Gabriela RADULIAN Ileana TEODORU [630479]

Gabriela RADULIAN Ileana TEODORU
Nutriția
în boala
renală
cronică
– cetodieta

Colectiv de autori:
Cornelia CRISTOFOR
Nutriționist și dietetician
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu“, București
Dora DRAGOȘ
Psiholog clinician specialist
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu“, București
Anca DRĂGAN
Biolog, tehnician nutriționist
Nutri Joy Service
Profesor Universitar Dr. Gabriela RADULIAN
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, București
Medic primar diabet, nutriție și boli metabolice
Doctor în știinte medicale
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu“, București
Asistent Universitar Dr. Ileana TEODORU
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, București
Medic primar nefrologie
Medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu“, București
NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Gabriela Radulian, Ileana Teodoru
Copyright © MedBook, 2020
Toate drepturile rezervate.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
RADULIAN, GABRIELA
Nutriția în boala renală cronică – cetodieta /
Gabriela Radulian, Ileana Teodoru. – București :
Medbook, 2020
Conține bibliografie
ISBN 978-606-94834-2-8
I. Teodoru, Ileana613.2
www.med-book.ro
office@med-book.ro

3Cuprins
Cuvânt înainte ………………………………………………………………………………………………… 5
1. CE ESTE BOALA RENALĂ CRONICĂ? …………………………………………… 7
2. PRINCIPII GENERALE ALE INTERVENȚIEI
NUTRIȚIONALE ÎN BRC ………………………………………………………………. 11
3. CE ESTE CETODIETA? ………………………………………………………………….. 22
4. DE CE SĂ FOLOSIM CETODIETA? ………………………………………………. 24
5. TRUSA DE PRIM AJUTOR PSIHOLOGIC SAU
DE CE ANUME AVEM NEVOIE CA SĂ REUȘIM ………………………… 26
6. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………… 30
Bibliografie selectivă …………………………………………………………………….. 31
7. EXEMPLIFICĂRI PENTRU CETODIETA LA NONDIABETICI ……………………………………………………………………………… 33
8. EXEMPLIFICĂRI PENTRU CETODIETA LA DIABETICI ………….. 99
9. INDEXUL GLICEMIC AL UNOR ALIMENTE ……………………………. 176
10. CONȚINUTUL ÎN NUTRIENȚI AL PRINCIPALELOR
GRUPE DE ALIMENTE ………………………………………………………………… 179
11. ANEXE ……………………………………………………………………………………………. 197

5Cuvânt înainte
Boala renală cronică constituie una dintre cele mai mari provocări
de sănătate în lume, prin resursele materiale și umane implicate în
procesul de terapie și profilaxie al bolii în sine, respectiv al
complicațiilor ei. La nivel mondial, numărul persoanelor îmbolnăvite depășește 200 de milioane și se află în creștere, odată cu creșterea
numărului celor bolnavi de diabet zaharat și hipertensiune – princi-
palele cauze ce o generează.
Ca orice afecțiune cronică, și boala renală cronică (BRC) are un
impact psihosocial, afectiv și material deosebit, prin prisma faptului că, odată diagnosticată, ea va modifica modul de viață al celor afectați, pe termen nedeterminat. Aceștia vor trebui să-i accepte și să-i respecte
prezența, adaptându-și obiceiurile zilnice – la muncă, dar și în conce-
dii, acasă, dar și la întâlnirile cu familia sau prietenii. Din cauza
silențiozității cu care se strecoară în viața lor și evoluează, de cele mai
multe ori aflarea diagnosticului constituie o surpriză șocantă pentru cei implicați, cu atât mai mult cu cât terapia presupune numeroase
schimbări: de dietă, stil de viață și administrarea de pastile, multe pas-
tile, zilnic, uneori și tratamente injectabile.
Așa cum a fost concepută această carte, ea demonstrează importanța
terapiei medicale nutriționale în boala renală cronică, dar și individu-alizarea ei în funcție de statusul nutrițional și de tratamentul recoman-
dat.
Ne dorim ca cei cărora le este adresată să aprecieze utilitatea noilor
informaț ii furnizate, cu un puternic impact asupra stilului de viaț ă.

71. CE ESTE BOALA RENALĂ CRONICĂ?
Boala renală cronică (BRC) este definită prin afectarea persistentă,
pe o perioadă de cel puțin 3 luni, a funcțiilor și/sau structurii renale,
astfel încât rinichii nu-și mai pot îndeplini funcțiile complexe în condiții
optime. Din punct de vedere etiologic mai sunt și alte patologii implica-
te, cu excepția diabetului zaharat sau a hipertensiunii arteriale, însă cu o
pondere semnificativ mai mică: bolile cronice inflamatorii (glomerulo-
nefritele de diverse etiologii), ce distrug prin cronicizare rinichii, sau
bolile căilor urinare, ce distrug progresiv țesutul renal prin obstrucție,
infecție și inflamație (litiaza renală, pielonefrita cronică etc.), alte boli
genetice sau congenitale.
Recent, KDIGO (Kidney Disease: Improving Global Outcomes) reco-
mandă o clasificare strâns asociată cu riscul cardiovascular și progresia
BRC, însă rămâne să fie stabilit pe viitor în ce măsură această clasificare
se va dovedi utilă din punctul de vedere al clinicianului sau cum va ame-
liora aceasta rezultatele terapeutice. Sunt utilizați în principal 2 „mar-
tori“ biologici ai degradării renale: rata de eliminare urinară de albumi-
nă din urina spontană – exprimată prin raportul dintre albumină și
creatinină excretate urinar (RAC) – și rata de filtrare glomerulară esti-
mată (eRFG), determinată pornind de la valoarea creatininei serice,
printr-o ecuație validată (Anexa I). Pe măsură ce boala avansează, eRFG
scade sub valoarea normală pentru adult (< 90 ml/min/1,73m2); elimi-
narea de albumină în urină reprezintă un risc de progresie spre un sta-
diu mai avansat, precum și un factor de risc major pentru boli cardiovas-
culare.
Din păcate, BRC nu are simptome până în stadiile cele mai avansate,
când funcțiile renale sunt mult reduse, astfel încât doar un mic procent
dintre pacienți sunt diagnosticați la timp, pentru a beneficia de terapii
actuale ce frânează eficient progresia spre stadiul 5 (final) de boală – in-
suficiența renală cronică, când este necesară supleerea renală prin me-
tode de epurare a sângelui (dializă) sau transplantul renal. Acestea con-

8 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
stituie proceduri medicochirurgicale salvatoare când sunt administrate
la momentul oportun, însă comportă și riscuri și complicații specifice.
De cele mai multe ori, BRC este depistată cu totul întâmplător, cu ocazia
efectuării de analize sau alte investigații ori proceduri medicale. Atunci
când apar manifestările, ele nu sunt caracteristice BRC (oboseală, grea-
ță, dureri musculare, cefalee, miros de uree în cavitatea bucală, picioare
umflate), iar complicațiile severe sunt deja instalate, astfel că boala se
poate îndrepta rapid spre final.
Este foarte important de înțeles că, deși nu este o boală reversibilă, ci
una progresivă, în special dacă are drept etiologie diabetul zaharat și
respectiv hipertensiunea arterială – boli cronice la rândul lor – evoluția
BRC poate fi mult încetinită, uneori stopată pentru perioade lungi de
timp, de ordinul anilor, dacă este diagnosticată și tratată la timp, prin
tratament complex medicamentos și nutrițional. Se urmărește controlul
optim al etiologiei bolii, precum și corectarea factorilor care determină
progresia BRC (în principal valorile necontrolate ale tensiunii arteriale
și glicemiei, prezența eliminării crescute de albumină urinară), preven-
ția apariției și tratamentul prompt al complicațiilor. De aceea este esen-
țial de știut că fiecare bolnav are particularități evolutive individuale și
va fi abordat printr-o intervenție centrată pe caz și nu pe boală, la modul
general.
Urmărirea apariției BRC (screening-ul) este necesar la categoriile de
populație cu risc crescut, cum sunt cei cu:
• diabet zaharat;
• hipertensiune arterială;
• litiază renală;
• istoric de injurie renală acută;
• istoric familial de BRC;
• expunere la substanțe toxice renale (inclusiv medicamente, dar
și substanțe de contrast utilizate la explorări imagistice);
• vârstă >60 de ani;
• statut socioeconomic precar;

1. Ce este boala renală cronică?9
• apartenență la minoritățile entnice predispuse (afroamericani,
nativi amerindieni, hispanoamericani, asiatici, locuitori din Pa-
cific etc.).
Conform ghidului Asociației Americane de Diabet (ADA) din 2020
pentru boala renală cronică de etiologie diabetică, se recomandă urmă-
rirea cel puțin o dată pe an prin determinarea albuminuriei (RAC urinar
din urina spontană) și a eRFG la pacienții cu tipul 1 de diabet zaharat și
vechimea diabetului ≥5 ani, respectiv la toți pacienții cu tipul 2 de diabet
zaharat, încă de la diagnosticare, precum și la toți pacienții diabetici ce
asociază hipertensiune arterială.
Odată diagnosticată, urmărirea evoluției BRC trebuie să continue în-
tr-un mod susținut pentru readaptarea mijloacelor terapeutice de inter-
venție.
Deteriorarea principalelor funcții renale reprezintă cauza apariției
principalelor complicații ale BRC. Deoarece prevalența complicațiilor se
corelează cu eRFG, la valori <60 ml/min/1,73m2 este indicată depista-
rea acestor complicații:
• retenția hidrosalină (incapacitatea renală de a elimina excesul
de apă și sodiu, cu apariția valorilor mari de tensiune și a picioa-
relor/mâinilor umflate din cauza fluidului retenționat în țesu-
turi, chiar și în plămâni sau pleură);
• diselectrolitemiile (dezechilibre ale concentrației serice a po-
tasiului, sodiului etc.);
• acidoza metabolică (imposibilitatea eliminării sarcinilor acide
rezultate din metabolizarea proteinelor alimentare etc.);
• anemia secundară renală (rinichiul nu mai sintetizează sufici-
ent un hormon denumit eritropoetină);
• hiperuricemia secundară (acidul uric produs metabolic nu
mai este eliminat de către rinichi);
• boala metabolică osoasă (reducerea activării renale a vitami-
nei D3, excesul de fosfați alimentari absorbiți intestinal, pe care

10 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
rinichii nu mai reușesc să-i elimine din sânge și apariția conse-
cutivă a hiperparatiroidismului cu risc cardiovascular major);
• denutriția proteică (consecința aportului alimentar insuficient
sau/și creșterii necesarului energetic, ca urmare a acumulării
unor „toxine“ specifice bolii renale, precum și a tulburărilor me-
tabolismului proteinelor din BRC);
• hipertensiunea arterială secundară (rinichiul intervine obiș-
nuit prin mecanisme complexe hormonal-umorale în reglarea
tensională, alterate în cazul BRC). Este vorba despre agravarea
hipertensiunii arteriale esențiale preexistente sau despre apari-
ția unor valori tensionale crescute la un pacient anterior normo-
tensiv.
Cu cât diagnosticul de BRC este formulat mai precoce, cu atât riscul
apariției complicațiilor scade prin intervenția terapeutică adecvată. Pro-
gresia este mai eficient frânată, pentru o perioadă mai îndelungată, dacă
se administrează tot bagajul terapeutic disponibil, în mod corect și sus-
ținut – sacrificarea confortului sau altfel spus schimbarea vechiului stil
de viață, a obiceiurilor alimentare anterioare sunt justificate.

112. PRINCIPII GENERALE ALE INTERVENȚIEI
NUTRIȚIONALE ÎN BRC
Intervenția nutrițională în tratamentul BRC este INDISPENSABILĂ.
Niciun tratament medicamentos nu poate obține eficiență maximă fără
acest ajutor.
Principalele obiective ale ale terapiei dietetice la pacienții cu BRC
sunt:
• reducerea progresiei bolii și amânarea necesității de dializă;
• reducerea efectelor nocive ale produșilor de degradare ai prote-
inelor: ureea, creatinina, sarcini acide, fosfații alimentari etc.;
• reducerea riscului de tulburări ale dinamicii apei și electroliți-
lor;
• menținerea unei stări nutriționale optime și prevenirea pierde-
rii masei musculare, a malnutriției protein-calorice;
• reducerea riscului de boli cardiovasculare.
În acest sens, intervenția nutrițională trebuie să asigure suficiente
calorii corespunzător nevoilor individuale, să reducă cantitatea de pro-
teine, de sare, de potasiu și de fosfor din alimentația zilnică.
2.1. Aportul energetic (caloriile)
Organismul necesită un cuantum suficient de calorii pentru a menți-
ne temperatura corporeală, funcțiile vitale, stabilitatea greutății corpo-
rale, regenerarea celulară în repaus, dar și pentru desfășurarea activită-
ților zilnice. Cerința calorică recomandată pacienților nedializați cu BRC
este de 35 kcal/kg greutate corporeală ideală/zi la vârste sub 60 de ani
și de 30-35 kcal/kg greutate corporală ideală/zi la cei ≥60 de ani (Anexa II).
NU este indicată scăderea ponderală în BRC, decât la indicația expli-
cită și sub strictă supraveghere a medicului, în cazuri selecționate. Paci-
enții obezi ar trebui atent supravegheați pe perioada reducerii poderale
de până la 7%, utilizându-se un aport energetic de minim 25 kcal/kg

12 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
corp/zi și activitate fizică zilnică regulată. BRC este o boală consump-
tivă!
Există numeroase formule de calcul al caloriilor necesare zilnic, însă
recomandabil este să urmați întocmai cele prescrise de medicul curant
și, respectiv, de nutriționist.
Calculul necesarului caloric se poate realiza după formula elaborată
de Academy of Sciences/Institute of Medicine din 2006 sau prin calcula-
rea ratei metabolismului bazal (necesarul energetic pentru susținerea
funcțiilor vitale în repaus total), conform Anexei III.
Dacă aportul caloric este insuficient, organismul va utiliza drept
combustibil proteinele pentru a obține caloriile necesare; 1 g de protei-
ne furnizează 4 kcal. Efectele pot fi însă devastatoare, chiar și fără ca
pacientul să scadă în greutate, prin instalarea malnutriției și pierderii
masei musculare (poate fi mascată de persistența masei grase adipoase
sau de retenția de apă în țesuturi).
Principalele surse de energie trebuie să fie reprezentate de glucide
și lipide.
Este recomandat ca până la acomodarea pacientului cu rigorile die-
tei, toate alimentele consumate să fie cântărite înainte de consum!
2.1.1. Proteinele
Majoritatea populației României este tradițional obișnuită cu un con-
sum crescut de proteine, în special de origine animală, ceea ce poate
duce la o suprasolicitare renală. Proteinele au rol funcțional și structural
esențial (creșterea și regenerarea țesuturilor, combaterea infecțiilor,
producerea de hormoni etc). Pe de altă parte însă, proteinele alimentare
sunt principalii furnizori de fosfat, de produși azotați de degradare me-
tabolică și de sarcini acide în organism, cresc presiunile din structurile
funcționale renale și accelerează degradarea rinichilor, reducerea eRFG
și creșterea excreției de albumină urinară.

2. Principii generale ale intervenției nutriționale în BRC13
De la momentul diagnosticării BRC, trebuie reevaluat consumul ali-
mentar de proteine în sensul eliminării excesului proteic și al selectării
proteinelor cu mare valoare biologică din alimente (cu conținut ridicat
de aminoacizi esențiali), așa cum sunt proteinele din ou, urmat ca im-
portanță de carnea slabă de pasăre, pește, vită sau tofu, necesarul pro-
teic zilnic al omului sănătos fiind de cca 1 g/kg corp pentru persoanele
cu greutate normală. Ultimele recomandări ale OMS indică un necesar
de 0,8 g/kg corp/zi. Pentru subponderali și obezi se calculează la greu-
tatea ideală.
Studii efectuate la om au arătat cum un aport de carne roșie a fost
asociat cu un risc ridicat de BRC avansată, în manieră direct dependentă
de cantitate; soia și legumele par să aibă un efect protector, iar în privin-
ța consumului de carne de pasăre, pește, lactate și ouă, nu s-a constatat
nicio asociere cu apariția BRC. Carnea de animal tânăr, viscerele, icrele,
pielea, cartilajele și fiertura de oase sunt mai bogate în purine, drept
urmare pot duce la creșterea acidului uric în sânge.
În stadiile incipiente G1-G2 NU este indicată restricția proteică, ci
evitarea excesului alimentar și utilizarea proteinelor valoroase mențio-
nate în proporție de 50-60% din aportul total. Pe măsură ce BRC progre-
sează, de la eRFG <60 ml/min/1,73m2, cantitatea de proteine ingerată
trebuie redusă, în funcție de stadiul bolii, în plaja de 0,8-0,6 g proteine/
kg corp ideal/zi (diete hipoproteice).
Sub cota de 0,6 g/kg corp ideal/zi, ce reprezintă limita de siguranța
proteică a organismului (aport sub care apare deficit proteic major) se
definesc dietele sever hipoproteice. Acestea din urmă necesită supli-
mentarea de aminoacizi esențiali sau cetoanalogi ai acestora.
Nu se recomandă utilizarea de suplimente și medicamente de tipul
creatinei sau altor produse curent folosite în practica de dezvoltare
musculară, din cauza efectelor nocive renale pe care le induc. La pacien-
tul dializat sau transplantat necesarul proteic este crescut și va fi stabilit
de către medicul curant/nutriționist.

