Galerie Virtuală de Artă

Introducere

Descrierea temei abordate

O galerie de artă reprezintă un loc unde sunt expuse opere de artă în vederea vânzării acestora. Aici pot fi prezentate creații ale unui singur artist sau a mai multora. O astfel de expoziție are diverse teme ce diferă de la organizator la altul. Durata ei este stabilită la începutul perioadei, dar aceasta se prelungește sau se scurtează în funcție de vânzările realizate .

În cazul lucrării de față termenul de galerie de artă se referă la o colecție de obiecte de artă a diverși creatori prezentate împreună cu scopul de a facilita căutările pasionaților de artă. Prin intermediul ei nu se dorește vânzarea respectivelor creații, ci doar vizionarea lor. Termenul “virtual” prezent în titlul lucrării se referă la faptul că expoziția nu are loc într-un loc concret , aceasta fiind expusă într-un mediu online. O caracteristică a aplicației este că indiferent unde se află utilizatorul, el are posibilitatea de a o folosi atâta timp cât are internet.

Obiectivul lucrării

Scopul lucrării este de a ajuta la promovarea valorilor culturale și a tot ceea ce cuprinde domeniul artei. Se dorește ca prin intermediul aplicației de față tot mai multe persoane să capete interes față de cultură, iar iubitorii de artă să descopere cât mai multe despre ceea ce sunt pasionați.

Un alt obiectiv al acestei aplicației este de a fi considerată ușor de folosit, practică și cu informații actualizate și de interes. Se dorește ca în timp dacă va fi apreciată să se stabilească colaborări cu diverse biblioteci și muzee pentru actualizarea și reîmprospătarea exponatelor prezentate.

S-a observat că există pe piață diverse aplicații care nu sunt accesibile și care nu îndeplinesc toate funcționalitățile necesare unei aplicații de tipul galerie virtuală.

Aplicația de față are capacitatea de a organiza operele de artă într-un mod mai facil, punându-se accentul pe diverse criterii care să le grupeze. Sunt urmărite preferințele și nevoile utilizatorilor pentru a mări gradul de satisfacție.

Prin intermediul său, munca depusă de un utilizator pentru căutarea anumitor opere din acest domeniu este ușurată, deoarece o pot efectua în funcție de clasificarea prestabilită ori după anumite caracteristici.

Aplicația se adresează atât persoanelor ce sunt interesate de artă, care doresc să fie mereu la curent cu noile tendințe și opere apărute, dar și persoanelor ce nu au atât de multe cunoștințe, dar le place să vadă din când în când ce a mai apărut , ce s-a mai descoperit. Pentru a se face o distincție între aceste două categorii de utilizatori s-au stabilit trei modalități de a intra în meniul principal.

Primele două sunt conectarea și înregistrarea, acestea fiind complementare. Dacă un utilizator are cont acesta își introduce datele de conectare și în acest fel va putea accesa opțiunile principale, dar dacă acesta nu are cont are opțiunea de a-și face unul introducând datele personale. Cea de-a treia modalitate se adresează celei de-a doua categorii de utilizatori, deoarece se referă strict la persoanele care nu doresc să își facă cont, ci vor doar să vizualizeze galeria de exponate.

Avantajele aplicației

Aplicația se consideră a fi diferită față de cele existente prin mai multe aspecte. Unul dintre avantajele acesteia este faptul că o persoană ce are cont sau își face unul, după logare va primi o notificare legată de expozițiile ce se desfășoară la momentul respectiv într-o locație apropiată de zona în care se află.

Un alt lucru prin care se diferențiează este faptul că utilizatorul are posibilitatea de a nota exponatele vizualizate și de aș spune părerea dacă observă neconcordanțe în descrierea acestora. Toate feedback-urile trimise de utilizatori sunt gestionate de către administratorul aplicației care verifică sesizările primite și realizează modificările necesare în cazul în care există neconcordanțe. El poate să îi trimită un mesaj persoanei respective ca să îi mulțumească pentru interes și atenția acordată. Acest mesaj va apărea pe pagina dedicată utilizatorului, unde apar datele personale ale sale precum și istoricul activității lui.

Un alt avantaj al acestei aplicații este constituit de faptul că a fost realizată în așa manieră încât poate fi modificată cu ușurință pentru a prezenta exponatele dintr-o singură expoziție. De exemplu Biblioteca Națională de la București găzduiește în perioada curentă o expoziție cu picturi din perioada clasică. Managerul își propune realizarea unei aplicații dedicate evenimentului ce urmează să aibă loc pentru o mai bună promovare și atragere a publicului. Întrucât a fost dezvolată în așa manieră de a putea fi modificată repede această aplicație se pliează pe nevoia managerului care o poate achiziționa.

O scurtă descriere a capitolelor lucrării

Lucrarea de față conține șase capitole. Primul capitol intitulat “Introducere” are ca scop prezentarea temei și a obiectivelor lucrării. Capitolul doi (“Galerie virtuală de artă”) are rolul de a veni în completarea primului capitol. În acesta este prezentată în detaliu tema lucrării prin exemplificarea conceptelor teoretice. “Tehnologii utilizate” este numele celui de-al treilea capitol, în cadrul acestuia sunt prezentate tehnologiile folosite pentru realizarea aplicației. În capitolul patru (“Arhitectura soluției”) sunt prezentate grafic câteva din fluxurile principale. Capitolul cinci (“Implentarea soluției”) are ca scop explicarea modului în care au fost implementate funcționalitățile prezentate în capitolul anterior. Capitolul șase (“Cuprins”) sublinieaza cele mai importante idei prezentate pe parcursul lucrării de față. Acesta prezintă și posibilitățile de adăugare a noi funcționalități aplicației.

Galerie virtuală de artă

Dezvoltarea tehnologică : Avantaje și Dezavantaje

În ultima perioadă s-a remarcat o impresionantă dezvoltare tehnologică. Tot mai des apar aplicații pentru diferite domenii la care aveai mai puțin acces și despre care nu aveai foarte multe informații.

Această etapă pe care o trăim are multiple avantaje și dezvantaje. Unul din principalele avantaje este faptul că prin intermediul unei aplicații pe o anumită temă se face o intensă promovare a acelui domeniu despre care în cele mai multe cazuri nu se mai știa nimic. Totodată aplicațiile oferă informații recente, astfel că acestea sunt o modalitatea de a fi la curent cu tot ce se mai întâmplă nou in domeniul de care suntem pasionați. Totodată acestea sunt un bun prilej pentru ca fiecare dintre noi să fim atrași de noi teme de cunoaștere datorită modului interesant în care sunt expuse vizual și/sau auditiv.

În ceea ce privesc dezavantajele sunt mai puține la număr. Există multe tentative de ați strica dispozitivul de pe care deschizi aplicația prin diferiți viruși ascuși în softul respectiv. De asemenea multe din acestea îți cer date personale pentru conectare , iar unele persoane încerca să le acceseze pentru a le folosi în scopuri rău intenționate .

Unul din principalul avantaj datorat amplorii luate de domeniul dezvoltării aplicațiilor se referă la promovarea temelor pe care sunt axate respectivele tehnologii.

Aplicațiilor sunt considerate adevărate promotoare, deoarece datorită modului interesant al formatului , al dispunerii imaginilor și textului au un mare impact asupra celor care au contact cu el. Un aspect atrăgător al acestora constă în diferitele funcționalități ce stau la dispoziția utilizatorilor.

În ceea ce privesc aplicațiile de tipul galerii de artă apariția acestora a ajutat la creșterea numărului de persoane interesate de acest domeniu datorită faptului că astfel pot fi la curent cu noile descoperiri, cu evenimentele de cultură ce au loc și în primul rând un lucru important este faptul că toate informațiile sunt concentrate în același loc facilitând căutările.

Arta

Arta este expresia creativității umane. Din cele mai vechi timpuri omul a realizat obiecte de artă fiind conștient sau nu de valoarea lor . Procesul de creație era datorat necesității exprimării cumultului de sentimente și trăiri, dar și dintr-o dorință de a înfrumuseța locurile unde locuia . Ceea ce se realiza era un produs al mediului sau a oamenilor cu care se interacționa sau un produs al imaginației persoanei respective. Ei nu creau fiindca erau obligați, ci le făcea plăcere acest lucru. Îi bucura faptul că puteau să se inspire din natură, care era și încă este frumoasă.

Actul creator a devenit o modalitate de a învăța lucruri noi, pe langă un mod de dezvoltare a gândirii și un mod de relaxare. Pe parcursul creației artistul ajunge să îi placă din ce în ce mai mult creația realizată, ajungând să o iubească, chiar să o divinizeze întocmai ca Pigmalion.

Încă de la prima formă de artă menirea artistului a fost să facă ceva frumos care să îi bucure pe ceilalți, ceva ce să fie util și de folos în viață. Dintotdeauna artiștii au fost cei care au deschis orizonturi noi spre alte lumi și chiar dacă au fost considerați fanteziști ei nu și-au renegat creațiile, un exemplu ar fi Jules Verne care a public o carte despre submarine cu aproximativ 100 de ani mai devreme ca acestea să fie inventate.

Cu timpul omul a realizat efectul benefic produs de creațiile sale asupra sufletului, dar și bucuria adusă celor ce îi vedeau munca. Acum operele de artă sunt făurite în special cu scop financiar, în puține cazuri omul le realizează doar pentru plăcerea lui sau pentru a le oferi celor dragi.

