Gândindu-mălaînaintașiimei,lasacrificiilepecarele-ausăvârșitpentruȚara lor,pentrunoi,ceideastăzi,care,cugreunemaiamintimdeei,așputeaspunecămă… [609247]

CĂTĂLINMOCANU RETUȚAMOCANU
„Peaicinusetrece!”
EDITURASFÂNTULIERARHNICOLAE
BRĂILA
2020

Prefață
Gândindu-mălaînaintașiimei,lasacrificiilepecarele-ausăvârșitpentruȚara
lor,pentrunoi,ceideastăzi,care,cugreunemaiamintimdeei,așputeaspunecămă
simtneputinciosșimic,însensulfiguratalcuvintelor,evident.Cesunteu,pelângă
ceicăroralespunem,simplușiînălțător,„eroi”,celoralecărornumestauînscrisepe
frontispiciulMausoleuluiEroilorNeamuluidelaMărășești?Suntcelce-șiamintește
căaici,pelocurilepecareeuazicalc,autrecutoamenisimpli,darputernici,„iubitori
deNeamșiȚară”,oamenicareauscrisIstoriaînsângeratășimăreațăaNeamului
Românesc.Eudoarascultpoveștișiletransmiturmașilormei,pentrucatitanii
Istoriei,aceioamenisimplicareauînroșitcusângelelorLuncaSiretului,aici,la
Mărășești,sărămânăveșnici,atâtcâtvavoibunulDumnezeusăneținăpepământ.
IdeeaproiectuluișiscriereaacestuiaaparțindoamneiAnyMaryElisabeta
Drăgan,posibilcanumelesăfiepredestinatscrieriideproiectepentrutineret.După
succesulproiectului,,Sănuneuitămeroii!”,finanțatdeUniuneaEuropeană,prin
programul„TineretînAcțiune”,avenitacestaldoileacapitol,proiectulde
solidaritate,,Peaicinusetrece!”,finanțatdeUniuneaEuropeanăprinprogramul
„CorpulEuropeandeSolidaritate”.Așputeaamintiaicideoameniiminunațidela
A.N.P.C.D.E.F.P.,careteîncurajeazăsăteimplicitînproiectedestinatetineretuluiși
căroralemulțumescșipeaceastăcale.
PeprofesoriiCătălinMocanușiRetuțaMocanu,oamenidedicațiȘcoliiși
valorilorsale,îicunoscdefoartemulttimp,deoviață,potspune.EușiCătălin
MocanusuntemnăscuțișiamcrescutînMărășești.Într-oglumă,l-aminvitatsăse
impliceînascrieobroșurădespre„EroinadelaHaret”,MăriucaZaharia,uitată
undevaînneguraIstoriei.Domniiprofesoriauacceptatprovocareanumaidecât.Mai
mult,amînceputîmpreunăsăcercetămistoriaOrașuluiMărășeștișiaieșit,într-un
timpscurt,overitabilălucrareistorică,pentrucarelemulțumesc.
Recunoștințanoastrăesteveșnicăpentruceicareautruditșiauluptatpeaceste
locuri!
DanielDRĂGAN

Cuvântintroductiv
IstoriacomunitățiidelaMărășeștiestefascinantăpentruiubitoruldeIstorie,prin
modulîncareocomunitatemicăareușitsăseridiceprintrevitregiilevremurilor,
vremedepesteșasemileniineîntrerupte.EsteoIstorieaurcușurilorșiacoborâșurilor,
careauprevestit,parcă,mareafaptădearmedinvaraanului1917.
CeeacesimțipentruMărășeștiesteunic.Trebuiesătefinăscut,săficrescutîn
Mărășeștipentruasimțiaceamândrielocală,denepierdutpentrutoatăviața,oriunde
veifiplecat,pentruovremesaupentrutotrestulvieții.
Parcurgândrândurileurmătoare,cititorulrămâneconvinscăurbeadinLunca
Siretuluiarecucesemândri,putândfaceabstracțiedeunprezentpecarenuîlmerită
șidecarevascăpa,sperăm,câtmaicurând.
DorindsăașezămînmânacititoruluiuncrâmpeidinIstoriamultimilenarăa
Mărășeștilor,recunoștințanoastrăseîndreaptăcătretoțiceicareauvăzutluminazilei,
aucrescut,autruditșis-auridicatlaVeșnicieînMărășești
Dedicămacestvolummemorieituturorcelorcares-aujertfitpecâmpuldeluptă
alMărășeștilor,învaraanului1917,pentruÎntregireaNaționalăaPatriei.
Deasemenea,recunoștințanoastrăseîndreaptăcătrecontemporaniinoștri,plecați
preadevremelaCeruri,careauiubitMărășeștiișiaucontribuitlapropășirea
comunității:CONSTANTINGHINIȚĂ,directoralCaseideCultură„EmanoilPetruț”,
COZMADIMA,medicșidirectoralSpitaluluiMărășești,VIRGILRĂILEANU,
profesordelimbașiliteraturaromânășiprimarîntreanii1990-1996.

I.
ZoriiIstoriei,laMărășești
Înzilelenoastre,cândvorbimdespreMărășeștitrebuiesăînțelegemounitate
administrativ-teritorialăalcătuitădinorașulcuacestnumeșisateleaparținătoare:
Călimănești,Pădureni,Haret,ModruzenișiDoaga.Înacestareal,scăldatdeapele
râurilorSiret,ȘușițașiZăbrăuț,povesteaprimiloroamenisepierdeînadâncimile
Timpului,tocmaiînPreistorie.
AșezareaacestorcomunitățiumaneînLuncaSiretuluiInferioraavutavantaje
pentruautohtoniprinpracticareaagriculturii(cultivareacerealelor,alegumelorși
creștereaanimalelor)șiapescuitului.Pânzelefreaticesuntlaadâncimimici,fiind
captateușorpentruconsumulcasnicșipentruirigareaculturilorînverilesecetoase.
Malurileargiloasealerâurilorfurnizaulutpentruconfecționareaceramicii,
olăritulfiindunmeșteșugcasnicpreponderentînvechime.Astfel,șiînaceastăzonăa
existatostrânsălegăturăîntremediulnaturalșidezvoltareacomunitățilorumane,din
vremuriimemoriale.
Nuvomști,probabil,niciodatăcândafostlocuităpentruprimadatăaceastăzonă
dinculoarulSiretuluiInferior.Descoperirilearheologice,decelemaimulteori
întâmplătoare,nepotaducesurprize,astfelîncâtsăputematestaunorizontdelocuire
datândtocmaidelaînceputurileepociipietrei.
Celemaivechiurmedelocuire,atestatearheologic,dinaceastăzonă,datează
dinneoliticultârziu(4500-3800î.Chr.),aparținândCulturiiCucuteni,unadintre
celemaivechicivilizațiidelaînceputurileAntichității,cuoceramicăsplendidă,
culturăcareaprecedatcucâtevasecoleSumerulșiEgiptulAntic.LaDoagaafost
descoperitunciocan-topordinpiatră,cuorificiupentruînmănușare,carese
încadreazăînelementeleculturiiCucuteni.
DinEpocaBronzului(3500-1100î.Chr.),s-adescoperitlaMărășeștiun
topor-ciocandepiatră,specificCulturiiMonteoru.Istoriciiconsiderăcădinaceastă
perioadădateazăurmecertedelocuireînaceastăzonă,poateșidatorităfaptuluică
dinsatulCălimăneștiprovinfragmenteceramicedinaceeașicultură,învremecela
Pădureniafostcercetatăonecropolăcu10mormintedeincinerațiedinCultura
Monteoruși16mormintedinPrimaEpocăaFierului(Hallstatt),datatelamijlocul
mileniuluiIî.Chr.Înacestdinurmăcaz,estesesizabilăocontinuitatedelocuirede
peste2000deani.Morminteledeincinerație(ardereadefuncților)atestăfaptulcă
purtătoriiacestorculturierauindo-europeni,nomazi,originaridinstepeledela
NordulMăriiNegre,careatingspațiulromânescînperioadadetranzițielaEpoca
Bronzului(3800-3500î.Chr.).
DinceledouăEpocialeFierului(HallstattșiLaTène),încadrateînultimul
mileniuprecreștindateazășidescoperirilearheologicedelaModruzeni(ceramicăde
facturăgeto-dacică)șiHaret(oașezaregeto-dacicășionecropolădeincinerație).
Dedeparteceamaispectaculoasădescoperirearheologicăafostfăcutăînanul
1909.Într-unvasdelutaufostdescoperiți800destateridinaur(monede
macedonene),provenițidinemisiunimonetarecupriseîntresecolelealIV-lea-Iî.

Chr.Monedelemacedonenesuntlucratecuofinețeinegalabilă,reliefullorsculptural
amintinddebasoreliefurilegrecești.Monedeledintezaurs-aurătăcit,astfelîncât,la
MuzeulNaționaldeIstorieaRomâniei,semaipăstreazădoarosingurămonedădin
valorosultezaur.Descoperireaacestuitezaurdeoasemeneaamploarenedeterminăsă
credemcăînaceastăzonăexistauncentrulocaldeputerecareprimeastipendiidela
coloniilegreceștidepețărmulapuseanalMăriiNegre.
DupăcucerirearomanăauneipărțiaDaciei,sudulMoldoveiafostinclusîn
provinciaromanăMoesiaInferior.Lasfârșitulanului117,dinrațiunistrategice,
împăratulHadrianus(117-138)aabandonatsudulMoldovei,înzonăstabilindu-se
carpii,untribdedaciliberialcărorteritoriuseîntindeadinnordulactualeiMoldove
pânălaNistru.DenumireaMunțilorCarpațiprovinetocmaidelaacesttribtrac.
AstfelseexplicădecelaPădureniafostdescoperităonecropolădeincinerație
cu77demormintespecificeculturiicarpice,datateînsecolulalII-leașiînprima
jumătateasecoluluialIII-lead.Chr.Încadrulnecropoleis-adescoperitunmormânt
deincinerațiecuurnăfunerară,încares-augăsitfragmentedintr-oțesăturăcufiredin
aur,opudrierădintablăsubțiredebronzceconțineaopudrădeculoareroz(foarte
fină),șaptepodoabedeargintlucrateîntehnicafiligranului(cerceișiperle),doi
pandativi-amuletădinbronz,ocheiemicădebronzdelaocasetă,ocopcădebronz
delaocentură,unpandantivdebronzasemănătorunuipiondeșah,ooglindăcu
tamga(unsigiliuspecificunuitrib),uncercelșiunineldebronz,unacdelaofibulă
debronz,distrusădefoc,mărgeledecoral(mărgean),sticlășicalcedoniușiun
fragmentdetablădebronzceprovinedelaunobiectnedeterminabil,deciunveritabil
mormântcareaaparținutuneiaristocrate.Inventarulfunerarnedeterminăsăafirmăm
căînaceastăzonăexistacentruluneiuniunitribalecarpice.
Descoperireaunuifragmentceramiccuprinzânddoistrugurialecărorcodițese
unescatestăcăpopulațiacarpicădinaceastăregiuneseocupacucultivarea
viței-de-vie,otradițieînȚinutulPutneidatorităreliefuluisiacondițiilor
pedoclimatice.
Acestedescopeririarheologice,alăturidemultealtele,oferătabloulunei
zonepopulateîncădinPreistorieșicareaavutimportanțasaînAntichitate.

