Gădean Cătălina – Iustina [629526]

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

1
”
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
”FACULTATEA DE ”ȘTIINȚE ECONOMICE ”
”SPECIALIZAREA: MARKETING ”

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Conf. Univ. Dr.: Danu Marcela

Absolvent: [anonimizat]
2018

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

2
”
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN ”BACĂU
”FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ”
SPECIALIZAREA: ”MARKETING ”

”Analiza mediului de marketing la firma
S.C. PANIMON S.A. ”

Coordonator științific:
Conf. Univ. Dr.: Danu Marcela

Absolven t:
Gădean Cătălina – Iustina

Bacău
2018

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

3
CUPRINS

INTRODUCERE 4

Capitolul I: Coordonate generale ale firmei S.C. PANIMON S.A. în cadru l mediului de
afaceri 5
I.1. Evoluția firmei S.C. PANIMON S.A. în cadrul mediului de afaceri 5
I.2. Mediul intern al firmei S.C. PANIMON S.A . 16

Capitolul II: Impactul macromediului de marketing asupra activității de marketing a
firmei S.C. PANIMON S.A. 23
II.1. Mediul demografic 23
II.2. Mediul economic 23
II.3. Mediul tehnologic 24
II.4. Mediul politic 25
II.5. Mediul cultural 26
II.6. Mediul natural 27

Capitolul III: Relații de cauzalitate între variabilele micromediului de marketing al firmei
și activitatea de marketing a acesteia 28
III.1. Furnizorii 28
III.2. Clienții 29
III.3. Concurenții 31
III.4. Intermediarii 31
III.5. Categorii de public 32

Capitolul IV: Relațiile firmei S.C. PANIMON S.A. cu mediul extern al acesteia 33
IV.1. Tipuri de relații instituite de firmă în cadrul mediului extern al acesteia ……. 33
IV.2. Strategii de management al mediului extern operaționalizate la nivelul firmei S.C.
PAN IMON S.A. 34
Concluzii 48
Bibliografie 51

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

4
INTRODUCERE

Succesul unei afaceri depinde de abilitățile echipei manageriale de a obține performanțe
ținând cont de oportunitățile și de riscurile care sunt identificate în mediul extern al companiei și
de punctele tari și punctele slabe cunoscute din mediul intern al companiei.
Pentru dezvoltarea afacerii, orice membru al echipei manageriale este implicat în
planificarea, organizarea, coordonarea, controlul și evaluarea realizării obiectivelor stabilite la
nivel de firmă.
De cele mai multe ori firmele de succese , prezintă o viziune asupra activității lor
îndreptată din exterior către interior. În mediul în care operează, apar întotdeauna noi și noi
ocazii favorabile și a menințări. Importanța pe care o au aceste firme este acordată analizării
permanente și adaptării la schimbările mediului.
În interiorul firmei, răspunderea schimbărilor semnificative ale mediului este dată de
marketerii acesteia. Ceilalți specialiști ai f irmei trebuie să urmărească tendințele mediului și să
stabilească ocaziile favorabile. ”Pentru supraviețuirea și desfășurarea activității profitabile în
condițiile specifice economiei de piață, unitățile economice trebuie să fie receptive în vederea
obținer ii informațiilor despre mediul de marketing. În general, întreaga lor activitate urmează a fi
creată și extinsă într -o viziune modernă, într -o viziune de marketing.
Tema pe care am realizat -o este alcătuită din analiza mediului de marketing a societății
S.C PANIMON S.A. și este com pusă din patru capitole.
Capitolul I constă în coordonatele generale ale firmei S.C PANIMON S.A. , evoluția
firmei în cadrul mediului de afaceri și mediul intern al firmei.
În capitolul II, am descris impactul macromediului de marketing asupra activității de
marketing – mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic, mediul
cultur al și mediul natural.
Capitolul III descrie relațiile de cauzalitate între variabilele micromediului de marketing
al firmei și activitatea de marketing a acesteia – furnizorii, clienții, concurenții, intermediarii,
categorii de public.
În ultimul capitol am studiat relațiile firmei S.C PANIMON S.A cu mediul extern al
acesteia – tipurile de relații instituite de firmă în cadrul mediu lui extern: relații de piață, de
concurență, de parteneriat și cooperare, relații preferențiale precum și strategiile de management
al mediului extern operaționalizate la nivelul firmei.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

5
CAPITOLUL I
COORDONATE GENERALE ALE FIRMEI S.C PANIMON S.A ÎN CADRU L
MEDIULUI DE AFACERI

I.1 Evoluția firmei S.C PANIMON S.A în cadrul mediului de afaceri
Scurt istoric SC PANIMON SA
Date de identificare ale S.C. PANIMON S.A.
S.C. PANIMON S.A. – ONEȘTI a fost înființată în baza legii nr.15/1990 prin Hotărârea
Guvernului României nr.1353/27.12.1990 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în
industria alimentară. Forma juridică a societății este de societate pe acțiuni și este înregistrată la
Camera de Comerț și Industrie, Oficiul Registrului Comerțului, jude țul Bacău, în registrul pentru
înregistrarea comercianților persoane juridice sub nr. J04/60 din 01.02.1991.
Obiectul de activitate al S.C. PANIMON S.A.
Societatea are următorul domeniu de activitate prevăzut în statut:
 Măcinarea graului, fabricarea si com ercializarea produselor de morarit;
 Fabricarea și comercializarea produselor de panificatie, patiserie, cofetarie;
 Comercializarea de produse alimentare și nealimentare, bauturi răcoritoare, carne și
produse din carne, etc.
 Activitatea de prestări servicii cuprinde : măciniș grâu, coacere de produse de panificație
și patiserie, analize de laborator pentru produse de morărit și panificație, transporturi interne de
mărfuri .
Societatea comerciala S .C PANIMON S .A s-a format prin preluarea unei parti din
patrimon iul fostei intreprinderide morarit si panificatie Bacau.
Etapele formarii si dezvoltarii societatii au fost:
În 1959 se formeaza Industria locala Targu Ocna avand ca obiect de activitate fabricarea
painii si morarit in Onesti, cu o capacitate constand in 4 cuptoare de caramida si o investitie in
curs de 3 cuptoare Dampf cu capacitatea de 7t/24h fiecare, iar la Targu Ocna exista o capacitate
de 2 cuptoare Dampf de 7t/24h/cuptor. In sectorul morarit erau doua mori de capacitate mica la
Targu Ocna de 2.4t/24h .
Dupa privatizarea societatii au urmat o serie de retehnologizari si modernizari.
In prezent SC PANIMON SA a modernizat unitatile dupa cerintele si influentele pietei
actuale.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

6
Astfel:
In 1995 curatatoria din Moara Onesti se modernizeaza cu utilaje BUHLE R-Elvetia si se
mareste capacitatea la 200t/24h.
In 1997 -1998 partea de macinis a morii se modernizeaza tot cu utilaje BUHLER -Elvetia
cu o capacitate de macinis de 150t/24h.
In 1998 Patiseria se doteaza cu o linie “Charpantier -Franta” cu un cuptor electric cu 10
tavi.
In 1999, conform contractului nr. 43/15.03.1999 cu Primaria Onesti, Unitatea Piata se
transforma in punct de lucru spatial pus la dispozitie de aceasta. Aici functioneaza o linie de
fabricatie a produselor de panificatie, dotata cu un cuptor c u vetre fixe de 1.8t/24h.
In 2004 Patiseria se muta intr -un spatiu nou situat pe strada Republicii nr. 60° si se
doteaza cu un cuptor cu vetre fixe de 1t/24h.
In 2004 la Unitatea Targu Ocna se monteaza un cuptor cu vetre fixe cu capacitatea de
5t/24h.
In 2007 se modernizeaza toata infrastructura Unitatii Targu Ocna si se preia activitatea de
la Unitatea Slanic Moldova, spatiul de aici urmand sa intre in conservare.
In 2007 se modernizeaza infrastructura Unitatii din Onesti in totalitate si se monteaza o
linie de fursecuri -cofetarie cu o capacitate de 1.5t/24h. De asemenea se monteaza o linie de
panificatie cu 2 cuptoare pe vetre fixe cu o capacitate de 4t/24h si respectiv de 3t/24h.
In 1995 Blocului Administrativ i se contruieste un etaj compus din 5 camere si se
revizuiesc si se modernizeaza cele existente.
Pentru desfășurarea activității unitatile de productie sunt dotate cu mijloace fixe
specifice : cuptoare, frământătoare, mașini de modelat, valțuri, site plane, mașini de griș, utilaje
de transport.
Benefi ciind de o experienta de peste 57 ani, SC PANIMON SA – ONESTI ofera clientilor
si consumatorilor o bogata gama sortimentala din categoria produselor de m orarit, panificatie,
patiserie precum si fursecuri. Principala prioritate a companiei este satisfacerea consumatorilor,
oferindu -le produse naturale de foarte buna calitate. Astfel, specialistii de la PANIMON acorda o
mare atentie intregului proces de obtinere a produselor. Achizitionarea materiilor prime se face
cu o deosebita grija, produsele cerealiere f iind testate in laboratoarele proprii.
Moara este dotata cu tehnologie elvetiana BUHLER, ceea ce oferta vizualizarea
computerizata a intregului proces tehnologic, avand totodata un randament sporit si posibilitatea
de obtinere a mai multor tipuri de faina cu indici calitativi ridicati. Activitatea de baza, cea de
obtinere a produselor de morarit, a dobandit noi dimensiuni si perspective in conditiile

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

7
retehnologizarii capacitatilor de morarit cu echipamente moderna in anul 2000, capacitatea de
productie de macinis ajungand la 200 tone/zi.
Aria pietei de desfacere se intinde pe intreg teritoriul tarii pentru produsele de morarit si
fursecuri. Pentru celelalte produse piata de desfacere fiind preponderent locala. Astfel,
desfacerea produselor de panificatie, patiserie si cofetarie se realizeaza prin intermediul retelei
proprii de magazine, ce cuprind un numar de 15 de locatii situate in Onesti si in celelalte orase de
pe Valea Trotusului.
Pentru obtinerea produselor si specialitatilor de panificatie, SC PANIM ON SA detine
cele mai multe brutarii dotate cu cuptoare pe vatra in orasele: Onesti, Slanic Moldova, Targu –
Ocna, Comanesti, Moinesti, cu o capacitate totala de 200 tone.
In ceea ce priveste game de produse de panificatie, aceasta cunoaste o tendinta contin ua
de diversificare, tendinta aflata in deplina concordanta cu cerintele pietei. Dispunand de
tehnologie performanta si un personal specializat, compania ofera produse de cea mai inalta
calitate.
Structura organizatorică a societății PANIMON este cea aprobată de conducerea
societății și este în conformitate cu statutul întocmit la constituire. Societatea are 12 unități
productive care sunt organizate în ateliere și secții. Pe platforma din Onești unde se află și sediul
social sunt și unitățile funcționale: ateliere mecanice, depozitele, rezervorul de apă, centrala
termică, birourile societății și alte compartimente administrative.
Activitatea de marketing a S.C. PANIMON S.A. este sprijinita pe cei patru piloni
fundamentali ai marketingului: produs, pret, plasament si promovare. Politica de promovare a
firmei reunind intr -o viziune unitara cele patru elemente ce au drept finalitate atingerea
obiectivelor propuse la nivelul conducerii firmei. In cond itiile actuale in care actioneaza agentii
economici din tara noastra, cand concurenta cu produsele si serviciile provenite din exterior, ca si
cea dintre bunurile indigene se manifesta cu intensitate, integrarea si subordonarea activitatii
firmei noilor o rientari de marketing se impun cu necesitate. Evolutia pietei produselor de morarit
si panificatie pe care S.C. PANIMON S.A. actioneaza, urmareste toate modificarile intervenite la
nivelul mecanismelor economiei de piata, conjunctura in care se afla econom ia in aceste
momente, impunand din partea firmei alinierea politicii ei cu a celorlalti competitori (avand
caracteristicile unei piete oligopoliste).
S.C. PANIMON S.A. in anul 2014 a reportat o cifra de afaceri de 30.296.054 lei .
Vanzarile din anul 2015 a u inregistrat o crestere de 7,18% astfel cifra de afaceri a ajuns la
valoarea de 32.472.522 lei, prin cresterea vanzarii de faina pe plan national si a produselor de
panificatie pe plan local.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

