,5:1, iar copilul de 1 an de 7,5:1.
– acesta este bogat vascularizat și are în componen ța sa un num ăr mare de ganglioni
și vilozit ăți [8,21].
Intestinul sub țire este deservit de circuitul limfatic comun și aparatului reno-urinar.
Mucoasa intestinului sub țire este foarte permiabil ă absorbind cu u șurin ță substan țe
toxice; rezultând o barier ă imunologic ă imatur ă la copilul cu vârst ă mai mic ă de 2 ani
[8,15,21].

9

g) Intestinul gros
– lungimea lui este egal ă cu talia copilului și este format din segmentele întâlnite și
la adult (ascendent, transvers, descendent, sigmoid și rect).
– mucoasa acestuia este neted ă și mai slab vascularizat ă decât cea întâlnit ă la
intestinul sub țire.
– haustrele intestinului gros la copil sunt slab vasc ularizate și slab eviden țiate. Aici
sunt întâlnite glande Liberkuh largi fa ță de intestinal sub țire și numero și foliculi
limfatici [8,15,21].
Rectul are un tesut muscular slab dezvoltat, dar bi ne vascularizat [8,15,21].
Țesutul pararectal conjunctiv este nedezvoltat și mai predispus spre prolabare
[8,15,21].
Apendicele vermiform are în medie 4-5 cm la nou-n ăscut și poate ajunge la 10 cm,
lumenul are o dimensiune în jur de 2-6 mm, este dep lin mobil [8,15,21].
Func țiile intestinului:
– Intestinul de ține trei func ții importante: enzimatic ă, bacteriologic ă și imunologică
[8,15,21].
a) Func ția enzimatic ă:
– la nou-născutul la termen – lactaza î și p ăstreaz ă un nivel crescut pe toat ă perioada
alimenta ției naturale,
– zaharaza are o valoare și activitate egal ă cu valoarea adultului înc ă din a patra
lun ă intrauterin ă [8,15,21] .
b) Func ția bacteriologic ă apare și se dezvolt ă odat ă cu colonizarea bacterian ă a
intestinului nou-n ăscutului. La început, mucoasa gastric ă este steril ă, aceasta
începe s ă se contamineze în primele 48 de ore de via ță . Flora mucoasei gastrice
este indispensabil ă pentru protec ția contra bacteriilor intestinale patogene și este
diferit ă în func ție de alimenta ția copilului mic: pentru alimenta ția natural ă sunt
bifidobacterii și pentru alimenta ția artificial ă se instaleaz ă flora coliform ă.
Imunitatea umoral ă este determinat ă de flora intestinal ă [8,15,21].
c) Func ția imunologic ă: la nivelul tubului intestinal țesutul limfoid determin ă
celule imune capabile și competente înc ă de na ștere; la na ștere lipsesc IgA
secretorii specifice, dar acestea încep s ă se dezvolte din cursul primelor luni de
via ță [8,15,21].

10
h) Ficatul
– este cel mai mare organ parenchimatos din întregul organism. La nou-n ăscut
acesta ocup ă ½ din cavitatea abdominal ă. Are o greutate egal ă cu 4,38% din
greutatea copilului la na ștere [8,15,21].
– la sugari limita inferioar ă a ficatului se reg ăse ște sub rebordul costal drept la 1-3
cm pe linia medioclavicular ă, iar la copiii de vârst ă mai mic ă de 2 ani la 1-2 cm
sub rebordul costal [8,15,21].
– ini țial, la na ștere, ficatul este bogat în con ținut apos și s ărac în lipide, proteine și
glicogen; capacitatea func țional ă a acestuia este redus ă în perioada de nou-n ăscut
și sugar; sinteza factorilor de coagulare f ăcându-se anevoios [8,15,21].
– vezica biliar ă – are form ă cilindric ă sau de par ă, rar se întâlne ște forma S.
Lungimea acesteia este variabil ă, la nou-născut poate avea 5-18 mm și este
acoperit ă de ficat.. con ținutul vezicii biliare este bogat în ap ă și mai s ărac în
colesterol și pigmen ți. Func țiile de concentrare și de secre ție a vezicii biliare sunt
prezente din primele zile de la na ștere [8,15,21].
i) Pancreasul
– la na ștere este insuficient dezvoltat, greutatea acestuia este de aproximativ 3
grame, î și dubleaz ă greutatea când copilul âmpline ște vârsta de 6 luni și pân ă la
vârsta de 1 an greutatea pancreasului cre ște de 4 ori [8,15,21].
– capsula pancreasului este sub țire, elastic ă și bine vascularizat ă. Acesta este u șor
inflamabil pe fondul bolilor inflamatorii gastroduo denale [8,15,21].

I.5. DATE FIZIOPATOLOGICE

Rotavirusul invadeaz ă celulele epiteliale de la nivelul intestinului sub țire și se
replic ă, determinând o tocire a vililor de la nivelul inte stinului și o cre ștere a celulelor
inflamatorii în lamina proprie. Mucoasa stomacului r ămâne neatins ă [8,15,21].
Fenomenul determinat de virus este de a sc ădea absorb ția apei și a electroli ților, iar
enterotoxina poate determina consecutiv o diaree se cretorie [8,15,21].
Pentru a putea produce dezechilibrele, rotavirusul trebuie s ă înving ă barierele
imunologice naturale ale organismului gazd ă: aciditatea gastric ă, imunitatea local ă intestinal ă

11
prin secre ția de IgA secretor, motilitatea intestinal ă, secre ția de mucus și microflora saprofit ă
de la nivelul intestinului [8,15,21].
Copilul cu vârst ă mai mic ă de 2 ani nu are bine dezvoltate barierele imunolog ice
naturale, în consecin ță aceast ă categorie de vârst ă este cea mai afectat ă [8,15,21].

I.5.1. ABSORB ȚIA APEI

La nivelul intestinului se absoarbe cea mai mare ca ntitate de ap ă [15,21,34].
În fiecare zi, intestinul copilului cu vârst ă mai mic ă de 2 ani manipuleaz ă
aproximativ 8% din greutatea corporal ă de lichide provenite din secre ții endogene (saliv ă, suc
gastric, suc biliar, suc pancreatic și suc intestinal) și aproximativ 1,2 – 1,5 litri din ingestia de
lichide [15,21,34].
Din volumul total de lichide manipulate de organism : la nivelul jejunului sunt
absorbite 50% lichide, 38,5-40% ileonului și 10-11% la nivelul colonului [15,21,34].
Aceasta înseamn ă o eficien ță de 88,5% – 90 % pentru absorb ția apei numai la nivelul
intestinului sub țire, în condiții normale [15,21,34].
Exist ă o varia ție segmentar ă a capacit ății de absorb ție a apei și electroli ților la nivelul
tubului gastrointestinal care ac ționeaz ă atât în condi ții fiziologice, cât și în condi ții patologice
[15,21,34].
Astfel, în cazul infect ării intestinului sub țire, acesta reu șește s ă mai absoarb ă o
cantitate mai mic ă de 50% din lichidele care intr ă zilnic prin duoden, în schimb la nivelul
colonului se va absorbi de 2-3 ori mai multe lichid e. Rezult ă c ă diareea acut ă poate avea
origine fie în intestinul sub țire, fie în intestinul gros, fie în ambele – aceast a din urm ă fiind
eventualitatea cea mai sever ă [15,21,34].
La sugar exist ă un risc mai crescut de a se produce un dezechilibr u hidro-electrolitic
mai sever determinat de patologia infec țioas ă datorit ă particularit ăților sale anatomice și
imunologice. Turnover-ul apei intrate și ie șite la copilul cu vârst ă mai mic ă de 2 ani fiind de 2
ori mai mare decât apa extracelular ă, fa ță de adult, și, în plus, la copilul cu vârst ă mai mic ă de
2 ani mucoasa intestinal ă are tendin ța de a fi mai permeabil ă pentru ap ă ceea ce îl face s ă aib ă
pierderi mai mari în condi ții patologice în compara ție cu copilul mare sau adultul [15,21,34].
Sindromul de deshidratare acut poate apare pentru c opiii cu vârst ă mai mic ă de 2 ani
și datorit ă acumul ării altor pierderi, cum sunt pierderile insensibile , ap ărute frecvent în
perioadele febrile ale bolilor acute [8].

12
I.5.2. MECANISME DE ABSORB ȚIE

Apa este absorbit ă pasiv la nivelul intestinului, întotdeauna ea urmâ nd o substan ță
solubil ă anorganic ă (ioni de sodiu și potasiu, etc) sau organic ă (glucoz ă, aminoacizi, peptide)
care sunt la rândul lor absorbite activ [15,21,34].
În intestin, apa este absorbit ă prin 3 mecanisme de baz ă:
– absorb ția NaCl prin schimb ionic Na +/H + (cationi) și Cl -/HCO – (anioni). Acest
mecanism este prezent în întreg intestinul sub țire, dar predomin ă în ileon și controleaz ă și pH-
ul intracelular [15,21,34].
– absorb ția numit ă “electrogenic ă” a Na +, respectiv transportul activ al sodiului ionic
sus ținut de ATP-aza Na +/K +, se realizeaz ă în întreg intestinul, dar predomin ă în colon. Sodiul
ionic intr ă în celul ă printr-un gradient electrochimic. Acest mecanism d e absorb ție a sodiului
ionic este, în mod obi șnuit, lezat în cazul gastroenteritelor infec țioase acute, ceea ce determin ă
diareea [15,21,34].
– absorb ția ionilor de sodiu cupla ți cu glucoza, aminoacizi și peptidele. Acest
mecanism se realizeaz ă sub forma de co-transport și este operativ în intestinul sub țire, nu și în
colon, și r ămâne intact în timpul majorit ății bolilor diareice acute [15,21,34].
Prezen ța glucozei în solu ție amplific ă absorb ția ionilor de sodiu și a apei la niveluri
de 3 ori mai mari, decât în absen ța glucozei. Aceast ă amplificare a absorb ției de ioni de sodiu
și a apei cu ajutorul glucozei asociate cu ionii de sodiu stau la baza principiului de rehidratare
oral ă din timpul bolilor diareice acute, cu solu ții de tip Gesol propuse de OMS [15,21,34].
În circumstan țe normale, procesele absorb ției pentru ap ă și electroli ți predomin ă fa ță
de secre ția acestora, rezultând o absorb ție net ă a apei. Perturbarea echilibrului mecanismelor
apare ca rezultant ă a alter ării normalit ății [15,21,34].

I.6. FACTORII ETIOLOGICI IMPLICA ȚI ÎN PATOLOGIA INFEC ȚIOAS Ă
DIGESTIV Ă CU ROTAVIRUS

Factorii etiologici ce sunt implica ți în apari ția gastroenteritei cu rotavirus sunt
numero și. Repartizarea acestora se poate face într-un mod simplist în dou ă mari categorii:
factori endogeni ce țin de organism și factori exogeni ce țin de mediu și societate [3, 6, 11,
26,43].