În timp arta s-a diversificat având astfel mai multe ramuri: sculptură, pictură, arhitectură, mozaicul, muzică, teatrul, literatură, muzică și altele care au fost înfloritoare în timpul antichității. 

Mulți dintre sculptori, pictori sau alți oameni de artă practică această meserie prin prisma satisfacției economice aduse. Ei iși expun creațiile în galerii de artă, la evenimente culturale sau în cadrul licitațiilor de obiecte de artă.

Galerie de artă

Galeriile de artă sunt expoziții cu caracter permanent sau temporar unde sunt expuse deobicei în ordine cronologică opere de artă reprezentative pentru istoria artei țării unde are loc expoziția. Acestea pot avea loc în cadrul unui muzeu sau într-un spațiu dedicat expozițiilor. Există mai multe tipuri de galerii: cu o anumită temă, a unui singur artist, ce înfățișează o anumită perioadă istorică, axată pe o ramură a artei.

Fiecare artist are propria viziune în ceea ce privește expunerea creațiilor sale. Unii doresc ceva mai nonconformist, alții rămân fideli stilului clasic. De cele mai multe ori atunci când un artist își expune operele într-un loc amenajat în acest scop el dorește să le vândă. În schimb când ne gandim la expoziții ce au loc într-un muzeu ne referim la colecții de artă aflate în patrimoniul acestuia sau primite în custodie pentru o perioadă determinată și expuse pentru a fi admirate de vizitatori.

Galerie virtuală de artă

Pe lângă acest tip de galerie mai există și galeria virtuală de artă. Acest concept a luat naștere datorită dorinței de a sprijini cultura și de a o promova. Întrucât s-a constatat gradul ridicat al folosirii tehnologiei în defavoarea modalităților clasice s-a ajuns la concluzia că o aplicație mobilă ar fi soluția de care are nevoie arta pentru a putea supraviețui în noua eră tehnologică. De altfel arta s-a aflat în strânsă legătură cu tehnologia, amândouă au evoluat aproximativ în același timp.

La momentul actual sunt dezvoltate un număr relativ mare de aplicații de tipul galerii de artă virtuală , doar că în cele mai multe cazuri fiecare reprezintă o variantă îmbunătățită a precedentei. Ca în orice domeniu există loc de progres așa că dezvoltatorii sunt încurajați să realizeze aplicații cât mai accesibile utilizatorilor și cât mai atractive.

În acest mod se face o colaborare nescrisă între cul oameni de artă practică această meserie prin prisma satisfacției economice aduse. Ei iși expun creațiile în galerii de artă, la evenimente culturale sau în cadrul licitațiilor de obiecte de artă.

Galerie de artă

Galeriile de artă sunt expoziții cu caracter permanent sau temporar unde sunt expuse deobicei în ordine cronologică opere de artă reprezentative pentru istoria artei țării unde are loc expoziția. Acestea pot avea loc în cadrul unui muzeu sau într-un spațiu dedicat expozițiilor. Există mai multe tipuri de galerii: cu o anumită temă, a unui singur artist, ce înfățișează o anumită perioadă istorică, axată pe o ramură a artei.

Fiecare artist are propria viziune în ceea ce privește expunerea creațiilor sale. Unii doresc ceva mai nonconformist, alții rămân fideli stilului clasic. De cele mai multe ori atunci când un artist își expune operele într-un loc amenajat în acest scop el dorește să le vândă. În schimb când ne gandim la expoziții ce au loc într-un muzeu ne referim la colecții de artă aflate în patrimoniul acestuia sau primite în custodie pentru o perioadă determinată și expuse pentru a fi admirate de vizitatori.

Galerie virtuală de artă

Pe lângă acest tip de galerie mai există și galeria virtuală de artă. Acest concept a luat naștere datorită dorinței de a sprijini cultura și de a o promova. Întrucât s-a constatat gradul ridicat al folosirii tehnologiei în defavoarea modalităților clasice s-a ajuns la concluzia că o aplicație mobilă ar fi soluția de care are nevoie arta pentru a putea supraviețui în noua eră tehnologică. De altfel arta s-a aflat în strânsă legătură cu tehnologia, amândouă au evoluat aproximativ în același timp.

La momentul actual sunt dezvoltate un număr relativ mare de aplicații de tipul galerii de artă virtuală , doar că în cele mai multe cazuri fiecare reprezintă o variantă îmbunătățită a precedentei. Ca în orice domeniu există loc de progres așa că dezvoltatorii sunt încurajați să realizeze aplicații cât mai accesibile utilizatorilor și cât mai atractive.

În acest mod se face o colaborare nescrisă între cultură și domeniul it, fiecare urmărindu-și propriile interese. Pe deoparte sunt încercate tot feluri de modalități de a crește interesul a cât mai multor persoane asupra a tot ceea ce reprezintă domeniul artei , iar pe de altă parte avem sectorul it care este într-o continuă extindere acoperind prin produsele dezvoltate diverse domenii de interes.

Se poate afirma ca o dată cu dezvoltarea tehnologică sunt descoperite noi modalități de promovare a culturii. Aplicațiile mobile reprezintă un pas important în susținerea artei , dar acesta nu este singurul. De-a lungul timpului administratorii de muzee sau managerii de galerii au venit cu tot felul de idei printre care : realizarea de site-uri, licitații online cu obiecte de artă, împărțirea de pliante, stabilirea de întâlniri de discuție cu persoane remarcabile din domeniul artei și diferite expoziții în locuri neobișnuite și cu teme inedite.

Datorită tehnologiilor informatice tot mai multe persoane au descoperit domenii noi pentru ei, unul dintre acestea fiind arta. Din copilărie suntem duși la muzee doar că cumultul de informații ne fac să ne pierdem răbdarea în timpul vizitei și să numai fim atenti. Pentru a menține atenția unui copil trebuie ca informația transmisă să fie succintă și prezentarea bazată mai mult pe partea vizuală. Se reține mai ușor dacă ceea ce se prezintă este exemplificat. Aceste constatări sunt cu precădere valabile la copii, dar sunt aplicabile și la adulți.

Prezentarea unui obiect de artă într-un mod deosebit reprezintă un plus pe care l-ar putea avea o aplicație, putând astfel atrage nenumărați cunoscători în acest domeniu , dar și simplii oameni dornici de a descoperi lucruri interesante. O prezentare deosebită presupune expunerea imaginii exponatului într-o galerie stilizată cât si un text interesant care să o descrie. De multe ori există tendința de a afișa mult text pe care deobicei utilizatorii nu îl citesc datorită considerentului lipsă de timp sau sunt cazuri în extrema cealaltă când informațiile afișate sunt insuficiente . O descriere scurtă și consistentă în detalii o pot face pe respectiva persoană ce folosește aplicația să fie interesată de a naviga mai departe prin aplicație.

Motivația alegerii acestei teme

Am ales această temă întrucât consider că domeniul artei nu este cunoscut în totalitate datorită necentralizării informațiilor și a izvoarelor istorice. Un alt motiv pentru care m-am oprit la această temă este acela că cultura este insuficient promovată. Există multe documente despre acest domeniu doar că datorită comodității, omul modern apelează la internet pentru a se informa ce conține multe date ce nu sunt grupate . De multe ori ne pierdem în prea multe informații și nu găsim ceea ce căutam și riscăm să încetăm căutarea.

În sprijinul iubitorilor de artă au fost realizate diverse site-uri , aplicații ce se axează pe o perioadă din istorie sau care prezintă o anumită ramură a artei. De altfel marile muzee au site-ul lor în cadrul căruia prezintă colecțiile actuale , evenimente la care ele sunt partenere sau care sunt ținute în cadrul lor, precum și diferite știri culturale. Aceste site-uri precum și aplicațiile mobile de tipul expoziții virtuale sunt o metodă de promovare a valorilor pe care instuțiile în cauză le păstrează .

Consider că în această eră a tehnologiilor informatice s-a facilitat accesul la moștenirea culturală a lumii. În situația în care multe din operele existente sunt expuse în mediul online oamenii au posibilitatea de a descoperi creații de care nu au mai auzit , iar artiștii se pot inspira din acestea pentru a împrumuta elemente stilistice pe care să le folosească în viitoarele lucrări. Astfel sunt îmbogățite spiritual viitoarele generații de cetățeni.

Chiar dacă pe piață există deja multe aplicații de tipul galerie virtuală de artă, dacă produsul creat de tine este unul cu mai multe funcționalități, mai ușor de folosit și mai atractiv, întotdeauna el va fi în topul preferințelor utilizatorilor.

Am dorit să creez o aplicație cu această temă întrucât vreau să ajut la promovarea valorilor culturale și vreau să îi fac pe cei ce nu prea au avut contact cu arta să devină curioși să descopere mai multe. Expozițiile virtuale permit accesul la patrimoniul cultural din biblioteci, muzee și galerii de artă, determinând creșterea interesului publicului pentru obiecte de artă si dezvoltarea părții culturale a fiecăruia.

Cred ca indiferent de schimbările tehnologice și ideologice ceea ce stă la baza artei rămâne neschimbat. Obiectele de artă nu își pierd valoarea de-a lungul timpului , din contră devin mai prețioase , prin ele creatori lor devin nemuritori în timp ca și ideile lor.