II.
Atestareadocumentarăacomunitățiidela„Marâșeuți”-
uriculdin30martie1392,emisdeCancelariadomnului
Moldovei,RomanIMușat(1391/1392-1394)
UnuldincelemaivechidocumentedinMoldovaesteUriculluiRomanI,din30
martie1392,princarevoievodul,împreunăcufiiisăi,AlexandrușiBogdan,dăruiesc
luiIonaș(Ivanăș)Viteazul,„pentrucredincioasaslujbă”,treisatepeSiret,fiind
păstratînoriginallaDirecțiaArhivelorNaționaleIstoriceCentraledinBucurești.
Actulesteredactatînlimbaslavonă,pepergament,cusigiliudecearăatârnatșicu
șnurdemătaseroșie(înEvulMediu,înMoldovașiMaramureș,uriculeraunactde
proprietateveșnicăsaudedonație,acordatcuiva).
Întreacestesateestemenționatși„Marâșeuți”,care,dupămențiuniledintext,
estecucertitudinesatulMărășești:„IarhotarullorsăfiedinjosdeMarâșeuți,valul
careestede-acurmezișulCâmpului,pânălaSiret,apoipecealaltăparteaSiretului,
lacapătuldejosalpoienii,omovilă,șideacolo,dreptpesteluncă,lafântână,o
movilă”.Satulseînvecinacu„Nicorești,peSiret”,ceeacecorespundeșilocalizării
actuale,comunaNicorești,dinjudețulGalați,așezatăpemalulstângalSiretului,
mărginindlaestorașulMărășești.Deasemenea,îndocumentulamintitsunt
menționatealtedouăcomunitățidinvechiulținutalTecuciului,Șerbăneștiși
Dobrinești,localitățicareexistă,subacestedenumirișiînprezent(Șerbănești,casat
componentalcomuneiCorbița,dinjudețulVrancea,iarDobrinești,satdin
componențacomuneiNicorești,dinjudețulGalați),ceeacenedeterminăsăafirmăm
cănuexistănicioîndoialădesprelocalizareacorectăaMărășeștilor.Maimult,acest
„Ionaș(Ivanăș)Viteazul”poatefișiîntemeietorulsatuluiIonășești,satcomponental
comuneiNicorești.Iatătextulîntreg:
„†Marelesingurstăpânitor,dinmilaluiDumnezeudomn,IoRomanvoievod,
stăpânindȚaraMoldoveidelamuntepânălamare.Amdat,cufiiimei,Olecsandroși
Bogdan,slugiinoastreIvanăș(Ionaș)Viteazul,pentrucredincioasaluislujbă,3sate
peSiret,uric,lui,cutotvenitul,înveac,șicopiilorlui,șinepoțilorlui,și
strănepoțilorlui,șirăstrănepoțilorlui,cutotdreptul.Numele
satelor:CiorsaceuțișiVladimirăuțișiBucurăuți.
IarhotarullorsăfiedinjosdeMarâșeuți,valulcareestede-acurmezișul
Câmpului,pânălaSiret,apoipecealaltăparteaSiretului,lacapătuldejosalpoienii,
omovilă,șideacolo,dreptpesteluncă,lafântână,omovilă,șideacolodreptla
bucovină,omovilă,șideacolo,pemargineabucovinei,însus,pânălahotarullui
Șerb(ăn)escu,latei,omovilă,deacolocătretopliță,acoloomovilă,șideacolocătre
Siret,moviladelamijloc,șideacolo,(peste)Siret,însus,pânălabucovinaceamare,
peundeiesedrumuldelaDobrinăuți,lacapătulCâmpului,șideacolo,pemarginea
bucovinei,pedeallavale,pânălaval.Acestaîiestehotarulîntreguluiocol.
Iarlaaceastaestecredințameașicredințafiilormei,credințajupanuluiIugaal
luiGiurgiu,credințajupanuluiStețcoșicufrațiilui,credințaluiBratulNetedul,
credințaluiStanislav,credințapanuluiDrăgoi,credințaluiAndriașșiapanului

Giurgiu,credințapanuluiDragușviteazul,credințaluiStravici,credințapanului
Vlad,apanuluiGhidea,apanuluiGrozea,credințapanuluiCostea,credințaluiOriș,
credințatuturorboierilormoldoveni.
Iarpentrutăriaacesteiașipentrupomenire,amporuncitsăseatârnepecetea
noastrăceamare,casănufieclintităaceastaniciodată,înveac.S-ascriscarteaîn
anul6900[1392]deplin,lunamartie,în30zile,încetateanoastră,aluiRoman
voievod.”
Oproblemămaidificilăestelegatădeetimologiatoponimului„Mărășești”.Este
posibilcaîntemeietorul,aproapecoborâtordinlegendă,alcomunitățiidepemalul
Siretuluisăfieunanume„Mareș”sau„Mariș”,delanumelecăruiasăsefidat
denumireacomunității.Suntemscepticiînacredecăvomafla,vreodată,cu
certitudine,deundeprovinedenumireade„Mărășești”,dar,nuseștie…Sădea
Domnul!

III.
AlteatestăridocumentarealeMărășeștilor
ÎncursulEvuluiMediu,îndocumentelevremiiaparșialtemențiuniprivind
comunitateadelaMărășești.
Astfel,undocumentdin31ianuarie1633,dinperioadadomnitoruluimoldovean
AlexandruIliaș(1620-1621;1631-1633)pomeneștedenumirea„Mărișești”.Întrucât
întextulzapisuluisuntmenționați„12pârgaridintârgulTecuciului”(înEvulMediu
românesc,pârgaruleraunmembrualsfatuluiadministrativalunuiorașsaualunui
târg),acestfaptatestăcăsatuldesprecarevorbeștedocumentulesteînsușiMărășești.
Evident,încelde-alXVII-leaveacexistășialtedocumenteîncareapar
toponimele„Mărișești”și„Mărășăști”.Acestedocumentesereferălaactede
vânzareaunorsuprafețedinmoșiaMărășeștilor,ceeacenedeterminăsăcredemcă
satuleraamplasatpeomoșieboierească.AstfelaparesatulMărășeștiînCatagrafiile
ȚinutuluiPutnadinanii1830-1832,cafiindstăpânitdevistierniculIordacheCatargiu
(catagrafiaesteunvechiactdecancelariedomneascăînMoldovașiȚara
Românească,avândrolderecensământsaudeinventar.RegulamenteleOrganicedin
1831-1832,actecuvaloareconstituționalăadoptateîntimpulocupațieiruseștia
PrincipatelorRomâne,învigoarepânăîn1858,dispuneausăseîntocmească
catagrafiiderepartizareaimpozitelorpecapdelocuitor,din7în7ani).
În20septembrie1651esteemishrisovuldomnitoruluimoldoveanVasileLupu
(1634-1653)încareaparetoponimul„Mărășești”,satlocalizat„înținutulPutneipre
apaSăretului”.Localizareaesteatâtdeprecisă,încâtesteindubitabilcănupoatefi
decâtvatraMărășeștilor.Documentulesteimportant,întrucâtmenționeazășialte
comunitățiînvecinateMărășeștilor,precumBătineștișiCrucea,satecareexistășiîn
prezent:
„[…]întăreșteluiLupașcuArmașu,nepotulluiNădăbaicovornicaluidreaptă
ocinășimoșiedinsatMărășeștiînținutulPutneipreapaSăretului,douăpământuri
înfruntepânsăîmpreunăcuhotarulBătăneștilorșihotarulCrucii,precumșialtă
partedeocinădelaBlăneștiînținutulTecuciului.”
SatulMărășeștifăceapartedinȚinutulPutnei,unitateadministrativăatestatăîn
1555,întimpuldomnieiluiAlexandruLăpușneanu(1552-1561).ȚinutulPutneiera
condusdeunstaroste,dregătordomnesccuatribuțiiadministrative.Interesantde
precizatestefaptulcăstaroștidePutnaaufostșicronicariimoldoveniMironCostin
(1688-1689)șiIonNeculce(1732).Întimpulceleide-adouadomniiadomnitorului
fanariotConstantinMavrocordat(1741-1743),acestaadoptăoreformăadministrativă,
ținuturiledinModovafiinddivizateînocoale.
SatulMărășeștiafostarondatOcoluluiLuncii,așacumestemenționatîn
CatagrafiaîntocmitădeStarostiaPutnalasolicitareacomandamentuluiarmateițariste
deocupațiedintimpulRăzboiuluiRuso-Turcdinanii1768-1774.Satulavea57de
case,iarstăpânulmoșieierabanulCostinCatargiu.
MeritămenționatșifaptulcădezvoltareatreptatăacomunitățiidelaMărășești
s-adatoratașezăriipeunuldintreprincipaleledrumuricomercialecaretraversau