13

Au fost incrimina ți o serie de factori descri și ca devieri în perioadele antenatale și
perinatale din cauza fumatului activ sau pasiv al p arturientei, alimenta ției nes ănătoase și
mesele neregulate, precum și tr ăirile fizice și psihice pe perioada de graviditate [7,24,30,40].
Au fost descrise numeroase boli concomitente perioa delor de gesta ție care au
determinat retard și/sau caren țe în dezvoltarea intrauterin ă a f ătului și malnutri ție ; dintre
aceste infec ții amintim: infec țiile cu citomegalovirus, infec țiile cu toxoplasmoz ă, infec țiile cu
virusul coxackie, infec țiile produse de virusul varicelo-zosterian, sifilis ul, virusul
imunodeficien ței umane, infec țiile produse de parvobirus B19, infec țiile cu virusul hepatitic
B, virus rubeolic și/sau infec țiile determinate de virusul herpes simplex [1,2,8].
Vârsta este un factor de risc important atunci câ nd vine vorba de patologia
inflamatorie a tubului digestiv. Acest lucru este a rgumentat atât de slaba dezvoltare a
sistemului imun în primii ani de via ță cât și de factorii lega ți de particularit ăților anatomice
ale tubului digestiv în primii ani de via ță ai copilului. S-a demonstrat c ă, probabilitatea
recuren țelor este invers propor țional cu vâsrsta pacien ților care au dezvoltat o suferin ță
digestiv ă cu rotavirus, astfel șansele cresc sim țitor dac ă pacien ții au vârst ă foarte mic ă [4,39] .
Alimenta ția artificial ă și nera țional ă a sugarului cre ște riscul ca num ărul coloniilor
microbiene saprofite din tubul digestiv s ă nu ofere imunitate local ă și s ă suprainfecteze tubul
digestiv în perioada de boal ă inflamatorie digestiv ă cu rotavirus [1,21,42].
S-a demonstrat c ă, utilizarea suzetei și biberoanelor f ără o sterilizare periodic ă pot
cre ște riscul de apari ție și de între ținere al procesului infec țios cu rotavirus de la nivelul
tubului digestiv [21,42].
Num ărul purt ătorilor asimptomatici cu rotavirus, sunt descri și de literatura de
specialitate, ca fiind adul ții, ace știa fiind și o surs ă de r ăspândire a microbului la nivelul
comunit ății [21,32].
Frecventarea timpurie a colectivit ăților și a locurilor aglomerate – sunt factori de risc
importan ți când vine vorba despre cre șterea gradului de contaminare cu rotavirus [21,32].
Statusul socio-economic precar este un alt factor d e risc incriminat datorit ă accesul
limitat la serviciile medicale. Necomplian ța la tratamentul indicat și necomplian ța la
profilaxia primar ă atr ăgând dup ă sine agravarea simptomatologiei inflamatorii de la nivelul
tubului digestiv dar și sistemic [1,6,7,10,21].
Num ărul crescut de membrii ai unei familii este un alt factor etiologic important care
cre ște riscul de apari ție a infec țiilor cu rotavirus care este direct propor țional cu fiecare copil
al familiei [1,6,7,10,21].

14
Clima este și ea un factor important, inciden ța cazurilor cu rotavirus cre ște în sezonul
rece, în aceea și perioad ă în care sistemul imunitar este mai sc ăzut [1,2,6,7,10,21].

I.7. DATE SEMIOLOGICE din GASTROENTERITELE CU ROTAV IRUS

Interac țiunea dintre virulen ța rotavirusului și factorii de risc ai organismului gazd ă
determin ă diferite manifest ări clinice cu diferite grade de gravitate [1,6,7,10,21,31].
Semnele și simpromele gastroenteritei cu rotavirus apar de r egul ă la 2-3 zile de la
expunerea copilului și persist ă între 3 pân ă la 8 zile [1,6,7,10,21,31].
Primul simptom, care apare cu 8-12 ore înainte de a pari ția modific ărilor la nivelul
con ținutului materiilor fecale, este v ărs ătura. Vărs ăturile, de regul ă, nu influen țeaz ă starea
general ă a copilului [1,6,7,10,21,31].
Scaunul diareic – este simptomul obligatoriu al bol ii infec țioase virale și const ă în
apari ția de scaune frecvente, lichide sau/ și modificarea consisten ței cu elemente patologice:
puroi, sânge, mucus, precum și volumul prea mare (vezi disfunc ția de absorb ție a apei de la
nivelul tubului digestiv). Diareea ap ărut ă ca și consecin ță a rotavirusului determin ă apari ția
sindromului de deshidratare. Adesea, debutul bolii acute fiind precedat ă de: v ărs ături,
anorexie, febr ă, tenesme abdominale și stagnare/sc ădere ponderal ă [1,6,7,10,21,31].
În urma elimin ărilor digestive frecvente și datorit ă modific ării pH-ului acestora pot
ap ărea și leziuni perianale cu diferite grade – de la erite mul zonei pân ă la eroziune
[1,6,7,10,21,31].
Adesea, scaunele diareice sunt precedate de tenesme abdominale, manifestate prin
fr ământare și nelini ștea copilului [7,21,31].
Un alt simptom de maxim ă importan ță este anorexia – care apare în marea
majoritatea cazurilor cu gastroenterit ă acut ă cu rotavirus. Anorexia accentueaz ă sindromul de
deshidratare și prin lipsa de aport [7,21,31].
Febra însoțește infec ția cu rotavirus și accentueaz ă deshidratarea prin intensificarea
pierderilor de ap ă [7,21,31].
Gastroenterita cu rotavirus apare de regul ă în context epidemiologic cu prec ădere
iarna [7,21,31].

15
SINDROMUL DE DESHIDRATARE
– apare de regul ă ca rezultat al pierderilor de lichide în urma elim in ărilor digestive
[7,21,31].
Accesta este direct propor țional cu cantitatea de ap ă pierdut ă:
– sindromul de deshidratare nedecelabil clinic – apare atunci când pierderile sunt
5% din greutatea organismului afectat (pierderi sub 50 ml/kgcorp). Acesta mai
este denumit și deshidratare u șoar ă [7,21,31].
– sindromul de deshidratare mediu cu pierderi între 5% și 10% – apare atunci când
se pierd lichide egale cu 50 – 100 ml/kgcorp.
→ semne specifice deshidrat ării extracelular ă: pliu cutanat persistent,
fontanela anterioar ă deprimat ă, hipotonie la nivelul globilor oculari,
tegumente marmorate și uscate, oligoanurie sau anurie.
→ semne specifice deshidrat ării endocelular ă: semne neurologice (cu apari ția
convulsiilor și/sau agita ției psihomotorie), febr ă, sete vie, apari ția
usc ăciunii mucoaselor (la nivelul limbii apare semnul d e “aderen ță al
spatulei„) [7,21,31].
– sindromul de deshidratare sever ă – apare ca rezultat al pierderilor lichidiene mai
mari de 100ml/kgcorp; sunt denumite pierderi de pes te 10% din greutatea
corporal ă. La acest nivel al deshidrat ării sunt întâlnite:
→ semne de deshidratare endocelular ă, extracelular ă sau mixte,
→ se adaug ă semnele specifice șocului hipovolemic:
– puls slab abia perceptibil,
– tahicardie,
– cu extremit ăți reci, cianotice și marmorate,
– cu timp de recolorare capilar ă mai prelungit de 3 secunde și
– hipotensiune arterial ă.
→ apar semne de afectare neurologic ă precum: somnolen ța, modific ări ale
reflexelor și apatie [7,21,31].

În literatura de specialitate a fost introdus un “Scor clinic la sindromului de
deshidratatre„ descris de Goldman R.D. în anul 2008 care încadrea z ă cele patru variabile
codându-le de la 0 la 2 puncte [7,21,31].

16
Caracteristici:

→ Scorul 0 – prezint ă o stare general ă normal ă, cu globii oculari normali, cu
mucoasa lingual ă umed ă și cu prezen ța lacrimilor [5,7,21].
→ Scorul 1 – prezint ă o stare general ă modificat ă, cu prezen ța setei, somnolen ței și
letargiei sau dimpotriv ă iritabilitate, cu globii oculari u șor înfunda ți, cu mucoasa
lingual ă lipicioas ă și cu diminuarea cantit ății lacrimale [5,7,21].
→ Scorul 2 – prezint ă somnolen ță , obnubilare, +/- com ă, cu globii oculari mult
înfunda ți, cu mucoasa cavit ății bucale uscat ă și cu sclerele și mucoasa lacrimal ă
uscate [5,7,21].
Scorul cel mai mare este considerat URGEN ȚĂ MAJOR Ă PEDIATRIC Ă, datorit ă
impactului negativ asupra st ării generale a copilului, cu risc de afectare multi organic ă și deces
în lipsa tratamentului prompt [7,21,31].

I.8. CLASIFICAREA GASTROENTERITELOR CU ROTAVIRUS

Clasificarea gastroenteritele cu rotavirus este f ăcut ă în literatura de specialitate în
func ție de sindromul de deshidratare ce înso țește fiecare caz în parte:

1. Gastoenterit ă acut ă cu rotavirus form ă u șoar ă:
→ adesea poate trece neobservat ă, pierderile lichidiene sunt sub 5% din
greutatea corporal ă [5,7,21].
2. Gastoenterit ă acut ă cu rotavirus form ă medie:
→ în acest caz pierderile lichidiene se încadreaz ă între 5% și 10% din
greutatea corporal ă [5,7,21].
3. Gastoenterit ă acut ă cu rotavirus form ă sever ă:
→ pierderile lichidiene sunt peste 10% din greutatea corporal ă ceea ce
implic ă, în lipsa tratamentului, insuficien ță multi organic ă și exitus
[5,7,21].

17
I.9. DIAGNOSTICUL ÎN GASTROENTERITELE CU ROTAVIRUS

În vederea stabilirii diagnosticului de gastroenter it ă cu rotavirus s-a stabilit un
criteriu clar care cuprinde o serie de investiga ții paraclinice pe lâng ă examenul clinic al
fiec ărui caz în parte [5,9,21].

I.9.a) Examenul clinic efectuat de medicul pediatru urm ăre ște semnele și
simptomele descrise la subcapitolul I.7. Anamnestic medicul ține cont de: erorile dietetice și
alimentare, anotimpuri (în sezonul cald – predomin ă patologia infec țioas ă bacterian ă, iar în
sezonul rece predomin ă patologia digestiv ă viral ă) și de contextul epidemiologic pozitiv
pentru rotavirus [5,7,17,21].

I.9.b) Diagnosticul paraclinic decisiv se face prin:
→ examinarea scaunului: coprocultur ă, coprocitogram ă, coproparazitologic și
imunoanaliza cromatografic ă rapid ă calitativ ă de detectare a antigenului rotavirus
prin metoda in vitro în scaunul pacientului [5,7,21].
Kiturile folosite în România sunt de tip enzime-lik e sau latex-aglutinarea –
care ofer ă un rezultat rapid și prezint ă o senzitivitate de 90% și o specificitate tot
de 90%. Aceste teste se pot folosi în perioada simp tomelor sau la câteva zile dup ă
dispari ția simptomelor. Prin testare se detecteaz ă VP6 prezent ă în mijlocul
virusului [5,7,21,30].
→ mai rar se utilizeaz ă teste contra imuno-electroforez ă osmotic ă, electroforeza în
gel de poliacrilamid ă, cultur ă tisular ă, reac ția chimic ă de polimerizare în lan ț
[5,21,35].
→ din lichidul cefalorahidian se identific ă ARN-ul prin reac ția chimic ă de
polimerizare în lan ț (analiz ă descris ă de literatura de specialitate extrem de rar ă)
la cazurile cu encefalit ă și meningit ă determinate de rotavirus [7,21,30].
→ analiza elementelor figurate ale sângelui prin hem oleucogram ă: în formele u șoare
și medii de gastroenterit ă cu rotavirus, hemoleucograma nu prezint ă modific ări
sugestive, devierea acesteia fiind spre stânga. Sem ne de hemoconcentra ție:
hematocrit, formul ă leucocitar ă [5,7,21].
→ analiza biochimic ă a sângelui pentru determinarea sindromului de desh idratare
acut: proteine serice, uree și creatinin ă (semne de suferin ță renal ă); ionogram ă

18
seric ă, calcemie (tulbur ări electrolitice); glicemie seric ă; Astrup și rezerva alcalin ă
(tulbur ările acido-bazice) etc. [5,7,9,21].
În func ție de ionii de sodiu, sindromul de deshidratare poa te fi:
→ izonatremic ă (când sodiul seric = 130-150 mEq/l) – este forma c ea mai
frecvent ă.
→ hiponatremic ă (când sodiul seric < 130 mEq/l) și
→ hipernatremic ă (când sodiul seric > 150 mEq/l) [5,7,21,25].

I.9.c) Diagnosticul diferen țial al gastroenteritelor cu rotavirus:
– se face cu o serie de alte afec țiuni precum: miocardita, sindromul hemoitic
uremic, gastroenterite determinate de alte bacteri, virusuri sau parazi ți, dizenteria
bacilar ă, insuficien ța cardiac ă, volvulus intestinal, ocluzie intestinal ă, sepsis,
meningite sau encefalite – boli care pot prezenta m anifest ări de dependen ță
asem ănătoare gastroenteritei cu rotavirus [5,7,21].

