Găină Larisa -Daniela [616301]
1
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Jurnalism
LUCRARE DE LICENȚĂ
PRESA SCRISĂ VS PRESA ONLINE – AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE
Coordonator științific:
Lector dr. Alexandra Enescu
Absolvent: [anonimizat] 2019
2
3
INTRODUCERE
Supranumită și a patra putere în stat, mass -media joacă un rol foarte important în viața omului. Ea a
devenit o putere absolut necesară societății, datorită faptului că ajută la informarea opiniei publice în
domeniul financiar -bancar, al vieții politice, în dezvoltarea tehnologiei, al industriei și nu în ultimul rând,
al vieții cotidiene.
În această lucrare îmi propun să aduc la cunoștință, care este rolul pe care îl are presa în viața unui
cetățean, funcțiile pe care aceasta trebuie să le îndeplinească și efectele pe care le are ea asupra omului.
Zi de zi, presa transmite publicului, informațiile de care acesta are nevoie, de a fi la curent cu tot ceea
ce se întâmplă în medi ul care îl înconjoară. Ea are puterea de a informa, comenta sau critica. Acestea
sunt drepturile cele mai evidente pe care le are, mass -media, într -un stat liberal.
În rândurile care urmează, voi face o scurtă prezentare a capitoleleor și subcapitolelo r care urmează să
fie dezvoltate.
În primul capitol voi vorbi despre presă, la modul general. Primul subcapitol ilustrează funcțiile pe care
presa trebuie să le îndeaplinească. Mass -media îndeplinește anumite funcții, deoarece răspunde anumitor
necesită ți ale individului. În urma mai multor cercetări și eseuri s -a ajuns la găsirea unor serii de funcții.
Conform cercetării lui H. Lasswell, considerată clasică, reies trei funcții: supravegherea mediului
înconjurător, corelarea diferitelor părți ale societă ții și transmiterea tradițiilor de la o generație la alta.
Alt sociolog american, Leo Thayer a identificat șapte funcții, acelea fiind de socializare, de identitate, de
mitologizare, de compensare, de informare, de divertisment și de educație.
De-a lung ul timpului, părerile au fost împărțite în ceea ce privește funcțiile presei. Mulți cercetători au
identificat anumite liste de funcții. Cea mai des întâlnită clasificare este:
1. Funcția de informare;
2. Funcția de interpretare;
3. Funcția culturalizatoare;
4. Funcți a de divertisment;
5. Funcția de legătură;
Funcția de informare rezprezintă rolul pe care îl are presa în a aduce informații noi receptorilor,
relatate cu obiectivitate, din mediul înconjurător. Aceste informații pot fi clasificate în informații
instrume ntale, de prevenire și informații generale.
Funcția de interpretare îi dă presei libertatea de a interpreta sau de a comenta anumite informații pentru
public, prin articole, emisiuni de tip talk -show.
4
Funcția culturalizatoare este din ce în ce mai neglijată. Presa ar trubui să ajute distribuind materiale
culturale și să promoveze cultura.
Funcția de divertisment este cea mai des întâlnită. Ea are rolul de a relaxa cetățeanul prin emisiuni,
articole sau poze în ziarele de tip tabloid.
Funcția de legătură leagă cetățenii între ei deoarece, ea reușește să transmită informația mai multor
destinatari de -odată, aflându -se chiar și la sute de kilometri, ei pot să împărtășească aceleași stări.
Al doilea subcapitol va fi despre rolul pe care î l are mass -media în societatea actuală. Aici vom afla că
Denis McQuail a identificat șase teorii normative despre presă. Teoriei autoritariste îi este specifică
cenzura, astfel cei care publică articole împotriva interesului puterii, pot fi sancționați. Ea este prezentă
în regimurile dictatoriale și militarizate, dar poate fi aplicată și în statele democratice, în regim de urgență.
Teoria liberală oferă presei acces liber la informații și libertatea de a publica. Ea merge pe premisa că
advărul poate să reie se numai din confruntarea liberă a ideilor, atunci când apare o problemă de interes
public. Teoria sovietică transformă mijloacele de informare într -un instrument de propagandă. Ea atribuie
presei rolul de militant, de activist politic care să mobilizeze m asele pentru a atinge obiectivele pe care
le stabilește partidul comunist. Teoria responsablității sociale suștine că presa trebuie să vină în ajutorul
serviciului public, adică să se ridice la nivelul așteptărilor și cerințelor opiniei publice. Modelul
dezvoltaționist explică rolul pe care îl are mass -media în dezvoltarea societății și anume să susțină
dezvoltarea economică,socială, politică și are datoria de alupta pentru accesul liber la informații,
solidaritatea cu alte țări care se află în curs de dezv oltare și de a câștiga autonomia culturală.
Interacțiunea dintre mass -media și publicul său este importantă conform teoriei democratic -participativă.
Această teorie face referire la presa locală și regională deoarece acolo legăturile cu, comunitatea sunt
puternice deoarece reprezintă un factor de implicare a cetățenilor care sunt intereați de problemele cu,
care se confruntă comunitatea.
Și în sfârșit, subcapitolul al treilea va ilustra efectele pe care le are presa asupra cititorilor săi. Vom afla
că fectul pe care îl are mass -media, asupra unui cetățean, îl putem vedea în momentul în care acesta
receptează un mesaj, mai explicit, prin reacția pe care acesta o are atunci când receptează mesajul.
Cercetătorii au descoperit trei tipuri de reacții, pe care le are un cetățean, la mesajele ransmise de
către mass -mmedia. Acestea sunt Acordul, Identificarea și Internalizarea. Acum propun să le luăm e
fiecare în parte și să le dezvoltăm.
Acordul presupune acceptarea, în mod conștient, a mesajului trans mis de către mass -media,
Identificarea se referă la imitarea comportamentului și asumarea valorilor promovate de către mass –
5
media, iar Internalizarea se referă la asimilarea unor valori și topirea acestora în valori care alcătuiesc
concepția despre lume și comportamentul indivizilor.
Acum că am făcut o scurtă introducere a primului capitol, vă propun să trecem la următorul.
Al doilea capitol va avea două subcapitole. În primul voi vorbi despre presa scrisă și voi determina care
sunt avantajele și dezavantajele ei. Acest subcapitol va cuprinde o scurtă introducere în istoria presei,
situația în care se află în ziua de azi și avantajele și dezavantajele pe care ea le are.
Al doilea subcapitol va fi despre presa online și tot ceea ce ține de ea. Vom afla că odată cu apariția
internetului, publicațiile și -au creat platforme online, care le stau la dispoziția cititorului în orice moment.
La fel ca orice alt lucru și presa online dispune de avantajele și dezavantajele ei. Ele vor fi prez entate și
comentate în acest subcapitol.
Al treilea capitol este studiul de caz pe care îl voi demara. Titlul acestuia este Presa scrisă vs presa
online. El presupune aplicarea unui sondaj asupra unui număr de 30 de oameni, cu vârsta cuprinsă între
18-60 de ani. Am ales acest interval de vârstă deoarece, odată cu dezvoltarea internetului, și oamenii cu
vârste mai mari au învâțat să îl foloească în scopul de a se informa. Sondajul are scopul de a determina
care dintre aceste două mijloace de informare est e mai intens aaccesată de către persoanele care șimt
nevoia să se informeze.
Sper că această mică introducere v -a stârnit interesul asupra acestui subiect. Vă invit, mai departe, să
începem această poveste.
6
CAPITOLUL I: FUNCȚIILE ȘI ROLUL PRE SEI ÎN SOCIETATEA
ACTUALĂ
Prin intermediul presei, individul primește informații, de interes general sau specific, care au
menirea de a -l ține la curent cu lumea înconjurătoare. Ea are dreptul, într -un stat democtratic, de a
informa publicul, de a comenta și de a critica.
Conceptul de comunicare în masă poate fi caracterizat prin rolul de a difuza mesaje, prin orice
formă de comunicare, care să aibă un caracter bublic și care să se adreseze unei largi audiențe.
Prin intermediul informațiilor t ransmise de către mass -media, indivizii își satisfac unele nevoi, se
mobilizează social și influențează reacțiile unui colectiv și trăirile persoanelor. Datorită influenței
presei în viața socială putem spune că ea poate să schimbe acțiunile oamenilor și a colectivităților.
De-a lungul timpului, mai mulți specialiști au umblat să afle ce putere are ea asupra vieții sociale, ce
legături poate să lege între anumite instituții, grupuri sau indivizi și ce rol are ea în transformarea
structurilor police, sociale , culturale sau economice.
În lucrareasa, Mihai Coman1 ne aduce la cunoștință că legătura dintre presă și societate poate fi
caracterizată prin trei form ule. Datorită activității pe care o are presa, publicul este pus la curent cu
tot ce se întâmplă – funcție, presa are îndatorirea de a informa – rol, iar prin transmiterea informațiilor,
ea influențează modul de percepție și de comportament a publicului – efect. Acum să luăm fiecare
formulă în parte și să o explicăm.
În primul caz aflăm că publicul este pus la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jurul lui deoarece
aceasta este menirea presei. Ea nu are o intenție anume deoarece așa funcționează global. I nformațiile
pot fi aflate nu doar prin mesajele transmise de ea, ci și din videoclipuri, filme, integrame și așa mai
departe.
În al doilea rând, mass -media are rolul de a informa. Ea este totuși obligată, deoarece instituțiile
media au obligația de a in forma publicul, chiar dacă acestea pot întâmpina anumite obstacole sau de
conjuncturile în care ea activează.
În cazul al treilea, ne dăm seama că ziarele, revistele, posturile de televiziune și radio au un anumit
efect asupra celor care intră în contac t cu ele. Această acțiune poartă numele de efect. Aceste efecte
ale presei, nu au dus în totdeauna la ceva bun. Ele pot avea și contribuții rele la menținerea sau
dezvoltarea șistemelor sociale. Sunt cercetări care ne arată că în urma expunerii la filme ca re conțin
șcene de violență, putem deprinde și noi un comportament asemănător.
1 Coman, Mihai , Introducere in sistemul mass media, editura Polirom, Bucuresti 2004, pagina 83 – 97
7
Aceste fiind spuse, după acestă mică introducere, vă invit să analizăm, cu mare atenție și cu mare
logică, rolul pe care îl are presa în societatea actuală, funcțiile pe c are trebuie să le îndeplinească și
efectele pe care le are ea asupra individului sau a colectivelor.
1.1 FUNCȚIILE PRESEI ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
Dacă aruncăm o scurtă privire în dicționarul de sociologie aflăm că funcția este definită astfel:
„contribuția pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerințe a sistemului din care face parte,
contribuind la menținereași dezvoltarea acestuia.”2
Mass -medi a este considerată o parte a parte a ansamblului social, care răspunde unor necesități și
îndeplinește anumite funcții. Stabilirea unei liste, care să conțină aceste funcții, nu a fost una ușoară,
dat fiind faptul că de -a lungul timpului, individul a avut, și încă are, anumite așteptări și solicitări la
care presa trebuie să răspundă.
Mulți cercetători americani au propus mai multe scheme ale funcțiilor presei. Harold Lasswell este
unul dintrei ei, funcțiile emise de către el fiind aces tea: transmiterea tradițiilor de la o generație la alta,
corelarea diferitelor părți ale societății și suprevegherea mediului înconjurător.
Leo Thayer3, a identificat șapte funcții pe care le are presa: de socializare, de identitate, de
mitologizare, de compensare, de informare, de divertisment și de educație. Marcellus Wiley susține că
funcțiile sunt de a furniza informații, pe care mai apoi să le anal izeze, are funcția de a distra, de a oferi
informații dintr -un cadru general și de a transmite ,,o cunoaștere enciclopedică,,.
