Găsește cât mai multe cuvinte cu 4 silabe [609334]

1

AUTOR: IVAȘCU FLORICA

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC
ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ÎN
GRĂDINIȚĂ
GHID METODIC

TURCENI
2014

2

JOCUL DIDACTIC MATEMATIC ȘI
INTERDISCIPLINARITATEA ÎN
GRĂDINIȚĂ

GHID METODIC
2013 -2014

EDUC. IVAȘCU FLORICA
GRĂDINIȚA NR. 1 TURCENI

3

Jocul didactic – formă tradițională de organizare a activităț ilor
matematice în grădiniț ă

Una dintre cele mai utilizate forme de organiz are a activităților din grădiniț ă
este jocul didactic. Importanța jocului a fost sesizată încă din antichitate, când
Aristotel și Platon fac primele referiri asupra lui. Jocul a fost prima activitate ș i
metodă didactică căreia i s -au descoperit valențele activizante.

Pentru copil, evidențiază J. Chateau, aproape orice a ctivitate este joc sau,
după cum afirmă Claparede ” jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieții…este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire
și, în consecință, poate să acționeze”

(Claparède, Eduard – Psiholo gia copilului și pedagogia experimentală, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1975). Psihologul elvețian Jean Piaget definea
jocul drept „ un exercițiu funcțional cu rol de extindere a mediului, o modalitate de
transformare a realului, prin asimilar e și de acomodare la real, deci un mijloc de
adaptare” ( Glava, Alina, Glava, Cătălin, Introducere în pedagogia preșcolară, Ed.
Dacia Educaț ional, Cluj -Napoca, 2002, pag. 194). Acesta a remarcat rolul deosebit
pe care îl are jocul în dezvoltarea copilului.

W. F. Froebel (1782 -1852) considera că, prin joc, copilul își manifestă și
dezvoltă personalitatea, gândirea și sentimentele. În concepția sa jocul este cel care
îl face pe copil să înțeleagă realitatea. Teoria lui Froebel pune la baza jocului
experiența nemijlocită a copilului, care trebuie susținută și stimulată în cadrul
procesului educațional. Această idee este împărtășită și de alți pedagogi,
prefigurând importanta funcție formativă a jocului în evoluția și dezvoltarea
copilului : Margaret Mc Millan ( 1860 -1931), Susan Isaacs (1885 -1948), Jhon
Dewey (1859 –

1952) ș .a.
Froebel a intuit specificul vârstei căreia se adresează, înclinația copiilor mici spre

4 joc, spre acțiunea cu obiectele, adaptând formele de organizare ale activităților din
grădinițe acest ui specific. El afirma că, prin activități precum cântece, povestiri,
jocuri aceștia vor deveni mult mai buni , mai cooperanți, mai creativi ș i promova
ideea că integrarea jocului în cadrul educațional ar angrena mai bine copiii în
activitățile școlare și a r cultiva un interes pe termen lung pentru învățare,
contrazicând astfel ideea, larg răspândită în acele vremuri, că sub vârsta de șapte
ani copiii nu pot învăța, dată fiind durata scurtă a concentrării atenției.
Dintre toate formele de joc prezente la vâr sta preșcolară în grădiniță rolul cel
mai important îl au jocurile didactice. Jocurile didactice ca și definire au întâlnit un
spectru destul de larg de abordare. Astfel, în „ Dicționar de termeni pedagogici” ,
Editura Didactică și Pedagogică, apărut la Bucu rești în 1998, Cristea Sorin spunea
că jocul didactic este „o acțiune ce valorifică la nivelul instrucției finalitățile
adaptative de tip recreativ propriu activității umane”. În „ Dicționar de
pedagogie” , București, 1979, jocul didactic era definit ca și „ specie de joc care
îmbină armonios elementul instructiv -educativ cu cel distractiv”. Jocul didactic a
mai fost definit ca și „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea
dominantă de joc la cea de învățare”

(Bache H., Mateiaș A., Popesc u E., Șerban F. – Pedagogie preșcolară.Manual
pentru școlile normale, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994) sau „ un
ansamblu de acțiuni și activități care, pe baza bunei dispoziții și a deconectării,
realizează obiective ale educației intelectual e, morale, fizice” (Păduraru V. și
colaboratorii – Activități matematice în învățământul preșcolar -Sinteze, Edit.
Polirom, Iași 1999).

Termenul „ didactic” accentuează caracterul instructiv -educativ al activității
și potențează ideea că acesta este organiz at pentru a se realiza finalitățile de natură
informativă și formativă specifice procesului de învățământ. Jocul didactic îmbină
armonios elementul instructiv cu cel distractiv, asigurând într -un mod antrenant,
activizant pentru cei mici, unitatea între ac țiunea prin joc și sarcina didactică

5 propusă. Această împletire dintre elementele instructiv -educative și cele distractive
contribuie la trezirea unor stări afective complexe, prin care copiii sunt stimulați să
particfipe activ la activități, fapt care duc e la eficientizarea actului didactic.

Prin jocul didactic educatoarea realizează sinteza, consolidarea, evaluarea
cunoștințelor copiilor într -un mod plăcut și de asemenea reușește să le valorifice în
contexte diverse, inedite, el contribuie la dezvoltarea fizică, intelectuală, senzorială,
a unor trăsături de personalitate, a unor aptitudini estetice sau a unor calități morale.
Unul dintre categoriile de jocuri specifice activităților didactice din grădiniță
este jocul didactic matematic. La rândul său, ace sta a fost clasificat de specialiști
după mai multe criterii. Spre exemplu în lucrarea: “ Metodica predării matematicii.
Jocul didactic matematic. Suport de curs” , Brăila 2002 Antohe V., Gherghinoiu C.,
Obeadă M. clasifică jocurile didactice matematice în t rei categorii:
– jocuri didactice de formare de mulțimi care implică exerciții de:
grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilităților de
identificare, scriere, selectare și formare de mulțimi;

– jocuri didactice de numerație care cont ribuie la consolidarea, verificarea
deprinderilor

de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și
ordinalului, de familiarizare cu operațiile matematice de formare a raționamentelor
de tip ipotetico -deductiv;

– jocur i logico -matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu operațiile
cu mulțimi. Aceste tipuri de jocuri urmăresc formarea la copii a capacităților de a
acționa și de a gândi logic, de a lucra cu structuri și operații logice și cu elemente
de teoria mul țimii, fără ca în mod necesar să se transmită copiilor termenii,
simbolurile și noțiunile folosite în aceste științe. În jocurile logice accentul nu cade
pe însușirea de informații de ordin matematic, ci pe latura formativă a activității,
adică pe dezvolta rea capacităților implicate în operarea cu noțiunile matematice și
logice.

O altă clasificare împarte jocurile didactice matematice în funcție de scopul

6 ales, de conținut sau în funcție de aportul lor formativ.

A. După scop și sarcina didactică jocurile didactice matematice
se împart în: a) După momentul în care se folosesc în cadrul
activității:
– jocuri didactice matematice ca lecții de sine stătătoare;
– jocuri didactice matematice ca momente propriu – zise ale activității;
– jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul
activității sau la final. b) După conținutul capitolelor de însușit:
– jocuri matematice pentru aprofundarea cunoștințelor specifice unui capitol;
– jocuri matematice specifice unei vârste sau grupe.
c) După materialul didactic:
– jocuri didactice cu material didactic ;
– jocuri fără material didactic;

B. În funcție de aportul lor formativ (pot fi clasificate ținând cont de acea
operație a
gândirii căreia sarcina jocului i se adresează în mai mare măsură):
a) jocuri pentru dezvol tarea capacității de analiză;
b) jocuri pentru dezvoltarea capacității de sinteză;
c) jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații;
d) jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua abstractizări și
generalizări
(http://www.scritube.com/gradinita/JOCUL -DIDACTIC -IN-PROCESUL -INS45174.php );
Matematica fiind o activitate care utilizează termeni dificili încă de la vârsta
preșcolară, se impune abordarea acesteia într -un mod cât mai simplu și mai plă cut,
iar jocul didactic răspunde acestei necesități. Având în vedere importanța jocului în
această perioadă și ținând cont de opiniile psiho -pedagogilor din domeniul
științelor educației, care au sesizat valențele lui informativ -formative, utilizarea
acest ei forme de organizare a activităților matematice reprezintă o metodă eficace
de instruire a preșcolarilor, deoarece reușește să îmbine elementele distractive cu
cele instructive. Prin îmbinarea dintre învățare și joc educatoarea facilitează

7 asimilarea cun oștințelor matematice de la cea mai fragedă vârstă, stimulează
dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor, asigură formarea unor deprinderi de calcul
matematic și mai ales realizează toate aceste obiective într -un mod antrenant pentru
cei mici, asigurând ast fel o retenție și un feed -back mai bun.

Psihologi din domeniul ștințelor educației au accentuat importanța utilizării
jocului didactic, aceștia identificând o serie de avantaje ale acestei metode de
realizare a activităților în grădiniță:
– capacitatea de a antrena, de a dinamiza copiii, de a le oferi o motivație
ludică;
– capacitatea de a realiza obiectivele subordonate scopului de predare –
învățare;
– jocul le dezvoltă celor mici creativitatea, inițiativa, răbdarea,
inventivitatea;
– prin joc ei descoperă lumea, o cercetează, asimiliează și
conștientizează mai ușor noțiuni, informații transmise.
– ca formă de realizare a activităților matematice, jocurile didactice
antrenează operațiile
gandirii ( analiza, sinteza, comparatia, clasificarea, abstractizarea, generalizarea),
cxontribuie la dezvoltarea limbajului in general, a imaginatiei si atentiei voluntare,
la formarea priceperilor si deprinderilor ( de grupare, comparare, ordonare a
multimilor), la formarea perceptiei spatiului si timpului.
– jocul didactic dezvoltă spiritul de echipă, independența, atenția, spiritul de
ordine;

– jocul didactic asigură însușirea mai rapidă, mai accesibilă și mai
plăcută a unor cunoștințe cum ar fi numerația, operațiile aritmetice;
– prin caracterul sau activ, jocul didactic matematic activizează toți
preșcolarii,

chiar și pe cei timizi și dezvoltă spiritul de cooperare, ceea ce contribuie la

8
creșterea unității dintre membrii grupei și dezvoltarea unor atitudini morale:
autocontrol, spirit de independență, perseverență, disc iplinare conștientă;
– prin joc se poate urmări progresul înregistrat de copii, educatoarea poate
urmări în ce

măsură copiii și -au însușit noțiunile necesare, gradul de formare al reprezentărilor
matematice, a priceperilor și deprinderilor, capacitatea co piilor de a realiza
sarcinile cerute, de a se adapta la ritmul cerut, de a răspunde corect și promt;
– prin jocul didactic se pot realiza observații prognostice referitor la
ritmul individual de maturizare intelectuală și afectivă;

– jocul didactic matematic amplifică acțiunea formativă a
grădiniței, realizând o continuitate între activitatea de învățare și cea de joc.

Jocul didactic matematic este una dintre formele de organizare a activităților
din grădiniță care răspund solicitării educației contemporane , de formare a unei
personalități active, creatoare, îndrăznețe, de dezvoltare a tuturor proceselor psihice
prin acțiunea directă, prin stimularea

subieților de a participa la propria formare, el fortifică energiile intelectuale
și fizice ale acestora, c onstituind o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al
activităților din grădiniță.
Ca și activitate antrenantă, care implică activ copiii, oferindu -le astfel
multiple satisfacții de ordin sentimental, jocul devine în grădiniță, principala formă
de ac tivitate pe care cadrul didactic o utilizează în procesul instructiv -educativ.

Jocul didactic matematic, unul dintre formele de joc didactic din grădiniță,
facilitează transferul cunoștințelor (termenilor, noțiunilor) matematice din planul
extern în plan ul intern, el oferind astfel oportunitatea educatoarei de a atinge mai
ușor, prin implicarea activă a copiilor, obiectivele stabilite de programă.

9

Interdisciplinaritatea – formă modernă de organizare
activităților matematice din grădiniță

Problema „ interdisciplinarității” a a fost atinsă de filosofi și pedagogi încă
din cele mai vechi timpuri: de sofiștii greci, Plinius, Comenius și Leibnitz, iar la
noi de Spiru Haret, Iosif

Gabrea, G. Găvănescu, G. Văideanu. În opinia lui Văideanu interdisciplinari tatea
„implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoașterii și
între diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun permițând schimburi de
ordin conceptual și metodologic” (

Văideanu, George – Interdisciplinarite , U.N.E.S.C. O., 1975).Termenul de
interdisciplinaritate apare în „ Dicționarul de neologisme” de Fl. Marcu și C.
Maneca, ediția a III -a din 1978 și în „ Le petit Larousse en couleurs” din 1995 unde
era definit ca fiind „stabilirea unor relații între mai multe științe sa u discipline”.