Necesitatea unei soluții informatice cu această temă

În ziua de astăzi sunt promovate o serie de non-valori, când accentul ar trebui pus pe valorile țării în care trăim și pe valorile umane. Afirmația anterioară se referă în special la mass-media care prin influența mare pe care o are și pe care nu o realizăm ne face să credem că anumite lucruri sunt normale și ne face să uităm ceea ce este cu adevărat important în viață . Aceeași înclinație spre lucruri fără o bază cultură o au și ziarele și radiourile. Fenomenul ce se petrece cu ziarele este îngrijorător întrucat majoritatea ziariștilor scriu numai articole ce prezintă un adevăr alterat, cu titluri ce dau a întelege că urmează a se detalia cu totul alt subiect . Toate acestea sunt considerați factori ce influențează numărul de ziare cumpărate.

Uitând ceea ce ne reprezintă ca și popor riscăm să ne alterăm identitatea culturală. Termenul de identitate culturală se referă la setul de valori și idealuri pe care oamenii și-l însușesc într-o anumită măsură ca urmare al apartenenței la o cultură și un popor. Totodată identitatea culturală este ceea ce îi unește pe oameni în anumite situații uitând divergențele dintre ei și luptând împreună pentru idealurile în care cred.

Sunt puține posturi de televiziune ce prezintă evenimente culturale sau invită în emisiuni oameni de cultură.

O dată cu dezvoltarea tehnologică s-au încercat diferite modalități de a păstra viu interesul oamenilor pentru artă. Un segment din piața ce este în continuă creștere este domeniul aplicațiilor mobile. Se încearcă prin diferite aplicații sporirea notorității muzeelor, galeriilor de artă și a tot felul de evenimente culturale.

O astfel de soluție informatică este necesară în special muzeelor și galeriilor de artă, deoarece acestea sunt prea puțin cunoscute sau chiar deloc în rândul tinerilor. Zilnic ei își descarcă tot felul de aplicații pe care le cred interesante și vor să le descopere. Dacă o aplicație de tipul galerie virtuală ar avea un design și o prezentare atractivă ei ar fi tentați să o testeze. Aceasta ar fi o modalitate de a-i face să devină interesați de tot ceea ce înseamnă domeniul artei.

O aplicație de tipul galerie de artă are drept scop și informarea utilizatorilor despre noile creații concepute și despre cele care s-au descoperit .

Actualitatea și importanța temei lucrării

Arta are un rol foarte important în viața noastră, nu doar estetic ci și ca document istoric. Dacă n-ar fi existat arta, istoria ar fi fost mult mai săracă.

La început rolul artei era unul religios. Pereții peșterilor erau pictați , aceștia fiind considerați sanctuare. Mai târziu, în Neolitic arta a căpătat un rol caznic, deoarece a apărut ceramica și se făceau oale. În această perioadă ea nu și-a pierdut însemnătatea religioasă, întrucât erau făurite vase ce erau puse cu cereale la capul/picioarele mortului.

Rolul artei din societatea actuală ce este dominată de tehnologie ar trebui să fie important, deoarece aceasta ne dezvoltă spiritual , ne captivează și ne impresionează , făcându-ne să trăim o mulțime de sentimente .

Tehnologia nu ne poate oferi trăirile pe care arta cu siguranță ni le transmite. Într-o societate în care lucrurile materiale domină, arta este unul din puține lucruri care îl îmbogățesc spiritual pe om. Arta are un rol educativ, pe când tehnologia îndeamnă la comoditate. Datorită tehnologiei avem tendința să uităm de frumusețile artei ce ne leagă de propriile origini.

O dată ce a descoperit arta o persoană ajunge să simtă “nevoie de artă”, adică să trăiască dorința de a vedea un obiect de artă , de a înțelege mesajul pe care acesta îl transmite și de a descoperi particularitățile creatorului.

Ideile exprimate in rândurile de mai sunt reprezintă argumente ce susțin următoarea idee: arta ajută la modelararea caracterului unei persoane, pe când tehnologia îl învață numai lucruri practice , ce implică rațiunea și nu sentimentele.

Chiar dacă cele două domenii par să meargă pe drumuri paralele , acestea se intersectează într-un punct. Acest punct este reprezentat de tehnologiile cu temă culturală. Din această categorie fac parte o serie de site-uri, aplicații și câteva dispozitive inteligente.

Este adevărat faptul că impactul pe care îl are asupra unei persoane imaginea unui exponat fața de vederea acestuia în realitate este diferit, doar că vizualizarea unei galerii de opere de artă ar putea fi imboldul de care acea persoană ar avea nevoie pentru a vizita un muzeu sau o galerie.

Importanța unei astfel de aplicații stă în impactul pe care ea îl are asupra oamenilor , întrucât este un important motor de promovare a tot ceea ce cuprinde acest vast domeniu numit artă, iar pe de altă parte ea poate spori interesul oamenilor de a merge la muzee , deoarece ar avea această aplicație care poate fi folosită drept ghid. Aplicația are acest rol datorită a cel puțin două funcționalități. Prima funcționalitate se referă la faptul că aplicația mobilă permite recunoașterea codurilor QR, care conțin link-uri către obiectele din colecție. Aceste coduri sunt des întâlnite în ziua de astăzi și sunt considerate o modalitate rapidă și ușoară de acces la informații.

Cea de-a doua funcționalitate se referă la realitatea augumentată. Realitatea augmentată (AR) se referă la o imagine din lumea reală la care sunt adăugate elemente de către calculator.

O galerie de artă virtuală are la bază informații din mai multe domenii (informatic și cultural). Arhitectura aplicației stă de domeniul informatic, iar conținutul ei stă de domeniul artei. Fiecare din acestea reprezintă domenii de actualitate. Domeniul tehnologic își păstrează caracterul de actual datorită multitudinilor de invenții și produse create. În ceea ce privește domeniul cultural acesta se redefinește în fiecare epocă, secol, prin apariția unor noi curente care ajung în timp să fie caracteristici ce definesc acele perioade.

Avantajele unei aplicații dintr-un astfel de domeniu sunt atât din partea consumatorului de artă cât și din partea furnizorilor de artă. Beneficiul consumatorul este acela de a se putea bucura de obiectele de artă. În ceea ce privește furnizorul se face referire din două direcții : doar vizionare , vizionare și cumpărare. Când vorbim doar despre vizionare fără procesul de cumpărare ne putem referi la muzee și expoziții cu scop cultural. Atunci când facem referire la procesul de vizionare și cumpărare în general aducem în discuție licitații de artă și galerii de artă în care activitatea lor de bază este una comercială.

O aplicație de tipul galerie virtuală de artă este întotdeauna necesară prin prisma aportului pe care îl are în promovarea obiectelor de artă. Cu cât aceasta este mai complexă prin funcționalitățile implementate cu atât ea este mai interesantă, iar utiizatorii o vor folosi mai cu plăcere și frecvență. Aceasta poate fi considerată de actualitate datorită faptului că domeniul la care se referă, arta, a fost și va fi întotdeauna de actualitate prin creațiile artiștilor, ale căror teme prezintă aspecte din viața omului.

Tehnologii utilizate

XAMPP

XAMPP este un pachet de programe software free, cross-platform și open source. El este reprezentat prin baza de date MySQL, serverul Apache și interpretoare pentru scripturile dezvoltate în limbajele de programare Perl și PHP.

Numele XAMPP este un acronim pentru :

X (cross-platform),

Apache HTTP Server,

MySQL,

PHP

Perl.

Acesta rulează ca un server web capabil de a furniza pagini dinamice. El a fost lansat sub licența GNU. Este disponibil pentru Linux, Microsoft Windows, Mac OS X și Solaris, fiind utilizat în cele mai multe cazuri pentru scrierea proiectelor web.

Scopul inițial al pachetului de programe XAMPP a fost de a fi utilizat doar ca utilizatar de dezvoltare, permițând astfel dezvoltatorilor web să testeze aplicațiile create pe calculatoarele proprii, nefiind necesară în această situație accesul la internet. Rolul acestuia în practică este de a afișa pagini web în World Wide Web.

După ce XAMPP este instalat adresa sa de localhost poate fi tratată ca un server la distanță, pentru conectare se utilizează protocolul FTP. Utilizatorul FTP implicit este "newuser", iar parola acestuia este "wampp". În cazul sistemului MySQL utilizatorul implicit este "root", iar acesta nu are o parolă . Pentru ca acest utilizator să aibă o parolă validă trebuie ca acesta să fie resetat prin progamul batch resetroot.bat ce se află în subdirectorului dedicat MySQL al folderului unde este instalat XAMPP.

Apache HTTP Server

Apache HTTP Server este un server web HTTP open source pentru Unix, Microsoft Windows și alte platforme. Apache este cel mai popular server web . Acesta are un rol important în creșterea World Wide Web si este considerată o platformă de referință pentru celelalte servere web.

Cea mai importantă funcție a unui server web este aceea de a furniza browserului web datele pentru a afișa clientului informațiile necesare acestuia. În acest sens el transformă acțiunile clientului în cereri către server. Odata ajunsă cererea la serverul web, el trebuie să o prelucreze, apoi să o transmită serverului de baze de date, ca mai apoi să aștepte răspunsul serverului de baze de date, ca în final să trimeată un răspuns înapoi la client.

O caracteristică definitorie a serverelor web este faptul că funcționează după modelul client-server, adică un server ascultă cererile mai multor clienți.