Cei trei cercetători pe care i -am enunțat nu sunt singurii care au abordat funcțiile presei. Nu în ultimul
rând, îl amintim ș i pe D. McQuail4 care a reușit să stabilească două grupe de funcții. Una dintre ele este
dedicată societății și ansamblului ei: de informare, de corelare/soci alizare, să asigure continuitatea, de
divertisment și de mobilizare. A doua grupă este pentru indivizi, luați în parte: de informare, de
divertisment, de intregrare în societate și de o stabilire a idențității personale.
Mihai Coman, în lucrarea sa ,,In troducere în Sistemul Mass -Media,, a propus, în ciuda diferitelor
terminologii și tipologii, o listă special pentru cititorul care nu este familiarizat cu acest domeniu. Acum
urmează să le luăm rând pe rând, pe fiecare, pentru a le explica.
Funcția de i nformare
Aceasta face referire la nevoia pe care oamenii o au de a avea control asupra celor ce îi înconjoară. Ei
2 Zamfir, Cătălin, Vlasceanu, Lazăr, Dictionar de sociologie, editura Babel, Bucuresti 1993, pagina 262
3 Thayer, Leo, On the mass -media and mass communication, editura . Inter -Media Oxford, pagina . 138 -146
4 McQuail, Denisl, Mass Comunication Theory, editura Sage Publications London 1987,pagina. 71 – 73
8
Aceasta face referire la nevoia pe care oamenii o au de a avea control asupra celor ce îi înconjoară. Ei
o să ia anumite decizii, în fun cție de informațiile pe care mass -media le transmite, evaluează acele
evenimente care ar putea să îi afecteze și reușesc să anticipeze unele tendinte ale vieții politice, sociale
sau economice. Presa are atribuția de a informa publicul receptor, în legătur ă cu ceea ce se întâmplă în
jurul lui, cu obiectivitate.
Dintre toate informațiile pe care o persoană le receptează zilnic, doar o mică parte îi sunt de folos, cum
ar fi starea vremii, scumpirile la anumite produse, informații despre sănătate și așa mai departe. Cealaltă
parte cuprinde informații despre fapte legate, mai puțin, despre mediul apropiat al acelei persoane, cum
ar fi alegerile prezidențiale din altă țară sau moartea unei persoane publice din străinătate, informații
care nu îl ajută în lu area de decizii cotidiene și care nu îi influențează cu nimic viața. Totuși, această a
doua parte, îl ajută să dobândească o concepție asupa lumii înconjurătoare.
Informațiile pe care individul le recepteza sunt, și acestea, de mai multe feluri.
Informa țiile generale nu au menirea să aibă o utilitate imediată pentru ca aceste să răspundă nevoilor
indivizilor. Spre exemplu datele pe care le primim despre un posibil candidat politic ne pot ajuta, pe
viitor, să luăm unele decizii la alegerea, pe care o face m la un anumit număr de ani, atunci când vine
vreme a să votăm persoana potrivită. Chiar dacă acestea nu ne servesc imediat, ele ne pot fi folositoare
pe viitor pentru evaluarea unui eveniment sau pentru stabilirea unei strategii.
Informațiile instrumen tale se referă la acelea pe care publicul este obligat să apeleze la instituțiile media
pentru a obține informațiile dorite. Bernard Berelson, în studiul său, What Missing the Newspapers
Means5 (Ce înseamnă lipsa ziarelor) a demonstrat că amenii nu erau interesai de informațiile generale,
pe cât erau de starea vremii, noutățile pe care le aduce un magazin, transportul public și așa mai departe.
Viața aces tor oameni depinde de aceste informații, cu ajutorul cărora ei se orientează în mediul
înconjurător și își planifică viața de zi cu zi.
Informația de prevenire constă nu numai în informarea despre ceva ce s -a petrecut, ci și depre un
eveniment ce ar put ea avea loc. Presa transmite materiale, care au menirea de a preveni publicul, cele
mai frecvente fiind acelea care prezintă starea vremii, cele care conțin informații depre prevenirea unei
boli infestarea apei, remanieri, căderi de guverne etc.
Trecem la a doua funcție a mass -mediei, și anume Funcția de interpretare . Aceasta constă într -o știre,
care conține anumite fapte, dar care oferă și o interpretare a acestora.
Decizia de a face publică o anumită, sau de a ignora, o anumită informație, este una dintre cele mai
importante forme de interpretare. După ce acest prim lucru este stabilit, urmează stabilirea priorităților.
5 Paul F. Lazarsfeld, Frank Stanton, Communications Research 1 948-1949, ed. Ayer Co Pub 1979, p. 11 -129
9
În funcție de asta este stabilită ierarhia evenimentelor, adică plasarea stirilor în partea superioară a
paginilor din ziare sau la începutul programelor de știri de radio sau de la televizor.
Populația consideră că dacă știrile sunt ordonate ierarhic,frumos ordonate și coerente, ele îi pot fi de
ajutor în luarea de decizii. Pe lângă persoanele care ne influențează viața, cum ar fi părinții, profesorii,
prietenii și așa mai departe, și presa este unul dintre cei mai importanți mediatori ai faptelor pe care le
săvârșesc alte persoane. Jurnalistul are obiectivul de a ordona, clasa, ierarhiza, să lege, relativizeze,
analizeze și să e xplice informațiile dezordonate și pline de durere, înainte de a le transmite.
Opiniile personale ale jurnalistului și prezentarea evenimentelor este considerată o lege importantă a
jurnalisticii din presa modernă. Această regulă este specifică jurnalis mului american și englez, în timp
ce jurnalismul european este de părere că jurnalistul poate să își introducă în scrierile lui, comentariiși
opinii care împlică personalitatea lui fără ca el să scrie lucruri rău intenționate sau să facă formulări
subiecti ve, pentru a nu distorsiona prezentarea.
Interpretarea nu este folosită numai pentru a aduce ceva nou conținutului informațional ci ea se
caracterizează și prin forme proprii de exprimare și în genuri jurnalistice bine definite.
Editorialul a fost di n totdeauna o atractie pentru public pentru că el poate să conțină confruntarea unor
puncte de vedere și să ajute la dezbaterile care au un caracter public. Cu ajutorul lui, oamenii sunt bine
puși la curent cu fenomenele care se petrec sau programele pentr u care trebuie să opteze prin vot. Totusi,
acesta nu trebuie să fie monopolul unei voci, nici platforma de unde se ține o cuvântare dogmatică,
partizană sau limitată.
Urmează Comentariul, care este reprezentat de un punct de vedere personal, în care aut orul își spune
opiniile și are o anumită răspundere. Personalitățile au, în general, dreptul la comentariu, deoarece opinia
lor este una mai credibilă și influentă, deoarece ei au un anumit statut în domeniul în care activează și
pentru competența de care dau dovadă.
El poate fi unul subiectiv, polemic și partizan, deoarece el nu poatesă rezolve o problemă ci poate doar
să ofere un punct de vedre într -o anumită chestiune. Putem lua ca exemplu pe Andy Rooney, comentator
la canalul de televiziune CBS, car e în anul 1990 a fost suspendat deoarece aducea remărci ofensatoare în
ceea ce îi privește pe homosexuali. În urma plecării lui,audiența a avut parte de o scădere, iar la
întoarcerea lui, prezentatorul a făcut următoarea remarcă: ,,Am eu oare opinii ce pot iritaanumite
persoane? Aveți perfectă dreptate: am asemenea opinii. Si tocmai de aceea mă și aflu aici, în fața
dumneavoastră!,, (R. Hiebert et alii, 1991, p. 442).
În această funcție intră și alte genuri de interpretare, ale mass -mediei, cum ar fi cro nica, pamfletul,
caricatura, etc. Cu ajutorul acestora, presa transmite un punct de vedereasupra anumitor lucruri și le oferă
10
oamenilor posibilitatea de a -și clarifica unele profleme și de a face o paralelă între părerea lor personală
și părerea altora.
Funcția de legătură este ca un fir de legătură între oameni, deoarece aceștia recepționează aceleași
mesaje, ajung să aibă cunoștințe asemănătoare, să aibă aceleași valori și reprezentări culturale, să
gândească cu ajutorul ideilor, informațiilor, povești lor și simbolurilor analoage pe care presa le transmite.
Astfel, trei oameni, de pe continente diferite, pot ajunge să aibă aceeași judecată morală atunci când vine
vorba, spre exemplu, despre alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, deoarec e ei sunt
informați despre candidații acestui post, despre romisiunile pe care ei le fac, pentru că înformațiile sunt
preluate de la aceeași agenție. Astfel, mass -mdia creează legături între oamenii care se află la mare
distanță uniide alțiicare receptează informații, subiecte comune.
Această funcție creează o legătură, datorită mesajului transmis de către presă, între oamenii care vor să
ajute într -o situație de interes general, cum ar fi criza refugiaților din Siria, salvarea balenelor din
grămezile de plastic care se găsesc în mări sau în cazul de o catastrofă naturală, în care sunt înregistrate
persoane rănite și care au nevoie de îngrijiri medicale speciale, care pot fi tratate în altă țară.
În anul 2015, a avut loc un incendiu, în clubul Colectiv , din București. În urma acestuia, 64 de persoane
și-au pierdut viața, 27 în incinta spitalului. În urma incendiului, au fost înregistrate 186 de persoane
rănite, dintre care doar 146 au fost spitalizate. În săptămânile ce au urmat, alte 37 de persoane și -au
pierdut viața. Aceștia din urmă au decedat fie în spitalele din România, fie în cele din străinătate, spitale
care au sărit în ajutorul răniților. Astfel, pesoanele din România și cele din țările care au sărit în ajutor au
fost legate prin această trage die, cu ajutorul informațiilor transmise de către mass -media.
După cum am putut observa, presa creează în majoritatea situțiilor o legătură între oameni, deoarece ei
își dau seama că împărtășesc aceleași valori, că pot fi de ajutor în aceleași cazuri. M ai mulți cercetători
sunt de părere că aceasta este cea mai importantă funcție a presei, pentru că ea reușește să creeze un
public, adică comunități care sunt legate print -o ață imaginară, care au aceași scopuri și aceleași
preocupări.
Solidaritatea glo bală nu este singurul factor pe care îl are presa. Și gupurile mai mici, cum ar fi unul
din sala de așteptare a unei gări, care încep o discuție pe un anumit subiect, după care îl dezvoltă. Astfel,
acel grup, începe un dialog deoarece au văzut aceeași emis iune, au citit acelați ziar sau au ascultat acelși
post de radio. Punctul din care începe discuția este același doar că pe parcurs părerile ajung să fie
împărțite.
11
Acestea fiind spuse, putem spune că mass -media răspunde la nevoia de comunicare a indivi zilor, de
identificare cu o anumită temă cauză sau un subiect comun. Cercetătorii sunt de părere că această funcție
a presei, este ca un adevărat adeziv, o o funcție care unifică și apropie colectivitățile moderne.
Funcția de culturalizare își face simț ită prezența încă de când suntem copii, deoarece mediul social
ne modelează în așa fel încât, treptat, dobândim și asimilăm anumite norme de comportament, interdicții,
prescripții și restricții, valori etc., care sunt specifice colectivității în care trăim . Procesul de culturalizare
este controlat în mediul familial, social, cum ar fi rudele vecinii sau prietenii, și de biserică sau școală.
Acum, produsele mass -mediei cum ar fi emisiunile și revistele destinate publicului tânăr, emisiunile
televizate care ajută la pregătirea școlară sau la învățarea limbilor străine, documentarele TV care au un
conținut educativ, au menirea de a transmite informații educative și de a forma oameni cultivați.