Prin activitățile interdisciplinare granițele dintre domenii aparent opuse sau
diferite sunt depășite, preșcolarilor oferindu -li-se oportunitatea de a găsi căi
complexe și variate de rezolvare a unor probleme, prin corelarea diverselor
activități din grădiniță.

Abordarea interdisciplinară a activităților matematice în grădiniță în vederea
activizării preșcolarilor presupune o serie de măsuri pe care educatoarea le ia în
considerare pentru organizarea acestor activități: stabilirea metodelor didactice, a
materialelor, a formelor de organizare a activității, a conținuturilor, stabilirea
modalităților de corelare a conținuturilor, măsuri prin care educatoarea urmărește
atingerea obiectivelor stabilite pentru fiecare nivel de vârstă.

Interdisci plinaritatea devine un concept cheie, cu ajutorul căruia educatoarea
poate realiza un demers educativ centrat pe nevoile copilului preșcolar,
posibilitățile și ritmurile lui de

10
învățare, pe rolurile și demersurile celui ce învață. Structurarea interdiscip linară a
curriculumului răspunde unei necesități a copiilor de a explora mediul înconjurător,
de a-l cunoaște și stăpâni, modului natural de a învăța al preșcolarilor, prin joc, prin
acțiune, prin integrarea informațiilor în jurul unei teme sau a unor elem ente de viață
socială. Interdisciplinaritatea este o resursă inepuizabilă, care oferă educatoarei un
arsenal bogat de acțiune, modalități multiple de organizare, activitățile
interdisciplinare sunt atractive, antrenante prin diversitate și metodele utiliza te, și
deci mai eficiente, preșcolarul fiind tratat ca și un subiect al cunoașterii și acțiunii,
nu ca și un simplu receptor.

Interdisciplinaritatea s -a impus în învățământul actual ca urmare a volumului
mare de cunoștințe cu care se confruntă copiii din ziua de azi, informații care
trebuie organizate, selectate, prelucrate, valorificate.

Integrate în procesul educațional din grădiniță, activitățile interdisciplinare au
câteva avantaje care nu pot fi neglijate:
– prin abordarea interdisciplinară se cultivă aptitudinile creative:
flexibilitatea,
fluiditatea, originalitatea, se încurajează unicitatea copiiilor.

– prin organizarea interdisciplinară a conținuturilor educatoarea depășește
granițele limitate ale unei specializări, ceea ce contribuie la formare a la preșcolari a
unei viziuni globale, integratoare asupra temelor abordate și a vieții în general.

– interdisciplinaritatea stimulează interesul preșcolarilor pentru
cunoaștere și îi familiarizează cu tehnici de cercetare diverse.

Interdisciplinaritate a nu anulează monodisciplinaritatea, ci vine ca o
completare la această formă tradițională de organizare a activităților, ea încercând
să diminueze granițele artificiale dintre discipline. Fiecare dintre discipline are
arealul său de conținuturi, metode, d ar toate fac parte dintrun întreg. Acest fapt a
contribuit la regândirea conținutului programelor, a planurilor de

învățământ.

11
La fel ca și jocurile didactice monodisciplinare, activitățile interdisciplinare
au, la rândul lor, câteva funcții. Astfel, ace stea îndeplinesc:
– o funcție cognitivă, care este dată de faptul că, prin corelarea
conținuturilor,
metodelor din domenii diferite se asigură o asimilare mai profundă a cunoștinelor;
– o funcție formativă – interdisciplinaritatea modelează personalitatea
creatoare a
copiilor.

Interdisciplinaritatea presupune abordarea globală, complexă a unui
fenomen, prin care se realizează transferul de cunoștințe, metode de la un domeniu
la altul. Organizarea interdisciplinară a conținuturilor învățării este o carac teristică
a epocii noastre, o dominantă a politicilor educaționale actuale, inclusiv a celei de
la nivel preșcolar. Noul curriculum pentru

învățământul preșcolar recomandă abordarea conținuturilor într -o viziune integrată.
Există mai multe forme de interd isciplinaritate, pentru învățământul preșcolar fiind
importante următoarele două tipuri:
– interdisciplinaritatea ca transfer din domenii învecinate ( ex. matematică
și
cunoașterea mediului – în grădiniță acestea fac parte din domeniul ș tiință);
– interdisc iplinaritatea ca transfer de metode de la o disciplină la alta
(metoda

povestirii utilizată de obicei în activitățile de educarea limbajului poate fi utilizată
și în activitățile matematice pentru predarea spre exemplu a unei cifre – „Povestea
cifrei 7” ).
În procesul de învățământ s -au manifestat trei caracteristici ale interdisciplinarității:
– corelarea oricărei discipline cu matematica;

– interdisciplinaritatea reductivă (corelarea disciplinelor apropiate la
început, apoi a celor mai îndepărtate);

– interdisciplinaritatea integrativă, care prefigurează
transdisciplinaritatea. Interdisciplinaritatea ajut ă subiectul învățării, în acest

12 caz preșcolarul, să își dezvolte o gândire integratoare, îi formează o imagine
unitară asupra realității prin faptul că e l este pus în situația de a observa
legăturile care se pot stabili între discipline diferite. Grădinița în general și
activitățile matematice în special reflectă scopul pregătirii copiilor pentru
complexitatea problemelor vieții, iar cea mai importantă pro blemă de esență
formativă este aceea a transferului celor învățate de copii în cadrul
activităților matematice în alte activități. Utilizarea matematicii
în diverse domenii de viață a dus la depășirea granițelor tradiționale între ramurile
științelor, înt re metodele lor de investigare, transformând matematica într -o
disciplină nucleu. Cunoștințele, priceperile și deprinderile care sunt însușite la
activitățile matematice au aplicabilitate și în alte activități desfășurate în grădiniță,
dar și în viața de z i cu zi. Totodată, celelalte activități pot constitui calea prin care
educatoarea consolidează și evaluează obiectivele matematicii.

Interdisciplinaritatea se poate realiza prin transferul metodelor didactice de la
o disciplină la alta sau prin combinarea disciplinelor în vederea atingerii unui
obiectiv comun. De exemplu povestirile, memorizările și ghicitorile de la educarea
limbajului, observările și experimentele folosite la activitățile de cunoașterea
mediului, exercițiile fizice și jocurile de mișcare de la educație fizică, cântecele și
jocurile muzicale de la activitate muzicală, desenul, pictura, modelajul utilizate în
activitățile artistico -plastice, precum și metodele specifice activităților practice
(colaj, tăiere după contur, aplicație, înșiruire ,etc) pot reprezenta și un mijloc de
consolidare și evaluare al obiectivelor matematicii.

Cunoștințele și deprinderile dobândite în activitățile matematice pot fii
abordate în toate categoriile de activități din grădiniță, acestea contribuind la
fixarea ș i consolidarea conținutului informativ și formativ al activității matematice.
Prin toate activitățile desfășurate în grădiniță atât în sala de grupă, cât și în aer
liber, atât în activitățile dirijate cât și în cele complementare, copiii
sunt puși în situ ația de a manipula și sorta jucării și obiecte, formând mulțimi după
criterii

13
variate, de a așeza obiecte într -o anumită ordine, poziție spațială, de a
număra obiectele cu care vin în contact, toate acestea ducând la formarea de
noțiuni, priceperi și dep rinderi matematice
Prin abordarea interdisciplinară a conținuturilor diferitelor arii curriculare,
educatoarea crează condiții pentru dezvoltarea la preșcolari a capacității de a
realiza mai ușor corelații între domenii diferite de cunoaștere, de a integr a
cunoștințele în domenii diferite și diverse de viață, de a utiliza un limbaj comun
pentru mai multe categorii de activități. Prin aceste activități interdisciplinare copiii
fac primii pași spre conștientizarea faptului că matematica nu este o disciplină
abstractă, dificilă, ci ea poate fi abordată în forme multiple și, de asemenea poate
contribui, prin corelarea cu alte activități, la rezolvarea unor probleme de viață, la
abordarea acestor probleme din unghiuri diferite, dar care se completează reciproc.
Predarea interdiciplinară a matematicii în grădinițe contribuie la
eficentizarea acestui gen de activități deoarece, prin diversitatea formelor de
realizare (jocuri didactice interdisciplinare, memorizări, povestiri, cântece,
modelaj, pictură, colaj, jocur i sportive, etc) prin materialul didactic utilizat, prin
metodele utilizate (tradiționale sau moderne), care depășesc abordarea arhi –
cunoscută a jocului didactic matematic, activizează copiii, le stimulează
creativitatea, le dezvoltă o atitudine critică, l e deschide orizontul spre o viziune
lărgită asupra rolului matematicii în viața omului, îi implică direct în activitate.
Caracterul interdisciplinar al achizițiilor din domeniul matematicii pe care și –
i le însușesc preșcolarii, poate fi relevat în:
– activi tăți de predare -învățare a unor noi cunoștințe;
Ex. Educatoarea poate familiariza copiii cu cifrele prin diverse cântece, povești
despre cifre, ghicitori.
– activitățile de consolidare -evaluare a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor;
Exemplu: în tr-o activitate interdisciplinară Matematică – educarea limbajului cu
tema „ Albă ca Zăpada” educatoarea, pe lângă consolidarea și evaluarea poveștii

14
respective, poate realiza și o evaluare a numerației în limitele 1 -7.

Activitățile interdisciplinare oferă astfel educatoarei oportunitatea de a
proiecta actul didactic și, în acest caz, activitățile matematice în forme variate și
complexe, ceea ce va asigura implicarea activă a preșcolarilor și deci va conduce la
rezultate mai bune obținute în urma evaluărilo r sumative și finale.
Pregătirea preșcolarului pentru școală și viață trebuie făcută în sensul unei
devoltări
dirijate a acelor deprinderi și capacități care vor permite o rapidă și facilă adaptare
la cerințele școlii și societății. Scopul activităților de inițiere a copiilor în
matematică nu este de a -i învăța anumite noțiuni, ci de a -i pune în situații prin care
își dezvoltă procesele de cunoaștere, de venind apți să de scopere relații abstracte
sub aspectul concret al situațiilor întâlnite prin joc și prin activitățile
interdisciplinare.

Rolul mediului educațional în activizarea preșcolarilor
la activitățile matematice

Noul curriculum al învățământului preșcolar acordă o importanță deosebită
modului în care este organizată sala de grupă, mediului educațional, deoarece
acesta are o influență deosebită asupra felului în care se desfășoară activitățile din
grădiniță. Un mediu educațional atractiv, cu materiale didactice diverse, adaptate
vârstei și temei, va reprezenta un stimulent pe ntru copii și va contribui, alături de
metodele didactice, la eficientizarea actului didactic. Se continuă astfel tendința de
organizare a clasei pe sectoare: sectorul „ Bibliotecă”, sectorul „ Științe ”, sectorul
„Joc de masă ”, sectorul „ Joc de rol ”, setorul „Construcții ”, sectorul „Arte”,

15 deoarece ele răspund necesității copiilor de a acționa conform propriilor nevoi.
Ariile de stimulare, prin materialele didactice puse la dispoziția copiilor de către
educatoare, invită preșcolarul să manipuleze, să caute, s ă cerceteze, să observe, să
întreprindă diverse acțiuni, să exploreze, să găsească soluții singur, fără o
îndrumare directă a cadrului didactic. Ele au avantajul că le crează copiilor senzația
libertății mai mari de acțiune decât la activitățile obligatori i, ceea ce facilitează
creativitatea și originalitatea, le dezvoltă spiritul de echipă și de comunicare.

Timpul alocat activităților matematice la grupa pregătitoare nu se limitează
doar la cele 2 activități obligatorii stabilite de programă, ci ele pot f i organizate în
orice moment al zilei, inclusiv la activitățile pe domenii alese, la sectoare. Astfel:
 Sectorul „Joc de masă” este unul dintre sectoarele la care se desfășoară
cele mai 

multe activități cu caracter matematic. Ca și material didactic la a cest sector
educatoarea așează material mărunt, jucării cu care copiii formează mulțimi, le
numără, le compară, jocuri de puzzle, prin care își dezvoltă operațiile gândirii, își
formează și consolidează conceptelele prematematice

(culori, forme, mărimi, l ungimi), efectuează operații cu acestea, își consolidează
capacitatea de raportare cifră -număr, de orientare în spațiu, de comparare a două
mulțimi, de asociere a unei cifre la o mulțime;
 La sectorul „ Știință” se desfășoară activități de cunoașterea mediu lui și
de 

matematică. La acest sector, denumit și „ colțul naturii vii” , preșcolarii efectuează
experimente, observă viețuitoare, plante, fenomen, observații pe baza cărora
realizează comparații, descrieri, serieri.
 Un alt sector amenajat în grupă este s ectorul „Biblioteca ”. La acest
sector copiii 

scriu litere și cifre la calculator, citesc imagini, dar și numără silabele, sunetele,
cuvintele, ascultă, citesc și inventează ghicitori, povești, poezii cu conținut
matematic.