8
Moara de aur este noul concept sub care compania PANIMON One sti isi promoveaza
si comarcializeaza intreaga gama de produse. Acestea sunt promovate intens prin campanii de
reclama difuzate pe principalele suporturi de comunicare. De asemenea, pentru a oferi avantaje
in plus distribuitorilor si comerciantilor, produs ele sunt sustinute prin materiale promotionale la
punctele de vanzare, publicitate outdoor, concursuri, sampling -uri si oferte promotionale
frecvente.
Adaptarea la fizionomia si potentialul pietei a acestor produse constituie una din
preocuparile majore al e conducerii intreprinderii, care a reusit sa imprime activitatii un caracter
dinamic si eficient.
Prezentarea ofertei de produse
SC PANIMON SA are in portofoliu o gama larga de produse de morarit si panificatie
comercializate sub marca umbrela Moara de a ur. Gama de produse de morarit se divide in doua
categorii:
a. produse de morarit vrac (sac de 25 kg , 50 kg sau cisterna) pentru consumul industrial ;
b. produse de morarit preambalate ( pungi hartie 5 kg, 1 kg, 0.5 kg) ;
Produsele de morarit vrac – profesionale sunt destinate producatorilor din industria de
panificatie iar produsele de morarit preambalate sunt destinate consumurilor colective sau
consumatorilor casnici.
Pe segmentul de produse de morarit vrac, profesionale (faina de panificatie, faina grifica,
faina pentru specialitati de panificatie ) fainurile sunt comercializate in saci de hartie
personalizati, la 25 kg sau 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac, direct in
cisterna, la solicitarea clientilor.
Calitatea fainurilor este determinata si de calitatea ambalajului. „ Ambalajul este destinat
să asigure protecția și integritatea produsului pe parcusul circuitului tehnic de la producător la
consumator, ajutând la manipularea,transportul, depozitarea și consumul produsului. ”1
Faina comercializata in saci de hartie sau la c isterna are un rol esential in procesul de
fabricatie a produselor si specialitatilor de panificatie fapt pentru care specialistii in morarit din
cadrul SC PANIMON SA acorda o atentie deosebita fiecarei etape a procesului tehnologic, din
momentul reception arii materiei prime pana la obtinerea produsului final. Selectarea graului de
cea mai buna calitate se face cu strictete iar procesul de macinare este supravegheat in
permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de pro ductie in

1 Emilia Pascu, “Mărfuri alimentare și siguranță consumatorului”, Editura Universitară, București, 2009

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

9
vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate nece sari pentru obtinerea
acestor fainuri.
Sortimentele de faina vrac produse si comercializate de SC PANIMON SA sunt:
DENUMIRE Gramaj
Faina grifica 50 kg
Faina de grau a lba superioara 000 25kg;50 kg
Faina de grau alba 480 50 kg
Faina de grau alba 550 50 kg
Faina de grau alba 650 50 kg
Faina de grau graham 50 kg
Faina de grau neagra 1350 50 kg
Faina de grau semialba 800 50 kg
Faina de grau semialba 900 50 kg
Gris de grau 50 kg
Tarate de grau 25 kg

Sortimentele de produse de morarit preambalat co ntin articole amb alate in pungi de hartie
la 5 kg, 1 kg si 0.5 kg precum si ambalaj din folie polipropilena.

Cod
intern DENUMIRE
PRODUS UM Cod ean Baxare Imagine
31968092 FAINA 000,
SAC 25KG KG 5941217002973 1 sac

33948357 FAINA650
SAC, 50KG KG 5941217200027 1 sac

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

10
Articolele din gama produselor de morarit preambalat sunt prezentate in tabelul urmator:
Cod
intern DENUMIRE
PRODUS UM Cod ean baxare Imagin e
54820865 ARPACAS 1kg KG 5941217001402 10 buc

32718264 FAINA 000, 1 kg KG 5941217000016 10 buc

39697743 FAINA 650 , 1KG KG 5941217000023 10 buc

64034374 FAINA PIZZA 5
kg KG 5941217002102 1
punga

47561857 GRIS , 500G KG 5941217000030 10 buc

Societatea pune la dispozitia clientilor sai o gamă diversificată de produse de panificatie
patiserie. Din grupa de panific ație – patiserie, ponderea principală este deținută de pâinea albă de
gramaj redus, respectiv peste 60% din totalul produselor de panificație.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

11
Panificatie : paine si specialitati
Produsele de panificatie – patiserie obtinute de SC PANIMON SA beneficiaza nu numai
de materii prime de calitate ci si de aportul brutarilor, calificati in domeniu, pregatiti sa ofere
produse pe masura exigentelor consumatorilor.
Datorita cerintelor consumatorilor societatea noastra s -a adaptat pietei si produce
urmatoarele su bgrupe de panificatie – patiserie:
 grupa produselor de consum : painea alba de 300 gr. si 400 gr., painea cu cartofi 700 g
si 1 kg, painea intermediara 400 g, in aceasta grupa se gasesc atat produse ambalate in
pungi de polipropilena cat si produse neambal ata;
 grupa produselor din faina neagra : paine neagra 300 g, painea graham 300 g, painea
cu tarate 300 g, painea cu secara 300 g,
 grupa specialitatilor de panificatie : painea la tava 500 g, painea impletita 400, bagheta
300, chifle cu susan 360 g,
 grupa co zonaci : cozonac cu nuca 400 g, cozonac cu rahat 400 g, cozonac cu cacao 400
g, cozonac cu nuca si stafide 400 g;
 grupa produselor de patiserie : placinte cu branza dulce sau sarata, placinte cu mere,
pandispan, foetaje cu rahat, branza, susan, covrigi simpl i, covrigei vanilati, gogosi
simple, cu finetti.
In toate subgrupele se gasesc atat produse neambalate cat si produse ambalata in pungi
de polipropilena.
GRUPA : PAINE ALBA (CONSUM MARE )
Painea alba Moara de Aur este painea care nu lipseste de pe masa onestenilor.
Ea este preferata de consumatori datorita aspectului si gustului traditional.
Paine alba
Greutate: 300 gr, 400 gr.
Produs ambalat;
Cod de bare:
300 gr/594121700112
400 gr/594121700113
GRUPA: PAINE PENTRU UN STIL DE VIATA SANATOS
Produsel e din aceasta gama aduc un aport nutritive prin ingredientele specific,
cu beneficii asupra sanatatii – fibre alimentare, vitamine si minerale .

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

12

Paine alba cu cartofi
Greutate : 700 gr, 800 gr
Paine ambalata
Cod de bare: 5941217 00114
Specialitate mediteraneana cu ulei de
masline
Greutate : 300 gr
Paine calda neambalata sau ambalata
Cod de bare: 5941217 00115
Paine secuiasca
Greutate: 500 gr
Produs calda neambalata sau ambalata
Cod de bare: 5941217 00116

Paine rustic
Greutate : 400 gr, 700 gr
Produs cald neambalat
Cod de bare:
400 gr: 594121700117
700 gr: 594121700118
Bagheta
Greutate : 300 gr
Paine calda neambalata sau ambalata
Cod de bare: 5941217 00119
GRUPA : PAINE CU FAINA NEAGRA SAU SAU FAINA INTEGRALA
Consumul de paine cu faina neagra , faina integrala sau faina cu secara aduce
urmatorele beneficii: previne afectiunile colonului; scade nivelul de radicali
liberi; este o sursa de antioxidanti; incetineste procesul de satietate datorita

Paine cu faina neagra
Greutate: 300 gr
Paine calda neambalata sau ambalata

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

13
Cod de bare : 5941217
Paine cu faina neagra si ulei de masline
Greutate : 300 gr
Produs ambalat
Cod de bare : 5941217 00120
Paine radacina
Greutate : 400 gr
Produs cald neambalat
Cod de bare: 5941217 00121
Paine hipoglucidica
Greutate : 300gr
Paine ambalata
Cod de bare: 5941217 00122

GRU PA PAINE DIETETICA:
In aceasta categorie intra painea c u tarate, painea cu faina graham, painea alba
fara sare. Consumul painii dietetice este in crestere datorita beneficiilor aduse
sanatatii.
Paine cu tarate
Greutate: 300 gr
Produs ambalat
Cod de bare : 5941217 00123
Paine cu faina graham
Greutate: 300 gr
Produs ambalat
Cod de bare : 5941217 00124
Paine alba fara sare
Greutate: 300 gr
Produs neambalat

GRUPA SPECIALITATI DE PANIFICATIE
Aceasta grupa de produse se realizeaza din fitile de aluat impletite sub diferite
forme . Aportul de ulei de floarea so arelui, lapte si zahar, imbogateste valoarea

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

14
nutritiva.
Paine impletita cu susan
Greutate : 500 gr
Paine ambalata
Cod de bare: 5941217 00125
Paine floare cu mac si susan
Greutate : 300 gr
Produs cald neambalat
Japoneze
Greutate : 200 gr
Produs cald neambalat
Paine toast
Greutate : 500 gr
Paine ambalata
Cod de bare: 5941217 00126

In teorie si in practica , mixul de marketing are patru elemente pricipale: Produs, Pret,
Plasare Pro movare. Cei 4P sunt variabilele cheie prin care societatea poate actiona in vederea
obtinerii unei cote de piata majore.
Prețul reprezintă o variabilă complexă a mixului de marketing, cu ajutorul căreia se pot
stabili obiectivele strategice ale politicii firmei. Prețul este singurul element felxibil al mixului de
marketing care aduce venituri, toate celelalte elemente reprezentand costuri. Spre deosebire de
produs și canalele de distributie, prețul poate fi modificat rapid.
Elementul de bază al prețului il constituie costul. Orice companie dorește să stabilească
un preț care, pe de -o parte, să acopere toate costurile de producție, distribuție, vânzare, iar pe de
altă parte să aducă un profit pe măsura eforturilor și riscurilor asumate.
Firma SC PANIMON SA urmăreste foarte atent costurile cu care operează. Dacă
producerea și vânzarea produsului costă mai mult decât pe concurenți, ea este nevoita să practice
un preț mai mare ceea ce implica o pozitinare deficitara in piata si implicit vanzari mici si profit
mic.
În cadrul S.C. PANIMON SA organizarea activității de stabilire a prețurilor este realizată

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

15
de compartimentul economic prin intermediul analistilor de pret , pe baza datelor obtinute de
directorii de produse . Agenților de vanzari li se permite să negocie ze oferta cu clienții între
anumite limite de preț. In baza analizei costurilor cat si a preturilor concurentilor din piata
conducerea firmei este cea care stabilește obiectivele și politicile de preț, aprobând prețurile
propuse de managerii de la niveluri le ierarhice inferioare sau de agenții de vânzări.
In momentul in care se stabilesc prețurile, managerii firmeiv tin seama de modul în care
consumatorii percep aceste prețuri și de influența pe care o exercită percepțiile respective asupra
comportamentului de cumpărare. Deciziile legate de preț trebuie să fie orientate spre nevoile
consumator ilor.
Un factor extern care are o puternica influență in deciziile referitoare la stabilirea
prețurilor este oferta de preț a concurenților. In urma studiului pietei di n punct de vedere al
prețurile și ofertele concurenților firma are un punct de plecare în stabilirea propriilor prețuri.
Pentru a afla informații referitoare la ofertele concurentilor S.C. PANIMON SA are
colaborare cu o firma specializate, PROFESSIONAL ME DIA. Această firmă efectuează pentru
societatea PANIMON : cercetări, sondaje, studii de piață pentru a putea analiza evoluția cererii de
produse de morărit și panificație , calcularea cotelor de piata cât și pentru a cunoaște notorietatea
marcii S.C. PANIMON SA. pe piața.
Compania cand stabileste preturile ia în considerare și condițiile economice, având în
vedere că România trece printr -o perioadă de post criză economică. Factorii economici precum
inflația, rata dobânzii influențează deciziile de preț prin a ceea că ei produc efecte asupra mărimii
costurilor de producție și a modului în care consumatorii percep valoarea și prețul produsului.
De asemenea firma ia in considerare și aspectele sociale.
Prețurile ofertate de societate nu se apropie nici de pragul minim nici de pragul maxim
pentru ca se doreste obține rea profit ului si atragerea cumparatori lor. Pozitionarea preturilor este
echlibrata pentru a se obtine un rulaj cat mai mare al produselor si o cota stabila de profit.
In ceea ce priveste grafica amba lajelor de panificatie aceasta se realizeaza cu firme
specializate care se documenteaza cu privire la tendintele pi etei in ceea ce priveste grafica din
domeniu. Se poate observa ca SC PANIMON SA foloseste culori “calde” la ambalajele de
panificatie precum si sigla si marca Moara de Aur. “ În designul și estetică ambalajelor se ține
seamă de faptul că la impactul cu consumatori se formează un complex sensorial care va
determina o atitudine de aprobare sau de respingere din partea fiecărui individ, în funcție de

