Garantarea Depozitelor In Sistemul Bancar Prin Prisma Securizarii Economiilor Populatiei

Economie

Garantarea Depozitelor In Sistemul Bancar Prin Prisma Securizarii Economiilor Populatiei

Byadmin ianuarie 1, 2024

GARANTAREA DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR PRIN PRISMA SECURIZĂRII ECONOMIILOR POPULAȚIEI

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL TEORETIC A GARANTĂRII DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

1.1. Abordarea teoretică a sistemului de garantare depozitelor

1.2. Importanța Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

CAPITOLUL 2. ANALIZA ACTIVITĂȚII FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza garantării depozitelor în sistemul bancar din Republica Moldova

2.2. Perspective de îmbunătățire a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

din Republica Moldova

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

LISTA ABREVIERILOR

B.N.M. – Banca Națională a Moldovei;

C.S.I. –Comunitatea Statelor Independente;

F.D.G.S.B. – Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

I.A.D.I. – Asociația Internațională a Asigurătorilor de Depozite Bancare;

R.M. – Republica Moldova;

S.G.D. – Sisteme de Garantare a Depozitelor;

U.E. – Uniunea Europeană.

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Scheme de Garantare a Depozitelor…………………………………………………….10

Fig. 1.2. Participanții la rețeaua de echilibru sistemului bancar…………………………………11

Fig. 1.3. Avantajele și dezavantajele S.G.D. implicite……………………………………………11

Fig. 1.4. Avantajele și dezavantajele S.G.D. explicit……………………………………………..12

Fig. 1.5. Clasificarea sisteme de garantare………………………………………………………13

Fig. 2.1. Structura organizatorică a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova………………………………………………………………………………19

Fig. 2.2. Formarea mijloacelor financiare ale Fondului de Garantare a Depozitelor……………20

Fig. 2.3. Mărimea vărsămintelor obligatorii ale B.C. din perioada 2007-2015………………….21

Fig. 2.4. Structura numărului deponenților la situația din 31.11.2014………………………….24

Fig. 2.5. Evoluția structurii depozitelor persoanelor fizice la situația din 31.12.2014…………..25

Fig. 2.6. Structura investițiilor F.G.D.S.B………………………………………………………………………….28

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Situația depozitelor persoanelor fizice și a deponenților în sistemul bancar din situația 31.12.2014………………………………………………………………………………………………………….25

Tabelul 2.2. Structura depozitelor și a deponenților în raport cu plafonul de garantare la situația din 31.12.2014……………………………………………………………………………………………………………….26

Tabelul 2.3. Mărimea plafoanelor garantate exprimate în dolari SUA, 05.03.2015…………….30

Tabelul 2.4. Indicatorii financiari necesari pentru majorarea plafonului de garantare……………..31

Tabelul 2.5. Particularitățile Sistemului de garantare a depozitelor din R.M……………………32

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. În prezent datorită riscurilot la care sunt supuse sistemele bancare, este indispensabil existența unei instituții care să mențină încrederea populației în sistemul bancar. Astfel, practic fiecare țară dispune de instituții de garantare a depozitelor bancare.

Sistemele de garantare a depozitelor reprezintă organe care au ca scop menținere încrederii populației în sistemul bancar, prin prisma protejare și garantare economiilor populaței depuse spre păstrare în instituțiile de credit, precum și menținerea stabilității acestuia. Iar în cazul în care aceste instituții bancare ajung în prag de insolvabilitate, acestor sisteme de garantre a depozitelor le revine obligația de a plăti deponenților sumele garantate în mărimea plafonului de garantare.

Garantarea depozitelor este privită în primul rând ca un mijloc de protecție a deponenților instituțiilor de credit, iar în al doilea rând ca un mijloc de asigurare a stabilității sistemului bancar.

Astfel, stabilitatea și siguranța sistemului bancar reprezintă o importanță majoră pentru protejarea intereselor deponenților și pentru asigurarea continuității intermedierii activității financiare și a prestării serviciilor bancare sigure agenților din diverse ramuri ale economiei naționale. Măsurile întreprinse în vederea realizării și menținerii stabilității sistemului bancar, de asemenea, contribuie la crearea premiselor necesare pentru atragerea investițiilor în sistemul bancar și acumularea mijloacelor bănești temporar libere, fapt ce favorizează dezvoltarea economică a țării.

În final se poate menționa faptu că această temă este destul de importanată actualmente, deoarece sistemul bancar se luptă permanat cu falimentul instituțiilor de credit, iar de cele mai multe ori populație este cea care suferă consecințele aceste instabilități, de aceea acestă temă trebuie tratătă cu multă seriozitate.

Scopul proiectului de licență. Constă în analiza sistemelor de garantare a depozitelor în întreaga lume, precum și a sistemului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Compararea scheme de garantare a depozitelor din Republica Moldova cu alte scheme de garantare a depozitelor din diferite state. Identificarea tuturor neajunsurilor, decificențele sistemului de garantare a depozitelor din Republica Moldova. Înlăturarea tutoror divergențelor sistemului de garantare a depozitelor din R.M. și înaitarea a cîteva căi de eliminare a neajunsurilor depistate pe parcursul studiului efectuat.

Obiectivele propuse. Pe parcursul studiului efectuat autorul își propune identificarea deficiențele sistemului de garantare a depozitelor și căi de soluționare a acestora. Obiectivele urmărite pe parcursul cercetării sunt: de analizat sistemele de garantare a depozitelor la nivel global, cît și analiza Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova.

De asemenea autorul își mai propune:

aprofundarea conceptelor fundamentale referitoare la sistemele de garantare a

depozitelor, stabilitatea și siguranța bancară;

analiza problematicii privind garantarea depozitelor bancare;

identificarea vulnerabilităților de bază a sistemului de garantare a depozitelor autohton;

aprofundarea analizei standardelor și practicilor europene în domeniul garantării

depozitelor abordarea beneficiilor preluării și aplicării unor practici eficiente în sistemul de garantare autohton.

Metodologia cercetării. Pe parcursul studiului efectuat autorul a utilizat următoarele metode de cercetare: analiza economică, metoda statistică, metoda normativă, metoda grafică, metoda sintezei, comparației, inducției și deducției, etc.

Revista literaturii de specialitate. Lucrarea dată are la bază următoarea literatură de specialitate: ,,Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’,

,,Regulamentul de uz intern privind activitatea investițională a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar’’, ,, Regulamentul cu privire la modul de calculare și de plată de către bănci a vărsămintelor și contribuțiilor către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar’’, ,, Regulamentul cu privire la Sistemul de înscrieri în conturi ale valorilor mobiliare’’,

,,Regulamentul de uz intern privind modul de selectare a băncii- mandatar a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar’’, ,,Regulamentul de uz intern privind stabilirea contribuțiilor speciale și recurgerea la împrumuturi’’, Directiva 2014/49 privind scheme de garantare a depozitelor.

CAPITOLUL 1. CONCEPTUL TEORETIC A GARANTĂRII DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

Abordarea teoretică a sistemului de garantare depozitelor

În prezent datorită riscurilor la care sunt supuse sistemele bancare , este indispensabil existența unei instituții care să mențină încrederea populației în sistemul bancar. Astfel, practic fiecare țară dispune de instituții de garantare a depozitelor bancare. Sistemele de garantare a depozitelor reprezinte organe care au ca scop menținere încrederii populației în sistemul bancar, prin protejare și garantare economiilor populaței depuse spre păstrare în instituțiile de credit, precum și menținerea stabilității acestuia. Astfel, scopul esential acestor instituții este de-a contribui la stabilitate și credibilitatea sistemului bancar și de a proteja deponenții în cazul insolvabilității unei instituții bancare.

Fig. 1.1. Scheme de Garantare a Depozitelor [7]

Conform fig. 1.1 în întreaga lume există doua Scheme de Garantare a Depozitelor și anume implicite și explicite. S.G.D. implicit se evidențiază prin faptul că nu sunt suficiente norme legale care să impună guvernul sau alte unități săi despăgubească pe titularii conturilor de depozite cînd o instituție bancară ajunge în caz de insolvabilitate. S.G.D. explicite, spre deosebire de S.G.D. implicite, sunt determinate pe baza unor legi, norme care evidențiază în mod precis ce obligații ce instituții sunt garantate, cine va achita, în ce mod și în ce intervale de timp. Existența schemelor explicite de garantare a depozitelor contribuie la menținerea și creșterea încrederii deponenților în sistemul bancar, și pe cale de consecință, la consolidarea stabilității financiare [7].