Personajele filmelor, reportajelor, al buletinelor de știri sau ale anchetelor, pot deveni personaje care
reușesc să le servească drept exemplu, anumitor oameni, pe care aceștia pot să le folosească ca model,
de comportament, în viața lor. Să luăm ca exemplu serialul ,,Orășelul leneș,,, în care stilul de viață sănătos
este promovat prim muzică, dans, comedie și o poveste care este plasată într -o lume în continuă mișcare
și colorată. Sportacus, unul dintre personajele principale, încurajează copiii din ,, Orășelul Leneș,, să
consume cât mai multe fructe și legume, pe care e l le-a dat denumirea de ,,bomboane pentru sport,,. Acest
serial care este o combinație de acțiune live , marionete și desene animate generate de computer, îi învață
pe copiii și pe adulții, să adopte un stil de viață sănătos, consumând fructe și legume, și să facă multă
mișcare, nu să ducă o viață sedentară.
Prin aceste valori transmise, mass -media contribuie la stabilitatea socială și la menținerea în timp a
structurilor culturale. Publicul poate ,,să aleagă sau să respingă, să modifice sau să negocieze , să dezbată
și să reașeze rolurile și valorile comune,,. Astfel, prin funcția culturalizatoare, mass -media este
considerată conservatoare, inovatoare, stabilizatoare, dinamizatoare și ,,păstrătoare a unor valori
tradiționale și generatoare de noi valori.
Cu ajutorul Funcției de divertisment , mass -media are menirea de a relaxa oamenii. O carte bună,
postul de radio pe care îl asculți în fiecare zi, emisiunea TV pe care nu o ratezi niciodată sau melodiile
care ți -au intrat la inimă nu au cum să nu îți in ducă o stare de bine, de a evada din lumea care te înconjoară.
De când tehnologia a avansat, iar instrumentele de difuzare s -au îmbunătățit, omul a început să fie
nedespărțit de presă, deoarece cu ajutorul ei și cu materialele distribuite de ea, reușeșt e să își ocupe timpul
liber. Mass -media în comaparație cu teatrul, turismul sau sportul, vinde informații și divertisment, la cele
mai mici prețuri.
12
Materialele ,destinate divertismentului, transmise de mass -media diferă de la un canal de televizune la
altul, de la o instituție la alta și de la produs la produs la altul. Posturile de televiziune comerciale care
difuzează filme sau desene animate, posturile de radio muzicale sau revistele care conțin și texte de
lectură există pentru relaxarea și amuzame ntul individului.
Consumarea de divertisment nu ne ajută doar să ne relaxăm sau să ne refacem după o zi istovitoare, ci
el ne ajută să ne detașăm de cele ce ne înconjoară și să ne construim o lume a noastră, o lume a
imaginarului. Cu ajutorul cărților s au filmelor, ne putem imagina cum ar fi viața noastră, dacă am fi și
noi participanți la acea poveste, participanți la niște evenimente sau situații pe care în viața reală nu le –
am întâlni niciodată.
Conform sociologului Jean Cazeneuve, citat de către Mihai Coman în lucrarea sa Introducere în
Sistemul Mass -Media, prin divertismment6, omul reușește să regăsească ,, imaginea a ceea ce se teme să
vrea să fie și aceea ce își mărturisește că visează să fie. Astfel se creează o lume factică, ce permite
evaziunea și oferă totodată o doză ușoară de informare”. Tot el consideră că dacă oamenii se transpun în
experiențe imaginare, ei reușesc să se elibereze de frustrările și de nemulțumirile prin proiectarea
suferințele sau visurile în lumea imagi nară pe care mass -media le -o oferă.
În ultimii ani, produsele oferite de către presă pentru a satisface nevoia de relaxare au început să scadă
nevoia oamenilor de a urmări emisiuni sau să citească ziare care sunt detinate informării și transmiterii
de valori culturale, fapt ce duce la formarea unei societăți a ,,spectacolului,, după cum spune Michel de
Certeau. Problema ar fi, după părerea lui Neil Postman, că presa oferă informații ale căror subiecte le
tratează sub formă de divertisment.
Acum că am stabilit care sunt funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească orice instituție media, vă invit
să analiză și să determinăm și rolul pe care aceasta trebuie să îl aibă.
1.2 ROLUL PRESEI ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
Supranumită și a patra putere în stat, mass -media joacă un rol foarte important în viața omului. Ea a
devenit o putere absolut necesară societății, datorită faptului că ajută la informarea opiniei publice în
domeniul financiar -bancar, al vieții politice, în dezvoltarea tehnologiei, al industriei și n u în ultimul rând,
al vieții cotidiene.
Dacă stăm să ne gândim care este rolul presei în societate, primul gând ne duce spre rolul de a informa
opinia publică. Și cum de -a lungul anilor am fost obișnuiți să aflăm anumite lucruri prin cercetările făcute
de către alți oameni, și de data aceasta ne legăm de o tipologie construită de către trei profesori americani,
Fred Siebert, Theodore Peterson, Wilbur Schramm. Acești trei profesori au stabilit, în lucrarea lor Four
6 Ibidem 1
13
Theories ot the press , că acele patru teorii definesc foarte bine rolul pe care presa o are în societate.
Acestea sunt modelul autoritarist, modelul liberal, modelul comunist și modelul serviciului public.
D. McQuail a venit, la rândul său, cu alte teorii propuse de el. El e sunt șase la număr, acestea fiind:
teoria autoritaristă, teoria liberală, teoria responsabilității sociale, sovietică, dezvoltaționistă și
democratic -participativă. Pentru a înțelege mai bine ce reprezintă fiecare teorie, în cele ce urmează o să
le fac, la fiecare în parte, o scurtă prezentare.
Teoriei autoritariste îi este specifică cenzura, astfel cei care publică articole împotriva interesului
puterii, pot fi sancționați. Ea este prezentă în regimurile dictatoriale și militarizate, dar poate fi apl icată
și în statele democratice, în regim de urgență.
Teoria liberală oferă presei acces liber la informații și libertatea de a publica. Ea merge pe premisa că
advărul poate să reiese numai din confruntarea liberă a ideilor, atunci când apare o problemă de interes
public.
Teoria sovietică transformă mijloacele de informare într -un instrument de propagandă. Ea atribuie
presei rolul de militant, de activist politic care să mobilizeze masele pentru a atinge obiectivele pe care
le stabilește partidul com unist.
Teoria responsablității sociale suștine că presa trebuie să vină în ajutorul serviciului public, adică să se
ridice la nivelul așteptărilor și cerințelor opiniei publice.
Teoria democtatic -participativă se referă la cât de importantă este rel aționarea dintre presă și cititori.
Modelul dezvoltaționist explică rolul pe care îl are mass -media în dezvoltarea societății și anume să
susțină dezvoltarea economică,socială, politică și are datoria de alupta pentru accesul liber la informații,
solid aritatea cu alte țări care se află în curs de dezvoltare și de a câștiga autonomia culturală.
Interacțiunea dintre mass -media și publicul său este importantă conform teoriei democratice. Această
teorie face referire la presa locală și regională deoarece acolo legăturile cu, comunitatea sunt puternice
deoarece reprezintă un factor de implicare a cetățenilor care sunt intereați de problemele pe care le are
comunitatea.
Pentru că acum știm ce înseamnă fiecare în parte, eu propun să prezentăm și cele patru modele stabilite
de către Fred Siebert, Theodore Peterson, Wilbur Schramm.
Modelul autoritarist este reprezentat de prima încercare de a stabili relația dintre presă și stat, adică
încercarea de a stabili misiunea socială pe care o are presa. Monarhiil e secolului al XVII – lea au văzut
dezvoltarea publicațiilor, care ajută la informarea individului, ca pe un mijloc de amenințare directă.
Astfel, publicațiile vremii au ajuns să fie dobândite de celelalte publicații controlate de stat fie le -au fost
impuse niște legi drastice, pe care trebuiau să le respecte. Așa a fost descoprit unul dintre principiile
14
acestui model, și anume că statul putea să controleze instituțiile de presă împreună cu, conținutul pe care
acestea le distribuiau.
În secolul al XVII -lea, al XVIII -lea și al XIX -lea deoarece exista dreptul la proprietatea privată, statul
nu nu își mai putea exercita puterea și nu mai putea să controleze ceea ce publicau organele de presă, mai
ales articolele care veneau din domeniul economic, legile pe ca re statul le promulga și asupra istoriei
care urma să se scrie. Din cauza acestui drept la proprietate privată, puterea nu putea să constrâgă sau să
controleze presa.
Conform filosofiei autoritariste, oamenii trebuie să asculte autoritățile, cum ar fi b iserica, statul și
regalitatea. Ei trebuie să susțină aceste autorități, să le susțină activitatea, scopurile lor și acțiunile lor,
deoarece ele sunt considerate capabile de a cunoaște nevoia fiecărui om și a fiecărei societăți. Acestea
fiind spuse, presa trebuia să publice articole care să se înscrie în lista cu temele impuse de către autorități.
Modelul comunist este reprezentat de ideea comuniștilor, aceea că presa nu este altceva decât o armă
împotriva puterii, care avea ca scop educarea societății, ca mai apoi acestea să îndeplinească niște
obiective politice și economice, dar și să combată intrușii sau să ridice în slăvi regimul politic din care
făceau parte. Presa, în vremea aceea, era folosită ca un instrument de propagandă, care trebuia să ajute
la modelarea gândirii și a comportamentului fiecărui individ în parte.
Jurnaliștii aveau obligația de a scrie și de a vorbi cu totul altceva, față de ce trăiau și vedeau în viața de
zi cu zi, deoarece reprezentanții puterii voiau să citească și să audă doar ceea ce îi interesa pe ei.
Ziariștii puteau face rost de informații doar prin mijloacele impuse de Putere, prin intermediul
agențiilor de presă, de stat, al documentelor oficiale, congreselor, conferințelor și a comitetelor de
propagandă. Articolel e pe care aceștia le distribuiau aveau caracter propagandist, nu informativ.
Conform modelului liberal drepturile pe care le deține un individ sunt considerate de o mare
importanță. Individul poate să își cedeze din prerogativele sale statului, partide lor sau liderilor politici,
care își pot exercita puterea prin intermediul alegerilor, referendumurilor, dezbaterilor politice și al
grupurilor de presiune și asociații civice. Organele puterii trebuie să respecte drepturile fiecărui om, la
fel și aspirați ile lui, și să le satisfacă nevoile lor. In cazul în care acestea eșuează, ele vor trebuie judecate
și schimbate prin intermediul alegerilor.
Dacă indivizii sunt puși la curent cu informații adevărate, aceștia pot să dezbată anumite subiecte și să
ia de cizii corecte. Conform acestui model, adevărul poate fi obținut doar prin confruntarea liberă a
opiniilor și a ideilor. Pentru ca acest lucru să fie realizabil, instituțiile de presă nu trebuie să se afle sub
presiunea Instituțiilor puterii, ele trebuie să aibă libertatea de expresie, de a publica și de a difuza mesaje
de interes general.
15
Presa ajută la circulația ideilor, informațiilor și la controlarea Instituțiilor puterii. Ea este desemnată de
către individ calea de acces către informațiile pe care aceștia nu au posibilitatea să le acceseze. Ea va
spiona Puterea, informând publicul în legătură cu anumite nereguli. Deoarece presa are competența de a
informa publicul și de a -l mobiliza, aceasta este considerată ca fiind cea de a pa tra putere în stat. Asta nu
înseamnă că ea are puterea de a -și exercita puterea asupra celorlalte puteri. Ea acționează indirect,
distribuind informații despre celelalte puteri și cum profesează în mandatul lor, formând o opinie publică
și mobilizând cetăț enii pentru o anumită cauză.
Modelul serviciului public leagă publicul de presă și de instituțiile statului prin includerea autorităților
statului în sistemul mass -media. Conform acestui model, libertatea presei este de fapt o datorie publică
pe care o are aceasta. Pentru ca societatea să meargă bine, statul democratic, cel care asigură libertatea
indivizilor și a instituțiilor, trebuie ajute la dezvoltarea acestora și să respecte fiecare obligație. Asta
înseamnă că presa presa lucrează în favoarea ser viciului public, în favoarea cetățenilor.
