GĂINĂ Mădălin Semenic [623272]

1

Candidat: [anonimizat]: HERNEA Cornelia

DINAMICA ARBORETELOR CU MOLID ÎN COMPOZIȚIE DIN U.P. VIII RĂCHITA, O.S.
TEREGOVA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Mădălin Semenic Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U .P. VIII Răchita, O.S. Teregova

CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1. Distributia molidului in UP VIII Răchita

3.1.1. Distribu ția molidului in UP. VIII Răchita in raport cu varsta

Una dintre caracteristicile calitative ale arboretului este vârsta acestuia. Structura pe clase
de vârste ale arboretelor cu molid din unitatea de producție luată în stu diu este prezentată în
tabelul 3.1.

Fig. 3.1 Distribuția molidului pe clase de vîrstă în U.P. VIII Răchita

Distribuția molidului pe clase de vârste prezintă o pondere mare a arboretelor din
ultimele două clase de vârstă (clasele 4 și 5) ceea ce ne a rată că în trecut, interesul pentru această
specie a fost mai mare (Fig 3.1).

Mădălin Semenic Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U .P. VIII Răchita, O.S. Teregova

3.1.2. Distribuția molidului din U.P. VIII Răchita in raport cu proportia de participare
în compoziția arboretelor

Un element important î l constituie ponde rea de participare a molidului în compoziț ia
arboretului. Pentru analiza acestui element s -a recurs la gruparea arboreretelor pe categorii de
ponderi și anume: 1 -3; 4-6; 7-9 si 10 dar și pe clase de vârste (Fig. 3.2.).

Fig. 3.2 Distribuția molidului din U.P. VIII Răchita în funcție de vârstă și ponederea de participare a
molidului în compoziția arboretelor

Analiza graficului de mai sus scoate în evidență că specia a fost introdusă preponderant
ca specie principal de amestec, de regulă în procent de 10 -30%. E xcepțional s e întâlnesc arborete
cu ponderi mari de participare (7-9) sau chiar arborete pure (10) și acestea în cazul arboretelor
din clasele mari de vârstă.

3.1.3 Distribuția molidului in UP VIII Răchita ca raport cu tipurile de stațiune și
tipurile de pădure

Ecosistemul forestier, stabil, durabil și de mare productivitate are ca și component
anorganică stațiunea forestieră. Distribuția arboretelor cu molid pe tipuri de stațiuni respective

Mădălin Semenic Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U .P. VIII Răchita, O.S. Teregova

tipuri de pădure este redată în (Fig. 3.3.). Majoritatea arboretelor sunt s ituate în tipul de pădure și
tipul de stațiune cu bonitate mijlocie respectiv superioară.
În unitatea de producție VIII Răchita tipul de st ațiune cu ponderea cea mai mare este
4420 – Montan -premontan de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria care ocupa
52% din suprafață. În ceea ce privește distribuția molidului pe tipuri de pădure și aici este detașat
un tip de pădure, 4114 – Făget montan pe s ol schelet cu flora de mull (m), caracteristic tipului de
stațiune mai sus menționat .

Fig. 3.3 Di stribuția molidului din U.P. VIII Răchita în funcție tipurile de stațiune și tipurile de pădure

Tipuri de stațiune
4420 – Montan -premontan de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria;
4430 – Montan -premontan de făgete Bs, brun edafic mare, cu Asperula -Dentaria;

Tipuri de stațiune
4114 – Făget montan pe sol schelet cu flora de mull (m);
4111 – Făget normal cu flora de mull (s)

Mădălin Semenic Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U .P. VIII Răchita, O.S. Teregova