Schemele de garantare a economiilor joacă tot mai mult un rol important în cadrul rețelei de echilibru bancar, iar pe zi ce trece aceste scheme se dezvoltă tot mai mult. Astfel, în 2008 în întreaga lume existău circa 99 de scheme de garantare, iar în 2013 numărul lor s-a extins la 153 de scheme de garantare, cu o creștere de 28,5%.

Fig. 1.2. Participanții la rețeaua de echilibru sistemului bancar [5]

Conform fig. 1.2. principalii participanți la rețeaua de echilibru a sistemului bancar sunt: Banca Centrală, Ministerul Finanțelor și Schemele de Garantare a Depozitelor. Astfel, în unele state schema de garantare a depozitelor îi revine în Băncii Naționale, de exempu în Olanda, Cehia. Astfel, în Franța autoritatea de supraveghere poate fi atît Banca Centrală cît și S.G.D., iar în Belgia și Grecia autoritate de rezoluție este numită Banca Centrală, pe cînd în Lituania este numit Ministerul Finanțelor, iar în Ucraina, Turcia și Franța este numit.S.G.D [5].

Fig. 1.3. Avantajele și dezavantajele S.G.D. implicite [6]

Conform fig. 1.3. Schemele de Garantate a Depozitelor implicite are atît avantaje cît și dezavantaje. Aventajul evidenția al acestă schema este flexibilitatea, adică în cazul cînd o institiție de credit ajunge în prag de faliment, statul ia decizia de a-și asuma răspunderea parțial sau total față de deponenți. Dezavantajele acestei scheme sunt, în primul rind acestă schema reduce încrederea populației în sistemul bancar, întreg sistemul bancar nu este supus nici unei norme, reguli și toate costurile sunt suportate de către deponenți si stat și nici decum de către instiruțiile de credit.

Fig. 1.4. Avantajele și dezavantajele S.G.D. explicit [6]

În figura 1.4. se evidențiază avantajele și dezavantajele S.G.D. explicite, din avantajele aceste scheme de garantare se menționează, în primul rînd aceste scheme se supun unor legi, norme clare, au costuri mai reduse, defines clar costurile potențiale, de asemenea aceste ajută la menținerea încrederii populației în sistemul bancar.

La data de 31 ianuarie 2014, 113 de țări au stabilit o formă explicită de garantare a depozit, iar alte 41 de state au în vedere punerea îa paractică a scheme de garantae a depozitelor explicite.

În concluzie s-a constatat că schema de garantare explicită a dpozitelor este mult mai avantajoasă decît cea implicită, fiind bazată pe niște legii și norme care contribuie la menținerea încrederii populației în sistemul bancar.

Fig. 1.5. Clasificarea sisteme de garantare [7]

Conform fig. 1.5. sistemele de garantare a depozitelor pot fi: private, publice și mixte. Un sistem public de garantare a depozitelor este înființat și administrat de stat, sistemele private sînt create și ad, defines clar costurile potențiale, de asemenea aceste ajută la menținerea încrederii populației în sistemul bancar.

La data de 31 ianuarie 2014, 113 de țări au stabilit o formă explicită de garantare a depozit, iar alte 41 de state au în vedere punerea îa paractică a scheme de garantae a depozitelor explicite.

În concluzie s-a constatat că schema de garantare explicită a dpozitelor este mult mai avantajoasă decît cea implicită, fiind bazată pe niște legii și norme care contribuie la menținerea încrederii populației în sistemul bancar.

Fig. 1.5. Clasificarea sisteme de garantare [7]

Conform fig. 1.5. sistemele de garantare a depozitelor pot fi: private, publice și mixte. Un sistem public de garantare a depozitelor este înființat și administrat de stat, sistemele private sînt create și administrate de mai multe sau de toate băncile dintr-o țară, sistemele mixte sunt reprezentate de scheme administrate de o instituție publică și finanțate parțial de către bănci sau de către scheme administrate în comun de reprezentanți ai băncilor și guvernului și finanțate de bănci.

Prin urmare fiecare țară își determină modalitatea potrivită de administrare a schemelor de garantare astfel, încît să asigure protejarea economiilor deponenților, și stabilitatea sistemului bancar. De exemplu, în unele țări schemele de garantare a depozitelor sunt administrate de autoritățile publice: în Canada, Statele Unite, Marea Britanie – de corporații de stat independente, în Slovenia – de banca centrală, pe cînd în astfel de țări, ca: Norvegia, Germania și Finlanda – de sectorul privat în cadrul asociațiilor bancare.

Sisteme de garantare a depozitelor pot fi: garantare de deponent și garantare pe depozit. Garantare pe deponent se referă la faptul că în cazul cînd o persoană are deschise două sau mai multe depozite în aceeași instituție bancară, iar în cazul falimentării acesteia, deponentul v-a primi comensația doar în mărimea plafonului de garantare, indiferent de mărimile depozitelor sau moneda în care au fost deschise. Garantare de depozit se referă la faptul că dacă o persoană are deschise două sau mai multe depozite în aceeași instituție bancară, iar în cazul falimentării acesteia, F.G.D. v-a garanta deponentului fiecare depozit în parte în mărimea plafonului de garantare, în moneda națională la cursul oficial al zile respective.

Unele sisteme de garantare garantrază doar depozitele persoanelor fizice, unele garantează atît depozitele persoanelor fizice cît și celor juridice, avînd drept scop susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Atfel, circa 51 de state din U.E. garantează atît economiile persoanelor fizice cît și persoanelor juridice, printre care se numără România, Olanda, Franța, Belgia, Spania, Germania, etc. [4].

Schemele de garanate de depozitelor sunt obligatorii cît și voluntare. Însă conform Directivei 2014/49 U.E. toate statele membre trebuie să dispună de o instituție care să garanteze economiile populației și astfel, toate băncile comerciale sunt obligate să participe la formarea fondurilor necesare pentru garantare depozitelor, prin plata contribuțiilor [2].

1.2. Importanța Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

Inslabilitatea bancară, care contribuie adesea la falimentul bancar, poate avea consecințe nefavorabile asupra întregii economii și în primul rînd la pierderea încrederii populației în sistemul bancar. Astfel, datorită aceste instabilități au fost create instituții specilale, care au ca menirea menținerea încredrii deponenților în sistemul bancar.

Astfel, conform noii Directive 2014/49/ U.E. fiecare stat din Uniunea Europeană, este obligat să dețină o instituție specială care să garanteze depozitele deponenților, să mențină stabilitatea economică și că contribuie la menținerea încrederii populației în sistemul bancar [2].

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar reprezintă o instituția care are ca scop garanatea și protejarea economiilor populației. Datoriă existenței acestei instituții populația are mai mare încredere în sistemul bancar, iar în cazul falimentării unei bănci comerciale, Fondul are menirea de a reîntoarce deponenților sumele depuse spre păstrare, în unele țări Fondul garantează depozitele în mărime de 100% inclusiv și dobînda neplatită, de exemplu în Irlanda, pe cînd în unele state Fondul achită depozitele garantare doar în mărimea plafonului de garantare [4].

În majoritate statelor din U.E. mărimea plafonul de garantare a depozitele este moneda unică europeană Euro și unele state achită compensațiile în această valută, de exemplu Germania, Franța, pe cînd unele țări achită depozitele în moneda națională, de exemplu România, Ungaria, Polonia [4].

Scopul primordial al Fondului de Garantare a Depozitelor este de a garanta, de a plăti compensațiile deponenților și prin activitatea sa contribuie la stabilitatea sistemului bancar și credibilitatea acestuia.

După cum s-a menționat mai sus, funcția sa de bază a Fondului este garantare depozitelor populației depuse spre păstrare în băncile licențiate de Banca Centrală. De asemena Fondul de Garantare a Depozitelor mai îndeplinește careva atribuții și anume, F.G.D.S.B îndeplinește activitatea de administrator special sau lichiditator al băncilor licențiate. Astfel, în cazul insolvabilității unei instituții bancare Fondului îi revine sarcina ca de sine stătător să preia toate obligațiile băncii fără implicare directă a Băncii Centrale, ceia ce reduce perioada de plată a compensațiilor deponenților. De asemenea acestă atribuție, îi permite Fondului ca mai ușor să controleze activitatea instituțiilor bancare și că îi permite din timp să-și pregătească mijloacele financiare necesare în cazul falimentului unei instituții de credit.