În cazul aplicației de față, serverul Apache funcționează ca un intermediar între aplicația dezvoltată în android și serverul ce comunică cu baza de date. Utilizatorul realizează o acțiune ce are nevoie de date din baze de date, astfel incât se trimite o cerere către baza de date, Până să ajungă la aceasta trece mai intâi pe la serverul Apache și acesta ia decizia dacă să o trimeată mai departe. Dacă cererea a ajuns la baza de date , ea este executată și este trimis înapoi un răspuns care la fel ajunge în primă fază la serverul apache , ca în final să ajungă la aplicația din android. Toate acțiunile utilizatorului care generează cereri de date din baza de date funcționează după acest tipar.

Serverele apache pot asculta cereri de pe orice port, dar implicit ele sunt setate pe portul 80.

MySQL

MySQL este un sistem ce funționează după modelul client-server, acesta ocupându-se de gestiunea bazelor de date relaționale, fiind originar din Scandinavia. MySQL conține o interfață de programare ce vine în ajutorul utilizatorilor ce doresc sa își scrie propriile programe, un server SQL, instrumente administrative și programe client pentru accesul la server.

MySQL este considerat de multe persoane un proiect open source doar că aceasta este greșit , deoarece în anumite situații nu funcționează decât cu licență. Chiar și așa acesta este foarte cunoscut în comunitatea open source, întrucât termenii prevăzuți de licență nu sunt foarte restrictivi. În general MySQL este gratuit atâta timp cât nu se vrea obținerea de profit prin vânzarea acestui sistem sau a unor servicii ce necesită folosirea lui.

Popularitatea sistemului MySQL nu se oprește la comunitatea open source. Chiar dacă acesta rulează pe calculatoare personale, el este portabil și rulează pe sisteme de operare comerciale , cum ar fi GNU/Linux, Solaris, AIX, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista, FreeBSD. Totodată acesta rulează și pe servere de întreprindere. MySQL poate manipula baze de date de dimensiuni mari, cu milioane de înregistrări.

Cu MySQL se pot dezvolta aplicații în orice limbaj, cel mai des este folosit împreună cu limbajul de programare PHP. Datorită multitudinii de APi-uri disponibile pentru MySQL se pot dezvolta aplicații în numeroase limbaje de programe ce au ca scop accesarea bazelor de date MySQL, precum : Java, C, C++, C#, Python, PHP, fiecare din acestea folosind un API specific limbajului respectiv.

Faptul că adesea MySQL este combinat cu PHP a adus acestui sistem popularitate ca aplicație web, aceste două sisteme primind numele de Duo-ul Dinamic. De către mulți autori de cărți despre aplicații de gestiune a datelor MySQL este considerat ușor de învățat și folosit, un exemplu în susținerea acestei afirmații poate fi simplitatea comenzii de ieșire „exit”.

Bazele de date MySQL se pot administra folosind modul linia de comandă sau printr-o interfață grafică ce se poate descărca de pe internet : MySQL Query Browser și MySQL Administrator. Aplicația phpMyAdmin este o aplicație gratuită dezvoltată în PHP și constituie un instrument de management al bazelor de date MySQL.

În cadrul aplicației de față sistemul de baze de date MySQL este folosit pentru păstrarea datelor persistente de care aplicația are nevoie în timpul rulării sale.

În concluzie MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date ce este disponibil atât gratuit cât și cu licență, rulează pe echipamente puternice, dar care nu sunt costisitoare, punând la dispoziția unui număr foarte mare de oameni o putere de prelucrare a datelor, disponibil pe o mare varietate de sisteme. Având în vedere că acesta este gratuit atunci când nu se urmărește obținerea de profit în urma vânzării acestuia, el poate fi folosit atât de persoane fizice cât si de către instituții, ușurând substanțial munca utilizatorilor.

Android

Android  a devenit cunoscut mai întăi ca și sistem de operare pentru dispozitive mobile

bazat pe nucleul Linux. Datorită popularității capătate de către telefoanele inteligente în rândul utilizatorilor, tot mai mulți programatori s-au reorientat și au început să dezvolte aplicații pentru acest tip de dispozitive.

Codul pe care dezvoltatorii îl scriu este în limbajul java, controlând dispozitivul mobil printr-un set de biblioteci dezvoltate de către Google. Aplicațiile ce sunt scrise în C sau în alte limbaje se pot transforma în aplicații compatibile cu dispozitivele mobile prin compilarea acestora în cod mașină ARM și apoi executate. Această modalitate de dezvoltare nu este susținută oficial de către Google.

Data de 21 octombrie 2008 marchează momentul în care Google a deschis tot codul, astfel Android a fost disponibil ca open source. Până la această dată acesta era disponibil sub licență Apache. Cât timp a fost sub această licență dezvoltatorii puteau adăuga extensii proprii, doar că nu le puneau la dispoziția întregii comunități open source.

Chiar dacă Google a anunțat ca Android este un software open source, acest lucru nu este adevărat în totalitate datorită faptului că anumite părți ale SDK-ului sunt proprietare și au sursa închisă. Se crede că acest lucru este permis pentru ca Google să poată controla platforma.

La începutul dezvoltării în Android părerile erau împărțite, deoarece multe aplicații aveau bug-uri , nu aveau documentație, nu se putea testa corespunzător și nu exista un sistem în care problemele publice să fie împărtășite.

Mediul de dezvoltare (IDE) sprijinit oficial este Android Studio. Se mai poate dezvolta și în Intelli J. În afară de un mediu de dezvoltare mai este necesar plug-in-ul Android Development Tools (ADT). SDK-ul Android include un set complet de instrumente pentru dezvoltare, cele mai importante fiind un emulator de dispozitiv, un program de depanare, un număr semnificativ de biblioteci, documentație.

Android nu este un sistem de operare Linux, chiar dacă utilizează nucleul Linux, deoarece nu suportă întregul set de biblioteci standard Linux și nici nu are un sistem de gestiune a ferestrelor în mod nativ. Datorită acestui fapt este dificil reutilizarea aplicațiilor sau bibliotecilor Linux existente. Android nu folosește standarde stabilite Java, cum ar fi Java SE și ME, acest sistem doar reutilizează sintaxa limbajului Java.

Android are o serie de caracteristici prin care acesta se diferențiează de celelalte sisteme : se pot utiliza camera foto/video, GPS, grafică 3D, touchscreen, formatele media audio/video acceptate sunt PNG, JPEG, GIF, MP3, MPEG-4, toate aplicațiile dezvoltate se pot descarcă din magazinul online numit Google Play, locul unde toți dezvoltatorii de aplicații android își încarcă produsele realizate, tehnologiile de conectivitate suportate sunt Bluetooth, Wi-Fi si CDMA, platforma android este adaptabilă la biblioteci grafice 2D și biblioteci grafice 3D.

În ceea ce privește aplicația de față, sistemului android este cel cu care utilizatorului ia contact. Din toate tehnologiile enumerate acesta este singurul vizibil de către utilizator. Chiar dacă o aplicație este susținută de mai multe tehnologii, utilizatorul nu este conștient de acestea deoarece el nu are contact direct cu ele, rămânănd cu impresie că doar aplicația android susține toate procesele și întregul flux al aplicației.

Arhitectura soluției

Diagrama de componente

Arhitectura unei soluții este alcătuită dintr-o mulțime de componente care interacționează pentru buna funcționare a aplicației, fiecare având are un rol bine definit. Acestea depind una de cealaltă, astfel încât dacă una întâmpină probleme unele funcționalități ale aplicației nu vor mai fi disponibile sau vor funcționa parțial.

Aplicația de fața are următoarele componente : o bibliotecă ce conține informații despre modelul aplicației, o clasă denumită “MainController”, o altă bibliotecă cu numele de “Activități”, fișierul executabil “expozitievirtuala.apk” și baza de date . Aceste cinci componente sunt grupate în trei componente mari: baza de date, aplicația propriu-zisă și serverul ce realizează transferul de date de la baza de date la aplicație în funcție de cererile primite. Serverul și aplicația sunt găzduite pe mașini diferite. În cadrul aplicației conexiunea la server se face prin folosirea ip-ul mașinii pe care se află serverul. De asemenea și serverul și baza de date sunt pe mașini separate. În momentul când se stabilește conexiunea la baza de date, în cadrul serverului se solicită adresa ip a bazei. Cele 3 mari componente se află pe sisteme diferite, doar în momentul realizării conexiunii dintre ele trebuie specificată adresa ip a locului unde se află.

Biblioteca “Model” este alcătuită dintr-o serie de clase . Aceste clase reprezintă o proiectare a obiectelor ce constituie baza de date. Fiecare clasă conține proprietățile ei definitorii. Fișierul “MainController.class” are o atribuție importantă în arhitectura aplicației, având rolul de legătură între alte două componente : bibliotecile “Model” și “Activități” . El conține informații despre comportamentul obiectelor ce constituie modelul, adică operațiile care se pot face cu acestea. Biblioteca “Activități” cuprinde metodele ce trebuie apelate în funcție de tipul cererei primite de la aplicație, adică ce set de date trebuie intors. Fișierul “expozitievirtuala.apk” reprezintă fișierul de instalare al aplicației. Baza de date reprezintă locul de stocare a tuturor datelor necesare .

În figura 1 avem o diagramă de componente în care se prezintă legătura dintre cele cinci componente detaliate mai sus.

Figura 1 : Diagrama de componente

Din diagramă se observă faptul că fișierul de instalare al aplicației “expozitievirtuala.apk” depinde de celelalte trei componente, care la rândul lor depind una de cealaltă. Un alt aspect important este faptul că biblioteca “Model” nu depinde de nici o altă componentă, ea se află la baza legăturilor dintre celelalte componente.