16
 La sectorul „Artă” copiii pict ează, colorează, modelează, ascultă
cântecele despre 

cifre, forme geometrice, rezolvă probleme și exerciții matematice, fișele fiind
adaptate la cerințele sectorului. Desenul, pictura, modelajul, colajul, sunt câteva
metode prin care se pot realiza activ ități matematice.
 La sectorul „Construcții” copiii construiesc din cuburi, cutii și materiale
din natură 

castele, case, obiecte specifice temei săptămânii. În aceste jocuri de construcție ei
își consolidează cunoștințele despre formele geometrice, despr e numere, despre
mărimi, culori, poziții spațiale, realizează comparații, asocieri, stabilesc asemănări,
deosebiri între două elemente

( 2 cuburi, 2 bețe, 2 jucării utiilizate la construcție), se orientează în spațiu, își
dezvoltă coordonarea ochi – mână.

Modalități de activizare a preșcolarilor la activitățile
matematice
Exemple de activități matematice cu caracter interdisciplinar:
Activitățile matematice în grădiniță sunt unele dintre cele mai prolifice
categorii de activități, acestea putând fiind abordate în forme foarte variate, în orice
moment al zilei, atât la activitățile alese, cat și la cele obligatorii, atât ca formă de
organizare monodisciplinară, ca activitate de sine stătătoare, cât și în cadrul
actvităților interdisciplinare. Orice activitate din grădiniță poate constitui pretext
pentru însușirea conceptelor prematematice specifice preșcolarității.
 Interdisciplinaritatea activități matematice – cunoașterea
mediului: 
Una dintre categoriile de activități din grădiniță, prin care se pot consolida
cunoștințe matematice sunt activitățile de cunoașterea mediului.
De exemplu, în activitățile de “ observare” ale plantelor, animalelor,

17 fenomenelor se
face întotdeauna apel la cunoștințe matematice. Astfel, copiii stabilesc forma,
culoarea, lungimea diverselor componente ale obiectelor studiate (forma capului,
ochilor, urechilor, la animale,
forma unor fructe, legume), se familiarizează mai bine cu noțiuni de întreg,
jumătate, sfert, rotund, oval, compară pentru a stabili dimensiunile (mai ma re-mai
mic, mai lung -mai scurt, mai gros -mai subțire), se familiarizează mai bine cu
pozițiile spațiale ( câinele are 4 picioare, 2 în față, 2 în spate).

– „experimentele” oferă și ele posibilitatea integrării noțiunilor
matematice.

De exemplu la experime ntul „ Grâu l”, copiii măsoară adâncimea stratului de
pământ din cutie, cantitatea de apă (volum), temperatura, măsoară lungimea firului
de iarbă, observă culorarea firelor de grău, a semințelor, mărimea acestora, fac
comparații între rezultate pentru a cons tata evoluția plantei.

La experimentul „ Apă, gheață, zăpadă” compară temperaturi (rece, cald,
fierbinte), observă comportamenul apei în diferite stadii de agregare, dar și aspecte
legate de volum.

Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de
măsură, întrebuințând un vocabular adecvat își poate găsi, de asemenea, sprijin în
activitățile de cunoașterea mediului.

Calendarul naturii, pe care copiii îl completează în fiecare dimineață, este și
el o modalitate atractivă de consoli dare a numerelor. El formează șirul numeric
crescător, formează șirul zilelor săptămânii, se familiarizează cu lunile anului, află
cum se scrie anul, câte luni are anul, câte anotimpuri sunt.

 Interdisciplinaritatea matematică -educarea limbajului : 
Unul d in obiectivele educării limbajului este acela de a dezvolta exprimarea
verbală și scrisă, limbajul fiind principalul instrument prin care se poate realiza
orice activitate din grădiniță, inclusiv cele matematice. Petru a se transmite

18 informațiile trebuie s ă existe un mobil, iar acesta este limbajul, iar în acest caz,
limbajul matematic. Niciun preșcolar nu va înțelege ceea ce educatoare îi explică la
matematică dacă nu are un vocabular matematic corespunzător.

În ceea ce privește metodele folosite cu precă dere în activitățile de educarea
limbajului și care pot fi utilizate și la activitățile matematice, cele mai întâlnite
sunt: memorizarea, povestirea, ghicitorile.

– „memorizările” sunt unele dintre cele mai cunoscute metode didactice
utilizate în grădiniț ă.
Poeziile pot avea diferite teme: viața plantelor și animalelor, copilăria, munca,
meseriile, etc..

Poeziile pot fi însă, în acest caz, și resursă pentru însușirea, consolidarea și
evaluarea obiectivelor prematematice.

De exemplu, în poezia „ Cum să fac i un curcubeu” cei mici învață culorile pe
care le au elementele din natură, din poezia „ Sfatul degetelor” copiii își însușesc și
compară mărimi (mare, mic, mijlociu). Cu ajutorul poeziilor, preșcolarii pot învăța
să numere, să efectueze operații de adunar e și scădere, să compună probleme
simple. Reținem aici poeziile numărători și poezii folosite în activitățile matematice
pentru efectuarea operațiilor de adunare și scădere.

Poeziile numărătoare sunt foarte apreciate de preșcolari, ei învațând matematica în
joacă, fără să își propună acest lucru în mod evident. De exemplu, poezia „ Livada”
de Ion Creangă poate constitui, pe lângă valoarea sa literară, un pretext minunat
pentru numărătoare în limitele 1 -10.

Învățând versurile poeziei copiii își însușesc și apoi își consolidează numerația, iar
în poezia “ Numărând până la zece”, de Radu Felican, copiii se familiarizează cu
formele cifrelor și cu șirul numeric în limitele 1 -10 (anexa 1).

În jocurile distractive copiii utilizează și o mare varietate de poezii
numărători din folclorul copiilor (vezi anexa 2).

Fie că sunt create de un poet recunoscut, fie că sunt inventate de ei în jocurile
lor, poeziile -numărătoatoare sunt îndrăgite de cei mici, asigură participarea activă

19 și deci interiorizarea cunoștințelor.

Mici rime, în care să fie integrate noțiuni matematice, pot fi create de
educatoare sau chiar de preșcolari, la grupa pregătitoare. O categorie de astfel de
poezii sunt poeziile -problemă .

„Poeziile -problemă” au avantajul că transferă în versuri o dilemă c u conținut
matematic, ceea ce le face mai atractive, asigură captarea atenției preșcolarilor
(anexa 3).

– „povestea” poate fi și ea o metodă utilizată în activitățile matematice,
cu precădere cele de însușire a noilor cunoștințe.

Povestirea reprezintă „ o metodă expozitivă prin care educatoarea transmite unele
cunoștințe care nu pot fi dobândite de copii prin experiența personală” (Ibidem).
Pentru consolidarea -evaluarea numerației educatoarea poate activiza preșcolarii
prin:
– povești din tezaurul lumii care oferă ocazia efectuării unor numărători,
precum și
a operațiilor cu cifre.
Ex. Poveștile precum “ Capra cu 3 iezi””Albă ca Zăpada și cei 7
pitici”,”7 dintr -o
lovitură”, “Cei 3 purceluși” pot fi mijloc de consolidare -evaluare a numerației în
concentrul
1-3, 1-7. Copii numără personajele care participă la fiecare scenă din poveste,
efectuează scăderi: (“ După ce lupul a mâncat un ied, câți iezi au mai rămas? 3 –
1=2”)., adunări : (“În casa piticilor locuiau 7 pitici. Câți locatari sunt în căsu ță
după sosirea Albei ca Zăpada? 7 +1=8”).
– povești cu caracter pur matematic, create de educatoare special pentru
activitățile matematice din grădiniță.

Poveștile matematice utilizate ca și metodă în acest gen de activități pot fii folosite
pentru conso lidarea cifrelor, pentru efectuarea unor operații de adunare și scădere.

Din povești se pot desprinde caracteristici ale personajelor prin care se

20 consolidează forme, culori, mărimi, poziții spațiale, timpul etc. De exemplu din
povestea „ Albă ca Zăpada” copiii află că prințesa avea fața albă ca și zăpada,
buzele roșii ca sângele, părul negru ca abanosul, în povestea „ Capra cu trei iezi”
cei mici identifică mărimi: mare, mic, mijlociu.

Acțiunea unor povești se petrece „ sus, în văzduh” , sau” jos, în lumea d e sub
pământ” , seara zmeul a venit acasă, prințul a vegheat toată noaptea, cei doi s -au
luptat „ zi de vară până -n seară”
– „ghicitorile” sunt și ele metode îndrăgite de copiii din grădiniță, utilizate
pentru evaluarea cunoștințelor din diverse activități.

De exemplu, la sfârșitul proiectul tematic despre „ Toamnă” , întro activitate de
evaluare a operațiilor prematematice educatoarea și copiii au creat ghicitori, pe
care ceilalți trebuiau să le rezolve.

Exemple: „ E fruct, e roșu, rotund, miezul e alb, semin țele sunt maro (mărul), are
formă lunguiață, îl luăm de la piață, verde e culoarea lui, și nu îl dau nimănui
(castravetele)”.

Metoda ghicitorilor poate fi aplicată și la matematică, în cazul consolidării –
evaluării cifrelor și a operațiilor cu cifre. Cu aj utorul ghicitorilor se pot consolida
cifrele, se pot rezolva probleme (vezi anexa 5).

Ghicitorile sunt o metodă prin care educatoarea captează atenția copiilor,
condiție importantă pentru activizarea acestora în vederea atingerii obiectivelor
matematice s pecifice.

Poveștile, poeziile și ghicitorile sunt o resursă inepuizabilă pentru asigurarea
unui climat atractiv de acțiune pentru copii, ele crează condiția implicării active în
activități, inclusiv al celor matematice, deoarece ele răspund nevoii celor m ici de
miraculos, îi scot din obișnuință, îi transpun într -o lume a ludicului, a basmului, a
jocului. Condiționate de talentul educatoarei de a le transpune în viu grai, poveștile,
poeziile și ghicitorile matematice pot consitui o formă activă de realizare a
obiectivelor matematicii în grădiniță.

21  Interdisciplinaritatea matematică – educație fizică: 
Educația fizică este o activitate cu rol important în grădiniță deoarece asigură
dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor pe plan fizic. Mișcarea, sportul repre zintă
una dintre activitățile cele mai îndrăgite de copii, fapt care trebuie exploatat de
educatoare în sensul utilizării ei cât mai dese, implicit în cadrul activităților
interdisciplinare.

Astfel, activitățile de educație fizică pot fi corelate cu activ itățile matematice
pentru atingerea obiectivelor matematice. În momentul în care se efectuează
exercițiile de orientare în spațiu de la începutul activității, când preșcolarii, așezați
în șir, efectuează întoarceri spre stângă și spre dreapta se consolidea ză concepte
prematematice: poziții spațiale, orientarea în spațiu. Tot la educație fizică ei
efectuează sărituri în față și în spate, merg sau aleargă cu ocolirea unor obstacole
prin stânga sau prin dreapta, iau distanță între ei ( o lungime de braț), alea rgă pe o
distanță dată, se întrec la alergare, stabilind cine a avut timpul cel mai bun.

Consolidarea -evaluarea numerației se pot realiza și în exercițiile de
gimnastică sau în exercițiile în care se urmărește păstarea ritmului. În timpul
exercițiilor de încălzire copiii merg ca soldații în pas cadențat 1 -2, așezați în
formații ei efectuază alergări pe loc, îndoiri, răsuciri, aplecări, sărituri și mențin
ritmul numărând în limitele 1 -8.

La alergările de viteză și la săriturile în lungime ei își măsoară di stanța,
compară rezultatul cu al colegilor, la așezarea în șir sau în diferite formații
educatoarea poate stabili un număr dat de copii pe ficare rând.

 Interdisciplinaritatea activități matematice – activități artistico –
plastice și 
practice:
Activită țile artistico -plastice (desenul, pictura, modelajul) și cele practice
sunt alte categorii de activități utilizate în grădiniță și la care preșcolarii participă

22 activ. Aceste activități au o serie de avantaje: materialele utilizate sunt numeroase
și atract ive vizual, rezultatele obținute sunt unele vizibile, palpabile, copiii pot
vedea progresul, pot face singuri observații, comparații și, mai ales, aceste activități
sunt propice pentru acțiune directă și răspund atracției copiilor pentru frumos. Pe
lângă r olul lor în dezvoltarea simțului estetic și în dezvoltarea motricității, aceste
activități pot fi utlizate de educatoare pentru realizarea unor activități matematice.