14 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Sunt descrise și acceptate 4 tipuri principale de diete hipoproteice,
ce pot asigura un aport echilibrat de alimente care să aducă în organism
0,6 g proteine/kg corp/zi: dieta tradițională, vegană, vegan-suplimenta-
tă și vegană suplimentată cu alimente nonproteice. În general, o dietă
hipoproteică este aplicabilă fără a fi necesare suplimente de aminoacizi
esențiali sau utilizarea de alimente nonproteice.
Dietele tradiționale mediteraneene cuprind leguminoase și cereale,
cantități mici de produse lactate sau carne de pește, ce suplinesc necesa-
rul de aminoacizi esențiali. Dieta tip Okinawa permite mici adaosuri de
proteine animale la o dietă bazată pe fructe și legume.
Dietele vegane sunt lipsite de sursele „vii“ de proteine (pește, pasăre,
alt tip de carne), însă pot cuprinde variante mai puțin restrictive cum
sunt cele ovovegetariene sau lactovegetariene. Dietele vegan-vegetarie-
ne conțin proteine vegetale, mai puțin stimulatoare ale hiperfiltrării re-
nale, deci mai puțin solicitante pentru rinichi, în special datorită biodis-
ponibilității proteice vegetale mai reduse comparativ cu proteinele
animale și sunt oricum recomandate la toate vârstele și în toate etapele
de dezvoltare umană. Dietele vegan-vegetariene nerestricționate oferă
un aport obișnuit de 0,6-0,8 g proteine/kg corp/zi, dacă se respectă
standardul de aur al combinării unei varietăți cât mai mari de legume și
cereale la fiecare masă servită și/sau produse din soia, pentru a se asi-
gura aportul de aminoacizi esențiali. Acestea din urmă sunt cunoscute
sub denumirea de dietele Barsotti și Sokora.
Dietele vegane cu 0,6 g proteine/kg corp/zi suplimentate cu ami-
noacizi și cetoanalogi sunt utile atunci când pacienții trec de la un regim
obișnuit omnivor la un regim vegetarian sau dacă pacientul nu tolerează
anumite legume. Se poate permite astfel pacientului să aleagă liber din
paleta de legume, fructe și cereale, ceea ce îi place și poate tolera, exclu-
zând orice proteină de proveniență animală. Această variantă constituie
o excelentă alternativă pentru pacienții diabetici, femeile gravide sau
pacienții în curs de recuperare după injurii renale acute. Doza de supli-
ment proteic esențial sub forma tabletelor este de regulă 1 tb/10 kg

2. Principii generale ale intervenției nutriționale în BRC15
corp/zi, însă nu este încă standardizată pentru suplimentarea dietelor
cu 0,6 g proteine/kg corp/zi.
Dieta vegană cu alimente nonproteice este foarte dificil de pus în
practică. Alimentele naturale nonproteice cum sunt tapioca, unt, zahăr
sau îndulcitori naturali (miere, ștevie etc.), fructe și zarzavaturile pot
oferi doar o dietă relativ monotonă, pe care o putem îmbunătăți cu aju-
torul ierburilor aromate, a culorilor variate combinate în farfurie.
Deoarece absența apetitului alimentar, prezența tulburărilor digesti-
ve (greață, vărsături, diaree, constipație), gustul nesatisfăcător al ali-
mentelor și reducerea drastică a proteinelor alimentare pot duce la de-
nutriție, monitorizarea statusului nutrițional trebuie realizată cel puțin
anual, cu setul minim de determinări la dispoziția medicului curant.
Dacă apar modificări ce sugerează o stare de nutriție modificată se in-
vestighează cauzele și se recurge la intervenție etiologică și nutrițională,
intensificându-se monitorizarea lunar până la normalizare. Principalele
măsuri de profilaxie și tratament ale denutriției proteice sunt:
• consilierea dietetică;
• corectarea aportului caloric și proteic în funcție de necesități;
• corectarea factorilor etiologici asociați: sindromul inflamator,
acidoza metabolică, reducerea activității fizice;
• inițierea la timp a dializei;
• suplimentarea nutrițională cu suplimente proteice orale sau
perfuzabile (aminoacizi esențiali).
Este crucial să se monitorizeze statusul nutrițional al pacienților cu
BRC pentru a se realiza o intervenție eficientă, denutriția – în special cea
inflamatorie – reprezentând un risc major pentru boala cardiovasculară
și deces.
2.1.2. Glucidele (carbohidrații)
Glucidele furnizează o energie calorică de 4 kcal/g și ar trebui să con-
stituie principala sursă de calorii. Glucidele preponderent recomandate

16 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
pentru consum sunt fructele și vegetalele, cerealele integrale, legumele
și leguminoasele, produsele lactate, cele care au o structură complexă
alcătuită din lanțuri lungi de molecule de zaharuri și au un conținut ridi-
cat de amidon și fibre (au absorbție lentă). Structura glucidelor comple-
xe permite o absorbție lentă și creșteri tardive și moderate ale nivelului
glicemiei. Sursa principală de glucide complexe este reprezentată de ce-
reale (mai ales nedecorticate), cartofi, leguminoase, fructele și legumele
neprelucrate termic, neconservate, necojite, nestoarse; în schimb, sucul
lor se absoarbe rapid. Alimentele bogate în glucide induc creșteri glice-
mice variate ca timp de apariție, durată și intensitate, comportament
glicemic variabil în funcție de indexul glicemic (IG).
Dacă glucoza are IG = 100, iar pâinea albă un IG = 70, alte alimente
bogate în glucide cu conținut caloric asemănător au IG variabil.
O valoare IG <55 au alimentele cu un conținut mai mare de fibre, deci
sunt și mai lent absorbabile: făină de secară integrală, orez brun, paste
din făină integrală, iaurt, lapte, leguminoase, mere, portocale etc.
O valoare IG >70 au alimentele cu un conținut redus de fibre și ab-
sorbție rapidă: glucoza, fructoza, zahărul, stafidele, pâinea albă, cartofii
copți, piureul de cartofi, cartofii prăjiți, orezul alb, pepenele verde, bana-
nele etc.
Cu cât alimentele vor avea un IG mai mare, cu atât consumul lor va
trebui limitat mai mult.
Orientativ, repartiția glucidelor pe mesele principale și gustări poate
fi realizată astfel:
• mic dejun: 20-25%;
• prânz: 30-35%;
• cină: 20%;
• gustări: 10% (dacă optăm pentru 2 gustări) sau 20% dacă op-
tăm pentru o singură gustare/zi.
Pentru pacienții cu diabet zaharat trebuie subliniat că vor fi evitate:
zahărul și produsele zaharoase, produsele de patiserie și cofetărie, be-
rea și vinurile dulci, fructele dulci uscate (smochine, stafide, prune etc.),

2. Principii generale ale intervenției nutriționale în BRC17
mustul, lichiorurile, băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, fructoză
sau glucoză. De reținut că 1 unitate glucidică = 10-12 g glucide, care poa-
te crește glicemia cu 20-80 mg/dl și este metabolizată cu ajutorul a 1 ui
de insulină.
Din considerente practice, exemplificăm în continuare ce cantități de
alimente uzuale conțin cca 10 g glucide:
• 200 ml lapte;
• 100 g fructe (cu conținut de 10 g glucide/100 g fruct);
• 100 g sfeclă fiartă/crudă;
• 20 g pâine;
• 80 g mămăligă pripită;
• 50 g orez sau griș;
• 50 g paste făinoase cântărite fierte;
• 50 g cartofi.
Leguminoasele fierte își reduc cu aproximativ 50% cantitatea de glu-
cide, comparativ cu produsul nepreparat, în funcție de durata și modali-
tatea de fierbere.
2.1.3. Lipidele (grăsimile)
Lipidele furnizează cea mai mare cantitate de energie, în cuantum de
9 kcal/g. Ele trebuie să constituie 20-35% din cantitatea totală de calo-
rii. Este importantă structura și sursa grăsimilor. Grăsimile „bune“ sunt
cele polinesaturate vegetale, adică din uleiurile de floarea-soarelui, ger-
meni de porumb, șofran, rapiță, uleiurile din fructele oleaginoase, dar și
animale din grăsimea de pește sau mononesaturate cum sunt uleiul de
măsline și uleiul de avocado. Grăsimile „rele“ trebuie să atingă o propor-
ție de sub 7% din rația calorică și sub 1/3 din cea lipidică și sunt repre-
zentate de acizii grași saturați și colesterolul din carne grasă, untură,
șuncă, piele, smântână și produse lactate grase; uleiul de palmier sau
nuca de cocos conțin și ele acizi grași saturați.

18 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
2.2. Fosforul
În BRC, valoarea din sânge a fosforului trebuie să se mențină <5,5
mg/dl (produsul calciu x fosfor <55 mg2/dl2), ceea ce se realizează doar
prin reducerea fosfaților alimentari la un aport recomandat de 0,8-1,2
g/zi, iar în stadiul avansat de cca 700 mg/zi, ținând cont de faptul că 1 g
proteine alimentare/kgcorp/zi aduce cca 1,2 g fosfați/zi.
Cele mai bogate alimente în fosfați sunt proteinele animale, dintre
care lactatele, mai ales brânza proaspătă, dar și fructele oleaginoase
(caju, nuci, migdale, fistic, etc.), băuturile răcoritoare și alimentele con-
servate industrial, înghețata, laptele condensat (conservanți fosfatici).
2.3. Potasiul (K+)
Aportul nu este restricționat în mod obișnuit în stadiile G1-G3, trebuie
să se încadreze între 2 și 4 g/zi, însă nivelul din sânge trebuie totuși moni-
torizat mai ales când sunt administrate medicamente antihipertensive de
tipul inhibitorilor enzimei de conversie ai angiotensinei (enalapril, perin-
dopril etc.), blocanți ai receptorilor de angiotensină II (candesartan, irbe-
sartan etc.) sau diuretice economisitoare de potasiu (spironolactona,
eplerenona etc.), situație ce poate deveni periculoasă în condiții de deshi-
dratare. Dacă dozarea serică a potasiului este >5 mmol/l, se va restânge
consumul; un nivel de peste 7 mmol/l este amenințător de viață. Alimen-
tele cele mai bogate în potasiu sunt fructele, în special cele confiate și
sucurile din fructe, un conținut foarte mare îl au caisele, bananele, kiwi,
mango, prunele, nuca de cocos, oleaginoasele (nuci, migdale, alune, fis-
tic). Roșiile și derivatele acestora, cartoful, broccoli, spanacul, ciupercile
sunt legume bogate în potasiu. Un conținut ridicat de potasiu îl au și
băuturile (Coca-Cola, bere, vin etc.), ciocolata și derivatele.
Pe baza conținutului în potasiu, alimentele pot fi clasificate în trei
grupe:
• conținut ridicat: mai mult de 200 mg/100 g aliment;
• conținut mediu: 100-200 mg/100 mg aliment;
• conținut scăzut: sub 100 mg/100 g aliment.

2. Principii generale ale intervenției nutriționale în BRC19
Conținutul în potasiu poate fi redus prin fierbere; apa de fierbere va
fi aruncată, nu se păstrează în mâncare. Legumele și fructele pot fi astfel
consumate sub formă de soteuri, compoturi sau sufleuri, după o fierbere
inițială de cca 10 minute.
În general, legumele se curăță de coajă, se spală cu apă călduță și se
pun într-o oală mare, apoi se umple cu apă fierbinte oala și se lasă cca 1
oră. Se taie în bucăți cât mai mici pentru creșterea suprafeței de contact
cu apa, metodă prin care se pierde potasiul. Înainte de prepararea finală,
se mai clătesc de 1-2 ori, tot cu apă călduță.
2.4. Sarea (NaCl) și aditivii alimentari
Există o corelație directă între excreția de sodiu (Na+) și valoarea ten-
siunii arteriale; la eRFG <60 ml/min/1,73 m2 reducerea capacității de
excreție renală conduce la retenția de sodiu și apă, agravând hipertensi-
unea – desigur, cu excepția nefritelor cu pierdere de sodiu, diagnosticate
de medicul curant.
Este necesară reducerea aportului sodat la <2,3 g/zi (corespunzând
la 5,84 g sare de bucătărie /zi sau 1 linguriță rasă/zi). Altfel spus, princi-
pala sursă de sodiu este sarea NaCl, din care 40% reprezintă sodiul. Ali-
mentele procesate conțin cca 77% din totalul sodiului consumat, deoa-
rece sarea este utilizată extensiv la procesare și producție, 10% provine
din procedura de gătire a mâncării, dar și din adaos la masă. Gustul tre-
buie „reeducat“ pentru percepția și acomodarea cu cantități din ce în ce
mai mici de sare, până la absența sării adăugate în mâncare, evitarea
alimentelor procesate ce conțin aditivi alimentari (glutamat, fosfat de
sodiu), amelioratorilor gustului (Knorr, Delikat, Maggy, Borș Magic), sa-
ramurilor, pentru a se putea încadra în necesarul zilnic prescris.
Legumele și leguminoasele bogate în sodiu se fierb pentru reducerea
sodiului, ce trece în apă.
Putem înlocui sarea cu alte condimente (piper, muștar măcinat, boia,
enibahar, curry etc.) sau plante aromate (mărar, pătrunjel, tarhon, busu-
ioc, usturoi, ceapă etc.), care pot suplini deficitul de gust, iar în salate
putem adăuga puțină lămâie sau oțet de mere.

20 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
NU folosiți sare fără sodiu sau sarea „medicinală“, căci conține cloru-
ră de potasiu KCl, adaos de obicei nepermis în BRC! Există și alți compuși
ai sodiului în alimente, ce nu conferă gust sărat, cum ar fi:
• alginat de sodiu, utilizat în laptele din înghețate și ciocolate;
• bicarbonat de sodiu, utilizat în praful de copt și sifon;
• benzoat de sodiu, utilizat drept conservant în sosuri;
• citrat de sodiu, utilizat la îmbunătățirea aromei de gelatină, de-
serturi și băuturi;
• nitrit de sodiu, utilizat la conservarea și colorarea cărnii prelu-
crate;
• sulfit de sodiu, utilizat pentru prevenirea decolorării fructelor
uscate.
Citiți întotdeauna conținutul de aditivi și sare de pe etichetele
produselor cumpărate!
2.5. Lichidele
Aportul lichidian trebuie să fie constituit din apă în principal (mini-
mum 50%) și se calculează în medie la 30-35 ml/kgcorp/zi. Obișnuit
volumul necesar zilnic = volumul de urină din ziua precedentă + 500 ml,
reprezentând lichidele pierdute prin respirație și umectarea normală a
pielii. Se va urmări cantitatea de lichide consumată, pentru evitarea
deshidratării, dar și a hidratării excesive. Riscul deshidratării crește în
cazul transpirațiilor excesive, diareei, vărsăturilor, febrei. În cazul paci-
enților diabetici senzația de sete poate fi alterată (diabet de lungă dura-
tă), pot pierde mult lichid prin urină (poliuria din diabetul dezechilibrat
cu hiperglicemie, utilizarea de diuretice de ansă, utilizarea de antidiabe-
tice clasa inhibitori SGLT2) sau prin transpirație excesivă (hipoglicemii,
neuropatie diabetică).
Excesul de apă produce retenția de apă în țesuturi cu „umflarea“ lor
(edeme) și în seroasele plămânilor (pleura), cordului (pericard) sau vis-
cerelor abdominale (peritoneu), cu disfuncții importante ale organelor.
Pentru a evita supraîncărcarea sau deficitul de lichid, volumul ingerat

2. Principii generale ale intervenției nutriționale în BRC21
trebuie măsurat zilnic și respectat conform indicațiilor medicului. De
asemenea, trebuie păstrată o evidență zilnică a greutății, în scopul de-
tectării pierderii sau excesului de fluide în organism: o creștere a greu-
tății de la o zi la alta sugerează retenție de lichid, iar scăderea semnifică
deshidratare.
La pacienții fără edem și o cantitate normală de urină este permis
aportul liber de lichide. Pacienții cu edem și/sau reducerea volumului
obișnuit de urină sunt instruiți să restricționeze aportul, la modul în
care aportul hidric al zilei să fie mai mic decât volumul urinar al zilei
anterioare. Cântărirea se face zilnic, în același moment al zilei, de prefe-
rat dimineața după toaletă, în lenjerie sumară, înainte de masă sau de a
bea ceva. Pentru a avea un mai bun control al lichidului consumat, utili-
zați recipiente transparente, cu volume cunoscute, umplute în prealabil,
a căror golire o puteți urmări pe parcursul unei zile.
Chiar dacă nu vă este sete, vă puteți forma un obicei din a consuma
lichide, pe toată perioada zilei; evitați consumul după ora cinei, pentru
ca somnul să nu vă fie tulburat de necesitatea micționării, mai des de o
dată pe noapte. Nu uitați că fructele și legumele zemoase, ciorbele și
supele conțin și ele lichide, iar alimentele sărate, picante sau prăjite
cresc setea.
Alcoolul nu este recomandat. Numeroase studii au demonstrat că un
consum redus de alcool scade riscul cardiovascular, în timp ce consumul
cronic, peste 30 g/zi, determină hipertensiune, creșterea trigliceridelor
și a riscului cardiovascular, iar la cei cu diabet zaharat sub tratament cu
sulfonilureeice sau insulinotratați riscul de hipoglicemie crește propor-
țional cu cantitatea de alcool consumată. Sunt permise 2 unități/zi la
bărbați și 1 unitate de alcool/zi la femei (15 g alcool = 1 unitate).
Este recomandată instruirea și informarea dietetică a pacientului în-
tr-un cadru organizat (în echipă), centrată pe pacient și severitatea BRC,
precum și evaluarea permanentă a necesității intervenției dietetice în
sensul reducerii sării, fosfaților, potasiului sau proteinelor alimentare.