I.10. TRATAMENTUL GASTROENTERITELOR CU ROTAVIRUS

Tratamentul în cazul gastroenteritei cu rotavirus u rm ăre ște:
– hidratarea corect ă a pacientului și corectarea dezechilibrelor produse la nivelul
întregului organism,
– asigurarea alimenta ției corespunz ătoare regimului și
– tratament simptomatic [5,7,21,25,38].
Se urm ăre ște corectarea: hipoglicemiilor, dezechilibrelor hi dro-electrolitice, și în
special corectarea hiponatremiei sau hipernatremiei și hipocalcemiei [5,7,21,25,38].
Corectarea acidozei metabolice se combate cu bicarb onat sau citrat de sodiu din
solu țiile de rehidratare oral ă – pentru cazurile u șoare, iar pentru dezechilibrele serioase se vor
folosi solu țiile perfuzabile [5,7,21,22,25,38].
Corectarea dezechilibrelor produse de rotavirus dep inde de vârsta pacientului, de
severitatea suferin ței și de asocierea sau nu a sindromului de v ărs ături [5,7,21,22,25,38].
Pentru copiii care nu prezint ă sindrom de v ărs ături și nu prezint ă semne de
deshidratare vor fi alimenta ți în continuare f ără a modifica dieta corespunz ătoare vârstei
[5,22,25,38].

19
I.10.1. Tratamentul dietetic :
Tratamentul dietetic al gastroenteritei cu rotaviru s presupune respectarea dietei
hidrice în primele 4 ore de la instalarea simptomatologiei și reintroducerea precoce a
alimenta ției [5,7,21,22,25,38].
Hidratarea și corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
1) pentru cazurile cu sindrom de deshidratare sub 5% și cei cu sindrom de
deshidratare cuprins între 5% și 10% – deshidratarea u șoar ă și cea moderat ă:
– se va încerca hidratarea și combaterea dezechilibrelor hidroelectrolitice pe cale oral ă
cu solu ții electrolitice de tip GESOL – care au în po țiune ad ăugate, pe lâng ă apa fiart ă,
clorur ă de sodiu 3,5%, bicarbonat de sodiu 2,5%, clorur ă de potasiu 1,5% și prafuri
glucozate în concentra ție de 20% [5,7,21,22,25,38].
a) Pentru copiii care sunt sugari – hidratarea se face în primele 4 ore cu:
→ 50 ml/kgcorp – atunci când vorbim despre un sindro m de deshidratare mai mic
de 5%,
→ 100 ml/kgcorp – atunci când vorbim despre un sindro m de deshidratare mediu
cuprins între 5% și 10%. Dac ă apar v ărs ăturile se suprim ă hidratarea oral ă și
se începe o rehidratare parenteral ă [5,7,21,22,25,38].
b) Pentru copilul mic , dar cu vârst ă mai mic ă de 2 ani – hidratarea se face în
primele 4 ore cu:
→ 30 ml/kgcorp – atunci când vorbim despre un sindrom de deshidratare mai mic
de 5%,
→ 60 ml/kgcorp – atunci când vorbim despre un sindrom de deshidratare mediu
cuprins între 5% și 10%. Dac ă apar v ărs ăturile se suprim ă hidratarea oral ă și se
începe o rehidratare parenteral ă [7,21,22,38].
2) pentru cazurile cu sindrom de deshidratare mai mare de 10% – deshidratare
sever ă, hidratarea se va face strict pe cale intravenoas ă:
→ suplinirea lichidian ă se face pentru sugar cu 150 ml/kgcorp și
→ pentru copilul mic – cu vârst ă mai mic ă de 2 ani, cu 90 ml/kgcorp
[5,7,21,25,38].
Copiii cu v ărs ături, dar f ără semne de deshidratare, vor face repaus digestiv ti mp de o
or ă și jum ătate pân ă la 2 ore, apoi vor primi o diet ă hiperhidric ă-hiperglucidic ă plus supe
strecurate cu adaus de solu ții de rehidratare oral [5,7,26,38].
În vederea preântâmpin ării deshidrat ării se suplimenteaz ă aportul lichidian cu
10ml/kgcorp pentru fiecare scaun apos eliminat [5,7,21,22,25,38].

20
În etapa a doua al tratamentului dietetic al cazuri lor cu gastroenterit ă cu rotavirus;
mai exact în urm ătoarele 20 de ore , men ținerea corect ă a hidrat ării organismului se ob ține
prin administrarea corect ă de lichide și s ăruri minerale dup ă cum urmeaz ă:
→ pentru un copil cu greutate mai mic ă de 10 kg – se calculeaz ă un volum
lichidian de 100 ml/kgcorp/zi, cu un ritm de admini strare de 4ml/ kgcorp/or ă,
→ pentru copiii cu greutate mai mare de 10 kg – se ca lculeaz ă un volum
lichidian de 1000ml + (50ml/kgcorp/zi pentru orice kilogram ce dep ășește
cele 10 kgcorporale), cu un ritm de administrare de 40ml/ kgcorp/or ă +
(2ml/kgcorp/or ă pentru orice kilogram ce dep ășește cele 10 kgcorporale)
[5,7,21,22,25,38].
3) În șocul hemodinamic produs de diareea cu rotavirus – combaterea acestui a se
face prin administrare de solu ție de clorur ă de sodiu în concentra ție de 0,9% sau
Ringer lactat cu 20 ml/kgcorp/doz ă prin administrare bolusat ă [5,7,21,22,25,38].
– se urm ăre ște: diminuarea tahicardiei, normalizarea presiunii arteriale,
recolorarea tegumentar ă și dispari ția semnelor de usc ăciune ap ărute la
nivelul mucoasei cavit ății bucale și reluarea st ării de con știen ță . Atunci
când manifest ările de dependen ță descrise mai sus nu sunt corectate se
reia schema de hidratare cu înc ă un bolus de 20 ml/kgcorp/doz ă de
solu ție de clorur ă de sodiu în concentra ție de 0,9% sau Ringer lactat
[5,7,21,22,25,38].
Dup ă umplerea volemic ă a capitalului venos se începe corectarea hidro-ele ctrolitic ă
cu solu ții pe baz ă de glucoz ă 5% și/sau solu ții pe baz ă de glucoz ă 10%, la care se adaug ă
solu ții pe baz ă de sodiu în concentra ție de 5,85% și solu ții pe baz ă de potasiu în concentra ție
de 7,45% (dup ă reluarea diurezei). Necesarul de clorur ă de sodiu se calculeaz ă dup ă formula
2-3 mEq/kgcorp/zi, iar necesarul de clorur ă de potasiu se calculeaz ă dup ă formula 2
mEq/Kgcorp/zi [5,7,21,22,25,38].
Uneori sunt necesare adausuri suplimentare de s ăruri în perfuzii precum:
– solu ție de calciu gluconic 10% calculat dup ă formula de 0,5 mEq/kgcorp/zi,
– solu ție de sulfat de magneziu 20% – 1 mEq/kgcorp/zi – d up ă reluarea diurezei
[5,7,26,38].
Pentru corectarea acidozei metabolice se va utiliza solu ție hiperton ă de bicarbonat de
sodiu de 4,2% sau solu ție izoton ă de bicarbonat de sodiu de 1,4% diluat ă în solu ție glucozat ă
de 5% în propor ții de 1 la 3 – pentru a se evita riscului de hipero smolaritate [5,7,24,25,38].

21
Solu țiile perfuzabile se vor administra pic ătur ă cu pic ătur ă. Calcularea ritmului
solu ției perfuzabile se calculeaz ă dup ă formula: cantitatea total ă/24 ore → cantitatea de
solu ție pe fiecare or ă se împarte la 60 minute și mililitrii rezulta ți se înmul țesc cu 20 de
pic ături (rezultatul fiind ritmul de pic ături pe minut cu care se dore ște a fi administrat ă solu ția
perfuzabil ă) [5,7,21,25,38].
Reintroducerea precoce a alimenta ției
Reluarea alimenta ției, în cazurile copiilor cu gastroenterit ă cu rotavirus, începe dup ă
primele 4 ore de hidratare oral ă și se face în func ție de stadiul clinic în care se reg ăse ște
copilul și de alimenta ția primit ă în perioada de s ănătate [21,22,25,33,38].
a) Reintroducerea alimenta ției la copiii cu gastroenterit ă cu rotavirus și cu sindrom
de deshidratare u șor sau mediu:
Pentru copiii alimenta ți natural la cerere este recomandat ă, dup ă încetarea
vărs ăturilor, continuarea acesteia în cantitate total ă sau cu reluare treptat ă a acesteia și/sau
completarea necesarului lichidian cu solu ții de tip GESOL. Suplimentarea solu ției de tip
GESOL se face cu câte 50 ml pentru fiecare scaun ap os [5,7,21,24,38].
La sugarii normo-dezvolta ți (eutrofici) alimenta ți artificial – alimenta ția se reia
treptat cu laptele primit în condi ții de s ănătate. Dac ă scaunele diareice cresc ca volum și
frecven ță și se suspecteaz ă o toleran ță sc ăzut ă la lactoz ă – se vor administra preparate
hipoalergenice sau dietetice [5,7,21,22,25,38].
În cazul sugarilor cu malnutri ție sau prematuri alimenta ți artificial se vor utiliza
preparate de lapte hipoalergenice și/sau delactozate (ex. NAN FL., Humana HN, Humana
HA1, Milupa HN 25 etc.) [5,7,14,22,25,38].
La sugarii cu vârst ă mai mare de 6 luni, care au primit alimenta ție diversificat ă,
reluarea alimenta ției se începe cu: orez fiert sau gri ș fiert, sup ă de zarzavat cu orez, piure din
măr copt amestecat cu brânz ă de vaci proasp ătă, banan ă; laptele reintroducându-se treptat
[5,7,21,22,25,38].
Reintroducerea alimenta ției la copiii cu gastroenterit ă cu rotavirus și cu sindrom de
deshidratare sever ă:
– alimenta ția se începe cu preparate de lapte hipoalergenice și delactozate,
trecerea spre alimenta ția de dinaintea episodului de boal ă făcându-se dup ă
mai multe zile [5,7,21,22,25,38].

22

I.10.2. Tratamentul medicamentos:
În cazul gastroenteritei cu rotavirus tratamentul i ni țiat vizeaz ă: combaterea
anomaliilor termice, combaterea convulsiilor febril e sau metabolice, combaterea v ărs ăturilor,
combaterea agita ției psiho-motorie, reducerea meteorismului abdomina l [5,7,21,22,25,38].
Pot fi utiliza ți agen ți antidiareici pe baz ă de diosmectita (Smecta) sau racecadotrilum
(Hidrasec) – cu ac țiune antisecretorie la nivelul intestinului [7,21,22,38].
Se pot ad ăuga probiotice pe baz ă de Lactobacillus sau de tip Bifidobacterium pentru
cre șterea imunit ății locale și preântâmpinarea suprainfect ării intestinale [5,7,21,22,25,38].
Pentru combaterea v ărs ăturilor se va folosi Metoclopramid-ul 0,5mg/kgcorp/ zi
administrat intravenos, intramuscular sau pe cale d igestiv ă [5,7,21,22,25,38].
Pentru combaterea convulsiilor și a agita ției psiho-motorie se va administra
Diazepam-ul 0,2 mg/kgcorp/zi por ționat în dou ă sau trei doze [5,7,21,33].
Pentru combaterea meteorismului abdominal se va adm inistra solu ție de Espumisan
pe cale digestiv ă și/sau introducerea unui tub de gaze pe cale rectal ă [5,7,21,34].
Tratamentul cu antibiotice este indicat doar în sup rainfectarea tractului digestiv și în
cazul copiilor cu deficien țe imunologice cunoscute din perioada de dinaintea b oli cu rotavirus
[5,7,21,34].

I.10.3. Tratamentul profilactic în infec țiile cu rotavirus propus de literatura de
specialitate este vaccinarea multidozic ă timpurie cu tulpini s ălbatice de rotavirus atenuate care
nu determin ă boala [5,7,21,33,38].
În România sunt disponibile dou ă tipuri de vaccin:
1. Rotarix-ul – administrat peros, vaccin monovalent c e cuprinde un virus uman
G1P și
2. Rotateq – administrat pe cale oral ă, vaccin pentavalent uman-bovin, care con ține
G1-G4 si P [5,7,21].