MoldovașiolegaudeȚaraRomânească,depevaleaSiretului.Siretulînsușiera
navigabil,pluteleveninddinMoldovașiajungândpânălaGalați,transportând
îndeosebicherestea.Acestfapts-apetrecutpânălajumătateasecoluluialXX-lea,
cândputereapoliticăafostpreluatădecătrepartidulcomunist.Dinpăcate,dincauza
faptuluicăsatulafostunuldeclăcași(țăraniliberidinpunctdevederejuridic,dar
lipsițidepământ,fiindnevoițisălucrezepemoșieboierească),șinurăzășesc(cu
țăraniliberișiproprietaridepământ),așezareapeundrumcomercialnuafost
exploatată,neputându-seastfeldezvoltaunveritabilcentrucomercialși
meșteșugăresc.
CatagrafiileȚinutuluiPutnadinanii1830-1832oferăinformațiidetaliatedespre
structurasocialăasatuluiMărășești,aflatînOcolulMilcovuluideJosalȚinutului
Putnei,alături,întrealtele,de„TârgulFocșani”,„PomiiStrăjescului”,Ciușlea,
Rădulești,Mircești,JorăștișiMândrești.Așacumsemenționeazăîndocument,satul
seaflaînproprietatea„dumnealuimarevistiernicIordacheCatargiu-peapa
Sărătului”,având„1privileghit,134havaleți,29slugifărăbir,1supusstrăin,3preoți,
2dascăli,1boier,1boierdeneam.”(„privileghitul”eraopersoanăscutitădedări,iar
„havaleții”erauțăraniprestatorideziledeclacăpemoșiaboierească,clacafiindo
obligațiesuplimentară,înafaraplățiibirului).Întotal,comunitateaavea340de
locuitori,dintrecare170debărbațiși170defemei.Existau170decasețărăneștiși
douămorideapă,iarBisericaaveahramulAdormireaPrecistei(15august).Biserica
afostctitorităînaintede1635.Merităafievidențiatșifaptulcăînrespectiva
catagrafiesuntmenționatenumelelocuitorilor,majoritateapurtândnumecarese
regăsescșiastăziînMărășești:Mocanu,Bucur,Ciobotaru,Cârligeanu,Negoiță,
Apetrei,Dorofti,Vasilache,Plugariu,Olteanu,Dimofte,Grăjdeanu,Ungureanu,
Sârbu.
Înacelașidocument,sateleCălimăneștișiPădurenifiguraucasaterăzășești,iar
satul„SloboziaModruzești”(probabilModruzeni)erasatdeclăcași,stăpânitde
căminarulScarlatGhintăș.ToatetreiseaflauîncomponențaOcoluluiLuncii,alături
deactualele,întrealtele,Bâlca,Coțofenești,Cornățăl(Cornățel,astăzi,înjudețul
Bacău),Copăcești,Ruginești,Anghelești,PăuneștișiDomnești.

IV.
MărășeștiiînsecolulalXIX-leașilaînceputulsecoluluial
XX-lea-
istoriauneicomunitățiîndevenire
IstoriacomunitățiidelaMărășeștiînsecolulalXIX-leanupoatefidisociatăde
istoriaPrincipatuluiMoldova,iardupă1859,deistoriaRomânieiModerne.Înaceastă
situație,vomobservacăsatuldepemalulSiretuluiacrescuttreptat,devenindcentru
alregiuniiîncareseaflasituat.Indiscutabil,aexistatmereuolegăturăindisolubilă
întrecreștereademograficășidezvoltareaeconomică.
Dupăcumammenționatîncapitolulprecedent,înCatagrafiadin1774satul
Mărășeștiaveaunnumărde57decase,așadaropopulațiedecirca250-300de
locuitori.
ÎnCondicaVisterieiMoldoveidinanul1816,suntmenționate57defamilii,cu64
debirniciși8scutițidebir.Stagnareademograficăseexplicăatâtprincondițiile
economiceprecaredintimpulregimuluifanariot(exploatareafărăprecedenta
țărănimii),câtșiprinrăzboaieledintreImperiileOtoman,ȚaristșiHabsburgic,care
aveaucalocdedesfășurareșirăsăritulspațiuluiromânesc(RăzboiulRuso-Turcdin
1768-1774,RăzboiulRuso-Austro-Turcdin1787-1792șiRăzboiulRuso-Turcdin
1806-1812).
ÎnCatagrafiileȚinutuluiPutnadinanii1830-1832,satulMărășeștiavea340de
locuitori,dispușiîn170decasețărănești,pentrucahartarusădin1835sămenționeze
181degospodăriiînMărășești,cuopopulațiede905locuitori.Eraocreștere
demograficăsemnificativă,carestagneazăiarăși,între1835-1853.
În1845,dininițiativadomnitoruluiMoldovei,MihailSturdza(1834-1849),
începe construirea vechiuluidrum alSiretului(Cornu
Luncii-Fălticeni-Roman-Bacău-Mărășești-Tecuci),finalizatăîn1849.Așezarea
satuluipeacestdrumainfluențatînmodpozitivdezvoltareasa.Subraport
administrativ-teritorial,din1846,satulMărășeștiafostarondatOcoluluiBilieștial
ȚinutuluiPutna.
Dezvoltareasatuluiesteconfirmată,în1853,deconstruireauneistațiidepoștă,
pentrufacilitareatranzituluicălătorilorșiamărfurilorspreșidinspreTecuci.Anterior,
ceamaiapropiatăstațiedepoștăseaflalacâțivakilometridepărtaresprenord,la
Puțu-Haret(actualulsatHaret).
În1859începeconstruireașoseleiMărășești-Focșani-Galați-Brăila,larealizarea
căreiaautruditîndeosebițăraniiclăcași(birnicii).Întreanii1859-1866,petronsonul
Mărășești-FocșaniaufostfolositetrupeledegeniualeArmateiRomâne.Înacelașian
1859estemenționatășiînființareauneișcolidebăieți.
Anul1859areputernicerezonanțeînIstoriaNeamuluiRomânesc,marcând
UnireaPrincipatelorRomânesubdomnialuiAlexandruIoanCuzași,implicit,
constituireaRomânieiModerne.AșezareaîndeveniredepemalulSiretuluiaavut
privilegiulca,la5februarie1859,săfievizitatăde„DomnulUnirii”,înprima

călătoriedelaIașilaBucurești,înnouacalitatepecareoavea,dedomnal
PrincipatelorUnite.LaMărășești,CuzaaopritlamoșiaboieruluiCostinCatargiu.În
realitate,scopulopririiafostîntâlnireacufiicaboierului,ElenaMariaCatargiu,
viitoarearelațieextraconjugalăaluiCuza.(Nuputemtrecemaideparte,fărăavorbi
puțindespreaceastă„femeiefatală”aepocii,viitoareaMariaObrenovici.S-anăscut
laIași,în3august1835,căsătorindu-secuungeneralsârb,cucareaavutunfiu,Rudi
Catargiu,nerecunoscutdetată.Marial-aignorat,astfelcăbăiatulafostcrescutde
mătușasa,MunuCatargiu,soramaimicăaMarieiCatargiu.Ulterior,s-acăsătoritcu
principeleMiloșObrenovicialSerbiei,cucareaavutunfiu,viitorulregeMilanal
Serbiei(1882-1889),iarnepotulsăuaveasăfieviitorulregeAlexandruIObrenovici
alSerbiei(1889-1903).DinrelațiaextraconjugalăcudomnitorulAlexandruIoan
Cuzaaurezultatdoifii,AlexandruAl.IoanCuza(1862/1864-1889/1890)șiDimitrie
Cuza(1865-1888),ambiicrescuțidesoțialegitimăaluiCuza,DoamnaElenaCuza,
cucaredomnitorulnuaavutcopii.Aflândcăestebolnavădecancer,MariaCatargiu
sesinucide,la41deani,laDresda,în16iulie1876.AfostînmormântatălaBiserica
„Sf.Spiridon”dinIași.În1908,afostdeshumatășimutatăîncavoulfamilieisale
dinCimitirul„Eternitatea”dinIași.)
RevenindlacomunitateanoastrădelaMărășești,trebuiesămenționămcă,în
1862,dinpunctdevedereadministrativ,satulMărășeștieraarondatlaPlasa
(Despărțitura)Biliești,numărând200defamilii.Populațiacreșteînaniiurmători,
astfelcă,dindatelefurnizatederecensământuldin1865,aflămcăexistau260de
familiiși1300delocuitori.Urmaoperioadădestagnareîncreștereapopulației,
numărulde1300delocuitorimenținându-sepânăîn1872.În1885,populațiaseridica
la1411delocuitori,careocupau321decase.Interesantăeste,lamomentul1885,
structuraetnicăacomunității:1.381deromâni,13germani,12evreiși6greci.
UnadintrereformeledeconsolidarealetânăruluiStatRomânModernafostși
Legeanr.394din31martie1864pentrucomuneleurbaneșirurale:
„ALECSANDRUIOANIcumilaluiDumnedeușivoințanațională,Domnu
Principatelor-Unite-Române.Latoțidefațășiviitoriusănătate.Luânduîn
considerațieraportulucuNo.8.433,aluDomnuluiMinistruSecretarudeStatula
DepartamentuluideInterne,pelângecareMis'apresentatuspreinterireProiectului
delege,ComunalăvotatușiadoptatudeAdunarealegislativă.Amuinterituși
interimu,promulgatușipromulgamuceurmedia:
Capitolul1FORMAREACOMUNEI
Articolul1Totesatele,orașieleșiorașielele(tergurile)României,voruformape
viitoriucomuneindipendinte,supuselegeidefație.Comuneleseinpartuîncomune
rurale,compussedinunulsaumaimultesatecătuneetc.șiîncomuneurbane,adică
orașieșiorașiele.”
Dinacestmoment,Putnanuvamaifiținut,cijudeț,iarcomunaruralăMărășești
vafiparteaPlaseiBiliești.
Reformaagrară,inițiatădeAlexandruIoanCuzaprinLegearuralădin
14/25august1864,amodificatconfigurațiaeconomicăacomunitățiidela
Mărășești.Atunci,domnitorulproclamațărănimii:„Clacaestedesființatăpentru
de-apurureașideastăzivoisuntețiproprietariliberipelocurilestăpâniriivoastre.”
Legeaaintratînvigoarela23aprilie/5mai1865.
Împroprietărireațăranilorcupământserealizaînfuncțiedenumăruldevite
deținute,adicădupăposibilitatealordealucrapământul.LaMărășești,aufost
împroprietăriți16țăranicareaveaucâte4boi(7,2hafiecare),95dețăranicucâte2
boi(5,7hafiecare),40dețăranicaremunceaudoarcubrațele(3,5hafiecare)și77de
clăcașiculocuridecase(0,14hafiecare).Auprimitpământ,așadar,228dețărani,iar