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

16
simțul său estetic, de efectul emoțional declanșat în actul cumpărării și în consum. ”2
I.2 Mediul intern S.C PANIMON S.A
Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din totalitatea elementelor ce asigură
realizarea obiectivului de activitate al acesteia. Acesta intră în acțiune nu ca o sumă aritmetică ci
ca un ansamblu în care componentele conlucrează, condiționăndu -se reciproc, potențându -se sau
anihilându -se una pe cealaltă după caz. Rezultă deci că mediul intern are deopotrivă un conținut
static și unul dinamic. In ultima instanta , mediul intern se identifica cu firma insasi,definite ca
agent economic in cadrul caruia are loc combinatia factorilor de productie in scopul producerii
de bunuri si servicii.
Cu alte cuvinte, mediul intern este constituit din elemente care expr ima fizic resursele de
care dispune intreprinderea.
TERENUL
Putem afirma că societatea este situată la intratrea în ”Onești ceea ce îi permite
aprovizionarea eficientă și ”în timp rapid a clienților săi, cât și propria sa ”aprovizionare de
furnizori. ”

CLĂDIRILE
Clădirea în care se află birourile ”societății a fost pr ealuată în 1976 de la Consiliul Popular,
extinsă și modernizată în 1997. Societatea are 12 unități productive care sunt organizate în
ateliere și secții. ”Pe lângă acestea dispune și de unități funcționale „dintre care: ateliere mecanice,
depozite, ”centrală termică, birourile societății și alte compartimente ”administrative. Cele două
unități de morărit fac parte din atelierul de morărit al firmei.
Prin amenajare și modernizări, precum și întreținerea continuă a sediului, firma ”răspunde
condițiilor igienico -sanitare ”impuse ”de natura produselor fabricate și comercializate.
S.C PANIMON S.A dispune de resurse materiale proprii ”pentru a -și desfășura activitatea
fără să fie nevoită ”să apeleze la intermediari, respectiv ”închirieri de depozite ”sau mijloace de
transp ort.

ECHIPAMENTELE ”
Pentru desfășurarea activității, unitatea este alcătuită cu mijloace fixe specifice: ”cuptoare,
frământătoare, mașini de modelat, ”valțuri, site plane, ”mașini de gris, utilaje de transport. ”

2 Elena Paraian, Emilia Pascu, “Designul și estetica mărfurilor”, Editura Universitară, București, 2010

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

17
Moara este complet automatizată cu vizualiz are computerizată ”a întregului proces
tehnologic, având ”un randament sporit și posibilitatea obținerii mai multor ”tipuri de făină cu
indici calitativi ridicați. ”Pentru obținerea produselor și specialităților ”de panificație Panimon
deține brutării dotate cu cele mai bune ”cuptoare pe vatră, acestea având o capacitate totală ”de
200 tone.
Firma a început modernizarea ”sectorului de transporturi prin ”achiziționarea unor mijloace
moderne și cu o capacitate ”mai mică decât cele deținute în ”prezent, deoarece este ne voie de o
mai mare mobilitate și adaptare la cerințele pieței. ”Astfel, dotările asigură ”condiții igienico –
sanitare corespunzătoare normelor actuale. ”

PERSONALUL ”
Resursele umane sunt deosebit de importante, ”ele fiind factorul activ și determinant al
potențialului firmei ”și are o influență directă în eficientizarea ”activității în atingerea ”obiectivelor
propuse. ”
”S.C PANIMON S.A are în prezent 564 de angajați, ”cu o medie ”de vârstă de 35 ani,
stucturați în ”funcție de studiile dobândite astfel: ”
”O altă clasificare a salariaților firmei Panimon ”este realizată în funcție de ”calificarea
fiecăruia: ”
-”personal tesa: 97 salariați; ”
– ”personal calificat în domeniu: 262 salariați; ”
– ”personal necalificat ”în domeniu: 205 salariați. ”
”Personalul reprezintă resursele umane ale firmei și constituie factorul activ și determinant
al potențialului firmei. ”
”S.C PANIMON S.A ca și orice altă organizație ”trebuie să acorde o atenție sporită
pregătirii personalului. Formarea personalului este un proces ”ce este const ituit din învățarea de
către tinerii angajați a unor noi conștiințe și abilități, iar perfecționarea constă în consolidarea și
actualizarea cunoștințelor ”deja însușite, precum și căpătarea de ”noi abilități în funcție de
cerințele tehnologiei. ”Dacă manageru l firmei este conștient de importanța acestor procese și va fi
capabil să ”motiveze ”personalul și să îi convingă că perfecționarea ”reprezintă un beneficiu și
pentru ei,va crește ”considerabil loialitatea salariaților față de organizație. ”În urma proceselor d e
dezvoltare a angajaților de la toate nivelele ierarhice ”va spori calitatea totală și prin urmare și
performanța societății, dar și satisfacția clienților. ””
”Societatea comercială Panimon ocupă poziția 17 ca număr de angajați față de celelalte
firme din sectorul morărit și panificație.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

18
MISIUNE S.C PANIMON S.A
Sa oferim consumatorilor o alimentație sănătoasa prin produse de marca si de cea mai
buna calitate, echilibrate nutrițional.
Sa inovam si investim permanent pentru a aduce plusva loare in viata consumatorilor
noștri si pentru a ne păstra poziția de lider in sectorul morărit -panificație din România.

VIZIUNE S.C PANIMON S.A
Prin calitate, inovare si profesionalism vom pastra increderea consumatorilor nostri in
produsele marca MOARA DE AUR si vom deveni unul dintre cei mai importanti producatori
din domeniul morarit -panificatie din ROMANIA.

VALORILE S.C PANIMON S.A

 Leadership – prezență activă pe piața locală și națională a produselor de morărit –
panificație;
 Inovare, tehnologi i performante si strategii adaptate evoluțiilor pieței pentru o
dezvoltare durabila;
 Responsabilitate privind sănătatea consumatorilor, materializată printr -o ofertă de
produse de cea mai buna calitate,echilibrate nutrițional si fabricate în condiții de siguranță
alimentară cu respectarea normelor europene în domeniu;
 Respect fata de oameni,comunitati si mediu;
 Parteneriate durabile bazate pe încredere,profesionalism si calitate;
 Păstrarea tradiției românești (ca tip de consum, aromă, tehnologie de fabricație)
armonios împletită cu evoluția obiceiurilor în condițiile integrării/globalizării și a
particularităților regionale;
 Spirit de echipa si mândria apartenenței la „familia” PANIMON
Structura organizatorica a S.C. PANIMON SA. ONESTI este de tip departamental care
asigura reducerea numarului de niveluri ierarhice si imbunatatirea relatiilor organizatorice dintre
componentele structurale, cuprinzand urmatoarele departamente:
1. Departament MANAGEMENT -RESURSE UMANE, JURIDIC, ADMINISTRATIV,
PAZA – P.S.I., PROTECTIA MUNCII
– compartimente:
– Management – Resurse Umane ;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

19
– Oficiul Juridic ;
– Control Financiar Intern ;
– Administrativ si Deservire Generala ;
– Paza si PSI ;
– Protectie Civila si Protectia Muncii ;
– Asigurarea Calitatii CTC -Laborator .
2. Departament TEHNIC -TEHNOLOGI C, INVESTITII, DESFACERE -COMERT
– compartimente:
– Marketing, Vanzari, Comert Propriu ;
– Desfacere ;
– Productie, Mecano -Energetic, Metrologie ;
– Intretinere, Reparatii, Asigurare Utilitati ;
– Centru Profit Brutarie -Baza ;
– Centru Profit Brutarie Tg Ocna ;
– Centru Profit Patiser ie- Zaharoase ;
– Centru Costuri Transporturi .
3. Departament ECONOMIC
– compartimente:
– Oficiul de Calcul ;
– Financiar Contabilitate ;
– Bugete ;
– Decontari si Recuperari Debite .
4. Departamentul COMERCIAL
– compartimente:
– Aprovizionare ;
– Comercial .
Fiecare departament este condus de un director, subordonat nemijlocit directorului
general.
Activitatea economico -financiara desfasurata in anul 2016 este prezentata sintetic in
situatiile financiare anuale, incheiate la 31.12.2016, concretizate in:
Bilant ;
Contul de profit si pierdere ;
Situatia modificarii capitalului propriu ;
Situatia fluxurilor de numerar ;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

20
Note explicative la situatiile financiare anuale.
Realizarile din anul 2016 fata de Bugetul de venituri si cheltuieli si fata de realizarile
din anul 2016 sunt prezentate in tab elul alaturat :

Din analiza contului de profit si pierdere , rezulta o crestere a cifrei de afaceri in anul
2016 cu 2.176.468 l ei , fata de anul 2015 , datorata cresterii , in principal , a valorii produselor
finite vandute de morarit cu 3.312.319 lei , de la 16.219.760 lei, in anul 2015 , la 19.532.079 lei
in anul 2016 ; veniturile din vanzarea produselor finite de panificatie au crescut in anul 2016 cu
346.173 lei , de la 2.550.289 lei, in anul 2015, la 2.896.462lei , in anul 2016.
Desi veniturile si cheltuielile totale au crescut fata de anul 2015 , datorita cresterii
cheltuielilor de exploatare mai mult cu 351.887 le i fata de veniturile din exploatare si datorita
obtinerii unui plus de profit de 297.050 lei din cheltuielile financiare , profitul brut pe anul 2016
s-a diminuat numai c u 54.837 lei fata de anul 2015.
La sfarsitul anului 2016, s -a inregistrat un prof it brut in valoare de 241.558 lei , la care s –
a calculat un impozit pe profit in valoare de 31.223 lei , ramanand astfel un profit net in valoare
de 210.335 lei . Denumirea indicatorului BVC
2015 Realizari
31.12.2016 Realizari
31.12.2015 Diferente
2016 -2015
CIFRA DE AFACERI 30.800.000 32.472.522 30.296.054 +2.176.468
Venituri din exploatare 40.000.000 41.155.104 39.419.788 + 1.735.316
Cheltuieli de exploatare 38.440.000 40.280.683 38.193.480 + 2.087.203
PROFIT/PIERDERE 1.560.000 874.421 1.226.308 – 351.887
Venituri financ iare 128.346 274.368 – 146.022
Cheltuieli financiare 1.200.000 761.209 1.204.281 – 443.072
PROFIT/PIERDERE – 1.200 .000 -632.863 -929.913 – 297.050
Venituri exceptionale – – – –
Cheltuieli exceptionale – – – –
PROFIT/PIERDERE – – – –
VENITURI TOTALE 40.000.000 41.283.450 39.694.156 + 1.589.294
CHELTUIELI TOTALE 39.640.000 41.041.892 39.397.761 + 1.644.131
PROFI T BRUT 360.000 241.558 296.395 – 54.837
IMPOZIT 60.000 31.223 39.893 – 8.670
PROFIT NET 300.000 210.335 256.502 – 46.167

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

21
Productia de paine , alte produse de panificatie , patiserie si fursecuri a scazut cu 10,1 %,
de la 1.760,97 tone in anul 2015 , la 1.581,59 tone in anul 2016 , iar scaderea valorica a
veniturilor din vanzarea acestora este de 11,95 % in anul 2016 fata de anul 2015.
La grupa de produse finite de morarit vrac, pe total, în anul 2016 față de anul 2015, s -a
înregistrat o creștere cantitativă de 1.711,15 tone (cu 10,51% mai mult față de perioada
precedentă) și o creștere valorică de 2.377.969 lei (cu 15,65% mai mare față de perioada
precedentă).

Specificatii 2015 2016 Diferente
Grau achiz itionat
(tone) 28.810 27.921 – 889
Grau procesat 29.051 28.165 – 886
Pretde achizitie grau
(lei/kg) 0,460 0,5891 + 0,1291

Produse livrate
(tone) 29.562 28.503 – 1.059
– fainuri vrac 26.092 24.812 – 1.280
– fainuri ambalate 1.691 2.114 + 423
– produse de
panificatie 1.779 1.577 – 202

Specificatii 2015 2016 Diferente %
Preturi medii de
livrare(lei/kg)
Faina alba 650 vrac % 0,79 1,03 + 0,24 / 130,37
Faina alba 480 vrac % 0,94 0,96 + 0,02 / 102,13
Tarate % 0,33 0,46 + 0,13 / 139,40
Produse panificatie % 2,84 3,91 + 1,07 /137,68

Creantele neincasate existente in sold la 31.12.2016 insumeaza suma de 5.365.527 lei ,
ponderea cea mai mare ( 74,22% ) fiind reprezentata de clientii interni pentru produse de mo rarit
( 3.982.354 lei.)