3.2. Caracteristici dendrometrice ale molidului din UP VIII Răchita

La noi în țară caracteristicile dendrometrice med ii ale arboretului pe picior sunt
exprima te în tabelele de producție din ”Biometria arbori lor și arboretelor din România” ( Giurgiu
et al., 1972) si Modele matematico -auxologice si tabele de productie pentru arboret e (Giurgiu si
Draghiciu, 2004).
Acest f apt a determinat analiz area caracteristicile molidului din unitatea de producție VIII
Răchit a comparativ cu valorile medii și anume d iametrul mediu (tabelul 3.1), înălțimea (tabelul
3.2) și volumul (tabelul 3.3).
Dinamica valorilor diametrelor medii ale mo lidului din arboretel e cu molid în compoziție
arată, valori crescătoare ale acestei caracteristici ale elementului de arboret ,,molid” cu vârstă și
valori descrescătoare cu clasa de producție (de la clasa I de producție la clasa III de producție ).
Astfel d in arboretele analizate se remarcă valori ale diametrului mediu al elementului de arboret
,,molid ” apropiate de valorile medii naționale dar putem evidenția și o serie de arborete la care
diametrul mediu al molidului prezintă valori net superioare valorilo r medii din ,,tabelele de
producție ”. De exemplu amintim molidul de 40 ani din u.a. 2, clasa a II de producție, cu un
diametru de 34 cm (valoarea corespunzătoare tabelelor de producție 20,8 cm) sau molidul de 95
ani din u.a. 87D, clasa a III de producție, c u un diametru de 56cm (valoarea corespunzătoare
tabelelor de producție 36,6cm).
În ceea ce privește caracteristica dendrometrică ,,înălțimea ” remarcăm valori în limitele
tabelelor de ndrometrice sau chiar inferioare acestora. Un exemplu este molidul de 45 ani din u.a.
40C, clasa a II de producție, cu o înălțime de 17m, potrivit tabelelor dendrometr ice valoarea
corespunzătoare tabelelor de producție este de 21 m. O prima cauză ce poate determina creșterile
relativ reduse ale speciei ,,molid ” este arealul , specia fiind introdusă în afara arealului natural, în
completarea regenerării naturale.
O altă caracteristică dendrometrică este ,,volumul arboretului ” și aici p utem remarca
valori în limitele tabelelor de producție naționale.
Analiza valorilor volumelor ele mentului de arboret analizat arată valori crescătoare ale
acestei caracteristici ale elementului de arboret ,,molid ” cu vârsta și valori descrescătoare cu
clasa de producție ( de la clasa I la clasa III de producție).

Mădălin Semenic Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U .P. VIII Răchita, O.S. Teregova

Unele a rborete analizate au avut valor i ale volumului elementului de arboret ,,molid ”
apropiate de valorile medii naționale dar putem evidenția o serie de arborete unde volumul
molidului prezintă unele valori inferioare ,,tabelelor de producție ”.
Amintim de exemplu molidul de 95 de ani din u.a . 87D, clasa III de produc ție cu un diametru de
56cm (valoare medie națională 36,6) înregistrează un volum la acest element de 124 mc față de
821mc (valoare medie națională). În anul 2004 au fost executate lucrări tăieri rase pe întreaga
suprafață u.a. 87D de 0,3 ha urmate cu împăduriri, în prezent pe suprafața respectivă se află un
arboret tânăr.
După analizarea cara cteristicilor dendrometrice ale molidului din U .P. VIII Răchita, pot
afirma că această specie s-a dezvoltat suficient de bine în acest bazine t deși se găsește în afara
arealului său natural, fiind introdus artificial.
Din punct de vedere al conditiilor stationale, solul – eutricambosul tipic cu un conținut de
humus ridicat, precipitațiil e de 400-500 mm, și umidit atea existen tă au făcut ca ace astă specie să
găsească condiții prielnice de dezvoltare în acest bazinet predominant fagului și să înregistreze
creșteri apreciabile în afara arealului.