suprafațacucareaufostîmproprietărițiafostîntotalde791,60dehectare.Drept
mulțumire,săteniidinMărășeștiauridicatunfrumosmonumentîncentrul
comunității,înmemoria„DomnuluiUnirii”.ÎmproprietărireaclăcașilordinMărășești
s-arealizatcusuprafețedinmoșialuiCostinCatargiu.
ImportanțacomunitățiidelaMărășeștiafostrecunoscutășiprinfaptulcă,în
1879,începeconstrucțiacăiiferateBuzău-Mărășești,primacaleferatăproiectatăși
executatădeconstructoriromâni.Inaugurareaoficialăaavutlocîndatade30
octombrie1881,lafestivitateparticipândinclusivfamiliaregală.Înaniiurmători,
stațiadecaleferatădelaMărășeștiaveadejaoimportanțărecunoscutăînaceastă
parteaȚării.
ComunitatealocalădinMărășeștiaacordatatențieșieducațieicopiilor
locuitorilor.Astfel,în1881esteatestatădocumentarexistențauneișcolidefeteîn
Mărășești,lacare,în1889,erauînscrise42deeleve,darpecareofrecventauregulat
doar24dintreele.În1895,învățătorlaaceastășcoalăeraIlieCristescu.Înanul1896,
școaladinMărășeștieramixtășifuncționaîndouăclădiriproprietateacomunității.
ÎnEpocaModernă,Româniaafostzguduitădecâtevarăscoalețărănești,despre
careastăzinusemaivorbeșteînmanualeleșcolare.Avândcauzenesoluționatede
autorități,eleauculminatcuMareaRăscoalădela1907,orăscoalăcucaracter
medievallaînceputurileContemporaneității.Existențaacestormișcărițărănești
dovedeștecălumearuralăromâneascăeramarcată,lacumpănasecoleloralXIX-lea-
alXX-lea,degravecontradicții.Răscoaladin1888,aproapenecunoscutăpublicului
larg,nuaocolitjudețulPutnașinicicomunitateadelaMărășești.Trebuiemenționat
că,înacelașian,moșiadelaMărășeștitreceînproprietatealuiGheorgheUlisses
Negropontes,moșiaavândosuprafațădecirca6.750dehectare.Esteinteresantde
precizatfaptulcă,pentrucreștereaforțeidemuncădepemoșie,înanii1910-1911
suntaduși14romilingurari,originaridincomunaMăgura,județulBuzău.Aceasta
esteprimaatestarearomilorlingurarilaMărășești.
În1892serealizeazăonouăîmpărțireadministrativă,astfelcăMărășeștiidevin
reședințăpentruPlasaȘușița,comuneifiindu-iastfelrecunoscutăimportanța
economică.Îndeplinindnouafuncțieadministrativă,în1895seînființaprimulbirou
telegrafic-poștal.
Cătreanul1900,dezvoltareaeconomicăacomunitățiicunoașteunritmalert.În
1897începlucrăriledeconstrucțieafabriciidezahăr,iarîn1899seînființafabricade
produsechimice,obținându-secleiurideorigineanimală,grăsimișifăinădeoase.
Fabricaavea261deangajați.În1908suntconsemnatealtedouăunitățiindustriale:o
fabricădecărămidășițiglă,undelucraupânăla2.000deangajați,șiobalastierăcu
circa100delucrători.
MareleDicționarGeograficalRomânieipublicatîn1901arătacălaMărășești
existau500defamilii,locuindîn321decase,având1.717locuitori.
Înanul1904seconstruiescdouăedificiidemareînsemnătatepentrucomunitatea
delMărășești.La11aprilie1904seînființaSpitalul„SfântulIoanBotezătorul”,cuun
numărde15paturi,dotatcumaterialelenecesaredecătreGheorgheUlises
Negropontes.În1909,spitaluldispuneade34depaturi.Totînanul1904era
construităadouabisericăacomunității,avândhramul„SfântulMareMucenic
Gheorghe”.
CaorecunoaștereaniveluluidedezvoltareatinsdeMărășești,noualege
administrativădin1904acordaașezăriistatutuldeplasă.
MareaRăscoalădin1907nuaafectatcomunitateadinMărășești,deși,preventiv,
înmartie1907,laMărășeștiaufosttrimisetrupe,pentruapreîntâmpinamanifestările
țăranilor.

UnmomentsemnificativalacesteiperioadepremergătoarePrimuluiRăzboi
Mondialafostacelaalstrădaniilorautoritățilordearidicalocalitatealastatutulde
oraș.LaședințaConsiliuluiComunaldin10noiembrie1908afostredactatun
proces-verbal,însoțitdenumeroaseargumente,princaresesolicitatransformarea
localitățiiîncomunăurbană.Solicitareaafostzadarnică,abiaîn1920Mărășeștii
devenindcomunăurbană,cuocaziadecorării„orașului”decătrepreședinteleFranței,
PaulDeschanel.Unmomentaproapepenibil,carearatăcă,nicilaaproapedoianide
laîncheierearăzboiului,autoritățileStatuluiRomânnuerauînduplecateîna
recunoașteadevărateledimensiunialebătălieidelaMărășești…
În1911,Mărășeștiîșipierdestatutuldeplasă,fiindpartecomponentăaPlășii
Caregna,alăturidealte7comune.
Dezvoltareaeconomicăacomunitățiideterminăca,în1912,populațiasăatingă
unnumărde4.459delocuitori,de2,5maimultcaîn1901.
Toateacestedate,alăturidemultealtele,relevăfaptulcăașezareadeMărășești,
inițialunsatdeclăcași,s-adezvoltattreptat,înacordcudevenireaIstorieiNaționale,
fiinduncrâmpeidinzbuciumulȚării.

V.
RăzboiulpentruReîntregireaNațională(1916-1918)
șimareabătăliedelaMărășești(1917)
ContradicțiiledintreMarilePuteri,evidentedelasfârșitulceluide-alXIX-lea
secol,auaruncat,în1914,Omenireaîntr-oconflagrațiecaresevadovediaficeamai
sângeroasădepânăatunci.
În1883,printr-untratatsecret,RomâniaaderaselaTriplaAlianță(Puterile
Centrale).PrincipalasemnificațieaacesteiorientăriexterneaRomânieiafostieșirea
dinizolareadiplomaticădedupăCongresuldelaBerlin(1878),precumșiobținerea
unorgaranțiidesecuritateîmpotrivaplanurilorhegemonicealeRusiei.Evidentcă
aceastăalianțăîmpiedica,într-obunămăsură,luptapentrudesăvârșireaunității
naționaleaRomâniei,atâtavremecâtTransilvaniașiBucovinarămâneausub
stăpânireaMonarhieiDualisteAustro-Ungare.
Subputernicaemoțieadeclanșării„MareluiRăzboi”,la21iulie/3august1914
regeleCarolIaconvocatConsiliuldeCoroanălaSinaia,pentruastabilipoziția
StatuluiRomân.Înurmaunoraprinsedezbateri,ConsiliuldeCoroanăarespins
intrareaRomânieiînrăzboialăturidePuterileCentrale,deșiregeleCarolI,susținut
numaidejunimistulP.P.Carp,asolicitatintrareaînrăzboideparteaPuterilor
Centrale.S-aadoptatopoliticădeneutralitatearmată,singurapoliticăconvenabilă
Românieilaacelmoment.
Înperioada1914-1916,ambeletaberecombatanteauexercitatpresiuniasupra
Românieipentruatragereasaînrăzboi.
La4/17august1916,laBucureștisesemneazăTratatuldealianțăîntreRomânia
șireprezentanțiiAntantei(Rusia,Franța,MareaBritanie,Italia).Tratatuldealianțăa
fostcompletatcuoconvențiemilitară,princareRomâniaseobliga,printrealte
prevederi,săintreînrăzboi,prinatacareaAustro-Ungariei,pânăla15/28august
1916.
AldoileaConsiliudeCoroană,convocatderegeleFerdinandșidesfășuratla
PalatulCotroceni,îndatade14/27august1916,aprobătratativeleangajatedecătre
prim-ministrulIonI.C.BrătianupentruintrareaRomânieiînconflictalăturide
Antanta.Înacestcontext,la14/27august1916,Româniadeclarărăzboi
Austro-Ungariei,ArmataRomânătrecândCarpațiiînTransilvaniaînnoapteade
14/27august-15/28august1916prin17punctedetrecere.
Dupăcumseștie,entuziasmulopinieipubliceromâneștiafosttemperatdeeșecul
operațiunilormilitareromânești.Încele6luniderăzboi,Româniapierdusedouă
treimidinteritoriulnațional,iarautoritățileșioparteapopulațieiseretrăseserăîn
Moldova,cutotcortegiuldesuferințepecareleimpuneoastfeldesituație.
Laînceputulanului1917,liniafrontuluisestabilizeazăînsudulMoldovei,între
MunțiiVranceișiSiret,trecândprinorașelePanciușiMărășești.
Între11/24iulie-19iulie/1august1917aavutlocbătăliadelaMărăști,încheiată
cuunsuccestacticrepurtatdeArmataaII-aRomână,condusădegeneralul