Conform Directive 2014/49/U.E. fiecare stat din Uniunea Europeană, este obligat să aibă o instituție specială are să protejeze economiile populației.

De asemena conform noii Directive, fiecare instituție de garantare este obligată să garanteze depozitele populației în mărime de 100.000 Euro, astfel toate statele din U.E. garantează depozitele în mărime plafonului de garantare de 100.000 Euro [2]. Spre deosebire de statele U.E. mărimea plafonului a Fondului de Garantare a Dpozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova, este în mărime de 6 000 lei [8].

Pe lîngă activitatea de garantare a depozitelor, Fondul de Garantare a Depozitelor mai desfășoară activitate de investitor. Astfel, toate miljoacele financiare colectate de la băncile licențiate le învestește și le reinvestește în valori mobiliare, avînd ca scop obținerea de venituri și majorarea mijloacelor bănești nesecare în cazul insolvabilității instituțiilor de credit.

În ceia ce privește structura organizatorică, fiecare Fond de Garantare a Depozitelor din întreaga lume, are aceleași organe de conducere.

În cazul Republicii Moldova, precum și în alte țări, Fondul de garantare a depozitelor este administrat și supravegheat de Consiliul de administrație. Membrii acestuia depind de mărimea acestei instituții precum și de prezența altor societăți suplimentare care se află în legături strînse cu F.G.D.

Înainte de a începe exercitarea funcțiilor, membrii Consiliului de administrație sînt aprobați de Parlament, la propunerea Președintelui Parlamentului, prin majoritate simplă de voturi raportată la numărul total de deputați.

Consiliul de administrație își alege președintele și vicepreședintele dintre membrii săi prin majoritate simplă de voturi. Președintele Consiliului de administrație poate fi suplinit, în caz de absență sau de imposibilitate temporară de a-și îndeplini funcțiile, de vicepreședinte sau, în lipsa acestuia, de un membru al Consiliului de administrație.

Membrii Consiliului de administrație și directorul general executiv trebuie să fie cetățeni ai Republicii Moldova, domiciliați pe teritoriul ei, cu o bună reputație și activitate profesională de cel puțin 5 ani în domeniile economic, financiar, bancar sau juridic, să posede studii universitare corespunzătoare.

Membrii Consiliului de administrație nu pot participa la luarea de hotărâri privind banca al cărei administrator se află cu el în raport de rudenie. Calitatea de membru al Consiliului de administrație încetează:

la expirarea mandatului;

prin demisie;

la apariția unei incompatibilități sau a unui alt impediment.

Consiliul de administrație are următoarele atribuții: elaborează politica Fondului de garantare, îl administrează și îi supraveghează activitatea acestuia precum și a directorului general. Președintele Consiliului de administrație: aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului de administrație și îl informează despre aceasta, prezintă spre aprobare Consiliului de administrație proiectul bugetului și raportul anual de activitate a FGD, controlează activitatea directorului general executive.

Directorul general executiv se numește de către Consiliul de administrație pentru o perioadă de 5 ani. El conduce activitatea curentă a aparatului FGD, angajează Fondul în relații cu persoane fizice și juridice, îl reprezintă în relațiile cu acestea și în fața instanțelor judecătorești,precum și elaborează proiectul bugetului și raportul anual de activitate a FGD și le prezintă președintelui Consiliului de administrație.

Potrivit Directivei 2014/49/U.E. privind schemele de garantare a depozitelor, prevede reducerea termenului de achitare a compensațiilor deponenților în cazul indisponibilității depozitelui. Și anume prevede reducere perioade de la 20 la 7 zile lucrătoare, astfel se predere ca această perioadă să scadă în trei tranșe:

prevede reducere timpului de achitare pînă la 15 zile lucrătoare din data de

01.01.2019.

reducere perioadei de achitare pînă la zece zile lucrătoare din data de 01.01.2021.

reducere pînă la 7 zile lucrătoare de la 01.10.2024.

Această schimbare v-a fi posibilă datorită faptului că, instituția de supraveghere bancară v-a informa din timp Fondul de Garantare a Depozitelor despre insolvabilitatea unei instituții bancare. Astfel, Fondul v-a deține informații imediate despre orice depozit. Înaite de a fi aprobată acestă directive, Marea Britanie, este unicul stat, care a luat măsuri drastice dăcă plata depozitelor erau efectuate mai mult de o 7 zile [2].

De exemplu în Republica Moldova perioada de plată a depozitelor garantare este de la 7 zile și se poate extinde pînă la 30 de zile lucrătoare [8].

Misiunea inițială a Fondului de Garantare a Depozitelor este de a asigura securitarea economilor populației și prevede plata eficientă și oportună a depunerilor garantate în cazul indisponibilității depozitului. În unele țări sunt garantate atît depozitele persoanelor fizice cît și juridice, de exemplu în România, Franța, Italia, Germania, pe cînd unele satate garantează depozitele persoanelor fizice și doar întreprinderile mici cu sediul în U.E., de exmplu cum ar fi Luxemburg, iar în Republica Moldova sunt garantate doar economiile persoanelor fizice, potrivit ,,Legii cu privire la garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’[4].

În scopul îndeplinirii obiectivelor sale F.G.D.S.D., desfășoară o serie de activități. Principala activitate fiind garantarea și plata depozitelor bancare. Pentru ca schema de garantare să fie percepută ca asigurând un nivel de protecție suficient pentru deponenți este necesar ca nivelul de garantare să fie adecvat, să se asigure cadrul necesar pentru realizarea plăților de compensații pentru depozitele garantate într-un timp cât mai scurt de la apariția indisponibilității depozitelor și, de asemenea, să se realizeze o informare corespunzătoare a deponenților asupra condițiilor în care depozitele lor sunt garantate. Din punctul de vedere al desfășurării în timp, activitățile corespunzătoare plății compensațiilor se împart în activități care se pot desfășura:

înainte de declararea indisponibilității depozitelor;

la începutul plății compensațiilor;

pe parcursul perioadei de plată a compensațiilor prin băncile mandatate;

la încheierea plăților de compensații prin bănci mandatate;

după încheierea plăților de compensații prin bănci mandatate;

la încheierea perioadei de plată a compensațiilor.

Garantarea depozitelor trebuie privită în primul rând ca un mijloc de protecție a deponenților instituțiilor de credit, iar în al doilea rând ca un mijloc de asigurare a stabilității sistemului bancar. Activitățile de garantare a depozitelor și de plată a compensațiilor sunt practic activitățile care definesc organizația.

Fondurile de garantare a depozitelor la fel practică activitatea de investiție. Scopul urmărit constă în obținereade venituri din plasarea mijloacelor disponibile pentru majorarea resurselor financiare destinate garantării depozitelor.

În concluzie se poate menționa că, F.G.D.S.B. este unica instituție ce are ca scop garantarea și achitarea depozitelor indisponibile. Conform noii Directive fiecare stat este obligat să aibă o astfel de instituție, deși fiecare țară își are propriu sistem de garantare a depozitelor, toate au același atribuții. Cu toate că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, practică mai multe tipuri de activități ar fi mai corect ca acestea să-și concentreze atenția asupra scopului inițial, pentru care au fost create și anume: garantarea depozitelor bancare.

CAPITOLUL 2. ANALIZA ACTIVITĂȚII FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza garantării depozitelor în sistemul bancar din Republica Moldova

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul bancar din Republica Moldova, este unica instituție care are ca scop garantarea și achitarea depozitelor indisponibile persoanelor fizice, depuse în instituțiile de credit autorizate de Banca Națională a Moldovei [8].

F.G.D.S.B. și-a început activitatea la 1 iulie 2004, la Hotarîrea Parlamentului R.M. și

activează în baza ,,Legii Republicii Moldova privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’ (Anexa 1) [3].

Fondul de Garantare a Depozitelor, își desfășoară activitatea în calitate de persoană juridică publică, noncomercială în condițiile și limitele stabilite de Legea menționată mai sus, garantează depozitele persoanelor fizice din băncile licențiate de Banca Națională a Moldovei de pe întreg teritoriul Republici [8].