I.11. COMPLICA ȚII. EVOLU ȚIE. PROGNOSTIC

Complica țiile gastroenteritei cu rotavirus se datoreaz ă:
→ pe de o parte datorit ă sindromului de deshidratare care poate determina:

23
1. șoc hipovolemic, care netratat corespunz ător poate determina suferin ță
multisistemic ă și deces [5,7,21,22,25,38],
2. afectare renal ă prin necroz ă tubular ă prin acumulare de uree și creatinin ă în
sânge, dar și dezechilibru hidro-electrolitic [5,7,21],
3. tot la nivelul sistemului reno-urinar poate apare ca și excep ție (dup ă vârsta
de 6 luni) tromboza de ven ă renal ă [5,7,21,38],
4. acidoz ă metabolic ă [5,7,21,22,25,38].
5. datorit ă suferin ței multisistemice poate s ă apar ă coagularea intravenoas ă
diseminat ă [5,7,21,22,25,38].
→ pe de alt ă parte pot apărea complica țiile neurologice, cele mai frecvente sunt
amintite a fi convulsiile [5,7,21,22,25,38].
→ propagarea infec ției virale spre alte organe care poate determina: m eningite,
encefalite [21,22,32].
→ Alte complica ții apar datorit ă meteorismului abdominal precum: ileus mecanic
sau dinamic, invagina ție intestinal ă cu ocluzie intestinal ă total ă sau par țial ă.
Evolu ția gastroenteritei cu rotavirus:
1. intervenit promt evolu ția este benefic ă în 95% de cazuri cu vindecare în 4-8
zile [5,7,21,22,25,38].
2. netratat ă aceasta poate determina decesul pacientului [5,7,21,22,25,38].

Prognosticul este bun pentru pacien ții cu gastroenterit ă determinat ă de rotavirus și
rezervat în cazul complica țiilor grave [5,7,21,22,25,38].

24

PARTEA II. – PARTEA SPECIAL Ă

25
INCIDEN ȚA ȘI SEVERITATEA GASTROENTERITEI CU
ROTAVIRUS LA COPILUL CU VÂRST Ă MAI MIC Ă DE 2 ANI
ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN CADRUL
SPITALULUI CLINIC DE URGEN ȚĂ PENTRU COPII BRA ȘOV
Studiu retrospectiv pe 3 ani

II.1. INTRODUCERE

Gastroenterita cu rotavirus [11] la copiii constituie o problem ă actual ă, persistent ă și
perpetu ă [7,19,20,38] prin inciden ța crescut ă în structura morbidit ății infantile, precum și prin
riscurile de agravare cu impact negativ asupra st ării de s ănătate a copilului [25,26,34].
Anual, pe plan mondial, sunt înregistrate aproximat iv 2 milioane de cazuri/an cu
gastroenterit ă sever ă cu rotavirus [19,20,40]. În rândul copiilor spitaliza ți, gastroenterita cu
rotavirus este o cauz ă nosocomial ă frecvent ă, 1 din 5 copii interna ți dezvoltând aceast ă
patologie [19,20,37,40].
În țelegerea acestei etiologii virale [3,39,41] și modific ările fiziopatologice [15,34]
pe care rotavirusul le determin ă la nivelul întregului organism, reprezint ă un important punct
de plecare în aplicarea tratamentului și a îngrijirilor medicale [26,27]. Este impetuos ca
personalul din serviciul de urgen ță s ă recunoasc ă manifest ările de dependen ță cu risc viral în
vederea aplic ării unei bune atitudini profesionale și conduite terapeutice [7,8].
Descrierea Spitalului Clinic de Urgen țe pentru Copii Bra șov:
→ este o unitate cu paturi care are deschis un servic iu de urgen ță în care se acord ă
servicii medicale 24ore din 24ore copiilor cu vârst ă mai mic ă de 18 ani,
→ acesta se afl ă în subordinea Consiliului Local al jude țului Bra șov,
→ are descris un nivel de competen ță IB/IIA cu profil pediatric,
→ este finan țat din fonduri publice, ca și localizare se g ăse ște pe strada Nicopole num ărul
45,
→ este un spital regional care deserve ște jude țe învecinate precum: Covasna, Harghita,
Buz ău, Prahova, Arge ș și altele,
→ activitatea medical ă este structurat ă într-o palet ă vast ă de specialit ăți.

26
În Unitatea de Primiri Urgen țe din cadrul Spitalului Clinic de Urgen ță pentru Copii –
Bra șov se acord ă îngrijiri tuturor cazurilor cu vârst ă mai mic ă de 18 ani care solicit ă o
evaluare clinic ă și tratament în regim de urgen ță .
Regulamentul de Ordine Interioar ă instituit de Echipa Managerial ă prevede ca în cazul
bolilor diareice acute s ă se acorde îngrijiri de specialitate cazurilor cu v ârst ă mai mic ă de 2
ani. Cazurile care nu se încadreaz ă în limitele regulamentului vor fi evaluate și îndrumate spre
Spitalul de Boli Infec țioase din Bra șov.

II.1.1. Scopul studiului
Este o cercetare etiologic ă și imunologic ă a gastroenteritei cu rotavirus la copiii
prezenta ți în regim de urgen ță în cadrul Spitalului Clinic de Urgen ță pentru Copii Bra șov în
vederea stabilirii inciden ței bolii și complica țiilor asociate acestei patologii.

II.1.2. Obiectivele studiului
1. Identificarea și analiza cazurilor cu gastroenterit ă cu rotavirus ajunse în regim de
urgen ță în cadrul Spitalului Clinic de Urgen ță pentru Copii Bra șov.
2. Determinarea și analiza manifest ărilor de dependen ță pentru care apar țin ătorii au
solicitat consult în regim de urgen ță .
3. Determinarea și evaluarea factorilor de risc și factorilor etiopatogenici.
4. Cuantificarea metodelor de diagnostic rapid în labo ratorul de analize în vederea
stabilirii diagnosticului.
5. Determinarea inciden ței sindromului de deshidratare care acompaniaz ă patologia
determinat ă de rotavirus.
6. Identificarea abord ării terapeutice în primele ore și identificarea criteriilor de internare
pentru subiec ții studiului.

II.2. MATERIAL ȘI METODE

→ studiul este retrospectiv pe 3 ani,
→ realizat în intervalul 1 ianuarie 2015 → 31 decembrie 2017,
→ în UPU Copii – Bra șov,

27
Criteriile de departajare pentru lotul de interes:
→ copiii cu vârst ă mai mic ă de 2 ani,
→ cu semne și simptome asociate bolilor diareice.

Sursele de date folosite au fost:
Registrele de Consulta ții UPU, Fi șele de Consulta ții UPU, Fi șele de observa ție
clinic ă și baza electronica a Spitalului Clinic de Urgen ță pentru Copii Bra șov.

– În vederea efectu ării acestui studiu s-a ob ținut consim ță mântul scris de la
apar țin ătorii copiilor prezenta ți în aceast ă unitate.

– Analiza statistic ă și reprezentarea grafic ă au fost efectuate cu ajutorul aplica ției Excel
din pachetul Microsoft Office .

– Prelucrarea statistic ă a datelor a avut un indice de semnifica ție statistic ă p＜ 0,03.

II.3. REZULTATE

Studiul clinic efectuat în UPU Copii – Bra șov a fost f ăcut de tip retrospectiv pe 3 ani.
Întreaga popula ție pediatric ă studiat ă și analizat ă a însumat 107 418 prezent ări în
regim de urgen ță cu diferite patologii (vezi tabelul nr. 1); dintre care au fost studiate 25 351
cazuri cu boli infec țioase digestive acute la toat ă paleta de vârste (vezi diagrama nr. 1).

REPARTI ȚIA CAZURILOR AJUNSE ÎN REGIM DE URGEN ȚĂ
PE ANII DE STUDIU

TOTAL
CAZURI BDA %
ANUL 2015
33005 6833 20,70%
ANUL 2016
35660 8875 24,89%
ANUL 2017
38753 9643 24,88%
TOTAL 107418 25351 23,60%
Tabel nr. 1 – Inciden ța cazurilor ajunse cu BDA infec țioase în regim de urgen ță

28
S-a observat c ă BDA a avut o inciden ță medie pe cei trei ani de studiu și pe toate
categoriile de vârst ă de 23,60% (vezi tabelul nr. 1).
Cea mai crescut ă inciden ță a fost în anul 2016 cu 4,19% procente fa ță de anul 2015 și
cu 0,01% fa ță de anul 2017 (vezi diagrama nr. 1).

Diagrama nr. 1 – Inciden ța cazurilor cu BDA ajunse în regim de urgen ță
În urma analizei pe grupe de vârst ă pentru cele 25 351 cazuri cu BDA s-a observat
că:
– 23 396 de pacien ți au avut vârste mai mici de 2 ani, iar un procent de 1,82% au avut
vârste cuprinse între 2 și 18 ani – procent ce nu a constituit obiectiv de s tudiu (vezi
tabelul nr. 2).
Cazurile ajunse în regim de urgen țe în UPU Copii Bra șov cu vârst ă mai mare
de 2 ani și mai mic ă de 18 ani – au fost evaluate și îndrumate spre spitalul de profil –
Spitalul de Boli Infec țioase din Bra șov.

ANALIZA CAZURILOR CU BDA ÎN FUNC ȚIE DE VÂRSTA
CAZURILOR AJUNSE ÎN REGIM DE URGEN ȚĂ
BDA %
CU VÂRST Ă PÂN Ă ÎN 2 ANI 23396 21,78%

CU VÂRST Ă CUPRINS Ă ÎNTRE 2 ANI ȘI 18
ANI 1955 1,82%

INCIDEN ȚA TOTAL Ă BDA 25351 23,60%

Tabel nr. 2 – Analiza BDA în func ție de vârsta pacien ților

29

DETERMINAREA INCIDEN ȚEI CAZURILOR CU GASTROENTERIT Ă CU
ROTAVIRUS AJUNSE ÎN UNITATEA DE PRIMIRI URGEN ȚE DIN CADRUL
SPITALULUI CLINIC DE URGEN ȚĂ PENTRU COPII BRA ȘOV

Pentru identificarea cazurilor cu gastroenterit ă acut ă cu rotavirus au fost analizate
cele 23 396 cazuri prezentate în regim de urgen ță cu boli diareice și cu vârst ă mai mic ă și
egal ă cu 2 ani (vezi tabelul nr. 3); dintre care:
– în 8 805 cazuri a fost identificat ca și agent determinant – rotavirusul,
– în 4 170 cazuri a fost identificat ca și agent determinant – adenovirusul,
– în 3 133 cazuri – agentul determinant a fost verotoxina și
– în alte 7 288 cazuri – agen ții determinan ți au fost de tip bacterian.

ANALIZA BDA LA COPIII CU VÂRST Ă MAI MIC Ă DE 2 ANI ÎN FUNC ȚIE DE AG.
DETERMINANT

ROTAVIRUS
%
ADENOVIRUS
%
VEROTOXIN Ă
% AL ȚI
AG PATOG.
% TOTAL/ANI
DE STUDIU
%
ANUL 2015 2442 10,44 1027 4,39 926 3,96 1808 7,73 6203 26,51
ANUL 2016 3059 13,07 1482 6,33 1091 4,66 2568 10,98 8200 35,05
ANUL 2017 3304 14,12 1661 7,10 1116 4,77 2912 12,45 8993 38,44
TOTAL/AG
PATOGEN 8805 37,63 4170 17,82 3133 13,39 7288 31,15 23396 100
Tabel nr. 3 – Analiza BDA în func ție de agen ții determinan ți

Procentual gastroenterita cu rotavirus a fost ident ificat ă în 37,63% de cazuri din
totalul cazurilor ajunse în regim de urgen ță cu BDA (vezi diagrama nr.2).