223. CE ESTE CETODIETA?
Cetodieta reprezintă un tip de dietă sever hipoproteică ce poate asi-
gura întregul necesar de aminoacizi esențiali organismului și mare parte
din calciu (Tabelul 1 din Anexa IV), cu o încărcare minimă de produși
azotați, fosfați și acizi care să împovăreze sarcina rinichilor.
Dieta sever hipoproteică este caracterizată printr-un aport de sub
0,6 g proteine/kg corp ideal/zi și impune utilizarea de supliment proteic
condiționat sub forma tabletelor, de tip mixtură de aminoacizi / săruri
calcice ale cetoanalogilor aminoacizilor esențiali, convențional stabilit la
un necesar de 1 tb/5 kg corp/zi. Conținutul suplimentului proteic nece-
sar cetodietei se găsește în Tabelul 2 din Anexa IV.
Aminoacizii esențiali sunt indispensabili vieții și nu pot fi sintetizați
în organismul uman, ci furnizați prin alimentație. Cetoanalogii ami-
noacizilor esențiali sunt cetoacizii echivalenți, adică aminoacizi esențiali
din care s-a eliminat gruparea „amino“, conținătoare de azot, iar în urma
procesului se generează o grupare „ceto“, de unde și numele produșilor
rezultați. Ajunși în organism, cetoanalogii pot reconstitui aminoacizii
inițiali prin acceptarea unei grupări „amino“ (reaminare) generată în
procesele metabolice interne sau prin transferul unei grupări „amino“
de la un alt aminoacid neesențial (transaminare). Astfel, sarcina totală
zilnică de azot poate fi înjumătățită, fără apariția unui deficit.
Este indicată la adulții cu eRFG ≤30/ml/min/1,732, dacă există func-
ție renală stabilă și o stare de nutriție bună, dacă pacienții doresc și pot
să o adopte.
Distribuția caloriilor pe principii alimentare în cadrul unei cetodiete
poate fi rezumată astfel: proteinele reprezintă cca 3-7% din rația calori-
că, grăsimile nu trebuie să depășească 30%, iar restul – cea mai mare
proporție – este reprezentată de glucide.
Contraindicațiile cetodietei sunt:
• hipercalcemia;
• tulburări patologice ale metabolismului aminoacizilor;

3. Ce este cetodieta?23
• condiții de anorexie, vărsături și diaree;
• lipsa unui aport caloric adecvat;
• boli digestive cu tulburări severe de absorbție a principiilor ali-
mentare;
• intervenții chirurgicale majore recente sau anticipate;
• aderență redusă previzionată la prescripțiile dietei;
• preexistența unui grad semnificativ de denutriție;
• gravidele;
• administrarea concomitentă a medicamentelor cu conținut cres-
cut de calciu (risc de hipercalcemie) sau a antibioticelor din cla-
sa tetracicline, deoarece generează compuși solubili cu calciul
din cetoanalog.
Tabletele de supliment alimentar se administrează la mesele princi-
pale cu suficient lichid; pentru un adult de 70 kg este recomandată o
cantitate de 4-8 tb de 3 ori zilnic, după prescripția medicului, sub moni-
torizarea adecvată a concentrației calciului din sânge și a stării de nutri-
ție.

244. DE CE SĂ FOLOSIM CETODIETA?
Numeroase studii recente, din țară și din lume, incluzând un mare
număr de pacienți, au demonstrat beneficiile utilizării cetodietei în boa-
la renală cronică. S-a demonstrat că dietele hipoproteice sunt capabile
să reducă progresia BRC, indiferent de cauza care le-a generat, deoarece
pierderea de proteine în urină și hipertensiunea arterială, hiperfiltrarea
(filtrarea renală excesivă) sunt factori majori de degradare renală. Mai
mult decât atât, o dietă sever hipoproteică cu 0,3 g proteine/kg corp/zi
suplimentată cu mixtura de cetoanalogi și aminoacizi esențiali obține o
reducere suplimentară a progresiei BRC comparativ cu o dietă simplă
hipoproteică conținând 0,6 g proteine/kgcorp/zi (așa cum se sugerează
și în studiul MDRD), cât și comparativ cu o dietă sever hipoproteică su-
plimentată doar cu aminoacizi esențiali.
Principalele avantaje ale cetodietei constau în:
• păstrarea funcției renale restante și încetinirea declinului eRFG,
cu cca 12 luni, dar și amânarea necesității de dializă;
• reducerea încărcării azotate ce suprasolicită rinichii (prin utili-
zarea cetoanalogilor și aportului redus de proteine alimentare),
reducerea simptomelor uremice (lipsa poftei de mâncare, grea-
ță, oboseală permanentă); reducerea sarcinii azotate este asoci-
ată cu reducerea urogenezei – producerea de uree – și persistă
cca 8 zile după încetarea cetodietei;
• creșterea sintezelor proteice și/sau scăderea degradării protei-
nelor organismului, efecte demonstrate mai ales pentru cetoleu-
cină și leucină;
• păstrarea unei stări de nutriție adecvate, în ciuda reducerii sem-
nificative a proteinelor alimentare, atât datorită ameliorării
simptomelor de greață și inapetență (lipsa poftei de mâncare),
cât și prin bogăția conținutului în aminoacizi esențiali (Tabelul
1 din Anexa IV) ce asigură necesarul complet al organismului;
• reducerea pierderii urinare de proteine, fie ea și masivă, și deci
frânarea deteriorării renale;

4. De ce să folosim cetodieta?25
• corectarea dezechilibrului fosfocalcic, ameliorarea hiperpara-
tiroidiei secundare, precum și a bolii osoase renale în ansamblul
modificărilor pe care le poate prezenta (osteita fibrochistică,
boala osoasă adinamică etc.), atât prin reducerea aportului de
fosfor proteic alimentar, cât și prin condiționarea cetoanalogilor
sub formă de săruri calcice, ce acționează drept chelator de fo-
sfați, cu producerea de fosfați calcici insolubili în intestin;
• reducerea sarcinii acide ce însoțește metabolizarea proteinelor
alimentare, rezultată în cea mai mare măsură din aminoacizii
bogați în sulf. Acidoza metabolică este o „toxină“ uremică res-
ponsabilă de degradarea proteinelor musculare și serice, inhibă
sinteza albuminei, scade capacitatea de contracție a miocardului
și agravează boala osoasă renală. Prin urmare, se obțin indirect
reducerea riscului de denutriție și a mortalității cardiovascula –
re, dar și ameliorarea bolii osoase renale.
• ameliorarea metabolismului glucidic prin ameliorarea sensibili-
tății țesuturilor la insulină, scăderea insulinemiei și scăderea
producției hepatice de glucoză. Astfel, chiar dacă pacienții cu di-
abet zaharat consumă o mare cantitate de glucide „lente“ pentru
asigurarea necesarului caloric, NU se produce un dezechilibru
glicemic, așa cum ne-am putea aștepta.
• corectarea tulburărilor metabolismului lipidic (dislipidemiile),
prin scăderea nivelului de trigliceride în sânge și creșterea
HDL-colesterolului (colesterolul „bun“).
Deși încă contestată, cetodieta s-a dovedit a fi un mijloc util în abor-
darea terapeutică, chiar și a pacienților diabetici cu BRC avansată sau cu
sindrom nefrotic.
Pacienții trebuie obligatoriu monitorizați cu ajutorul unei echipe
multidisciplinare ce realizează în mod susținut consiliere diabetologică,
nefrologică și nutrițională, adecvată necesităților individuale energeti-
ce, psihologice, dar și tipului de personalitate, comorbidităților, precum
și activității celor urmăriți.

265. TRUSA DE PRIM AJUTOR PSIHOLOGIC SAU
DE CE ANUME AVEM NEVOIE CA SĂ REUȘIM
În loc de concluzii, am dorit să subliniem aspectele esențiale pentru
succesul oricărei terapii nutriționale implementate în bolile cronice.
Pentru o bună conviețuire cu o boală cronică, este bine să înțelegem că
aceasta necesită:
• un nou stil de viață;
• o atitudine pozitivă;
• o implicare activă;
• păstrarea unor relații bune cu cei din jur;
• să dăm atenție lucrurilor pe care le mai putem face și care ne
bucură.
Pentru a ne schimba stilul de viață, este necesar să luăm câteva deci-
zii importante. Într-adevăr, putem lua decizii în folosul nostru în boala
renală cronică, atunci când avem informații clare și corecte despre
această afecțiune, când înțelegem cum funcționează rinichii, ce rol au
tratamentul și dieta, dar și ce rol avem noi și ce rol are echipa medicală,
care gestionează tratamentul și când descoperim în noi resursele cu
care să facem aceste lucruri.
Dieta
Tratamentul BRC – și în special dieta – necesită modificarea radicală
a unor obiceiuri alimentare, ceea ce sună simplu, dar totuși nu este deloc
ușor. Restricția de proteine în predializă și restricția de sare sunt lucruri
greu de realizat, dar mai ales greu de menținut. Discutați cu medicul
dumneavoastră nefrolog sau nutriționist despre cum puteți îmbunătăți
gustul mâncării și cum să preparați rețete gustoase și hipoproteice. Exis-
tă numeroase ierburi aromatice și condimente care dau gust mâncării
fără sare. Utilizați-le cu generozitate, după gust!

5. Trusa de prim ajutor psihologic sau de ce anume avem nevoie ca să reușim27
De asemenea, este important ce gândim despre ceea ce mâncăm și
despre dietă în general. Dacă suntem convinși că ne face bine și că este
în folosul nostru ceea ce mâncăm, dacă ne gândim cum să procedăm
astfel încât să ne fie mai ușor cu o asemenea dietă, dacă dorim să mân-
căm ceea ce ne face bine, nu ceea ne face rău, vom atinge țelul dorit.
Obișnuința cu anumite gusturi se învață treptat.
Dar ce ne facem cu pofta? Ar trebui să înțelegem că este doar „o pof-
tă“ și nu o necesitate (chiar am nevoie de mâncarea asta?). Fiți în contact
cu trăirile dumneavoastră. (Oare chiar îmi este foame? Sunt plictisit? Su-
părat? Îngrijorat? Ce se întâmplă dacă mănânc aceste preparate?).
De reținut:
• să nu facem abuzuri, eventual să mâncăm doar cantități foarte
mici (dacă nu este ceva foarte nociv, foarte sărat, foarte proteic,
cu aditivi etc.);
• să ne adresăm unui psiholog dacă avem probleme cu autocon-
trolul.
Viața socială
Este de dorit să nu ne izolăm atunci când avem o problemă de sănă-
tate, izolarea ne îndepărtează mai mult decât credem noi că ne îndepăr-
tează boala. Învățați să fiți mai îngăduitori cu dumneavoastră. Înconju-
rați-vă de persoane pozitive atât cât se poate. Învățați modalități de
comunicare eficiente cu ajutorul unui psiholog!
Rezervorul stării de bine
Cu cât facem mai multe lucruri care ne fac plăcere și ne bucură, cu
atât ne vom simți mai bine. Acesta este rezervorul stării noastre de bine.
BRC este o problemă de sănătate complexă și uneori restrictivă; aceasta
nu înseamnă că nu mai există multe alte lucruri pe care le putem face și
care ne aduc plăcere sau că nu putem învăța unele lucruri noi. Nu lăsați
recipientul stării de bine să se golească. Faceți o listă cu aceste lucruri
sau activități. Dacă nu vă descurcați, cereți ajutorul unui psiholog.

28 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Somnul
Multe persoane cu boală cronică de rinichi se confruntă cu probleme
de somn. Somnul este important pentru starea noastră de bine generală,
iar lipsa lui poate afecta funcționarea biologică și unii parametri cum ar
fi tensiunea arterială sau glicemia. De asemenea, un somn insuficient
poate duce la creștere în greutate.
Ce putem face? Iată câteva sfaturi:
• limitați la 30 de minute somnul de peste zi;
• evitați excitantele de tip cafeină, teină sau alcool înainte de cul-
care;
• faceți mișcare atât cât puteți în fiecare zi;
• luați o gustare ușoară înainte de culcare;
• expuneți-vă cât mai mult la surse naturale de lumină (plimbări,
fereastră etc.);
• stabiliți-vă o rutină de mers la culcare (păstrați aproximativ ace-
eași oră de culcare, activități relaxante, lăsați grijile deoparte
pentru a doua zi);
• dormiți într-un mediu relaxant, bine aerisit, fără surse de zgo-
mot sau mirosuri puternice.
Reacțiile emoționale la stresul generat de BRC
Atunci când apare o boală sau starea de sănătate ne este afectată, este
normal să simțim tristețe sau teamă; aceste emoții ne transmit că ne
pasă de noi și de ce se întâmplă cu noi. De asemenea, emoțiile sunt cele
care ne furnizează energia necesară pentru acțiunile și comportamente-
le noastre.
Probleme psihologice importante necesită ajutorul de specialitate al
unui psiholog și/sau psihiatru.
Depresia are câteva simptome principale cum ar fi:
• nu ne mai bucură lucruri care înainte ne făceau plăcere;
• suntem triști și simțim durere sufletească în cea mai mare parte
a timpului;

5. Trusa de prim ajutor psihologic sau de ce anume avem nevoie ca să reușim29
• ne simțim inutili și fără valoare;
• ne simțim neajutorați;
• nu putem adormi sau ne trezim des;
• viața ni se pare o povară din ce în ce mai greu de suportat.
Anxietatea se manifestă prin:
• neliniște și îngrijorări permanente greu controlabile;
• temeri legate de boală, viață, moarte;
• incapacitate de relaxare;
• iritabilitate;
• apariția unor comportamente de risc pentru sănătate respectiv:
mâncat compulsiv, consum de alcool sau alte substanțe.
Vorbiți cu medicul dumneavoastră curant, cu echipa medicală și cu
psihologul când aveți nevoie de ajutor.

306. Concluzii
Intervenția medical nutrițională realizată cu concursul întregii echi-
pe medicale și responsabil asumată de către pacient reprezintă, alături
de tratamentul medicamentos, singura soluție viabilă pentru frânarea
progresiei BRC în stadiul final.
Trebuie să aveți încredere în echipa ce vă va susține pe tot parcursul
acestei terapii și să interacționați permanent cu membrii acesteia, pen-
tru a găsi cele mai potrivite soluții, compatibile cu stadiul bolii și afecți-
unile asociate, dar și cu personalitatea, activitatea și convingerile pe care
le aveți. Nimic nu este imposibil, când îți dorești cu adevărat!
Nu sunteți singuri în această luptă!

31Bibliografie selectivă
1. American Diabetes Association: Nutrition
recommendations and interventions for
diabetes: A position statement of the
American Diabetes Association, Diabetes
Care 2007; 30 (Suppl 1): S48-S65.
2. American Dietetic Association; Dietitians of
Canada. Position of the American Dietetic
Association and Dietitians of Canada:
vegetarian diets. Can J Diet Pract Res.
2003; 64: 62-81.
3. Aparicio M. Protein intake and chronic
kidney disease: Literature review, 2003 to
2008. J Renal Nutr. 2009;19:S5-S8
4. Aparicio M., Bouchet J.-L.,Gin H. Et al. Effect of a low-protein diet on urinary
albumni excretion in uremic patients. Nephron.1988; 50: 288-291.
5. Aparicio M., Combe C., Lafage M.H. et al. Metabolic effect of low-protein low-
phosphorus diet in patients with chronic
renal failure. Contrib. Nephrol.1992; 98:
157-166.
6. Chauveau P ., Combe C., Fouque D.,
Aparicio M. Vegetarianism advantages and
drawbacks in patients with chronic kidney
diseases. J Ren Nutr. 2013; 23: 399-405.
7. Craig W.J., Mangels A.R. American Dietetic Association. Position of the American Dietetic Association: vegetarian diets. J Am
Diet Assoc. 2009; 109:1266-1282.
8. Craig W.J. Nutrition concerns and health effects of vegetarian diets. Nutr Clin Pract.
2010; 25:613-620.
9. D`Alessandro C., Rossi A., Innocenti M., et al. Dietary protein restriction for renal patients don`t forget protein-free foods. J
Ren Nutr. 2013; 23:367-371.
10. Denis F. Influence of dietary protein intake on the progression of chronic renal
insufficiency. Kopple and Massry’s Nutritional Management of Renal Disease,
second edit. Lippincott Williams&Wilkins,
USA. 2004; 16:242-254.
11. Dunkler D., Kohl M., Koon K.T., et al. Dietary risk factors for incidence or
progression of chronic kidney disease in
individuals with type 2 diabetes in the European Union. Nephrol Dial Transplant.
2015; 30: iv76-iv85.
12. FAO/WHO/UNO. Energy and protein requirement. Report of a joint FAO/WHO
Expert Committee. World Health Organisation Report Series, Geneva. 1985; 52/522: 40-72.
13. Gutiérrez O.M., Muntner P ., Rizk D.V., et al. Dietary patterns and risk of death and
progression to ESDR in individuals with
CKD: a cohort study. Am J Kidney Dis. 2014; 64: 204-213.
14. Gârneata L., Stancu A., Dragomir D., Mircescu G. Effect of very low protein diet
supplemented with ketoanalogues of the
essential amino acids on the progression of chronic kidney disease. Nephrol Dial
Transplant. 2014; 29 (Suppl.3): iii380-iii393.
15. ID FOOD, Ideal Decor, Preparate de post.
16. Inker LA, Astor BC, Fox CH, et al. KDOQI U.S
Commentary on the 2012 KDIGO Clinical Practice Guideline for the Evaluation and
Management of CKD, Am J Kidney Dis
2014; 63(5): 713-735.
17. Kovesdy C.P ., Kopple J.D., Kalantar-Zadeh K.
Management of protein-energy wasting in non-dialysis-dependent chronic kidney
disease: reconcilling low protein intake with nutritional therapy. Am J Clin Nutr.
2013; 97:1163-1177.
18. Lafage M. H., Combe C., Fournier A., et.al.
Ketodiet, physiological calcium intake and
native vitamin D improve renal osteodystrophy. Kidney Int. 1992;
42:1217-1225.
19. Lin J., Fung T.T., Hu F.B., et al. Association of dietary patterns with albuminuria and
kidney function decline in older white
women: a subgroup analysis from the
Nurses’Health Study. Am J Kidney Dis. 2011; 57:245-254.
20. Lim V.S., Kopple J.D. Protein metabolism in patients with chronic renal failure: role of
uremia on dialysis. Kidney Int. 2000;
58:1-10.
21. Menon V., Kopple J., Wang X., et al. Effect
of a very low-protein diet on outcomes:
Long-term follow-up of the Modification of
Diet in Renal Disease (MDRD) Study. Am J
Kidney Dis. 2009; 53:208-217.
22. Marx S., Petrilla A., Filipovic I., Chan W. Resource and cost burden of chronic kidney disease (CKD) stage 3-5 not on
dialysis (ND), in the United Kingdom (UK)
type 2 diabetes (T2D) and without
diabetes. Nephrol Dial Transplant. 2014; 20
(Suppl.3):iii383.

32 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
23. Mircescu G., Covic A., Sera finceanu C.,
Stancu S.H., Mota E. Ghiduri de practică
medicală. Evaluare și intervenție
nutrițională în boala cronică de rinichi.
Curtea Veche, București, 2007, ISBN
978-973-9467-87-2: 1-133.
24. Moța M., Moța E., Bală C., Roman G. Dieta pacientului cu diabet zaharat și boala renală cronică de rinichi. Editura Medicală
Universitară „Iuliu Hațieganu“. Cluj-
Napoca. 2018. ISBN 978-973-693-864-1:
27-51.
25. National Kidney Foundation. K/DOQI
Clinical Practice Guidelines for Chronic
Kidney Disease: Evaluation, Classification
and Stratification. Am J Kidney Dis 2002; 39
(Suppl.1): S1-S266.
26. National Kidney Foundation. K/DOQI. Clinical practice guidelines for nutrition in
chronic renal failure. Am J Kidney Dis. 2000; 35: S1-S140.
27. Naumann & Gobel Verlagsgesellschaft mbH, Rețete vegetariene.
28. Naumann & Gobel Verlagsgesellschaft mbH, Preparate low fat.
29. Perciun R. Diabetul zaharat. Ghid practic.
Editura Saeculum I.O., București. 2012.
ISBN 978-973-642-294-2:83-98.
30. Piccoli G.B., Vigotti F.N., Leone F., et al. Low protein diets in CKD: how can we achieve
them? A narrative, pragmatic review. Clin
Kidney J. Feb 2015; 8 (1):61-70.
31. Piccoli G.B., Ferraresi M., Deagostini M.C.,
et al. Vegetarian low-protein diets
supplemented with keto analogues: a
niche for the few or an option for many?
Nephrol Dial Transplant. 2013; 28:
2295-2305.
32. Piccoli G.B., Deagostini M.C., Vigotti F.N., et
al. Which low-protein diet for which CKD
patient? An observational, personalized
approach. Nutrition. 2014; 30: 992-999.
33. Piccoli G.B., Leone F., Attini R., et al. Association of low-protein supplemented diets with fetal growth in pregnant women
with CKD. Clin J Am Soc Nephrol. 2014;
9:864-873.
34. Radulian G. Diabetul zaharat în practica medicală. Editura Universitară „Carol
Davila“, București. 2019. ISBN 978-606-
011-060-6: 43-54, 113-134.
35. Sera finceanu C. Boala renală diabetică,
Tratat român de boli metabolice, vol. 2, editat de Viorel Șerban, Editura Brumar. Timișoara, 2011, ISBN 978-973-602-554-9: 75- 96.
36. Sera finceanu C., Crăciun Anne Marie,
Editura Niculescu, București. 2014. ISBN
978-973-748-856-5:7-21.
37. Smicker R., Frohling P . T., Goetz K. H. et al. Influence of low protein diet supplemented
with amino acids and keto acids on the progression of chronic renal failure,
Contrib. Nephrol., 1986; 53:121-127.
38. Societatea Română de Nefrologie: Ghiduri de practică medicală, Evaluare și
intervenție nutrițională în boala cronică de rinichi, Editura Curtea Veche, București.
2007. ISBN 978- 973- 9467-87-2:21-102.
39. Stote K.S. Nutrition for Chronic Kidney Disease, Stages 1-3. Nutrition Therapy for
Chronic Kidney Disease-edited by Thomas
L.K, Othersen J.B, CRC Press, USA, 2012,
ISBN 978-1-4398-4949-1:109-122.
40. The American Diabetes Association (ADA):
Standards of Medical Care in Diabetes-
Microvascular Complications and Foot Care
in Diabetes 2020. Diabetes Care 2020 Jan;
43 (Suppl.1): S135- S151.
41. The European Renal Best Practice Group (ERBP) of the ERA-EDTA (European Renal
Association-European Dialysis and
Transplant Association: Clinical Practice
Guideline on management of patients with
diabetes and chronic kidney disease stage
3b or higher (eGFR <45 ml/min), Nephrol Dialysis Transplantation. 2015; 30: ii1-ii46.
42. 42.Thomas L.K., Ohtersen Bohnstadt J. Nutrition Therapy for Chronic Kidney
Disease. CPC Press, Taylor&Francis Group.
USA. 2012. ISBN 978-1-4398-4949-1:
93-106; 109-120; 197- 212.
43. Bellizzi V., Cupisti A., Locatelli F. et al:
Low-protein diets for chronic kidney
disease patients: the italian experience.
BMC Nephrol 2016; 17: 77.
44. Zhang J., Liu J., Su J., Tian F. The effects of soy protein on chronic kidney disease: a meta-analysis of randomized controlled
trials. Eur J Clin Nutr. 2014; 68: 987-993.
45. 199 de rețete vegetariene cucina italiana, Editura Polirom, 2007 (rețete adaptate de
Anca Drăgan, specialist nutriție)
46. https://www.nutritionvalue.org/
47. https://www.tititudorancea.com/z/nutribaza.htm
48. https://www.livestrong.com/

337. EXEMPLIFICĂRI PENTRU CETODIETA
LA NONDIABETICI
(greutate 70 kg – 30 kcal/kg corp greutate ideală)
ZIUA 1
MIC DEJUN
AlimentCant.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Pâine albă 50 (2 felii) 5 27 1 180 60 43,5 141
Zacuscă 50 4 10 5 15,12 71,02 8,67 95
Ardei roșu 100 0,45 3 0,15 4 211 26 31
Ceai din
plante 200 +
2 linguri
miere0,14 52 0 2 26 2 152
Total 9,59 92 6,15 201,12 368,02 80,17 419
GUSTARE 1
Aliment Cantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Mere 200 0,6 33,8 0,8 6 240 20 148
Biscuiți cu
cereale50 (8 buc.) 3,04 23,7 2,8 334 228 118 118
Total 3,64 57,5 3,6 340 468 138 266
PRÂNZ
AlimentCant.
(g, ml)Prot.
(g)Glucide
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Mâncare
de fasole
galbenă cu
mărar 300 4 17,37 9,15 80,58 493,5 96,36 150
Ciorbă
de legume 300 1,2 9,66 1,83 65,49 153,39 25,2 61,44
Smântână
20% 25 0,87 0,77 5 8,75 31,5 17,5 53,25
Pâine albă 50 5 27 1 180 60 43,5 141
Plăcintă cu
mere 100 1,9 34 11 266 65 24 237
Total 12,97 88,8 27,98 600,82 803,38 206,56 642,69

34 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
MÂNCARE DE FASOLE GALBENĂ CU MĂRAR
Ingrediente:
• fasole galbenă păstăi: 500 g • ceapă uscată: 100 g • morcov crud
mediu: 100 g • roșii în bulion: 100 g (5 linguri) • sare (un vârf de cuțit –
0,25 g) • ulei de floarea-soarelui: 30 ml • apă: 200 ml • condimente:
piper, cimbru, oregano • o legătură de mărar
Mod de preparare:Se sotează ceapa și morcovul ras în uleiul de floarea-soarelui. Fasolea
galbenă se dă în clocot de 2 ori și se aruncă apa pentru a se reduce can-
titatea de potasiu. După ce au fost sotate legumele, se adaugă fasolea
galbenă, apoi se completează cu 200 ml apă fiartă și se lasă la fiert 20 de
minute. După aceea, se adaugă roșiile în bulion, condimentele, mai puțin
mărarul. Se mai lasă la fiert încă 5-10 minute, apoi la final se adaugă și
mărarul tocat mărunt și se oprește focul.
Cant.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,33 5,79 3,05 26,86 164,5 32,12 53,1

CIORBĂ DE LEGUME
Ingrediente:
• ceapă uscată: 150 g • morcov: 200 g • țelină: 100 g • ardei roșu:
150 g • fasole verde: 200 g • orez: 100 g • bulion: 200 g • ulei: 25 ml •
apă: 3,5 l • zeamă de lămâie: 1,5 lămâi • leuștean: 1 legătură • tarhon
• sare: 1 g (un vârf de lingură)
Mod de preparare:
Fasolea verde și morcovul se fierb separate, în două ape, pentru a
reduce conținutul în potasiu. Pentru început, se fierb ceapa, țelina, ar-
deiul roșu, apoi se adaugă și celelalte legume și orezul. Se fierb împreună

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici35
aproximativ 20-30 de minute, apoi se adaugă treptat bulionul și zeama
de lămâie. La final se adaugă uleiul, tarhonul și leușteanul, iar apoi și
sarea.
Cant.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,4 3,22 0,61 21,83 51,13 8,4 20,48
GUSTARE 2
AlimentCant.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Alune
nesărate 25
(o mânuță)1,53 10,18 6 – 134 19,75 97
Prune din
compot de
casă, cu 2
linguri de
miere 200 ml 0,85 74,84 0,02 3 265 27 193
Total 2,38 85,02 6,02 3 399 46,75 290
CINĂ
AlimentCant.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată
orientală
cu măsline
nesărate și
pătrunjel 200 6,16 27,26 9,26 130,6 125,56 60,24 223,42
Mere 200 0,52 27,62 0,34 2 214 22 104
Nuci 25 g
(4-5 buc.)2 13,5 7,75 0 177 25.75 127,25
Dulceață de
fructe25 g
(1 lingură
mare)0,09 17,21 0,01 8 19,5 4.75 77
Total 8,77 85,59 17,36 140,6 536,06 109.74 531,67
TOTAL ZIUA 1 37,35 351,41 61,11 1.420,54 2.574,46 581,22 2.149,36

36 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
SALATĂ ORIENTALĂ CU MĂSLINE NESĂRATE ȘI PĂTRUNJEL
Ingrediente:
• cartofi: 500 g • 2 ouă fierte • ceapă roșie: 100 g • ulei de măsline:
10 g (o lingură) • măsline nesărate: 100 g • sare (0,25 g, un vârf de cuțit)
• piper, oregano și 1 legătură pătrunjel • zeama de la ½ lămâie
Mod de preparare:
Cartofii se fierb în două ape pentru eliminarea potasiului. După
aceea, se amestecă toate ingredientele tăiate într-un bol, se adaugă ulei-
ul, zeama de lămâie, toate condimentele și, la sfâr șit, pătrunjelul tocat.
Cant.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăsimi
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 3,08 13,63 4,63 65,32 62,78 30,12 111,71

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici37
ZIUA 2
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ou fiert
4 min. 1 buc. 7,5 0,67 6,36 74,4 75,6 103 93
Pâine albă 2 felii
(50 g)5 27 1 180 60 43,5 141
Castravete
mic 100 0,65 3,63 0,11 2 147 24 15
Unt 82% 20 g 0,16 – 16,2 0,2 0,4 0,4 143,4
Dulceață de
fructe 50 g
(2 linguri
mari)0,18 34,43 0,03 16 38,5 9,5 139
Ceai cu miere 200 ml +
25 g miere0,07 26 0 1 13 1 76
Total 13,38 91,73 23,7 273,6 334,5 181,4 607,4
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Smântână
grasă 45% 50 g 1,08 1,48 21 17 48,5 30,5 146
Clătită cu
dulceață 75 g
(1 buc.
+ 25 g
dulceață)2,81 33,7 5,69 23,92 48,33 36,22 195,23
Total 3,89 35,18 26,69 40,92 96,83 66,72 341,23
ALUAT CLĂTITE (12 BUCĂ ȚI)
Ingrediente:
• apă minerală: 500 ml • 1 ou • făină albă: 250 g • sare: un vârf de
cuțit • unt topit: 40 g • esență de vanilie • 25 ml ulei pentru prăjit
NU ARE MOD DE PREPARARE

38 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 3,63 22,08 7,59 21,23 38,78 41,96 167,65
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă de pui
cu găluș te
(fără carne)200 7,6 12,32 4,8 36 162 60 120
Ratatouille 200 2,3 13,76 3,2 133,68 399,6 57,1 58,72
Pâine 25 g
(1 felie)2 13,5 0,5 90 30 21,75 70,5
Compot de
struguri
(doar fructul)200 g 1,62 27,86 0,94 2 406 48 114
Ciocolată
45-60% cacao20g 0,98 12,2 6,2 4,8 111,8 41,2 109,2
Total 14,5 67,44 9,44 261,68 997,5 186,85 472,42
RATATOUILLE (GhIvECI DE LEGUME)
Ingrediente:
• vinete: 500 g • dovlecei: 500 g • roșii în bulion: 400 g • usturoi: 50 g
• ulei de măsline: 25 g • sare: 1 g • cimbru, piper, boia iute • apă: 200-300 ml
Mod de preparare:
Se spală, se usucă și se taie rondele de aceeași grosime vinetele, do-
vleceii și 4 roșii. Se curăță usturoiul și se taie feliuțe subțiri. Două roșii le
dăm pe răzătoare, le amestecăm cu puțin ulei de măsline și puțin piper
și sosul obținut îl punem pe fundul unui vas termorezistent.
Așezăm legumele în vasul termorezistent sub formă de evantai: o fe-
lie de dovlecel, o felie de roșie și o felie de vânătă. Repetăm straturile
până terminăm legumele. Între legume introducem fâșii subțiri de ustu-
roi. Punem frunzulițele de cimbru între legume și deasupra.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici39
Amestecăm uleiul de măsline și piperul proaspăt măcinat și stropim
legumele. Completăm cu apă până sunt aproape acoperite legumele.
Acoperim vasul de copt cu folie de aluminiu și dăm la cuptor 25 de
minute. După 25 de minute, îndepărtăm folia de aluminiu și mai lăsăm
la cuptor 5-10 minute până se rumenesc legumele.
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Avocado 100 g 2 8,5 15 7 485 52 160
Dulceață de
fructe50 g
(2 linguri)0,18 34,43 0,03 16 38,5 9,5 139
Total 2,18 42,93 15,03 23 523,5 61,5 299
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Cușcuș cu
legume 200 g 3,06 17,72 10,76 56,12 223,54 56,76 185,72
Măr 200 g 0,52 27,62 0,34 2 214 22 104
Nuci 25 g
(4-5 buc.)2 13,5 7,75 0 177 25,75 127,25
Total 5,58 58,84 18,85 58,12 614,54 104,51 416,97
TOTAL ZIUA 2 38,55 296,12 93,71 657,33 2.566,87 600,98 2.137,02
CUȘCUȘ CU LEGUME
Ingrediente:
• 250 g cușcuș • unt: 40 g • dovlecel: 200 g • ardei gras roșu: 300 g •
roșii: 150 g • morcovi: 200 g • ceapă: 150 g • apă: 400 ml
Mod de preparare:Pentru început se face un sos din legumele care se pun în tigaie la foc
mic cu puțină apă la înmuiat (aproximativ 20 de minute).

40 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Cușcușul se pune peste untul topit, într-o altă cratiță, aproximativ 2-3
minute, apoi se adaugă cei 400 ml apă, se fierbe și se amestecă până în-
ghite toată apa. După ce cușcușul a fiert, se adaugă legumele fierte peste
el și se amestecă până când compoziția devine uniformă. La final se
adaugă un vârf de sare, piper și oregano.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,53 8,86 5,38 28,06 111,77 28,38 92,68

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici41
ZIUA 3
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de icre
de crap cu
ceapă 50 g 1,5 36,4 28 1 93 68 259
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Ardei roșu 100 1,3 7,3 0,4 3 186 20 39
Ceai cu miere 200 ml +
2 linguri
mari de
miere0,14 52 0 2 26 2 152
Total 7,94 122,7 29,4 186 365 133,5 591
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Nuci 25 g
(4-5 buc.)2 13,5 7,75 0 177 25,75 127,25
Biscuiți cu
miere, fără
zahăr 30 2,5 38,95 6,75 – – – 200
Total 4,5 52,45 14,5 0 177 25,75 327,25
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ciorbă de
fasole cu
afumătură
(pentru gust)200 3,66 8,4 0,52 67,6 263,6 49,2 64,5
Varză cu
slănină
afumată și
mărar200 2,24 11,4 22,4 411,26 380,9 45,44 199,5
Pâine 50 5 27 1 180 60 43,5 141

42 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Compot de
vișine sau
dulceață de
vișine 100 0,37 68,86 0,07 32 77 19 278
Total 11,27 115,66 23,99 690,86 781,5 157,14 683
CIORBĂ DE FASOLE CU AFUMĂTURĂ (10 PORȚII)
Ingrediente:
• fasole boabe: 200 g • ceapă: 150 g • morcov: 200 g • țelină: 100 g •
cartof: 150 g • scăriță afumată: 100 g (pentru gust) • roșii în bulion:
200 g • zeamă de lămâie: 100 ml (pentru acrire) • sare: 2 g • apă: 3.500 ml •
leuștean
Mod de preparare:
Fasolea se fierbe în două ape, pentru scăderea cantității de potasiu.
În rest, se prepară ca orice ciorbă.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,83 4,2 0,26 33,8 131,8 24,6 32,25

vARzĂ CU SLĂNINĂ AFUMATĂ ȘI MĂRAR (8 POR ȚII)
Ingrediente:
• varză albă: 1.000 g • ceapă: 150 g • morcov ras: 200 g • bulion: 200 g •
ulei: 50 ml • sare: 1 g • mărar: o legătură • slănină afumată: 150 g • piper,
boia, oregano

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici43
Mod de preparare:
Se sotează într-o cratiță ceapa, cu morcovul și slăninuța. Se adaugă
varza frecată cu puțină sare și scursă, apoi se completează cu apă și se
lasă la fiert 50-60 de minute. Ulterior, se adaugă bulionul, iar la sfârșit și
mărarul tocat.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,12 5,7 11,2 205,63 190,45 22,72 99,75
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
crudități 200 2,9 28 7,76 68,76 508 129,32 178
Miere 25 0,07 26 – 1 13 1 76
Total 2,97 54 7,76 69,76 521 130,32 254
SALATĂ DE CRUDITĂȚI (2 PORȚII)
Ingrediente:• măr: 200 g • morcov: 100 g • țelină: 100 g • nuci măcinate: 25 g •
zeama de la ½ lămâie • stafide: 25 g
Mod de preparare:
Mărul, morcovul și țelina se dau pe răzătoare, se adaugă nucile măci-
nate, zeama de lămâie și stafidele hidratate. La final, se adaugă și o lingu-
ră de miere.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,45 14,02 3,88 34,48 254 64,66 89

44 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
vinete fără
maioneză 50 0,42 4,08 2,02 33,6 59,95 8,44 26,15
Pâine 50 5 27 1 180 60 43,5 141
Orez cu lapte
și scorțișoară 200 4,83 23,23 3,67 44,8 177,82 120,9 139,45
Total 10,25 54,31 6,69 258,4 297,77 172,84 306,6
TOTAL ZIUA 3 36,9 399,12 82,34 1,205,02 2,142,27 619,55 2,161,85
SALATĂ DE vINETE DIETETICĂ
Ingrediente:
• vinete coapte și scurse: 500 g • ulei floarea-soarelui: 30 ml • ceapă
roșie sau verde: 1 legătură • oregano, piper • sare: un vârf de cuțit
NU ARE MOD DE PREPARARE
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,84 8,16 4,04 67,2 119,9 16,89 52,3
OREz CU LAPTE ȘI SCORȚIȘOARĂ
Ingrediente:• orez: 250 g • lapte integral: 1,500 ml • zahăr: 50 g • apă: 300 ml •
scorțișoară pudră
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 3,22 15,49 2,45 29,87 118,55 80,6 92,97

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici45
NU ARE MOD DE PREPARARE

46 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 4
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
năut 50 g 3,47 10,95 4,86 33,81 123,75 81,67 86,94
Chiftele cu
puțină carne 50 g
(2 buc.)2,29 3,06 2,03 40,25 116,79 54,87 45,79
Pâine albă 50(2 felii) 5 27 1 180 60 43,5 141
Ardei roșu 50 g 0,49 3,01 0,15 2 105,5 13 15,5
Ceai cu miere
50 g50 g
(2 linguri)0,14 52 – 2 26 2 152
Total 11,39 96,02 8,04 258,06 432,04 195,04 441,23
SALATĂ DE NĂUT (h UMUS)
Ingrediente:
• năut fiert conservă: 250 g • ceapă verde: 50 g • ulei de măsline: 25
ml • sare: 0,5 g • piper, oregano
Mod de preparare:
Năutul și ceapa verde se mărunțesc cu mixerul până se obține o pastă
omogenă. Se freacă apoi cu uleiul de măsline și se adaugă sarea și condi-
mentele.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 6,97 21,9 9,72 67,63 247,5 163,34 174

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici47
ChIFTELE CU PUȚINĂ CARNE
Ingrediente:
• carne tocată semigrasă: 200 g • cartof ras: 150 g • morcov ras: 100 g •
dovlecel ras: 100 g • 1 ou: 50 g • mărar: 1 legătură • cimbru, piper, boia
iute • sare: 0,25 g • usturoi: 20 g
Mod de preparare:Toate legumele se dau pe răzătoare. Carofii și morcovul se dau în-
tr-un clocot și se aruncă apa. Legumele rase se amestecă cu carnea, oul
și condimentele. Din ele se fac chiftele cu făină și se coc la cuptor. Se fo-
losește hârtie pentru copt.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 4,58 6,13 4,06 80,5 233,58 109,75 91,58
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Prune 150
(5 buc.)1,05 17,13 0,42 – 235,5 24 69
Fulgi porumb 50 g 2,95 44 0,45 285,5 53,5 16,5 192
Total 4 61,13 0,87 285,5 289 30,5 261
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă cremă
de roșii300 0,87 4,24 2,01 72,28 216,6 28,02 38,85
Dovlecei la
grătar 200 1,62 11,46 0,6 12 370 42 56
Mujdei de
usturoi cu
smântână 30 g 0,89 3,7 1,2 15,1 53,1 24,8 97,9
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141

48 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Plăcintă de
mere 150g 2,85 51 16,5 399 97,5 36 355
Total 11,23 97,4 20,31 678,38 767,2 174,32 688,75
SUPĂ CREMĂ DE ROȘII
Ingrediente:
• roșii crude sau roșii în bulion: 400 g • țelină: 100 g • ceapă: 150 g •
morcov: 200 g • cartofi: 200 g • usturoi: 10 g • ulei: 25 ml • apă: 3.000 ml
• sare: 1 g • busuioc, piper, boia picantă
Mod de preparare:Se fierb legumele în două ape pentru eliminarea potasiului, apoi se
pasează cu mixerul până se obține o pastă omogenă. La final se adaugă
roșiile și usturoiul pasate și ele cu mixerul, apoi se mai fierbe supa 5-10
minute la foc mic. Peste supa groasă obținută se adaugă supa de la legu-
mele fierte până se obține o compoziție ca o smântână mai lichidă. La
sfârșit se adaugă condimentele: piper, boia picantă și busuioc verde sau
uscat.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,29 2,12 0,67 24,09 72,2 9,34 12,95
MUJDEI DE USTUROI CU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente:• usturoi: 10 g • ulei de măsline: 10 ml • smântână: 10 g

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici49
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Portocală 150 1,2 15,15 0,3 6 300 34,5 70,5
Măr 200 0,6 33,8 0,8 6 240 20 148
Total 1,8 48,95 1,1 12 540 54,5 218,5
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Tocăniță de
ciuperci 150 g 4,78 7,26 10,5 100,06 464,55 129,8 148,89
Mămăligă 200 2,96 28,52 1,76 400 18 70 144
Unt pentru
mămăligă 20 g 0,16 0 16,4 2,2 4,8 4,8 142
Avocado 100 2 8,53 14,66 7 485 52 160
Total 9,9 44,31 43,32 509,26 972,35 256,6 594,89
TOTAL ZIUA 4 38,32 347,81 73,64 1.743,2 3.000 710,9 2.204,37
TOCĂNIȚĂ DE CIUPERCI
Ingrediente:
• ciuperci: 400 g • ceapă: 200 g • roșii: 400 g • ulei: 50 ml • sare: 1 g •
ardei gras roșu: 100 g • apă: 100 ml • piper, boia, cimbru, pătrunjel tocat
Mod de preparare:
Ciupercile se dau în clocot și se aruncă apa. Se sotează separat ceapa,
ardeiul gras, apoi se adaugă ciupercile și se fierb 10-15 minute. Se adau-
gă roșiile, condimentele și, la final, pătrunjelul tocat.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 3,19 4,84 7,01 66,71 309,7 86,55 99,26

50 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 5
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată năut 50 3,47 10,59 4,86 10,07 123,75 81,67 86,94
Pâine albă 75 7,5 40,5 0,75 270 90 65,25 211,5
Roșii 150 1,32 5,83 0,3 7,5 355 36 27
Dulceață 25 g
(1 lingură)0,09 17,21 0,01 8 19,25 4,75 69,5
Ceai cu miere
(2 linguri)200 0,14 52 0 2 26 2 152
Total 12,52 126,13 5,92 297,57 614 189,67 546,94
SALATĂ DE NĂUT
Ingrediente:
• năut fiert din conservă: 250 g • ceapă verde: 50 g • ulei de măsline:
25 ml • sare: 0,5 g • piper, oregano
Mod de preparare:Năutul și ceapa verde se mărunțesc cu mixerul până se obține o pastă
omogenă. Se freacă apoi cu uleiul de măsline, se adaugă sarea și condi-
mentele.
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Chiftele de
dovlecei 100 g (2
buc.)1,42 10,56 4,89 53,47 385,3 30,92 95
Ananas 200 1,08 26,24 0,24 2 218 16 100
Total 2,5 36,8 5,13 55,47 603,3 46,92 195

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici51
ChIFTELE DE DO vLECEI
Ingrediente:
• cartof ras: 500 g • dovlecel ras: 500 g • ulei: 50 ml • sare: 1 g • piper,
nucșoară, oregano
Mod de preparare:Se fierb cartofii circa 20 de minute în apă, se scurg și se lasă la răcit.
Cartofii se rad pe răzătoarea cu găuri mari, apoi se asezonează cu sare și
piper după gust. Se curăță dovleceii, se spală, se rad și se amestecă cu
cartofii. Compoziția se condimentează cu nucșoară și oregano. Din com-
poziție se fac chiftele plate, care se prăjesc în ulei.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,42 10,56 4,89 53,47 385,3 30,92 95,05
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă cremă
de conopidă
cu smântână 300 g 2,34 9,27 4,05 53,4 380,8 59,9 73,68
Mâncare de
morcovi 200 2,78 27,36 25,02 105,8 473,4 78,04 336
Pâine albă 50 5 27 1 180 60 43,5 141
Griș cu lapte
și fructe 150 5,23 23,43 3,5 50,8 209,3 92,64 140,16
Total 10,12 87,06 33,57 390 1123,5 274,08 690,84
SUPĂ CREMĂ DE CONOPIDĂ CU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente:• conopidă: 1,8 kg • morcovi: 200 g • ceapă: 150 g • cartofi: 400 g •
usturoi: 25 g • țelină: 100 g • sare, piper • ulei: 25 ml • smântână: 200 g
• apă: 3.500 ml

52 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Mod de preparare:
Se desface conopida buchețele. Se călesc ceapa tocată, morcovul ră-
zuit și cartofii cubulețe în 2-3 linguri de ulei, până când ceapa se înmoa-
ie. Se adaugă usturoiul strivit, sarea, piperul și 4 căni de apă. Se fierbe
totul la foc mediu cam 10 minute de când începe apa să clocotească. Se
adaugă conopida și frunzele de țelină și, dacă e cazul, se mai adaugă apă
până conopida e aproape acoperită (eventual, se mai poate pune o cană
de apă). Se fierbe la foc mediu cam 20 de minute, până conopida e făcută.
Se mixează bine tot conținutul oalei în blender sau cu blenderul ver-
tical. Dacă nu intră totul în vasul robotului, mixați în tranșe. Supa cremă
obținută se drege cu sare și piper (dacă mai este nevoie).
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,78 3,09 1,35 17,8 126,94 19,98 24,56
MâNcARE DE MOR cOVI
Ingrediente:• morcovi: 400 g • unt 62%: 40 g • ulei: 10 ml • zahăr: 25 g • făină: 20 g •
smântână: 100 g • fulgi chili, piper, sare
Mod de preparare:
Morcovii, tăiați rondele, se sotează în untul și uleiul încins. După so-
tare, se adaugă zahărul, se completează cu apă și se fierbe 20 de minute,
până morcovul se înmoaie. După aceea se adaugă smântâna, apoi făina
amestecată cu puțină apă rece (pentru îngroșarea sosului). La final se
pun fulgii de chili, sarea și piperul.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,39 13,68 12,51 52,9 236,7 39,02 168

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici53
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Smântână
42%25 g 0,54 0,74 10,5 8,5 24,25 15,25 73
Pâine albă 25 g
(1 felie)1,91 12,65 0,8 170 25 25 66,5
Pere 200 g 1,2 32 1 6 260 24 146
Total 3,65 45,39 12,3 184,5 309,25 64,25 285,5
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Fasole verde
cu ceafă
afumată200 g 4,34 12,06 23,36 308,98 380,74 80,96 264,12
Pâine25 g
(1 felie)2,5 13,5 0,5 90 30 21,75 70,5
Avocado 100 g 2 8,5 15 7 485 52 160
Total 8,84 34,06 38,86 405,98 895,74 154,71 494,62
TOTAL ZIUA 5 37,63 329,44 95,78 1.333,52 3.545,79 729,63 2.212,9
FASOLE vERDE CU AFUMĂTURĂ (4 PORȚII)
Ingrediente:
• fasole verde: 800 g • ceafă afumată: 100 g (pentru gust) • ulei: 30 ml
• usturoi: 25 g • piper, oregano, mărar • apă: 200 ml
Mod de preparare:
Se călește ceafa afumată tăiată bucăți cu usturoiul tăiat feliuțe. Se
adaugă apoi fasolea verde, apa și se fierb 30 minute. La final, se adaugă
sarea, piper, oregano și mărarul tăiat mărunt.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,17 6,03 11,68 154,49 190,37 40,48 132,06

54 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 6
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Macrou în
oțet 25 g
(1 buc.)4,57 – 1,08 250 43,75 41 29,25
Ardei gras 100 g 0,86 4,64 0,17 3 175 20 20
Salată de
vinete
dietetică 50 g
(2 linguri
mari)0,42 4,08 0,85 21,66 59,95 8,44 26,15
Dulceață25 g
(1 lingură)0,09 17,21 0,01 8 19,25 4,75 69,5
Pâine albă 50 g
(2 felii)5 27 1 180 60 43,5 141
Ceai cu miere 200 ml +
50 g miere0,14 52 0 2 26 2 152
Total 11,08 104,93 3,11 464,66 383,95 119,69 437,9
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Mere coapte
cu sta fide și
unt 200 g 1,62 53,54 4,14 9,26 440,48 54,84 248,68
Miere 50 g 0,14 52 0 2 26 2 152
Total 1,69 79,54 4,14 10,26 453,48 55,84 400,68
MERE c OAPtE cU st AfIDE
Ingrediente:
• mere: 1 kg • stafide fără sâmburi: 200 g • unt 82%: 25 g
Mod de preparare:
Merele se curăță de coajă, se taie în două și se scobesc în mijloc pen-
tru a înlătura partea cu semințe. În scobitură se introduc puțin unt și

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici55
câteva stafide hidratate în apă. Pe o hârtie de copt se introduc merele la
copt, timp de 30-45 de minute. Când sunt gata, pot fi servite cu miere sau
înghețată.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,81 26,77 2,07 4,63 220,24 27,42 124,34

PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă de
cartofi și praz 300 2,73 24,06 9,96 49,08 193,8 70,65 104,07
Orez sârbesc 300 g 4,95 27,78 6,36 92,22 399,24 118,44 198,57
Plăcintă de
mere 50 g 4,32 34,8 4,37 22,77 106,28 56,98 192,8
Total 12 86,64 20,69 164,07 699,32 246,07 495,44
SUPĂ DE CARTOFI ȘI PRAz
Ingrediente:
• cartofi: 500 g • unt: 40 g • praz: 500 g (partea albă) • apă: 1.000 ml
• smântână 20%: 200 ml • sare: 0,5 g • nucșoară, piper
Mod de preparare:
Cartofii se dau în fiert în 2 ape pentru reducerea cantității de potasiu,
apoi se cojesc, se taie cubulețe și se sotează în unt. Se amestecă înconti-
nuu fără a se lăsa să se închidă la culoare. Se curăță prazul, se spală, se
taie inele și se sotează împreună cu cartofii, timp de 5 minute. Se toarnă
deasupra apă caldă, care se dă în clocot și se fierbe la foc mic timp de 30
de minute. După ce au fiert, compoziția se pasează și se dă iar în clocot.
Apoi se încorporează cu un tel și smântâna și se asezonează cu sare, pi-
per și nucșoară. La final, supa se servește cu crutoane sau goală.

56 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,91 8,02 3,32 16,36 64,6 23,55 34,69
OREz sâRbEsc
Ingrediente:
• orez: 200 g • ciuperci: 200 g • ceapă: 100 g • morcovi: 100 g • ardei
gras roșu: 300 g • apă: 1.000 ml • ulei: 40 ml • roșii în bulion: 200 g •
cimbru, piper, sare (1 g) • pătrunjel tocat
Mod de preparare:Se curăță ceapa, ardeii grași și crenguțele de pătrunjel. Se spală și se
toacă astfel: ceapa – solzișori, ar deii grași, morcovii și ciupercile – în
cuburi, iar pătrunjelul – fin, se opăresc roșiile ca să se poată decoji mai
ușor, apoi se toacă mărunt.
Toate aceste legume se pun în tigaie, la foc molcom, amestecând în-
continuu, să nu se lipească. După ce se călesc legumele într-o tigaie, se
adaugă orezul, se acoperă cu apă și se lasă să fiarbă. Se condimentează
cu sare, piper, boia de ardei, cimbru, apoi se pun roșiile tocate mărunt și
usturoi presat. Se mai toarnă apă, dacă este necesar.
Cantit.
produsProteine
(g)Glucide
(g)Grăsimi
(g)Na (mg) K (mg) P (mg) Kcalorii
100 g 1,65 9,26 2,12 30,74 133,08 39,48 66,19
PLĂCINTĂ DE MERE (DE CASĂ)
Ingrediente:
Umplutură: • mere rase: 1,5 kg • zahăr: 50 g • esență de rom
Foi de plăcintă: • făină albă: 500 g • lapte: 150 ml • 1 ou • ulei: 50 ml
• sare: 0,5 g • esență vanilie • bicarbonat: 1 lingură rasă

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici57
NU ARE MOD DE PREPARARE
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 8,64 68,37 8,75 45,54 212,56 113,97 385,71
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Miere 25 g
(1
lingură)0,07 20,6 – 1 13 1 76
Banană 150 g 1,65 34,5 0,45 1,5 537 33 133,5
Total 1,72 55,1 0,45 2,5 550 34 209,5
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Dovlecei
pane cu
mărar200 g 5,52 14,5 15,8 62,18 375,2 105,18 215,2
Mujdei de
usturoi cu
smântână 30 ml 0,89 3,7 1,2 15,1 53,1 24,8 97,9
Pâine albă 50 g
(2 felii)5 27 1 180 60 43,5 141
Nectarine 200 g 1,2 27,6 0,2 2 402 52 112
Total 12,61 72,8 18,2 259,28 890,3 225,48 566,1
TOTAL ZIUA 6 39 399,01 46,59 900,77 2.977,05 681,08 2.109,6
DOvLECEI PANE CU MĂRAR
Ingrediente:
• dovlecel: 500 g • ouă: 2 • făină: 50 g • apă: 100 ml • sare: 0,5 g • ulei:
50 ml • muștar: 1 linguriță • mărar: 1 legătură • usturoi: 10 g • piper

58 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Mod de preparare:
Se taie dovleceii rondele de aproximativ 1 cm, se sărează și se lasă să
stea 20-30 de minute, apoi se spală și se acoperă cu făină. Făina rămasă
se combină cu ouăle bătute, muștarul, sare și piper după gust și mărar
până are textura unei smântâni groase. Dacă mai este nevoie, se adaugă
apă. Se dau legumele prin acest amestec și se prăjesc în ulei. Se savurea-
ză împreună cu mujdeiul și salata de castraveți sau ardei copți.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,76 7,25 7,9 31,09 187,6 52,59 107,6

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici59
ZIUA 7
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Pate de linte 50 (2
linguri)2 6,58 2,08 20,86 145 46,9 51,85
Pâine albă 50 5 27 1 180 60 43,5 141
Măsline verzi
fără sâmburi
și sare 25 g (10
buc.)0,25 1,56 2,67 118 2 0,75 28,75
Ardei gras
roșu 50 g 0,43 2,32 0,08 1,5 87,5 10 10
Ciocolată
45-60% cacao20 g 0,98 12,2 6,2 4,8 111,8 41,2 109,2
Ceai cu miere 200 ml + 2
linguri de
miere0,14 52 – 2 26 2 152
Total 8,8 89,46 12,03 327,16 432,3 145,15 492,8

PAtE DE lINtE
Ingrediente:
• linte fiartă: 400 g • morcov fiert: 200 g • țelină fiartă: 100 g • cartof
fiert: 100 g • ardei capia: 100 g • ceapă: 75 g • ulei de măsline: 40 ml •
usturoi: 10 g • cimbru uscat, oregano, turmeric, sare: 1 vârf de cuțit
Mod de preparare:Cartofii și morcovul se fierb separate și se aruncă apa. Lintea se fier-
be separat și se aruncă apa. Celalte legume se fierb împreună, apoi se
adaugă lintea, cartoful, morcovul și se mărunțesc cu un mixer. La final se
adaugă condimentele, uleiul și sarea.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 4,1 13,17 4,17 41,72 290 93,9 103,7

60 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Căpșuni 200 g 1,34 15,36 0,6 2 306 48 64
Miere 25 g 0,07 26 0 1 13 1 76
Biscuiți din
cereale30 g 1,83 14,22 1,68 201 136,5 70,8 78,9
Total 3,24 55,58 2,28 204 455,5 119,8 218,9
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ciorbă de
legume cu
smântână 300 g 1,2 9,66 1,22 40,41 153,39 25,2 61,44
Smântână
20%50 g
(2 linguri)1,34 1,82 10 20 61 40 97,5
Vinete la
grătar cu sos
de usturoi 150 g 1,38 7,8 24,82 26,58 293,7 34,5 251
Pâine albă 75 g
(3 felii)7,5 40,5 0,75 270 90 65,25 211,5
Total 11,42 59,78 36,79 356,99 598,09 164,95 621,44
CIORBĂ DE LEGUME
Ingrediente:
• ceapă uscată: 150 g • morcovi: 200 g • țelină: 100 g • ardei roșu:
150 g • fasole verde: 200 g • orez: 100 g • bulion: 200 g • ulei: 25 ml •
apă: 3,5 l • zeamă de lămâie: 1,5 lămâi • leuștean: 1 legătură • tarhon,
sare: 1 g (un vârf de lingură)
Mod de preparare:
Fasolea verde și morcovul se fierb separat în două ape pentru a redu-
ce conținutul de potasiu. Pentru început se fierb ceapa, țelina și ardeiul

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici61
roșu, apoi se adaugă și celelalte legume și orezul. Se fierb împreună
aproximativ 20-30 de minute, apoi se adaugă treptat bulionul și zeama
de lămâie. La final se adaugă uleiul, tarhonul și leușteanul, iar apoi și
sarea.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,4 3,22 0,61 21,83 51,13 8,4 20,48
vINETE LA GRĂTAR CU SOS USTUROI (4-5 PORȚII)
Ingrediente:
• vinete: 1 kg • ulei floarea-soarelui: 100 ml • busuioc, piper • usturoi:
20 g • ulei de măsline: 100 ml • sare: un vârf de cuțit • zeamă de lămâie:
3 linguri • oțet vin alb: ½ … • pătrunjel: 4 fire • chimion: un vârf de lin-
gură
Mod de preparare:Tăiem vinetele felii subțiri de cca 0,5 cm. Presărăm sare pe ambele
părți ale feliilor și le așezăm pe servețele de bucătărie. Le acoperim cu
alt strat de servețele de bucătărie și le lăsăm cca 20 de minute să se scur-
gă de apă. Acest pas se face de obicei și pentru a elimina gustul amar al
vinetelor, dar dacă vinetele sunt bine alese (proaspete), ele nu trebuie să
aibă acel gust!
Cât timp stau vinetele, preparăm dressingul: amestecăm uleiul cu
zeama de lămâie și oțetul, punem usturoiul cu puțină sare mare într-un
mojar, îl strivim bine până devine pastă, începem să adăugăm câte o lin-
gură de ulei peste usturoi, amestecând continuu ca la maioneză. Facem
acest lucru până când maioneza de usturoi se „leagă“ (până se folosește
cam jumătate din cantitatea de ulei). Se toarnă apoi uleiul mai rapid,
pentru a obține un dressing mai lichid. Se adaugă pătrunjelul tocat foar-
te fin și chimionul.

62 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Ungem feliile de vinete pe ambele părți cu ulei cu gust neutru (de
măsline sau floarea-soarelui) folosind o pensulă. Încingem tigaia grill la
foc mare pentru 5 minute. Dăm focul aproape la mic și începem să pră-
jim vinetele, câte 5 minute pe fiecare parte. Se scot feliile de vinete de pe
grill folosind un clește. Fiecare felie fierbinte se trece rapid (altfel vor
absorbi prea mult ulei) prin dressing. Se așază feliile într-o farfurie, în
straturi. Pe fiecare strat se presară puțin piper și busuioc tăiat fideluță.
Când sunt gata toate vinetele, se lasă să stea la temperatura camerei
1 oră, apoi se pot consuma. Ce rămâne se păstrează la frigider, însă îna-
inte de servire se aduc iar la temperatura camerei. Sunt bune simple cu
pâine proaspătă, presărate cu brânză rasă și o salată de roșii sau în sand-
vișuri.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,92 5,2 16,55 17,72 195,81 23 167
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
pătrunjel cu
orez alb cu
bob lung 200 g 2,82 23 9,44 35,76 276 56,6 185,08
Dulceață
de fructe 50 g
(2 linguri)0,18 34,43 0,035 16 38,5 9,5 139
Total 3 57,43 9,475 51,76 314,5 66,1 324,08
SALATĂ DE PĂTRUNJEL CU OREz ALB CU BOB LUNG (4 PORȚII)
Ingrediente:
• orez bob lung: 200 g • castravete: 300 g • ceapă verde: 300 g • roșii:
300 g • ulei măsline: 80 ml • sare: 0,5 g • pătrunjel: 100 g • mentă: 50 g • apă pentru orez: 600 ml • zeama de la 2 lămâi • piper

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici63
Mod de preparare:
Se fierbe orezul în 600 ml de apă. Până se răcește orezul, se spală le-
gumele și se toacă mărunt. Orezul răcit se afânează cu o furculiță și se
amestecă într-un castron cu legumele. Zeama de lămâie se amestecă cu
uleiul, apoi se sărează și se piperează. Dressingul se toarnă peste salată,
apoi se lasă 1 oră pentru aromatizat.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,41 11,5 4,72 17,88 138 28,3 92,54
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Paste cu ton 250 g 7,9 46,62 11,92 76,12 258,45 147,75 311,5
Măr 200 g 0,52 27,62 0,34 2 214 22 104
Morcov fiert 100 g 0,93 9,58 0,24 69 250 35 41
Total 9,35 83,82 12,5 147,12 722,45 204,75 456,5
TOTAL ZIUA 7 35,81 346,07 73,07 1.087,03 2.522,84 700,75 2.113,72
PAstE cU t ON
Ingrediente:• paste porumb fără gluten: 200 g • ton la conservă, în suc propriu: 25
g • porumb fiert: 100 g • ceapă roșie: 150 g • ulei de măsline: 20 g • piper,
oregano, sare: un vârf de cuțit • zeamă de la ½-1 lămâie
Mod de preparare:Se fierb pastele conform timpului indicat pe ambalaj și se lasă la răcit.
Într-un castron se pun ceapa tăiată julien, porumbul scurs și tonul scurs.
Când pastele s-au răcit, se adaugă peste celelalte ingrediente, se ameste-
că și se asezonează cu condimentele, uleiul de măsline și zeama de lămâ-
ie. Se servește rece.

64 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
lIPsEsc t AbElElE

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici65
ZIUA 8
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
năut 50 g
(2 linguri)3,47 10,95 4,86 10,07 123,75 81,67 86,94
Ardei gras 50 g 0,43 2,23 0,08 1,5 87,5 10 10
Dulceață de
fructe 25 g 0,09 17,21 0,01 8 19,25 4,75 69,5
Pâine albă 75 g
(3 felii)7,5 40,5 1,5 270 90 65,25 211,5
Ceai cu miere 200 ml +
50 g miere0,14 52 0 2 26 2 152
Total 11,63 122,89 6,45 291,57 346,5 163,67 529,94
SALATĂ DE NĂUT
Ingrediente:
• năut fiert conservă: 250 g • ceapă verde: 50 g • ulei măsline: 25 ml
• sare: 0,5 g • piper, oregano
Mod de preparare:
Năutul și ceapa verde se mărunțesc cu mixerul până se obține o pastă
omogenă. Se freacă apoi cu uleiul de măsline și se adaugă sarea și condi-
mentele.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 6,97 21,9 9,72 67,63 247,5 163,34 174
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Mere (1 buc.) 150 g 0,45 25,35 0,6 4,5 180 15 111
Ananas 200 g 1 26 0,2 2 118 16 100
Total 1,45 51,35 0,8 6,5 298 31 211

66 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ciorbă de
perișoare din
soia 300 ml 2,4 1,08 2,28 61,71 197,4 55,2 67,35
Smântână
20%50 g 1,34 1,82 10 20 61 40 97,5
Pâine 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Mâncare
de praz cu
măsline 200 g 2,22 19,9 3,8 92,94 349,6 54,96 121,26
Nuci, cu
miere și
zeamă lămâie 45 g 2,02 23,9 7,75 0,4 182,2 26,15 157,65
Total 12,98 73,7 24,83 355,05 850,2 219,81 584,76
CIORBĂ DE PERIȘOARE DIN SOIA
Ingrediente:
• oase de vită fără carne (pentru gust): 200 g • orez: 100 g • soia gra-
nule: 100 g • țelină: 100 g • morcov: 200 g • ceapă: 150 g • ardei gras:
100 g • mazăre: 100 g • ulei: 20 ml • pastă de roșii: 100 g • apă: 0,3 l •
zeamă de la 1 lămâie • sare: 0,5 g • leuștean: 1 legătură
Mod de preparare:Soia se lasă la fiert și apoi se scurge bine. Se adaugă apoi și orezul,
care a stat la umflat în apă călduță. Într-o oală mare, se pune la fiert zar-
zavatul. Când legumele sunt aproape fierte, se adaugă lingurițe mici
din amestecul de orez cu soia și puțin ulei de măsline. Va fi o pastă groa-
să și care va sta laolaltă, dacă nu se lasă focul dat tare. Aveți grijă să nu
clocotească. După ce sunt fierte perișoarele, la foc mic, se adaugă zeama
de lămâie și apoi verdeața, când se pun perișoarele în oala cu ciorbă. La
final se adaugă leușteanul.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici67
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,8 0,36 0,76 20,57 65,66 18,4 22,45
MÂNCARE DE PRAz CU MĂSLINE
Ingrediente:
• praz: 8 tulpini • ardei gras roșu: 300 g • morcovi: 200 g • roșii coap-
te: 200 g • ulei: 30 ml • măsline nesărate: 100 g • sare: 0,5 g • piper,
oregano
Mod de preparare:Se curăță, se spală și se toacă prazul. Într-un vas, se călește prazul și
ulterior se adaugă ardeii grași tăiați bucățele, morcovii dați pe răzătoare
și tulpinile de țelină tocate mărunt. Se adaugă 200 ml apă și se lasă să
fiarbă legumele. Când legumele sunt aproape fierte, se adaugă roșiile
date pe răzătoare, măslinele și condimentăm cu sare, piper și boia. Mân-
carea de praz se aseamănă cu o tocăniță clasică, singura diferență fiind
aroma ceva mai dulce.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,11 9,95 1,9 46,47 174,8 27,48 60,63
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
sfeclă roșie
cu nuci 100 g 2,28 8,34 10,6 94,27 257,56 40,61 131,59
Mere 200 g 0,6 33,8 0,8 6 240 20 148
Total 2,88 42,14 11,4 100,27 497,56 43 279,59

68 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
SALATĂ DE SFECLĂ ROȘIE CU NUCI (4 PORȚII)
Ingrediente:
• sfeclă roșie: 500 g • țelină tulpină: 100 g • ceapă roșie: 75 g • ustu-
roi: 10 g • nuci: 50 g • ulei de măsline: 50 ml • oțet balsamic: 20 ml • sare:
0,25 g • piper
Mod de preparare:Sfecla se stropește cu ulei măsline și se împachetează în folie de alu-
miniu, apoi se coace la cuptor aprox. o oră. Se îndepărtează coaja și și se
taie felii.
Se toacă mărunt țelina, se taie ceapa în felii groase, se zdrobesc nuci-
le și se pasează usturoiul cu puțină sare.
Într-un castron, se amestecă feliile de sfeclă, țelina, nucile, usturoiul
și ceapa. Se asezonează cu ulei de măsline, sare, piper negru și oțet bal-
samic.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,28 8,34 10,6 94,27 257,56 40,61 131,59
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Orez curry 300 g 6,78 54,66 10,74 89,01 412,8 207,54 318,24
Prune din
compot de
casă + 2
linguri de
miere 200 g 0,85 74,84 0,02 3 265 27 193
Total 7,63 129,5 10,76 92,01 677,8 234,54 511,24
TOTAL ZIUA 8 36,57 419,58 54,24 845,4 2.670,06 692,12 2.116,53

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici69
OREz cURR y
Ingrediente:
• orez: 200 g • ceapă: 200 g • morcov: 100 g • sare: 0,5 g • ulei: 30 ml
• piper, curry (1/2 linguriță) • mazăre: 100 g • apă: 500-600 ml
Mod de preparare:
Se toacă mărunt legumele și se sotează în ulei timp de 5 minute. Apoi
se adaugă orezul și se completează cu apa pentru fiert. Când este fiert
orezul, se adaugă sarea, piperul și ½ linguriță de curry.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,26 18,22 3,58 29,67 137,6 69,18 106,8

70 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 9
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Pastă de
avocado 50 g 0,77 3,65 11,15 16,07 169,53 20,16 112,13
Ou fiert
(1 buc.)50 g 7,5 0,67 6,36 74,4 75,6 10393
Ardei roșu 50 g 0,43 2,23 0,08 1,5 87,5 10 10
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Ceai cu miere
50 g200 ml 0,14 52 0 2 26 2 152
Total 13,41 83,32 18,51 272,47 331,13 168,66 508,13
PASTĂ DE AvOCADO
Ingrediente:
• avocado: 200 g • ardei roșu: 100 g • ulei de măsline: 50 ml • usturoi:
10 g • sare: 0,25 g (un vârf de cuțit)
Mod de preparare:
Mai întâi se taie avocado în jumătate, apoi se scot sâmburii folosind
un cuțit bine ascuțit. Avocado trebuie să fie foarte copt pentru a putea
face aceste două operațiuni cu succes. Apoi, cu o lingură, se scoate mie-
zul de avocado și se pune în blender. Se adaugă uleiul de măsline, ustu-
roiul și zeama de lămâie. Se amestecă până devine o pastă. Se adaugă
apoi și pătrunjelul și se condimentează cu sare și piper după gust.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,55 7,3 22,3 32,51 339,07 40,33 224,26

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici71
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Prune uscate 50 g
(8-10 buc.)1,09 35 0,19 6 400 42,5 153
Fideluță fără
ou, cu foi de
dafin 150 g 1,04 11,83 6,57 53,79 55,65 23,64 111,4
Total 2,13 46,83 6,76 59,79 455,65 66,14 264,4
FIDELUȚĂ CU FOI DE DAFIN
Ingrediente:
• fidea fără ou: 200 g • ulei: 30 ml • ceapă: 150 g • sare: 0,25 g • piper,
oregano, foi dafin • apă: 300-400 ml
Mod de preparare:Se sotează ceapa cu foile de dafin în ulei, timp de 5 minute. Se com-
pletează apoi cu puțină apă, se lasă să dea în fiert și se adaugă fideluța,
peste care se pune și restul de apă. Înainte să se absoarbă toată apa, se
adaugă piperul și oregano. Se poate consuma ca atare, dar și ca garnitură.
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă cremă
de broccoli300 ml 1,47 5,64 5,07 74,94 157,41 41,61 66,78
Ardei umpluți
cu orez și
ciuperci 200 g 4,34 14,5 0,96 48,36 445,72 40,86 73,16
Smântână
20%50 g
(2 linguri)1,74 1,54 10 17,5 63 35 106,5
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Mere coapte
cu sta fide și
unt 100g 0,73 2,55 1,89 3 211,26 29,85 115
Total 13,28 51,23 18,92 323,8 937,39 190,82 502,44

72 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
SUPĂ CREMĂ DE BROCCOLI (4 PORȚII)
Ingrediente:
• fasole roșie sau albă: 200 g • broccoli: 150 g • roșii: 100 g • morcovi:
100 g • tăiței: 100 g • ceapă: 150 g • rozmarin, salvie • supă legume:
2.000 ml • ulei de măsline: 50 ml • sare: 0,5 g • roșii: 100 g
Mod de preparare:
Morcovul tăiat marunt, o jumătate de ceapă tocată, frunzele de salvie
și o crenguță de rozmarin se călesc ușor în 2 linguri de ulei de măsline.
Se adaugă fasolea, roșia curățată de pieliță și tocată mărunt, se stinge cu
750 ml de supă de legume clocotită și se lasă să fiarbă până este fiartă
fasolea. Compoziția se pasează cu mixerul, apoi se fierbe împreună cu
tăițeii până când și aceștia sunt gata. Separat, se fierbe broccoli în apă cu
sare și se aruncă apa. După ce supa s-a răcit, se ornează cu inflorescențe
de broccoli și se servește călduță.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,02 6,51 1,94 24,76 140,94 38,66 48,96
ARDEI UMPLUȚI CU OREz ȘI CIUPERCI
Ingrediente:
• ardei verde: 1 kg • roșii: 400 g • orez: 75 g • 1 ou • bulion: 100 g •
ciuperci: 500 g • piper, cimbru, sare: 1 g
Mod de preparare:Se spală orezul în 2-3 ape și se lasă la înmuiat în apă rece. În acest
timp, se spală ciupercile, se lasă să se zvânte, apoi se taie în felii mai mici,
cam de 1-2 cm grosime. Se pun apoi să se înăbușe cu 2-3 linguri de ulei,
1 linguriță sare și puțin piper alb. Dacă nu lasă zeamă destulă, se poate
turna puțină apă. Se lasă să fiarbă până scad și devin moi, aproximativ
20 de minute.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici73
Se curăță și se spală ceapa, apoi se toacă mărunt sau se dă pe răzătoa-
re. Se pun 2-3 linguri de ulei într-o cratiță, se adaugă ceapa, apoi orezul
scurs de apă, verdeață, condimentele din plante și sarea, și se lasă să se
călească puțin.
Se încălzește separat 1 litru de apă, în care se dizolvă cubul concen-
trat de legume. Se toarnă apa peste orez și ceapă și se lasă să fiarbă apro-
ximativ 20 de minute. Se adaugă apoi ciupercile și 3-4 linguri de bulion
diluat în prealabil cu puțină apă rece, 1-2 frunze de dafin și se lasă să
fiarbă împreună.
După încă 10 minute de fiert, se trage oala deoparte și se lasă compo-
ziția să se răcească. Când s-a răcit, se adaugă peste compoziție 1 ou în-
treg și se amestecă bine. Când s-a răcit, se umple fiecare ardei cu lingu-
rița și se pune un căpăcel de roșie la fiecare.
Restul de bulion rămas, diluat cu puțină apă rece, 2-3 frunze de dafin,
¼ linguriță rasă de sare, se toarnă peste ardeii din oală. Se pune oala la
fiert la foc mic spre mediu, pentru aproximativ 40-45 de minute. Se frea-
că 1 lingură de făină cu apă rece până nu mai sunt cocoloașe și devine
fluidă, apoi se toarnă în oală peste sos și se lasă să mai fiarbă cam 15
minute. Se servesc simpli sau cu smântână dulce adăugată.
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Avocado 100 g 2 8,5 15 7 485 52 160
Dulceață de
fructe 50
(2 linguri)0,18 34,43 0,03 16 38,5 9,5 139
Total 2,18 42,93 15,03 23 523,5 61,5 299
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ștevie cu
leuștean 200 g 2,86 10,82 10,3 190,24 502,8 81,48 126,4
Mămăligă 150 g 2,22 21,39 1,32 315 13,5 52,5 108

74 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Unt pentru
mămăligă 20 g 0,16 0 16,5 2,2 4,8 4,8 143,4
Măr copt cu
unt și sta fide 200 g 1,46 5,1 3,78 6 422,52 59,7 230
Total 6,7 37,31 31,9 513,44 943,6 198,48 607,8
TOTAL ZIUA 9 37,7 261,62 91,12 1.192,5 3.191,27 685,6 2.181,77
ȘTEvIE CU LEUȘTEAN
Ingrediente:
• ștevie: 500 g • ceapă albă și roșie: 300 g • ceapă verde: 1 legătură •
morcov ras: 100 g • ulei: 50 ml • pastă roșii: 100 g • ½ legătură mărar
• ½ legătură leuștean • piper: 1 vârf de cuțit
Mod de preparare:
Se alege ștevia, se păstrează numai frunzele sănătoase, se înlătură
codițele groase și se spală în cât mai multe ape. Se pune pe foc un vas mai
mare cu apă, iar când apa clocotește se introduce ștevia, care se opărește
cca 2-3 minute. Ștevia opărită se scoate într-o sită și se lasă la scurs, iar
apa în care a fiert se păstrează.
Între timp se pregătesc celelalte ingrediente, respectiv se curăță și se
spală legumele, ceapa și verdețurile proaspete se taie mărunt, iar mor-
covul se dă pe răzătoarea mică. Când ștevia s-a răcorit suficient cât să fie
manevrabilă și este scursă, se mărunțește după preferință.
În vasul de gătit se pun ceapa și morcovul, pregătite anterior, împre-
ună cu uleiul, și se lasă la foc potrivit câteva minute să se soteze, până
când ceapa începe să se înmoaie puțin.
Când ceapa s-a înmuiat, se adaugă ștevia și se lasă câteva minute pe
foc, amestecând din când în când, până se călește și aceasta. Peste ceapă
și ștevie se adaugă puțin câte puțin, pe măsură ce mâncarea fierbe, din
apa caldă în care a fost opărită ștevia și se sărează puțin.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici75
Mâncarea de ștevie este gata când toate ingredientele sunt fierte și
aceasta a scăzut suficient. Când mâncarea este gata, se potrivește de sare
după gust și se adaugă verdeața (mărar, leuștean) tocată mărunt.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,43 5,41 5,15 95,12 251,4 40,74 63,2

76 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 10
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Icre de fasole
și morcov50 g
(2 linguri)4,9 28,24 2,32 25,11 445,3 70,7 96,88
Ardei gras 100 g 0,45 3 0,15 4 211 26 31
Unt 20 g 0,16 0 16,4 2,2 4,8 4,8 142
Dulceață de
fructe25 g
(1 lingură
mare)0,09 17,21 0 8 19,25 4,75 69,5
Pâine albă 75 g
(3 felii)7,5 39 1,5 270 90 65,25 211,5
Ceai cu miere 200 ml +
25 g0,07 26 0 1 13 1 76
Total 13,17 113,45 20,37 310,31 783,35 172,5 626,88
ICRE DE FASOLE ȘI MORCO v (10 PORȚII)
Ingrediente:
• fasole albă fiartă: 300 g • morcovi fierți: 300 g • ceapă verde: 100 g
• ulei de măsline: 30 ml • sare: 0,25 g • piper, oregano
Mod de preparare:
Fasolea și morcovii se fierb separate în două ape, pentru reducerea
cantității de potasiu. Când sunt foarte bine fierte, se scurg și se mărun-
țesc cu mixerul până se obține o pastă groasă. Pasta este frecată cu uleiul
de măsline ca icrele de pește, apoi se adaugă ceapa verde tocată, sarea și
condimentele. Se consumă ca aperitiv.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 9,95 56,48 4,64 50,22 890,65 141,45 193,76

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici77
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Fideluță cu
foi de da fin
și ceapă +
brânză rasă
pentru gust 200 g 2,72 15,78 8,76 71,72 74,2 31,52 148,54
Ananas 200 g 1 26 0,2 2 118 16 100
Total 3,72 41,78 8,96 73,72 192,2 47,52 248,54
FIDELUȚĂ CU FOI DE DAFIN
Ingrediente:
• fidea fără ou: 200 g • ulei: 30 ml • ceapă: 150 g • • sare: 0,25 g • pi-
per, oregano, foi de dafin • apă: 300-400 ml
Mod de preparare:
Se sotează ceapa cu foile de dafin în ulei timp de 5 minute. Se comple-
tează apoi cu puțină apă, se lasă să dea în fiert și se adaugă fideluța,
peste care se adaugă și restul de apă. Înainte să se absoarbă toată apa, se
adaugă piperul și oregano. Se poate consuma ca atare, dar și ca garnitură.
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ciorbă de
legume 300 ml 1,2 9,66 1,83 40,41 153,39 25,2 61,44
Smântână
20%25 g
(1 lingură
mare)0,67 0,91 5 10 30,5 20 48,75
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Musaca
dietetică 200 g 4,26 17,7 10,6 55,46 422 123,7 194,16
Salată de
varză albă 150 g 1,92 8,7 5,15 27 255 39 81,7
Total 13,05 63,97 23,58 312,87 920,89 251,4 527,05

78 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
CIORBĂ DE LEGUME
Ingrediente:
• ceapă uscată: 150 g • morcovi: 200 g • țelină: 100 g • ardei roșu: 150 g
• fasole verde: 200 g • orez: 100 g • bulion: 200 g • ulei: 25 ml • apă: 3,5 l
• zeamă de lămâie: 1,5 lămâi • leuștean: 1 legătură • tarhon, sare: 1 g (un
vârf de lingură)
Mod de preparare:Fasolea verde și morcovul se fierb separat în două ape pentru a redu-
ce conținutul în potasiu. Pentru început, se fierb ceapa, țelina, ardeiul
roșu, apoi se adaugă și celelalte legume și orezul. Se fierb împreună
aproximativ 20-30 de minute, apoi se adaugă treptat bulionul, zeama de
lămâie. La final, se adaugă uleiul, tarhonul și leușteanul, iar apoi și sarea.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,4 3,22 0,61 21,83 51,13 8,4 20,48
MUSACA DIETETICĂ (2 PORȚII)
Ingrediente:• carne tocată semigrasă: 130 g • cartofi: 500 g • morcovi: 100 g •
ceapă: 100 g • dovlecel ras: 200 g • bulion: 100 g • ulei: 50 ml • sare:
0,25 g • piper, cimbru, boia iute • pătrunjel
Mod de preparare:
Cartofii se fierb în două ape și se aruncă apa. Separat, se prepară um-
plutura: într-o tigaie se sotează carnea tocată, ceapa, morcovul tocat,
dovlecelul ras și bulionul. La final, se adaugă și condimentele. După ce
cartofii s-au fiert, aceștia se pasează ca la piure și se așază un rând de
cartofi pasați în cratiță, un rând din compoziția de carne cu legume. La
final se adaugă la suprafață puțin ulei și pătrunjelul tocat. Se ține la cup-
tor 30-40 de minute, până este gata.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici79
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,13 8,85 5,3 27,73 211 61,85 97,08
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Fideluță cu
foi da fin
și ceapă +
brânză rasă
pentru gust 200 g 2,82 15,78 8,76 71,72 74,2 31,52 148,54
Dulceață de
fructe 50 g
(2 linguri)0,18 34,43 0,035 16 38,5 9,5 139
Total 3 50,21 8,795 87,72 112,7 41,02 287,54
FIDELUȚĂ CU FOI DE DAFIN
Ingrediente:
• fidea fără ou: 200 g • ulei: 30 ml • ceapă: 150 g • sare: 0,25 g • piper,
oregano, foi de dafin • apă: 300-400 ml
Mod de preparare:
Se sotează ceapa cu foile de dafin în ulei, timp de 5 minute. Se com-
pletează apoi cu puțină apă, se lasă să dea în fiert și se adaugă fideluța,
peste care se adaugă și restul de apă. Înainte să se absoarbă toată apa, se
adaugă piperul și oregano. Se poate consuma ca atare, dar și garnitură.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,36 7,89 4,38 35,86 37,1 15,76 74,27

80 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Varză cu
slănină
afumată și
mărar200 2,24 11,4 22,4 113 380 45,44 199,5
Mămăligă 150 g 2,22 21,39 1,32 315 13,5 52,5 108
Unt pentru
mămăligă 10 g 0,08 – 8,2 1,1 2,4 2,4 71
Compot de
struguri (doar
fructul)200 g 1,62 27,86 0,94 2 406 48 114
Total 6,16 60,65 32,86 431,1 801,9 148,34 492,5
TOTAL ZIUA
10 36,6 326,56 96,08 1.379,12 2.805,04 680,81 2.161,26
vARzĂ CU SLĂNINĂ AFUMATĂ ȘI MĂRAR
Ingrediente:
• varză albă: 1 kg • ceapă: 150 g • morcov ras: 200 g • bulion: 200 g •
slănină afumată: 150 g • sare: 1 g • mărar: 25 g • piper, boia iute • ulei:
30 ml • apă: 200 ml
Mod de preparare:Se toacă varza mărunt, ceapa se toacă julien, iar morcovul se dă pe
răzătoarea cea mare. Se pun la sotat ceapa cu morcovul și slăninuța tăia-
tă mărunt. După ce au stat la sotat împreună timp de 5-10 minute, se
adauga varza tăiată mărunt și se acoperă cu apă fiartă. Se lasă la fiert
1-1:30 ore, până când varza este bine fiartă, apoi se adaugă bulionul și
condimentele. La final se adaugă și mărarul tocat mărunt.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,12 5,7 11,2 62,95 190,45 22,72 99,75

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici81
ZIUA 11
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Bruschete cu
roșii 230 g-2
felii paine6 34,31 21,75 360 424,6 98,8 351,2
Avocado 100 2 8,5 15 7 485 52 160
Ceai cu 2
linguri de
miere200 ml
(50 g
miere)0,14 52 0 2 26 2 152
Total 8,14 94,81 36,75 369 935,6 152,8 663,2
BRUSChETE CU ROȘII
Ingrediente:
• pâine: 50 g (2 felii) • roșii: 150 g • ulei de măsline: 20 ml • usturoi:
10 g • piper și busuioc • sare: 0,25 g (un vârf de cuțit)
Mod de preparare:
Se toacă roșiile cubulețe, iar ceapa, usturoiul și busuiocul cât mai fin.
Se combină toate ingredientele și se asezonează cu uleiul de măsline,
sarea și piperul. Se feliază bagheta în diagonală, astfel încât să iasă felii
cât mai lungi. Se ung feliile cu puțin ulei de măsline și fie se prăjesc cum
s-ar prăji în mod obișnuit pâinea, fie se dau la cuptorul încins pentru 4-5
minute, să se rumenească.
Se așază compoziția pe feliile de pâine prăjită și se servesc bruschetele.
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Alune
nesărate 30 g 1,84 12,25 7,15 0 161,7 23,7 116,1
Mere coapte
cu sta fide și
unt 200 g 1,46 5,1 3,78 6 422,52 59,74 230
Total 3,3 17,35 10,93 6 584,22 83,44 346,1

82 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
MERE COAPTE CU STAFIDE ȘI UNT
Ingrediente:
• mere: 1 kg • stafide fără sâmburi: 200 g • unt 82%: 25 g
Mod de preparare:
Merele se curăță de coajă, se taie în două și se scobesc în mijloc pen-
tru a înlătura partea cu semințe. În scobitură se introduc puțin unt și
câteva stafide hidratate în apă. Pe o hârtie de copt se introduc merele la
copt, timp de 30-45 de minute. Când sunt gata, pot fi servite cu miere sau
înghețată.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,81 26,77 2,07 4,63 220,24 27,42 124,34
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă de
morcovi cu
ghimbir 300 ml 1,29 9,12 2,22 142,26 289,35 39,21 79,89
Chiftele cu
puțină carne 100 g (4
buc. mici)4,58 6,13 4,06 80,6 233,58 109,75 91,58
Salată verde 150 g 2,02 3,34 5,33 7,5 357 49,5 63,7
Pâine 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Clătită cu
dulceață 75 g
(1 buc.) +
25 g
dulceață2,81 33,77 5,69 23,92 48,33 36,22 195,23
Total 15,7 79,36 18,3 434, 28 988,26 278,18 571,4

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici83
SUPĂ DE MORCO vI CU GhIMBIR (4 PORȚII)
Ingrediente:
• ceapă: 150 g • usturoi: 10 g • morcov: 300 g • țelină verde: 50 g •
ghimbir rădăcină: 1,5 cm • smântână 20%: 50 g • sare: 0,5 g • coriandru,
piper • supă legume: 1.000 ml
Mod de preparare:Se decojesc ceapa și usturoiul și se toacă mărunt. Se curăță morcovii
și țelina verde și se taie cubulețe, iar ghimbirul se cojește și se rade. Se
încinge uleiul într-o cratiță mare, în care apoi se călesc ceapa și usturo-
iul. Se adaugă morcovii, țelina și ghimbirul și se prăjesc timp de 5 minu-te, amestecând în mod repetat. Se toarnă în oală supa de legume, apoi
compoziția se fierbe timp de 30 de minute la temperatură mică. La final,
supa se pasează și se asezonează cu coriandru, piper și sare. Se dă supa
iar în clocot, apoi se adaugă smântâna după gust.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,43 3,04 0,74 47,42 96,45 13,07 26,63
ChIFTELE CU PUȚINĂ CARNE
Ingrediente:• carne tocată semigrasă: 200 g • cartof ras: 150 g • morcov ras:
100 g • dovlecel ras: 100 g • 1 ou: 50 g • mărar: 1 legătură • cimbru, pi-
per, boia iute • sare: 0,25 g • usturoi: 20 g
Mod de preparare:
Toate legumele se dau pe răzătoare. Cartofii și morcovul se dau în-
tr-un clocot și se aruncă apa. Legumele rase se amestecă cu carnea, oul
și condimentele. Din ele se fac chiftele cu făină și se coc la cuptor. Se fo-
losește hârtie pentru copt.

84 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 4,58 6,13 4,06 80,5 233,58 109,75 91,58
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ananas 200 g 1,08 26,24 0,24 2 218 16 100
Total 1,08 26,24 0,24 2 218 16 100
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Linte cu orez 150 g 6,85 32,85 19,83 24,52 197,01 85,23 333,85
Mere 200g 0,6 33,8 0,8 6 240 20 148
Total 7,45 66,65 20,63 30,52 437,01 105,23 481,85
TOTAL ZIUA 11 35,67 284,41 86,85 841,8 3.163,09 635,65 2.162,55
LINTE CU OREz (2 PORȚII)
Ingrediente:
• linte uscată: 100 g • orez bob lung: 100 g • ulei: 100 ml • ceapă: 150 g
• făină: 25 g • sare: 0,25 g • piper • coriandru: ½ lingură • scorțișoară: ½
lingură • curcuma: ½ lingură • apă: 300 ml
Mod de preparare:Este un preparat intens aromat, cu linte verde sau maro, pe care îl
întâlnim în tradiția culinară arabă sau cea indiană, dar care poate fi pre-
gătit simplu în orice bucătărie.
Lintea se fierbe în apă timp de 15 minute, fără a fi lăsată să se înmoa-
ie complet, timp în care putem pregăti orezul. Ceapa se amestecă cu făi-
na și sarea pe o farfurie, după care se introduce într-o tigaie în care am
încins uleiul. Se scot bucățile de ceapă pe un bol tapetat cu hârtie. După
ce s-a călit ceapa, se prăjesc ușor și semințele de coriandru, peste care se

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici85
poate adăuga uleiul de măsline, orezul, scortișoara, curcuma, zahărul,
sarea și piperul. Se amestecă totul bine, apoi se adaugă lintea, se acoperă
cu apă și se lasă întreg conținutul să mai fiarbă pentru aproximativ 20 de
minute. În farfurie, rondelele de ceapă pregătite anterior vor fi adăugate
deasupra orezului cu linte.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 4,57 21,9 13,22 16,35 131,34 56,82 222,57

86 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
ZIUA 12
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Salată de
vinete
dietetică 100 g 0,84 8,16 1,7 43,33 119,9 16,89 52,3
Slănină
afumată
cu boia și
usturoi30 g
(2 felii
subțiri)0 0 29,85 45 0 0 268
Ceapă verde 50 g 0,48 2,87 0,23 7,5 79,5 12,5 13,5
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Ceai cu miere200 ml
(2 linguri
mari de
miere)0,14 52 0 2 26 2 152
Total 6,46 90,03 32,78 277,83 285,4 74,89 626,8
VINEtE DIEtEtIcE
Ingrediente:
• vinete coapte și scurse: 500 g • ulei de floarea-soarelui: 30 ml • cea-
pă roșie sau verde: 1 legătură • oregano, piper • sare: un vârf cuțit
NU ARE MOD DE PREPARARE
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,84 8,16 4,04 67,2 119,9 16,89 52,3

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici87
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Fulgi de
porumb 25 g 1,9 22,2 0,07 3 18,25 12,25 100
Mere 200 g 0,52 27,62 0,34 2 214 22 104
Total 2,42 49,82 0,41 5 232,25 34,25 204
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă cremă
de broccoli300 ml 3,54 6,87 4,92 118,5 203,1 65,88 73,08
Dovlecei
pane 200 g 5,52 14,5 15,8 62,18 375,2 105,12 215,2
Mujdei cu
smântână 20 g 0,89 3,7 1,2 15,1 53,1 24,8 97,9
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Clătită cu
dulceață 75 g
(1 buc.)
+ 25 g
dulceață2,81 33,77 5,69 23,92 48,33 36,22 195,23
Total 17,76 85,84 28,61 399,7 739,73 275,52 722,41
SUPĂ CREMĂ DE BROCCOLI
Ingrediente:
• broccoli: 200 g • ceapă: 150 g • țelină: 50 g • păstârnac: 50 g • mor-
cov: 100 g • usturoi: 10 g • unt: 20 g • cartof: 150 g • smântână 20%: 100 g
• parmezan ras: 25 g • apă: 2000 ml • foi de dafin, sare, piper
Mod de preparare:În oala cu unt topit și o ceașcă cu apă, se sotează legumele curățate,
spălate și tăiate, frunzele de dafin, mai puțin broccoli, și se lasă pe foc,
până scade apa, amestecând din când în când.

88 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Broccoli, desfăcut în buchețele mici, se fierbe 10 minute în apă cu
puțină sare, apoi se scoate și se pune în oala cu legume; se amestecă to-
tul, se adaugă 1 litru de apă și se lasă pe foc 30 de minute.
Se scot frunzele de dafin, apoi se răstoarnă totul în robot împreună cu
jumătate din cantitatea de parmezan, sare și piper. După procesare, se
răstoarnă în oală, se potrivește de gust și se servește cu crutoane și par-
mezan deasupra (pentru gust).
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,18 2,29 1,64 39,5 67,7 21,96 24,36
DOvLECEI PANE CU MĂRAR
Ingrediente:
• dovlecel: 500 g • 2 ouă • făină: 50 g • apă: 100 ml • sare: 0,5 g • ulei:
50 ml • muștar: 1 linguriță • mărar: 1 legătură • usturoi: 10 g • piper
Mod de preparare:
Se taie dovleceii rondele de aproximativ 1 cm, se sărează și se lasă să
stea 20-30 de minute, apoi se spală și se acoperă cu făină. Făina rămasă
se combină cu ouăle bătute, muștarul, sare și piper după gust și mărar,
până are textura unei smântâni groase. Dacă mai este nevoie, se adaugă
apă. Se dau legumele prin acest amestec și se prăjesc în ulei și se savu-
rează împreună cu mujdei, salată de castraveți sau de ardei copți.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,76 7,25 7,9 31,09 187,6 52,59 107,6

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici89
MUJDEI DE USTUROI CU SMÂNTÂNĂ
Ingrediente:
• usturoi: 10 g • ulei de măsline: 10 g • smântână: 10 g
ALUAT DE CLĂTITE (12 BUCĂȚI) NU ARE MOD DE PREPARARE
Ingrediente:• apă minerală: 500 ml • 1 ou • făină albă: 250 g • sare: un vârf de
cuțit • unt topit: 40 g • esență de vanilie • 25 ml ulei pentru prăjit
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 3,63 22,08 7,59 21,23 38,78 41,96 167,65
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Miez semințe
de floarea-
soarelui
prăjite 25 mg 5,19 5 12,8 2,25 161,25 165 146
Mere 200 g 0,52 27,62 0,34 2 214 22 104
Morcov fiert 100 g 0,93 9,58 0,24 40 250 25 41
Total 6,64 42,2 13,38 44,25 625,25 212 291
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Paste fără
gluten cu sos
de roșii200 g 4,72 51,24 9,96 59,82 459,2 106,08 280,68
Prune uscate 50 g 1,09 31,94 0,19 1 366 34,5 120
Total 5,81 83,18 10,15 60,82 825,2 140,58 400,68
TOTAL ZIUA 12 36,67 351,07 85,33 787,6 2.707,83 737,24 2.244,89

90 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
PASTE FĂRĂ GLUTEN CU SOS DE ROȘII (3 PORȚII)
Ingrediente:
• paste porumb fără gluten: 200 g • sos roșii: 400 g • ulei floarea-soa-
relui: 30 ml • usturoi: 10 g • măsline nesărate: 50 g • piper, boia iute,
busuioc crud sau uscat
Mod de preparare:Pastele se fierb conform timpilor specificați pe pachet. Între timp, se
face sosul de roșii, care se fierbe împreună cu măslinele tăiate rondele,
uleiul și condimentele. La final, se adaugă usturoiul pisat. Se servesc ca
atare sau cu puțin parmezan ras sau brânză rasă peste ele.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 2,36 25,62 4,98 29,91 229,6 53,04 140,34

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici91
ZIUA 13
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Pastă de
sardine 50 g 8,41 0,46 14,08 123,15 17,7 163,45 132,35
Ardei roșu 100 0,45 3 0,15 4 211 26 31
Pâine albă 75 g 7,5 40,5 1,5 270 90 21,75 211,5
Dulceață de
fructe 25 g
(1 lingură
mare)0,09 17,21 0 8 19,25 4,75 69,5
Ceai cu miere200 ml +
25 g miere0,07 20,6 – 1 13 1 76
Total 16,52 81,77 15,73 406,15 350,95 216,95 520,35
PASTĂ DE SARDINE
Ingrediente:
• sardine în suc propriu: 100 g • unt 82%: 25 g • măsline nesărate:
25 g • mărar, piper
Mod de preparare:
Peștele se scurge de suc și se pasează cu furculița. Se amestecă cu
untul pasat și el, până se obține o pastă omogenă. La sfârșit se adaugă
măslinele tocate mărunt, mărarul tocat și piperul.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 16,82 0,93 28,16 246,3 35,41 326,9 264,9

92 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ananas 200 g 1,08 26,24 0,24 2 218 16 100
Nuci 25 g
(5 buc.)1,55 10,25 6 0 134,75 19,75 96,75
Total 2,63 36,49 6,24 2 352,75 35,75 196,75
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Supă de linte
cu roșii300 ml 3,81 14,22 2,31 89,67 239,94 57,81 90
Vinete la
grătar cu sos 200 g 1,84 10,4 33,1 35,44 391,6 46 334
Pâine albă 50 g 2,5 27 1 180 60 43,5 141
Ciocolată 45-
60% cacao20 g 0,98 12,2 6,2 4,8 111,8 41,2 109,2
Total 5,32 63,82 42,61 309,91 803,34 188,51 674,2
SUPĂ DE LINTE CU ROȘII
Ingrediente:
• linte roșie: 200 g • cartofi: 300 g • morcov: 300 g • ceapă: 150 g •
țelină: 100 g • pastă roșii: 100 g • ulei de măsline: 30 ml • usturoi: 10 g
• apă: 3.500 ml • mărar, busuioc
Mod de preparare:
Lintea se înmoaie cu o oră înainte de gătit, apoi se spală bine și se
scurge de apă. Morcovul, ceapa, cartofii, țelina se taie cubulețe și apoi se
pun la fiert împreună cu lintea. După ce s-au fiert, adăugăm pasta de
roșii și îi mai dăm câteva clocote. În continuare punem condimentele,
uleiul de măsline și usturoiul, apoi le mixăm cu blenderul.
Se va servi la masă caldă, ornată cu pătrunjel verde sau mărar.

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici93
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 11,27 4,74 0,77 29,89 79,98 19,27 30
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Biscuiți din
cereale 30 g 1,83 14,22 1,68 201 136,5 70,8 78,9
Compot de
casă din
prune, cu
2 linguri de
miere 200 g 0,85 74,84 0,02 3 265 27 193
Total 2,68 89,06 1,7 204 401,5 97,8 271,9
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Tocăniță de
vinete 200 g 1,4 12,9 8,76 60,5 284,08 34,7 128,4
Mămăligă 150 g 2,22 21,39 1,32 315 13,5 52,5 108
Unt pentru
mămăligă 10 g 0,08 0 8,2 1,1 2,4 2,4 71
Plăcintă cu
mere, ș trudel
cu mere 100 g 3,3 41,1 11,2 135 149 33 274
Total 7 75,39 29,48 511,6 448,98 122,6 581,4
TOTAL ZIUA 13 34,15 341,53 97,14 1.421,27 2.358,52 661,61 2.244,6
TOCĂNIȚĂ DE vINETE (4-6 PORȚII)
Ingrediente:
• vinete coapte: 500 g • ceapă: 150 g • ulei: 50 ml • ardei gras: 100 g
• morcovi: 200 g • apă: 200 ml • bulion: 100 g • piper, boia iute, oregano,
sare (un vârf de cuțit), foi de dafin

94 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
Mod de preparare:
Vinetele se coc, se scurg și se toacă mărunt. Ceapa și ardeiul se toacă
mărunt, iar morcovul se dă pe răzătoare. Legumele se sotează în ulei,
apoi se adaugă vinetele tocate și apa fiartă, puțin câte puțin, până se
fierbe bine compoziția (20-30 de minute). Se adaugă și frunzele de dafin,
bulionul și toate condimentele.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 0,7 6,45 4,38 30,25 142,04 17,35 64,2

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici95
ZIUA 14
MIC DEJUN
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Pate vegetal 50 g
(2 linguri)8 17,37 17,37 98,9 353,5 170,33 230
Castravete 100 g – 2,9 0,2 15 170 27 19
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Ceai cu miere 200 ml +
50 g miere0,14 52 0 2 26 2 152
Total 13,14 99,27 18,57 295,9 609,5 242,83 542
PAtE VE gEt Al
Ingrediente:
• caju crud: 100 g • nuci: 100 g • soia: 100 g • semințe floarea-soare-
lui: 100 g • roșii uscate: 100 g • măsline naturale: 150 g • ulei de măsline:
20 ml • piper, oregano, bususioc
Mod de preparare:Toate semințele și roșiile uscate se hidratează 8 ore în apă, apoi se
mixează împreună cu măslinele tocate, uleiul de măsline și toate condi-
mentele, până se obține o pastă fină și omogenă. La final, se mai comple-
tează cu condimente și ulei dacă pasta nu se poate amesteca. Se consu-
mă ca aperitiv.
Cant.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 16,01 34,75 34,75 197,8 707,16 340,66 459,2

96 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
GUSTARE 1
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Mere coapte
cu sta fide și
unt 200 g 1,46 5,1 3,78 6 422,52 59,74 230
Total 1,46 5,1 3,78 6 422,52 59,74 230
MERE COAPTE CU STAFIDE ȘI UNT
Ingrediente:
• mere: 1 kg • stafide fără sâmburi: 200 g • unt 82%: 25 g
Mod de preparare:
Merele se curăță de coajă, se taie în două și se scobesc în mijloc pen-
tru a înlătura partea cu semințe. În scobitură, se introduce puțin unt și
câteva stafide hidratate în apă. Pe o hârtie de copt se introduc merele la
copt, timp de 30-45 de minute. Când sunt gata, pot fi servite cu miere sau
înghețată.
Cant,
produsProteine
(g)Glucide
(g)Grăsime
(g)Na (mg) K (mg) P (mg) Kcalorii
100 g 0,81 26,77 2,07 4,63 220,24 27,42 124,34
PRÂNZ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Ciorbă de
legume 300 ml 1,2 9,66 1,83 40,41 153,39 25,2 61,44
Gulaș de
legume 200 g 2,24 18,38 4,6 27,7 437,9 74,02 120,3
Pâine albă 50 g 5 27 1 180 60 43,5 141
Salată varză
albă 150 g 1,92 8,7 5,15 27 255 39 81,7
Ciocolată
45-60% cacao25 g 1,2 15,2 7,75 6 139,7 51,5 136,5
Total 11,56 78,94 20,33 281,11 1,045,99 233,22 540,94

7. Exemplificări pentru cetodieta la nondiabetici97
GULAȘ DE LEGUME
Ingrediente:
• cartofi: 1 kg • ardei roșu: 400 g • ceapă: 300 g • morcov: 100 g •
bulion: 200 ml • ulei: 50 ml • sare: 0,5 g • foi de dafin • boia iute: ½ lin-
guriță • piper: ½ linguriță • chimen măcinat: ½ linguriță • pătrunjel •
apă: 300 ml
Mod de preparare:
Cartofii se fierb în două ape care se aruncă. Între timp, se taie ardeiul
roșu cubulețe, ceapa se taie mărunt, iar morcovul se rade. Aceste legume
se sotează și se adaugă apă cât să le acopere. Se lasă la fiert 20 de minute
împreună cu foile de dafin, apoi se adaugă cartofii și se completează cu
apa și bulionul. Se mai lasă la fiert încă 15-20 de minute. La final, se
adaugă condimentele și pătrunjelul tocat.
Cantit.
produsProt.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Kcalorii
100 g 1,12 9,19 2,3 13,85 218,95 37,01 60,15
GUSTARE 2
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Clătită cu
dulceață 75 g
(1 buc.)
+ 25 g
dulceață2,81 33,77 5,69 23,92 48,33 36,22 195,23
Mere 200 0,6 27,62 0,8 6 240 40 148
Total 2,7 61,39 6,49 29,92 288,33 76,22 343,23
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Paste cu ceapă
verde și ciuperci 200 g 6,46 39,92 10,38 154,54 466 153,24 285,2
Nuci, miere,
zeamă de
lămâie45 g 2,02 23,9 7,75 0,4 182,2 26,15 157,65

98 NUTRIȚIA ÎN BOALA RENALĂ CRONICĂ – CETODIETA
CINĂ
AlimentCantit.
(g, ml)Prot.
(g)Gluc.
(g)Grăs.
(g)Na
(mg)K
(mg)P
(mg)Energie
(kcal)
Măr (1 buc.) 100 0,3 16,9 0,4 3 120 20 74
Total 8,78 80,72 18,53 157,94 768,2 199,39 516,85
TOTAL ZIUA 14 37,64 325,42 67,7 770,87 3.128,5 811,4 2.173,02
PASTE CU CEAPĂ vERDE ȘI CIUPERCI
Ingrediente:
• paste grâu nefierte: 200 g • ulei de floarea-soarelui: 20 ml • ciu-
perci: 300 g • ceapă verde: 100 g • ulei de măsline: 20 ml • sare: 0,5 g (un
vârf de cuțit) • apă: 400 ml • piper, mărar tocat
Mod de preparare:Se fierb pastele conform instrucțiunilor de pe ambalaj, se golesc în-
tr-o sită și se lasă la scurs. Ciupercile curățate se toacă mărunt, se dau în
clocot și se aruncă apa. Ceapa spălată se taie fideluță.
Se pune uleiul de floarea-soarelui într-o tigaie, se adaugă ceapa verde
și ciupercile, sare, piper și se călește totul 8-10 minute, până ce apa lăsa-
tă de ciuperci se evaporă complet. Pastele scurse se pun într-un bol, se
adaugă peste ele uleiul de măsline și se amestecă. Se pun pastele în far-
furii, se adaugă deasupra câteva linguri din amestecul de ciuperci și apoi
se presară puțin mărar tocat pentru un plus de aromă.