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova
7

Tabelul 3.1.
Minimele si maximele v alori lor medii ale diametrelor molidului, pe clase de producție și clase de vârstă
CLP Clasa de
vârsta Anul Tabele
Dendrometrice* 1971 1981 1992 2004 2014
Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max
1 21-40 – – 34 34 – – – – – – 13,5 25,5
41-60 – – 38 38 36 36 – – – – 25,5 34,2
61-80 – – – – – – 38 46 48 48 34,2 41,6
2 21-40 12 24 28 34 6 16 12 24 14 22 9,9 20,8
41-60 28 38 32 40 28 39 32 36 20 34 20,8 29,4
61-80 – – 40 42 38 38 34 44 36 42 29,4 36,4
81-100 – – – – – – 44 44 36 46 36,4 42,3
3 21-40 24 24 10 10 – – – – 10 35 7,1 16,7
41-60 – – – – 16 22 24 24 26 26 16,7 24,6
61-80 – – – – 20 40 – – 32 32 24,6 31,1
81-100 – – – – – – 56 56 46 46 31,1 36,6
*Dupa Giurgiu V. și Drăghciu D. 2004, pag .109 -111

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova
8

Tabelul 3. 2.
Minimele si maximele v alori lor medii ale înălț imilor molidului, pe clase de producție și clase de vârstă
CLP Clasa de
vârsta Anul Tabele
Dendrometrice* 1971 1981 1992 2004 2014
Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max
1 21-40 – – 23 23 – – – – – – 12,2 24,0
41-60 – – 25 25 27 27 – – – – 24,0 31,8
61-80 – – – – – – 29 32 32 32 31,8 37,4
2 21-40 12 18 17 21 – – 9 20 12 18 8,8 21,0
41-60 28 28 22 25 24 29 23 27 17 24 21,0 28,5
61-80 – – 25 27 26 27 26 32 26 30 28,5 33,3
81-100 – – – – – – 29 29 28 30 33,3 26,7
3 21-40 15 15 – – 15 16 – – 8 14 5,5 18,1
41-60 – – – – – – 16 16 18 18 18,1 25,2
61-80 – – – – 19 27 – – 24 24 25,2 29,3
81-100 – – – – – – 29 29 30 30 29,3 31,9
*Dupa Giurgiu V. și Drăghciu D. 2004, pag .109 -111

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova
9
Tabelul 3. 3.
Minimele si maximele v alori lor medii ale volumelor molidului, pe clase de producție și clase de vârstă
CLP Clasa de
vârsta Anul Tabele
Dendrometrice* 1971 1981 1992 2004 2014
Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max Min Max
1 21-40 – – 480 480 – – – – – – 221 594
41-60 – – 540 540 530 600 – – – – 594 820
61-80 – – – – – – 650 660 660 660 820 965
2 21-40 190 375 280 420 – – 123 312 101 302 126 502
41-60 555 556 425 600 500 650 427 540 280 452 502 726
61-80 – – 530 540 440 530 504 710 287 620 726 860
81-100 – – – – – – 580 580 135 610 860 947
3 21-40 0 0 – – 230 254 – – 75 144 55 409
41-60 – – – – – – 254 254 302 302 409 630
61-80 – – – – 21 530 – – 450 450 630 749
81-100 – – – – – – 124 124 610 610 749 821
*Dupa Giurgiu V. și Drăghciu D. 2004, pag .109 -111

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova
10

3.3. Dinamica struct urii arboretelor cu molid in compozitie

3.3.1. Evoluția distribuției suprafețelor ocupate de molid în perioada 1971 -2014

În urma studierii amenajamentelor și a corespondentului parcelar de la fiecare trecere de
la un amenajament la altul am constat că molidul a fost reprezentat în decursul anilor de la
amenajarea din anul 1971 și până în anul 2014 conform tabelului (3.4):

Tabel ul 3.4.
Dinamica suprafetelor cu molid in U.P. VIII Răchita
Amenajament – anul Suprafața totală UP Suprafața u.a. cu molid
in compoziție Suprafața efectivă
ocupată de molid
1971 2274.0 956,89 69,81
1982 2333.1 1027.41 87.72
1992 2598.5 1052.90 135.36
2004 2268.4 827.33 119.78
2014 2234.21 804.73 140.22