30

Diagrama nr. 2 – Ponderea gastroenteritei cu rotavirus din totalul
bolilor diareice ajunse în regim de urgen ță

S-a observat c ă:
– În anul 2015 au fost reg ăsite 6 203 cazuri cu BDA și cu vârst ă mai mic ă de 2 ani,
dintre care gastroenteritele cu rotavirus au fost d eterminate procentual ca fiind
10,44%,
– În anul 2016 au fost reg ăsite 8 200 cazuri cu BDA și cu vârst ă mai mic ă de 2 ani,
dintre care gastroenteritele cu rotavirus au fost d eterminate procentual ca fiind
13,07%,
– În anul 2017 au fost reg ăsite 8 993 cazuri cu BDA și cu vârst ă mai mic ă de 2 ani,
dintre care gastroenteritele cu rotavirus au fost d eterminate procentual ca fiind
14,12% (vezi diagrama nr.3).

31

Diagrama nr. 3 – Reprezentarea grafic ă a inciden ței gastroenterocolitei cu rotavirus pe cei 3
ani de studiu

Vârful inciden ței gastroenteritei cu rotavirus a fost înregistrat în anul 2017 cu 3304
cazuri (vezi diagrama nr.4).

Diagrama nr. 4 – Analiza inciden țelor anuale pentru cazurile cu gastroenterit ă cu rotavirus

32
Pentru determinarea inciden ței medii, au fost departajate cazurile înregistrate cu
gastroenterit ă cu rotavirus de celelalte patologii și a rezultat o inciden ță de 8,20% (vezi
diagrama nr.5).

Diagrama nr. 5 – Analiza inciden ței medii pentru cazurile cu gastroenterit ă cu rotavirus

ANALIZA VARIA ȚIILOR SEZONIERE ALE GASTROENTERITEI CU
ROTAVIRUS

Inciden țele sezoniere pentru gastroenteritele cu rotavirus în anii de studiu:
– au avut o inciden ță mai crescut ă în lunile de iarn ă ( 66,63%): Ianuarie (inciden ță
20,05%), Februarie (inciden ță 13,71%), Noiembrie (inciden ță 13,56%), și Decembrie
(inciden ță 19,31%);
– o inciden ță u șor sc ăzut ă în lunile de toamn ă și prim ăvar ă cu un procent de 24,85%:
Martie, Aprilie și Octombrie și
– o inciden ță mult sc ăzut ă în lunile de var ă – 8,52% cazuri în lunile: Mai, Iunie, Iulie,
August și Septembrie (vezi tabelul nr. 4 și diagramele nr.6 și nr.7).

CONSULTA ȚII
UPU TOTAL cu
GASTRO.
ROTA.

% 2015+2016+2017 2015+2016+2017
IANUARIE 8102 1765 20,05
FEBRUARIE 8389 1207 13,71
MARTIE 9171 827 9,39
APRILIE 8677 425 4,83
MAI 9173 180 2,04

33
IUNIE 9701 148 1,68
IULIE 9566 124 1,41
AUGUST 9304 127 1,44
SEPTEMBRIE 8638 172 1,95
OCTOMBRIE 8461 936 10,63
NOIEMBRIE 8544 1194 13,56
DECEMBRIE 9692 1700 19,31
107418 8805

Tabel nr. 4 – Analiza inciden ței sezoniere pentru gastroenteritele cu rotavirus.

Analizând graficul diagramei nr. 6:
– s-a observat o parabol ă convex ă (cu extremit ățile ascendente) în analiza anual ă – în
ceea ce prive ște prezent ările în regim de urgen ță cu gasroenterit ă cu rotavirus în cadrul UPU
Copii Bra șov de-a lungul celor 3 ani de studiu. Valoarea maxi m ă înregistrat ă pentru patologia
studiat ă reg ăsindu-se în anul 2017, când au fost înregistrate 3 304 cazuri.
În anul 2016 s-a observat o cre ștere procentual ă semnificativ ă cu 3,68% fa ță de anul
2015 (vezi tabelul nr. 4 și diagramele nr. 6 și 7).

Diagrama nr. 6 – Reprezentarea grafic ă a inciden ței sezonier ă întâlnit ă în cazul copiilor cu
gastroenterit ă acut ă cu rotavirus

Studiul inciden ței în func ție de sezon a eviden țiat c ă:

34
– în sezonul rece au fost înregistrate 66,63% cazuri cu gastroenterit ă cu rotavirus,
– în sezonul intermediar au fost înregistrate 24,85% de cazuri și
– în sezonul cald au fost înregistrate 8,52% de cazur i (vezi diagrama nr.7).
Prospectiv riscul de apari ție al infec țiilor cu rotavirus cre ște cu 2,92% în sezonul
intermediar și cu 7,82% pentru sezonul rece.

Diagrama nr. 7 – Eviden țierea inciden ței sezoniere

IDENTIFICAREA TIPULUI DE TRANSPORT CU CARE AU FOST ADU ȘI
SUBIEC ȚII STUDIULUI

Un alt criteriu luat în studiu a fost identificarea tipului de transport cu care au fost
adu și în serviciul UPU Copii – Bra șov pacien ții cu gastroenterit ă cu rotavirus:

– în 23,52 % procente din cazuistica studiului clinic au fost a duse cu mijloace
proprii de c ătre familiile acestora,
– într-un procent mai crescut de 54,31 % au fost adu și de c ătre serviciile de
ambulan ță alerta ți de membrii familiilor și
– într-un procent de 22,17 % au fost adu și de c ătre SMURD, victime ale
convulsiilor febrile și ale deterior ării rapide a st ării generale (vezi tabelul nr. 5 și
diagramele 8 și 9).

35

IDENTIFICAREA TIPULUI DE TRANSPORT CU CARE AU FOST ADU ȘI
SUBIEC ȚII STUDIULUI
MIJLOACE
PROPRII % AMBULAN ȚA
% SMURD
% TOTAL
CAZURI/
AN
STUDIU ANUL
2015 452
18,51 1218
49,88 772
31,61 2442 ANUL
2016 676
22,1 1892
61,85 491
16,05 3059 ANUL
2017 943
28,54 1672
50,62 689
20,84 3304 TOTAL 2071
23,52 4782
54,31 1952
22,17 8805

Tabel nr. 5 – Analiza tipului de transport cu care au fost adu și în regim de
urgen ță subiec ții studiului

Diagrama nr. 8 – Reprezentarea grafic ă a tipului de transport pentru cazurile ajunse în
regim de urgen ță pe fiecare an

36

Diagrama nr. 9 – Ponderea mijloacelor de transport cu care au fost a du și subiec ții studiului

ANALIZA MANIFEST ĂRILOR DE DEPENDEN ȚĂ PENTRU CARE
APAR ȚIN ĂTORII AU SOLICITAT CONSULT ÎN REGIM DE URGEN ȚĂ

Pentru pacien ții cu gastroenterit ă cu rotavirus au fost analizate motivele pentru car e
s-a solicitat consulturile în regim de urgen ță . Astfel:
a) în categoria 0 – 3 luni:
– 44,44% au prezentat: v ărs ături, scaune apoase, febr ă, apetit diminuat și
hipotonie/somnolen ță ,
– 25,00% au prezentat: v ărs ături, scaune apoase, febr ă și cu apetit p ăstrat,
– 15,28% au prezentat o simptomatologie u șoar ă cu: 2-3 v ărs ături și 2-3 scaune
semiconsistente fetide +/- mucoase,
– 15,28% – au prezentat afectare neurologic ă datorit ă sindromului de deshidratare
sever. Ace știa au prezentat la domiciliu convulsii.
b) în categoria 4 – 6 luni:
– 50,51% – au prezentat semne și simptome de gravitate sever ă și
– în 4,4% din cazuri au fost înregistrate convulsii t onico-clonice generalizate.
c) în categoria 7 – 12 luni (cu cele mai multe înregis tr ări 45,34% din totalul
copiilor cu gastroenterit ă cu rotavirus):

37
– 60,82% au prezentat în UPU Copii semne și simptome de gravitate înalt ă și
– 2,71% au prezentat convulsii tonico-clonice general izate.
d) în categoria 13 – 24 luni:
– semnele și simptomele au fost încadrate în forme mai u șoare de deshidratare, un
procent de 5, 15% au fost cu convulsii tonico-cloni ce generalizate (vezi
diagramele nr. 10 și 11).

Diagrama nr. 10 – Încadrarea manifest ărilor de dependen ță pentru care a fost solicitat
consultul în regim de urgen ță pentru cazurile cu gastroenterit ă cu rotavirus

În studiul clinic simptomele cele care au acompania t întregul lot au fost:
1) vărs ăturile,
2) scaunele semiconsistente sau apoase – fetide +/- mu cus.
Alte simptome:
3) refuzul alimentar sau apetitul diminuat – au fost r eg ăsit la 50,32% din cazuri.
4) sindromul febril a acompaniat 81,70% din cazuri.
5) convulsiile tonico-clonice generalizate au fost ide ntificate la 3,88% de cazuri
(vezi diagrama nr. 11).

38

Diagrama nr. 11 – Reprezentarea grafic ă a simptomelor dominante în func ție de gravitatea
acestora

ANALIZA FACTORILOR ETIOPATOGENICI

Lotul studiat a fost împ ărțit în 4 grupe de vârste:
1. copiii cu vârst ă cuprins ă între 0 și 3 luni de via ță – au fost identificate 72 de
cazuri cu gastroenterocolit ă cu rotavirus, reprezentând 0,82%,
2. copiii cu vârst ă cuprins ă între 4 și 6 luni de via ță – au fost identificate 2819 cazuri
cu infec ție cu rotavirus, reprezentând 32,02%,
3. copiii cu vârst ă cuprinsă între 7 și 12 luni de via ță – au fost identificate 3992
cazuri cu infec ție cu rotavirus, reprezentând 45,34% și
4. copiii cu vârst ă cuprins ă între 13 și 24 luni de via ță – au fost identificate 1922
cazuri, reprezentând 21,82% din totalul gastroenter itelor cu rotavirus (vezi tabelul
nr.6 și diagrama nr. 12).

39

DISTRIBU ȚIA COPIILOR CU GASTROENTERIT Ă ACUT Ă ROTAVIRUSUL PE
GRUPE DE VÂRST Ă
ANUL
2015 % ANUL
2016 % ANUL
2017 % TOTAL
CAZURI %
0 → 3 luni 15 0,17 26 0,3 31 0,35 72 0,82
4 → 6 luni 867 9,85 948 10,77 1004 11,4 2819 32,02
7 → 12 luni 1108 12,58 1304 14,81 1580 17,94 3992 45,34
12 → 24 luni 452 5,13 781 8,87 689 7,83 1922 21,82
TOTAL 2442 27,73 3059 34,75 3304 37,52 8805

Tabel nr. 6 – Reparti ția cazurilor cu gastroenterit ă cu rotavirus în func ție de grupa de vârst ă

Cele mai multe cazuri cu boal ă diareic ă acut ă cu rotavirus au fost înregistrate în
categoria de vârste cuprins ă între 7 și 12 luni de via ță – 45,34% cazuri (vezi diagrama nr. 12).

Diagrama nr. 12 – Reprezentarea grafic ă pe grupe de vârste a lotului studiat

40
S-a f ăcut o analiz ă în func ție de genul fiec ărui caz în parte și s-a observat o tendin ță
mai crescut ă de apari ție a gastroenteritei cu rotavirusul în rândul b ăie ților (vezi tabelul nr.7 și
diagrama nr. 13).

DISTRIBU ȚIA COPIILOR CU GASTROENTERIT Ă ACUT Ă CU
ROTAVIRUS ÎN FUNC ȚIE DE GEN
0 → 3
luni % 4 → 6
luni % 7→12
luni % 12 →24
luni % ANUL
2015 FEMININ 6 0,07 397 4,51 418 4,75 118 1,34
MASCULIN 9 0,1 470 5,34 690 7,84 334 3,79 ANUL
2016 FEMININ 11 0,12 403 4,58 635 7,21 389 4,42
MASCULIN 15 0,17 545 6,19 669 7,6 392 4,45 ANUL
2017 FEMININ 13 0,15 495 5,62 761 8,64 323 3,67
MASCULIN 18 0,2 509 5,78 819 9,3 366 4,16 TOTAL
CAZURI FEMININ 30 0,34 1295 14,71 1814 20,6 830 9,43
MASCULIN 42 0,48 1524 17,31 2178 24,74 1092 12,39

Tabel nr. 7 – Distribu ția în func ție de genul subiec țiilor studiului

Diagrama nr. 13 – Reprezentarea grafic ă în func ție de genul subiec țiilor studiului

În ceea ce prive ște mediul de provenien ță al lotului studiat s-a observat o tendin ță
mai crescut ă de apari ție a bolii în rândul copiilor proveni ți din mediul urban cu 17% mai mult
fa ță de mediul rural (vezi tabelul nr.8 și diagrama nr. 14).