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

22
Datoria fata de furnizori la 31 decembrie 2016 era de 1.963.956 lei, in crestere cu
556.549 lei , fata anul 2015, toti furnizorii aflandu -se in termenul de plata, neexistand obligatii
restante ; alte datorii , inclusiv cele fisc ale , au scazut fata de anul 2015 cu 336.525 lei datorita
TVA de recuperat la sfarsitul anului 2016.
Situatia stocurilor
La 31.12.2016 stocurile de bunuri materiale totalizeaza = 5.775.912 lei si cuprind
urmatoarele categorii
1. Grau – Moara Ones ti 260.164 lei
2. Materii prime aflate la terti – custodie grau 3.843.641 lei
3. Produse finite de morarit – Moara (faina + tarate:) 423.928 lei
4. Produse finite de morarit – Ambalare 25.594 lei
5. Fainuri in celule 416.437 lei
6. Fainuri aflate in stoc la unitatile de productie 51.036 lei
7. Materii prime secundare 62.964 lei
8. Materiale consumabile pentru productie 19.263 lei
9. Materiale de constructie 13.048 lei
10. Materiale electrice 21.693 lei
11. Materiale sanitare 2.357 lei
12. Alte materiale consumabile 8.933 lei
13. Carburanti 24.367 lei
14. Lubrefianti 7.493 lei
15. Alte materiale pentru ambalat – saci 137.273 lei
16. Piese de schimb – auto 8.797 lei
17. Alte materiale auxiliare 7.393 lei
18. Obiecte de inventar diverse 20.224 lei
19. Echipament de lucru 12.517 lei
20. Echipament de protectie 7.943 lei
21. Produse finite de panificatie 12.816 lei
22. Marfuri in depozit 8.014 lei
23. Marfuri in unitatile cu amanuntul 379.453 lei
24. Ambalaje 564 lei

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

23
CAPITOLUL II
IMPACTUL MACROMEDIULUI DE MARKETING ASUPRA ACTIVITĂȚII DE
MARKETING A FIRMEI S.C PANIMON S.A
Activitatea oricarei firme se afla sub influenta unor factori de mediu, factori ce sunt de
ordin general, iar legatura ce se stabileste între firme si acesti factor i este, de regula, indirecta.
Influenta lor exercitându -se pe termen lung. Ansamblul unor astfel de factori, pe care firma nu -i
poate influenta, dar care actioneaza asupra ei ca si a agentilor economici cu care ea se afla în
contact nemijlocit, formeaza ma cromediul firmei.

II.1 Mediul demografic
Conform recesământului din anul 2016 , România are o populatie de 19.679.306 de
locuitori si este de asteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populatiei ca
urmare a sporu lui natural negativ. Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei
reprezintă, conform recensământului din 2017, 83,6 % din numărul total al populatiei.
Întreprinderea este nevoită să țină cont de dezvoltarea populației, structura pe vârste,
etnie, educație, migrații, creșterea numărului de familii netradiționale, dar și de schimbarea
marketingului de masă la micromarketing.
Un studiu realizat de către firma Panimon a ajuns la concluzia că întreprinderea are
consumatori din mediul rural, dar ș i din mediul urban, cu vârste cuprinse între 20 – 65 de ani la
categoria făinuri, 10 – 55 de ani pentru restul produselor. Produsele „Apetit” sunt consumate în
mare parte de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, iar fursecurile împreună cu
napolitanele de copii și adolescenți, din urmă venind cei cu vârste cuprinse între 35 – 55 de ani.

II.2 Mediul economic
Situatia economica a unei tari influenteaza direct resursele de care dispun clientii si
consumatorii si pe care le utilizeaza pentru cump ararea unui produs sau serviciu. Cele mai
importante variabile economice monitorizate si analizate in vederea fundamentarii unei strategii
de marketing sunt urmatoarele : evolutia economiei, distributia veniturilor, , politica bancara,
evolutia cursului val uta precum si evolutia industriei in care ne desfasuram activitatea.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

24
În ceea ce privește productia de grau in România, datele statistice din ultimii ani, arată că
aceasta este într -o foarte mare măsură dependentă de factori imprevizibili, precum condițiile
climaterice. Există variații foarte mari de productivitate de la un an la altul.
Studiile de economie agrară realizate până în prezent arată că modificările structurale
produse în agricultură după 2000 au dus la atomizarea proprietății private, a tehnologiilor de
cultură și chiar a comerțului cu produse agricole (numărul f ermelor de subzistență, mai mici de 3
hectare reprezintă cca 68 % din total). Acest lucru a determinat constituirea unor filiere
agroalimentare greu de monitorizat, sub aspectul riscurilor la adresa siguranței consumatorilor, la
nivelul cărora implementare a tehnicilor moderne de management al trasabilității sunt dificil de
realizat.
În ultimii 10 ani, din totalul capacitate morărit jumatate au fost retehnologizate cu utilaje
de ultimă generație de la firme ca: Bühler, Ocrim, Golfetto, etc. In acest fel au f ost realizate
consumuri mai mici de utilități pe tona de produs și o productivitate a muncii ridicată. Pe aceste
capacități modernizate se realizează 30 -35 % din producția națională de produse de morărit și
panificație.

II.3 Mediul tehnologic
Principalele aspecte luate in calcul in ceea ce priveste mediul tehnologic sunt:
– crearea premiselor pentru asigurarea materiilor prime cerealiere în cantități și cu indici de
calitate corespunzători cerințelor și destinațiilor industriei de morărit și panificație;
– modernizarea și retehnologizarea industriei de morărit și panificație, în armonie cu
mediul înconjurător și eliminarea factorilor poluanți;
– continuarea investițiilor pentru retehnologizarea capacităților existente, în vederea
creșterii performanțelor tehnice, economice și calitative, care să satisfacă cerințele pieței interne
și să creeze disponibilități pentru export;
– diversificarea gamei sortimentale, după procesarea cerealelor, în vederea reducerii
consumului de pâine prin creșterea cererii pentru alte tipu ri de produse, cum ar fi: cerealele
pentru micul dejun, biscuiți, produsele de patiserie etc.;
– dotarea cu utilaje, echipamente și tehnologii noi, performante, pentru valorificarea
complexă a materiilor prime pentru creșterea productivității muncii și a ran damentelor în
produse finite, reducerea consumurilor energetice și a costurilor de producție, asigurarea
protecției alimentelor, mediului și consumatorilor;
– extinderea folosirii fabricării pâinii din aluaturi refrigerate, prin montarea în spațiile de desfa cere
a unor instalații mici care să rezolve cerințele de consum ale zonei.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

25
II.4 Mediul politic
Ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România este angajată în
implementarea și menținerea unui sistem comun de siguranță a alimentelor. Acesta impl ică
respectarea unor standarde comune de siguranță privind obținerea și comercializarea produselor
alimentare, dar și existența unor proceduri comune de realizare a trasabilității materiilor prime,
auxiliare si a ambalajelor vehiculate la nivelul diverselo r filiere agroalimentare.
Legea nr. 150/2004, definește în contextul problematicii siguranței alimentului, “marfa
alimentară”, ca reprezentând toate substanțele sau produsele prelucrate, parțial prelucrate sau
neprelucrate destinate să fie ingerate de oam eni. Acest termen include și băuturile, gumele de
mestecat și toate substantele, inclusiv apa, aflate intenționat în produsele alimentare în cursul
preparării, fabricării sau altor tratamente. În sensul legislației europene și naționale, unitățile
alimenta re reprezintă toate unitățile publice sau particulare, cu scop lucrativ sau cu activități
legate într -una din etapele de producere, transport sau distribuire da marfuri alimentare.
Principalul organism de legiferare, monitorizare, evaluare și control este Autoritatea
Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentului prin Direcția Generală Siguranța
Alimentului . Conform Raportului de Activitate pentru anul 2008, Direcția Generală Siguranța
Alimentului (D.G.S.A.), are atribuții în: organizarea act ivităților Codex Alimentarius prin
punctul național de contact; asigurarea funcționalității Sistemului Rapid de Alerta la nivel
national și comunicarea cu structura similară a Comisiei Europene .
Principalele limite pe care le introduce legislația româneas că se referă în primul rând la
modul în care se realizează ambalarea, etichetarea și comercializarea făinii de grâu. Acestea sunt
reglementate de Ordinul nr.250/531/83 din 2002 al ministrului agriculturii, alimentației și
pădurilor, al ministrului sănătăți i și familiei și al secretarului de stat al Autorității Naționale
pentru Protecția Consumatorilor pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea, conținutul,
ambalarea, etichetarea și calitatea făinii de grâu destinate comercializării pentru consum uman .
Având în vedere că prețul produselor de morărit și panificație reprezintă un element cu un
profund impact psihologic, domeniul constituit de filiera grâu – făină – pâine reprezintă una
dintre zonele cele mai expuse influențelor politice. Evoluțiile exist ente pe piața grâului din
România au făcut obiectul unei investigații a Consiliului Concurenței, soldată cu un raport
preliminar publicat in anul 20 16.
Conform raportului preliminar al investigației, în sectorul grâului de panificație prețul se
formează li ber pe piață, ca rezultat al interactiunii dintre cerere și ofertă, fără ca statul să
intervină direct în mecanismul de formare a prețurilor. Formarea preturilor pe piața grâului de

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

26
panificație este influențată de situația piețelor internaționale și de cot ațiile înregistrate pe piețele
bursiere externe.
Autoritatea de concurență a sesizat și intervenția indirectă a statului care poate
disponibiliza anumite cantități de grâu din Rezerva de stat, fie pentru împrospătarea stocurilor,
fie pentru acoperirea def icitului de grâu înregistrat pe piață în anumite momente.

II.5 Mediul cultural
Mediul cultural este reprezentat de ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori,
obiceiurile, traditiile, credintele si normele care isi pun amprenta asupra comportam entului
membrilor unei socetati. Acestea influenteaza asteptarile si preferintele consumatorului,
caracteristicile produselor care le sunt oferite, modul de distribuire a lor, continutul si formele de
comunicare ale organi zatiei cu piata.
O parte din cons umatorii cred ca daca pretul unui produs este mai mare acesta are o
calitate buna.
Este necesara cunoastere mediului cultural doarece isi pune amprenta asupra
comportamentului de cumparare si consum.
România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice
distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală ,
Europa de Est și Europa de Sud -Est, dar nu poate fi cu adevărat inc lusă în nici una dintre ele.
In ceea ce priveste comportamentul de consum produse de panificatie calitatea ramane
cel mai important criteriu de alegere a unui produs, clientii sunt preocupati intr -o masura
semnificativ mai mare de pretul produselor achizi tionate. Exista o schimbare de substanta in
comportamentul de cumparare si consum fata de anul anterior impusa de situatia economica
actuala dar si de masurile economice previzionate incepand cu luna septembrie. Consumatorii
prefera intr-o masura semnifica tiv mai mare sa mearga la magazin cu aceeasi frecventa , insa sa
cumpere mai putine produse . Pretul ramane principalul aspect de care respondentii tin cont
atunci cand merg la cumparaturi. Comparativ cu 2016, un numar semnificativ mai mare de
clienti tin co nt de promotii in alegerea unui produs. Preferintele consumatorilor se indreapta in
primul rand spre painea alba de consum iar sortimetele din faina neagra sunt pe locul doi in topul
preferintelor.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

27
II.6 Mediul natural
Mediul natural reprezintă totalita tea condițiilor de relief și influențează localizarea și
distribuția în spațiu a societății. Mediul natural poate influența prin condițiile meteo favorabile
sau nu societății, creșterea prețurilor, iar acest lucru va duce la nemulțumiri în rândul populație i.
Societatea Panimon importă făină și grâu din Franța, Ungaria, Bulgaria și Italia, iar restul
provin din județele vestice și nordice: Arad, Bihor, Timiș, Satu Mare, Baia Mare.
Produsele ce provin din import sunt la un nivel superior din punct de veder e al
compoziției de gluten ( 27 – 30 %)
Philip Kotler este de părere că practicile marketingului trebuie să fie susținute prin:
– „implicarea reală în activitatea de urmărire, analiză, raportare a rezultatelor și
determinare a îmbunătățirii performanțelor;
– evaluarea de ansamblu a performanțelor actuale ale firmelor în raport cu mediul
înconjurător;
– actualizarea permanentă a informațiilor cu privire la legislația în domeniu, programe de
educare a furnizorilor;
– aderare într -o măsură mai mare la valori le marketingului (vânzarea avantajelor nu a
produselor și apărarea valorilor organizației, nu doar a produselor). ”
– Departamentul de marketing al firmei SC Panimon au în vedere criza materiilor prime,
dezvoltarea prețului la energie, gradul de poluare, dar și modificarea rolului statului în protejarea
mediului înconjurător.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

28
CAPITOLUL III
RELAȚII DE CAUZALITATE ÎNTRE VARIABILELE MICROMEDIULUI DE
MARKETING AL FIRMEI ȘI ACTIVITATEA DE MARKETING A ACESTEIA

Prima faza a analizei situatiei firmei consta in studierea micromediului si macromediului
acesteia deoarece definirea obiectivelor sunt legate de restrictiile mediului inconjurator, de
limitele economice ale societatii, de oportunitatile si riscurile pe care si le poate asuma
intreprinderea.
MICROMEDIUL este constituit din acei factori externi care afecteaza in mod direct
capacitatea intreprinderii de a -si indeplini obiectivele si asupra carora poate exercita o anumita
influenta. Schimbarile care apar in micromediu genereaza efecte pe termen s curt si lung asupra
intreprinderii.
Principalele forte ale micromediului cu care se confrunta intreprinderea sunt: furnizorii,
clienții, concurenții, intermediarii și categorii de public.