Spre exemplu prin desen, pictură, modelaj se evaluează culori, forme, poziții
spațiale, mărimi, lungimi, scrierea cifrelor, mulțimi.
La activitățile de modelaj, preșcolarii își consolidează practic dimensiunile
de mic -mare -mijlociu, gros -subțire (de exemplu, „ mărul mare – mijlociu – mic”,
„morcovi pentru iepurași groși și subțiri”, „pănglicuț e late și înguste” etc.),
formele unor obiecte, la desen și pictură copiii sunt învățați să -și încadreze lucrările
în pagină, să păstreze proporțiile.

În ceea ce privește activitățile practice, copiii taie după contur, împletesc,
înșiră, lipesc atâtea ele mente câte le arată cifra, cu un element mai mult – mai puțin
decât colegul. Activitățile practice, în corelație cu activitățile matematice
antrenează activ copiii în acțiuni de numărare, comparare a mulțimilor, înșiruire
numerică, efectuarea unor operații simple de adunare și scădere.

Prin îndoirea unei coli de hârtie de formă pătrată sau dreptunghiulară, copiii
pot obține obiecte cunoscute, realizând diferite teme ca: „ Batista”,
„Paharul”,”Solnița” , sau pot să -și confecționeze jucării: „ Barca”, „Avionul” ,
„Vaporul”, „Morișca”,”Broscuța”, etc. Atunci când taie după contur forme
geometrice, copiii își însușesc mai ușor forma lor, culoarea, iar prin realizarea unor
aplicații cu aceste figuri se exersează operațiile gândirii și se cultivă imaginația
creatoare .

În activitățile de înșirare, copiii realizează șiraguri alternând forme, culori,
mărimi, lungimi, grosimi, numără, își consolidează într -un mod practic cunoștințele
dobândite în activitățile matematice.

23 Activitățile matematice se poate realiza într -o multitudine de forme, inclusiv
prin utilizarea unor metode precum desenul, pictura, modelajul, activitatea practică,
aceste activități fiind o alternativă viabilă la fișele matematice tradiționale.

 Interdisciplinaritatea activități matematice – educație muzicală 
Activitățile de educație muzicală includ cântece și jocuri muzicale cu teme
diferite din viața oamenilor, plantelor, animalelor.

O categorie de cântece, care pot fi utilizate în activitățile matematice, sunt
cântecele -numărători . Preluate din folclorul copiilor sau create chiar de ei, aceste
cântece asigură într -un mod plăcut consolidarea număratului. De asemenea
educatoarea poate introduce într -o activitate muzicală elemente de adunare și
scădere, de consolidare a cifrelor. Cântecele care au î n conținut cifre sunt
numeroase. De exemplu pentru consolidarea număratului educatoarea poate apela
la cântece precum: „ 10 elefanți”, „Hai să zicem una”, „10 negrii mititei” , pentru
consolidarea numerației în limitele 1 -10 – „Cântecul numerelor” (anexa 6).
În lucrarea „ Aritmetica muzicală” profesoara Sofica Matei a eleborat o serie
de cântece cu adunări și scăderi cu 1 -2 unități. Ele au o linie melodică simplă, iar
fiecare cântec are o strofă care se repetă, cu mici variații de cuvinte (se schimbă de
obicei numerele). În majoritatea cântecelor predomină dialogul, astfel ele devin
simple probleme de calcul oral (anexa 7).

În jocurile lor distractive copiii folosesc cântecele -numărătoare. Ei numără
ca să elimine adversarii din joc, ca să -și împartă jucăriile sau dulciurile. Aceste
cântece nu sunt însă doar o formă de divertisment, ci o formă atractivă de învățare –
consolidare – evaluare a numerelor.

Din exemplele de mai sus s -au identificat doar câteva idei de corelare a
matematicii cu una dintre celelalte c ategorii de activități din grădiniță.
Interdisciplinaritatea însă nu impune o anumită limită în ce privește numărul de

24 activități implicate, într -o singură activitate se pot aborda conținuturi specifice mai
multor categorii de activități, bineînțeles educa toarea încercând să evite
generalizarea prea mare și să păstreze o anumită limită, care să asigure atingerea
obiectivelor propuse și deci succesul activității desfășurate. De exemplu, în
activitatea de memorizare a poeziei „ Geometrie” de Monica Lenos, se c onsolidează
cunoștințele copiilor referitoare la formele geometrice, iar prin asemănarea acestor
forme cu obiecte din mediul înconjurător copiii pot fii solicitați să realizeze desene,
să picteze sau să modeleze formele geometrice pe care le învață în poez ie. Intră
astfel aici elemente de educarea limbajului – activitate matematică și activitate
artistico -plastică (anexa 8).

Posibilitățile de corelare a activităților matematice din grădiniță cu celelate
tipuri de activități sunt multiple. Depinde doar de c apacitatea și talentul cadrului
didactic de a reuși să combine într -un mod armonios aceste activități astfel încât să
reușească însușirea conștientă, activă, păstrarea și aplicarea în practică a noțiunilor
matematice predate.

Modalități de utilizare a metodelor activ -participative în
activități matematice la grupa mare :

Una din căile prin care educatoarea antrenează preșcolarii în cadrul
activităților matematice este aceea de utiliza o serie de metode cu caracter activ,
bazate pe acțiune directă , pe manipulare, observare, colaborare, investigație
personală. Alături de jocul didactic matematic, metodă preponderentă în cadrul
acestui gen de activități din grădiniță, în ultimul timp au început sa fie tot mai mult
abordate o serie de metode noi, meto dele activ -participative. Iată, în continuare,
câteva exemple de folosire a acestor metode la activitățile matematice.

 Metoda brainstorming 

25
„Asaltul de idei” este o metodă de grup care contribuie la dezvoltarea
creativității, solicită gândirea divergent ă, solicită copiii să găsească soluții variate și
personale la o problemă.

Această metodă poate fi utilizată în grădiniță la toate categoriile de activități,
chiar și la activitățile matematice. Spre exemplu, într -o activitate de evaluare a
cifrei 2, educ atoarea solicită copiii să dea exemple de situații în care au întâlnit
această cifră. Ex: oamenii au 2 ochi, 2 mâini, 2 picioare, păsările au 2 aripi, prințul
are 2 frați vitregi, cifra 2 seamănă cu o lebădă, cifra 2 o întâlnim în povești, poezii,
etc.

Activitatea are pe de o parte scopul de a evalua noțiuni matematice dar, de
asemenea, se consolidează și evaluează cunonștințe ce țin de cunoașterea mediului
sau de educarea limbajului, ceea ce face ca activitatea să devină una
interdisciplinară.

Ex. Catego ria de activitate: activitate interdisciplinară (activitate
matematică -educarea limbajului);
Tema: „Găsește cât mai multe cuvinte cu 4 silabe!”
Grupa: pregătitoare;
Forma de realizare: brainstorming;
Forma de organizare: frontală;
Scop:
– evaluarea n umerației în limitele 1 -4, dezvoltarea capacității de a despărți
cuvinte în silabe, dezvoltarea gândirii și a capacității de a transfera cunoștințe dintr –
un domeniu în altul
(matematică -educarea limbajului);
Obiective operaționale:
O1 să de exemple de c uvinte cu 4 silabe;
O2 să despartă cuvintele în silabe;
O3 să identifice cuvintele eronate (care nu au 4 silabe);
Strategii didactice:

26

– metode didactice: conversația, explicația, brainstormingul;
– material didactic: o coală de carton albă, carioci;
Desfășurarea activității:
Educatoarea le spune copiilor să dea exemple de cuvinte cu 4 silabe.
 Copiii exemplifică, iar educatoarea le scrie pe carton. La sfărșit se
evaluaează frontal răspunsurile și se identifică cuvintele care nu au
respectat sarcina. 

 Metoda răspunsul prin rotație 
Această metodă oferă posibilitatea copiilor de a găsi mai multe soluții la o
problemă.

În prima etapă se formează 4 grupuri. Educatoarea expune o problemă. Fiecare
grup caută, separat, soluții la problema prezentată. Dup ă 5 minute, grupurile își
schimbă locul. După ce fiecare grup a trecut pe la toate cele 4 locuri, se discută
frontal și se stabilesc concluziile finale.

La matematică ea poate fi utilizată în activitățile de consolidare -evaluare a
compunerilor, descompune rilor, a operațiilor de adunare și scădere, a conceptelor și
operațiilor cu concepte prematematice.

Ex.: Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (desen -activitate
matematică -cunoașterea mediului);
Tema : „Cifre fermecate” ;
Grupa: pregătit oare;
Forma de realizare: joc didactic interdisciplinar;
Forma de organizare: pe grupuri, frontal;
Scop:
– evaluarea numerației în limitele 1 -10, evaluarea asocierii cifrelor în
limitele 1 -10 la
mulțimi de elemente din viața de zi cu zi sau din poveșt i;
Obiective operaționale:

27
O1 să deseneze mulțimi de obiecte din natură în funcție de o anumită cifră (1
soare, 2 mâini, 3 iezi, 4 – animal cu 4 picioare, etc);
O2 să deseneze o singură dată o mulțime de elemente;
O3 să asocieze toate cifrele de la 1 l a 10 câte unei mulțimi de elemente;
O4 să colaboreze pentru găsirea cât mai multor soluții;
Strategii didactice:
– metode utilizate : răspunsul prin rotație, desenul;
– material didactic : 4 coli de carton, culori.
Desfășurarea activității:
Educatoarea î mparte copiii în 4 grupuri. Fiecare grup, prin rotație, are
sarcina de a desena elemente din natură care pot fi asociate cu cifre: ex cu cifra 1 –
soare, lună, un castel, cu cifra 2: oameni care au 2 picioare, 2 mâini), cu cifra 3 (3
iezi, 3 prinți), cifra 4 – animale) 4 picioare), etc.

 Metoda 6 -3-5: 

Se numește astfel deoarece presupune împărțirea copiilor pe 3 grupe de câte
6 copii. În fiecare grup unul dintre membrii elaborează o idee, care sunt
îmbunătățite de ceilalți 5 membrii ai grupului. La sfărșit, fiecare grup își prezintă
ideea, ajungându -se astfel la 3 concluzii finale referitore la tema dată. Această
metodă poate fi utilizată la matematică în activitățile de evaluare.

Ex: Categoria de activitate : activitate matematică;
Tema: „Livada de meri” ;
Grupa: pregătitoare;
Forma de realizare: joc didactic;
Forma de organizare: pe grupuri;
Scop :
– evaluarea numerației 1 -10 și a capacității de a descompune cifra 10;
Obiective operaționale:
O1 să numere, crescător și descrescător, în limitele 1 -10;

28 O2 să descompună 10 mere în 2 grupe;
O3 să identifice, prin colaborare, cât mai multe soluții posibile;
Metode didactice : metoda 6 -3-5, explicația, conversația;
Desfășurare: Educatoarea împarte copiii pe 3 grupe și le citește o problemă:

„Maria și And rei au o livadă de mere. Ei adună merele, pe care trebuie să le așeze
în 3 lăzi. Cum pot ei împărții merele? La fiecare grup un copil oferă o soluție, iar
ceilalți 5 identifică alte posibilități de descompunere”.

La sfărșitul activității cele 3 grupe își împărtășesc cele descoperite, copiii
observând toate soluțiile de descompunere găsite.

 Metoda bulgărelui de zăpadă 
Este o metodă în care se împletesc activitatea individuală cu activitatea pe
grupe în vederea rezolvării unei sarcini. Metoda presupune m ai multe etape. În
prima fază se expune problema, în faza a doua copiii caută individual, apoi în
perechi și în cele din urmă pe grupuri mai mari, timp de câte 5 minute soluții la
problema expusă. La sfârșit grupurile își prezintă soluțiile și se stabilesc
concluziile.
Metoda are avantajul că implică activ copiii, le dezvoltă motivația,
încrederea în ei, îi stimulează să caute soluții, să coopereze. Ea poate fi aplicată în
cadrul activităților din grădiniță, inclusiv la activitățile matematice. La activităț ile
matematice educatoarea poate folosi metoda bugărelui de zăpadă pentru a căuta
împreună cu preșcolarii de grupa pregătitoare răspunsuri la întrebări precum: “ La
ce folosesc pătratele? Cum poți măsura un dulap fără riglă? La ce folosesc cifrele?
Unde s -au ascuns formele geometrice? Cum putem descompune o cifră? Găsiți
adunări sau scăderi care au ca rezultat o cifă”.