41

0 → 3 luni 4 → 6 luni 7 → 12 luni 12 → 24 luni
TOTAL
% % % % ANUL
2015 URBAN 9 0,10 511 5,80 698 7,93 268 3,04 1486
RURAL 6 0,07 356 4,04 410 4,66 184 2,09 956 ANUL
2016 URBAN 18 0,20 508 5,77 829 9,42 406 4,61 1761
RURAL 8 0,09 440 5,00 475 5,39 375 4,26 1298 ANUL
2017 URBAN 19 0,22 582 6,61 904 10,27 399 4,53 1904
RURAL 12 0,14 422 4,79 676 7,68 290 3,29 1400
72 0,82% 2819 32,02% 3992 45,34% 1922 21,82% 8805

Tabelul nr. 8 – Reparti ția cazurilor în func ție de mediul de provenien ță

Diagrama nr. 14 – Reprezentarea grafic ă a cazurilor cu infec ție cu rotavirus în func ție de
mediul de provenien ță

În ceea ce prive ște prezen ța sau absen ța antecedentelor personale patologice la copiii
lotului studiat au fost raportate probleme ap ărute în rândul:
1) copiilor care s-au n ăscut prematuri în 23,49% cazuri ,
2) copiilor care s-au n ăscut sau au dezvoltat un deficit de dezvoltare în 1 9,51%
cazuri,
3) copiilor care în perioada intrauterin ă sau imediat postpartum au avut contact cu
infec ții în 12,56% cazuri și

42
4) copiilor f ără suferin țe (n ăscu ți s ănăto și) în 44,44% (vezi tabelul nr. 9 și
diagrama nr. 15).

0 → 3
LUNI 4 → 6
LUNI 7 → 12
LUNI 12 → 24
LUNI TOTAL
% % % % %
PREMATURITATE 24 0,27 715 8,12 991 11,25 338 3,84 2068 23,49
DEFICIT ÎN
DEZVOLTAREA
INTRAUTERIN Ă/
MALNUTRI ȚIE 17 0,19 434 4,93 699 7,94 568 6,45 1718 19,51
INFEC ȚII
ASOCIATE 18 0,2 249 2,83 536 6,09 303 3,44 1106 12,56
FĂRĂ APP 13 0,15 1421 16,14 1766 20,06 713 8,1 3913 44,44
72 0,81 2819 32,02 3992 45,34 1922 21,83 8805

Tabelul nr. 9 – Distribu ția lotului în func ție de APP

Diagrama nr. 15 – Reprezentarea grafic ă a APP a copiilor cu gastroenterit ă cu rotavirus

Un alt factor de risc identificat și analizat a fost raportat la tipul de alimenta ție al
lotului studiat:
– s-a observat prezent ă alimenta ția exclusiv natural ă la 20,75% ,
– alimenta ția mixt ă la 18,76% din subiec ți,

43
– alimenta ția artificial ă la 20,61% din subiec ți și
– alimenta ție diversificat ă la 39,88% din subiec ți (vezi tabelul nr. 10 și diagramele
nr. 16 și 17).

ANUL 2015 ANUL 2016 ANUL 2017 TOTAL
% % % % 0 → 3 LUNI ALIMENTAT
EXCLUSIV
NATURAL 7 0,08 6 0,07 12 0,14 25 0,28
ALIMENTAT
MIXT 4 0,05 5 0,06 9 0,10 18 0,20
ALIMENTAT
ARTIFICIAL 4 0,05 15 0,17 10 0,11 29 0,33
ALIMENTAT
DIVERSIFICAT 0 0 0 0 0 0 0 0 4 → 6 LUNI ALIMENTAT
EXCLUSIV
NATURAL 319 3,62 241 2,74 451 5,12 1011 11,48
ALIMENTAT
MIXT 127 1,44 354 4,02 394 4,47 875 9,94
ALIMENTAT
ARTIFICIAL 411 4,67 331 3,76 141 1,60 883 10,03
ALIMENTAT
DIVERSIFICAT 10 0,11 22 0,25 18 0,20 50 0,57 7 → 12 LUNI ALIMENTAT
EXCLUSIV
NATURAL 214 2,43 346 3,93 194 2,20 754 8,56
ALIMENTAT
MIXT 219 2,49 218 2,48 261 2,96 698 7,93
ALIMENTAT
ARTIFICIAL 459 5,21 334 3,79 64 0,73 857 9,73
ALIMENTAT
DIVERSIFICAT 216 2,45 406 4,61 1061 12,04 1683 19,11 13 → 24 LUNI ALIMENTAT
EXCLUSIV
NATURAL 17 0,19 11 0,12 9 0,10 37 0,42
ALIMENTAT
MIXT 34 0,39 16 0,18 11 0,12 61 0,69
ALIMENTAT
ARTIFICIAL 18 0,20 21 0,24 7 0,08 46 0,52
ALIMENTAT
DIVERSIFICAT 383 4,35 733 8,32 662 7,52 1778 20,19
2442 3059 3304 8805

Tabelul nr. 10 – Identificarea tipului de alimenta ție în func ție de vârsta pacien ților
cu gastroenterit ă acut ă cu rotavirus

44

Diagrama nr. 16 – Reprezentarea grafic ă a tipului de alimente primite în func ție de vârst ă

Diagrama nr. 17 – Reparti ția procentual ă în func ție de alimentele primite

În vederea stabilirii diagnosticului un rol importa nt l-a avut laboratorul de investiga ții
paraclinice prin testarea și analiza mai multor produse patologice de la pacie n ți.

45
Datele ob ținute din laboratorul de analize stau la baza ident ific ării cazurilor ajunse cu
gastroenterit ă cu rotavirus și clas ării acestora într-un nivel de gravitate.
Bateria de analize utilizat ă pentru fiecare pacient a cuprins: analiza elemente lor
figurate ale sângelui, determinarea pH-ului + echil ibrul metabolic și ionic prin metoda
ASTRUP, determinarea valorilor glicemiilor, determi narea proteinei C reactive, determinarea
valorilor ureei și creatininei și determinarea prin imunoanaliz ă a antigenului rotavirusului din
scaun.
S-a observat:
– prezen ța suprainfect ărilor bacteriene înregistrat ă în 34,98% cazuri ajunse în UPU
Copii Bra șov,
– acidoz ă metabolic ă întâlnit ă în 69,30% de cazuri ajunse în UPU Copii Bra șov,
– deshidratare sever ă cu afectare renal ă întâlnit ă în 9,95% cazuri cu gastroenterit ă
acut ă cu rotavirus ajunse în UPU Copii Bra șov,
– dezechilibrul glicemic întâlnit: în 61,10% cazuri cu valori sc ăzute și în 4,44%
cazuri – cu valori crescute (vezi tabelul nr. 11 și diagrama nr. 18).

46
CUANTIFICAREA METODELOR DE DIAGNOSTIC RAPID ÎN LABO RATORUL DE ANALIZE ÎN VEDEREA STABILIRII
DIAGNOSTICULUI ȘI SEVERIT ĂȚ II

SDA U ȘOR SDA MEDIU SDA SEVER TOTAL
CRESCUTE NORMALE SC ĂZUTE CRESCUTE NORMALE SC ĂZUTE CRESCUTE NORMALE SC ĂZUTE CRESCUTE NORMALE SC ĂZUTE
HLG 0 1611 0 1019 611 794 2061 1902 807 3080 4124 1601
ASTRUP 0 1611 0 0 530 1894 0 562 4208 0 2703 6102
GLICEMIE 104 1425 82 168 742 1514 119 867 3784 391 3034 5380
NATREMIE 0 1611 0 0 934 1490 29 3312 1429 29 5857 2919
POTASEMIE 0 1611 0 0 1369 1055 195 3193 1382 195 6173 2437
CALCEMIE 0 1611 0 0 1736 688 79 1807 2884 79 5154 3572
UREE SERIC Ă 0 1611 0 197 2222 5 679 4080 11 876 7913 16
CREATININ Ă SERICĂ 0 1611 0 56 2367 1 578 4190 2 634 8168 3
DETERMINAREA PRIN
IMUNOANALIZA
SCAUNULUI PENTRU
DETECTAREA AG.
ROTAVIRUSULUI 1611 0 0 2424 0 0 4770 0 0 8805 0 0

Tabelul nr. 11 – Analiza rezultatelor ob ținute la investiga țiile paraclinice

47

Diagrama nr. 18 – Reprezentarea grafic ă a dezechilibrelor ap ărute ca și consecin ță a gastroenteritei cu rotavirus

48

DETERMINAREA INCIDEN ȚEI SINDROMULUI DE DESHIDRATARE CARE
ACOMPANIAZ Ă PATOLOGIA DETERMINAT Ă DE ROTAVIRUS

Formele mai u șoare de deshidratare au fost identificate într-un p rocent de 18,30% în
întregul lot studiat:
– la subiec ții cu vârste incluse între 0 și 3 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 0,12% cazuri,
– la subiec ții cu vârste incluse între 4 și 6 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 5,42% cazuri,
– la subiec ții cu vârste incluse între 7 și 12 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 6,58% cazuri și
– la subiec ții cu vârste incluse între 13 și 24 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificată la 6,18% cazuri (vezi tabelul nr. 12 și diagramele nr. 19 și 20).

Tabelul nr. 12 – Analiza cazurilor în func ție de gradul de severitate

Formele medii ale sindromului de deshidratare au fo st identificate într-un procent de
27,53% în întregul lot studiat:
– la subiec ții cu vârste incluse între 0 și 3 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 0,24% cazuri,

49
– la subiec ții cu vârste incluse între 4 și 6 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 9,02% cazuri,
– la subiec ții cu vârste incluse între 7 și 12 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 9,96% cazuri și
– la subiec ții cu vârste incluse între 13 și 24 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 8,31% cazuri (vezi tabelul nr. 12 și diagramele nr. 19 și 20).

Diagrama nr. 19 – Reprezentarea sindroamelor de deshidratare întâlnit e în cadrul
gastroenteritei cu rotavirus în func ție de ani

Formele severe ale sindromului de deshidratare au f ost identificate într-un procent de
54,17% în întregul lot studiat:
– la copiii cu vârste cuprinse între 0 și 3 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 0,45% cazuri,
– la copiii cu vârste cuprinse între 4 și 6 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 17,58% cazuri,
– la copiii cu vârste cuprinse între 7 și 12 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 28,80% cazuri și
– la copiii cu vârste cuprinse între 13 și 24 luni – gastroenterita cu rotavirus a fost
identificat ă la 7,34% cazuri (vezi tabelul nr. 12 și diagramele nr. 19 și 20).

50

Diagrama nr. 20 – Reprezentarea sindroamelor de deshidratare întâlnit e în cadrul
gastroenteritei cu rotavirus la lotul studiat

IDENTIFICAREA ABORD ĂRII TERAPEUTICE ÎN PRIMELE 4 ORE
Tratamentul instituit cazurilor cu gastroenterit ă cu rotavirus a fost aplicat
individualizat în func ție de gravitatea manifest ărilor de dependen ță etalate la sosirea copiilor
în UPU Copii Bra șov.
Abordarea în regim de urgen ță a acestor cazuri s-a f ăcut, ca și durat ă maxim ă de
timp, în 4 ore pân ă în momentul extern ării la domiciliu sau intern ării.
În primul rând s-a urm ărit solu ționarea sindroamelor de deshidratare întâlnite la
întregul lot studiat prin:
– suprimarea v ărs ăturilor a fost comb ătut ă: cu repaus digestiv în 100% cazuri ajunse
în regim de urgen ță și cu administrarea de antiemetice în 81,16% cazuri,
– combaterea dezechilibrelor hidroelectrolitice s-a f ăcut:
→ prin reple ție volemic ă în 81,70% cazuri,
→ echilibrare hidroelectolitic ă în 81,52% cazuri.
În al doilea rând au fost ameliorate sau diminuate perturb ările metabolice ap ărute:
– au fost comb ătute hipoglicemii în 61,10% cazuri,
– au fost comb ătute febre în 69,13% cazuri,
– a fost corectat ă acidoza metabolic ă în 23,94% cazuri,
– au fost comb ătute convulsiile în 3,88% de cazuri și
– s-a mijlocit în vederea relu ării diurezei prin administrarea de diuretice în 16, 85%
cazuri (vezi tabelul nr. 13 și diagrama nr. 24).