În anul 2014, activitatea Fondului a fost orientate spre întărirea poziției sale financiare, informarea populației despre activitatea sistemului de garantare a depozitelor, achitarea compensațiilor persoanelor fizice, de asemenea și dezvoltarea bazei normativ-juridice, iar scopul său primordial fiind garantarea depozitelor persoanelor fizice depuse spre păstrare în băncile licențiate de B.N.M.

Din momentul fondării Fondului s-au format mijloace bănești destinate grantarii depunerilor în mărime de 262.00 mil. lei, și anume:

contribuțiile inițiale și trimestriale ale instituțiilor de credit în mărime de 181.3 mil. lei;

miloacele financiare obținute din activitatea de invastiții ale Fondului în mărime totală de

79.7 mil. lei;

mijloacele bănești neutilizate destinate cheltuielilor curente de gestiune fiind de 1 mil. lei.

În activitatea sa Fondul a achitat depozitele, celor două bănci licențiale devenite

insolvabile în mărime de 50.1 mil. lei, și anume:

în anul 2011 a achitat circa 48.1 mil. lei depozitele garantate prin intermediul Băncii de

Economii B.C. ,,Investprivatbank’’ S.A.;

în anii 2012-2014 a achitat prin banca mandatar B.C. ,,Victoriabak’’ S.A. depozitele

garantate a B.C. ,,Universalbank’’ S.A. în sumă de 2 mil. lei [9].

Fig. 2.1. Structura organizatorică a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova [3]

Conform fig. 2.1. principalul organ de conducere și de administrare este Consiliul de administrație al Fondului, membrii căruia sunt aprobați de către Parlament, pe o perioadă de 7 ani, format din 5 membrii, care sunt propuși de:

un membru propus de Asociația Băncilor din Moldova;

un membru propus de Ministerul Justiției;

un membru propus de Ministerul Finanțelor;

un membru propus de Banca Națională a Moldovei;

un membru propus de Ministerul Economiei.

Astfel, consiliul de administraței îndeplinește următoarele sarcini cm am fi: elaborează

politica Fondului; administrează și supraveghează activitatea Fondului și a directorului executiv; aprobă statutul Fondului și regulamentele de uz intern, bugetul anual al Fondului; stabilește contribuțiile speciale și marimea acestora; de asemenea apobă raportul anual de activitate a Fondului și ia decizii referitor la recurgerea la împrumuturi pentru Fond. Organul de conrol al Fondului este Comisia de cenzori, compusă din 3 membri, numiți în baza de concurs de către Consiliul de administrație. Iar activitatea curentă a Fondului de Garantare este exercitată de către directorul general executiv, dl. Eduard Usatîi [3].

Fondul de Garantare fiind o instituție necomercială și de sine stătător trebuie să-și formeze mijloacele financiare pentru a putea să-și exercite funcția de garantare a depozitelor persoanelor fizice. Astfel, mijloacele financiare ale Fondului sunt prezentate în figura de mai jos

Fig. 2.2. Formarea mijloacelor financiare ale Fondului de Garantare a Depozitelor

[elaborat de autor]

Conform fig. 2.2. sînt mijloacele financiare constituite din: contribuțiile inițiale ale băncilor, contribițiile trimestriale ale băncilor comerciale, contribuțiile speciale, împrumuturi, venituri din lichidarea creanțelor sale, venituri din aplicarea penalităților de întîrziere, precum și alte venituri sunt destinate la plata depozitelor garantate, iar mijloacele financiare formate din vărsămîntul obligatoriu anual al băncilor licențiate se aplică la acoperirea cheltuielilor curente prognozate de bugetul Fondului. Iar în cazul în care aceste mijloace nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente, minusul se suplinește cu venituri din investirea mijloacelor sale [11].

Vărsămîntul obligatoriu anual se stabilește în funcție de planificarea bugetului Fondului, în formă procentuală din suma totală a depozitelor garantate potrivit plafonului de garantare de 6000 lei. Acest mijloc de venit se stabilește anual de către Consiliul de administrație al Fondului, pînă la sfîrșitul lunii a unsprezecea a anului de gestiune, iar băncile comerciale trebuie să vireze aceast vărsămînt, în contul curent al Fondului deschis la B.N.M. pînă în ultima zi al anului de gestiune [11]. Rata procentuală a vărsămîntului obligatoriu anual, se calculează conform formulei de mai jos:

(2.1)

Fig. 2.3. Mărimea vărsămintelor obligatorii ale B.C. din perioada 2007-2015 [elaborat de autor]

Din figura de mai sus, se observe faptul că, cea mai mare rată procentuală a vărsămîntelor obligatorii s-a înregistrat în anul 2007, cu o valoare de 0,1012%, după care scade în dinamică, fiind în mărime de 0,0798% în 2008, însă observă că în anul 2011 crește puțin constituind 0,0664%, față de 2010- 0,0654%, iar cea mai mica rată procentuală a vărsămîntelor obligatorii se observă pentru anul 2015 fiind în mărime de 0,0592%. Conform studiului efectuat se constată că la micșorarea acestei rate procentuale a contribuit creșterea numărului de depozite garantate [3].

O altă modalitate de formare a mijloacelor financiare reprezintă, contribuțiile inițiale ale băncilor. Astfel, potrivit ,,Legii cu privire la garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’, timp de 90 de zile de la eliberarea autorizației de către B.N.M, băncile licențiate virează în contul curent al Fondului, o contribuție inițială unică în valoare de 0,1% din capitalul initial al ei, initial acesastă contribuție constituia 1% din totalul depozitelor băncii [11].

De asemenea băncile autorizate de B.N.M. sunt obligate să depună în contul curent al Fondului o contribuție trimestrială în mărime de 0,25% din suma totală a depunerilor garantate înregistrate în bilanțul băncii la sfîrșitul fiecărui trimestru. Astfel, instituțiile financiare trebuie să transfere această contribuție în termen de 15 zile lucrătoare după finisarea trimestrului de gestiune. În caz contrar Fondul v-a percepe o penalitate în mărime de 1% din contribuția datorată, din contul curent al băncii comerciale, precum și sumele datorate [11].

Fiecare bancă determină baza de calcul care constituie suma totală a depozitelor garantate. Din toate depozitele băncii, banca va exclude depozitele cu soldurile respective ale deponenților depozitele cărora nu sînt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor, menționate mai sus, determinînd:

persoanele fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce nu depășesc sau este egală cu plafonul de garantare;

suma depozitelor persoanele fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce nu depășesc sau este egală cu plafonul de garantare, care se determină prin însumarea soldurilor acestor depozite;

numărul persoanelor fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce depășesc plafonul de garantare;

suma depozitelor garantate ale persoanelor fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce depășesc plafonul de garantare, care se determină ca produs dintre numărul persoanelor specificate și mărimea plafonului de garantare [8].

Din informația obținută în baza calculelor efectuate menționate anterior banca va determina baza de calcul pentru contribuțiile în contul current al Fondului cu ajutorul formulei de mai jos:

BC = SD(1) + SD(2) (2.2.)

unde:

BC – baza de calcul;

SD(1) – suma depozitelor persoanele fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce nu depășesc sau este egală cu plafonul de garantare, care se determină prin însumarea soldurilor acestor depozite;

SD(2) – suma depozitelor garantate ale persoanelor fizice ale căror depozite au solduri în sumă totală ce depășesc plafonul de garantare, care se determină ca produs dintre numărul persoanelor specificate și mărimea plafonului de garantare [11].

În cazul cînd o bancă se declară insolvabilă, iar Fondul nu dispune de mijloace bănești suficiente pentru comnensarea depozitelor, poate recurge la perceperea de la băncile licențiate o contribuție special, stabilită de Consiliul de administrație și determină în funcție de depozitele consemnate în ultima zi a trimestrului anterior. Astfel, contribuția specială achitată într-un trimestru nu trebuie să fie mai mare de dublu contribuției trimestriale achitate pentru acel

trimestru. În cazul cînd aceste mijloace financiare nu sunt suficiente, Fondul poate recurge și la împrumuturi de la Ministerul Finanțelor și B.N.M. pentru achitarea depozitelor garantate [16].