III.1 Furnizorii
Sunt firme și persoane fizice care asigură resurse le necesare societății în vederea
îndeplinirii misiunii sale, în baza unor relații de vânzare -cumpărare.
In selectia furnizorilor, SC PANIMON SA are in vedere un ansamblu de criterii:
 Standardele de calitate, nivelul tehnologiei si al serviciilor asociate produsului;
 Nivelul pretului, reducerile de pret acordate pentru cantitate ;
 Conditiile de plata oferite;
 Termenele si punctualitatea livrarilor;
Principalii furnizori, pe categorii de produse sunt:
– Grau: CARGILL SRL BUCURESTI, PRUTUL SRL GALATI, FASTAGR I SRL
SECUIENI;
– Materii prime: BOAMA IMPEX SRL BACAU, PURATOS PROD SRL BUCURESTI,
EUROCAS TEHICAALIMENTARA LUGOJ, SALINA TG OCNA, AGRANA ROMAN ;
– Materiale: ROMPRIX BACAU,
Ambalaje: IDEL BULGARIA, ECOPACK GHIMBAV, LURATEC BACAU, COSEPT
BACAU, DMF FOCSANI, PR OPAC BRASOV.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

29
III.2 CLIENȚII
Principalele piețe de desfacere sunt:
 Segmentul distributie prin reteau locala de magazine PANIMON
 Segmentul distributie prin reteaua locala de supermarketuri
 Segmentul distributie nationale
“Clienții alcătuiesc cercul firme lor, instituțiilor și al persoanelor individuale cărora le
sunt adresate bunurile sau serviciile întreprinderii. Reprezentând cea mai importantă componentă
a micromediului întreprinderii, clienții ocupa un loc central în tematica studiilor de marketing,
acestea fiind axate pe cunoașterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare și de
consum ”3
Reprezentand cea mai importanta componenta a micromediului, clientii ocupa un loc
central in tematica studiilor de marketing, acestea sunt axate pe cunoast erea nevoilor, a cererii, a
comportamentului de cumparare si consum. Abraham Maslow ierarhizeaza nevoile umane in
functie de prioritatea lor in cinci categorii, astfel :

In functie de statutul lor clientii PANIMON se pot grupa astfel: consumatori casnici ,
utilizatori industriali, intreprinderi distribuitoare, retail, etc.
SC PANIMON SA a încheiat contracte cu numerosi clienti care acopera toate gamele de
produse pe care le comercializeza societatea cat si segmente diferite de vanzare : retail,
distribui tori, mici comercianti . “Din multitudinea relațiilor întreprinderii cu mediul său extern se
detașează, prin amploarea și complexitatea lor, relațiile de piață. Ele au drept obiect vânzarea –
cumpararea de mărfuri și servicii,împrumutul de capital și angajar ea forței de muncă.”4

3 Emilia Pascu, Ion Ionescu, Andreia Vasile, “M anagementul relațiilor cu clienții”, Editura Universitară,
București, 2012
4 Virgil Adascalitei, Carmen Bălan, Ștefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu, Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu,
“Marketing”, Editura Uranus, București, 2003

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

30
„În general o firmă poate răspunde cererilor clienților, oferindu -le acestora ceea ce
solocita, ceea ce le trebuie sau ceea ce le este cu adevărat necesar. Fiecare situație implică un
studiu mai aprofundat al pieței care va avea ca re zultat creșterea discernământului
cumpărătorilor. Trebuie venit în întâmpinarea nevoilor reale ale consumatorilor într -un mod mai
eficient decât concurența. ”5
Compartimentul marketing din cadrul SC PANIMON SA periodic realizeaza studii de
piata care au obi ectiv principal comportamentul consumatorilor si implicit nevoile reale ale
acestora.
In cadrul societatii PANIMON SA, in relatiile comerciale cu clientii se respecta procedurile
standard de livrare si implicit etica in afaceri. “ Etica poate fi definită di ntr o perspectivă largă ca
fiind un set de principii sau valori morale. Nevoia de etică decurge din necesitatea ca o societate
să funcționeze de manieră ordonată iar cele mai reprezentative valori morale curente să fie
încorporate în legi. ”6
In cadrul SC PANIMON SA se identifica mai multe tipuri de clienti pentru fiecare gama
de produse :
1. Tipuri de consumatori pentru categoria prod use de morarit :
– direct (consumatorul individual ) ;
– comerciant (en -gross si en -detail) ;
– intreprinzator (proprietar de brutarii, patiserii, laboratoare de co fetarii, producatorii de paste ) ;
– supermarket -uri ;
2. Pentru categoria de produse de panificatie si patiserie :
– direct (consumatorii individuali) ;
– comercianti (en-gross si en detai)l;
– supermarket -uri ;
3. Pentru categoria de fursecuri :
– direct (consumatori individuali )
– consumatorii colectivi (cantine, crese, spitale, case de copii)
– comercianti
– supermarket -uri

5 Emilia Pascu, “Aspecte teoretice privind îmbunătățirea relațiilor cu clienții”, Editura Universitară, București, 2015
6 Claudia Ionescu, “Managementul si auditul performantei pentru sectorul public si mediul de afaceri”,Editura Pro
Universitaria,2011

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

31
III.3 Concurenții
În domeniul comercializării produselor de morarit, panificatie, pati serie si cofetarie în
România există un sector bine conturat și destul de puternic. Existența și dezvoltarea micilor
producatori, care dovedesc o mare adaptabilitate la cerințele pieței, conduce implicit la reducerea
cotei de piață a SC PANIMON SA
Pornind de la aceste considerente, este absolut necesara cunoașterea cât mai profundă a
concurenței, în ceea ce privește politica în domeniul calității produselor, preturilor practicate,
volumul vânzărilor, sortimente de produse.
 Segmentul distributie prin reteau locala de magazine PANIMON
Pe acest segment de vanzare concurentii sunt formati din magazinele de cartier cat si de
supermarketuri. Sectorul concurentilor de panificatie este dominat de SC INTERAGRO SRL
SACEFI, LGR, DAIZO, SUPERPANLUX, PRODUCATOR HELEGIU, PRODUCATOR
COVASNA, PRODUCATOR DUMBRAVA, LIZPAN.
 Segmentul distributie prin retele locale de supermarketuri
Prin retelele nationale si locale concurentii sunt aproape aceeasi pe urmatoarele grupe de
produse:
 Morarit: DOBROGEA, BANEASA, TITAN, BOROMIR, GAL MONA, GRANIA;
 Fursecuri: SENIC, MILEVI, DOI PITICI, FANYON, NATURAL, VELPITAR,
DOBROGEA, PIA, BOROMIR
 Panificatie: SACEFI, EURONIC, LEASING GRUP, SUPERPANLUX, PANIFICATIE
ROMAN, BOROMIR
 Segmentul distributie nationala
Piata nationala a produselor de morari t este dominata de liderii de piata: DOBROGEA,
TITAN, PAMBAC, BANEASA, VELPITAR, BOROMIR. La nivel regional sunt prezenti
producatori cu capacitati mai mici de morarit dar care se impun prin preturi scazute.
Distributia nationala a produselor de morarit p reambalat si fursecuri se realizeaza prin
retele de supermarketuri unde concurenta este acerba si este dominate de liderii de piata.

III.4 Intermediarii
Intermediarii sunt reprezentanti de organizatiile implicate in distributia, vanzarea si
promovarea pro duselor unei intreprinderi. Se recurge la serviciile intermediarilor in cazul in care
acestia realizeaza activitatile de distributie in mod mai eficace si mai eficient decat producatorul.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

32
Atat pe plan local cat si national vanzarea produselor (panificatie, morarit vrac si
ambalat, fursecuri, cozonaci se realizeza prin reteaua proprie de distributie cat si prin retele de
supermarketuri, distribuitori sau revanzatori – firme comerciale.

III.5 Categorii de public
Reprezintă un element al micromediului doar î n cazul în care pot ajuta la atingerea
scopurilor întreprinderii. Întreprinderea are obligații față de organele financiare, de justiție dar și
vamale.
Organele financiare de stat realizează verificări neașteptate asupra acțiunilor financiare
ale firmelor.
Organele vamale au o conexiune cu firma doar în cazul exporturilor, cu ajutorul agenților
vamali.
Protecția Consumatorului are obligația de a verifica calitatea produselor pentru a stopa
activități neloiale concurenților.
Organele publice sunt: Adminis trația Finanțelor Publice, Banca Română de Dezvoltare,
Banca Comercială Română, Consiliul Județean, Spitalul Municipal Onești, Direcția de Statistică
Bacău, Detașamentul de Pompieri, Camera de Muncă, Poliția Onești, Liceele din municipiul
Onești.
După Phi lip Kotler, mediul de marketing al unei întreprinderi cuprinde diverse categorii
de public. O categorie este acea grupare care are un interes sau care influențează capacitatea
firmei de a -și îndeplini scopurile.
Sunt identificate șapte tipuri de public: 7
– Organisme financiare;
– Organele de stat;
– Mijloace de informare în masă;
– Organele cetățenești;
– Organele publice locale;
– Marele public;
Personalul propriu.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

33
CAPITOLUL IV
RELAȚIILE FIRMEI S.C PANIMON SA CU CLIENȚII ȘI IMPACTULUI ACESTUIA
ASUPRA VÂNZĂR ILOR FIRMEI

IV. 1 Tipuri de relații instituite de firmă în cadrul mediului extern al acesteia
Analiza mediului trebuie să fie punctul de plecare al managementului strategic oricărei
activități managerial deoarece schimbările de mediu (atât interne, cât și externe), pot afecta
capacitatea firmei de a crea și a menține clienți profitabili.
Mediul extern al firmei cunoaște următoarele trei forme de manifestare :
 mediul stabi l;
 mediul instabil;
 mediul turbulent (tabelul nr.1).

Formele de manifestare ale mediului extern

Nr. crt. Formele de manifestare a
mediului extern Caracteristici esențiale
1. Mediul stabil – modificări lente și ușor previzibile ale
compone ntelor mediului;
– conducerea firmei are puține probleme de adaptare
2. Mediul instabil – frecvente modificări ale majorității componentelor
mediului;
– conducerea firmei adoptă o atitudine prospectivă
3. Mediul turbulent – modificări bruște și imprevizi bile ale
componentelor mediului;
– conducerea firmei este pusă în fața unor probleme
dificile de adaptare sau chiar de supraviețuire a
firmei

7 7 Ph. Kotler, Ma nagementul Marketingului, Edit ura Teora SRL , București, 2005

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

34
IV.2 Strategii de management al mediului extern operaționalizate la nivelul firmei S.C
PANIMON S.A
Analiza med iului trebuie să fie punctul de plecare al managementului strategic oricărei
activități managerial deoarece schimbările de mediu (atât interne, cât și externe), pot afecta
capacitatea firmei de a crea și a menține clienți profitabili.