Funcțiile aplicației

O aplicație este descrisă prin referirea a două caracteristici definitorii : designul și complexitatea. Atunci când se vorbește despre o aplicatie se prezintă mai întâi aceste două aspecte. Se descrie designul, deoarece acesta este primul care are un impact asupra utilizatorului. Pe măsură ce se testează aplicația se fac referiri la complexitatea ei , întrucât este descoperit modul de funcționare și se afirmă dacă este ușor de folosit sau dacă satisface cerințele minime.

Aplicația prezentată în cadrul acestei lucrări are o serie de funcționalități dintre care cele mai importante sunt : modalitatea de conectare, căutarea imaginii unui exponat după anumite criterii, vizualizarea galeriei cu toate exponatele , pagina utilizatorului, posibilitatea lăsării unui comentariu la nivel de exponat și notarea exponatelor.

În momentul în care un utilizator deschide aplicația, apare ecranul de pornire ce conține un meniu cu trei posibilități de alegere : înregistrare, autentificare și vizualizare. Prima opțiune îi permite acestuia să își creeze un cont în situația în care nu are deja unul. Se solicită introducerea unui nume, un email și o parola. În cazul în care mai există o persoană cu numele completat este anunțat și rugat să introducă un altul. Varianta de autentificare se adresează persoanelor care au mai folosit această aplicație și și-au creat deja un cont. Dacă se alege opțiunea de vizualizare atunci utilizatorului îi apare direct meniul fără să mai treacă de vreo altă etapă. La meniu ajung și cei care își creează cont sau se autentifică , asta bineînțeles dacă procesul s-a încheiat cu succes.

Figura 2: Fereastra de pornire

Figura 3: Fereastra de conectare Figura 4: Fereastra de inregistrare

Figura 5: Fereastra meniului principal Figura 6: Fereastra de notificare

Dacă utilizatorul s-a logat cu succes sau a finalizat procesul de creare a contului fără nici un impediment în momentul în care se deschide meniul se va porni un serviciu care va rula în background, neafectând posibilitatea de a folosi în continuare aplicația. Acest serviciu se ocupă cu identificarea coordonatelor de GPS ale dispozitivului folosit de persoana respectivă. După acest pas are loc o căutare în baza de date pentru a se verifica dacă există expoziiții ce se desfășoară în locații aflate în apropiere. În caz afirmativ este lansată o notificare. Dacă se dă click pe notificare va apărea o pagină cu lista de locații găsite și cu câteva informații.

O dată ajuns la meniu utilizatorul are următoarele posibilități : să caute după anumite opțiuni un exponat, să vizualizeze întreaga galerie, să își verifice pagina personală în care îi apare istoricul activității sale din cadrul aplicației sau să vadă datele de contact ale autorilor .

Dacă alege opțiunea de “Căutare particularizată” el are posibilitatea să caute un exponat după creator, țara de proveniență și perioada, având libertatea să selecteze oricare dintre cele trei, în orice combinație a lor cu condiția ca măcar una să aibe o valoare. Dacă sunt găsite în sistem obiecte de artă ce corespund criteriilor de căutare acestea vor fi afișate într-o galerie de unde utilizatorul le poate parcurge pe fiecare în mod individual.

Figura 7 : Fereastra de căutare particularizată

La click pe imaginea din galerie se deschide un nou ecran în care apare denumirea și descrierea exponatului împreună cu imaginea acestuia. Tot aici dacă persoana ce utilizează aplicația este logată ea mai are posibilitatea să noteze imaginea prin selecția numărului de stele dorit. Dacă identifică o greșeală în descriere sau în denumire sau are de făcut o remarcă cu privire la exponatul în cauză utilizatorul poate să își spună părerea în căsuța de text ce îi apare după apăsarea butonului numit “Feedback”, cu mențiunea să aibe cont.

Figura 8 : Fereastra cu detalii despre exponat Figura 9 : Fereastra pentru feedback

În situația în care se dorește să se vizualizeze galeria cu toate exponatele utilizatorul trebuie să selecteze din meniu opțiunea “Galerie”. După acest pas va apărea o galerie cu multe imagini. La fel ca în cazul precedent la click pe imagine se deschide un nou ecran cu toate informațiile despre acel exponat. Și aici imaginea este notată și este lăsat feedback dacă este îndeplinită condiția menționată anterior.

A treia opțiune ce este disponibilă se intitulează “Pagina mea” în care utilizatorul vede istoricul activității lui în cazul în care este logat. Daca acesta nu are cont el nu are dreptul de a accesa această pagină.

Ultima alegere posibilă o reprezintă pagina cu datele de contact ale autorilor aplicației.

În concluzie un simplu utilizator care alege varianta de “Vizualizare”, optând să folosească aplicația fără să își creeze cont va avea posibilitatea doar să vizualizeze exponatele fără să își exprime părerea despre acestea sau fără să beneficieze de alte functionalități. În cazul celor care aleg să își facă cont sau au deja ei au acces la toate facilitățile aplicației.

Diagrama de flux

BPMN(Business Process Model Notation) este un standard pentru modelarea proceselor de afaceri , care oferă o notație grafică pentru specificarea proceselor de afaceri într-o diagramă de procese, bazat pe o tehnică „flowcharting” foarte asemănătoare cu diagramele de activitate din Unified Modeling Language ( UML ) . Obiectivul BPMN este de a sprijini managementul proceselor de afaceri , atât pentru utilizatorii tehnice cât și pentru cei ce cunosc business-ul, prin oferirea unor notații , care sunt intuitive pentru fiecare tip de utilizator. BPMN oferă un mecanism pentru generarea de procese de afaceri executabile(BPEL) în urma reprezentărilor grafice realizate.

Procesul de afaceri modelat în BPMN este dat unui motor BPEL pentru execuție, în loc de a fi dat spre interpretare factorului uman sau translatat în alte limbaje de programare.

BPMN conține patru tipuri de diagrame:

Diagrama de procese de afaceri

Diagrama de colaborare

Diagrama de coregrafie

Diagrama de conversație

Diagrama de procese se mai numește și de flux și este cea mai utilizată în practică , deoarece este cea mai detaliată. Celelalte trei sunt considerate o reprezentare sintetică a cunoștințelor specifice despre procesele de afaceri. Diagrama de flux prezintă un proces prin detalierea tuturor situațiilor posibile și a tuturor acțiunilor. Aceasta pornește de la momentul declanșator , continuând cu toate etapele fluxului până în momentul final.

Din toate funcționalitățile aplicației am creat diagrama de flux pentru două din acestea. Funcțiile alese au fost : acordarea unei note unui exponat și căutarea unui obiect de artă după anumite criterii.

În cazul acordării unei note evenimentul declanșator este constituit de dorința utilizatorului de a marca gradul său de apreciere față de respectivul exponat. În cazul în care acesta nu are cont trebuie să își facă unul, altfel nu i se permite notarea. După acest pas deschide galeria prin selecția butonului aferent acesteia din meniul principal. Din toate imaginile alege una și i se deschide pagina dedicată acelui obiect de artă. Aici el notează exponatul prin selecția numărului dorit de stele. Notarea se finalizează prin apăsarea butonului de “SUBMIT”. Această acțiune este ireversibilă și va apărea pe pagina personală a utilizatorului alături de celelalte operațiuni întreprinse de acesta. În figura 10 este exemplificat grafic acest flux.

Figura 10: Diagrama de procese în cazul acordării unei note (sub formă de stea)

Pentru cea de-a doua diagramă de flux evenimentul declanșator este reprezentat de dorința utilizatorului de a căuta un anumit exponat. În acest caz nu este obligatoriu să aibă cont, acțiunea se poate continua și dacă acesta nu deține unul. Din meniul principal trebuie selectată opțiunea “Căutare particularizată”. După acest pas se va deschide o nouă pagină în care sunt afișate diverse criterii de căutare. După ce utilizatorul a selectat opțiunile pe care le-a dorit, acesta trebuie să apese butonul “Caută”. Dacă au fost găsite exponate care să corespundă criteriilor dorite se va deschide o galerie cu toate imaginile găsite, în caz contrar se va afișa un mesaj de informare, utilizatorul putând să reia procesul .

Figura 11: Diagrama de procese în cazul selectării opțiunii căutare particularizată

Diagrama de colaborare

Diagrama de colaborare este o diagramă de tipul BPMN, surprinzând interacțiunea dintre două sau mai multe entități organizaționale. Aceasta de obicei conține două sau mai multe containere și fluxurile de mesaj care conectează două containere sau obiecte din cadrul containerelor. Se acceptă și ca un container să fie gol, similar unei „cutii negre”.

În figura 12 avem o diagramă de colaborare. În aceasta este prezentată interacțiunea dintre utilizator și administrator. Evenimentul declanșator în cazul acestei diagrame este dorința utilizatorului de a-și spune părerea în legătură cu un anumit exponat. Primul pas pe care acesta trebuie sa îl facă este să se conecteze cu contul său. Apoi trebuie să caute exponatul respectiv și să deschidă pagina dedicată acestuia. După ce apasă butonul intitulat „Feedback” se deschide o fereastră de dialog. O dată ce câmpurile necesare sunt completate numai rămâne decât să fie trimise datele.