Ex. Categoria de activitate : activitate interdisciplinară (activitate
matematică – cunoașterea mediului – educarea limbajulu i- educație pentru
societate);
Grupa: mare ;

29
Tema: „În lumea matematicii!”;
Mijloc de realizare: joc didactic interdisciplinar;
Forme de organizare: frontal, pe grupuri;
Scop:
– dezvoltarea unei atitudini pozitive față de matematică prin
identificarea, exemplificarea și demonstrarea unor situații de viață în care
matematica poate fi aplicată;
Obiective operaționale:
O1 să identifice, pe grupuri, situații din viața de zi cu zi în care poate fi utilă
matematica; O2 să demonstreze veridicitatea afirmații lor făcute;

O3 să identifice, prin cooperare, cât mai multe utilizări ale matematicii în
viața umană; O4 să conștientizeze rolul matematicii în viața de zi cu zi;
Strategii didactice:
– metode și procedee : jocul didactic interdisciplinar, metoda
bulgărelu i de zăpadă, explicația, demonstrația;

– material didactic : trăistuță, cifre, jetoane cu imagini, orgă de jucărie,
elemente din natură, imagini din povești, obiecte de măsurare a cantității,
lungimilor, etc.
Desfășurarea activității:
Educatoarea anunță tema și obiectivele activității: Identificarea aspectelor de
viață în care poate fi utilizată matematica. În prima fază copiii caută individual cât
mai multe răspunsuri. După 5 minute ei formează perechi și își prezintă soluțiile
găsite, iar în faza a trei a se împart în grupuri de câte 6 copiii. Fiecare grup discută
timp de 5 minute despre utilitatea pe care matematica o are în viața de zi cu zi.
După cele 5 minute, fiecare grup își expune ideile.

Ex: Folosim matematica când: mergem la cumpărături, facem s port, cântăm un
cântec, în povești sunt numere, numărăm stelele (frunze, petale, flori); măsurăm
ceva; cântărim făina pentru prăjituri, etc.
La obținerea performanței, copiii vor explica și demonstra câteva dintre afirmații.

30

De exemplu, ei vor număra pet alele unei flori, vor cântări un ou, vor da exemple de
povești în care întâlnim cifre sau alte elemente specifice matematicii (culori,
mărimi, forme), vor interpreta la orgă de jucărie un căntecel cu ajutorul cifrelor.

La sfârșitul activității educatoarea și copiii concluzionează că matematica este
indinspensabilă în viața noastră.

 Metoda ciorchinelui 

Această metodă este utilizată în etapa de consolidare -evaluare a
cunoștințelor, prin care se stimulează stabilirea de conexiuni între idei, găsirea unor
noi sensuri la idei mai vechi.
Etapele după care se desfășoară o activitate bazată pe această metodă presupun:
– copiii primesc individual o fișă în centrul căreia este expusă o idee;
– copiii scriu sau desenează în jurul ideii cuvinte, cifre, imagini lega te de
aceasta;
– la sfărșit se discută frontal ideile găsite.

La activitățile matematice metoda poate fi aplicată, spre exemplu, în rezolvarea
unor probleme de adunare și scădere, compunere și descompunere.

Ex. Categoria de activitate: activitate interd isciplinară (activitate matematică –
activitate -artistico -plastică -educarea limbajului);
Grupa: mare ;
Tema: „Întâmplări cu cifre!”
Mijloc de realizare: desen;
Forme de organizare: individuală, frontală;
Scop:
– consolidarea numerației în limitele 1 -10, identificarea unor situații, povești,
elemente din natură în care preșcolarii au întâlnit această cifră, dezvoltarea
gândirii și încrederii în sine;
Obiective operaționale:
O1 să scrie în centrul unei coli de hărtie cifrele în limitele 1 -10;

31
O2 să dese neze în jurul cifrei imagini reprezentând mulțimi în limitele 1 -10
(10 degete, 10 negrii mititei, nota 10, o floare cu 10 petale, 10 bani, elemente din
povești care pot fi numărate – 7 pitici, 3 prințese);

O3 să asocieze cifra la o mulțime;
O4 să compare mulțimi de elemente formate pe fișă;
O5 să își expună soluțiile găsite;
Strategii didactice:
– metode și procedee: metoda ciorchinelui, explicația, demonstrația, desenul.
– material didactic: foi de hârtie, culori;
Desfășurarea activității:
Copiii pri mesc câte o foaie de hârtie și li -i se cere să scrie în mijlocul ei cifrele
de la 1 la 10.

Apoi, în jurul acestor cifre, ei sunt solicitați să deseneze tot ce cred ei că are
legătură cu cifrele: la ce vă gândiți când auziți o cifră? Dați exemple de elemen te
(obiecte), de personaje din povești care pot forma o mulțime în limitele 1 -10.

Copiii formează, prin desen, mulțimi: 4 magi, 1 soare, 5 petale, 2 frați, 3 iezi,
asociind cifra corespunzătoare. Se expun apoi ideile. Se fac comparații între
mulțimi pentr u a se concluziona că o cifră poate fii, un număr de elemente pot fi
întâlnite în mai multe situații.

 Metoda cadranelor : 

Această metodă presupune împărțirea unei coli de hârtie în 4 căsuțe (
cadrane), fiecărui cadran revenindu -i o sarcină didactică. De și această metodă se
aplică de obicei la școală și mai mult la literatura română, ea poate fi adaptată și
pentru activitățile matematice din grădiniță.

Ex. Categoria de activitate: activitate interidiciplinară (activitate
matematică – educarea limbajului – activitate artistico -plastică);
Tema : „Căsuța din oală”;
Grupa: mare;

32 Forma de realizare: joc didactic interdisciplinar;
Forma de organizare : individuală;
Scop :
evaluarea capacității de rezolvare de probleme, evaluarea numerației în
limitele 1 -6 și a adunării cu o unitate,
Obiective operaționale :

O1 să prezinte, pe scurt, povestea „ Căsuța din oală” ;
O2 să deseneze în fiecare cadran personajele dintr -o secvență din poveste;
O3 să scrie operația de adunare cu o unitate specifică fiecărei secvențe;

O4 să identifice în ultimul cadran câte personaje au mai
rămas în căsuță;
Strategii didactice:
– metode didactice : metoda cadranelor, desenul, povestirea;
– mijloace didactice : power -point, creioane colorate, foi A4 împărțite în cele
4 cadrane.
Desfăș urarea activității:
Educatoarea și copiii redau câte o secvență din povestea “ Căsuța din oală” .
Fiecare secvență este transpusă de către educatoare în activitatea matematică, prin
transformarea ei într -o problemă. Copiii primesc câte o foaie împărțită în 6 cadrane.
În primul cadran, pe baza primei secvențe, ei desenează personajele (1 șoricel) și
asociază cifra 1. La cel de -al doilea cadran copiii desenează respectând cerința de la
a doua secvență. Pe rând, în primele cadrane, ei desenează personajele
corespunzătoare unei secvențe din poveste și află numărul de personaje prin
efectuarea adunării. În ultimul cadran copiii descoperă câte personaje au mai rămas
la sfârșit în căsuță (nici unul, pentru că a fost stricată de Moș Martin).

 Metoda diagramelor Venn : 

Diagramele Venn sunt 2 diagrame intersectate la mijloc, rezultând astfel încă
o diagramă comună celorlalte 2. Metoda poate fi aplicată în activitățile de

33
consolidare și evaluare a cunoștințelor, inclusiv la activitățile matematice.

Ex. Categoria de ac tivitate: activitate interdisciplinară (activitate
matematică – cunoașterea mediului – activitate artistico -plastică);
Tema : „Cu ce călătorim?”;
Grupa:mare ;
Forma de realizare: desen;
Forma de organizare: pe grupuri, frontală;
Scop:
– evaluarea cunoști nțelor despre mijloace de locomoție și a numerației 1 -10;
– evaluarea poveștii „ Căsuța din oală”;
Obiective operaționale:
O1 să deseneze în prima diagramă mijloace de locomoție
cu motor; O2 să deseneze în a doua diagramă mijloace de
locomoție fără motor;

O3 să deseneze în intersecție mijloace de locomoție care pot fi și cu
motor și fără; O4 să scrie cifra corespunzătoare fiecărei mulțimi;
Strategii didactice:
– metode didactice: metoda diagramelor Venn, desenul, conversația,
explicația.
– material didacti c: foi de desen cu cele 3 diagrame, culori, imagini cu
mijloace de
locomoție.
Desfășurarea activității :
Copiii se împart în 4 grupuri și fiecare grup primește o foaie pe care sunt
desenate diagramele Venn. În prima diagramă ei vor desena mijloace de lo comoție
cu motor (avion, mașină, tramvai, tren, etc), în ce -a de -a doua – mijloace de
locomoție fără motor (bicicletă, barcă, căruță), iar în intersecția lor, mijloace de
locomoție care pot fi și cu și fără motor (barca). Se formează mulțimi, se numără
elementele și se compară. La sârșit se face evaluarea lucrărilor prin metoda turul
galeriei.

34

 Metoda cubului : 

Este reprezentată printrun cub, fiecare față a cubului având o cerință. Astfel,
fața 1 – să descrie, fața 2 – să compare, fața 3 – să analizeze, f ața 4 – să asocieze, fața
5 – să aplice; fața 6 – să argumenteze. Metoda este utilizată atunci când se dorește
cercetarea unei teme din mai multe puncte de vedere. La matematică metoda are de
încă de la început utilitate, deoarece prin intuirea cubului ei observă câte fețe, câte
muchii sau colțuri are cubul, ce formă, mărime sau culoare au.

Ex. Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (activitate
matematică – cunoașterea mediului – activitate practică);
Tema : „Anotimpurile” ;
Grupa:mare ;
Forma de realizare: colaj;
Forma de organizare : frontală, individuală;
Scop:
– consolidarea cunoștințelor despre cele 4 anotimpuri, consolidarea operațiilor
prematematice, a capacității de a forma mulțimi și de a raporta cifra la număr;

Obiective operațio nale:
O1 să descrie cele 4 anotimpuri, identificând atâtea caracteristicici
câte îi arată cifra aleasă din săculeț;
O2 să compare anotimpurile, precizând asemănări și deosebiri;

O3 să analizeze elemente specifice fiecărui anotimp ( ex. fructe,
frunze, f lori), precizând culoare, formă, mărime, formând mulțimi;
O4 să asocieze fiecărei mulțimi de elemente cifra potrivită;

O5 să realizeze un colaj cu elementele specifice
fiecărui anotimp; O6 să argumenteze alegerea făcută;
Strategii didactice:
– metode did actice : metoda cubului, explicația, conversația, colajul;

35 – material didactic : un săculeț cu cifre și imagini specifice celor 4
anotimpuri, un

cub pe care sunt desenate (pe fața 1 – 4 zâne reprezentând anotimpurile – descrie,
fața 2 – 2 coșuri – compară, fața 3 – un măr, un ghiocel, un brad și un soare –
descrie, fața 4 – mulțimi de elemente specifice anotimpurilor – asociază, fața 5 –
rama unui tablou, fața 6 – semnul întrebării
– argumentează), foarfeci, lipici, carton.
Desfășurarea activității:
Un c opil aruncă cubul și răspunde la întrebarea aflată pe fața de sus a
acestuia. Pe fiecare față a unui cub, este redată printr -un desen o sarcină, o
problemă referitoare la noțiunile matematice și de cunoșterea mediului însușite de
preșcolari până la acel mo ment.:
– fața 1: să descrie unul din cele 4 anotimpuri;
– fața 2: să compare (2 anotimpuri, două fructe, legume, etc.), utilizând
concepte prematematice (formă, mărime, culoare, grosime, lungime) și noțiuni
precum: mai mare, mai
mic, mai gros, mai lung, e tc;
– fața 3: să analizeze un fruct, o legumă, un element specific unui anotimp;
– fața 4: să aplice cunoștințele dobândite despre anotimul în care se află (de
exemplu,
să prepare o salată de fructe de toamnă);
– fața 5: să asocieze elemente la anotimpul p otrivit;
– fața 6: să argumenteze alegerea făcută;

 Metoda hărții conceptuale 
– este o metodă activ -participativă utilizată de obicei în activitățile de
evaluare, dar
poate fi și un mijloc de însușire și consolidare a unor noi cunoștințe, metodă care
presupune stabilirea de legături, de relații între cunoștințe vechi și cunoștințe noi.
Această metodă este reprezentată printr -un grafic în mijlocul căruia este redată

36 ideea principală, iar pe margini, în jurul ei, sunt elaborate ideile secundare, care
derivă de la cea principală, rezultând astfel harta conceptuală.

Metoda poate fi utilizată la activitățile matematice, spre exemplu la
consolidarea și evaluarea unei cifre, a numerației, la efectuarea operațiilor de
adunare, scădere, descompunere.

Exemple de de teme: „ Unde întâlnim cifra 2? „ (se scrie în mijloc cifra 2 și se
desenează în jurul ei mulțimi de elemente corespunzătoare: 2 mâini, 2 ochi, 2
picioare, 2 frați vitregi, zmeu cu 2 capete, 2 iezi neascultători, etc.), „ Grădinița
noastră” (se desenează î n mijloc grădinița, iar pe margini sunt desenate sălile de
grupă cu uși, ferestre, mobilier, jucării. Se formează mulțimi, se asociază cifrele
corespunzătoare se compară mulțimile), „ Harta orașului” (se reprezintă grafic
clădiri, spații verzi – se formează mulțimi, se asociază cifra), “ Cutia cu bomboane”
(pentru consolidarea -evaluarea descompunerilor – se redă în mijloc o cutie cu un
număr de bomboane stabilit de educatoare, iar copiii realizează în jurul ei
descompuneri, etc..