ANALIZA SWOT
Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru
intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu
scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forta dar si puncte de slabiciune, pr ivind starea
unei intreprinderi/organizatii.
Pentru identificarea tuturor aspectelor cu care ne confruntam pe piata analiza SWOT se
va efectua pe cele trei tipuri de distributie :

 DISTRIBUTIE PRIN RETEAUA LOCALA DE MAGAZINE PANIMON
Piata comerciala locala este dominata de de comertul modern realizat prin
supermaketurile Penny, Profi, Billa, Kaufland. Aceasta categorie de comercianti au un model de
business bine pus la punct si se adapteaza tendintelor pietei.
Activitatea de comert se mai desfasoara si prin magazinele de cartier, magazine care detin
o cota mica de piata comparativ cu supermarketurile si prin care se realizeaza comertul
traditional “la tejghea”.
Analiza Swot a distributiei locale prin reteaua de magazine PANIMON se re alizeaza pe
urmatoarele 2 categorii in vederea identificarii cu precizie a punctelor forte sau slabe si implicit a
determinarii obiectivelor strategice:
a) Vanzarea produselor de panificatie, patiserie si cofetarie prin reteau locala de
magazine PANIMON
Piata locala este dominata de urmatorii furnizori: PANIMON, INTERAGROALIMENT,
SACEFI, LGR, DAIZO, SUPERPANLUX, PRODUCATOR HELEGIU, PRODUCATOR
COVASNA, PRODUCATOR DUMBRAVA, LIZPAN.
Principalul concurent pentru SC PANIMON SA este INTERAGROALIMENT prin
oferte cu preturi mai mici si o gama diversificata de alte activitati terte care il ajuta sa investeasca
in ramura de panificatie prin dezvoltarea unor proiecte europene si practicarea unui pret
scazut/kg de paine comparativ cu piata locala. Exemplu: Pret kg paine de consum
INTERAGRO: 2.66 lei, pret kg paine de consum PANIMON: 3.92 lei.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

35
PUNCTE FORTE
– notorietatea firmei SC PANIMON SA pe plan local; societatea este perceputa ca firma
serioasa;
– calitatea buna a produselor apreciata de consumatori;
– certificarea ISO s i HACCP (unii concurenti nu detin aceste acreditari)
– calificare buna a fortei de munca din productie, care are destula experienta pentru a -si
indeplini corespunzator sarcinile de serviciu;
– stabilitate financiara; i n perioada de după privatizare și până în prezent societatea a
obținut mereu rezultate finaciare deosebite bucurându -se de stabilitate financiară ceea ce i -a
permis să beneficieze de finanțare de la bănci de prestigiu;
– comercializarea unei game variate de produse de panificatie, patiserie fata de concurenta;
– oferta include articole cu gramaje diferite in functie de nevoile clientilor;
– flexibilitate si interes fara de parerile clientilor; introducerea in reteaaua de magazine a
Caietului de impresii a clientilor;
– implicare in instruirea personalului din comert prin organizarea cursurilor teoretice si
practice;
– implicarea in activitatea de comert prin promovare si organizare de samplinguri;
– ambalarea produselor de patiserie care in conditiile actuale au un aspect mult mai elegant;
prin procesul de amb alare se respecta normele de igiena, fapt ce infuenteaza pozitv atitudinea
clientilor;
– stabilitate din punct de vedere a fluctuatie personalului (exceptie mag.Premiera);
– existenta unei categorii de clienti care asociaza d enumirea societatii PANIMON cu
„paine buna, paine de calitate”.
PUNCTE SLABE
– existenta unei categorii de clienti care asociaza d enumirea societatii PANIMON cu
„produse scumpe”
– fluctuatia de personal in cadrul magazinului Premiera;
– conflicte intre unitate Patiserie, care insista pe comenzi m ari si vanzatoare care
constientizeaza vanzarea reala; fapt ce genereaza stocuri mari si ulterior retur de marfa; acest
aspect genereaza lipsa de respensabilitate a persoanelor implicate in alcatuirea comezilor
(productia da vina pe vanzatoare iar vanzatoa rele dau vina pe productie);
– costuri mari cu ambalarea produselor de patiserie care nu sunt acoperite prin procesul de
vanzare necesar acoperiri costurilor;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

36
– existenta frigiderelor de cofetarie in doar 3 magazine (Patiserie, Premiera, Piata 1) in
conditiile in care vanzarea pe acest segment de produse este redusa comparativ cu capacitatea de
productie;
– pozitionarea unitatii de productie cofetarie in cadrul unitatii PANIMON constituie un
punct slab deoarece mentalitatea clientilor este axata pe achizitia prod uselor de cofetarie din
unitatile comerciale care au “in spate” laborator de productie (exemple: Laborator Ilie, SC
ALIMON);
– pe segmentul panificatie un punct slab il constituie faptul ca unit atile noastre comerciale
nu au „ in spate” cuptoare care sa deter mine cumpararea de paine calda cu mirosul specific,
conform tendintei de cumparare a acestor produse de baza. Exceptie: magazin Piata 1, magazin
care detine un rulaj mare pe categoria de panificatie. Concurenta din oras detine spatii de vanzare
cu cuptoare “in spate” (Interagroaliment, LGR, LizPan, Daizo, Superpanlux);
– lipsa scannerelor prin care se poate efectua citirea codurilor de bare si monitorizarea
stocurilor precum si verificarea corectitudinii preturilor fapt ce ar determina o incredere a
clientil or fata de firma;
OPORTUNITATI
– amplasarea de vitrine frigorifice pentru produsele de cofetarie in spatiile neutilizate din
magazinele cu potential (Garofita si Brasov), magazine care detin o pozitionare cu trafic pietonal
si sunt frecventate de o categori e de clienti cu venituri peste medie;
– implicarea personalului din alte compartimente in afara de vanzari si marketing in
promovarea produselor, studii de piata (chestionarea potentialilor si actualilor clienti) in baza
activitatiilor din planul de marketin g;
– investitii in spatii de vanzare cu unitate de productie in spate;
– parteneriat cu firme multinationale in vederea ofertarii unor produse combinate (pachet
biscuiti cu cutie Rama);
– obtinerea de fonduri europene
AMENINTARI
– practicarea unor preturi de dumpi ng de catre concurenti prin activitati fiscale ilegale cu
scopul de a elimina alti concurenti de pe piata;
– deschiderea unor noi supermarketuri pe plan local ar determina vanzari scazute datorita
micsorarii numarului de clienti chiar pot duce la inchiderea unor magazine PANIMON
nerentabile;
– tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national;
– deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

37
– criza economica
– productia casnica de paine.
b) Vanzarea produselor alimentare si non alimentare prin reteau locala de magazine
PANIMON
Prin reteaua de magazine PANIMON se realizeza un comert clasic traditional iar
segmentul de clienti este formata din categoria persoanelor in varsta de 50 – 60 ani si chiar peste
aceasta varsta. Comp ortamentul de consum se axeaza pe achizitia produselor de baza, in special
paine, lactate, produse de morarit, produse de patiserie, tigari. Achizitia produselor cu valoare
mare (bauturi, dulciuri, cafea) se realizeaza intr -o pondere foarte mica iar rotati a stocurilor pe
aceste grupe de produse este mica.
Media valorica per client este de 4,5 – 5,0 lei in conditiile in care minimul valoric de
achizitie este 0.5 lei iar maximul este 20, in mod frecvent iar de sarbatori plafonul max se ridica
la valoarea de 3 5, 50 lei.
Un aspect important legat de preferintele consumatorilor este faptul ca acestia doresc
produse proaspete, naturale si sanatoase, fara e -uri.
Factorul principal in achizitia produselor este pretul. In general, c lientii cheltuie mai
putin, mai rar , calculeaza mai mult raportul calitate – pret si sunt mai atent la promotii.

PUNCTE FORTE
– vanzarea unor game de produse variate de la firme ce nu se gasesc in supermarketuri:
BUCOVINA, LA DORNA, COVALACT;
– vanzarea produselor de baza si a produselor de pa nificatie care vin in intampinarea
nevoile clientilor;
– un aspect important in achizitia produselor de catre clienti este locatia magazinelor;
faptul ca acesta este aproape de locuinta clientului si ii usureaza deplasarea;
PUNCTE SLABE
– practicarea unui niv el de preturi de raft ridicat datorita achizitiei unui volum scazut per
articole fapt ce genereaza pret de vanzare mare; retailerii castiga clienti prin diversificarea
produselor si oferirea de game pentru “ toate gusturile si buzunarele ”. Alaturi de pret, acesta este
unul dintre principalele criterii in functie de care romanii isi aleg magazinul de unde cumpara si
face parte din strategia de succes a marilor magazine.
– interesul scazut al vanzatoarelor pentru comercializarea vracurilor;
– timpul de lucru al va nzatoarelor folosit in procent de 90% pentru vanzarea si promovarea
produselor proprii; interes si energie scazuta pentru alte produse; Exemplu: din total adaos

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

38
comercial in luna decembrie 25% este din produsele proprii, produse care canalizeaza energia
vanzatoarelor pentru comenzi, stocuri, preturi, produse expirate iar energia si timpul necesar nu
mai permit si ofertarea celorlalte produse;
– stresul vanzatoarelor pentru produse expirate, din produse proprii;
– lipsa stimularii vanzatoarelor pentru comerciali zarea produselor proprii;
– spatii comerciale fara amenajari uniforme in ceea ce priveste mobilierul, fatada, aspect ce
da un aer de “magazin de moda veche”. Exemple: magazinele Velpitar chiar daca au vanzare
clasica “la tejghea” au interioarele modern cu mo bilier identic de la un magazine la altul, fatada
magazinelor este aceeasi, dispun de sistem de cititoare de coduri de bare; magazinele Pambac: au
fatada cu structura galbena, mobilier gri cu galben);
– halatele si bonetele vanzatoarelor au croiala demodata si sunt uzate;
OPORTUNITATI
– promovarea produselor vrac, in cantitati mici, pe articole sau furnizori ce nu se gasesc in
supermarketuri;
– vanzarea produselor intr -o gama variata de grupe de produ se induce clientului ideea ca
„IN MAGAZINELE PANIMON GASESTE D E TOATE”;
– practicare PROMOTII, pe magazine, zilnic, saptamanal;
AMENINTARI
– Centrul TG.Ocna – PROFI;
– Monument – PLUS
– BRASOV – SUPERMARKET NOU;
– CENTRU SLANIC – MARKET;
– puterea redusa de cumparare a consumatorilor.
–
 DISTRIBUTIA PRIN RETEAUA LOCALA DE SUPERMAR KETURI
Pe piata locala functioneza 6 supermarketuri: 2 centre PENNY, KAUFLAND, BILLA,
PROFI, PLUS. Aceasta categorie de comercianti au un model de business bine pus la punct
printr -un management multinational.
Suntem prezenti in toate supermarketurile lo cale (exceptie PLUS) cu o gama variata de
produse.
PUNCTE FORTE
– existenta unei persoane responsabile cu monitorizarea procesului de vanzare prin
preluarea comenzilor de la raft precum si gestionarea celorlate activitati legate de stocuri,
comenzi, eviden ta preturi raft, livrari;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

39
– prin reprezentantul sau firma rezolva cu promptitudine problemele aparute; fluxul
informational se realizeaza in termen scurt si implica actiuni imediate pentru adaptarea la piata;
– mentinerea calitatii la raft prin sortarea zilnic a (FIFO) a gamei sortimentale;
– principalul concurent SC INTERAGRO, este prezent doar in supermarket BILLA, acest
aspect ducand la vanzari mari fata de actualii concurenti;
– imbunatatirea imaginii firmei prin schimbarea ambalajelor la gama de produse
panific atie; feed -back -ul clientilor din piata a fost unul pozitiv;
– prezenta la raft a sortimentelor de specialitati: chifle, bagheta, paine toast: produse care
nu exista in gama sortimentala a concurentilor. LGR, Superpanlux, vand doar franzela in
PENNY, PROFI, BILLA, cu exceptia KAUFLAND unde se gasesc specialitati si de la
concurenta;
– livrarile se efectueaza conform orelor de livrare cerute de supermarket -uri fapt ce
determina receptia in timp util, fara a exista reclamatii la livrare din partea supermarketuril or;
– creativitatea si solutionarea vis a vis de adaptarea la piata prin crearea unor articole noi,
forme noi;
– momentan detinem cea mai mare suprafata de expunere la raft a articolelor proprii, pe
mai multe fete; expunere pe capete de raft in cadrul tuturor supermarketurilor;
PUNCTE SLABE
– suntem prezenti la raft cu pretul cel mai mare la multe articole si in special la produsele
de baza fapt ce uneori ne dezavantajeaza in rulajul vanzarilor;
OPORTUNITATI
– extinderea pe piata din Adjud prin listarea de articole in cadrul noilor supermarketuri care
de deschis;
– incercarea listarii mai multor sortimente de baza in vederea diversificarii gamei
sortimentale si implicit cresterea volumului vanzarilor;
– pentru cresterea cifrei de afaceri incercarea listarilor produselor de morarit in cadrul
supermarketurilor locale;
AMENINTARI
– practicarea unor preturi mici de catre concurenta prin practici ilegale de evaziune fiscala;
– putere de cumparare scazuta a consumatorului;
– o mai buna promovare a produselor concurente;
– instabilita tea economica;
– inflatia ridicata;
– cesterea cotelor de piata ale concurentilor;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

40
– cresterea preturilor materiilor prime.