Administratorul primește feedback-ul acestuia. Dacă utilizatorul a sesizat anumite date sau denumiri greșite se fac verificările necesare. În cazul în care atenționarea a fost corectă administratorul face modificările necesare și îi mulțumește userului pentru atenția și interesul acordat. Mesajul lăsat de administrator o să îi apară utilizatorului pe pagina personală în dreptul consemnării activității sale de feedback. În situația în care utilizatorul a făcut o remarcă cu privire la modul de funcționare al aplicației sau a menționat că și-ar mai dori o anumită funcționalitate se va discuta cu dezvoltatorul aplicației și se va lua o decizie, între timp user-ul va fi anunțat că se va ține cont de dorința sa și i se va mulțumi pentru interesul acordat.

Figura 12: Diagrama de colaborare

Dacă diagrama de componente ajută la înțelegerea modului în care aplicația este construită din punct de vedere arhitectural , diagrama de flux și diagrama de colaborare explică modul în care aceasta funcționează. În concluzie toate aceste tipuri de diagrame ajută la proiectarea aplicației și la o intelegere mai bună a întregului flux de business.

Implementarea soluției

Procesul de implementare a soluției este unul complex. Un rol important în cadrul acestuia îl au diagramele cazurilor de utilizare , deoarece ajută la înțelegerea modului în care aplicația funcționează. Cu ajutorul acestora se identifică modul în care funcțiile aplicației se preced și legăturile dintre acestea. Structura bazei de date reprezintă modalitatea de identificare a obiectelor folosite. Această structură ajută la înțelegerea legăturilor dintre obiectele utilizate. Aceste obiecte reprezintă elemente de bază în diagramele de tipul cazuri de utilizare.

5.1. Diagrama cazurilor de utilizare

Diagrama cazurilor de utilizare descrie interacțiunile dintre obiecte și sistem, reflectând ceea ce trebuie să facă utilizatorul cu sistemnul prin identificarea funcțiilor importante. Un caz de utilizare cuprinde secvența de interacțiuni dintre sistem și obiectele acestuia, incluzând și extensii ale comportamentului de bază al sistemului.

Diagrama cazurilor de utilizare constituie una din primele forme de reprezentare a cerințelor unui sistem imformatic, motiv pentru care acestea sunt potrivite în etapa incipientă a procesului de dezvoltare software. Analiștii împreună cu posibilii utilizatori au îndatoria de a examina și valida fiecare caz de utilizare în parte.

Descrierea textuală reprezintă modalitatea de a identifica în mod unic o diagramă de tipul caz de utilizare. Aceasta explică elementele din care diagrama este constituită precum și detaliează fluxului ce se dorește a fi reprezentat prin diagramă. Conține o serie de câmpuri ce reprezintă elemente importante în înțelegerea întregului proces surprins în diagramă : “scop” semnifică pentru ce anume a fost creată diagrama, “actorul principal” reprezintă persoana care va avea contact cu acest proces, “precondiții” sunt condițiile necesare pentru ca fluxul reprezentat să aibă loc, “declanșator” este ce anume generează începerea întregului proces, “fluxuri alternative” reprezintă ce se întâmplă dacă anumite condiții nu sunt îndeplinite, “frecvența utilizării” semnifică cât de des poate avea loc fluxul reprezentat.

Figura 10: Diagrama cazurilor de utilizare principale (meniul)

Tabel 1 : Descrierea textuală a cazului de utilizare

Așa cum se observă în figura 10 aplicația are cinci funcționalități : selecție mod de lucru, căutare particularizată, vizualizare galerie , vizualizare pagină personală cu istoric si vizualizare date de contact autor aplicație.

Funcționalitatea “selecție mod de lucru” a fost implementată printr-un meniu ce apare în cadrul ecranului de pornire. Acesta conține trei item-uri la apăsarea cărora se deschid trei ferestre diferite. Primul item se numește “Autentificare” și la click pe acesta se deschide o fereastră ce conține două editoare de text, având în dreptul fiecaruiă un text ce indică ceea ce trebuie completat în fiecare din cele 2 casete. În momentul în care se apasă butonul “Conectare” informațiile completate sunt trimise la baza de date pentru a se verifica corectitudinea acestora. Dacă acest utilizator a fost găsit și parola a fost corectă se va deschide fereastra meniului, în caz contrar userul va fi informat ce anume a dus la împiedicarea conectării sale cu succes.

Al doilea item se numește “Autentificare” și are un flux asemănător, având diferit scopul acțiunii, în sensul că în acest caz se dorește crearea unui cont nou. Fereastra ce se deschide la apăsarea lui conține 4 editoare de text. Ultimul are eticheta “Repetă Parola” și este folosit pentru validarea parolei introduse în cea de-a treia casetă intitulată “Parola”. În momentul în care utilizatorul apasă butonul de înregistrare informațiile sunt trimise la baza de date pentru a se verifica dacă mai există un utilizator cu numele completat. Dacă nu mai este atunci el este adăugat în lista userilor din baza de date și este informat că înregistrarea a avut loc cu succes și se va deschide fereastra meniului. Cea de-a treia opțiune din meniu “Vizualizare” are ca scop permiterea utilizatorului de a ajunge direct la meniu fără a fi nevoit să își facă cont sau să se logheze. În figura 11 se poate vedea întregul flux descris în rândurile de mai sus.

Figura 11: Diagrama cazului de utilizare selectie mod de lucru

În diagrama din figura 7 este detaliat procesul ce trebuie parcurs de un utilizator pentru a căuta un obiect de artă după anumite criterii. Cele 3 criterii din care un utilizator alege sunt : denumire autor, perioada realizării obiectului, țara de proveniență. Acestea sunt implementate printr-o lista cu valori care există în baza de date pentru fiecare din cele trei campuri. Condiția ce trebuie îndeplinită pentru a se face căutarea după valoarea sau valorile selectate este ca măcar una să aibe o valoare. Nu există restricție în ceea ce privește combinația criteriilor pentru diverse căutări.

Figura 12: Diagrama cazurilor de utilizare a căutării particularizate

Prin diagrama din figura 12 sunt reprezentați grafic pașii ce trebuie urmați pentru ca un utilizator ce deține cont să noteze și să dea feedback unui exponat. După ce este selectată opțiunea “Galerie” din meniul principal se deschide o galerie cu imagini. La click pe oricare dintre acestea se deschide o fereastră separată ce conține componenta de notare pe bază de stele, butonul pentru notare, un buton intitulat “Feedback” la apăsarea căruia se deschide o căsuță de dialog ce conține un editor de text pe care utilizatorul trebuie să îl completeze cu părerea sa.

Figura 13: Diagrama cazurilor de utilizare a opțiunilor utilizatorului care deține un cont

5.2. Structura bazei de date

Baza de date reprezintă modalitatea de stocare a informațiilor statice de care o aplicație are nevoie. Complexitatea acesteia este dată de numaărul de tabele și de legăturile dintre acestea.

Baza de date a aplicației de față are cinci tabele cu legături între acestea. Din figura 9 se observă că o tabelă este independentă de celelalte, neavând legătură cu niciuna, aceasta se numește “expoziție”. Un alt lucru de remarcat este faptul că fiecare are legatură cu exact două tabele.

Figura 14: Structura bazei de date

O tabelă importantă în cadrul acestei baze de date este tabela “user”. În aceasta sunt stocate informații despre utilizatorii care își fac cont și anume : numele utilizatorului, parola și mail-ul acestuia. Câmpul “userId” se generează automat la crearea unui “user” nou . Valoarea pe care o primește acest câmp reprezintă numărul de persoane care și-au facut cont până în acel moment.

Cele două tabele cu care tabela “user” are legătură se numesc “nota” și “feedback”. Tabela “nota” conține informații cu privire la nota pe care a dat-o un anumit utilizator unui exponat. Aceasta conține câmpurile : “notaId” ce reprezintă id-ul notei, prin acest câmp se pot afla câte note au fost acordate în total în cadrul aplicației, ”nota” semnifică numărul de stele primite, “userId” prin acest camp se face legătura cu tabela “user”, el se numește cheie externă și semnifică id-ul utilizatorului care a acordat nota, “exponatId” valoarea acestuia simbolizează id-ul exponatului ce a fost notat, dar este și câmpul de legatură cu tabela “exponat”.

În tabela “feedback” sunt stocate comentariile lăsate de utilizatori cu privire la exponate. Aceasta conține câmpurile : “feedbackId” care reprezintă id-ul feedback-ului, prin acesta ca în cazul tabelei “nota” se poate afla numărul total de feedback-uri acordate la nivel de aplicație, “comentariu” semnifică părerea pe care un anume utilizator și-a exprimat-o,”userId” prin acest câmp se face legătura cu tabela “user”, el se numește cheie externă și semnifică id-ul utilizatorului care a acordat feedback-ul, “exponatId” valoarea acestuia simbolizează id-ul exponatului ce a primit feedback, dar este și câmpul de legatură cu tabela “exponat”.

Tabela “exponat” are legătură cu cele două tabele prezentate mai sus “nota” și “feedback”. Aceasta păstrează informații cu privire la fiecare exponat în parte. Conține următoarele câmpuri: “exponatId” reprezintă valoarea prin care este identificat în mod unic un exponat, acest număr mai semnifică și câte exponate au fost înregistrate până în acel moment, “denumire” numele oficial al exponatului, “descrierea” conține câteva cuvinte reprezentative pentru un exponat, cum ar fi modul în care a fost creat, cum a luat naștere ideea creării unui astfel de obiect de artă, locurile unde a mai fost expus și unde se află în prezent, “creator” conține numele persoanei ce l-a creat, “țara_de_proveniență” locul unde a avut loc actul de creație, “data_creării” semnifică anul aproximativ când a fost creat.