51

BDA cu SDA U ȘOR BDA cu SDA MEDIU BDA cu SDA SEVER TOTAL
% % % %
REPAUS DIGESTIV 2 – 4 ORE 1611 18,30 2424 27,53 4770 54,17 8805 100
REPLE ȚIE VOLEMIC Ă 0 0 2424 27,53 4770 54,17 7194 81,70
CORECTAREA HIPOGLICEMIILOR 82 0,93 1514 17,19 3784 42,98 5380 61,10
MEDICA ȚIE ANTIEMETIC Ă 945 10,73 2017 22,91 4184 47,52 7146 81,16
MEDICA ȚIE ANTITERMIC Ă 0 0 2075 23,57 4012 45,57 6087 69,13
MEDICA ȚIE
ANTICONVULSIVANT Ă 0 0 74 0,84 268 3,04 342 3,88
REECHILIBRARE HIDROELECTROLITICA 0 0 2408 27,35 4770 54,17 7178 81,52
CORECTAREA ACIDOZEI METABOLICE 0 0 679 7,71 1429 16,23 2108 23,94
CORECTAREA DIUREZEI CU MEDICA ȚIE DIURETIC Ă 0 0 608 6,91 876 9,95 1484 16,85
LUPTA ÎN FOCAR PE BAZA ANTIBIOGRAMEI 0 0 1019 11,57 2061 23,41 3080 34,98

Tabelul nr. 13 – Analiza abord ării terapeutice în cazul lotului studiat

52
În cadrul studiul cazurilor cu gastroenterit ă acut ă cu rotavirus ajunse în UPU Copii
Bra șov s-a identificat abordarea terapeutic ă în func ție de gravitatea sindromului de
deshidratare, astfel:
– cei 1611 cazuri de copiii cu gastroenterit ă cu rotavirus și cu sindrom de
deshidratare u șoar ă:
→ repaus digestiv pentru o or ă și jum ătate pân ă la dou ă ore – în 100 %
cazuri,
→ medica ție antiemetic ă în 58,66 % cazuri și
→ corectarea glicemiilor cu ajutorul solu țiilor glucozate în 5,09 % cazuri
(vezi diagrama nr. 21).

Diagrama nr. 21 – Reprezentarea grafic ă a abord ării terapeutice pentru cazurile
cu BDA cu rotavirus și cu SDA u șor

În cadrul analizei celor 2424 de cazuri ajunse în U PU Copii Bra șov cu gastroenterit ă
cu rotavirus și cu deshidratare medie s-a observat o abordare ter apeutic ă mult mai complex ă
în ceea ce prive ște: dezechilibrul hidroelectrolitic, combaterea feb rei, combaterea acidozei
metabolice, combaterea suferin ței cerebrale, combaterea suferin ței renale și combaterea
proceselor de suprainfectare bacterian ă (vezi diagrama nr. 22).

53

Diagrama nr. 22 – Reprezentarea grafic ă a abord ării terapeutice pentru cazurile
cu BDA cu rotavirus și cu SDA mediu

În cadrul analizei celor 4770 de cazuri ajunse în r egim de urgen ță cu gastroenterit ă
cu rotavirus și cu deshidratare sever ă, s-a observat o abordare terapeutic ă intensiv ă:

– corectarea suferin ței renale ca și consecin ță a deshidrat ării în 18,36% cazuri,
– combaterea complica țiilor neurologice în 5,62% cazuri,
– combaterea acidozei metabolice în 29,96% cazuri,
– corectarea hipoglicemiilor 79,33% cazuri,
– alte manifest ări clinice intensiv comb ătute au fost: corectarea echilibrului
hidroelectrolitic, combaterea febrei, combaterea su prainfec țiilor bacteriene și
combaterea v ărs ăturilor (vezi diagrama nr. 23).

54

Diagrama nr. 23 – Reprezentarea grafic ă a abord ării terapeutice pentru cazurile
cu BDA cu rotavirus și cu SDA sever

55

Diagrama nr. 24 – Reprezentarea grafic ă a abord ării terapeutice aplicate în UPU Copii Bra șov în func ție de gravitatea sindromului de deshidratare

56

IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE INTERNARE PENTRU SUBI EC ȚII
STUDIULUI

Gastroenterita cu rotavirus identificat ă în rândul copiilor care au ajuns în regim de
urgen ță în UPU Copii Bra șov au prezentat manifest ări clinice severe în propor ție de 81,73 %
cazuri.
Criteriile de internare au fost:
– agresivitatea manifest ărilor clinice,
– vârsta,
– condi țiile socioeconomice,
– antecedentele personale patologice.

Decizia de internare sau externare la domiciliu a f ost luat ă de c ătre medici în func ție
de gravitatea cazurilor.
Au fost propu și pentru internare 8228 cazuri (93,45%) dintre care :
– au fost interna ți în sec țiile de terapie intensiv ă 11,62% cazuri,
– au fost interna ți în sec țiile cu profil digestiv 54,22% cazuri,
– au plecat pentru internare în spitalele private 1,5 7% cazuri și
– 11,65% au refuzat internarea și au continuat tratamentul la domiciliu.
Un procent de 6,55% cazuri nu au necesitat internar ea și au fost externa ți la
domiciliu (vezi tabelul nr. 14 și diagrama nr. 25).

57

BDA cu SDA U ȘOR BDA cu SDA MEDIU BDA cu SDA SEVER TOTAL
% % % %
INSTITUIREA
TRATAMENTULUI LA
DOMICILIU (EXTERNAREA) 550 6,25 27 0,31 0 0 577 6,55
REFUZUL PROPUNERII DE
INTERNARE 15 0,17 218 2,48 793 9,01 1026 11,65
INTERNAREA ÎN SEC ȚIILE DE
TERAPIE INTENSIV Ă 0 0 798 9,06 3976 45,16 4774 54,22
INTERNAREA ÎN SEC ȚIILE CU
PROFIL DIGESTIV 1027 11,66 1262 14,33 1 0,01 2290 26,01
INTERNAREA ÎN SPITALE
PRIVATE 19 0,22 119 1,35 0 0 138 1,57
1611 18,30 2424 27,53 4770 54,17 8805

Tabelul nr. 14 – Analiza cazurilor în func ție de condi ția copiilor la finalitatea evalu ării și tratamentului din UPU Copii Bra șov

58

Diagrama nr. 25 – Reprezentarea grafic ă a deciziei de internare sau externare pentru copii i cu gastroenterit ă cu rotavirus în func ție de SDA

II.4. DISCU ȚII

Gastroenteritele cu rotavirus au reprezentat proble me în unit ățile de îngrijire
pediatrice, odat ă cu identificarea acestuia în anul 1973 de c ătre Ruth Bishop și colaboratorii
săi [3,17, 21] .
În practica medical ă pediatric ă româneasc ă – gastroenteritele cu rotavirus ocup ă locul
1 din bolile diareice întâlnite la copiii cu vârst ă pân ă la de 5 ani. Implicarea acestui virus fiind
frecvent întâlnit la copiii între 3 luni și 2 ani de zile [7,21,29] .
To ți autorii cita ți în bibliografia al ăturat ă accept ă c ă gastroenteritele cu rotavirus au
fost prezente m ăcar o dat ă pân ă la vârsta de 5 ani la to ți copiii din lume [23,38,40] .
OMS precizeaz ă c ă în anul 2016 aproximativ 40% din gastroenteritele cu rotavirus
au determinat în lume forme severe de diaree [23,38,40] .
În studiul clinic efectuat pe durata a 3 ani în UPU Copii Bra șov – gastroenteritele cu
rotavirus au fost identificate la un procent egal c u 37,63% la copiii cu vârst ă mai mic ă de 2
ani din totalul bolilor diareice ajunse în regim de urgen ță . Din totalul de 8805 copiii cu
gastroenterit ă cu rotavirus și cu vârst ă mai mic ă de 2 ani, 93,45% au necesitat tratament de
specialitate în regim spitalicesc.
Modul de trasmitere al virusului incriminat este ra portat ca fiind fecal-oral, dar exist ă
unele dovezi c ă acesta s-ar transmite și oral [7,21,29] .
Boala diareic ă determinat ă de rotavirus are raportat ă o inciden ță sezonier ă, aceasta
fiind reg ăsit ă în studiul clinic efectuat mai frecvent ă iarna (66,63% cazuri) și cu o frecven ță
ușor sc ăzut ă în sezoanele de trecere (prim ăvara și toamna – 24,85% cazuri).
Manifest ările clinice incriminate la lotul studiat au fost î mp ărțite în 3 clase în func ție
de sindromul de deshidratare care a acompaniat fiec are caz în parte:
a) 2 sau 3 vărs ături + 2 sau 3 scaune semiconsistente fetide +/- mu coase → cu SDA u șor
– au fost identificate la 18,30% cazuri,
b) mai multe vărs ături + 4 pân ă la 6 scaune apoase + sdr febril + apetit p ăstrat → cu SDA
mediu – au fost identificate la 27,50 % cazuri,
c) < 5 vărs ături + < 5 scaune apoase + sdr febril + apetit abse nt/mult diminuat +
hipotonie/somnolen ță – au fost identificate la 50,32% cazuri,

d) alte manifest ări clinice pe lâng ă cele de la punctul c) ex. convulsii tonico-clonice
generalizate – au fost identificate la 3,88% cazuri .
Factorii de risc incrimina ți de literatura de specialitate și studia ți în lucrarea de fa ță
au avut o semnifica ție statistic ă de:
– cele mai multe cazuri (45,34%) reg ăsite în studiu au fost clasate în intervalul 7
pân ă la 12 luni de via ță ,
– au fost g ăsi ți mai mul ți b ăie ți (54,92%) decât fete,
– cele mai multe cazuri au fost reg ăsite ca fiind din mediul urban (58,50%),
– APP din via ța intrauterin ă cu infec ții asociate s-au identificat în 12,56% cazuri,
– prematuritatea s-a identificat în 23,49% cazuri,
– deficit în dezvoltarea intrauterin ă sau malnutri ție identificate în 19,51% cazuri,
– alimenta ția diversificat ă inadecvat au fost identifica ți în 39,88% cazuri,
– copiii alimenta ți mixt au fost identifica ți în 18,71% cazuri,
– copiii alimenta ți artificial au fost identifica ți în 20,61% cazuri.
Sindromul de deshidratare a fost raportat de studiu l clinic ca fiind:
– gastroenterit ă cu rotavirus și cu SDA u șor în 18,30% cazuri,
– gastroenterit ă cu rotavirus și cu SDA mediu în 27,53% cazuri și
– gastroenterit ă cu rotavirus și cu SDA sever în 54,17% cazuri.
Tratamentul instituit în regim de urgen ță pentru subiec ții studiului clinic a urm ărit:
– repaus digestiv pentru o or ă și jum ătate sau 2 ore pentru suprimarea v ărs ăturilor în
toate cazurile ajunse în regim de urgen ță în UPU Copii Bra șov,
– reechilibrare hidroelectolitic ă în 81,52% cazuri,
– combaterea v ărs ăturilor în 81,16% cazuri,
– combaterea febrei în 69,13% cazuri,
– combaterea hipoglicemiilor în 61,10% cazuri,
– combaterea convulsiilor în 3,88% cazuri,
– corectarea acidozei metabolice în 23,94% cazuri și
– reluarea diurezei în limite fiziologice și ameliorarea disfunc ției renale în 16,85%
cazuri.
Internarea cazurilor ajunse în UPU Copii Bra șov cu gastroenterit ă cu rotavirus și cu
vârst ă mai mic ă de 2 ani a fost propus ă în 93,45% cazuri.