AlexandruAverescu,încooperarecuArmataaIX-aRusă.VictoriaArmateiaII-a
Române,deșinuaavutșiourmarepeplanstrategic,dincauzacontextuluigeneralde
pefrontulderăsărit,acontribuitlaîntărireamoraluluiostașilorromâni.
BătăliadelaMărășeștis-adesfășuratîntreietape,înperioada24iulie/6august-
21august/3septembrie1917,peolungimeafrontuluideaproximativ35kmșiafost
ceamaiimportantăconfruntaremilitarădepefrontulromândinvaraanului1917.
Forțelecares-auopusîntimpullupteloraufostsemnificative:pedeoparte,Armataa
IV-aRusă–compusădin84debatalioane,32deescadroane,79debaterii,șiArmata
IRomână–alcătuitădinșasedivizii,printrecareunadecavalerie,treibrigăzi,Grupul
deartileriegrea,GrupulIIaeronautic,iardeparteaPuterilorCentrale,ArmataaIX-a
Germană(condusădegeneraluldeinfanterieJohannesvonEben)–formatădin174
debatalioane,16deescadroane,150debaterii,treiescadrile,ocompaniedecicliști
ș.a.
Înprimaetapă,ostilitățileauînceputîndimineațazileide24iulie/6august1917.
CorpulIGermancondusdegeneralulKurtvonMorgenaatacatDivizia34Infanterie
Rusă,creândobreșăînfrontpeolungimede10kmșicuoadâncimede3km.În
dimineațaurmătoare,feldmareșalulAugustvonMackensenredirecționeazăatacul
sprenord,forțândtrupeleromâno-rusesăseretragășisăabandonezesatulDoaga.
SuntaruncateînluptăDivizia71InfanterieRusășiDiviziile9și14Infanterie
Română,pentruasuplinilocullăsatliberprindecimareaDiviziei34InfanterieRusă.
Înurmătoarelezileseînregistreazăatacuriviolentealetrupelorgermane.La28
iulie/10august1917arelococontraofensivăatrupelorromâno-ruse,lacareparticipă
Diviziile5și9InfanterieRomânășiDiviziile13și71InfanterieRusă,pentrua
recuperateritoriulpierdutîntreliniaFocșani-MărășeștișiSiret.Eșueazăîncercareade
arecuperasatulDoaga,apărândșineînțelegeriîntregeneralulromânConstantin
Christescușicelrus,AleksandrRagoza,privitoareladesfășurareaoperațiunilor
viitoare.GeneralulChristescuesteînlocuitcugeneralulEremiaGrigorescu,fiind
creatuncomandamentunicromâno-rus,condusdegeneralulRagoza.
Ceadeadouaetapăaostilitățilorîncepela31iulie/13august1917șiadebutatcu
ofensivagermanăînzonaPanciu,determinândretragereatrupelorrusecu6km.
ÎntrucâtgeneralulrusRagozaaordonataliniereatrupelorromânelalinianouluifront,
ceeaceechivalacucedareaMărășeștilor,deciziecontestatădeEremiaGrigorescu,a
apărutonouacrizălanivelulconduceriicomandamentuluiromâno-rus.Crizaafost
depășităprinemitereageneraluluiRagozașipreluareaconduceriidecătreEremia
Grigorescu.
La1/14august1917,vonMackensen,înspiritulviziuniisaleofensive(era
supranumit,dealtfel,„spărgătoruldefronturi”),declanșeazăofensivaînzonaChicera,
existândastfelrisculstrăpungeriialiniamentuluidefensivromâno-rus.Concomitent,
generalulgermanvonMorgenatacăpozițiileromânecareasigurauapărareapodului
pesteSiretdelaCosmești,silindu-iperomânisăseretragășisădinamitezepodul.A
urmatoperioadădecalm,decâtevazile,folositădevonMackensensă-șipregătească
asaltuldelaMărășești.
La6/19august1917,începeataculgeneralaltrupelorPuterilorCentrale,acesta
fiindapogeulluptelordelaMărășești.Grupuldeatacgerman,formatdin5diviziide
infanterieșicomandatdegeneralulvonMorgen,alovitaliniamentulromândintre
PanciușiMărășești,cuscopuldeastrăpungeliniafrontului.Ceamaiintensăbătălie
s-apurtatînzonapăduriiRăzoare,undes-aremarcatcompaniademitralierea
BatalionuluiIdinRegimentul51Infanterie,comandatădecăpitanulGrigoreIgnat.
Semnificațiajertfeimitraliorilorafosturiașă,eiîntârziindavansareainamiculuiși
repliereatrupelorromâne.

Ceadeatreiaetapă,desfășuratăîntre7/20august-21august/3septembrie1917,
acunoscutodiminuareaconfruntărilor,darșiunultimefortalgermanilorde
străpungereapozițiilorromânești,înzonaVarnița-Muncelu.
EșeculluiMackensenlaMărășeștiafostrelatatdepresainternațională,care
elogiafapteledearmealeromânilor.Astfel,revista„Time”titra:„Apărareafrontului
laMărășeștiafostceamaistrălucităfaptădesăvârșităvreodatăderomâni.”Astfel,
mareavictoriedelaMărășeștiseînscrieînGaleriaNaționalăaluptelorpentru
apărareapământuluistrămoșesc,precumceledelaTapae,Posada,Rovine,Vaslui,
ValeaAlbă-Războieni,Călugărenișimultealtele.
BătăliadelaMărășeștiadurat28dezile,dintrecare15zileaufostdeluptă
efectivă.Întimpulconfruntărilor,ArmataIRomânăapierdut27.410oameni(610
ofițeriși26.800desoldațișigradați),dintrecare5.125demorți,9.818dispăruțiși
12.467derăniți.ArmataaIV-aRusăaînregistratpierdericifratelaaproximativ
25.650deoameni(7.083demorți,10.400derănițiși8.167dedispăruți).Armataa
IX-aGermanăapierdutunefectivde60.000-65.000deoameni(morți,rănițiși
dispăruți).

VI.
MăriucaZaharia,eroinade12anidelaHaret
LaintrareaîncurteașcoliidinsatulHaret,vizitatoriisuntîntâmpinațidestatuia
copilei-eroudelaHaret,MĂRIUCAZAHARIA,jertfităînvaraanului1917-ande
marecumpănăpentruȚară-lanumai12ani.
NăscutălaPădureni,în1905,fetițalocuiacubuniculsăuînsatulHaret,aproape
deloculconfruntărilormilitare.Înlivadabuniculuiei,penumeIonZaharia,Armata
Românăcreaseunpostdeobservațiealtrupelorromânești,careofereaopanoramă
asupraatotceeaceseîntâmplapeliniafrontului.Dintr-unnuc,soldatultransmitea
telefonictoatecoordonateledeatacaleartileriștilor,omisiuneextremdeimportantă,
careaduslaforțareatrupelorinamicesăseretragă.Înacealivadă,Măriucas-a
împrietenitcusoldațiiromânișichiarle-adeprinsdintainelemunciilor,fiind
captivatădemișcăriledetrupepecareleobservacuajutorulbinocluluioferitde
soldați.
Înziuade5august1917,cuoziînainteamariivictoriiaArmateiRomâne,în
urmabombardamentelorgermane,observatoruldinlivadabuniculuiMăriucăiafost
ucis,iarfetița,cuuncurajsupraomenesc,i-aluatloculînnucșiatransmistelefonic
maideparteceeacezăreapecâmpuldeluptă.„VreausăfacșieucevapentruȚara
mea”,le-aspusfetițacomandanțilorArmateiRomâne,uluițidefaptulcăuncopilface
muncaunuisoldat.IarinformațiileoferitedeMăriucas-audoveditprețioase,din
momentceafostblocatăînaintareatrupelorgermane.Fetițaafostdoborâtăînurma
uneiexploziiîn6august1917.
Înmemoriasacrificiulsău,trupulneînsuflețitalMarieiZahariaafostdepusîn
MausoleuldinMărășești,alăturidealțimarieroiaiacelorlupte,iarînfațașcoliidin
Harets-aridicatunmonumentînchinatfapteloreidinanul1917.
FiguraeroicăafetițeiafostevocatăînfilmulBaladăpentruMăriuca,înanul
1969,șiîncarteaPovestiriistorice,aistoriculuiDumitruAlmaș,prezentășiîn
manualeleclaselorprimaredinperioadaanterioarăanului1990.DumitruAlmașa
imortalizat-oîntr-opovestire,încarteaPovestiriistorice:„Mariasaucumoalintau
prietenii,Măriuca,trăiaînsatulRăzoare,lacasabuniculuiei,IonZaharia.Frontula
ajunsîndreptulsatuluilorșiacolosedaocumplităbătălieîntrearmataromânășicea
germană.Deaceeasatulafostevacuat:adicătoțisăteniiși-auluatceaupututfiecare
șiauplecatînaltăparte,laadăpost,înmunți.NumaimoșIonZahariaarămasîncasa
lui.Asăpatșanțadâncînlivadă.Aiciseascundeaoridecâteorinemțiibombardau
satul.S-aîntâmplatcasoldațiiromânisăinstalezeunpostdeobservațietocmaiîn
nuculcelînaltșistufosdinlivadaluiMoșZaharia.Unostașurcaînvârfulaceluipom,
seașezaperamurilemaigroase,ascunsînfrunze.Șideacolo,cuunbinoclu,
supravegheamișcăriledușmanului.Ceeacevedea,povesteasergentuluicarestajos,
latulpinanucului,cureceptorultelefonuluiînmână.Sergentultransmiteaartileriștilor,
printelefon,celevăzute.”

Almașpovestește,încontinuare,cumfatadeprinde„meșteșugul”observației,
înlocuindu-lînceledinurmăpeostașuldincopac,cândestelovitdedușmani.Astfel
eaajutăArmataRomânăînluptă,pânăcândestedoborâtălarânduleidefoculinamic.
ÎnsatulHaret,înanul1977,afostridicatunmonumentchiaracoloundes-aaflat,
în1917,nuculîncareseurcaseMăriuca,transmițândpozițiiledușmanilor.
Monumentulseaflăaziîngrădinauneigospodării.Înfațașcoliidinacestsat,totîn
1977,afostdezvelitbustulfetiței.EsteșcoalaîncareșiMariaînvățaselavremeaei.
ÎnBucurești,înSectorul4,ostradădinCartierul„ApărătoriiPatriei”,poartănumele
„Măriuca”,înamintireaceleicareafost„EroinadelaMărășești.”
Astăzi,dinpăcate,pildajertfeicopileidinHaretnu-șimaipoatefacelocîn
manualeleșcolare,nicimăcarîntreacăt.Deparcăne-arfirușinecueroiinoștri…