Ex. Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (activitate matematică –
cunoașterea mediului);
Grupa: mare ;
Tema: „Fructele anotimpurilor!”
Forma de realizare: metoda hărții conceptuale;
Forma de organizare: pe grupuri;
Scop:
– evaluarea numerației în limitele 1 -10, cons olidarea cunoștințelor despre
fructe și
anotimpuri;
Obiective operaționale:
O1 să reprezinte grafic, în mijlocul unei coli de carton, un copac;

O2 să deseneze, în jurul copacului, câte un copac reprezentând câte
un anotimp; O3 să asocieze cifra potriv ită numărului de copaci;

37
O4 să deseneze în fiecare copac, fructe care se coc în anotimpul respectiv
(câte unul din fiecare fel);
O5 să asocieze cifra fiecărei mulțimi de fructe desenate;
O6 să compare două mulțimile de fructe;
Strategii didactice:
– metode și procedee: metoda hărții conceptuale, explicația, demonstrația,
conversația;
– mijloace didactice: coală mare de carton, culori;
Desfășurarea activității:
Educatoarea solicită copiii să deseneze în centrul cartonului un copac, apoi
să redea grafic , în jurul lui câte un copac pentru fiecare anotimp, apoi să deseneze
în fiecare copac, fructe care se coc în anotimpul respectiv (câte unul din fiecare
fel). La sfârșit se asociază fiecărei mulțimi cifra corespunzătoare și se fac
comparații.
 Metoda piram idei și metoda diamantului : sunt 2 dintre metodele prin
care se 

consolidează și se evaluează cunoștințe matematice chiar prin simpla lor observare
sau reprezentare grafică. Astfel, când observă sau desenează o piramidă sau un
diamant, copiii stabilesc fo rma, numără nivelele, numără pătratele din care sunt
alcătuite, obeservă culorile și alternanța lor. Apoi , în funcție de tema aleasă, se
formează mulțimi, se asociază cifre. Se pot aplica metodele în teme precum
Piramida cifrelor, a culorilor, a formelor geometrice,

Diamantul poveștilor, a fructelor, anotimpurilor , etc.;

 Metoda Știu, Vreau să știu, Am învățat : este o metodă care se aplică pe o
perioadă mai lungă de timp, spre exemplu la începutul săptămânii, când se
stabilește ce Știu copiii și ce vor să învețe și se reia ia sfârșitul unei teme, când se
stabilește ce au învățat după activitățile de la tema respectivă. La matematică
metoda poate fi aplicată, spre exemplu, pentru a afla ce știu copiii despre cifre,
forme geometrice, ce au învățat până la acel momement la matematică, ce vor să

38
învețe și ce au învățat după ce au parcurs noi activități;

Există o varietate mare de metode activ -participative care pot fi integrate în
activitâțile matematice din grădiniță. Având, așa cum reiese chiar din denumir ea lor
generală, un rol activ -participativ, adaptate la nivelul grupei, la personalitatea
copiilor și a educatoarei, la obiectivele și tema activității, corelate cu metodele
tradiționale (conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul didactic, e tc.),
aceste metode angrenează copiii în rezolvarea prin propriile forțe a unor probleme
de natură matematică, fiind un real adjuvant în interiorizarea conceptelor,

noțiunilor, cunoștințelor matematice cu care preșcolarii se intersectează la această
vârst ă.
Strategii de organizare a activităților matematice la sectoare

 Exemplu de activitate matematică la sectorul „ Joc de masă” : 
Tema : „Animale sălbatice”;
Grupa: mare ;
Forma de realizare : joc de masă;
Forma de organizare : pe perechi;
Scop:
– dezvo ltarea capacității de orientare într -un spațiu limitat, pe baza
indicațiilor, consolidarea numerației, consolidarea cunoștințelor despre înfățișarea
animalelor sălbatice, despre forme, culori, mărimi;
Obiective operaționale:
O1 să observe locul fiecărei piese în tablou;
O2 să descrie, pe baza observației, o piesă din
puzzle; O3 să aleagă piesa descrisă de coleg;
O4 să explice colegului unde să așeze fiecare piesă;

O5 să așeze, pe baza indicațiilor colegului, piesa la locul potrivit, astfel încât
să com pleteze puzzle -ul;
Strategii didactice:

39
– metode didactice: explicația, descrierea, jocul de masă;
– material didactic: puzzle cu animale;
Desfășurarea activității:
Copiii se joacă pe grupuri de câte doi. Unul dintre ei are imaginea în față, iar
celalal t piesele dezmembrate.

Cel cu imaginea întreagă îi explică celuilalt cum să completeze puzzle -ul:
„Așează piesa de culoare maro inchis în dreapta, jos, lângă ea, spre stânga, piesa
care are culorile maro deschis și galben”. Celalalt copil va respecta indi cațiile
colegului.

Dacă o piesă nu poate fi ghicită, ea poate fi arătată, dar fără să se indice și
locul unde să fie așezată.

 Exemplu de activitate matematică la sectorul Știință : 
Tema: „Grâul”;
Grupa: mare ;
Forma de realizare: experiment;
Forma de organizare: individuală, pe grupuri, frontală;
Scop:
– evaluarea operațiilor prematematice (culoare, lungime, mărime), a
capacității de a număra crescător și descrescător în limitele 1 -10, evaluarea
memoriei de lungă durată;
Obiective operaționale:
O1 să măsoare lungimea firelor de grâu
utilizând o riglă; O2 să noteze lungimea pe care
a citit -o;
O3 să compare lungimea cu cea notată acum o lună;
O4 să precizeze cu aproximație cât au crescut firele în cele 30 de zile
de la ultima măsurătoare;

O5 să id entifice și alte schimbări: fire mai mari, mai late, culoare mai

40
închisă sau schimbată, dacă și când au apărut spicele;
O6 să numere boabele de pe fiecare spic de grâu;
O7 să compare mulțimile boabelor din 2 cutii;
Strategii didactice:
– metode: experime ntul, investigația, conversația, comparația, jocul
didactic;
– mjloace didactice: cutii cu grâu semănat de copii, rigle;
Desfășurarea activității:
Această activitate s -a desfășurat pe o perioadă mai lungă de timp,
aproximativ pe 3
luni. În luna martie, copiii au plantat semințe de grâu. În timpul săptămânii ei
îngrijeau semințele. Le așezau la lumină, le udau. De asemenea notau fiecare
schimbare și observație făcută: când au apărut primele fire, cum se comportau firele
de grâu în situații diverse, spre exemplu dacă nu aveau apă și lumină. De asemenea
ei notau de fiecare dată cam ce lungime aveau firele, comparau lungimea, culoarea
și lățimea acestora cu cea de la ultima măsurătoare.

La sfârșitul proiectului copiii au cules boabele de grâu de pe spice, a numărat
fiecare boabele de pe un spic, au comparat bobițele.

 Exemplu de activitate matematică la sectorul „ Biblioteca” : 
Tema : „Ghicește ce cifră este!”
Grupa: mare ;
Forma de realizare : ghicitori;
Forma de organizare: cu toată grupa; pe grupe.
Scop:
– evaluarea cunoștințelor despre operațiile prematematice (lungime, grosime,
formă, culoare) și cifrele în limitele 1 -5 prin formularea de ghicitori;
Obiective operaționale:
O1 să ghicească culoarea, forma, mărimea unor obiecte sau cifre din
ghicitor ile expuse pe baza unor imagini;

41
O2 să exprime în propoziții sau chiar versuri o ghicitoare despre cifre sau
despre mărimi, culori, forme, lungimi, grosimi;

O3 să identifice în sala de grupă mulțimi de obiecte care au o însușire
comună (culoare, mărime, formă) cu obiectul descris în ghicitoare;
O4 să scrie pe tăbliță cifra vizată de ghicitoare.
Strategii didactice:
– metode didactice: ghicitorile, jocul didactic, explicația;
– material didactic: jetoane cu cifre, jetoane cu animale, fructe, legume,
alte obiecte
din natură având diferite culori, forme, mărimi, lungimi, jetoane cu imagini care
seamănă cu diverse cifre: scaun, lebădă, undiță, colac, stimulente: buline.
Desfășurarea activității:
Activitatea se desfășoară în prima etapă a zilei, ce a activ ităților alese, deci
copiii vor participa în grupuri mici de cel mult 6 preșcolari. Fiecare grup va fi
împărțit pe echipe de câte doi preșcolari. Unul dintre ei va lua de pe masă un jeton
pe care este desenat un obiect și va spune o ghicitoare. Celălalt co pil va răspunde.

Exemple de ghicitori realizate de copii la această activitate:
„Mărul este un fruct, roșia e o legumă, dar amândouă au
culoarea….ROȘIE”.

„Cum ajunge girafa la crengile copacilor dacă nu are scară? R: Ea se
folosește de gâtul ei lung”. După ce a fost ghicit obiectul, copiii enumeră obiecte
din grupă care au aceași însușire
(spre exemplu aceași culoare, formă, sau mărime).
 Exemplu de activitate matematică la sectorul „ Artă”: 
a) Tema: „Tablouri din forme geometrice”;
Grupa: mare ;
Forma de activitate : desen;
Forma de organizare : pe grupuri, individual;
Tipul activității: de evaluare de cunoștințe și deprinderi;

42
Scop:
– consolidarea -evaluarea cunoștințelor despre formele geometrice,
evaluarea capacității de a reda prin desen forme le geometrice și de a construi cu
ajutorul acestor forme elemente din natură;
– conștientizarea faptului că formele geometrice fac parte din obiectele ce
ne
înconjoară;
Obiective operaționale:
O1 să identifice obiecte din natură care au o formă rotun dă, pătrată,
dreptunghiulară sau triunghiulară;
O2 să deseneze numai obiecte care au una din cele 4 forme cunoscute;
O3 să identifice diferențe între obiectele de pe propriul desen
(diferențe de culoare, mărime);
O4 să identifice diferențe dintre propri ul desen și desenele colegilor
(diferențe de
formă);
O5 să deseneze obiecte prin combinarea a două sau trei forme geometrice;

O6 să conștientizeze multitudinea de obiecte care pot fii redate cu
ajutorul formelor geometrice;
Strategii didactice:
– metode didactice: desenul, exercițiul, conversația, explicația,
comparația,
problematizarea, turul galeriei.
– mijloace didactice: foi de desen, culori, forme geometrice;
Desfășurarea activității:
Copiii dau exemple de obiecte care au forme de: rotund (soare ,
minge, portocală), pătrat (tabla, fața unui cub, a unei cutii), dreptunghi (ușa,
cartea, caietul), triunghi (acoperiș).

43
Fiecare copil desenează apoi pe foaia de desen obiecte care au doar o singură formă
geometrică. Unii vor desena forme rotunde, alții p ătrate, alții dreptunghiulare sau
triunghiulare, pe care apoi le vor compara. Ei observă că, deși soarele și portocala
sunt rotunde, ele sunt diferite ca și mărime ( se face referire la diferențe privind
culoarea, forma, mărimea), identifică diferențe și a semănări între desene.

Majoritatea obiectelor din natură însă nu au o singură formă, ci mai multe .
Educatoarea apelează la imaginația, memoria și gândirea preșcolarilor și îi solicită
să găsească cât mai multe combinații între formele geometrice învățate de ei
(copaci din rotund și dreptunghi, flori din rotunduri, triunghiuri și linii drepte, case
din pătrate, dreptunghiuri, triunghiuri).