CONCLUZII FINALE

Gastroenteritele cu rotavirus au reprezentat proble me în unit ățile de îngrijire
pediatrice datorit ă datorit ă particularit ăților anatomo-func ționale existente la copilul cu vârst ă
mai mic ă de 2 ani și datorit ă sistemului imunitar nematurat.
Studiul clinic efectuat în UPU Copii Bra șov a identificat cazurile ajunse în regim de
urgen țe cu gastroenterit ă cu rotavirus pe durata a celor 3 ani de studiu (an ul 2015, anul 2016
și anul 2017).
S-a observat o inciden ță medie de 8,20% cazuri cu gastroenterit ă acut ă cu rotavirus
la copiii cu vârst ă mai mic ă de 2 ani din totalul prezent ărilor în regim de urgen ță în toat ă
perioada de studiu.
Cele mai multe prezent ări au fost identificate în sezonul rece cu un proce nt de
66,68% cazuri.
Sindromul de deshidratare identificat la subiec ții studiului a fost:
– deshidratare u șoar ă în 18,30% cazuri,
– deshidratare medie în 27,53% cazuri și
– deshidratare sever ă în 54,17% cazuri.
Tratamentul instituit în regim de urgen ță pentru subiec ții studiului clinic a urm ărit:
– repaus digestiv pentru o or ă și jum ătate sau 2 ore pentru suprimarea v ărs ăturilor în
toate cazurile ajunse în regim de urgen ță în UPU Copii Bra șov,
– reechilibrare hidroelectolitic ă în 81,52% cazuri,
– combaterea v ărs ăturilor în 81,16% cazuri,
– combaterea febrei în 69,13% cazuri,
– combaterea hipoglicemiilor în 61,10% cazuri,
– combaterea convulsiilor în 3,88% cazuri,
– corectarea acidozei metabolice în 23,94% cazuri și
– reluarea diurezei în limite fiziologice și ameliorarea disfunc ției renale în 16,85%
cazuri.
Internarea cazurilor ajunse în UPU Copii Bra șov cu gastroenterit ă cu rotavirus și cu
vârst ă mai mic ă de 2 ani a fost propus ă în 93,45% cazuri.

BIBLIOGRAFIE

1) Bhutta ZA. Acute gastroenteritis in children. In: Kliegman R M, Behrman R E,
Jenson HB, Stanton B F (eds). Nelson Textbook of Pe diatrics. Saunders Elsevier,
2007.
2) Bishop R, Davidson G, Holmes I, et al. Virus particles in epithelial cells of duodenal
mucosa from children with acute nonbacterial gastro enteritis. Lancet. 1973;1281–
1283.
3) Bishop RF. Natural history of human rotavirus infec tion. Arch Virol 1996;12:119-28.
4) Block SL, Vesikari T, Goveia MG et al. Efficacy, immunogenicity and safety of a
pentavalent human-bovine WC3 reassortant rotavirus vaccine at the end of shelf
life. Pediatrics 2007;119:11-18. Link:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17200266
5) Canavan A, Arant BS. Diagnosis and management of dehydration in children .
American Family Physician, 2009; 80(7):692-696.
6) CDC. Rotavirus Vaccine for the Prevention of Rotavirus G astroenteritis Among
Children Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices
(ACIP) , 1999. Link: https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/00056669. htm
7) Ciofu Eugen, Ciofu Carmen. Esen țialul în pediatrie edi ția a 4-a . Editura Medical ă
AMALTEA, Bucure ști, 2017. IBSN : 978-973-162-169-2.
8) Craiu Mihai, Gherghina Ion. Tratamentul deshidrat ării acute la copilul cu
gastroenterit ă. În Revista Român ă de pediatrie, nr 1, an 2013. LinK:
http://rjp.com.ro/articles/2013.1/Pedia_Nr-1_2013_A rt-6.pdf
9) Dupont C. Diarrhées aiguës de l‘enfant. Journal de pédiatrie et de puériculture 2010;
23,84-95.
10) Ellen S. Bass, Dante A. Pappano, Sharon G. Humiston – Rotavirus. Revist ă Pediatric ă,
2007. Link:
https://pdfs.semanticscholar.org/d647/b102f03b9eb7d 0134bc2c06149fcf4d0381e.pdf
11) Estes MK, Cohen J. Rotavirus gene structure and function . Microbiol Rev
1989;53:410-49. Link: http://mmbr.asm.org/content/53/4/410.full.pdf
12) Fontaine O. Nouvelles recommandations de l‘ OMS pour la prise e n charge clinique
de la diarrhée. Pediatrica 2008;19 (5):25-27.

13) Gastañaduy Paul A., Hall Aron J., Parashar Umesh D. Rotavirus. In Morris JG Jr,
Potter ME( Editors), Foodborne Infectious and Intoxications . Fourth Edition.
Elsevier, 2013, pp 303-11.
14) Goldman RD, Friedman JN, Parkin PC. Validation of the clinical dehydration scale
for children with acute gastroenteritis. Pediatrics 2008; 122 (3): 545-549.
15) Guyton C. Arthur, Hall. Tratat de fiziologie a omului edi ția a 9–a . Editura Medical ă
CALLISTO, Bucure ști, 2007. ISBN : 978-973-872-614-7.
16) Hemming M, Huhti L, Räsänen S, et al. Rotavirus antigenemia in children is
associated with more severe clinical manifestations of acute gastroenteritis. Pediatr
Infect Dis J 2014; 33:366. Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?
term=24136370
17) Hubert P. Déshydratation aiguë du nourrisson. Journal de pédiatrie et de
puériculture, 2008; 21: 124-132.
18) IMSP – Protocol Clinic de Pediatrie: Boala diareic ă acut ă la copil. 2009. CMF
Str ășeni. Link: http://cs-straseni.ms.md/files/file/cmf%20straseni/ Protocoale%20fine/
PCI%20 Boala%20diareica%20acuta%20la%20copil.PDF
19) Institutul Na țional de S ănătate Public ă și Centrul Na țional de Supraveghere și Control
al Bolilor Transmisibile din România. Analiza evolu ției bolilor transmisibile aflate în
supraveghere – raport. Bucure ști, 2017; 37-39. Link:
https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/779 -analiza-evolutiei-bolilor-
transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru- anul-2017/file
20) Institutul Na țional de S ănătate Public ă și Centrul Na țional de Evaluare și Promovare a
St ării de S ănătate. Raportul Na țional de S ănătate a Copiilor și Tinerilor din
ROMÂNIA 2017. Bucure ști. 12-15. Link: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2018/02/RSC-2017.pdf
21) Iordache Constantin. Tratat de pediatrie. Editura „Gr. T. Popa“, Ia și, 2011. ISBN :
978-606-544-046-3. Link: https://www.scribd.com/document/339322492/Tratat-de –
pediatrie-pdf
22) Keckes SA. Fluids, electrolytes, and acid-base management. In: Erikson TB, Ahrens
NR, Aks SE, Baum CR, Ling LI. Pediatric Toxicology, Mc Graw-Hill, 2005.
23) King Andrew M. Q., Lefkowitz Elliot J. și colaboratori. Changes to taxonomy and
the International Code of Virus. Classification and Nomenclature ratified by the
International Committee on Taxonomy of Viruses – 2018.
https://link.springer.com/epdf/10.1007/s00705-018-3 847-
1?author_access_token=YFAhpEyIbyNC5WSr18dHZPe4RwlQN chNByi7wbcMAY7

h12vuEzDsqc_bTbZbC9rBj_zC-
1o5e6sWTwaxMWSbkxtxPnOwZoNdHhgSgiH4L5b5Gxjzf7uyS1m0 82HTeOUCuHl
Mz3xV7w3PyElnbmsxpQ%3D%3D
24) Leong Y.K., Xui O.C., Chia O.K. Survival of SA11 rotavirus in fresh fruit juices of
pine apple, papaya, and honeydew melon. J Food Prot 2008; 71:1035-7.
25) Leung C, Chang WC, Yeh SJ. Hypernatremic dehydration due to concentrated
infant formula: report of two cases. Pediatr Neonatol 2009; 50 (2):70-73.
26) Long S. Sarah, Prober G. Charles, Fischer Marc. Principles and practice of pediatric
infectious diseases, 5rd ed. Philadelphia, PA: Elsevier, 2018. Link:
http://www.worldcat.org/title/principles-and-practi ce-of-pediatric-infectious-
diseases/oclc/993626357?referer=di&ht=edition#relat edsubjects
27) Long: Principles and Practice of Pediatric Infectious Dis eases, 3rd ed, 2008 ,
Churchill Livingstone, An Imprint of Elsevier.
28) Longo L. Dan. Harrison – Manual de medicin ă. Editura ALL, Bucure ști, 2014.
ISBN: 978-606-587-332-2.
29) Moraru D, Burlea M, Moraru Evelina, Cirdei E, Diaco nu Georgeta. Pediatrie-
patologie digestive, nutri țional ă și neurologic ă la copil. Editura Fundatiei Academice
AXIS, 2008. Link: https://www.aap.org/en-us/profess ional-resources/publications-
and-journals/Pages/Publications-and-Journals.aspx.
30) Nager BA. Pediatric dehydration. For The Defense. 2008: 16-20.
31) O'Ryan Miguel G, Matson David O. Clinical manifestations and diagnosis of
rotavirus infection. Link: https://www.uptodate.com/contents/clinical-manifest ations-
and-diagnosis-of-rotavirus-infection#H1
32) Parashar U.D., Hummelman E.G., Bresee J.S., Miller M.A., Glass R.I. Global illness
and deaths caused by rotavirus disease in children. Emerg Infect Dis 2003; 9:565-72.
33) Patel A, Dibley M, Manetani M. Zinc and copper supplementationin acute diarrhea
in children: a double-blind randomized controlled t rial . BMC Medicine 2009; 7
(22):1-12.
34) Ple șca – Manea Lumini ța, Cucuianu M., Crisnic I., Budra șcă Ioana. Biochimie
Clinic ă – Fundamentare fiziopatologic ă edi ția a 3-a. Editura ARGONAUT, Cluj-
Napoca, 2003.
35) Practice parameter: the management of acute gastroe nteritis in young children.
American Academy of Pediatrics, Provisional Committ ee on Quality Improvement,
Subcommittee on Acute Gastroenteritis. Pediatrics – ed. fourth. 2014;97:424 – 435.
Link: https://www1.health.nsw.gov.au/pds/ActivePDSDocumen ts/GL2014_024.pdf

36) Prince D., Astry C., Vonerfecht S., et al. Aerosol transmission of experimental
rotavirus infection. Pediatr Infect Dis. 1986;5: 218-222.
37) Santos Norma. Global distribution of rotavirus serotypes/genotype s and its
implication for the development and implementation of an effective rotavirus
vaccine 2016. Bethesda, Maryland 20892, USA. Link: https://onlinelibrary.wiley.
com/doi/full/10.1002/rmv.448
38) Sarah S. Long, MD, Charles G. Prober, MD and Marc F ischer. Practice of Pediatric
Infectious Diseases, 5rd ed, 2017, Churchill Livingstone, An Imprint of Elsevier.
39) Tate J.E., Burton A.H., Boschi-Pinto C., Steele A.D ., Duque J., Parashar U.D. 2012.
2008 estimate of worldwide rotavirus-associated mor tality in children younger than
5 years before the introduction of universal rotavi rus vaccination programmes: a
systematic review and meta-analysis. Lancet Infect Dis 12: 136-141.
40) Tong Y.W. Cheuk. Clinical characteristics and complications of rotav irus
gastroenteritis in children in east London: A retro spective case-control study.
Published online 2018. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC586397 4/
41) Ungureanu Anca, Gaman Alice. Virusologie medical ă. Bucure ști, 2016. Editura
Medical ă Sitech. ISBN: 978-973-106-268-6.
Alte Link-uri utilizate:
42) https://www.aap.org/en-us/professional-resources/pu blications-and-
journals/Pages/Publications-and-Journals.aspx
43) https://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/779 -analiza-evolutiei-bolilor-
transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru- anul-2016/file