F.G.D.S.B., nu garantează unele depozite, ca de exemplu:

depozitele administratorilor băncii comerciale;

economiile persoanelor fizice acționari care dețin o cata substanțială de 5% din capitalul unei bănci;

depozitele soților și rudelor de gradul de rudenie persoanelor sus numite.

depozitele persoanelor terțe care au obținut de la aceeași bancă unele dobînzi mai avantajoase sau alte faclități financiare;

depozitele persoanelor fizice care sunt înregistrați în calitate de întreprinzători;

depozitele persoanelor fizice deschise în Banca de Economii a Moldovei, la situația din

02.01.1992, cît și de la data de 29.07.1994, conform Hotărîrii Parlamentului din 29.07.1994 privind indexarea economiilor populației;

titluri de creanță la purtător;

depozitele declarate ilegale prin decizie judecătorească [8].

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova, asigură

achitarea depozitelor, doar persoanelor fizice rezidente sau nerezidente, cu excepția pesoanelor menționate mai sus, atît în monedă cît și în valută, însă în sumă de 6 000 lei, iar depozitele în valută străină se convertesc în monedă națională, la cursul oficial în ziua cînd se constată incapacitatea băncii licențiate. În ceia ce privește modificarea plafonului de garantare, Consiliu de administrație ia acestă decizie [8]. Astfel, organul executiv al Fondului trimestrial examinează necesitatea revizuirii plafonului de garantare, în acest scop Fondul trimestrial și anual analizează următorii indicatori financiari (Anexa 2):

Gradul de Capitalizare a Mijloacelor F.G.D.S.B., acesta fiind indicatorul de bază al studiului reflectat în expresie procentuală și se calculează în felul următor:

GCMF = ≥ 4% (2.3.)

Gradul de capitalizare a mijloacelor financiare ale Fondului reprezintă un indicator de bază al studiului. Resursele financiare ale F.G.D. se consideră motiv pentru revizuirea privind modificarea plafonului de garantare în cazul în care mărimea G.C.M.F. este egală sau mai mare de 4%. În cazul depășirii acestui nivel, apare temei pentru revizuirea spre majorare a plafonului de garantare. În cazul scăderii G.C.M.F. nivelul de 2%, apare temei pentru revizuirea spre micșorare a plafonului de garantare, dar nu mai jos de mărimea stabilită de lege [14].

Gradul de Acoperire a Deponenților depozitele cărora sînt integral garantate în limita

plafonului de garantare, se calculează în felul următor:

GAD = ≥ 88% (2.4.)

Acest indicator la fel se exprimă în procente, se evaluează în dinamică trimestrial și invocă

menținerea unui anumit nivel de acoperire a deponenților depozitele cărora sînt garantate integral în cadrul plafonului de garantare [14].

Capacitatea Sistemului Bancar de a achita contribuțiile către Fondul de Garantare, se

calculează conform formulei de mai jos:

CSB= ≤ 2% (2.5.)

Coeficientul Suficientei capitalului se calculează conform formulei de mai jos.

* 100% ≥ 16% (2.6.)

Acest coeficient este stabilit conform ,,Regulamentul cu privire la suficiența capitalului ponderat la risc’’ și trebuie respectat de fiecare bancă comercială. Consiliul de administrație nu poate majora plafonul de garantare, dacă cel puțin o bancă nu menține cota minimă a coeficientului suficienței capitalului [14].

De asemenea pentru modificarea plafonului de garantare a depozitelor Fondul, deține informații periodice referitor la structura depozitelor persoannelor fizice în băncile comerciale (Anexa 3); informații privind rezultatele evaluării strucurii depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar la o anumită dată (Anexa 4).

Fig. 2.4. Structura numărului deponenților la situația din 31.11.2014 [9]

Conform fig. 2.4. privind structura numărului deponenților se obsevă că deși numărul deponenților a scăzut în 2011 față de 2010, totuși în anii viitori are tendință de creștere, astfel numărul deponenților căror depzitele le sunt garantate a înregistrat o creștere pînă la 2987536 față de 2010 de 2927885 de deponenți. De asemene, crește și numărul deponenților căror depozitele nu sunt garantate, cu o creștere mult mai intense, astefel în 2010 numărul deponenților căror nu sunt garantate depozitele constituia 329594 pe cînd în 2014 1007984, înregistrînd o creștere de 678390 de deponenți [9].

Fig. 2.5. Evoluția structurii depozitelor persoanelor fizice la situația din 31.12.2014 [9]

Conform fig. 2.5. privind evoluția structurii depozitelor persoanelor fizice pe parcursul anilor 2010-2014, depozitele persoanelor fizice sunt în creștere. Astfel, la situația din 31.12.2014 suma depozitelor garantate constituia 31867625.2 mii lei, pe cînd în anul precedent constituia doar 28745214.8 mii lei, pe lîngă depozitele garantate crește și depozitele negarantate însă cu o pondere mai mică, în 2014 suma depozitelor negarantate era în valoare de 2733061.7 mii lei, pe cînd în 2013 era de 2604052.7 mii lei.

În concluzie analizînd ambele figuri de mai sus se constată că populația are încredere în sistemul bancar, înregistrind o creștere pînă la 2987536 de deponenți și pînă la 31867625.2 mii lei de depozite garantate la situația din 31 decembrie 2014.

Tabelul 2.1. Situația depozitelor persoanelor fizice și a deponenților în sistemul bancar din situația 31.12.2014 [9]

Conform tabelului 2.1, la situația din 31 decembrie 2014 numărul total al deponenților în sistemul bancar s-a mojorat de la 3,610,924 deponenți în 2013 la 3,99,520 de deponeneți în 2014. De asemnea s-a majorat și numărul deponenților căror depozite sunt garantare pînă la 2,987,536 spre deosebire de anul 2014 ce constituia 2,598,619 persoane în 2013. Așa cum s-a majorat numărul deponenților, s-a majorat și suma depozitelor aproximativ cu 5,241,419.4mii lei în 2014 față de situația din 31 decembrie 2013, iar suma depozitelor garantate s-a majorat cu 119,009.0 mii lei în 2014 față de 2013. Astfel, în 2014 suma depozitelor garantate constituia 2,723,061.7 mii lei, față de 2013 ce constituia 2,604,052.7 mii lei. Totodată atît numărul total al deponenților cît și numărul deponenților căror sunt asigutate depunerere din băncile comerciale, au marcat o creștere de 10.6% și 15.0%. Odată cu creșterea acestor cifre se constată că populația are încredere în sistemul nostru bancar, investind economiile lor în băncile autorizate de B.N.M.

În concluzie putem menționa, că pe parcursul anului 2014 s-a majorat atît numărul deponenților cît și suma depozitelor garantate.

Tabelul 2.2. Structura depozitelor și a deponenților în raport cu plafonul de garantare la situația din 31.12.2014 [9]

Conform tabelului 2.2. se observă că din totalul numărului depozitelor căror sunt garantate, la stuația din 31.12.2013 doar 2,229,924 persoane se includ în cadrul plafonului de garantate, iar 323,146 persoane trec peste plafonul de garantare, în ceia ce privește totalul depozitelor garantate doar 665,176.7 mii lei se încadrează în pafonul de garantare și 1,938,876.0 mii lei depășesc plafonul de garantare. Asemenea situație este și în anul 2014, astfel, din totalul numărului deponenților căror sunt garantate ce constituie 2,987,536 persoane, sunt încadrate în plafonul de garantare circa 2,657,851 persoane, iar 329,685 persoane trec peste plafonul de garantare. Astfel, din totalul depozitelor garantate doar circa 27.4% se încadrează în plafonul de garantare, iar 72.6% trec peste plafonul de garantare. În conformitate cu ,,Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice’’, Fondul v-a achita persoanelor fizice suma integral a depozitului care se încadrează în plafonul de garantare, în cazul cînd depozitul devine indisponibil, iar deponenților căror suma depozitului depășește plafonul de garantate, le va achita doar 6000 lei.