La sfârșit, prin metoda turul galeriei, se vor observa toate desenele, se vor
purta discuții despre corectitudinea lor și despre cât de multe desene au fost
realizate cu doar 4 forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, rotund.

b) Tema: „Cântece cu numere”;
Grupa: mare;

Forma de realizare: jocuri
muzicale;
Forma de organizare : pe
grupuri;
Scop:
– consolidarea numerației, dezvoltarea memoriei voluntare, a capacității de
a inventa, de a imagina versuri referitoare la numere, dezvoltarea capacității de a
integra numerele în activități distractive, sesizarea importanței pe care o are
matematica în viața de zi cu zi ;
Obiective operaționale:
O1 să enumere cântece și jocuri muzicale care

44 conțin numere; O2 să interpreteze cântece și jocuri
muzicale cu numere;

O3 să inventeze mici versuri care să conțină numere;
O4 să colaboreze cu colegii în timpul jocurilor;
O5 s ă observe existența numerelor în viața de zi cu zi, în cântece și jocuri
muzicale.
Strategii didactice:
– metode didactice: cântecul și jocul muzical, exercițiul, conversația,
explicația;
– material didactic: imagini cu cifre, imagini cu diverse obiecte din
cântece
cunoscute;

Desfășurarea activității:
Activitatea se desfășoară pe grupuri mici sau individual. Pe baza unor
imagini, copiii enumeră câteva cântece și jocuri muzicale care conțin numere:
„Elefanții”, „10 negrii mitititei”,
„Una este luna”, e tc.
Se vor interpreta cântecele și jocurile respective, iar copiii vor arăta cifra
care se aude în
cântec.
Educatoarea apelează la imaginația lor creatoare și le cere să elaboreze și ei o rimă
sau un cântecel care să conțină numere.
Ex „1,2,3,4 am plec at la teatru, 1,2,3,4,5 am plecat de la bunici”.
„1,2,3 eu sunt Andrei, 1,2,1,2 eu ma joc cu voi”.
„1,2,1,2 am pornit spre voi, cine nu e gata, îl iau cu lopata”.
Concluzii:
Aceste jocuri sunt atât o metodă de relaxare a preșcolarilor, dar totodată sun t
și o resursă prin care copiii sunt activizați și își însușesc mult mai ușor noțiunile,
conceptele matematice. Prin abordarea matematicii apelând la cântec și mișcare,

45
unele dintre activitățile preferate de preșcolari, educatoarea deschide noi orizonturi
de abordare a acesteia, copiii având oportunitatea de a descoperi că matematica
poate fi una dintre cele mai distractive activități. Totodată, ei sesizează că arealul
de acțiune al matematicii este mult mai vast decât cel monodisciplinar, el
întinzându -se chiar și în spațiul altor categorii de actitități, inclusiv al activităților
de educație muzicală.

Ele se pot desfășura și în timpul activităților de dezvoltare personală ca și tranziții.

 Exemplu de activitate matematică la sectorul „ Construcții”: 
Tema: „Cel mai bun constructor”;
Grupa: mare ;
Forma de realizare : joc de construcții;
Forma de organizare : pe grupe;
Scop:
– evaluarea conceptelor prematematice (formă, culoare, mărime, grosime,
lungime), a operațiilor cu concepte prematematice (comparaț ia, analiza, sinteza
formelor, culorilor, mărimilor, etc), evaluarea formelor geometrice, evaluarea
limbajului matematic corespunzător.

Obiective operaționale:
O1 să aleagă cubul indicat de educatoare sau colegi;
O2 să precizeze forma, culoarea, mărimea unui cub;

O3 să așeze cubul („ cărămida”) în locul indicat de colegi (sus, jos,
lângă, pe, sub); O4 să identifice soluțiile pentru construirea celui mai
înalt castel din cuburi;
O5 să colaboreze cu partenerii de grup pentru rezolvarea sarcinilor;
Strate gii didactice:
– metode: jocul de construcție, conversația, explicația, comparația,
problematizarea;
– mijloace didactice: cuburi de diferite forme, mărimi și culori;

46

Desfășurarea activității:
Activitatea s -a desfășurat pe grupuri. Fiecare grup avea de c onstruit un castel
din cuburi astfel încât să fie cât mai înalt, fără să se prăbușească. În timpul jocului
copiii trebuiau să explice unui zidar neexperimentat (educatoarea), ce trebuie să
facă pentru a duce la îndeplinire sarcina: aceea de a construi cel mai înalt castel.

La început grupul alege cuburile. În acest moment educatoarea îi intreabă ce
cuburi au ales, ce formă au, ce culoare, ce mărime. Apoi ea vrea să îi ajute, dar este
neîndemânatică și nu știe ce să facă. Are nevoie de ajutorul lor ca să se descurce.
Copiii îi vor spune ce cărămidă să aleagă și unde s -o așeze ( de exemplu: „ așezăm
cubul mic roșu în forma de piramidă deasupra celui albastru, mare, gros și lung
din dreapta” ).

Zidarul nepriceput pune mereu întrebări:
„De ce așezăm acest cub a ici și nu altul mai mare sau mai mic R: Pentru că prima
dată așezăm cuburile mai mari, apoi pe cele mai mici ca să nu cadă”;

„De ce așzăm forma aceasta ascuțită aici deasupra și nu sub cubul cel roșu? R:
Pentru că un cub nu poate sta pe o formă ascuțită ( piramidală)”. La sfârșit copiii
își măsoară înălțimea castelelor și compară lungimile.
Copilul cu cel mai înalt castel este câștigător.

47
Alte exemple de activități matematice cu caracter interdisciplinar
pentru grupa mare

 Cate goria de activitate: activitate interidisciplinară (activitate
matematică –
cunoașterea mediului);
Tema: „Animale de casă”;
Grupa: mare ;
Forma de realizare: joc didactic interdisciplinar;
Forma de organizare: frontală, pe grupuri;
Scop:
– consolidare a cunoștințelor despre animalele domestice;
– consolidarea conceptelor prematematice (formă, mărime, culoare, poziții
spațiale);
Obiective operaționale:
O1 să descrie, pe baza observației, două animale, precizând forma, culoarea,
mărimea, grosimea, loc ul unde este așezată fiecare parte a corpului;

O2 să compare părțile corpului a două animale utilizând termenii: mai mare,
mai mic, stânga, dreapta, sus, jos, gros, subțiere, lat, îngust;

O3 să completeze căsuțele hărții cu: animale ierbivore, animale
carnivore, omnivore; O4 să compare cele 3 mulțimi, asociind cifrele
corespunzătoare;
O5 să enumere beneficii aduse de cele 3 categorii de animale;
Strategii didactice:
– metode didactice: observația, conversația, metoda hărții;
– material didactic : imagini cu animale, siluete de animale, jetoane,
carton.
Desfășurarea activității:
În această activitate copiii au descris și au comparat animale doemestice,

48
carateristici ale corpului acestora, consolidându -și astfel cunoștințele despre
înfățișarea animalelor domestice. Ei observă forme, mărimi, lungimi, poziții
spațiale, le denumesc, le compară, pentru ca apoi, pe baza metodei hărții, să
formeze mulțimea animalelor ierbivore, mulțimea animalelor carnivore, mulțimea
animalelor omnivore, să le compare, să asoci eze cifrele corespunzătoare și, ca o
concluzie, să identifice, pentru toate categoriile, beneficiile pe care le aduc
animalele în viața omului.
 Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (activitate
matematică – 
educarea limbajului);
Tema: „Povești fermecate” ;
Grupa: mare;
Forma de realizare: joc didactic interdisciplinar;
Forma de organizare : individual, frontal;
Scop:
– consolidarea capacității de a reda, prin desen și povestire, aspecte
din povești cunoscute, consolidarea numerației î n limitele 1 -7, a capacității
de a raporta cifra la o mulțime și de a realiza comparații între 2 mulțimi;
Obiective operaționale:
O1 să identifice 2 povești care au în titlu cifra 3;
O2 să deseneze în cele 2 diagrame externe câte 3 personaje din fiecare
poveste;

O3 să deseneze în diagrama care rezultă din intersecția celorlalte 2
diagrame personajul comun celor două povești;
O4 să raporteze cifra la fiecare mulțime;
O5 să scrie, în urma comparației, semnele >,< sau = între 2 mulțimi;

O6 să precizeze câte personaje au desenat în total în cele 3 diagrame,
prin efectuarea operației de adunare;

49
Strategii didactice:
– metode didactice : conversația, explicația, jocul didactic
interdisciplinar, metoda diagramelor Venn, desenul;
– material didactic : imagini din povești, foi de desen, culori;
Desășurarea activității:
Activitatea a avut la bază metoda diagramelor Venn. Prin această metodă se
pot evidenția însușiri, asemănări, deosebiri între două concepte, idei, fenomene
abordate. Astfel, copiii au avut de senate pe câte o foaie de hârtie, cele 2 diagrame
intersectate și au fost solicitați să deseneze câte 3 personaje din 2 povești
cunoscute, iar în diagrama din mijloc, un personaj comun celor 2 povești. Ex: 3
iezi, 3 purceluși și lupul. Apoi au scris cifra corespunzătoare celor 3 mulțimi, și au
comparat mulțimile. Activitatea a contribuit atât la consolidarea poveștilor învățate,
dar a fost și mobil pentru realizarea unor operații cu mulțimi în limitele 1 -7,
operații de comparare și adunare, consolidarea num erației, a cifrelor.
Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (activitate matematică – educație
fizică);
Tema: „Concursul numerelor” ;
Obiective:
– evaluarea numerației până la 10 prin exerciții și jocuri sportive;
Desfășurarea activității :
Copiii sunt așezați în coloane de câte 10, fiecare având un număr. Când
educatoarea ridică o cifră, vor alerga copiii care au numărul respectiv. La
complicarea jocului, educatoarea precizează, de exemplu, că vor trebui să alerge cei
care au rezultatul a dunării sau scăderii cu o unitate a cifrei ridicate de ea.

 Categoria de activitate: activitate interdisciplinară (matematică –
activitate -artistico – plastică);
Tema: „Tablou de iarnă” ;
Grupa: mare;

50 Forma de realizare: desen;
Forma de organizare : front ală, individuală;
Scop:
– evaluarea numerației în limitele 1 -6;
Obiective operaționale :

O1 să deseneze atâtea elemente câte îi arată cifra aflată după
aruncarea cubului; O2 să scrie cifra corespunzătoare fiecărei
mulțimi;
O3 să formeze mulțimi cu număr diferit de elemente;
O4 să integreze elementele desenate în tema: “ Tablou de iarnă”.
Strategii didactice:
– metode didactice : desenul, jocul didactic, conversația, metoda cubului;
– material didactic : un cub pe care erau scrise cifrele de la 1 la 6, foi de
desen.
Desfășurarea activității :

Copiii erau așezați la măsuțe. Un copil venea în fața grupei și arunca cubul.
După ce copilul citea cifra care a nimerit pe fața de sus a cubului, ceilalți copii
desenau pe foaia din fața lor atâtea elemente câte arat ă cifra. La sfârșitul activității
din elementele desenate a reieșit un tablou cu tema Iarna.

51

NUMĂRÂND PÂNĂ LA 10
de Radu Felican

1 seamănă c -un cui
Pe hârtie drept să -l
pui;

2 cu gâtul de
gânsac
Țanțoș înotând în
lac,
3 pare o barză -n
zbor

Nu c ând stă într -un
picior;
4 e-ntorsul scăunel
De nu poți sta pe el.
5 e ca secera lunii

Și-l mai iau și notă
unii,
6 seamănă c -un
lacăt

Potrivit pe -o ușă -n
treacăt,

7 pare -o coasă
veche
Țintuită -ntr-o
ureche,
8 două zale de lanț
Ce nu fac cio cnite
,,cranț”!
9 e un poloboc
Dar ca notă nu e mic,
10 să -l descriu încerc,
E unu urmat de cerc.

52

POEZII PROBLEMĂ

Frățiorului,în zori,
I-au ieșit DO I dințișori.
Asta-i nemaipomenit,

Încă TREI i -au răsărit! Ia să
văd de știi sau nu:
Dințișori, câți are -acum?

ȘASE fluturi în grădină,
Se rotesc lâng -o sulfină
Mâța stă și mi -i pândește.
Hector latră și -o gonește.

Carte, carte minunatǎ
Hai, învaț ǎ-mǎ odatǎ

Matematica -adevǎratǎ!
Mai în joacǎ, mai în glumǎ
Toți copiii se -adunǎ
Performanța sǎ înceapǎ…

Cu-o mǎnuțǎ și -ncǎ una,
Câte degete -s acuma ?
Matematica, se știe,
E adesea poezie.

Cireșele s -au copt perechi –
perechi
Am DOUĂ și -ncă DOUĂ l a urechi
Dar una dintre ele, cea mai mare,
I-o dau acuma dragei surioare…
Câte cireșe mi -au rămas?
Știi oare?

DOI din fluturii zglobii
S-au ascuns în bălării.
Ceilalți zboară tocmai sus,
Socotiți -i, câți s -au dus?

MATEMATICA PE DEGETE
de Iuli an Filip
Zilnic dau câte -un vârtej
Printre pepenii cu vrej

Șapte verzi, unul e copt
Va să zică toți sunt opt!
Veverița, uite -o, cară
Alune bune -n cămară
Avea șapte și cu două
Adunate -s tocmai nouă

Trei mere și încă două
Câte fac copii?
Fac cinci mere roșioare
Bune de mâncare.

53
POEZII NUMĂRĂTORI
DIN FOLCLORUL COPIILOR

UN cioroi 1,2,3,4,5,6,7! Ea se supără și -l Unu este un cârlig

DOI broscoi bate Și e singur singurel

TREI purcei 1,2,3,4,5,6,7,8! – Moș Andrei Doi e lebăda frumoasă,

PATRU miei se-ascunde -n pod Pe lac tare grațioasă,

CINCI arici 1,2,3,4,5,6,7,8,9! – Și găsește Trei este un colăcel,

ȘASE tei multe ouă Care am musșcat din e l,

ȘAPTE chei 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10! – Babei Trei sunt iezii mititei

OPT colaci supărarea -i trece. Și purcelușii sunt tot trei

NOUĂ saci Patru este un scăunel

ZECE zmei O alună, două, trei, Răsturnat de -un băiețel

Ce mai zmei! Veveriță! Tu nu vrei? Cinci degete sunt la o mână

Nu fugiți copii de ei Vreau vreo 4,5 sau 6 Și-s unite împreună
Dacă știți a număra Că alunele -s gustoase Și la picioare

Zmeii nu s -or supăra! Îți dau 7,8 sau 9 Tot cinci degete omul are.