 DISTRIBUTIA NATIONALA
Distributia nationala se realizeaza astfel:
a) prin agentii de vanzari: produse de morarit vrac ;
Piata nationala a pr oduselor de morarit este dominata de liderii de piata: DOBROGEA,
TITAN, PAMBAC, BANEASA, VELPITAR, BOROMIR. La nivel regional sunt prezenti
producatori cu capacitati mai mici de morarit dar care se impun prin preturi scazute.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a insemnat alinierea produselor autohtone la
normele de igiena si calitate europeana. In viitor, vor ramane in joc doar producatorii care
investesc in modernizare si care vor fi flexibili pentru a face fata schimbarilor.
Pentru produsele de morar it vrac ponderea cea mai mare o detin consumatorii industriali
– producatori de panificatie si patisserie. In functie de zona geografica putem diferentia doua
tipuri de client: client care sunt interesati pretul si client care urmaresc calitatea. Consumat orii se
mai diferentiaza si prin capacitatea de productie, bonitate, cota de piata astfel ca producatorii
mari cu o cota de piata ridicata au pretentii la un prêt mic si o calitate superioara.

PUNCTE TARI
– calitatea produselor;
– flexibilitate in functie cli ent;
– varietate a gamei sortimentale;
PUNCTE SLABE
– neadaptarea preturilor la realitatea pietei;
– acoperire regional a pietei;
– dispunerea unei flote de masini prea mici necesare livrarilor zilnice;
OPORTUNITATI
– extinderea pe noi piete de desfacere;
– inasprirea prevederilor legale cu privire la productia de morarit duce la diparitia de pe
piata a micilor producatori;
AMENINTARI
– practicarea unor preturi de dumping a micilor producatori prin practice fiscal ilegale;
– extinderea si retehnologizarea marilor producato ri care au ca finalitate reducerii costurilor
si practicarea unor politici de prêt competitive;

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

41
b) prin retele de supermarketuri: produse de morarit vrac si ambalate precum si
grupa de produse fursecuri, saleuri, cozonaci;
Pastrarea obiceiurilor de consum, re spectiv prepararea dulciurilor de casa, determina o
crestere a segmentului de piata analizat. Potrivit estimarilor jucatorilor de pe acest segment de
activitate, piata fainii preambalate este de circa 70.000 de tone in volum si aproximativ 140
milioane RO N in valoare.
Consumatorii produselor preambalate sunt in special persoane care achizitioneaza
produsele pentru consumul casnic, persoane cu varsta peste 45 ani.
In mediul urban s -a putut constata o reducere a consumului acestor produse. In schimb, in
mediul rural consumul a crescut, fapt ce a determinat mentinerea aproape constanta a pietei la
nivel national.
Consumatorii produselor morarit vrac sunt in pondere majoritara micile patiserii,
covrigarii si pizzeria.
Potrivit unui studiu de retail audit intoc mit de agentia de cercetare Nielsen, in prima
jumatate a anului 2008, vanzarile in volum de faina au atins nivelul de 31.888,8 mii kg, iar cele
in valoare de 67.069,33 mii RON. Intr -un clasament privind segmentarea dupa tip, faina 000 a
inregistrat, in pri ma jumatate a anului 2008, o cota de 75,5% din totalul vanzarilor in volum si
77,9% din cel al vanzarilor in valoare.
Pe segmental fursecuri consumatorii dominanti sunt persoane fizice care achizitioneaza
produsele pentru consumul casnic.

PUNCTE TARI
– acop erirea intregii game de produse de morarit ambalate si vrac;
– posibilitatea de livrare directa catre toate supermarketurilor;
– verificarea stocurilor, preturilor la raft, comenzilor prin prezenta in piata a unei persoane
responsabile cu supermarketurile;
PUN CTE SLABE
– lipsa merchandiserilor angajati in toate magazinele;
– faptul ca nu suntem listati in supermarketurile de top (Kaufland, Real)
– notorietatea scazuta a brandului pe plan national;
– lipsa reclamelor pe plan national;
– o mai buna promovare a produselor concurente;
– numarul mic de merchandisieri raportat la numarul magazinelor Selgros

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

42
OPORTUNITATI
– extinderea prin alte retele de supermarketuri;
AMENINTARI
– investitia marilor producatori in reclama si publicitate (exemplu: Grania a investit in
marca 1 milion de euro);

Top clienti vanzari produse de morarit :
a. clienti care achizitioneaza faina vrac
La grupa de produse finite de morarit vrac, pe total, în anul 2015 față de anul 2014, s -a
înregistrat o creștere cantitativă de 1.711,15 tone (cu 10,51% mai mult fa ță de perioada
precedentă) și o creștere valorică de 2.377.969 lei (cu 15,65% mai mare față de perioada
precedentă).

DENUMIRE PRODUS
FINIT 2014 2015 Diferențe
(2015 – 2014)
Cantitate
(t) Valoare
(lei) Cantitate
(t) Valoare
(lei) Cantitate
(t) Valoare
(lei)
FAINA ALBA GRIFICA 8.00 10400 10.80 14 040 2.80 3 640
FAINA ALBA 000 297.23 386904 474.77 617 087 177.54 230183
FAINA ALBA 480 347.00 419323 390.21 471 557 43.21 52 234
FAINA ALBA 550 938.35 1015188 681.70 750 270 – 256.65 -264 918
FAINA ALBA 650 9 514.73 10422629 9 584.69 1057957 69.96 156 878
FAINA GRAHAM 3.68 4 173 2.86 3 263 – 0.82 – 909
FAINA INTEGRALA 5.51 5 940 45.76 51 025 40.25 45 085
FAINA NEAGRA 1350 246.98 273 694 198.60 226 166 – 48.38 -47 528
FAINA SEMIALBA 800 8.85 10 231 1 476. 78 1568 896 1 467.93 1558 665
FAINASEMIALBA 900 37.00 37 000 0.00 0 – 37.00 -37 000
GRIS ALIMENTAR 5.76 10 833 2.20 3 888 – 3.56 -6 945
TOTAL FAINURI 11 413.09 12596
313 12868.37 14285699 1 455.28 1689 386
TARATE GRIU 4 862.88 2598 859 5 118.75 3287 44 2 255.87 688 583
TOTAL PRODUSE DE
MORARIT VRAC 16 275.97 15195172 17987.12 17573141 1 711.15 2377 969

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

43

Prețul mediu de vânzare al produselor finite de morărit a crescut în anul 2015 comparativ
cu 2014 cu 4,60%, înregistrând 0,977 lei/kg, față de 0,934 le i/kg în perioada precedentă, fiind
susținut în principal de livrările de Făină de grâu 800 pentru contractul către export, dar și de o
creștere a prețului mediu de livrare la Făina albă 650 (1,104 lei/kg în 2015, față de 1,095 lei/kg în
2014). Prețul mediu de vânzare la tărâțe a fost de 0,642 lei/kg în 2015 față de 0,534 lei/kg în
2014, la acest sortiment cererea și prețul în piață fiind datorate conjuncturii favorabile create de
creșterea prețului la porumb.

b. clienti care achizitioneaza faina preambalata
In cursul anului 2015 vanzarea la grupa de produse morarit ambalat a fost de 2.158.995,
84 lei cu 12,28% mai mare decat vanzarea in 2014 – 1.922.837,25 lei.
Atat in 2014 cat si in 2015 ponderea cea mai mare in total vanzari grupa produse de
morarit ambal ate o detin vanzarile catre clienti: 92.16% in 2014; 91.23% in 2015;
Vanzarile cantitative prin magazinele PANIMON au fost astfel:
a) 2014 – 83.38 to, reprezentand 7.84% din vanzarile totale grupa morarit ambalate;
b) 2015 – 101.34 to, reprezentand 8.76% din vanzarile totale grupa morarit ambalate;
Vanzarea comparativa 2015/ 2014, atat cantitativ cat si valoric se situeaza pe un trend
crescator (8.59% cantitativ, 12.28% valoric).
GRUPA
PE PRODUSE
DE MORARIT
AMBALATE 2014 2015 Procent
2015/2014 Procent
2015/20 14
Cantitativ
(to) Valoric Cantitativ
(to) Valoric Cantitativ Valoric
Vanzari clienti 980.8 1781687.19 1054.23 2002053.71 7.49% 12.37%
Vanzari
magazine
PANIMON 83.38 141150.06 101.34 156942.12 21.54% 11.19%
TOTAL
GRUPA 1064.18 1922837.25 1155.57 21589 95.83 8.59% 12.28%

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

44
Grafic 1: Vanzari grupa morarit ambalate 2015

Din totalul vanzarilor de produse de morarit ambalate ponderea de 31.30% o detine
SELGROS; 8.76 % o detine vanzare prin magazine PANIMON, restul de 59.94 % revine
vanzarilor prin distribu itori.

Grafic 2: Vanzari grupa morarit ambalate clienti : SELGROS, distribuitori si magazine
PANIMON /2015

Top clienti produse de morarit ambalate 2015
In cadrul grupei de produse de morarit ambalate – clienti (facturi si avize) primii zece
clienti det in 82,53% din totalul valoric .
In anul 2015 la grupa de produse de morarit ambalate au fost facturati 65 de clienti.

Nr.crt DENUMIRE CLIENT Cant . (to) Valoare fara
tva
1 SELGROS CASH & CARRY SRL BRASOV 361.77 842 486.67
2 ZANFIR SNC FOCSANI 90.98 141 475.84
3 AJAX DISTRIBUTION 2015 SRL -VALCEA 74.99 135 861.48

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

45
4 ALBERTINO STAR SRL -SUCEAVA 68.78 108 514.05
5 CLEOPATRA CENTER SRL BARLAD 54.16 96 890.05
6 MOGA STAR SRL CONSTANTA 42.84 75 614.95
7 GROUP AJAX S.R.L RM VALCEA 42.61 71 801.67
8 LORENA P ROD COM S.R.L FOCSANI 45.19 71 425.32
9 COSTACOS -COM SRL -BRASOV 31.73 54 602.65
10 CRONA COM S.R.L FOCSANI 34.26 54 359.29

Top clienti produse de panificatie
a. top clienti retail
b. top clienti revanzatori panificatie
Top clienti fursecuri
In cursul anului 2015 vanzarea cantitativa la grupa fursecuri a fost de 25.65 to cu 1.86 to
mai mica decat vanzarea in 2014 – 27.51 to ( -8.70 %).
Atat in 2014 cat si in 2015 ponderea cea mai mare in total vanzari grupa fursecuri o detin
vanzarile catre clienti: 88.22% in 2014; 83.85% in 2015;
Vanzarile prin magazinele PANIMON au fost astfel:
c) 2014 – 3.24 to, reprezentand 11.78% din vanzarile totale grupa fursecuri;
d) 2015 – 4.14 to, reprezentand 16.15% din vanzarile totale grupa fursecuri.

GRUPA
FURSECURI 2014 2015 Proce nt
2015/2014 Procent
2015/20
14
Cantitati
v Valoric Cantitativ Valoric Cantitativ Valoric
Vanzari clienti
(din facturi si avize) 24.27 to 279.979,61 21.51 to 255.600,4
7 – 11.37% – 8.70%
Vanzari magazine
PANIMON
(din transferuri) 3.24 to 39.689,04 4.14 to 51.603,21 + 27.77% 30%
TOTAL GRUPA 27.51 to 319.668,65 25.65 to 307.203,6
8 – 7.51% -3.89%

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

46
Grafic 1: Vanzari grupa fursecuri 2015

Grafic 2: Vanzari grupa fursecuri clienti (SELGROS + alti client) si magazine
PANIMON 2015

Din totalul vanzaril or de fursecuri ponderea de 67% o detine SELGROS, 16% revine
vanzarii prin magazinele PANIMON restul de 17% o detin clientii din tabelul de mai jos. Primii
noua clienti (exceptie ROMPAN) sunt distribuitori restul sunt magazine cu profil comercializare
produse alimentare; magazine care au achizitionat fursecuri in cantitati mici.