În cazul cînd o bancă devine insolvabilă și nu-și poate onora obligațiunile față de deponenții săi, atunci Banca Centrală numește un lichiditator, care acesta la rîndul său comunică în termen de 5 zile din momentrul retragerii licenței băncii comerciale, Lista creanțelor aferente depozitelor garantate în banca dată, în doua exemplare care conține numele, prenumele, codul personal, suma totală a depozitelor deținute în banca, suma garantată. Astfel, în termen de 7 zile din momentul primirii Listei, Fondul trebuie să informeze populația cu privire la modul de achitare a depozitelor, perioda, banca-mandatar, condițiile și formalitățile necesare obținerii depunerilor garantate, publicînd acestă informție în 2 sau mai multe ziare de circulație națională [12].

F.G.D.S.B. din R.M. numește o banca mandatar care v-a efectua plata depozitelor garantate. Conform ,,Regulamentului cu privire la selectarea băncii-mandatar’’, băncile trebuie să întrunească careva criterii:

să activeze în domeniul bancar de cel puțin 5 ani;

să dețină o filială sau un oficiu secundar în cel puțin 50% din unitațile administrativ teritoriale de nivelul doi;

să dețină și să mențin capitalul normativ total nu mai mic de 500 mil. Lei;

să nu fie subiect al măsurilor de remediere;

să corespundă cerințelor prudențiale, stabilite prin actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei, și anume:

indicii de lichiditate;

suficiență capitalului ponderat la risc.

să dispună de o calitate înaltă de active [13].

Concursul pentru selectarea băncii-mandatar se efectuează anual de către Consiliul de

administrație, însă nu mai tîrziu de 15 septembrie. Banca-mandatar a Fondului de Garantare a Depozitelor pentru anul 2012 și pînă în prezent este B.C. ,,Victoriabank’’ S.A. care a achitat depozitele persoanelor fizie depuse în banca B.C. ,,Universalbank’’ S.A., ce a fost lichidată.

După primirea tuturor ofertelor Consiliul de administrație face un rating al băncilor, iar banca

care a fost aleasă, încheie cu Fondul un contract de mandat. La rândul său banca mandatar este responsabilă de efectuarea plăților către deponenții depozitele cărora au devenit indisponibile. Banca-mandatar ține evidența privind plata depozitelor garantate efectuate completînd registrul privind plata depozitelor garantate (Anexa 5) [13].

O altă activitate a Fondului, pe lîngă garantarea depozitelor persoanelor fizice, este investire în valori mobiliare de stat.

Fig. 2.6. Structura investițiilor F.G.D.S.B. [elaborat de autor]

Conform fig. 2.4. F.G.D.S.B. investește mijloacele financiare numai în hîrtii de valoare emise de Ministerul Finanțelor, bonuri de trezorerie cu termenul de circulație de 91, 182 și 364 de zile, și în obligațiuni de stat cu termenul de circulație de pînă la 5 ani, cît și în certificate emise de Banca Centrală emise pe o perioadă de pînă la un an [10].

Iar cumpărarea și vînzarea valorilor mobiliare se face cu ajutorul dealerului primar, conform ,,Regulametului privind selectarea dealerului primar pa piața valorilor mobiliare de stat’’ [15].

Perspective de îmbunătățire a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

din Republica Moldova

În acest paragraf autorul își propune să identifice toate neajunsurile Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova și să înaiteze careva perspective de îmbunătățire sistemului de garantare autohton.

F.G.D.S.B. din Republica Moldova, are un șir de problem care și astăzi sunt discutate. Pe lînga faptul că încă nu există un sistem de garantare perfect, Fondul de Garantare din R.M. dinte spre perfecțiune.

Deoarece își desfășoară activitatea din 2004, putem spune că Fondul de Garantare aste încă la început. După cum am meționat în paragraful de mai sus, activitatea Fondului de Garantare este reglementată de ,,Legea cu privire la garantarea depozitelor persoanelor fizice din sistemul bancar’’ și este supravegheat atît de Banca Națională a Moldovei, cît și de Parlament.

În scopul îndeplinirii obiectivelor, Fondul de garantare a depozitelor trebuie să mențină relații de colaborare foarte strînse cu autoritatea monetară din țara unde își desășoară activitatea.

Banca Națională a Moldovei colaborează cu Fondul de garantare a depozitelor, efectuează schimbul de informații. B.N.M. fiind autoritatea monetară care supraveghează și monitorizează activitatea instituțiilor financiare din țară este obligată să informeze Fondul de garantare despre situațiile problematice a băncilor, și despre probabilitatea rezonabilă de retragere a licenței și respectiv inițierea procesului de lichidare silită a unei bănci. La fel băncile membre ale Fondului vor prezenta acestuia periodic sau la cerere, rapoarte, documente, și informații privind suma, tipul, categoria depozitelor garantate și suma totală a acestora, precum și alte informații solicitate de Fond.

În linii generale sistemul de garantare a depozitelor din Republica Moldova este asemănător cu sistemele de garantare din majoritatea țărilor. Spre deosebire de sistemele de garantare a depozitelor din alte țări, sistemul autohton este mult mai simplu, dat fiind faptul că sistemul bancar este format dintr-un număr de 14 bănci comerciale, fiind ușor de controlat.

Conform prevederilor noii Directive 2014/49 U.E. privind scheme de garantare a depozitelor în sistemul bancar, se propune plafonului de garantare să fie în mărime de 100 000 EURO, spre deosebire de celelalte state mult mai dezvoltate din U.E., mărimea plafonului de garatare din R.M. fiind de 6000 lei, fiind un mare neajuns al întregii economii [2].

O perspectivă de îmbunătățire a sistemului de garantare autohton, ar fi ca să se majoreze mărimea plafonului de garantare. Inițial mărimea lui ar fi ca să se majoreze minim pînă la 15 000 lei. Acestă problemă este analizată și discutată și de Consiliul de administrație al Fondului, însă conform crizei financiare cu care se luptă sistemul bancar și 3 bănci comerciale, Banca de Economii, B.C. ,,Unibank’’ S.A. și Banca Socială, sunt sub administrația specială a Băncii Centrale, este imposibil de majorat, deoarece mijloacele financiare actuale ale Fondului poate acoperi circa doar 35%-40% din totalul depozitele garantate doar la Banca de Economii. Însă o dată cu majorarea plafonului de garantare v-a crește și obligația Fondului față de deponenți. Astfel, F.G.D.S.B. pentru a-și mări mijloacele bănești nu poate impune ca băncile licențiate din Republica Moldova să achite Fondului contribuții mai mari, pentru că o dată cu majorarea acestor contribuții, băncile vor fi nevoite să achite sume mult mai mari, ceia ce poate duce la probușirea întregului sistem bancar, băncile vor avea cheltuieli mult mai mari și se vor supune unui risc mai mare.

Însă pentru dobîndirea și menținerea încrederii populației în sistemul bancar ar fi ca mărimea plafonului de garantare să se majoreze.

Tabelul 2.3. Mărimea plafoanelor garantate exprimate în dolari SUA, 05.03.2015

[elaborat de autor]

Conform tabelului de mai sus, la situația din 05.03.2015 unica țară din C.S.I. care garantează depozitele pînă la 100% este Belarusia, însă nu efectuează și plata dobînzii acumulate, pe cînd celelalte state ca Rusia, Ucraina și Moldova garantează și plata dobînzii acumulate, însă mărimea plafonului de garantare este mai mică, ca de exemplu Rusia achită deponenților 1127,2 dolari SUA, pe cînd Ucraina v-a achita în cazul indisponibilității depozitelor deponenților 8509,64 dolari SUA, iar Moldova v-a achitat deponenților ce mai mică sumă în valoare de 317,09 dolari SUA.

Plafonul de garantare mic îi dezavantajează pe deponenți. Dacă vom efectua analiză comparativă cu alte state vom observa că în ultimul timp Guvernele țărilor membre au luat măsuri de majorare a acestor plafonuri, precum și au întrodus sub garanție și depozitele persoanelor juridice. Spre exemplu în România de la 1 ianuarie 2011, Fondul de garantare a depozitelor, garantează depozitele persoanelor fizice și juridice suma de 100 000 de euro, inițial acesta fiind de 50 000 de euro pentru deponenții persoane fizice și 20 000 de euro, pentru deponenții persoane juridice. De asemenea toate statele membere ale U.E. garantează depozitele pînă la suma maximă de 100 000 Euro.