Tabela “expoziție” are un rol important în cadrul aplicației , deoarece aici sunt stocate expozițiile ce au loc în diverse muzee sau locuri de cultură. Fiecare înregistrare conține denumirea expoziției, locul unde are loc, câteva cuvinte ce descriu expoziția, adresa și localitatea locului unde are loc, precum și coordonatele geografice, latitudinea și longitudinea locației.

Asupra tabelelor prezentate se fac mai multe operații dintre care se menționează : “insert” și “select”. Comanda “insert” este utilizată în următoarele situații : când se creează un cont de utilizator, când este notat un exponat, când un exponat primește feedback. Comanda “select” este utilizată în multe cazuri atât într-o formă simplă cât și sub forma în care se face legătura dintre două tabele, obținându-se date filtrate. Câteva din situațiile în care este utilizată această comandă sunt : atunci când se dorește lista expozițiilor care au loc în preajma locului de unde se folosește aplicația, atunci când se caută exponate după anumite criterii, atunci când este necesară lista creatorilor exponatelor înregistrate în baza de date.

5.3. Implementarea claselor

O soluție cuprinde un număr de pachete sau foldere, fiecare conținând clase ce au un anumit rol în aplicație. Aplicația de față are trei pachete : pachetul în care sunt implementate funcționalitățile de bază, pachetul ce conține o clasă ce are funționalitatea de a se conecta la baza de date și pachetul cu modelul aplicației, adică obiectele utilizate.

Primul pachet este cel mai important, deoarece aici sunt implementate toate funcțiile aplicației. Dintre clasele ce fac parte din acest pachet se menționează : MenuActivity, BackgroundService, GalleryActivity, ImageAdapter , ImageDetailActivity.

Prin intermediul clasei MenuActivity este realizată funcționalitatea meniului principal. În cadrul acestei clase se identifică prin codul aferent, fiecare buton ce reprezintă o opțiune în meniu. Se specifică fluxul ce trebuie să aibă loc la evenimentul de click pe buton. În cazul fiecărei opțiuni se deschide o fereastră distinctă ce primește ca și parametru numele utilizatorului. În momentul când se deschide fereastra aferentă meniului sunt calculate coordonatele de GPS ale dispozitivului de pe care rulează aplicația prin două obiecte : unul de tipul LocationManager și celălalt de tipul LocationListener. Cel de-al doilea obiect are nevoie ca utilizatorul să fi permis aplicației să acceseze date cu privire la locația dispozitivului folosit. După identificarea coordonatelor este deschis un fir de execuție separat, printr-o clasă de tipul MyAsyncTask . Această clasă se ocupă cu trimiterea unei cereri către baza de date pentru a se returna lista de expoziții ce au loc în preajma locației identificate. După primirea acestei liste este pornit un serviciu de background ce este implementat prin clasa BackgroundService.

BackgroundeService este o clasă de tipul “Activity”. Claselor de acest tip le sunt asociate un fișier xml ce conține elementele ce sunt afișate pe ecranul ferestrei. Fiecare element are setat poziția , precum și informații cu privire la dimensiune și culoare. Această clasă primește ca și parametru de la clasa “MenuActivity” lista de expoziții. În situația în care dimensiunea listei este diferită de zero lista va fi afișată pe ecran printr-o componentă de tipul “ListView”.

Clasa “GalleryActivity” este tot de tipul “Activity”. Fișierul xml aferent acesteia conține o componentă de tipul “gridview”. Modul în care această componentă este afișată pe ecran poate fi modificat prin setarea unui adaptor. Adaptorul este o clasă ce extinde clasa BaseAdapter în cadrul căreia sunt modificate diferite caracteristici ale componentei în cauză. În cadrul acestei aplicației adaptorul pentru componenta “gridview” este reprezentat de clasa “ImageAdapter”.

Prin intermediul acestei clase este setată dimensiunea unei imagini din galerie, modul de dispunere a imaginilor, precum și alte caracteristici legate de imagini.

Clasa “ImageDetailActivity” este tot de tipul “Activity”. Prin intermediul acesteia este implementată fereastra ce se deschide la click pe o imagine din galerie. Fisierul xml conține o serie de componente dintre care sunt menționate următoarele : butoane, componenta de notare cu sistemul de stele și o componentă de afișare a imaginii.

Concluzii

Gradul de finalizare al soluției

În faza incipientă a dezvoltării unui sistem informatic sunt stabilite funcționalitățile acestuia, precum și modul de afișare al datelor. Funcționalitățile aplicatței sunt ilustrate grafic în primă fază prin diagrama cazurilor de utilizare, ca mai apoi să se facă o detaliere a întregului sistem prin diagrama de flux și diagrama de colaborare. În cazul aplicației de față au fost respectate aceste diagrame, astfel încât se poate afirma că stagiul de dezvoltare a fost incheiat.

După ce faza de dezvoltare se încheie urmează faza de testare în care posibilii utilizatori testează aplicația pentru a vedea dacă apar probleme pe parcursul fluxului. În această etapă sunt descoperite și alte funcții pe care aplicația ar trebui să le aibă. În această situație se extind diagramele existente cu noile funcționalități pentru o imagine de ansamblu asupra tuturor proceselor din cadrul aplicației.

În concluzie la un anumit moment se afirmă că procesul de dezvoltare al unui sistem informatic a luat sfărșit, doar că pot fi cerute noi funcționalităti, astfel încât aplicația revine iar în stagiul de dezvoltare.

Posibile viitoare dezvoltări ale soluției

Tehnologia înregistrează un grad de evoluție ridicat, astfel încât în fiecare zi sunt descoperite și documentate noi funcționalități ce se pot adăuga unui sistem informatic, pentru ca acesta să fie cât mai complex și cât mai util utilizatorului.

În cazul aplicației de față ca în situația oricărui alt sistem informatic pot fi adăugate noi dezvoltări, dintre care sunt menționate: realitatea augmentată(RA) prin care realitatea virtuală

prezintă o lume reală modificată, citirea codului QR care reprezintă o modalitate rapidă și ușoară de acces la informații, adăugarea unei galerii în care fiecare exponat să poată fi vizualizat 3D. Enumerarea această de dezvoltări poate continua cu încă multe altele, ele diferă în funcție de direcția în care dezvoltatorul vrea să ducă aplicația. Există riscul ca prin unele funcționalități adăugate să aibe loc o modificare a temei inițiale a aplicației.

Realitatea augmentată este un instrument de vizualizare care plasează obiectul surprins într-un mediu virtual. Aici utilizatorul îi modifică anumite caracteristici, plasează anumite obiecte virtuale pentru a vedea dacă acestea sunt potrivite împreună, combină diferite facilități ale acestui instrument.

În cazul unei aplicații de tipul galerie virtuală de artă codurile QR ar ajuta la accesarea directă a informațiilor despre exponate . Acest tip de cod este util atunci când de exemplu numai ții minte cum se numește un anumit obiect de artă și ai dori sa aflii . Tot ceea ce ai de făcut este să scanezi codul respectiv și se va deschide un ecran cu toate informațiile despre exponatul respectiv.

O galerie 3D ar ajuta la creșterea complexității aplicației de față. De asemenea aceasta ar spori gradul de interes al utilizatorilor față de aplicație. O astfel de galerie permite vizualizarea exponatului din toate unghiurile și este o modalitatea de a-l face pe utlizator să se simtă ca și cum ar vizualiza obiectul de artă chiar dintr-un muzeu sau un loc unde acesta ar fi expus.

Probleme posibile care necesită o cercetare viitoare

Orice sistem imformatic este pasibil la apariția unor probleme pe măsură ce este folosit de diverși utlizatori, deoarece este imposibil ca în faza de testare să fie cuprinse absolut toate scenariile.

O problemă ce poate apărea în cazul aplicației de față se referă la algoritmul de calcul al distanței dintre locul unde se află dispozitivul de pe care este folosită aplicația și diferite locuri de artă. Expresia „ a se afla în apropiere” poate fi înțeleasă de o persoană că se află la o distanță de 50 de metrii sau 100 de metri. Fiecare om are propriul sistem de valori și semnificații, astfel încât sunt situații în care doi oameni interpretează diferit anumite lucruri.

O altă problemă care necesită atenție se referă la gradul de securitate al aplicației în cazul unor atacuri de hacking . Această problemă este una delicată și trebuie tratată cu atenție pentru a se asigura siguranța datelor prezentate, dar și păstrarea confidențialității datelor clienților.

Avantajele soluției

Avantajele unui sistem informatic reprezintă aspectele care îl fac pe acesta să fie diferit de celelalte din același domeniu. În funcție de acestea sistemul se clasifică pe o poziție mai bună in topul preferințelor utilizatorilor.