NR.
CRT DENUMIRE CLIENT CANTITATE (TO) VALOARE
1 BILLA BUCURESTI 2.13 22 248.74
2 PROFI TIMISOARA 0.81 9 626.00
3 CLEOPATRA CENTER BARLAD 0.35 2 886.00

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

47
4 TRADE AXXA HORODNIC 0.16 1 901.20
5 FIDES IASI 0.15 1 615.76
6 ROMPAN BUCURESTI 0.15 1 538.00
7 ZANFIR SNC FOCSANI 0.08 1 157.00
8 ECO MIX OITUZ 0.10 1 046.00
9 FRUCT TOLNAY SACELE 0.40 1 033.80
10 EVELUS BRATILA 0.08 962.00

In anul 2015 activitatea de marketing s -a axat pe metode specifice astfel incat sa se
relizeze obiectivul prioritar al societatii, de crestere a cifrei de afaceri fata de anul precedent cat
si de mentinere a cotei de piata pe segmentele morarit, panificatie, patiserie, cofetarie.
Pe segmentul vanz arilor catre supermarketuri in anul 2015 targetul de volum a fost
indeplinit chiar cu depasirea vanzarilor catre: SELGROS, KAUFLAND, PROFI, REWE.
Activitatea de marketing catre acesti client a cuprins: promovarea produselor prin promotii,
reclame in bro suri, gestionarea relatiilor cu achizitorii in vederea mentinerii gamei de produse
active, listarea de articole noi (paine impletita, paine mediteraneana, paine Covasna, pasca cu
branza), verificarea periodica a stocurilor si a preturilor de raft, service asigurat pentru marfurile
neconforme, negocierea conditiilor comerciale anuale, verificarea concurentilor.
In ceea ce priveste activitatea de vanzare prin reteaua de magazine proprii activitatea de
marketing a cuprins: promovarea produselor proprii prin me rcantizarea eficienta a produselor,
activitati de degustare a produselor noi, monitorizarea magazinelor prin identificarea nevoilor si
dorintelor consumatorilor, crearea si gestionarea relatiilor cu clientii in vederea satisfacerii
acestora, crearea unei imagini favorabile a firmei si a marcii in randul consumatorilor prin afise
si flyere.
„Abordat din perspectiva teoretică, merchandisingul este o parte a markentingului
modern, specifică punctului de vânzare. prin care se urmărește influențarea comportame ntului de
cumpărare al consumatorului aflat în magazin, astfel încât să -l determine să achiziționeze
produse neplanificate, amorsând practic o cumparare de impuls ”.8

8 Pavel Camellia, “Tehnici promotionale”, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2013

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

48
CONCLUZII

PANIMON – Onesti este unul dintre cei mai importanti producatori din industr ia de
morarit si panificatie din judetul Bacau . Aceasta pozitie a fost consolidata de -a lungul anilor, prin
imbunatatirea constanta a calitatii produselor, prin marirea gamei sortimentale pentru a satisface
cerintele consumatorilor, prin imbunatatirea sist emului de distributie si a logisticii.
Principala prioritate a campaniei a devenit satisfacerea consumatorilor, oferindu -le
produse naturale de foarte buna calitate. Astfel, specialistii de la PANIMON acorda o mare
atentie intregului proces de obtinere a produselor. Achizitionarea materiei prime se face cu o
deosebita grija, produsele cerealiere fiind testate in laboratoarele proprii.
Activitatea de baza, cea de obtinere a produselor de morarit – panificatie, a dobandit noi
dimensiuni si perspective in con ditiile implementari sistemului de management al calitatii.
SC PANIMON SA – Onesti este unul dintre cei mai importanti producatori din industria
de morarit si panificatie din judetul Bacau. Aceasta pozitie a fost consolidata de -a lungul anilor,
prin imbuna tatirea constanta a calitatii produselor, prin marirea gamei sortimentale pentru a
satisface cerintele consumatorilor.
Principalele orientari strategice ale organizatiei sunt concepute astfel incat produsele de
panificatie fabricate sa indeplineasca exige ntele consumatorilor si cerintele impuse de normele
Uniunii Europene.
Prin implementarea sistemului de management al calitatii in cadrul SC PANIMON SA s –
au realizat relatii eficiente cu clientii. Orientarea catre clienti externi a dus in cadrul organizatie i
la incurajarea angajatilor cu privire la indeplinirea sarcinilor corespunzator. Astfel firma a
constientizat ca resursele umane constituie forta conducatoare din spatele activitatii sale,
considerand ca afacerea poate avea succes numai daca reuseste sa s atisfaca nevoile acestora.
Pentru a pune in aplicare principiile fundamentale ale marketingului intern societatea a
realizat urmatoarele aspecte:
 a dezvoltata un mecanism de planificare si decizie concretizat intr -un set de obiective;
 a dezvoltat orientar ea simultana catre clientii externi si catre angajati care se bazeaza pe
satisfacerea necesitatilor acestora;
Promovarea brandului Moara de Aur s -a realizat in primul rand din interiorul firmei si
anume de la proprii angajati. Acestia fiind consumatori ai produselor societatii stiu calitatile
produselor si inteleg mai bine conceptul brandului, astfel promoveaza mult mai usor gama
sortimentala catre clientii externi oferind informatii reale.
Piața produselor de panificație prezintă un caracter constant, ce rerea și oferta, prezentând

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

49
o evoluție fără oscilații spectaculoase de la an la an. Prin urmare, diversificarea gamei de produse
oferite pare să fie una din opțiunile firești de dezvoltare a acestui domeniu.
Pâinea albă rămâne încă preferința numărul unu a consumatorilor, astfel că producția de
pâine albă trebuie susținută sau chiar intensificată. Deși consumul de pâine albă este pronunțat în
prezent, consumul de pâine neagră este într -o continuă creștere, prin urmare pâinea neagră poate
să fie de asemenea un produs principal pe lista producătorilor.
Succesul pâinii negre pe piața românească poate să fie într -o oarecare măsură influențat
printr -o campanie de „educare” a consumatorului, care în momentul de față are concepția greșită
că pâinea neagră este „pâ inea săracului” (această teorie fiind întărită de rezultatele studiului
efectuat, prin care majoritatea consumatorilor preferă pâinea albă, excepția constituind -o
preferințele îndreptate către pâinea neagră ale consumatorilor care au absolvit o facultate).
Consumatorii români nu par să pună prea mult preț pe felul în care pâinea este ambalată
și prezentată, dar pun un accent deosebit pe gustul pâinii. În acest sens, producătorii de pâine
trebuie să urmărească și să aibă în vedere și orientarea către sortim entele de pâine ambalată și
feliată, accesibile ca preț pentru toate categoriile sociale, care asigură conservarea gustului dar și
îmbunătățirea condițiilor igienico -sanitare.
Calitatea pâinii reprezintă un criteriu important pe care se bazează decizia de cumpărare a
consumatorilor.
Obiectivul fundamental în restructurarea și diversificarea producției și comercializării în
industria de panificație îl constituie crearea unei economii de piață funcționale, compatibilă cu
principiile, normele, mecanismele și politicile Uniunii Europene.
În viitor, principalele orientări strategice ale întreprinderilor din industria de panificație
din România sunt concepute astfel încât produsele de panificație fabricate să îndeplinească
exigențele consumatorilor pe piața inter nă și cerințele de calitate impuse de normele Uniunii
Europene, pentru a face față concurenței pe piața globalizată.
În sens larg, calitatea unui produs reprezintă suma de caracteristici pe care acest produs
trebuie să le îndeplinească.
În ceea ce priveșt e pâinea, exigențele consumatorilor privind calitatea acestui produs sunt
foarte ridicate. Criteriile de calitate prioritare în opinia oricărui consumator sunt legate, în primul
rând, de aroma pe care o prezintă pâinea. Un alt considerent avut în vedere ar fi cel legat de
gustul și structura miezului, dar și de menținerea unei prospețimi mai îndelungate. Fiecare
consumator are în vedere toate aceste aspecte, dar acest lucru trebuie să prezinte interes, în
primul rând, pentru cei care au sarcina furnizării a cestui aliment atât de important în alimentația
noastră.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

50
Factorii care au cel mai mare impact asupra calității pâinii sunt ingredientele,
fermentarea, modul și timpul de coacere. Specialiștii în panificație consideră că realizarea unui
timp mai lung de fer mentare permite obținerea unui aluat moale, cu o aromă și gusturi extrem de
plăcute chiar și pentru cei mai exigenți consumatori. Datorită timpului mai lung de fermentare se
dezvoltă o aromă plăcută și rezultă un miez cu o porozitate deschisă specifică. As tfel, se obține o
pâine care prezintă o prospețime pe o perioadă mai îndelungată, având o coajă crocantă și un
miez moale.
În România, de multe ori, din cauze încă nedeterminate, pâinea și produsele de
panificație au un gust și miros destul de diminuat, fa d. O explicație ar fi faptul că se utilizează
tehnologiile de producție rapidă a pâinii care pun mai mult accent pe volum decât pe calitate.
Mulți consumatori au semnalat de asemenea acest aspect și în rândul micilor producători de
pâine, în special al cel or de altă naționalitate, care prezintă o pâine destul de atrăgătoare și bine
prezentată, dar al cărei gust este destul de fad comparativ cu pâinea românească. O altă explicație
a obținerii unei astfel de pâini fără gust, fade, este legată de faptul că exi stă un interval foarte
scurt de timp între procesul de producție și cel de desfacere a pâinii, care contribuie la o pierdere
rapidă a aromei și prospețimii.
Menționăm că principalele caracteristici ale unei pâini de foarte bună calitate sunt: o
aromă plăcu tă și apetisantă, o simetrie plăcută a formei, culoare intensă a cojii, coajă subțire și
crocantă prezentând crestături bine definite, miez moale cu pori deschiși și relativ neuniformi.
Dintre ingredientele principale, făina are un rol esențial și indispen sabil. Calitatea făinii
depinde de următorii factori: clasa de grâu, condițiile climatice din perioada de vegetație și
recoltare, soiul din cadrul clasei, condițiile de cultură (fertilizare, irigare), diferitele boli care pot
apărea (boli, dăunători), modu l de măcinare, dar și condițiile de păstrare după măcinare. Există
un întreg ritual de preparare a pâinii, brutarul fiind în măsură să modifice fermentarea, timpul de
malaxare, cantitatea de apă adăugată, în funcție de calitatea făinii. Majoritatea fabrici lor de pâine
mențin un control extrem de riguros în ceea ce privește calitatea făinii și parcurgerea tuturor
etapelor de fabricare a pâinii.
Produsele de panificație se fabrică pe baza unor indicatori minimi de calitate pe care
trebuie să -i îndeplinească p entru a corespunde consumului. Accentul se pune atât pe proprietățile
organoleptice (aspect, aromă, gust) care produc senzație plăcută consumatorului, cât și pe
însușirile fizico -chimice ce garantează un anumit conținut de substanțe utile în alimentație.

Analiza mediului de marketing la SC PANIMON SA

51

BIBLIOGRAFIE
 Alexandru Burda, Emilia Pascu, “Mărfuri alimentare și securitatea consumatorului”,
Editura Pro Universitaria, București, 2012
 Claudia Ionescu, “Managementul si auditul performantei pentru sectorul public si
mediul de afaceri”,Editura Pro U niversitaria,2011
 Cezar Militaru, Bogdanel Drăguț, Adriana Zamfir, “Management prin calitate”, Editura
Universitară, București, 2014
 Elena Paraian, Emilia Pascu, “Designul și estetica mărfurilor”, Editura Universitară,
București, 2010
 Emilia Pascu, “Noțiun i privind calitatea produselor și serviciilor”, Editura Universitară,
București, 2014
 Emilia Pascu, Ion Ionescu, Andreia Vasile, “Managementul relațiilor cu clienții”,
Editura Universitară, București, 2012
 Emilia Pascu, “Mărfuri alimentare și siguranță con sumatorului”, Editura Universitară,
București, 2009
 Emilia Pascu, “Aspecte teoretice privind îmbunătățirea relațiilor cu clienții”, Editura
Universitară, București, 2015
 Pavel Camelia, “Tehnici promoționale”, Editura Pro Universitaria, București, 2013
 Virgil Adascalitei, Carmen Bălan, Ștefan Boboc, Iacob Catoiu, Valerica Olteanu,
Nicolae Al. Pop, Nicolae Teodorescu, “Marketing”, Editura Uranus, București, 2003
 Săseanu S ., „Strategii manageriale în industria de panificație ”, Matrix Rom, București,
2005