Acesta fost pus în practică la mijlocul secolului al XX -lea, în urma a trei factori. Unul dintre factori
este Revoluția tehnologică, adică apariția unor inștituții maa -media noi, spre exemplu radioul și
televi ziunea, și unor noi moduri de a transmite informațiile. Al doilea factor a fost Dezvoltarea conștiinței
și existenței profesionale se referă la conștientizarea presei, asupra rolului și puterii ei și asupra
răspunderii civice și morale care îi apasă pe ume ri pe cei care produc și comunică mesajele.
Ultimul, dar nu cel din urma, factor este dezvoltarea dezbaterilor în legătură cu rolul mass -mediei în viața
unui om. In urma modernizării mijloacelor de informare, cei care au asistat la acest proces, cercetători și
filosofi, au ajuns în totdeauna să critice modul de funcționare al presei. Acest lucru a dus la organizarea
de dezbateri,sondaje și anchete jurnalistice, guvernamentale, științifice și civice prin care cei nemulțumiți
de această schimbare a presei să își exprime neliniștile pe care le au în legătură cu activitatea acesteia și
cu devotamentul scăzut pe care îl are pentru public.
Mass -media are rolul de a contribui la bunul mers în sistemul politic, publicând articole ce conțin
informații, i dei sau chiar dezbateri pe teme de discuții de interes general. Această instituție trebuie să
lumineze oamenii, pentru ca aceștia să se poată autoguverna. Drepturile indivizilor trebuie respectate,
presa jucând astfel rolul de câine de pază, pentru cetățen i, împotriva celor care guvernează.
În urma modelului liberal, instituțiile de presă au uitat care este rolul lor principal, acela de a informa,
și au ajuns să fugă după profit, adică au mers mai mult pe divertisment pentru a -și mări audiența, ajungând
astfel un sclav al poporului consumator de informații.
16
Bernard Cohen este de părere că presa nu are dreptul de a le spune oamenilor ce să gândească, dar le
poate spune la ce să se gândească. Mc Combs și Shaw7, pe plan abstract, au confirmat această teorie, și
sunt de părere că jurnaliștii le oferă oamenilor structuri bine ierarhizate și că pun accent pe evenimente
sau oameni în funcție de numărul de informații prezentate la un moment d at.
Am reușit să stabilim până acum funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească o instituție media în a
ajuta la informarea publicului receptor și rolul pe care îl are presa în societatea actuală.
În cele ce urmează, vă invit să stabilim și care su nt efectele pe care le are mass -media asupra publiculu
receptor.
1.3 EFECTELE MASS -MEDIEI ASUPRA PUBLICULUI RECEPTOR
Efectul mass -mediei, asupra unui cetățean, îl putem vedea în momentul în care acesta receptează un
mesaj, mai explicit, prin reacția pe care acesta o are atunci când îl receptează.
Pentru a putea înțelege mai bine cum influențează mass -media publicul receptor, vă invit să analizăm
efectele presei asupra publicului.
Unul dintre cei mai importanți cercetători care a studiat efectele mass -media este Remy Rieffel. El este
de părere că influența presei asupra individului ridică niște semne de întrebare: dacă cetățenii citesc
regulat ziare, oare aceștia vor participa la dezbaterile publice? Intervențiile reclamelor pe un post de
televiziune, d e interes medical, provoacă schimbări de sănătate în viața individului? Dacă un om
vizionează imagini cu un puternic impact emoțional, spre exemplu, știrea cu atacul terorist anti –
musulman de la moscheea din Noua Zeelandă, care s -a soldat cu 49 de victime, determină indivizii să
acționeze în lupta împotriva terorismului? Dacă minorii se uită la filme, desene care conțin șcene de
violență, vor adopta și ei un asemenea comportament agresiv?
După ce a studiat efectele ,pe care le are mesajul transmis de mas s-media asupra unui cetățean, el este
de părere că aceste mesaje nu îi influențează, aproape deloc, pe indivizi. Dacă un telespectator se uită la
dezbatere între doi politicieni, în plină campanie electorală, acestuia îi va fi modificată alegerea de la vot ,
doar dacă el nu avea ales deja preferatul.
Fiecare canal de informare ne influențează înt -un anumit mod, fiecare dintre noi fiind supus unui atac
,care conține multe informații, al posturilor de televiziune sau radio, al ziarelor sau revistelor.
Cercetătorii au descoperit trei tipuri de reacții, pe care le are un cetățean, la mesajele ransmise de către
mass -mmedia. Acestea sunt Acordul, Identificarea și Internalizarea. Acum propun să le luăm e fiecare în
parte și să le dezvoltăm.
7 McCombs, Max, Donald, Shaw, Stabilirea ag endei de Mass -Media, 1991
17
Acordul presupun e acceptarea, în mod conștient, a mesajului transmis de către mass -media. Opiniile
pe care le are un anumit mesaj și valorile pe care acesta le promovează sunt strâns legate între ele deoarece
omul aderă la conținutul pe care acesta îl transmite. Această a derare poate fi considerată una critică,
deoarece aceasta nu durează și poate fi reevaluată, și este conjuncturală și nu poate să atingă profund
personalitatea unui individ. Astfel, ajungem la părerea că acordul pe care l -am dat unui lider politic, poate
să diispară din cauza acșiunilor lui, limbajului și comportamentului pe care acesta îl adoptă. Apariția
televizată, a unei personalități politice, frecventă poate duce la plictisirea și dezinteresul față de acea
persoană, deoarece aceasta interferează cu vi ața de zi cu zi a individului.
Identificarea se referă la imitarea comportamentului și asumarea valorilor promovate de către mass –
media. Acestee procese de identificare sunt prezente în sfera divertismentului. Spre exempu, tinerii se
îmbracă la fel ca v edetele preferate, aumite familii își aranjează mobilierul la fel ca la emisiunea de la
televizor sau adoptarea unui limbaj pe care eroii de la televizor îl adoptă. În cele mai multe cazuri, cei
care creează show -ri TV, creează personaje cât mai asemănăto are cu publicul țință, personaje cât mai
comune. Putem spune că aceste emisiuni se bucură de o audiență impresionantă deoarece oamenii
obișnuiți se pot imagina că trăiesc viața pe care o are un anumit personaj al emisiunii. Producătorii unor
astfel de emis iuni, prin crearea lor încearcă să își fixeze un public și să îl atragă, încercând să îl fidelizeze,
aceste lucruri datorându -se unor rațiuni economice, pentru a le crește rețelele publicitare sau politice,
pentru sprijinul electoral.
Internalizarea se referă la asimilarea unor valori și topirea acestora în valori care alcătuiesc concepția
despre lume și comportamentul indivizilor. Prin intermediul acestui fenomen, mesajele transmise de către
mass -media își ating scopul în acțiunea de influențare. Acest termen, în general, reprezintă punctul de
sfârșit al unui proces de influențare . Spre exemplu, dacă niște emisiuni științifice fac o legătură între
mâncarea de tip fast -food și obezitate, în cadrul unor dezbateri sau talk -show -uri, cu filmulețe în care
vedetele nu fac apel la mâncarea nesănătoasă, cu evenimente, conferințe sau concerte care să promoveze
un stil de viață sănătos și folosind personalități care să atragă publicul, aceste lucruri pot să producă niște
schimbări în viața omului, să îi schimbe con vingerile.
În lista cazurilor celor mai frecvente de internalizare, ca efecte pe care le au mesajele transmise de către
presă, sunt incluse și schimbările de comportament pe care le are un cetățean după o campanie
publicitară, spre exemplu renunțarea la telefonul mobil în schimbul altuia, în urma unei campanii
electorale, cetățeanul se poate re -orienta politic, fenomenele de tip religios.
Acum că am stabilit care sunt cele trei tipuri de reacții asupra mesajelor transmise de către presă, haideți
să vedem și ce tipuri de efecte le precedă. În cadrul acordului, mesajele transmise de către mass -media
18
au efecte slabe, identificarea poate avea efecte slabe asupra oamenilor, iar efectele puternice sunt
specifice internalizării. Acum haideți să v edem ce presupune fiecare.
Să începem cu efectele puternice . Aceste au un mod de influențare foarte mare asupra
comportamentului unui om. Astfel, dacă mesajul transmis produce un efect puternic, reacția omului va
fi imediată.
Efectele puternice sunt de patru feluri. Acestea sunt modelul stimul -răspuns,modelul hegemonic,
modelul dependenței și modelul spiralei tăcerii. Haideți să le luăm pe fiecare în parte.
Modelul Stimul -răspuns
În anul 1939, când Hitler se ridica încet, încet, oamenii care trăiau mai mult în casă și nu aveau o viață
socială, înstrăinați de valorile poporului lor, ei erau vulnerabili și expusi mesajelor transmise de către
mass -media, astfel ajungându -se la manipularea lor. Ei puteau fi manipulați prin programele radio și prin
presa scrisă.
Cu ajutorul propagandei făcute de către mass media, populația era alertată împotriva inamicului comun
al sistemului totalitarist. Putem spune că relația dintre mesajele transmise de către mass -media și publicul
receptor este una de tip stimul -răspuns. Astfel, raționalitatea este eliminată, la fel și dialogul social ,
influențele pe care le au membrii unui grup, unii față de ceilalți, tradiția pe care o are un colectiv și
sistemul lui cultural, și atitudinea critică.
Aceste model poate fi ușor de înțeles cu ajutorul următoarei scheme:
Mesajele transmise în mod direct fără intermediari
Modelul hegemonic
Acest model se referă la influențele pe care și le exercită clasele superioare, prin i ntermediul mass –
mediei impunând anumite concepții. Conducerea își exercită putere,a în momentele în care economia și
starea socială sunt stabile, prin a convinge cetățenii să gândească cum vrea ea. Pentru a putea face asta,
este folosit sistemul educativ și instituțiile de presă. Cu ajutorul lor, puterea își poate impune ideologia.
Deoarece modelul hegemonic folosește metode practice, cercetate la fața locului, el rămâne la premisa
că presa poate influența în mod direct și puternic publicul ei. Dacă cet ățenii ar gândi activ și critic, ei nu
ar putea asimila valorile impuse de presă și nu ar deveni sclavul unei ideologii care nu ia în calcul
interesele și valorile sale.
Instituțiile de
presă Cetățenii
19
Modelul independenței
Omenirea este dependentă de mijloacele de comunicare în masă . Ea apelează la mass -media deoarece
are nevoie de ea pentru a ajunge la aceeași părere.
Presa este singura instituție care ne poate informa cu privire la un lucru, din țară sau din afara ei, atunci
când nu avem cunoștință de un lucru, când suntem pa nicați, sau simțim nevoia de o confirmare.
Instituțiile media sunt sursele de informare de care toate sistemele au nevoie pentru a putea funcționa
eficace. Dependența creată indivizilor, de către mass -media este rezultată din relația dintre presă și
celelalte instituții.
Atunci când oamenii sunt neliniștiți, panicați sau în situații de crizăl, oamenii apelează la presă pentru
a-și regăsi echilibrul. În zonele metropilitane, dependența este accentuată deoarece acolo informațiile
despre politică și eco nomie sunt importante pentru mersul zilnic al societății.
Modelul Spiralei -tăcerii
Deoarece societatea îi marginalizează pe oamenii care nu împărtășesc aceleași idei, cetățenii se tem de
izolare. Totuși, acest sentiment îi împinge pe oameni să cerceteze societatea în care ei trăiesc și opiniile
generale.