Să vă spun o șmecherie? Dac-o să ne spui și nouă Șase zile noi muncim

Zmeele sunt de hârtie! Când o să mai vină -ncoace Și apoi ne odihnim,

Iarna cu 10 cojoace? Șapte este e ca o coasă,

1,2,3! Îl știți pe Moș
Andrei Așezată după casă

1,2,3,4! S -a-necat cu
lapte acru Șapte sunt piticii

1,2,3,4,5!
– Și-a vărsat
și în Din povestioare

opinci Și tot șapte zile

54

55

CÂNTECE ȘI JOCURI
MUZICALE MATEMATICE

10 NEGRI MITITEI

10 negri mititei au mâcat la ouă

Unul s-a intoxicat și -au rămas doar 9.
9 negri mititei su băut compot

Unul s -a –necat din ei și -au rămas
doar 8

8 negri mititei beau cafea cu lapte,
Unul s -a albit din ei și -au rămas
doar 7.

7 negri mititei au mâncat la oase

Unul s -a necat din ei și -au rămas
doar 6
6 negri mititei și -au luat opinci,

Unul s-a împiedicat și -au rămas doar
5.
5 negri mititei au fost la teatru,
Unul s -a făcut actor și -au rămas doar 4.

4 negri mititei au mâncat ardei,

Unul s -a iuțit din ei și -au rămas
doar 3
3 negri mititei au fost la război

Unul s -a-mpușcat din ei și -au rămas
doar 2,

2 negri mititei au tras cu tunul

Unul a murit din ei și -a rămas doar 1

1 negru mititei s -a-nsurat c -o fată
Și-ntr-o noapte au visat 10 negri -o dată

56

CÂNTECUL NUMERELOR

Auzi -i ce s -a-ntâmplat, ce s -a-ntâmplat: Uite -l și pe opt, colacelul bine copt,
Numerele au jucat, de -adevarat. Nouă, rotofei, vine după ei.
Ha, ha, ha, ha, ha nu se poate -așa ceva Zece mândru și frumos vine voios
Vrei ca să glumești, să ne păcălești! Toți ac um s -au adunat, ce minunat!
După unu vine doi cu ghete noi Și-au pornit la joc, ca sa aibă toți noroc,
După doi, hop și un trei cu clopoței Tra,la,la,la,la, hai nu te lăsa!
Patru -ntr-un picior saltă vesel și usor Ba deloc nu vă mirați, nu vă mirați.
Uite-l și pe cinci, vine în opinci. Iată-i vin toți înșirați, cei zece frați.
Șase gras și mititel vine și el Unul, cel dintâi, bate tare din călcâi,
Șapte lung și ascuțit l -a însotit. Și-au pornit la joc, toți pe loc cu foc.

57

ALTE FIȘE INDIVIDUALE
FIȘĂ 1 INDIVIDUALĂ
ÎN PĂDUREA CU ALUNE
Activitate interdisciplinară
DS – DEC
METODA CADRANELOR

„În pădurea cu alune aveau casa 2 pitici, Vine
pupăza și „Iată vine și -o broscuță, Țop, țop,
țop
spune. Vreau să stau și eu aici!” sărind mereu, Dac -aveți loc în
căsuță, M –
Câte viețuitoare trăiesc acum în casuță? Desenează am gândit să stau și eu”
personajele și scr ie operația. Câte viețuitoare trăiesc acum în
casuță?
Desenează personajele și scrie
operația.

„Șoricelul strigă -n-dată: Iată și eu am venit, casa
voastră e
curată, Noroc! Bine v -am găsit!” Câte personaje ar locui în casuță
daca ar
Câte viețuitoa re trăiesc acum în casuță? Desenează mai veni cineva?
personajele și scrie operația.. Desenează și scrie operația.

58

NUMĂRĂTOAREA
Hai să zicem una
Una este luna
Hai să zicem una
Să se facă două
Două mâini copilul are
Una este luna.
Hai să zicem două
Să se facă trei

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are

Una este luna.

Hai să zicem trei
Să se facă patru

Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are

Una este luna.
Hai să zicem patru
Să se facă cinci

Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are

Una este luna.
Hai să zicem cinci
Să se facă șase
Șase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este luna.

Hai să zicem șase
Să se facă șapte

Șapte zile in săptămână
Șase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este luna.

Hai să zicem șapte
Să se facă opt

Câte opt la joc voinicii
Șapte zile in săptămână
Șase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este luna.

59
Hai să zi cem opt
Să se facă nouă
Nouă marte, mucenicii

Câte opt la joc voinicii
Șapte zile in săptămână
Șase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are

Una este luna.

Hai să zi cem nouă
Să se facă zece

Zece -i nota la purtare
Cel cuminte, sigur are

Nouă marte, mucenicii
Câte opt la joc voinicii
Șapte zile in săptămână

Șase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână

Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are

Una este luna

60

FIȘĂ INDIVIDUALĂ
Metoda diamantului

1. Desenează pe I rând de sus al diamantului un fruct cu coaja tare, pe rândul al
doilea 1 fruct și o legumă de culoare mov; pe rândul al treilea 3 legume
rotunde; pe rândul al p atrulea 2 flori de toamnă; pe rândul al cincilea I floare de
primăvară.
2. Asociază cifra la mul țimea legumelor, fructelor și florilor desenate.

61

CONCLUZII
Activi tățile matematice în grădiniță au reprezentat, încă de la începuturi,
una dintre activitățile didactice care au urmărit dezvoltarea intelectuală a
copiilor, bazându -se pe antrenarea acestora în procesul didactic, pe stimularea
implicării lor directe și ant renante în activitate.

Operând cu concepte care determină copiii să facă primul pas în procesul de
trecere de la concret la abstract, activitățile matematice au fost nevoite să se
adapteze capacităților și caracteristicilor preșcolarității (concretism, an imism,
înclinația spre joc, curiozitate, nevoie de socializare, de însușirile psiho –
comportamentale). Ele au adoptat acele forme de organizare, metode și
mijloace care au exploatat aceste trăsături, și care reușesc să conducă
preșcolarul spre atingerea obi ectivelor matematice propuse, dar mai ales spre
formarea și dezvoltarea intelectuală și comportamentală a celor mici.

În prezent, scopul activităților matematice este acela de însușire a
conceptelor premamatematice specifice vârstei, de dezvoltare a opera țiilor
gândirii, a capacității de creare și rezolvare de probleme, de formare a unei
personalități creative, imaginative, deschise spre nou, spre cooperare, de
stimulare a interesului copiilor față de matematică, acesta și obiectivele
activităților matemat ice din grădiniță fiind redate în curriculum pentru
învățământul preșcolar și fiind organizate pe cele două nivele de vârstă cu care
se operează în învățământul preșcolar: nivelul I (3 -5 ani) și nivelul II (5 -7 ani).
În funcție de aceste obiective, cadrul didactic alege strategiile didactice:
stabilește forma de organizare, metodele, materialele didactice, timpul necesar,
tipul activității.

62 În ceea ce privește activitățile matematice, abordarea interdisciplinară
ajută cadrul didactic să obțină o serie de av antaje:
– ajută preșcolarii să sesizeze relația matematicii cu alte discipline;
– ajută copiii să vadă că matematica face parte din viața de zi cu zi;
– ajută copiii să stabilească legături între conținuturi;
– ajută copiii să identifice metode de abordare comune unor discipline
aparent opuse;

– oferă un arsenal mult mai bogat de abordare a conținuturilor
matematice decât activitățile monodisciplinare;

– se pot desfășura în orice moment al zilei atât la activitățile pe
domenii experențiale, cât și la activitățile alese și de dezvoltare personală;

– se concentrează pe implicarea directă în activitate pe stimularea
atenției, memoriei, gândirii critice și divergente, imaginației și limbajului
copiilor, pe dezvoltarea col aborării, a spiritului critic;

– încurajează preșcolarii să caute și să descopere soluții diverse la
probleme;
– prin metodele utilizate, activitățile matematice interdisciplinare
îndrumă preșcolarii spre sesizarea multitudinii de forme prin care se pot îns uși
conceptele prematematice și spre observarea punctelor comune între
matematică și alte discipline;

– activitățile matematice interdisciplinare oferă educatoarei o paletă mult
mai largă de abordare a obiectivelor decât cele monodisciplinare, c eea ce
înseamnă că ea are la înemână un arsenal mult mai bogat de stimulare, de
activizare a preșcolarilor.
Avantajele activităților interdisciplinare sunt astfel multiple, valențele lor
formative au fost recunoscute de educația preșcolară actuală, dar, ca orice formă
de organizare, și activitățile interdisciplinare au câteva limite. Printre acestea
enumerăm:

63
– pericolul de generalizare prea mare a conținuturilor și de a nu se concentra
atenția suficient pe un obiectiv matematic; dar, deși într -o ac tivitate
interdisciplinară, care durează la grupa pregătitoare, în medie 50 de minute,
sunt abordate mai multe discipline alături de matematică, totuși activitățile
matematice nu se opresc doar la cele două activități obligatorii stabilite pe
săptămână (la grupa pregătitoare), ci se regăsesc de multe ori în timpul
activităților din grădiniță, ceea ce remediază acest pericol.

– pericolul de activizare prea puternică a copiilor, ceea ce duce la
oboseală și la scăderea atenției; remedierea acestui obstacol d epinde de
capacitatea educatoarei de a sesiza când apare acesta și de a stabili acele
strategii prin care să îl remedieze: să alterneze metodele active cu cele
tradiționale, formele de organizare sau materialele didactice. Cu toate că
dezavantaje există, c um este și normal, acestea nu pot însă umbri însă seria mult
mai mare de avantaje pe care le au.

Fără a urmări eliminarea monodisciplinarității din activitatea didactică
matematică din grădiniță, prezenta lucrare nu vrea decât să aducă, alături de alte
cercetări axate pe problema interdisciplinarității, un argument în favoarea
deschiderii cadrelor didactice spre această formă de organizare a activității
matematice. Alături de jocul didactic matematic monodisciplinar, activitățile
matematice interdisicplina re, fie că se desfășoară sub formă de jocuri didactice,
în care se folosesc metode moderne active, fie sub formă de experimente,
memorizări, cântece, ghicitori, fie că se desfășoară cu întreaga grupă, pe grupe
sau individual, și indiferent de momentul zile i, contribuie cu certitudine la
implicarea activă a preșcolarilor în procesul însușirii noțiunilor prematematice,
dar și la dezvoltarea globală a personalității lor pentru integrarea în etapa
următoare de viață: școlaritatea.

64
BIBLIOGRAFIE

Antohe V., G herghinoiu C., Obeadă M, 2002,( Metodica predării matematicii.
Jocul didactic matematic. Suport de curs , Brăila);

Antonovici, Ștefania, Jalbă, Cornelia, Nicu, Gabriela, (2005, Jocuri
didactice pentru activitățile matematice în grădiniță – culegere , Ed.
Aramis Print, București);

Antonovici, Ștefania, Nicu, Gabriela, (2003, Jocuri interdisciplinare,
material auxiliar pentru educatoare , Ed. Aramis, București);

Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F., 1994, ( Pedagogie
preșcolară. Manual pentru școlile normale , Edit. Didactică și
Pedagogică, București);

Beraru, Georgeta, Neagu, Mihaela, (1995, Activități matematice în grădiniță –
Îndrumar metodologic , Ed. AS‟S);
Bocoș, Mușata, (2007, Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru
constructivist , Ed. Paralela 45, București);
Breben, Silvia, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, (2002, Metode
interactive de grup – ghid metodic , Ed. Arves);

Bruda, Alexndru, (1997, Jocul în dezvoltarea personalității copiilor ,
Asociația Copiii Noștri, Caranseb eș);
Cerghit, Ioan, (2006, Metode de învățământ , Ed. Polirom, București);

Claparède, Eduard, (1975, Psihologia copilului și pedagogia
experimentală , Editura Didactică și Pedagogică, București);
Colceriu, Laura, (2008, Psihopedagogia învățământului pr eșcolar – sinteză de
materiale) ;
Cristea, Sorin, (1998, Dicționar de teremeni pedagogici , Ed. Didactică și
pedagogică, București);
Dumitrana, Magdalen, (2002, Activitățile matematice în grădiniță , Ed.
Compania, București); (http://www.scritube.com/gr adinita/JOCUL -DIDACTIC -IN-PROCESUL -INS45174.php

65