Conform datelor din amenajamentele analizate, putem observa că suprafața ocupată de
arboretele de molid în compoziț ie a crescut de la 956,89 ha în anul 1971 la 1027,41 ha în anul
1982 datorând preluăr ii din pășunea împădurită a comunei Armeniș. În anul 1992 suprafața
ocupată cu molid în compoziție a crescut di n nou cu aproximativ 25 ha, aceste suprafețe reies din
schimburi de terenuri în baza unor decrete prezidențiale precum și includerea pădurilor
comunale. În urma aplicării prevederilor Legii nr.18/1991 și a Legii nr 1/2000 au trecut în
proprietate privată aproximativ 330 ha astfel că suprafața cu molid în compoziție a scăzut si ea
de la 1 .052,90 ha în 1992 la 827,33 ha în 2004. În anul 2014 supraf ața cu molid în compoziție a
scăzut dinou cu aproximativ 20h, terenurile au fost dobândite în baza legilor fondului funciar
persoanelor fizice.
Având în vedere retrocedările care eu existat în perioada studiată respective 1971 -2014
suprafața efectivă ocup ată de molid a avut o creștere semnificativă de la 69,81 ha în anul 1971 la
140,22 ha în anul 2014. Acest lucru arată că pe parcursu l anilor s -a urmărit cu desăvârș ire
dezvoltarea și creșterea în suprafață .

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova
11

3.3.2. Evoluția proporției de participare a mol idului în compoziția arboretelor în
perioada 1971 -2014.

În graficul următor privind evoluția proporției de participare a molidului în compoziția
arboretelor în perioada 1971 -2014, constatăm o mare neregularitate, dacă în anul 1971 specia se
regăsea în pro cent de 10 -20%, în mare parte fiind folosită ca specie de amestec, în 1992 molidul
se regăsește pe o suprafață mai mare formând chiar și arborete pure, c hiar d acă nu se află în
arealul său natural.

Fig. 3. 4 Proporția molidului in compoziția arbo retelor din U.P. VIII Răchita, în perioada 1971 -2014

3.3.3. Dinamica arboretelor .

Pentru a evidenția diamica compoziț iei arboretelor prin prisma compoziț iei actuale a
acestora pe baza datelor preluate din amenajamentele analizate , au fost centralizate datele din 15
unitatăți amenajistice și sintetizate in tabelul de mai jos.

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova

Tabelul 3. 5.
Dinamica arboretelor cu molid in U.P. VIII Răchita
u.a. Anul
1971 1981 1992 2004 2014
Compoziție
actuală Vârstă
(ani) d
(cm) Compoziție
actuală Vârstă
(ani) d
(cm) Compoziție
actuală Vârstă
(ani) d
(cm) Compoziție
actuală Vârstă
(ani) d
(cm) Compoziție
actuală Vârstă
(ani) d
(cm)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1A 6FA
1MO
1ME
2DM 25
20
25
25 8
12
18
10 8FA
1MO
1ME 35
35
30 14
28
18 8FA
1MO
1DT 45
45
45 18
32
20 8FA
1MO
1DT 60
60
60 26
36
24 8FA
1MO
1DT 70
70
70 28
38
26
1B 10MO 10 4 10MO 20 12 9MO
1DT 30
45 22
18 9MO
1DT 45
60 32
26 9MO
1DT 55
70 34
28
3 6FA
2MO
1DT
1DM 30
25
20
25 10
12
10
14 8FA
1MO
1ME 45
40
35 18
32
22 8FA
1MO
1ME 50
50
40 20
34
30 9FA
1MO 65
65
28
40 9FA
1MO 75
75 30
42
8 7FA
1MO
1ME
1DM 35
30
35
30 12
18
20
16 8FA
1MO
1ME 45
45
40
20
34
26 8FA
1MO
1ME 50
50
40 22
34
30
9FA
1MO 65
65 28
40 9FA
1MO 75
75 30
42
9A 8FA
1MO
1DM 35
30
30 12
18
18 8FA
1MO
1ME 45
45
40 18
38
28 8FA
1MO
1ME 50
50
40 22
38
30 8FA
1MO
1ME 65
65
55 28
38
32 8FA
1MO
1ME 75
75
65 32
42
36
11A 8FA
1MO
1DM 35
30
30 12
18
18 9FA
1MO 45
45
20
34 9FA
1MO 50
50 22
34 8FA
1MO
1DT 65
65
65 28
36
32 7FA
1MO
2ME 75
75
75 32
36
36
13A 5FA
3ME
2MO 20
35
35 8
24
24 7FA
2MO
1ME 45
45
40 20
34
28 9FA
1MO 50
50 22
34 9FA
1MO 65
65 28
38 8FA
1MO
1ME 75
75
75 30
38
38
33 7FA
1MO
1ME
1SA.C 40
35
40
40 16
22
26
16 8FA
1MO
1ME 50
50
45
22
38
26 9FA
1MO 60
60 24
38 9FA
1MO 75
75 30
42 8FA
2MO 85
85 30
46