Dacă în mesajele transmise de către presă, cetățenii nu își găsesc punctele lor de vedere, ei pot să se
de-a deoparte din dezbaterile publice. Asa se creează o spirală a tăcerii. Astfel i -au naștere minoritățile
tăcute și majoritățile tăcute.
În definitiv, modelul spiralei -tăcute se referă la dezbaterile controversate și direcția pe care o ia publicul,
direcție care duce la influențarea guvernului sau a indivizilor. Această direcție este influ ențată în mod
direct de către presă.
Trecem la efectele limitate, care sunt de trei tipuri, iar acestea sunt: modelul fluxul în doi pași, modelul
cultivării și modelul agendei.
Modelul fluxul în doi pași
Acest model se referă la drumul pe care îl parcurge o informație către publicul receptor, care este filtrată
de un intermediar, și care a luat denumirea de lider de opinie. Spre exemplu, în 1942, un grup format din
sociologi americanu au urmărit efectele pe care le are un mesaj, transmis de presă, asupra unui grup de
oameni. Aceștia au ales o localitate din statul Ohio, care se afla în plină campanie electorală. În urma
cercetărilor, aceștia au ajuns la concluzia că în ciuda opiniilor bine definite despre campania electorală
și desfășurarea ei, ale cetățenilor, oamenii nu obținuseră informațiile de la presă ci de la rude sau prieteni.
Conform acestui model, mesajul transmis de către emițător este preluat mai întîi de către un lider de
opinie și abia după aceea este transmis receptorului. Influența mesajului transmis de către instituțiile de
20
presă scade atunci când intră în joc liderul de opinie. Totul depinde de acest lider, dacă vrea să
influențeze, pozitiv sau negativ, gândirea receptorului. În acest caz, mass -media si -a pierdut funcția de
inform ator.
mesaj retransmite mesajul
Modelul cultivării
Georg Grebner este de părere că instituțiile de presă, televiziunea în mod special, a ajuns să fie un
membru al familiei, controlând comunicarea cu lumea exterioară sau încadrarea altor surse de informare.
Deoarece oamenii sunt expuși în mod constant la mesajele presei, mediul înconjurător ajunge să le fie
cunoscut din cauza a ceea ce aud sau văd, adică ajung să aibă o imagine cultivată.
Modelul agen dei
Unele studii ne arată că influența presi afectează în mod direct și că schimbă atitudinea publicului în
favoarea unei anumite teme, a unui grup politic sau unei persoane. Aflăm de la Claude -Jean Bertrand, că
Maxwell McCombs și Donald Shaw, în anul 1972, au pubicat o scriere despre funcția de agendă a mass –
mediei. Ei sunt de părere că există o conexiune între modul în care presa își ordonează informațiile și
cum publicul își ordonează aceleași informații. Aceștia au ajuns la concluzia că mass -media o rganizează
calendarul evenimentelor. În concluzie, presa ne aatrage atenția asupra unor evenimente din ziua curentă,
adică ne stabilește agenda.
Să nu uităm de efectele slabe. Acestea sunt: modelul uses and gratifications și modelul analiza
receptării.
Modelul uses and gratifications
Prin intermediul acestui model ne dăm seama cât de important este publicul care receptează mesajele.
Aceste mesaje sunt recepționate de către public doar dacă acestea le aduc vreun beneficiu. Oamenii
primesc mesajul tran smis doar dacă aceștia primesc ceva la schimb sau doar dacă le este de folos. Un
astfel de comportament duce la un efect slab, presa căutând permanent mijloace prin care să își mărească
audiența.
Modelul analiza receptării
Acesta este un efect slab, deo arece individul este cult, inteligent și bine informat și analizează mereu
mesajul pe care îl primește. Dacă el vede că ceea ce a receptat nu este adevărat sau real, acesta își pierde
interesul și nu va mai dori să recepteze mesajul. Presa Persoana
internediar
ă Receptor
21
Acestea fiind spuse, am ajuns la sfărșitul primului capitol. În aceste câteva pagini, am reușit să determin
care este rolul presei în societatea actuală, funcțiile pe care aceasta trebuie să le îndeplinească și efectele
pe care aceasta le are asupra publicului receptor.
Vă invit, mai departe, să mergem la scopul acestei lucrări, acela de a stabili care sunt avantajele și
dezavantajele presei scrise, dar și al presei online.
22
CAPITOLUL II: PRESA SCRISĂ VS PRESA ONLINE -AVANTAJE ȘI
DEZAVANTAJE
Mesajele care sunt create de către instituțiile de presă sunt distribuite prin intermediul unui sistem de
tehnologii, stăpânite de anumite instituții specializate. Cu ajutorul acestui sistem, calitatea comunicării
este ameliorată, aria de difuzare și vitez a de circulație a mesajelor crește. Dacă aceste mesaje sunt
transmise de către om, prin viu grai, acestea vor fi supuse unor schimbări, asta depinde de fiecare om în
parte.
Informațiile transmise de către presă circulă mai bine dacă sunt puse pe un sup ort fizic, în cazul de față
într-un ziar, revistă sau în mediul online, pe internet. Dacă acestea sunt transmise astfel, ele pot fi
manipulate mult mai ușor, și sunt ferite de accidentele de uitare, de reconstrucție și de metaforizare, asta
dacă ele sunt t ransmise prin viu grai.
Dacă rândurile de mai sus au fost citite cu foarte mare atenție, v -ați dat seama cam ce cuprinde acest
capitol. Capitolul acesta v -a cuprinde două mari părți și anume presa scrisă și presa online. Voi vorbi de
absolut tot ce țin e de aceste două instrumente de transmitere a informațiilor și cu ce avantaje și
dezavantaje vine fiecare.
În prima parte a acestui capitol vom vorbi de presa scrisă. Îi vom face o scurtă trecere prin istorie, vom
vedea ce cuprinde aceasta, prin interme diul căror mijloace își transmite ea informațiile, ce schimbări a
avut de -a lungul timpului și în ce stadiu a ajuns la momentul actual. De asemenea, vom stabili și care
sunt avantajele și dezavantajele transmiterii de informații prin intermediul presei scr ise, în zilele noastre.
Trist va fi momentul atunci când ne vom da seama că acest instrument al presei nu mai este la fel de
utilizat ca înainte și că numărul de oameni care apelează la acest mijloc de comunicare, a scăzut foarte
mult în ultimii ani. Recun osc, nu am cumpărat foarte multe ziare până în omentul de față, dar încurajez
citirea acestora datorită unui dezavantaj pe care îl vom afla în cele ce urmează.
În a doua parte a acestui capitol vom avea, bineînțeles , de dezbătut presa online, adică inf ormațiile
care se transmit pe internet. Vom aduce argumente pro și contra utilizării acestui instrument de
transmitere de informații și o să descoperim ce reprezintă acesta la momentul actual. De asemenea, o să
vedem și cum a fost dezvoltat internetul de -a lungul timpului și vom stabili și de ce avantaje dipune
acesta și vom constata că el are și unele defecte.
Acum că v -am făcut această mică introducere, vă invit să trecem mai departe, la lucrurile serioase și să
dezvoltăm aceste două subiecte, foarte i mportante, pentru o mai bună înțelegere a lor. Vă promit că la
sfârit veți dobândi o mai bună cunoaștere a lor.
23
1.1 PRESA SCRISĂ – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
David Randall8 ne aduce la cunoștință rolul pe care îl are presa în viața unui individ. Ea are îndatorirea
de a culege informații de actualitate despre evenimentele care au avut loc, după care să le împărtășească
și publicului care are nevoia de cunoaștere a lumii ca îl înconjoară.
Presa scrisă este cel mai vechi instrument de informare în masă, iar el cuprinde ziare și reviste.
Ziarele apar zilnic, și au rolul de a informa publicul și de a -l ține la curent cu evenimentele care au loc
în jurul lui. Aceste sunt de două tipuri și anume ziare regionale sau locale. În funcție de informațiile pe
care le furnizează, acestea pot fi generaliste sau specializate pe anumite domenii.
Revistele sunt publicațiile care apar săptămânal, lunar sau trimestrial, acestea având denumirea și de
publicații periodice. La fel ca și ziarele, ele pot fi specializate pe un anumit domeniu, cum ar fi pe
economic, politic sau sportiv, sau ele publică pentru un anumit public, cum ar fi tineretul, femeile sau cei
pasionați de mașini.
Înainte de a apărea t iparul, informațiile erau transmise pe cale orală. Dacă reprezentanții puterii aveau
de tranmis anumite hotărâri, aceștia o făceau prin viu grai, învitând oamenii la cetate sau în piețele
publice. Pe atunci, informațiile se transmiteau în comunități restrâ nse.
Tiparul a apărut pe la mijlocul secolului al XV -lea, iar comunicarea dintre indivizi a început să se
extindă. O dată cu apariția acestuia, informațiile puteau fi stocate, multiplicate și puteau fi transmise mai
ușor.
În România, tiparul și -a făc ut apariția în secolul al XVIII -lea datorită eforturilor pe care le -a depus
Mitropolitul Antim Iviranul în Muntenia. Acesta a fost folosit, la început, doar pentru a tipări cărți din
anumite domenii și pentru a le trimite mai departe.
Cu toate că tipar ul a apărut în Țara Românească în secolul al XIV -lea, în următoarele trei veacuri nu a
luat naștere nici o publicație, în țara noastră. La acea vreme, tiparul era folosit doar pentru a tipări cărți,
asta doar dacă primeai acordul domnitorului țării.
În secolul al XIX -lea, în Transilvania se încerca editarea unor reviste sau ziare, în limba română. Cu
ajutorul acestor publicații, oamenii erau luminați și puși la curent în legătură cu situația politică a celor
trei Țări Românești. O publicație cunoscută es te cea condusă de Samuel Micu, Gheorghe Șincai și Petru
Maior, aceasta activând sub numele de Școala Ardeleană9.
Reprezentanții iluminismului de la ac ea vreme considerau publicarea revistelor și ziarelor un mijloc
bun de răspândire a informațiilor și un bun instrument de a milita pentru concepțiile lor.
8 Randall, David, 1998, Jurnalistul universal, pag. 15;
9 Din istoria Transilvaniei, vol. 1, ed a II -a, Editura Academiei R.P.R, București 1961, pag. 289 -291;
24
Presa română a luat naștere, cu adevărat, la jumătatea secolului al XIX -lea. La acea vreme, feuda lismul
era aproape destrămat, iar capitalismul și burghezia se aflau în curs de dezvoltare. Tot atunci, forțele de
producție se dezvoltau tot mai mult, piața internă era în ascensiune, iar relațiile comerciale pe care le
avea țara noastră cu celelalte țări se amplificau.
Ziarul a fost primul material publicistic de informare care a beneficiat de o audiență mare. Ele și -au
făcut apariția în secolul al XVII -lea. Ele au început să aibă o influență foarte mare asupre clasei mijlocii,
care era educată, care r eușea să formeze opinia publică. Această influență a început în secoloul al XIX –
lea, un bun exemplu fiind ziarul The Times, din Regatul Unit al Marii Britanii. Deoarece sistemul
învățământului s -a înbunătățit, iar economia a progresat, au fost create condi ții ale audienței pe care o
avea presa scrisă. Așa au apărut ziarele care aveau să satisfacă cerințele pe care publicul le avea. Aceste
și-au făcut apariția în anii 1870, în Statele Unite, iar mai târziu, cu aproximativ 20 de ani, în Mare
Britanie.
În R omânia, revistele și ziarele au apărut în secolul al XIX -lea. Atunci când și -a făcut apariția
televiziunea și radioul, presa scrisă a început să cunoască unele dezvoltări. La începutul secolului al XIX –
lea și al XX -lea, presa a început să devină consumată curent. În funcție de fiecare națiune aceasta se
dezvoltă în ritmul său, iar de -a lungul anilor ea și -a păstrat rațiunile fundamentale chiar și în ziua de
astăzi.
Față de țările occidentale, unde presa mai avea de făcut progrese, imaginea și caracteris ticile ei, din
fiecare țară sunt foarte asemănătoare cu cele din ziua de azi. Putem spune că acea perioadă a fost vârsta
de aur a presei scrise, care era într -o continuă expansiune, și care a ajuns la saturație doar în Franța.10
Cauzele fundamentale ale expansiunii presei scrise au fost dezvoltarea învățământului, viața politică a
fost democratizată, urbanizarea a crescut, transporturile s -au dezvoltat, la fel și calea de transmisie, aria
de informare a fost mărită, la fel și curiozitatea de care dădeau dovadă cititorii, dar și prețul de vânzare
scăzut a fost un factor.
Presa, în România, a apărut în prima jumătate a secolului al XIX -lea și era mijlocul de transmitere a
informațiilor. Având rolul de influențare, informare și manipularea aindividului, ea este considerată a
patra putere în stat, deoarece multe decizii pot să fie influențate de aumite informații care apar în presă.
Prima publicație, în România, a fost „Curier Românesc”, apariție pe care a avut -o în data de 8 aprilie
1829. Aceasta a apărut în muntenia, patrojaul fiind deținut de Ion Heliade Rădulescu. După aceasta, a
apărut și „Albina românească”, la Iași, în data de 1 iunie 1829, și „Gazeta de Tran silvania” a văzut lumina
tiparului la 12 martie 1838.
10 Albert, Pierre, Istoria Pr esei, editura Institutul European, anul 2002, pagina 60
25
După apariția acestor publicații, presa românească și -a luat un avânt puternic în acest domeniu, acestea
având unele limite impuse.
După ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor, iar centrul po litic mutat la București, mai mult de
jumătate din publicațiile vremii erau publicate acolo. Acestea continuau să se dezvolte deoarece
domnitorul însuși era adept al libertății presei, această dezvoltae fiind prezentă în toate domeniile. Viața
publică se p utea manifesta în orice fel cu ajutorul acestor publicații.
Burghezii și moșierii aveau putere economică și politică, astfel publicațiile trebuiau să le împărtășească
și să le apere interesele și poziția pe care aceștia o aveau. Aceștia făceau parte din
partidul conservator și partidul liberal
După ce Alexandru Ioan Cuza a fost dat jos de pe tron, burghezii și moșierii au luat în considerare, în
cadrul Contituției de la 1866, în articolul 24, și libertatea presei de a publica și de a -și exprima gândurile
și ideile prin publicarea de articole, prin vorbitul liber sau prin scris.
Pe lângă ziarele deținute de partide au mai apărut și unele publicații independente care se ocupau de
dezvoltarea capitalismului în țara mamă și de a pune la curent lum ea cu interesele pe care le avea clasa
burgheză în domeniul politic și economic.
Între cele două războaie mondiale, presa de la noi din țară s -a dezvoltat foarte mult față de cele dinainte.
După unirea Transilvaniei cu România, presa are voie să circcul e fără nici o restricție , pe toată suprafața
țării. Ea s -a dezvoltat foarte mult, având loc îmbunătățiri, transformări, deplasări, asta în raport cu noile
condiții în ceea ce privește economia, politica și ciața socială.
Pe plan publicistic, presa cons ervatoare a dispărut. Ziarele partidelor politice s -a transformat în ceea ce
privește orientarea și alianțele formate pe plan extern. Presa independentă se schimbă și ea deoarece nu
preferă un partid anume. Astfel ia naștere presa comunistă.
Presa comuni stă și Partidul Comunist Român au luat naștere în aceleași condiții. Amândoă au apărut
după cel de -al doilea război mondial. Acestea au apărut atunci când politica pe care o aveau clasele
exploatatoare se aflau în criză, creșteau cu o rapiditate mare acțiu nile pe care le aveau oamenii muncii,
acțiunile revoluționare, iar înfruntările proletariatului ajungeau să atingă niște trepte pe care nu le -a mai
atins nimeni în istoria României.
Aceste lucruri sunt efectele pe care le -a avut rozboiul imeprialist asu pra României, de influența pe care
o aveau ideile Marii Revoluții Socialiste.
Presa comunistă avea rolul de a răspândi vorbele înflăcărate ale Partidului Comunist Român. Ea a reușit
să organizeze și să mobilizeze oamenii. Aceste lucruri au fost un avan taj în luptele pe care le -au dus
ceferiștii și petroliștii în luna ianuariee -februarie din anul 1933. Masele de oameni s -au ridicat împotriva
26
din cauza relelor condiții de trai pe care le aveau , din cauza miezeriei în care trăiau și pentru a împiedica
drumul pe care îl parcurgea fascismul.
Publicațiile acelei vremi, legale sau ilegale, au ilustrat spiritul revoluționar al oamenilor în aceste lupte,
care a împiedicat dezvoltarea partidului și a mișcării muncitorești din țară.
Presa ilegală a avut mișc ări de demascare în ceea ce privește exploatarea și asuprirea pe care o exercita
burghezimea și moșieria. Ziarele care erau sub conducerea Partidului erau pline de pagini care iustrau
mizeria în care trăiau cetățenii, de la sat și de la oraș. Aceste ziare cuprindeau și unele articole care
ilustrau luptele pe care le duceau muncitorii și țăranii pentru revendicări și pentru politicile generale.
Aceste mișcări se organizau împotriva capitalului autohton și străin.
Masele nu luptau doar împotriva exploatăr ii ci și împotriva fascismului din țară, dar și din afara ei, și
împotriva preggătirilor de război. Datorită acestei prese comiste au avut loc greve, proteste și
demonstrații în care principalul obiectiv era revendicarea econmică care era în strânsă legătu ră cu
acțiunile antifasciste, antirăzboinice care aveau obiectivul de a apăra independența și libertatea patriei
noastre.
Omul este de fire foarte curios. El dorește să fie informat despre absolut toate lucrurile din mediul
înconjurător, să își de -a cu părerea despre orice, să afle toate descoperirile făcute de alți oameni, pentru
că aflând toate astea, el reușește să își îmbogățească mintea, gândirea și concepția despre lume.
Totuși, dacă un individ nu primește informațiile la timpul lor, el poate s ă își piardă interesul. În situația
asta, el este nerăbdâtor de a afla ce se întâmplă în jurul lui, sau în alte țări, iar dacă el nu află informațiile
la timpul lor, după aia s -ar putea să nu îl mai intereseze acestea.
Această curioazitate poate fi sati sfăcută doar de către cotidienele care sunt tipărite zilnic. Aceste
publicații sunt necesare deoarece acestea hrănesc pofta oamenilor de a cunoaște lumea, de a fi la curent
cu tot ce se întâmplă în jurul lor.
La sfârșitul anului 1940, au apărut publicaț iile Dacia Literară, Arhiva Românească și Propășirea11.
Aceste publicații aveau menirea de a sluji progresismul chiar dacă păreau că ele dezbat subiec te de
literatură și istorie. Cu ajutorul acestora, se milita împotriva feudalismul, aceste susținând libertatea și
unitatea dintre cetățenii țării. Acest lucru se realiza prin materiale istorice și literare.
Pe atunci, instituțiile de presă voiau să de ștepte națiunea, să îi facă să fie conștienți de drepturile
politice, culturale și sociale pe care le au.
Perioada interbelică a fost un moment de ascensiune pentru presa scrisă din românia. Spre exemplu,
11 Publicații care au luat naștere între anii 1840 -1844, la Iași, sub conducerea lui Mihai Kogălniceanu;
27
în anul 1927 erau pe piață 709 de ziare și 554 r eviste. Tirajul unui ziar ajungea să aibă până la 200.000
de exemplare, avea aproximativ 12 pagini și costa maxim 3 lei. În ziua de azi, ziarele nu mai sunt citite,
acestea fiind înlocuite cu alte mijloace de informare, cum ar fi televizorul, radioul, sau internetul, astfel
a s-a ajuns la scăderea tirajului, a numărului de pagini și chiar la dispariția unor publicații.
Pe măsură ce presa online și audiovizualul câștigă tot mai mult teren în fața presei scrise, mai mulți
specialiști încearcă să stabileasc ă care sunt lucrurile specifice presei scrise. Ei sunt de părere că
reportajele au un rol foarte important în presa scrisă deoarece acestea dau o notă de credibilitate și
autenticitate acesteia.
În zilele noastre, presa scrisă se află la un pas de a mur i. Tot mai multe țări se confruntă cu desființarea
a numeroase publicații, cu scăderea oamenilor care citesc ziare și cu scăderea veniturilor realizate prin
vinderea lor.
Presa scrisă a avut perioada ei de glorie, care nu cred că se va mai întoarce vreo dată. Multe dintre
ziarele care au existat de -a lungul vremii și -au închis porțile datorită scăderii audienței. Presa online este
considerată vinovată de această decădere a presei scrise. Mulți aleg online -ul, ca mijloc de informare,
deoarece aceștia obțin informațiile pe gratis și în timp. De această decădere sunt vinovate și programele
de televiziune, care difuzează știrile mult mai repede, și publicitarii care își îndreaptă mai mult atenția și
banii către televiziune și mediul online. Firmele care au nev oie de publicitate se îndreaptă mai mult către
mijloacele de informare care dispun de un public numeros.
Ca orice alt lucru, presa scrisă are avantajele și dezavantajele ei. În ceea ce urmează, le voi enumera și
dezvolta.
În ziare sau reviste poți av ea capacitatea de a dezvolta subiectele despre care vrei să scrii. Adică poți
să mai adaugi o pagină, dacă mai ai nevoie de spațiu, sau mai poți adăuga o reclama, două, asta fiind în
avantajul tău deoarece instituția mai poate câștiga niște bănuți în plus, de pe urma reclamelor. Acesta ar
fi un prim avantaj.
Un al doilea avantaj este personalul calificat, de care dispune o redacție. Față de presa online, presa
scrisă dispune de angajați profesioniști, care știu să își facă treaba. În presa online, oricin e poate să scrie
orice vrea. Poți avea mai mare încredere în ce scrie în ziar decât ce scrie pe internet.
Lipsa fake news -urilor îl putem considera un al treilea avantaj. Faptul că personalul este calificat, este
un lucru foarte bun deoarece el nu tran sformă știrea într -o știre falsă, pentru că asta ar aduce pagube atât
lui, cât și publicației pentru care scrie.
În ultimii ani, ziarele s -au specializat pe o anumită nișă. Astfel, consumatorii pot să își achiziționeze
ziarele în funcție de ce domeniu î i interesează. Acesta ar fi un al patrulea avantaj.
28
Acum că am stabilit care sunt avantajele presei scrise, propun să trecem la avantajele acesteia.
Presa scrisă are nevoie de jurnaliști care să cunoască foarte bine limba română și să știe cum să o
folosească. Ei trebuie să scrie în așa fel încât textul să fie pe înțelesul tuturor. Ea are menirea să
alfabetizeze populația. Pentru a face asta, în articole trebuie să se folosească, cuvinte ușoare, pe care să
le înțeleagă oricine.
Un al doilea dezava ntaj îl constituie distribuirea materialelor. Dacă ziarele sau revistele trebuie să
ajungă într -o anumită parte a țării, publicația trebuie să se asigure că ele ajung acolo unde trebuie. Pentru
a face asta, instituția de presă trebuie să angajeze o persoan ă care să distribuie materialele. Acea persoană
are automat nevoia de un mijloc de transpor. Pentru a putea transporta materialele cu mașina, este nevoie
și de un drum cât de cât accesibil. De multe ori, unele ziare și reviste nu ajung acolo unde trebuie p entru
că drumul către anumite locuri nu este accesibil. În acest caz, presa scrisă se află în dezavantaj față de
presa online, unde poți accesa orice informație cu ajutorul telefonului mobil.
Viteza de răspândire a știrilor este un dezavantaj pentru pre sa scrisă. În online, atunci când se întâmplă
un eveniment, informațiile cu privire la acesta sunt publicate imediat. În presa scrisă, dacă se întâmplă
ceva azi, vom afla abia mâine, când apare ziarul. Din această cauză, tirajul ziarelor scade din ce în ce mai
mul. Oamenii renunță să cumpere ziarele deoarece deja au citit ce îi interesa pe internet.
Un alt dezavantaj îl constituie costurile de producție a ziarelor sau revistelor. Față de presa online, presa
scrisă implică niște costuri mult mai ridicate. Personalul implicat la producerea lor, tipărirea și
distribuierea lor costă o sumă măricică. Datorită tirajului care scade pe zi ce trece, revistele dispar de pe
piață deoarece costurile care implică producerea lor nu pot fi achitate.
În unele cazuri, presa scrisă își poate pierde credibilitatea deoarece aceasta nu include dovezi video sau
audio. Atunci când te uiți la televizor sau asculți un post de radio este mult mai ușor să ai încredere în
ele deoarece în conținutul loe, ele pot avea imagini de la fața locului sau declarații de la persoanele
implicate.
Un alt dezavantaj ar fi acela că ziarele nu prezintă un mod ecologic de a transmite informațiile. Cred
că fiecare dintre noi am văzut măcar un ziar aruncat pe jos. În acest caz, presa online se află în avantaj
față de presa scrisă deoarece ea transmite înformațiile într -un mod ecologic, fără a ajuta la poluarea
mediului.
Presa scrisă se află într -un declin foarte mare, asta datorită apariției altor mijloace de informare la care
apelează oameni i. Sinceră să fiu, nu am citit un ziar niciodată. Mai citem ziarele când eram mică, dar
doar atunci când bunica le aseza în lada de lemne. Acum îmi este mult mai ușor să deschid telefonul,
29
care îl am tot timpul în buzunar, și care îi pornesc doar internetu l pentru a accesa site -urile de știri pe
care le prefer.
Bătrânii sunt singurele persoane pe care le vezi citind ziarele. Citesc acasă, citesc în parc sau în autobuz
pentru că le place să facă asta, așa au fost obișnuiți sau pentru că nu dețin tehnologi a de care au nevoie
sau nu știu să o folosească.
De la un timp și bătrânii care mai citeau presa scrisă sunt pe cale de dispariție deoarece copiii sau
nepoții le -au făcut cadou un dispozitiv electronic de pe care să acceseze mai ușor știrile pe care le preferă.
Rafturile de la chioșcul din colțul străzii sunt din ce în ce mai goale deoarece ziarele sau revistele nu
se mai cumpără la fel ca înainte. Aceste publicații fie nu mai există, fie ș -au mutat în mediul online acolo
unde utilizatorii sunt în num ăr mult mai mare.
Acum că am văzut ce rol avea presa în vremile de demult apuse, am stabilit care sunt avantaje și
dezavantajele ei, propun să trecem la rivala ei, presa online.
1.2 PRESA ONLINE: AVANTAJE -DEZAVANTAJE
Când spunem Internet, ne ducem cu gân dul la World Wide Web, la acea rețea care interconectează mai
multe computere, la nivel mondial, prin anumite protocoale de comunicare cum ar fi TCP/IP, adică
Transmission Control Protocol și Internet Protocol.
În dicționarul online, termenul de Inte rnet12 este definit ca fiind o rețea de calculatoare, care este
compusă din interconectarea unor rețele, globale sau locale, care au misiunea de a facilita schimbul de
date și a informațiilor din anumite domenii.
Acesta a început să se dezvolte în anii 90. Această apariție a internetului a dus la o nouă modalitate de
comunicare în masă, astfel au luat naștere paginile web.
Cu ajutorul dezvoltării acestuia, între oameni s -a format o legătură, cu ajutorul căreia aceștia puteau
dialoga, își puteau împărtăși părerile asupra unui subiect, sau puteau dezbate o anumită temă.
Pe internet, informațiile pot fi transmise foarte ușor, prin intermediul publicațiilor online, blog -urilor
sau vlog -urilor. Acestea produc con ținutul și îl pot distribui pe anumite platforme, cum ar fi Instagram,
Facebook, Twitter și așa mai departe.
Pe zi ce trece observăm că rafturile de la chioșcuri, care erau pline de ziare cu ceva timp în urmă, se
golesc din ce în ce mai tare. Oamenii al eg presa online pentru că acolo pot fi puși la curent cu tot ce se
întâmplă intren dar și în afara granițelor. Internetul le pune oamenilor la dispoziție multe site -ri cu știri
de pe care se por informa.
12 https://dexonline.ro/definitie/internet
30
Aceștia aleg online -ul în detrimentul presei scrise deoarece acolo informațiile le sunt oferite gratuit. Ei
preferă să citească știrile în mediul online deoarece acestea pot fi updatate imediat ce apare o informație
nouă.
Populația a renunțat să citească ziare, reviste sau cărți în modul clasic. În ziua de azi, dacă vrei să fii la
curent cu ceea ce se întâmplă în jurul tău accesezi pe internet ziarele online care te pun la curent cu orice
eveniment care are sau a avut loc. Dacă vrei să citești o carte, nu este nevoie să mergi până la bibliotecă
sau să îți achiziționezi acea carte deoarece o poți găsi la orice oră în mediul online în variantă audio book,
e-book sau pdf. La fel este și cu revistele. Dacă ești interesat de un anumit domeniu, sau de o anumită
revistă, o poți găsi foarte ușor pe internet, asta dacă acea revistă dispune de varianta online.
Publicațiile online stau la dispoziția oamenilor douăzeci și patru deore din douazeci și patru. Aceștia
simt nevoia să fie la curent cu orice se întâmplă în mediul înconjurător, iar așteptarea publicării zia relor
nu este o activitate preferată de cititori.
Presa online încearcă să acapareze presa scrisă. De -a lungul timpului, ziarele și revistele și -au dezvoltat
propriile publicații onlin, unde acestea își distribuie conținutul către publicul consumator. C u ajutorul
acestor publicații online, informațiile ajung mult mai repede la oameni, iar acestea le oferă posibilitatea
de a-și da cu părerea în legătură cu anumite evenimente, la secțiunea de comentarii, acolo unde aceștia
le pot dezbate împreună cu alte p ersoane care sunt interesate de aceleași lucruri.
Este la mare modă să deții un blog în zilele noastre. Persoanele care se ocupă de un blog, fac asta din
pasiune sau pentru că această activitate este una profitabilă. Aceste bloguri sunt fie un jurnal pe rsona, fie
este specializat pe un anumit domeniu. Cu ajutorul acestora, bloggerii pot să dezbată anumite subiecte,
de care publicul este interesat.
La fel ca și blog -ul, vlog -ul este și el la mare căutare în zilele noastre. Acesta se aseamănă foarte mul t
cu blog -ul, doar că acesta este constituit de un video. El poate fi considerat un fel de televiziune web,
unde vloggerii împărtășesc informații, opinii și dezbat anumite subiecte care să atragă publicul receptor.
Putem spune că viața oamenilor s -a schimbat foarte mult după ce a apărul internetul. Ei își petrec
majoritatea timpului, zilnic, pe internet, aceasta devenind o activitate importantă. Prin intermediul acestui
instrument, putem să ținem legătura cu persoanele dragi, care se află la distanțe fo arte mari, și să fim la
curent cu anumite informații, la timpul potrivit.
Noi nu depunem nici un efort atunci când vrem să aflăm ceva, motoarele de căutare făcând toată treaba
în locul nostru. Acestea ne caută și ne afișează informațiile, pe care dorim să le accesăm, sub forma mai
multor pagini care conțin site -urile necesare.
31
Internetul ține locul televizorului și al radioului. Mulți oameni preferă să se uite live, la programul de
televiziune preferat, pe telefon, decât să deschidă televizorul. La fel este și cu radio -ul. Cu ajutorul
internetului putem accesa orice post radio, chiar și cele pe care nu le putem accesa cu ajutorul radio -ului
clasic.
Faptul că Internetul s -a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, mijloacele de comunicare online s-au
dezvoltat și ele la rândul lor. Astfel au apărut posturile radio, de televiziune și publicațiile online. Odată
cu această dezvoltare, unele publicații și -au deschis și pagini online, pentru a difuza mai repede
informațiile de la anumite avenimente ca re au avut loc și pentru a intra în competiție cu mijloacele de
informare audiovizuale.
Majoritatea oamenilor au renunțat la ziarele clasice. Aceștia sunt de părere că este mult mai ușor să
accesezi un ziar online pentru a afla informațiile pe care vrei să le afli, decât să dai o fugă până la chioșcul
din colțul străzii. În cele ce urmează, vom afla că internetul are avantajele lui, cum ar fi costurile scăzute
și și viteza cu, care informația se răspândește, dar vo afla și că are unele dezavantaje, cum a r fi fenomenul
fake news.
După apariția internetului, jurnalismul a făcut cunoștință cu o nouă modalitate de a distribui
informațiile, în online principalul avantaj fiind viteza cu, care ajunge la public. Acest nou concept a luat –
o în fața presei scrise și a televiziunii deoarece acolo poți găsi și materiale audio, narativ ori video.
În ultimii ani jurnalismul online s -a dezvoltat foarte mult. Toată lumea are posibilitatea de a publica
acolo pentru că publicarea se face foarte ușor și nu costă foarte mult.
În zilele noastre orice ziar sau revistă din presa scrisă și -a dezvoltat și o platformă online unde poate
comunica mult mai ușor cu cititorii lor.
Jurnaliștii din mediul online postează pe internet materialul care se găsește și în print , fie î l rescrie și
îl adaptează pentru a putea fi mai potrivit pentru online.
Aceste site -uri oferă numeroase reportaje, counicate de presă știri și alte informații din orice domeniu.
Ele nu fac asta doar în scop jurnalistic. De obicei, consumatorii din mediu l online sunt atrași în special
de știrile cele mai recente sau de reportajele foarte bine realizate.
În comparație cu presa scrisă, în cea online nu există termene limită. Aceste site -uri pot să fie actualizate
oricând, informațiile ajungând direct la consumatori. Oamenii pot să citească despre un anumit eveniment
chiar în momentul în care acesta se află în desfășurare.
Mediul online combină mai multe elemente care se găsesc în celelalte instrumente de informare. Spre
exemplu, din presa scr isă a preluat cuvintele folosite, imaginile și grafica, iar din audio -vizual a preluat
videoclipurile și suntetul.
32
În momentul de față presa online se află în fața presei scrise deoarece când avem orice fel de
nelămurire dăm un simpli click, iar informația ne apare instantaneu și este foarte accesibilă. Internetul și
presa online, în momentul de față, este cel mai puternic instrument de comunicare de care dispunem.
Presa online este populară în momentul de față, iar dezvoltarea cu rapiditate a site -urilo r Web au dus
la o reacție foarte pozitivă a publicului. Deoarece aceasta nu este costisitoare ea a devenit populară în
ultimii ani.
Așa cum am și precizat în introducere, vom stabili și avantajele și dezvantaje de care dispune acest
mijloc de informare.
Propun să începem cu avantajele. Un prim avantaj pe care îl are acest mijloc de informare în masă este
acela că este un instrument mult mai economic și ecologic. Faptul că jurnalismul online nu este publicat,
ci este redat virtual, acesta este consider at un mod ecologic de a transmite informațiile deoarece nu se
folosește hârtie, ca în presa scrisă unde informația se pierde foarte ușor. Presa online nu este tipărită,
cheltuielile fiind foarte reduse deoarece nu se plătește tipărirea, editarea sau public itatea. Aceasta ajunge
să plătească o sumă extrem de mică pentru hosting.