VII.
Eroiinuauvârstă:sublocotenentulGabrielPruncu
ÎnOrașul-ErouMărășești,înfațagării,cufațacătreMausoleulEroilorNeamului,
seaflăamplasatăstatuiatânăruluierouGABRIELPRUNCU,jertfitlanumai21de
ani,înaugust1917,străpunsdegloanțeapărândgaraOrașuluiMărășești.Aveanumai
20deanicând,în1916,anulintrăriiRomânieiîn„MareleRăzboi”alReîntregirii
Naționale,aintratînrândurileArmateiRomâne,înrolându-seînRegimentul50
Infanterie„Putna”dinFocșani.
GabrielPruncus-anăscutîndatade4martie1896laFocșani,tatălsăufiindun
comerciantdeoriginearmeană.CasafamilieiPruncu,încares-anăscutșiacrescut
viitorulerouestesituatăînprezentpeStradaRepubliciinr.11dinFocșanișieste
clasificatăcamonumentistoricsubtitulatura„CasaDr.Boiu”,probabiluncumpărător
careaachiziționatimobiluldelafamiliaPruncu.
Dupăjertfatânăruluimilitar,îndurerațidestingereaprematurădinviațăa
tânăruluierou,mamașifratelesău,în1927,auridicatstatuiadedicată
sublocotenentuluiGabrielPruncu,înmiculparcdinspatelegăriiOrașuluiMărășești,
pealcăreisocluscrie:
„Sublt.GabrielGr.PruncudinRegimentul50Infanteriecăzutpecâmpulde
onoareînlupteledelaMărășeștiînaugust1917.
Nu-imaimarefericirea/Peacestbogatpământ/Decâtpentrudatorie/Să
preferiafi-nmormânt.Frateletău
Sufletbunnevinovat/Pânăvoivenilatine/Tevoiplangeneîncetat/
Durereacasă-mialine.Mamata“
OsemintelesaleaufostînhumateinițialîncimitirularmeandelaFocșani,iar
ulterioraufostmutateînincintaMausoleuluidinMărășești,înculoarul„Cavalerilor”,
unde,peoplacă,scrie:
„AiciseodihneșteeroulMaiorGrigoreIgnat,alăturifiindlocotenentuldenumai
21deani,GabrielPruncu”.
NumeleluiGabrielPruncuestemenționatșipeplacacomemorativăaColegiului
Național„Unirea”dinFocșani,alăturidealealtorelevișiprofesoriailiceuluicare
s-aujertfitsubTricolorulRomânesc.Întrecut,aexistatînFocșanișiostradăGabriel
Pruncu(actualaStr.NicolaeTitulescu),pentruaomagiajertfatânăruluiofițerdin
Focșani.Înprezent,ostradădinOrașulMărășeștipoartănumeleerouluidinPrimul
RăzboiMondial.

VIII.
MărășeștiîntreceledouăRăzboaieMondiale
Bătăliadinvaraanului1917aimpresionatprofundopiniapublicăinternăși
internațională.
La1iunie1919,CerculStudențescPutneanaorganizatunparastaspe„câmpia
glorioasădelaMărășești”,oficiereafiindfăcutădeunsoborde40depreoți,înfrunte
cuArhimandritulGherontieNicolaudelaMitropoliaUngro-Vlahiei.
La7iulie1919,înMărășeștivineReginaMaria,vizitafiindconsemnatăîn
memoriilesale.Cuaceastăocazie,mergelareședințadistrusădelupteafamiliei
Negropontes,pentruaajutasăraciiașezațiîngrădinacaseiluiNegropontes.
Unevenimenttristpentruromâniafoststingereadinviață,la21iulie1919,la
vârstade56deani,aceluicareafostartizanulvictorieidelaMărășești,generalul
EremiaGrigorescu.Înaintedetrecereaînveșnicie,alăsatsăfieînmormântat„între
ostașiipecareeui-amtrimislaluptăpentruapărareaaceeaceoriceRomânaremai
scump-Patria”.AfostînmormântatîncimitiruldelaMărășești,iarla29august1924
oseminteleaufoststrămutateîntr-unsarcofagconstruitspecialșiamplasatînceeace
aveasădevinăMausoleulEroilorNeamuluidelaMărășești.
Imediatdupăsfârșitul„MareluiRăzboi”,intențiadeaconstruiunmonument
impozantpentruacelebraceamaimarevictoriedinIstoriaNațională.La8iunie1919,
laCongresulSocietățiiOrtodoxeNaționaleaFemeilordinRomânia,președintelede
onoarealsocietății,I.P.S.S.Pimen,MitropolitulMoldoveișialSucevei,aprezentat
propunerilefăcutedemaimultemembrealesocietății,deaseconstruio„bisericăpe
morminteledelaMărășești”.PropunerileaufosttrimiseregeluiFerdinandși
prim-ministruluiIonI.C.Brătianu,careși-auexprimatacordul.Afostconstituitun
ComitetExecutiv,lacare,ulterior,s-auraliatmaripersonalitățialeviețiipublicedin
România.
La8octombrie1919,s-astabilitloculviitoareiconstrucții,oferitgratuitdecătre
GheorgheUlissesNegropontes,precumșiodonațieînbani,învaloarede50.000de
lei.Terenulaveaosuprafațăde20dehectareșiafostdonatprinactpreședintelui
societății,AlexandrinaCantacuzino,înziuade14iulie1921.
Lucrăriledeconstrucțieaufostanevoioasedinmaimultecauze.La21iulie1921
afostdesemnatproiectulcâștigător,aparținândarhitecțilorConstantinPomponiuși
GeorgeCristinel.Lucrărileauînceputabiaîn6iulie1923,iarla6august1923afost
pusăpiatradetemelieaMausoleului.
Dindiversemotive,lucrărileautrenatpânăîn1933,cândmareleziaristPamfil
Șeicaru,indignatdenepăsareaautorităților,aridicatpecheltuialăproprie
MonumentulVictorieidelaTișița,executatdesculptorulOscarHanșiinauguratla20
septembrie1934.LainaugurareaufostprezențiregeleCarolalII-lea,Mihai,Mare
VoievoddeAlbaIulia,miniștri,mareșaliiConstantinPrezanșiAlexandruAverescu,
oficialitățilocaleșifoștiluptătoriînbătăliadelaMărășești.
La6august1936,cuocaziaceremonieicomemorativeanuale,s-aanunțatdecizia
reluăriilucrărilordelaMausoleu.Lucrărileaureînceputabiala1martie1937,

realizându-seetajuldingranitșiornamenteleexecutatedesculptoriiIonJalea,Cornel
Medrea,EmilWilhelmvonBeckerșipictorulEduardSăulescu.Însușiprim-ministrul
GheorgheTătărescuadonat5.000.000delei,motivpentrucare,în1936,afost
declaratcetățeandeonoarealorașuluiMărășești.(În1940,UlissesNegropontes,fiul
luiGheorgheUlissesNegropontes,secăsătoreștecufiicaluiGheorgheTătărescu,
SandaTătărescu(1919-2009),fostsenatorP.N.L.înlegislatura1990-1992.Printre
rudeleSandeiTătărescu-Negropontessenumărășiveriisăi,JohnNegroponte,fostul
șefalServiciuluideInformațiidinS.U.A.șifostambasadoralS.U.A.înIrak,și
NicholasNegroponte,unuldintreinventatoriiinternetului).
MausoleulEroilorNeamuluidinMărășeștiafostinauguratcumarefastla18
septembrie1938,înprezențaregeluiCarolalII-lea,acelormaideseamăpersonalități
aleRomânieișiaunuinumerospublicvenitdintoatăȚara.
RevenindlaistoriainterbelicăacomunitățiidelaMărășești,trebuiesă
menționămcăpreședinteleFranței,PaulDeschanel,adecorat„orașulMărășești”cu
Medalia„CruceadeRăzboi”,punândînmareîncurcăturăautoritățileromâne.
Reprezentanțiicomunitățiisolicitaserăîncădinanul1908acordareastatutuluideoraș,
darînzadar.Abiala17august1920afostvotatproiectuldelegeprincarecomuna
ruralăMărășeștieraridicatălaranguldecomunăurbană.Totatunciafostadoptatăși
StemaOrașului,careerareprezentatădeArhanghelulMihailînvingândbalaurulșide
inscripția„Peaicinusetrece!”.Legeaafostpublicatăîn„MonitorulOficial”nr.109
din18august1920șisancționatăprinDecretulRegalnr.3.446/1920.
Ceremoniadecorăriis-arealizatpefostulcâmpdeluptă,lamargineapădurii
Răzoare,undemareșalulJosephJacquesJoffre,erouldelaMarna(1914),înmâna
primaruluiOrașuluiMărășești,GheorgheUlissesNegropontes,Medalia„Cruceade
Război”Franceză.
ÎntreceledouăRăzboaieMondiale,comunitateadelaMărășeștiacunoscutfirești
fluctuații,înfuncțiesituațianaționalălaniveleconomicșisocial.
Războiulnuaprodusnumaipierderimateriale,cișiumane,dacăanalizăm
situațiademograficădelarecensământuldin1921,cândlaMărășeștiseînregistrau
3.520delocuitori,fațăde4.459delocuitoriîn1912.Refacereas-arealizatrepede,
pentrucăîn1924populațiaseridicălaaproape6.000delocuitori.
Dinpunctdevedereadministrativ,în1920MărășeștieraparteaPlășiiCaregna,
cusediullaPăunești.În1925,onouăîmpărțireadministrativ-teritorialăformaPlasa
Mărășești,cusediullaRăstoaca.PrinDecretuldinianuarie1930,înJudețulVrancea
rămâneautreiplăși,întrecareșiMărășești,cu53deloclitățirurale.Dela1martie
1936,PlasaMărășeștiîșischimbădenumirea,înPlasaGârlele.Prinnoualege
administrativădin13august1938,inițiatăderegimulautoritarcarlist,Mărășești
redevineplasă,cu36desatecomponenteșifăcândpartedinȚinutulDunăreadeJos,
cucentrullaGalați.
Larecensământuldin1930,orașulMărășeștiînregistra4.532delocuitori,în1940
-4.963delocuitori,pentrucaîn1944populațiasăatingă5.132delocuitori.
Dezvoltareaurbeiesteatestatădeactivitățilecomercialecaresederulaușiîncare
eraangrenatăobunăparteapopulației.Osituațiestatisticăcaredateazădin1934,
primulandedezvoltareeconomicădupăMareaCrizădin1929-1933,indică
următoareasituație:dintotalulde47deunitățicomerciale,funcționau18cârciumi,5
restaurante,2cafenele,4frizerii,7băcănii,4manufacturi,4brutării,unhotel,o
cofetărieșiofarmacie.
Perioadaderefacerededupărăzboiainfluențatînmodpozitivșiînvățământul
dinMărășești.Astfel,în1923seformalaMărășeștioȘcoalăInferioarădeMeserii,de

întreținereașcoliloravândgrijăPrimăria,prinalocarea,în1923,asumeide30.000de
lei.
În1924,laMărășeștieraînființatăȘcoalaSuperioarădeArteșiMeserii,
dispunânddeatelieredefierărie,rotărieșitâmplărie,avândunnumărde70deelevi,
împărțițiîn5clase.Școalaaveauninternatde25delocurișișcolarizaelevidin
comuneleSoveja,Țifești,Jariștea,Domnești,BâlcașiCornățel(ultimeledouădin
actualuljudețBacău)șidinMărășești.Dincauzadificultățilorfinanciare,școalaafost
desființatăîn1929șireînființatăîn1934.
Grijaautoritățilorlocalepentrueducațiacopiilorestevizibilășiînstrădaniiledea
construiunlocalnoupentrușcolileprimare(actualullocalalLiceuluiTehnologic
„EremiaGrigorescu).Construcțias-arealizatîntreanii1935-1938,iarrecepțias-a
făcutîn1940.Localulșcoliiafostdotatșicuosalădefestivități,avândtoatedotările
necesareuneisălidespectacole.
Lupteledin1917auavariatgravBiserica„AdormireaMaiciiDomnului”,în
vremeceBiserica„SfântulGheorghe”afostcompletdistrusă.Biserica„Adormirea
MaiciiDomnului”afostrefăcutăîn1920,iarpicturaafostrestauratăîn1928.Întoată
perioadainterbelicăs-aîncercatrefacereaBisericii„SfântulGheorghe”,darfără
succes.Nouabiserică,situatăîntreliceușipiațaagroalimentară,afostsfințităîn2016,
piatradetemeliefiindu-isfințităîn1996.
ConchidemcăînperioadadintreceledouăRăzboaieMondialecomunitateadin
Mărășeștiacunoscutodezvoltareremarcabilă,îndeplinăconcordanțăcudezvoltarea
generalăaRomânieiÎntregite.

IX.
MonumenteledinMărășești
ComunitateadelaMărășeștiaprețuitdintotdeaunatrecutulistoricșijertfele
înaintașilorpentruapărareapământuluistrămoșesc.Respectulpentrueroiicomunității
afostilustratdenumeroaselemonumenteconstruiteperazaorașuluiMărășești.
Încontinuare,oferimcâtevainformațiidespreacestemonumente,însoțitede
imagini.
1.Monumentul(bustul)domnitoruluiAlexandruIoanCuza.
Afostinauguratla29septembrie1908,fiindexecutatdesculptorulTheodor
VidalidinPloiești.EstealdoileamonumentdinRomâniaconsacrat„Domnului
Unirii”,dupăcelconstruitîncomunaGrivița,județulTutova,dezvelitla24ianuarie
1907.
2.„ObelisculEroilordela1877-1878pentruIndependențăNațională”.
Afostridicatla17mai1909șiamplasatînfațaLiceuluiTehnologic„Eremia
Grigorescu”,comemorândpeceipatruostașidinMărășeștijertfițiînRăzboiulde
Independențădin1877-1878.AfostdeterioratîntimpulceluideAlDoileaRăzboi
MondialșiafostrefăcutprineforturileprofesoruluiValerianSimion,veterande
război.
3.Monumentul(bustul)SublocotenentuluiGabrielPruncu.
Afostridicatînanul1927,executatdesculptorulBarbuDumitriușiafost
amplasatînparculdinfațagăriiOrașuluiMărășești,peloculîncaretânărulostașs-a
jertfitpentruapărareagăriideatacuriletrupelorPuterilorCentrale.
4.ObelisculdedicatluptelorgrevistealemuncitorilordelaDepoulde
locomotiveC.F.R.Mărășești,dinanii1918-1921.
AfostrealizatdesculptorulGheorgheEraclișiseaflăamplasatînapropierea
peronuluiGăriiMărășești,lângăpostuldePolițieTransporturi-Feroviare.Înprezent,
seaflăînstarededegradare,înconjuratdevegetațieșiînfațasaesteamplasatun
magazinalimentar,fiinaastfelgreudeobservat.
5.MonumentulVictorieidelaTișița.
AfostexecutatdesculptorulOscarHan,lasolicitareașipecheltuialamareului
ziaristPamfilȘeicarușiinauguratla20septembrie1934.Lainaugurareaufost
prezențiregeleCarolalII-lea,Mihai,MareVoievoddeAlbaIulia,miniștri,mareșalii
ConstantinPrezanșiAlexandruAverescu,oficialitățilocaleșifoștiluptătoriînbătălia
delaMărășești.
6.MausoleulEroilorNeamului.
Lucrărileauînceputîn6iulie1923,iarla6august1923afostpusăpiatrade
temelieaMausoleului.MausoleulEroilorNeamuluidinMărășeștiafostinauguratcu
marefastla18septembrie1938,înprezențaregeluiCarolalII-lea,acelormaide
seamăpersonalitățialeRomânieișiaunuinumerospublicvenitdintoatăȚara.
7.MuzeulMilitaralbătălieidelaMărășești.
EsteamplasatlângăMausoleușiprezintăarmeșiechipamentmilitarutilizateîn
timpulmariibătăliidinvaraanului1917.

8.TroițaEroilorRăzboiuluipentruÎntregireaNeamuluiRomânesc.
Afostridicatăînanul1942șiamplasatăînfațaactualuluiClubalElevului,lângă
PrimăriaOrașuluiMărășești.Înanul1942afostdemolată.După1989,veteraniide
războidinMărășeștiridicăînacelașilocTroița-Monument,dupăproiectul
profesoruluiValerianSimion,veteranderăzboi.
9.Monumentul(bustul)eroineiMăriucaZahariadelaHaret.
Afostconstruitînanul1977șiafostamplasatînfațașcoliidinHaret.
10.MonumentulconsacrateroineiMăriucaZahariadelaHaret.
Afostconstruitîn1977șiesteamplasatpeloculîncares-ajertfitcopilade12
ani.Înprezent,seaflăîngrădinauneifamilii.
11.MonumentulIIMărășești(ComplexulMonumentalJoffre).
Esteamplasatîn„ParculMare”,astăziParcul„Joffre”.Afostridicatdininițiativa
UniuniiVeteranilordeRăzboișiaUrmașilorVeteranilor(U.V.R.U.V.).prin
președintelefilialeiBacău,general(r)CorneliuPetruNechita,pentrucinstireaeroilor
românișifrancezicăzuțiînPrimulRăzboiMondial.Monumentulafostinauguratla6
august1998.
12.MuzeulVeteranuluiRomân.
AfostamplasatînincintaCaseideCultură„EmanoilPetruț”dinMărășești,fiind
opremierăînRomâniaînființareaunuiastfeldelăcașdecultură.Afostînființatla7
noiembrie2004,lainițiativaUniuniiVeteranilordeRăzboidinRomânia,prin
președintelecolonel(r)ȘtefanCucușivicepreședintegeneral(r)CorneliuPetru
Nechita.LainaugurareaparticipatMaiestateaSa,RegeleMihaiI.Larealizarea
muzeuluiaucontribuitșiprimarulOrașuluiMărășești,EmilianBrașov,directorul
CaseideCultură„EmanoilPetruț”,ConstantinGhiniță,șiprimarulMunicipiului
Focșani,DecebalBacinschi.

X.
Peurmele„Trompetistului”delaMărășești
Pentrua-șiprefiguraviitorul,ocomunitatetrebuiesă-șicunoascăobârșiile;numai
ulterior,aceacomunitatevaficapabilădeaconstituivalorilemoral-civiceîncaresă
creadă.Nusuntcuvintemari-cuvintepecareledeclamămulți,darîncaretotmai
puținicred-,suntexpresiidetrăireautentică,omenească.Dacătrecutulpersonaleste,
uneori,opiedicăînconturareaviitorului,trecutulcolectiv„nupoatepieri,căci
viitorulsevanaștedinel”,așacumspuneaAnatoleFrance.
IstoriaOrașului-ErouMărășești,celpuținaceastadela1917încoace,areo
noblețeaparte.OmânădeostașicoborâtoridinvitejiiIstorieiNaționale,ba,parcă,din
țăraniisacrificațila1907-actanțiiparadigmaticiaiuneirăscoaledetipmedievalla
începuturileContemporaneității-i-aupricinuitluivonMackensen,marele„spărgător
defronturi”,oînfrângerecâtrenumelesău,motivpentrucare,maitârziu,recunoștea
că:„Peminem-abătutlaMărășeștiarmataromână,careaînviatcaopasărePhoenix,
șicareasperiatarmatagermană!”.
Ceeaces-aîntâmplatlaMărășeșticu102aniînurmăpareastăzidedomeniul
fantasticului,dacălamijlocnuarfiatemporalaiubirea„sărăcieișianevoilorșia
neamului”.Dacăastăziparerevolut,înurmăcuunveacerafiresc.Eram,capopor,la
apogeulunuicicluistoric,simțindcărealizareaobiectivuluinaționalnueradeparte.
Erau„oreleastrale”aleunuipoporchinuitdeIstorie,darcarenuși-apierdutniciodată
speranța,credințașiidentitatea.IarDumnezeurăsplăteșteceluicenu-șipierde
credința,măcarcăaceastanu-inicicâtungrăuntedemuștar…
LaunsecoldepărtaredehecatombadelaMărășești,ceipuținidintrenoicare
rămânem,încontinuare,copleșițidedimensiuneaacelorfaptedearme,nuputem
decâtsăducemmaidepartepovestea.Fiecarecombatant,dinceicâtevazecidemiide
români,ruși,germani,austrieci,aavutpovesteasa.UniiauplecatlaCeruri,iar
ceilalțiauplecatlafamiliilelor,pentruapovesticopiilorșinepoțilorceeace
înseamnărăzboiul.Pentruunii,războiullor,pentrualții,războiulcuii-atrimissăse
jertfeascăpevalearomâneascăaSiretului(esteîntâmplător,oare,căînAntichitate,
râulSiretafostcunoscutsubnumelede„Hierasus”(„Sfântul”,înlimbagreacă),
denumiresubcareapareînGeographialuiPtolemeu?).
Decâțivaani,Asociația„VoluntariatpentruViață”dinMărășeștiși-afăcuto
misiunenobilăderememoratrecutuleroicalMărășeștilor.Unnouproiect,intitulatPe
aicinusetrece!,arecameniresensibilizareatinerilordinzonăprivindfaptelede
eroismaleînaintașilor.
Dacăpentruevenimentelecunoscuteexistănumeroasesursedeinformare,iatăcă
tineriiimplicațiînproiectvoraflașiinformațiidespreunmonumentaproapeuitat,
amplasatchiarpecâmpuldeluptădelaMărășești.ÎnMărășești,puținepersoane
cunoscceeacereprezintămovilacuunsoclupeeadinapropiereacimitirului(lângă
„DrumulHoților”),deșiausuprafețedeterenarabilînapropieresauaumerscu
animalelelapăscutșiauurcat,măcardincuriozitate,peaceamovilă,înapropierea
căreiaseaflășiocazematădistrusădinAlDoileaRăzboiMondial.Astfelcă,într-ozi
frumoasășirăcoroasădeiulie2019,ammerscudomnulinginerValericăChicior,

septuagenarșiurmașdeveteranderăzboi,pentruaaflamaimulteinformațiișia
consemnacelerelatatededomniasa.ÎnsoțitoriisăiaufostjuristulDanielDrăganși
profesorulCătălinMocanu,voluntariaiAsociației„VoluntariatpentruViață”din
Mărășești,iubitoriaiistorieilocale.
MonumentuldedicatdelocuitoriidinMărășeștieroilordepecâmpuldebătălie
nuaparemenționatnicăieri.Dinasociereamaimultorinformații,putemdeducecăa
fostridicatlaînceputulanilorʼ20,existând,înacestsens,înȚară,monumente
similare.Movilapecareafostamplasatmonumentulconstândîntr-ocruceamplasată
peunsoclu,afostridicatădinpământaduscucareletrasedeboi,avândundiametru
decirca40demetrișioînălțimedecirca4metri,astfelcăestereperatăușorînacest
șesaproapeperfect.Soclulesteînplandrepunghicșiconstăînpatrutrepte,avândla
bazădimensiunilede5X4metri.Pesocluafostamplasatăocrucedinbeton,decirca
3,50metri,acoperităcumozaic.Cruceanumaiexistăastăzi,despreeavorbind,în
trecut,ceicareauvăzut-opânăînanul1948.În1948,îndebutulregimuluicomunist,
noulprimar,GheorgheDamian,instalatla30mai1948,ademolat-o,iarmonumentul
arămasînparaginaîncareseaflășiînprezent,deși,înfiecean,la6august,se
rostescdiscursurisforăitoarelaMausoleulEroilorNeamuluidesprecumnecinstim
trecutulșimemoriaEroilorNeamului(„Auprezentulnuni-imare?”).Acelprimara
avutșinăstrușnicaideedeademantelaCruceadinvârfulMausoleuluidelaMărășești,
daraceastaarezistat.Deh,personajuladoritsă-șiarateloialitateafațăderegimși
rupereatotalăde„regimulburghezo-moșieresc”…
Monumentuldecarevorbimafostdedicat,conformmemorieicolective,unui
„trompetist”dinRegimentul32Mirceacareaveaunpunctdeobservarechiarpelocul
încareafostamplasatmonumentul.Înmemoriacolectivă,monumentulafost
cunoscutînperioadainterbelicădrept„CruceaTrompetistului”.Dinpăcate,nu
dispunemnicidemaimulteinformațiișinicideimaginialesale.Fugitirreparabile
tempus.
Considerămcăscurtaprezentareauneifilemaipuțincunoscutedinistoria
bătălieideMărășeștinupoatefidecâtînceputuluneiaventuriderestaurareaunui
monumentduratdelocuitoriiuneicomunitățimici,darcareaprețuitjertfaEroilor
Neamului.

Epilog
GeneralulEremiaGrigorescu,adresându-seostașilordupăvictoriadela
Mărășești:
„Timpdeaproapedouăluni,prinrezistențaîndârjităceațiopuscupiepturile
voastrelaMărășeștișiMuncelunăvăliriidușmanuluicotropitor,ațifăcutsăse
întunecevisuriledecucerireușoarăapărțiicene-amairămasdinscumpanoastră
Țară…LaSiret,înfoculuriirăzbunătoare,nesocotindrisipasângelui,ațismuls
biruințaceamare.Ațifăcutsăreînvieînminteatuturoramintireaglorioasăafaptelor
străbunilornoștri.Ațiatrasadmirațialumiiîntregi…Dinsângelevostrusevaridica,
curatșimăreț,oȚarăRomâneascăatuturorromânilor.”
GeneralulJohnPershing,șefulmisiuniimilitareaS.U.A.înFranța,la23
septembrie1917:
„Armataromânească?Dupăcumațirelevat,dușmaniiscontaucaocertitudine
inevitabilă,acumolună,înfrângereaRomâniei,evacuareaMoldovei.Răspunsulîl
cunoaștem.Armataromânăaurcatsplendidpantapecarescoborâsefărăvoiașifără
vinaei.
Chematălasupremaîncercareaofensiveitrecuteșialuptelordelasud,armata
Românieiadatnenumăratedovezideeroism.Soldațiiromâniluptăadmirabil.Suntla
înălțimeacelormaivitejiapărători…”.
IstoriculgermanM.Schwartze,înlucrareaDerGrosseKrieg.1914-1918:
„Printr-orezistențăîndârjităopusăuneiofensivebinepregătiteșiprinnumeroase
contraatacurienergice,pânălaluptacorplacorp,fărănicioconsiderațiefațăde
grelelepierderisuferite,diviziileromâne…auștiutsăaperepatrialordeocompletă
cucerire.LupteledelaFocșanișiTg.Ocna(Oituz),saubătăliadelaMărășeșticumîi
zicromânii,audvenitmândriaarmateiromâneînrăzboiulmondial.
Ziarul„SheffieldEveningTelegraph”din1septembrie1917:
„BătăliadelaMărășeștiademonstratcătrupeleromâne,echipatecucele
necesareunuirăzboimodern,suntexcelente.ApărareadelaMărășeștiși-aconsacrat
unlocînistorie,alăturideapărătoriidelaIserșiVerdun.Mackensenatrimispe
frontuldelaMărășeștitoatetrupeledisponibile,susținutedeoartilerieputernică,șia
decissăstrăpungăfrontulcuoricepreț,fărăsăținăcontdepierderi.Româniiaufost
obligațisăseopunăpeterenplat,fărăaltăacoperiredecâttranșeele.Nuauavutnici
fortificații,nicimunți,nicipăduricaresăîiajute,așacums-aîntâmplattoamna
trecutăînMunțiiCarpați,iarromâniineînfricațiaustatfărăsăîngenunchezesubfocul
artilerieiinamiculuișifiecareatacalnemțilorafosturmatdeunulșimaiputernical
trupelorruso-române.”

MausoleulEroilorNeamului
MonumentulVictorieidelaTișița

MonumentulIIMărășești(ComplexulMonumentalJoffre)
MonumentulIIMărășești(ComplexulMonumentalJoffre)

Monumentul(bustul)domnitoruluiAlexandruIoanCuza
„ObelisculEroilordela1877-1878pentruIndependențăNațională”

TroițaEroilorRăzboiuluipentruÎntregireaNeamuluiRomânesc
ObelisculdedicatluptelorgrevistealemuncitorilordelaDepouldelocomotive
C.F.R.Mărășești,dinanii1918-1921

Monumentul(bustul)eroineiMăriucaZahariadelaHaret
MonumentulconsacrateroineiMăriucaZahariadelaHaret

Monumentul(bustul)SublocotenentuluiGabrielPruncu
LoculpecareafostamplasatMonumentul„Trompetistului”

Bibliografieselectivă
1.GH.BICHIR,Culturacarpică,București,EdituraAcademiei,1973;
2.C.C.GIURESCU,D.C.GIURESCU,IstoriaRomânilordincelemaivechi
timpuripânăastăzi,București,EdituraAlbatros,1975;
3.I.BUDESCU,IstoriaînvățământuluidinjudețulVrancea,delaoriginipână
în1918,București,EdituraPaideia,2003;
4.Idem,Documentedemograficeșistatistice.CatagrafiileȚinutuluiPutna
(1830-1832),Buzău,EdituraRafet,2013;
5.C.CHERCIU,VranceașiȚinutulPutnei.Unsecoldeistorie(1820-1920),
Focșani,EdituraNeuron,1995;
6.Idem,VranceașiȚinutulPutnei.Olumedealtădată(1921-1945),Focșani,
EdituraAndrew,2005;
7.S.ION,MonografiaistoricăalocalitățiiMărășești,Focșani,EdituraAndrew,
2007;
8.A.NECULAI,S.ION,Mărășeștiînfapteșiimagini.Oistorieîndate,Focșani,
EdituraAtec,2017;
9.D.C.GIURESCUcoord.,IstoriaRomânieiîndate,București,Editura
Enciclopedică,2003.
10.***IstoriaRomânilor,I-VIII,București,EdituraEnciclopedică,2001-2003.

CUPRINS
Prefață……………………………………………………………………………………………………..3
Cuvântintroductiv…………………………………………………………………………………….4
I.ZoriiIstoriei,laMărășești………………………………………………………………………5
II.Atestareadocumentarăacomunitățiidela„Marâșeuți”……………………………7
III.AlteatestăridocumentarealeMărășeștilor…………………………………………….9
IV.MărășeștiiînsecolulalXIX-leașilaînceputulsecoluluialXX-lea………..11
V.RăzboiulpentruReîntregireaNațională(1916-1918)șimareabătăliedela
Mărășești(1917)…………………………………………………………………………………………..15
VI.MăriucaZaharia,eroinade12anidelaHaret……………………………………..18
VII.Eroiinuauvârstă:sublocotenentulGabrielPruncu…………………………….20
VIII.MărășeștiîntreceledouăRăzboaieMondiale……………………………………21
IX.MonumenteledinMărășești……………………………………………………………..24
X.Peurmele„TrompetistuluidelaMărășești………………………………………….26
Epilog………………………………………………………………………………………………….28
Ilustrații………………………………………………………………………………………………..29
Bibliografieselectivă……………………………………………………………………………..35