Semeni c Madalin Găină Dinamica arboretelor cu molid în compoziție din U.P. VIII Răchita, O.S. Teregova

Continuare a tabelului 3.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
38 7FA
1MO
1DT
1DM 35
35
35
35 14
22
22
16 8FA
1MO
1ME 50
50
40 20
38
30
9FA
1MO 60
60 24
38 9FA
1MO 75
75 32
42 8FA
1MO
1ME 85
85
85 36
46
42
39 7FA
2MO
1DM 35
35
35 14
22
16 8FA
1MO
1ME 50
50
45 22
40
32 9FA
1MO 60
60 24
36 9FA
1MO 75
75 28
38 8FA
2MO 85
85 32
38
40A 6FA
3MO
1DT 35
35
35 14
20
18 7FA
2MO
1ME 50
50
45 26
40
30 8FA
2MO 60
60
24
34 9FA
1MO 75
75 30
40 8FA
2MO 85
85 36
44
43 7FA
1MO
1ME
1DM 35
35
35
35 14
18
20
16 8FA
1MO
1ME 45
45
40 18
36
28 9FA
1MO 50
50 22
39 9FA
1MO 65
65 28
40 8FA
2MO 75
75 32
42
44 7FA
1MO
1ME
1DM 35
35
35
35 14
18
20
16 8FA
1MO
1ME 45
45
40 18
36
28
9FA
1MO 50
50
22
36 9FA
1MO 65
65 28
42 9FA
1MO 75
75 32
42
56 8FA
1MO
1ME 35
35
35 14
18
20 8FA
1MO
1ME 45
45
45 18
36
28 9FA
1MO 55
55 22
38 7FA
1MO
2ME 70
70
70 32
46
38 7FA
1MO
2ME 80
80
80 34
48
40
62 7FA
1MO
1CA
1ME 40
35
40
40 18
20
16
24 7FA
1MO
1ME
1DM 50
50
45
40 20
32
26
22 8FA
1MO
1DM 60
60
50 22
36 8FA
2MO 75
75 28
36 8FA
2MO 85
85 30
38

Compoziția arboretului din u.a. 1A, în anul 1971 este constituită din fag ca si specie
principal de bază, molid, specie principal de amestec alături de mestecan și alte specii incl use în
diverse moi. În anii urmă tori (1981, 1992, 2004 și 2014) nu apre nicio modificare în ceea ce
priveste elementul de arboret molid cu exceptia celor normale: creșteri în diametru, înalțime,
vârstă. Lucrările executate în aceasta perioadă au fost concentrate pentru reducerea/eliminarea
speciilor mai puțin importante din punct de vedere economic și păstrarea alături de fag a
molidului care a înregistrat valori bune ale carcateristicilor dendrometrice.
În unitatea amenajistică 1B, în anul 1971 exista un arboret pur de molid instalat pe cale
artificială . În anii următo ri se constată o usoară modificare a compoziție prin apariția unui
element de arbor et format din diverse tari, specii valoroase instalate probabil pe cale naturală și
păstrate în compoziția arboretului
În unitatea amenajistică 3, în anul 1971 există ca specie de bază fagul iar ca speci e de
amestec molid ul alături de alte diverse tari și diverse moi. Compoziția 9MO 1FA care se
regăsește în anul 2014 este rezultatului lucrărilor executate cu accent pe elimarea speciilor de
mai mica valoare economică și păstr area speciilor de mai mare valoare economică.
Compoziția arboretului din u.a. 8 este similar ă arboretului din u.a 1A, constituit ă in anul
1971 din fag ca si specie principal de bază, molid, specie principal de amestec alături de
mesteacăn si alte diverse moi. La fel ca și în cazul arboretul mai sus menționat lucrările s -au
concentrate spre promovarea speciilor molid și fag și au avut ca rezultat o compoziție fe forma
9FA1MO .
În unitatea amenajistică 9A, în anul 1971 există ca specie de bază fagul iar ca s pecie de
amestec molidul alături de alte specii incluse în diverse moi. Datele existente nu evidențiază
modific ări în ceea ce priveste elementul de arboret molid cu exceptia celor normale: creșteri în
diametru, înalțime, vârstă.
În unitatea amenajistică 11 A, în anul 19 71 arboretul este constituită din fag ca ș i specie
principal de bază, molid, specie principal de amestec alături de alte diverse moi. Deși proporția
molidului se păstrează se remarcă la nivelul anului 2014 o creștere a procentului specilor mai
puțin valoroase din punct de vedere economic.
Spre deosebire de arboretul precedent, c ompoziția arboretului din u.a. 13A, constituită ( în
anul 1971 ) din fag ca si specie principal de bază, molid, specie principal de amestec alături de
meste acăn suferă mod ificări. Se reduce atât procentul ocupat de molid cît și cel de mesteacăn
urmare a ,,doborâturi de vânt” produs în anul 2007 dar și a lucrărilor executate. Rezultatul este o

îmbunătățire a compoziției arboretului prin reducerea ponderii de participare a me steacănului,
specie de mica valoare economică.
În unitatea amenajistică 33 arboretul suferă modificări prin prisma speciilor secundare ,
care au fost eliminate încă din anul 1992, in present arboretul având compoziți 8FA2MO.
În unitatea amenajistică 38, în anul 1971 arboretul este constituită din fag ca si specie
principal de bază, molid, specie principal de ames tec și alte specii incluse în diverse tari și
diverse moi. În anii următori (1981, 1992, 2004 și 2014) nu apre nicio modificare în ceea ce
priveste elementul de arboret molid cu exceptia celor normale: creșteri în diametru, înalțime,
vârstă. Lucrările executate în această perioadă au fo st concentrate pentru reducerea speciilor mai
puțin importante din punct de vedere economic și păstrarea alături de fag a molidului care a
înregistrat valori bune ale carcateristicilor dendrometrice.
În unitatea amenajistică 39 , în anul 1971 există ca specie de bază fagul iar ca specie de
amestec molid ul alături de alte diverse moi. Compoziția 8FA 2MO care se regăsește în anul 2014
este rezultatului lucrărilor executate cu accent p e elimarea speciilor de mai mică valoare
economică și păstrarea speciilor de mai mare valoare economică.
Compoziția arboretului din unitatea amenajistică 40A, în anul 1971 este constituită din
fag ca si specie principal de bază, molid, specie principal de ames tec și alte specii incluse în
diverse tari. În anul 2003 datorită uscării speciei cauzată de dăunători, suprafața efectivă cu
molid a scăzut semnificati v. Compoziția 8FA 2MO care se regăse ște în anul 2014 se datorează
regenerării artificiale.
Unitățiile amenajistice 43 și 44 sunt similare din punct de vedere al compoziției, vârstei
dar și a diametrului. În anul 1971 sunt constituite din fag ca si specie principal de bază, molid,
specie pri ncipal de amestec alături de mestecan și alte specii incluse în diverse moi. În anii
următori (1981, 1992, 2004 și 2014) nu apre nicio modificare în ceea ce priveste elementul de
arboret molid cu exceptia celor normale: creșteri în diametru, înalțime, vârs tă. Lucrările
executate în aceasta perioadă au fost concentrate pentru eliminarea speciilor mai puțin
importante din punct de vedere economic și păstrarea speciilor de mai mare valoare economică.
În unitatea amenajistică 56, în anul 1971 sunt constituite din fag ca si specie principal de
bază, molid, specie principal de amestec alături de mestecan . În anii următori regăsim aceiași
dezvoltare privind elementul de arboret: creșteri în diametru, înălțime, vârstă. În unele părți
acolo unde lucrările de îngr ijire nu s-au realizat s-a instalat foarte mult unele specii mai puțin
importante din punct de vedere economic ce a modificat compoziția actuală.

Compoziția arboretului din u.a. 62, fiind și ultima detaliată în tabelul (3.5) arată o
similaritate între uni tățile amenajistice plecând din anul 1971 unde există ca specie de bază fagul
iar ca specie de amestec molid ul alături de alte diverse tari și diverse moi, până în anul 2014 .
Modificările apărute fiind cele normale de creștere în diametru, înă lțime, vârstă . Lucrările
executate în această perioadă au fo st concentrate pentru reducerea speciilor mai puțin importante
din punct de vedere economic și păstrarea alături de fag a molidului care a înregistrat valori bune
ale carcateristicilor dendrometrice.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Picea abies (molidul ), specie deosebit de valoroasă și aprec iată reprezintă un procent
mare la nivel național . În cadrul Unității de Producție VIII Răchita molidul a fost introdus în
afara arealului natural. Condițiile staționale din unitatea de producție anlizată au făcut ca această
specie să se aclimatizeze foarte bine.
În urma cercetărilor efectuate în privința evoluției arboretelor cu molid în compoziție se
constată că pe parcursul celor 43 de ani scurși din 1971 (primu l amenaja1ment studiat) și până în
2014 (ultimul amenajament) , suprafața efectivă ocupată de această specie a cres cut. Dacă în
1971 specia se regă sea doar ca si specie principală de amestec cu un procent de 10 -20% în
compoziția arbortelor, în 2014 au fost evidențiate și arborete pure.
Dinamica diametrelor medii ale molidului arată, valori crescătoare ale acestei
caracteristici dendrometrice cu vârstă și valori descrescătoare cu clasa de producție. În ceea ce
privește caracteristica dendrometrică ,,înălțim ea” remarcăm valori în limitele tabelelor
dendrometrice sau chiar inferioare acestora. Aceași linie este urmată și în ceea ce privește
volumul elementului arboret molid .
In ceea ce privește compoziția arboretelor, analiza datelor nu a evidențiat modificări
semnificative ale acesteia. Lucrările executate în aceasta perioadă au fost concentrate pentru
reducerea/eliminarea speciilor mai puțin importante din punct de vedere economic și păstrarea
alături de fag a molidului care a înregistrat valori bune ale cara cteristicilor dendrometrice.
Analiza molidului din Unitatea de Producție VIII Răchita prin prisma caracterelor
dendrometrice a evidențiat valori in limita valorilor medii din tabelele de producție nationale,
unori chiar superioare acestora, ceea ce ne dete rmină să recomandăm utilizarea în continuare a
acestei specii ca și specie principală de amestec în condițiile staționale ale unitații de producție
studiate chiar dacă specia se găsește în afara arealului natural.