În ceia ce privește majorarea plafonului de garantare Consiliul de administrație al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova, ia acestă decizie, însă la bază majorării acestuia stau un șir de indicatori

Tabelul 2.4. Indicatorii financiari necesari pentru majorarea plafonului de garantare [9]

Potrivit tabelului de mai sus, 2.4. principali indicatori care stau la baza modificării plafonului de garantare sunt: gradul de capitalizare a mijloacelor Fondului, gradul de acoperire a deponenților depozitele căror sunt integral garantate în limita plafonului de garantare; capacitatea sistemului bancar de achitare a contribuțiilor către Fond și coeficientul suficienței capitalului ponderat la ris. Potrivit Rapotului financiar al F.G.D.S.B. din R.M. în 2014 două bănci comerciale, Banca Socială, Banca Eonomică, nu au restectat coeficientul suficienței capitalului ponderat la risc, ceia ce a împedicat majorarea plafonului de garantare a depozitelor. În linii generale ceilalți indicatori sunt respectați și depășesc norma standar ceia ce favorizează majorarea plafonului de garantare [14].

Pe lîngă atribuția de bază pe care o are, și anume garantarea depozitelor persoanelor fizice, Fondul mai desfășoară o activitate, investirea mijloacelor bănești pe care le deține cu scopul obținerii mijloacelor necesare pentru acoperirea depozitelor garantare. Astfel, Fondul de Garantarea a Depozitelor, investește mijloacele financiare în valori mobiliare de stat. Putem spune că acestă este una dintre cele mai sigure investiții ale Fondului, însă pentru o siguranță mult mai eficientă ar fi ca Fondul să investescă în Guvernul altor țări mult mai dezvoltate sau să depună mijloacele sale în alte bănci din alte țări dezvoltate.

Cele mai bune practici propun sistemelor de garantare a depozitelor bancare să mențină relații de colaborare cu alte sisteme de garantare din alte țări în scopul efectuării schimbului de informații și experiență. Aceasta ar permite sistemului autohton de garantare a depozitelor bancare să efectuieze o comparație cu sistemele externe de garantare în scopul identificării neajunsurilor și respectiv înlăturării acestora prin ”copierea” unor elemente ale sistemelor de garantare, și adaptarea acestora mediului autohton.

Tabelul 2.5. Particularitățile Sistemului de garantare a depozitelor din R.M.

[elaborat de autor]

În Tabelul 3.5. Particularitățile Sistemului de garantare a depozitelor din RM, de mai sus sînt prezentate principalele caracteristici ale sistemei de garantare a depozitelor autohtone. Reeșind din recomandările înaintate de I.A.D.I., pentru crearea de sisteme eficiente de garantare a depozitelor, a fost efectuată comparația ce permite identificarea neajunsurilor schemei de garantare a depozitelor din R.M. Conform recomandărilor I.A.D.I. șirul poate fi continuat, totuși au fost selectate cele mai importante aspecte ale schemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova.

Deși unii specialiști sunt de părerea că sistemul autohton de garantare a depozitelor bancare funcționează bine, totuși din tabelul 2.4. se observă deficiențele acestuia ce împiedică sistemul de garantare a depozitelor bancare să-și îndeplinească scopul pentru care a fost creat, și anume:

lipsa contribuțiilor achitate în funcție de risc;

lipsa garantării depozitelor persoanelor juridice;

lipsa cooperării transfrontaliere;

plafonul de garantare foarte mic;

relații slabe cu autoritatea de supraveghere a băncilor.

Reeșind din neajunsurile menționate mai sus, sistemul autohton de garantare a depozitelor bancare necesită a fi perfecționat în scopul înlăturării acestora. În acest scop conducerea Fondului de garantare a depozitelor va trebui să ia în considerație implementările noi care sunt efectuate în cadrul sistemelor de garantare a depozitelor internaționale. Deși aceasta necesită efort enorm, costuri înalte, se merită a efectua aceste schimbări, în acest sens Guvernul R.M., ar trebui să intervină cu propuneri în scopul perfecționării activității acestuia.

Pentru îmbunătățirea sistemului bancar din R.M. ar fi bine ca Fondului să-i fie acordată funcția de control și suprevegherea a băncilor comerciale. Astfel, Fondul de Garantare să aibă acces direc la toate depozitele băncilor comerciale și să verifice corectitudinea calculării a Bazei de calcul de către instituțiile de credit, dacă întradevăr ele virează Fondului de Garantare a Depozitelor informații veridice, despre totalul depozitelor care se încadrează în plafonul de garantare, care trec peste plafonul de garantare, despre depozitele care sunt garantate și care nu.

Odată cu acordarea acestei funcții F.G.D.S.B., v-a fi o stabilitate în sistemul bancar, iar în cazul insolvabilității unei instituții bancare Fondul v-a ști exact numărul de depozite și suma ce trebuie să le achite deponenților, de asemenea Fondul v-a dispune de resurse financiare imediate în cazul falimentării unei bănci comerciale.

Potrivit Directive 2014/49 U.E. privind scheme de garantare a depozitelor în sistemul bancar, autorii acesteia își propun micșorarea perioadei de achitare a depozitelor în cazul insolvabilității unei instituții de credit, și anume prevede reducere perioade de la 20 de zile pînă la 7 zile lucrătoare, astfel se predere ca această perioadă să scadă în trei tranșe:

prevede reducere timpului de achitare pînă la 15 zile lucrătoare din data de

01.01.2019.

reducere perioadei de achitare pînă la zece zile lucrătoare din data de 01.01.2021.

reducere pînă la 7 zile lucrătoare de la 01.10.2024.

În Republica Moldova, termenul de achitare a compensațiilor este la de 7 zile lucrătoare

pînă la 30 de zile, însă se poate prelungi și mai mult. Pentru micșorarea perioadei de achitare a depozitelor garantate ar fi bine, după cum s-a menționat mai sus să-i fie acordată funcția de control F.G.D.S.B., pentru că conform Legii cu privire la instituțile financiare, în cazul insolvabilității instituțiilor de credit, B.N.M. numește un lichiditator care în termen de 5 zile informează Fondul de Garantare a Depozitelor referitor la numărul depozitelor, suma pe care trebuie să o achite deponenților. Acetă formalitate necesită mult timp, de aceea ar fi bine ca Fondul, să fie informat din timp referitor la situația instituțiilor financiare sau regulat să efectueze controale băncilor comerciale.

Potrivit schemelor de garantare a depozitelor, deponenții eligibili pot fi atît persoanele fizice cît și persoanele juridice. Conform ,,Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’ Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din R.M. garantează doar depozitele persoanelor fizice, pe cînd în toate țările U.E. precum și alte state, sunt garantate atît depozitele persoanelor fizice cît și depozitele persoanelor juridice. Un motiv ne garantării depozitelor persoanelor juridice ar fi că Fondul nu dispune de mijloace financiare necesare pentru a acopri și depozitelor pesoanelor juridice, după cum a fost menționat în paragraful de mai sus, Fondul își formează mijloacele bănești prin contribuțiile inițiale, trimestriale ale băncilor comerciale, iar aceste contribuți sunt foarte mici încît toate mijloacele existe ale Fondului poate acoperi circa până 5% din totalul depozitelor garantate a persoanelor fizice. De aceea este imposibil garantarea și depozitele persoanelor juridice pentru Fondul de Garantare a Depozitelor din Republica Moldova. Însă conform noii Directive 2014/49 U.E. Fondul de Garantare a Depozitelor trebuie să garanteze atît depozitele persoanelor fizice cît și persoanelor juridice [2]. Însă garantarea depozitelor persoanelor juridice este necesară întrucît din totalul depozite înregistrate în sistemul bancar depozitele persoanelor juridice ocupă 80 la sută. La fel Fondul de garantare a depozitelor va trebui să determine criteriile de selectare a persoanelor juridice depozitele cărora vor fi garantate.

Un neajuns al Fondului de Garantare a Depozitelor este faptul că, atît Fondul de Garantare cît și instituțiile financiare nu întreprind măsuri privind informarea populației referitor la faptul că depozitele sunt garantate în mărimea plafonului de garantare. Astfel, aît Fondul cît și băncile comerciale trebuie să organizeze diferite seminare de informare a deponenților, ar fi bine ca Fondul să publice în ziare de circulație națională, cît și pe site-oficial articole despre activitatea sa, cum garantează, care este modul de rambursare a depozitelor garantate. De asemenea toate băncile comerciale trebuie să publice mai multă informație referitor la activitatea Fondului de Garantare, precum și date despre activitatea sa.

În concluzie la acest capitol, se poate menționa faptul că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din Republica Moldova tinde spre a fi schema de garantare perfecta. Pe parcursul anilor se observă o tendință de dezvoltare, prin creșterea depozitelor garantate, creșterea numărului deponenților, creșterea mijloacelor necesare pentru acoperirea depozitelor garantare.

În ceia ce privește majorarea plafonului de garantare, acestă problem este încă în discuții dat fiind faptul că trei bănci comercilale sunt sub supravegherea Băncii Naționale, este încă greu de majorat datorită faptului că Fondul dispune de puține mijloace financiare pentru a putea acoperi depozitele garantate.

De asemenea se pune problema garantării depozitelor persoanelor juridice, de asemena este încă imposibil de garanta și depozitele acestor persoane din considerentul că Fondul nu dispune de mijloace financiare necesare pentru acoperirea depunerilor persoanelor juridice.

În final se poate menționa faptul că este indispensabil existență sistemelor de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma studiului efectuat a sistemului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, s-a ajuns la următoarele concluzii:

Sistemele de garantare a depozitelor au apărut ca răspuns la crizele financiare care au loc în ultimul timp în întreaga lume, în R.M. sistemul de garantare a depozitelor a fost creat ca răspuns la falimentele bancare care au avut loc pînă în anul 2004.

În întreaga lume există două sheme de garantare a depozitelor, scheme de garantare explicite și scheme de garantare implicite. Astfel, nu există un sistem de garantare șablon și fiecare stat este în drept să aleagă sisteme de garantare. Încă nici un stat nu are scheme de garantare a depozitelor perfecte, astefel, schema de garantare a depozitelor din R.M. tinde spre perfecțiune.

Activitea de garantare a depozitelor este realizată în Moldova de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, instituție care a fost creată și care funcționează în baza ,,Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar’’.

Scopul creării sistemelor de garantare a depozitelor, este în primul rînd garantarea depozitelor bancare și menținerea încrederii populației în sistemul bancar.

Activitățile de garantare a depozitelor și de plată a compensațiilor sunt practic activitățile care definesc organizația. Fondul acționează atât în sensul urmăririi atente a modului în care instituțiile de credit țin evidența deponenților și a depozitelor acestora, cât și în sensul asigurării plăților de compensații în condiții cât mai bune, într-un timp cât mai scurt și cu eforturi cât mai mici din partea beneficiarilor de compensații.

Spre deosebire de alte state, F.G.D.S.B. din R.M. garantează doar depozitele persoanelor fizice conform legii. Iar limita garantarii depozitele persoanelor fizice este de 6 000 lei, fiind cea mai mică suma garantată atît de pe teritoriul U.E. cît și din țările membre ale C.S.I.

La baza majorării plafonului de garantare contribuie in șir de indicatori financiari, care pe parcursul studiului efectuat s-a constatat o tendință de creștere, pe cînd alții mai puțin.

La formarea mijloacelor bănești ale Fondului sunt acceptate și obligate să participe băncile comerciale licențiate de Banca Națională a Moldovei, precum și sucursalele și filialele băncilor străine care dețin autorizație de la Banca Națională a Moldovei pentru a-și desfășura activități financiare pe teritoriul Republicii.

În urma studiului efectuat s-a constat o tendință de creștere atît a numărului deponenților cît și a depozitelor garantate în sistemul bancar din R.M., ceia ce semnifică că populația are încredere în sistemul bancar moldovenesc.

În pofida faptului că Fondul de garantare a depozitelor din R.M., are unele neajunsuri care au fost menționate pe parcursul proiectului, trebuie să menționăm că activitatea acestuia este foarte bine organizată, condusă de o echipă de profesioniști care în condițiile actuale destul de dificile, fac față tuturor problemelor ce țin de activitatea sa.

Studiul a fost efectuat cu scopul depistărilor neajusnurilor schemelor de garantare a depozitelor în sistemul bancar, astfel în urma cercetărilor efectuate se pot înainta cereva recomandări:

O recomandare ar fi și cea mai importantă este majorarea plafonului de garantare, odată cu majorarea plafonului de garantare a depozitelor, populația ar avea mai multă încredere în sistemul bancar, astfel v-a crește numărul depozitelor cît și numărul deponenților.

Pentru siguranța mijloacelor financiare ale Fondului, ar fi ca sa existe alte alternative de investiție a mijloacelor bănești, ar fi de a investirea resurselor sale în alte instrumente financiare sigure, cum ar fi:

investirea depozite în băncile comerciale;

investirea în valori mobiliare de stat al altor state dezvoltate.

De asemenea, ar fi ca Fondul să garanteze pe lîngă depozitele persoanelor fizice și

depozitele persoanelor juridice, dat fiind faptul că circa 80% din economiile populației sunt persoanele juridice. La fel Fondul de garantare a depozitelor va trebui să determine criteriile de selectare a persoanelor juridice depozitele cărora vor fi garantate.

O altă recomandare ar fii ca Fondului de Garantare a Depozitelor să-i fie acordată funcția de control. Astfel, regulat să facă investigații instituțiilor financiare, să depinsteze neajunsurile instituțiilor de credit, corectitudinea calculării a bazei de calcul, iar în cazul survenirii instabilității financiare Fondul să fie pregătit din timp cu resursele financiare necesare pentru acoperirea obligațiilor față de deponenți.

O recomandare ar fi ca să fie elaborat un mecanism sau scheme de creditare, de obținerea mijloacelor financiare în cazul necesității. Astfel, în cazul insolvabilității unei instituții de credit,

Fondul să fie asigurat cu resurse financiare necesare imediate, astfel ar fi bine ca Fondul de Garantare a Depozitelor să încheie un contract de creeditare cu o instituție financiară, iar în cazul survenirii necesității să dispună de mijloace financiare imediate pentru acoperirea obligației față de deponenți.

În scopul renovării sistemei de garantare a depozitelor din Republica Moldova, ar fi bine ca Fondul de garantare a depozitelor să mențină relații de colaborare cu alte sisteme de garantare din alte țări în scopul efectuării schimbului de experiență.

O recomandare ar fi ca F.G.D.S.B. din R.M. să-și întărească relațiile cu B.N.M.

BIBLIOGRAFIE

Asociației Internaționale de Asigurare a Depozitelor. www.IADI.org

(vizualizat 20.04.2015)

Directiva 2014/49 U.E. privind scheme de garantare a depozitelor. http://eurlex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014L0049

(vizualizat 15.04.2015)

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar din R.M. http://www.fgdsb.md (vizualizat 20.04.2015)

http://translate.google.md/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Depos _insurance&prev=search (vizualizat 20.04.2015)

http://www.fgdb.ro/uploads/publications/exlgakfo_kozntfhp_ED17062014.pdf

(vizualizat 25.04.2015)

http://www.fgdb.ro/uploads/publications/teorie.pdf ( vizualizat 23.04.2015)

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/GARANTAREA-DEPOZITELOR-BANCARE86.php (vizualizat 28.04.2015)

Lege privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar nr. 575-XV din 26.12.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20.02-3004, nr. 30-34/169.

Raportul de activitate pentru anul 2014 al F.G.D.S.B. din R.M. http://www.fgdsb.md/liudazliuka/Raport%20de%20activitate%202014%20final.pdf (vizualizat 01.05.2015)

Regulamentul de uz intern privind activitatea investițională a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, nr. 25/2 din 25.03.2005.

Regulamentul cu privire la modul de calculare și de plată de către bănci a vărsămintelor și contribuțiilor către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Nr. 8 din 20.08.2004. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27.08.2004, nr. 156-162/317.

Regulamentul cu privire la plata depozitelor garantate de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Nr. 119/1 din 25.02.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 39 din 15.03.2011.

Regulamentul de uz intern privind modul de selectare a băncii- mandatar a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, nr.123/5 din 18.04.2011.

Regulamentul de uz intern privind modificarea plafonului de garantare, nr. 127/1 din 28.10.2011.

Regulamentul de uz intern privind modul de selectare a dealerului primar pe piața valorilor mobiliare de stat, nr. 150/2 din 30.08.2013.

Regulamentul de uz intern privind stabilirea contribuțiilor speciale și recurgerea la împrumuturi, nr. 46/4 din 28.07.2006.