Publicația online este plătită în funcție de numărul de vizitatori care vizitează site -ul. Cititorul va putea
accesa informațiile fără să plătească, doar intrând pe internet. Jur nalismul online este considerat
economic de către editor dar și de către cititor, deoarece editorul câștigă bani în funcție de click -ul dat de
cititor. Dacă cititorul dorește să se informeze din mai multe surse despre o știre, acesta poate foarte ușor
să acceseze internetul și să consulte mai multe publicații online. Dacă acesta apelează la presa scrisă
pentru a face acest lucru trebuie să plătească o aumită sumă, pentru fiecare sursă în parte
Deoarece articolele de pe internet conțin fișiere video sau a udio, înformațiile redate de către acestea
sunt considerate mult mai eficiente față de cele transmise de presa scrisă. Cu ajutorul materialelor audio
și video, presa online poate deveni mai credibilă deoarece în anumite știri pot exista dovezi video sau
declarații audio care să vină în sprijinul credibilității unei știri. Acesta este un alt avantaj de care dispune
presa online. În online, sursele sunt menționate mult mai ușor de redactor, iar astfel veridicitatea ajunge
să fie mult mai ușor testată.
Poți citi știrile foarte ușor în mediul online deoarece acolo găsești informații despre absolut tot ceea ce
vrei să știi. Nu trebuie să stai la coadă, ca la chioșcul de ziare, cu frica de a nu mai găsi ziarul sau revista
preferată.
Articolele, numerele mai vehi, ale unei publicații, sau evenimentele despre care vrei să te informezi le
poți găsi foarte ușor pe internet fără a fi nevoie să mergi într -o arhivă și să scotocești după ele.
33
Dacă găsești ceva ineresant, informațiile le poți copia fosrte ușor folo sind funcția copy -paste,asta dacă
ai nevoie să le folosești.
Presa online dispune de o gamă largă de culori, care îi ajută pe cititori să înțeleagă mai bine informațiile
care conțin fotografii și imagini video. În ultimii ani și presa scrisă a început s ă publice ziare color.
Feedback -ul este menținut între redactor și cititor prin comentarii și sondaje de opinie. În mediul online,
redactorul poate să editeze, să modifice sau să adauge anumite detalii , în cazul în care apar mai multe
detalii cu privir e la un eveniment care a avut loc. Toate aceste lucruri sunt puse la dispoziție de site -uri
cum ar fi WordPress sau Blogspot. Acea știre îmbunătățită are un impact mult mai mare asupra celui care
primește informațiile respective, deoarece poate să o accese ze mult mai repede.
Un alt avantaj este stocarea informațiilor și arhivarea lor într -o bibliotecă virtuală. După ce un articol
este publicat de către redactor, acesta este salvat pe pagina de Web și poate să aibă oricine acces la ea
oricând. În acest m od, informațiile precedente sunt stocate, lucru pe care ziarele nu îl pot face.
Publicațiile online conțin mult mai multe informații și pot să fie accesate în orice moment, gratuit și
foarte repede. Astfel, cel care este interesat de un anumit eveniment poate să acceseze și articolele mai
vechi cu privire la acesta.
Conținutul distribuit de presa online este foarte ușor de citit. Acesta este un alt avantaj pe care l -am
identificat. Știtile sunt construite în așa fel încât citirea lor să fie realizată u șor de către cititori. Redactorii
știrilor scriu titlurile cu opțiunea bold, iar informațiile cele mai importante din știre sunt colorate, astfel
încât acestea să iasă în evidență, fie sunt și ele bolduite la rândul lor.
Presa online a devenit din ce în ce mai populară în rândul tineretului, acesta ptrecându -și majoritatea
timpului în mediul online. Cu ajutorul acestui tip de instrument de informare, tinerii ajung să fie mult
mai bine informați în legătură cu problemele actuale și au posibilitatea de a s e implica mai mult în
acestea.
Cu ajutorul internetului, putem accesa ,mai ușor, ziarele internaționale. Acolo poți găsi ziare de oriune
în lume, ziare pe care nu le poți găsi la la chioșcul de ziare de la noi din țară.
În mediul online beneficiezi de o arhivă care conține numeroase informații. Poți accesa știri, reportaje,
comunicate de presă sau statistici pe care nu le găsești în ziare, deoarece acestea nu pot fi introduse în
ele.
Cu ajutorul internetului, între cititor și ziarist se realizează o comunicare mult mai eficientă.
Prin acest mijloc de informare în masă se realizează și o conexiune între presa de la noi din țară și
presa de peste graniță. Această conexiune esete realizată prin schimbul de opinii, păreri, informații, idei
sau mentalități.
34
Tot cu ajutorul acestui instrument este realizat și un raport dintre presă și publicitate, care a devenit
mult mai eficient datorită spațiului mult mai mare care este alocat publicității.
Acum că am reușit să stabilim care sunt avant ajele presei în mediul online, propun să vedem și de ce
dezavantaje dispune acest mijloc de informare.
Conținutul distribuit în mediul online este considerat mai prost calitativ față de articolele din presa
scrisă. În zilele noastre, orice om are posib ilitatea să își creeze un blog prin intermediul căruia să -și
exprime opiniile sau criticile referitoare la anumite subiecte. Faptul că aceste bloguri sunt coordonate de
ziariști neprofesioniști poate să inducă opinia publică în eroare sau să distribuie inf ormații eronate către
cititori. Față de presa online, presa scrisă dorește să investească în oameni calificați care să gestioneze
corect informațiile și încearcă să își construiască un renume în industrie. Popularitatea unui ziar este
constituită de public area de știri cât mai exacte și adevărate.
Dacă vrem să verificăm un anumit articol de pe blog, să verificăm cât de credibil este acesta, durează
mult mai mult timp decât dacă am verifica într -un ziar scris. Faptul că presa online este mult mai
accesibi lă, din punct de vedere economic, jurnaliștii ajung să aibă un salariu mic, iar acest fapt duce la
angajarea la cât mai puțini oameni de presă profesioniști.
Un alt dezavantaj este acela că unii oameni nu reunță la presa scrisă în detrimentul celei onli ne. Chiar
dacă toată lumea e în plină modernizare și mulți oameni folosesc din ce în ce mai mult calculatorul, există
și unii oameni care nu vor să abandoneze presa scrisă în favoarea celei online. Chiar dacă pot să vizioneze
canalele de televiziune pe int ernet, să realizeze o partidă de shopping plătit cu ajutorul cardului de credit
asta u înseamnă că oamenii vor renunța să se mai uite la televizor, să își facă cumpărăturile în magazine
sau să folosească banii gheață.
La noi în țară, pensionarii constit uie o bună parte a populației care o să citească în continuare ziarele
tipărite din două motive: fie că așa au fost obișnuiți, fie că nu au posibilitatea să acceseze informațiile
online, fie nu știu să facă asta. Cei care nu au posibilitatea să acceseze in ternetul pe calculator, se vor
folosi în continuare de ziare pentru a se informa, iar dacă nu pot să le achiziționeze, le vor cere cu
împrumut altor persoane.
Un alt dezavantaj este impactul puternic al presei scrise față de presa online. Orice om are p osibilitatea,
pe Internet, de a scrie, de a publica un anunț sau orice fel de informație, pe gratis ceea ce rezultă că nu
tot ceea ce se găsește online este luat în serios de către oamenii care accesează acele informații.
În presa scrisă, pentru a putea publica o informație jurnaliștii trebuie să depună un efort mult mai mare
deoarece informațiile publicate în ziar trebuie să fie respectate dar mai ales reale. Oamenii sunt de părere
că publicarea informațiilor în ziar nu este o treabă ușoară, o treabă pe care o poate face oricine. Tocmai
35
de aceea ei acordă o importanță mult mai mare informațiilor pe care le găsesc în ziar, decât paginilor pe
care le accesează pe internet.
Dacă alegi să te informazi cu ajutorul publicațiilor online, trebuie să te gândeș ti și la sănătatea pe care
ți-o pui în pericol. Expunerea frecventă la lumina telefonului sau a calculatorului îți poate provoca
probleme cu vederea.
Pentru a putea citi online știrile trebuie să dispui și de o tehnologie adecvată care să ajute la reali zarea
acestui lucru. Ca să poți citi pe internet trebuie să ai la îndemână un calculator sau un telefon. Acesta nu
este de ajuns dacă nu dispui și de o conexiune la internet. Fără o conexiune la internet, nu poți activa
online.
Mulți oameni care preferă să citească știtile în mediul online, accesează știri, pe care le găsesc pe
facebook, instagran sau alte rețele, fără să se gândească de două ori. De multe ori, știrile pe care ei intră
ori fac parte din categoria fake news ori conținutul nu are nici o l egătură cu titlul pe care aceștia l -au citit.
Încă de când a apărut, Internetul se dezvoltă din ce în ce mai mult, pe zi ce trece. El este accesibil pentru
oricine vrea să își exprime liber trăirile, sentimentele sau chiar și anumite informații de inter es general.
Pe lângă instituțiile de presă, care fiecare în parte au anumite politici editoriale și au puterea de a judeca
dacă o informație se transformă sau nu într -o știre, au apărut și unele publicații online care transmit
informații de proastă calitat e și de o credibilitate îndoielnică. Dacă în urma citirii unui articol constați că
aceasta nu este foarte credibilă înseamnă că ai fost victima unei știri false. Fake news -urile, sau știrile
false, constituie un alt dezavantaj al presei online.
Acest f enomen de fake news este considerat o amenințare deoarece cercetările au arătat că mulți oameni
nu știu să facă deosebirea între o știre adevărată și o știre falsă, care prezintă fapte false, aceste fapte
reușind să formeze oamenilor o imagine greșită a re alității.
Acest fenomen a început să fie foarte intens discutat în urma alegerilor prezidențiale din Statele Unite
ale Americii, pe care le -a câștigat actualul președinte, Donald Trump. Se crede că decizia electoratului a
fost influențată de site -urile care distribuiau știri false. Acest lucru a fost confirmat chiar de actualul
președinte într -un interviu pe care l -a dat pentru publicația Financial Post. Acesta a spus că a fost ajutat
în timpul alegerilor de către acele publicații și că datorită lor a re ușit să câștige.
Presa online a devenit una dintre cele mai puternice arme care ajută la dezinformarea publicului,
intoxicarea acestuia cu știri false și propaganda făcută cu ajutorul ei. În mediul online, informațiile false
se propagă foarte ușor deoar ece acestea sunt distribuite la infinit de către consumatori, iar ele nefiind
verificate, pot să inducă stări de panică și de revoltă.
36
Dacă online -ul ar fi verificat, la fel ca televiziunea de Consiliul Național al Audiovizualului, aceste
derapaje ar fi identificate mult mai ușor și sancționate.
Pentru a putea face deosebire între un site care transmite informații reale de unul cu știri false, trebuie
să urmăm acești pași. În primul rând trebuie verificată descrierea site -ului, pentru a vedea dacă ace sta
dispune de o redacție și dacă aticolele sunt semnate de autorul acestora. Dacă aceste două lucruri nu le
găsești pe site -ul respectiv, înseamnă ca ai de -a face cu o publicație care difuzează știri false. În descriere
ar trebui să fie și adresa de conta ct și o persoană pe care o poți contacta. Site -urile de știri false nu publică
sursele articolelor, sau detalii despre acestea și nici sursele fotografiilor folosite.
Aici se încheie al doilea capitol. Sper că exprimarea mea o să ajute la întelegerea, m ai bine, a presei
scrise și a presei online. Pe lângă prezentarea acestora, am prezentat și avantajele și dezavantajele de care
dispune fiecare. În continuare, vă invit să rămâneți alături de mine, în studiul de caz pe care îl voi elabora.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Găină Larisa -Daniela [616301] (ID: 616301)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.