Aplicația de față prezintă câteva avantaje prin care este apreciată de utilizatori. Un avantaj al aplicației este constituit de faptul că un utilizator ce are cont va primi o notificare în cazul în care au loc expoziții de artă în apropierea locului în care se află. Un astfel de utilizator are și posibilitatea de a nota un exponat și de a-și spune părerea cu privire la acesta.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei aplicații se referă la modul în care aceasta a fost implementată. Această aplicație prezintă astăzi o expoziție de sculpturi, iar mâine fără mari modificări prezintă o expoziție de pictură, asta datorită implementării. Singurul lucru care trebuie modificat atunci când se schimbă expoziția prezentată este o configurare ce se referă la ce bază se conectează aplicația. Astfel dacă se dorește schimbarea expoziției prezentate trebuie doar realizarea conectării la baza de date cu informațiile aferente respectivei expoziții.

Posibile dezavantaje ale soluției

Orice sistem informatic prezintă anumite dezavantaje. Acestea pot afecta într-o măsură mai mare sau mai mică funcționabilitatea aplicației. Un dezavantaj al aplicației de față este constituit de faptul că aceasta are nevoie pe tot parcursul utilizării ei de acces la internet.

Bibliografie

[1] Filip F. G. , Tehnologiile informatice și valorificarea patrimoniului cultural național,Academica, vol. 6, no. 14, 1996 , pg. 22-24.

[1] I. Ivan, D. Milodin, A. Zamfiroiu, ”Studierea tipurilor de aplicații mobile și a calității acestora,” Revista Română de Informatiă și Automatică, vol. 21, no. 2, 2011.

[2] FilipF.G., 2006.Economia culturii si bibliotecile digitale.TopBusiness6, 10.

[2] C. CIUREA, G. DUMITRESCU – Developing Virtual Exhibitions on Mobile Devices for the Educational Sector, Uncommon Culture, Vol. 6, No. 1 (11), 2015, ISSN 2083-0599 (online), 2082-6923 (print).

[2] C. CIUREA – Expoziții virtuale și modele de interacțiune între actanții implicați, Workshop Colecțiile de patrimoniu în era digitală, Comunicări și articole, 24-25 noiembrie 2014, Biblioteca Academiei Române, Bucuresti, Romania.

[4] D. Sirbu , Are arta vreo imporțantă pentru noi , artspace, Disponibil: http://www.artspace.ro/ro/intrebari-sfaturi-arta/17.html

[4] A. Cozma, Arta si societatea contemporana, Disponibil:

http://ro.blastingnews.com/cultura/2015/02/arta-si-societatea-contemporana-00277561.html

[5] G. Roibu, Cronica unei expoziții, artavizuala21, Disponibil:

Cronica unei expoziţii

[6] Wikipedia, Business Process Modeling and Notation , Disponibil : https://en.wikipedia.org/wiki/Business_Process_Model_and_Notation

[6] Wikipedia, Arta, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83

[6] Wikipedia, Contemporary art galerry, Disponibil : https://en.wikipedia.org/wiki/Contemporary_art_gallery

[6] Wikipedia, Categorie:Expoziție de artă, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Expozi%C8%9Bie_de_art%C4%83

[6] Wikipedia, Istoria artei, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_artei

[6] Wikipedia, Cultura României, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Rom%C3%A2niei

[6] Wikipedia, Tehnologia informației, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologia_informa%C8%9Biei

[6] Wikipedia, Realitate augmentată, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitate_augmentat%C4%83

[6] Wikipedia, Muzeul National de Arta al Romaniei, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2niei

[6] Wikipedia, Identitate, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Identitate

[6] Wikipedia, Android(sistem de operare), Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare)

[6] Wikipedia, MySQL, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL

Anexa 1 – Descrierea textuală a cazurilor de utilizare

Tabel 2 : Descrierea textuală a cazului de utilizare – Selecție mod de lucru

Tabel 3 : Descrierea textuală a cazului de utilizare – Căutare particularizată

Tabel 4 : Descrierea textuală a cazului de utilizare – Vizualizare galerie

Anexa 2 – Cod sursă al lucrării

public class MainController {

private static MainController singleton = null;

private Socket socket;

private ObjectOutputStream out;

private ObjectInputStream in;

private Mesaj mesaj;

private MainController(){

try {socket = new Socket("192.168.0.101", 4321);

out = new ObjectOutputStream(socket.getOutputStream());

in = new ObjectInputStream(socket.getInputStream());

}catch (Exception e) {

e.printStackTrace();

}

}

public static MainController getInstance(){

if(singleton == null){

singleton = new MainController();

}

return singleton;

}

public boolean inregistrare(String utilizator, String parola, String email){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_INREGISTRARE);

User user = new User();

user.setUtilizator(utilizator);

user.setParola(parola);

user.setEmail(email);

try{

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(user);

Mesaj m = (Mesaj)in.readObject();

if (m.getCod() == 2) return true;

else return false;

}

catch(Exception ex){

ex.printStackTrace();

return false;

}

}

public boolean conectare(String utilizator, String parola, String email){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_CONECTARE);

User user = new User();

user.setUtilizator(utilizator);

user.setParola(parola);

user.setEmail(email);

try{

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(user);

boolean rsp = (Boolean) in.readObject();

return rsp;

}

catch(Exception ex){

ex.printStackTrace();

return false;

}

}

public Exponat getExponat(int exponatId){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_IMAGINE);

try {

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(exponatId);

Exponat e = (Exponat)in.readObject();

return e;

} catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public Exponat getExponatByDenumire(String denumire){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_IMAGINE_DENUMIRE);

try {

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(denumire);

int exponatID = (Integer) in.readObject();

if (exponatID != -1) {

Exponat e = (Exponat)in.readObject();

return e;

}

else {

Exponat e = (Exponat)in.readObject();

return null;

}

} catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public void adaugaNota(int nota, String denumireExponat, String utilizator){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_NOTARE);

try {

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(nota);

out.writeObject(denumireExponat);

out.writeObject(utilizator);

} catch (IOException e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

}

}

public void adaugaFeedback(String comentariu, String denumireExponat, String utilizator){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_FEEDBACK);

try {

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(comentariu);

out.writeObject(denumireExponat);

out.writeObject(utilizator);

} catch (IOException e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

}

}

public List<Expozitie> getExpozitii(){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_EXPOZITIE);

try{

out.writeObject(mesaj);

return (ArrayList<Expozitie>)in.readObject();

}

catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public List<String> getCreatori(){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_CREATORI);

try{

out.writeObject(mesaj);

return (ArrayList<String>)in.readObject();

}

catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public List<String> getTari(){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_TARI);

try{

out.writeObject(mesaj);

return (ArrayList<String>)in.readObject();

}

catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public List<String> getDate(){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_DATE);

try{

out.writeObject(mesaj);

return (ArrayList<String>)in.readObject();

}

catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

public List<Exponat> getExponate(String creator, String taraDeProvenienta, String dataCrearii){

Mesaj mesaj = new Mesaj(Mesaj.REQUEST_EXPONAT);

try{

out.writeObject(mesaj);

out.writeObject(creator);

out.writeObject(taraDeProvenienta);

out.writeObject(dataCrearii);

return (ArrayList<Exponat>)in.readObject();

}

catch (Exception e) {

// TODO Auto-generated catch block

e.printStackTrace();

return null;

}

}

}

Bibliografie

[1] Filip F. G. , Tehnologiile informatice și valorificarea patrimoniului cultural național,Academica, vol. 6, no. 14, 1996 , pg. 22-24.

[1] I. Ivan, D. Milodin, A. Zamfiroiu, ”Studierea tipurilor de aplicații mobile și a calității acestora,” Revista Română de Informatiă și Automatică, vol. 21, no. 2, 2011.

[2] FilipF.G., 2006.Economia culturii si bibliotecile digitale.TopBusiness6, 10.

[2] C. CIUREA, G. DUMITRESCU – Developing Virtual Exhibitions on Mobile Devices for the Educational Sector, Uncommon Culture, Vol. 6, No. 1 (11), 2015, ISSN 2083-0599 (online), 2082-6923 (print).

[2] C. CIUREA – Expoziții virtuale și modele de interacțiune între actanții implicați, Workshop Colecțiile de patrimoniu în era digitală, Comunicări și articole, 24-25 noiembrie 2014, Biblioteca Academiei Române, Bucuresti, Romania.

[4] D. Sirbu , Are arta vreo imporțantă pentru noi , artspace, Disponibil: http://www.artspace.ro/ro/intrebari-sfaturi-arta/17.html

[4] A. Cozma, Arta si societatea contemporana, Disponibil:

http://ro.blastingnews.com/cultura/2015/02/arta-si-societatea-contemporana-00277561.html

[5] G. Roibu, Cronica unei expoziții, artavizuala21, Disponibil:

Cronica unei expoziţii

[6] Wikipedia, Business Process Modeling and Notation , Disponibil : https://en.wikipedia.org/wiki/Business_Process_Model_and_Notation

[6] Wikipedia, Arta, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83

[6] Wikipedia, Contemporary art galerry, Disponibil : https://en.wikipedia.org/wiki/Contemporary_art_gallery

[6] Wikipedia, Categorie:Expoziție de artă, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Expozi%C8%9Bie_de_art%C4%83

[6] Wikipedia, Istoria artei, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_artei

[6] Wikipedia, Cultura României, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Rom%C3%A2niei

[6] Wikipedia, Tehnologia informației, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tehnologia_informa%C8%9Biei

[6] Wikipedia, Realitate augmentată, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Realitate_augmentat%C4%83

[6] Wikipedia, Muzeul National de Arta al Romaniei, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2niei

[6] Wikipedia, Identitate, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Identitate

[6] Wikipedia, Android(sistem de operare), Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare)

[6] Wikipedia, MySQL, Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL