Fuziuni în Piata Bancară din România

Specializarea: Finanțe-Bănci

Fuziuni în piața bancară din România

Profesor coordonator: Student:

Lect.univ.dr. Sorina-Ioana Coroiu Ruge Paul Marian

Oradea, 2016

CUPRINS

Economiile moderne aflate sub imperiul globalizarii pietelor au adus pentruactorii jocului/participanti la piata, posibilitatea constituirii unor portofolii de active financiare (actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, instrumente derivate, alte titluri devaloare) diversificate din punct de vedere structural, (al componentei in total portofoliu)sectorial (ramurile economiilor nationale unde au fost efectuate plasamentele), marimi sidimensiuni companiilor unde au fost efectuate investitii (companii nationale sautransnationale) si geografic (tarile in care s-au activat investitiile).

Aceasta posibilitate a avut suportul unei dezvoltari considerabile a instrumentarului tehnic al tranzactiilor, a tehnologiei IT, intr-o convergenta deplina cu dezvoltarea pietelor monetare ale tarilorcuprinse in portofoliu si pe fondul reducerii considerabile a costului de curtaj al pietelor.

nternationalizarea afacerilor, ca forma specifica a economiei globale, iar incadrul acesteia a intermedierii bancare angajeaza resurse financiare, umane si materialeconsiderabile, iar bancile vor realiza afaceri pe pietele externe doar in cazul estimariiunor profituri suficient de semnificative pentru acoperirea riscurilor asumate.Volatilitatea pietei financiare accentueaza necesitatea studiului riscurilor, cu atat maimult cu cat fenomenul se face simtit tot mai puternic in economia globala, afectand atattarile dezvoltate economic, cat mai ales cele aflate in curs de dezvoltare, cu semnificatiiprofunde pentru prezent, dar mai ales viitorul multor natiuni.

In viata bancilor, riscul este indus de nenumarate cauze. Cei mai multi specialistiremarca in cadrul acestor cauze, mai intai natura (activitatii) institutiei bancare ce sereflecta in numeroase forme ale riscurilor. Asadar, ceea ce se poate observa la primavedere, chiar si de catre un nespecialist este faptul ca banca reprezinta o intreprindere cucaracter lucrativ, ca oricare societate comerciala, care se foloseste de mijloace adecvate sirealizeaza actiuni corespunzatoare. Realizandu-si activitatea, banca isi asuma riscuriproprii functionarii dar si riscuri ce decurg din specificitatea naturii intermedieriifinanciare pe care o face. "Riscul de intreprindere decurge din faptul ca banca este o afacere in care se angajeaza oameni, capitaluri si care se confrunta cu riscuri, de unde potrezulta castiguri sau pierderi, ce urmeaza sa remunereze aportul factorilor angajati".

Riscurile financiare pot fi considerate drept cea mai importanta grupa de riscuri bancare,dat fiind ca, asa cum a demonstrat practica, proasta lor gestiune produce cele mai multe falimente bancare. In aceasta grupa de riscuri se includ:

Riscul de creditare, denumit si risc de insolvabilitate a debitorilor, risc de nerambursaresau risc al deteriorii calitatii activelor bancare, care exprima probabilitatea neincasariiefective, la scadenta a fluxului de venituri anticipat la incheierea contractului de credit.

Riscul de lichiditate sau riscul de finantare, ce exprima probabilitatea finantarii efectivea operatiunilor bancare, posibilitatea de a nu le realiza.

Riscul de piata sau de variatie a valorii activelor financiare apare ca risc de variatie aratei dobanzii, risc valutar si risc de variatie a cursului activelor financiare. Exprimaprobabilitatea ca o modificare a conditiilor de piata sa afecteze negativ profitul bancar.

Riscul de faliment, riscul de capital sau riscul de indatorare ce exprima probabilitateaca fondurile proprii ale bancii sa fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate dinactivitatea curenta.

Fuziunile și achizițiile bancare reprezintă mijloacele primare prin care acest proces se

realizează și, în același timp, mijloacele prin care instituțiile bancare se adaptează

schimbărilor din cadrul mediului economic pentru a deveni competitive și pentru a-și atinge

obiectivele de performanță. Fuziunile și achizițiile nu sunt, totuși, o strategie în sine. Ele

constituie instrumentele principale pentru realizarea strategiei de consolidare bancară în care,

cum afirmă Ayadi și Pujals (2004, p.3), ”o schimbare de control are loc printr-un transfer de

proprietate”.

Fuziunile și achizițiile oglindesc o realitate a mediului economic actual, ele reprezintă,

în prezent, modalitatea cea mai răspândită de extindere și diversificare utilizată de către

instituțiile bancare. Ele au fost utilizate frecvent în ultimii ani în strategia marilor grupuri

bancare, dar și a instituțiilor bancare mici, și evidențiază, în același timp, valoarea instituțiilor

bancare și a managementului acestora. Ele constituie un mijloc de transformare a instituțiilor

de credit atunci când concurența pe piața bancară evoluează rapid și de realizare a procesului

de consolidare bancară. Sunt considerate ca fiind căile principale prin care o bancă se poate

dezvolta și extinde, dar și modalitatea principală de creștere externă a instituției bancare.

Instituțiile bancare pot însă să aleagă ca și metodă de dezvoltare și creșterea internă, creștere

care este posibilă atunci când banca dispune de resursele economice necesare, sau pot opta

pentru realizarea de alianțe în vederea dezvoltării anumitor produse sau servicii bancare dacă

doresc să împartă atât cheltuielile cât și riscurile, fără să își piardă independența.

Considerăm că, atunci când o bancă alege care este cea mai potrivită cale de

dezvoltare și de creștere, ea trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte. Ea trebuie să țină

cont de resursele sale disponibile, de strategia pe care o va adopta, de piața pe care dorește să

se extindă (care poate fi națională sau mondială), de cultura firmei, de riscurile pe care este

dispusă să și le asume. Este foarte important să cunoască toate implicațiile și provocările care

caracterizează o operațiune de fuziuni și achiziții, de constituire a unei alianțe, dar și de

posibilitatea realizării unei îmbinări între creșterea internă și operațiunile de fuziuni și

achiziții sau parteneriate

S-a constatat că, atunci când motivațiile care stau la baza fuziunilor și achizițiilor nu sunt obiective, adică nu urmăresc creșterea valorii și a eficienței băncii, ci interesul unor factori de conducere, ele pot să aibă efecte negative. Motivațiile care stau la baza realizării fuziunilor și achizițiilor pot fi de natura ofensivă, care presupun pătrunderea pe o piață nouă, extinderea capacității de influență și dominație, reînnoirea, regenerarea băncii, sau pot fi de natură defensivă, însemnând consolidarea sau apărarea poziției pe piață, căutarea atingerii unei mărimi critice, adaptarea la evoluțiile tehnologice, contracararea acțiunilor unor concurenți, limitarea intrărilor în interiorul sectorului (Vancea, 2011, p.7). De asemenea, o motivație determinantă o constituie și subiectivismul managerilor, care uneori se pot angrena în procesul de consolidare doar pentru realizarea unor interese proprii.

În decursul ultimelor decenii constatăm că fuziunile și achizițiile au devenit modalitățile favorite de pătrundere pe noi piețe, de diversificare a gamei de produse și servicii vândute, de creștere a cotei de piață pentru instituțiile bancare europene și mondiale. Criza financiară prin care trece sistemul bancar mondial a afectat și activitatea de fuziuni și achiziții; ele nu s-au oprit după anul 2008, au continuat și în această perioadă dar, datorită incertitudinilor privind creșterea și dezvoltarea economiei mondiale, modul lor de desfășurare a îmbrăcat forme mai prudente, iar previziunile specialiștilor asupra viitorului activităților de fuziuni și achiziții sunt mai ponderate și aduc mai puține elemente certe. Se poate spune că, prin fuziuni și achiziții, se repară distribuțiile necompetitive ale potențialului bancar și se dorește eficiență și profit sporit, fiind astfel o cale a construcției și reformei bancare, care trebuie susținută și sprijinită în sistemul național bancar și în întreg mediul economic național. Ele au un rol deosebit în creșterea gradului de concentrare, fiind instrumente specifice de înfăptuire și creștere intensivă a gradului de concentrare (Hurduc, 2005). Fuziunile și achizițiile bancare, dacă strategiile de implementare a acestora au fost înfăptuite corect, vor conduce la reducerea costurilor și creșterea profitabilității, atât pentru bancă, cât și pentru client. Putem considera că, în cadrul economic actual, instituțiile trebuie să urmeze o regulă, relativ simplă în enunț, dar dificilă în implementare: fie se dezvoltă, fie dispar. Entitățile aflate în creștere își vor mări cota de piață în detrimentul concurenților, devenind mai rentabile, în timp ce acelea care nu se dezvoltă, vor stagna și vor pierde cote de piață. Fuziunile și achizițiile bancare au un rol important în ambele situații, pe de o parte asigură dezvoltarea mai rapidă a entităților dinamice în raport cu concurența, iar pe de altă parte asigură achiziția în 11 condiții de piață a entităților cu rezultate slabe, înainte ca ineficiența acestora din urmă să producă efecte nefavorabile în sistem, asupra deponenților sau partenerilor de afaceri.

Unele argumente teoretice susțin că sectoarele bancare cu un grad redus de concentrare,

compuse din instituții financiare de dimensiuni mici, sunt mai expuse crizelor financiare decât

sectoarele bancare concentrate, cu câteva bănci mari, iar aceasta se datorează faptului că o

concentrare redusă are ca și efect creșterea concurenței în sectorul bancar (Tushaj, 2010, p.5).

Astfel, băncile mai mari pot să își diversifice domeniul de activitate, astfel încât sistemele

bancare caracterizate prin câteva bănci mari sunt mai puțin fragile decât sistemele bancare cu

mai multe bănci mici (Allen și Gale, 2003, în Tushaj, 2010, p.5 ).

Concepte privind fuziuniile si achizitiile

A creste pentru a cuceri piata. Slogan folosit pentru a desemna strategiile marilor companii care urmaresc expansiunea si inregistrareaunei dimensiuni mari;

Cresterea unei companii poate fi de doua feluri: interna si externa.

Cresterea interna inseamna sporirea capacitatilor unei firme „ prin eainsasi”, adica prin autofinantare, pe baza profitului propriu nedistribuit sireinvestit.

Cresterea externa, de concentare a capitalului, se poate infaptui pemai multe cai: fuziuni si achizitii

Fuziunea este o tehnica de concentrare prin care doua sau mai

multe firme, indiferent de tara de origine, se regrupeaza intr-

una singura. Din punct de vedere juridic, vechile firme dispar,

fiind inlocuite de o noua institutie

Fuziunea este o tehnica de concentrare prin care doua sau mai multe firme, indiferent de tara de origine, se regrupeaza intr-una singura. Din punct de vedere juridic, vechile firme dispar,fiind inlocuite de o noua institutie.

Absorbtia reprezinta o tehnica de achizitie prin care o firma cumpara integral o alta firma. Societatea absorbita dispare ca si firma de sine statatoare.

Scaderea costurilor si obtinerea unei eficiente realizata prin scaderea costului mediu pe unitate.

Dezvoltarea brandului (numelui comercial) pe baza unor economii la scala

Marimea bancii permite recunoasterea mai eficienta a brandului la un cost mai scazut.

Venituri bazate pe economii de scala . Marimea bancii si a capitalurilor proprii vor permite acordarea unor creditemari si subscrierea unor titluri de valoare cu un impactpozitiv asupra cererii pentru astfel de titluri. In contextul Euro si al integrarii pietelor de capital marimea vareprezenta o sursa de competitivitate si avanta

Siguranta bazata pe economii la scala . O banca devine foarte mare “too big too fail” sau “prea mare pentru a fi falimentata” de catre autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv in conditiile unui cost scazut pentru unanumit nivel al capitalului si riscului, cat si pozitii largiacceptate de parteneri

X-Efficienta . Aceasta sursa de eficienta este citataca prima motivatie pentru fuziunile interne, cand doua banci fuzioneaza pentru a-si coordona mai usor reteaua de sucursale formata dupa fuziunea entitatilo

Maximizarea profiturilor actionarilor. Daca fuziunile conduc la o crestere a economiilor de scala si imbunatatesc raportul cost – profit, intreg domeniul ar trebui sa devina mai eficient si sa creeze valoare; de pe urma acestui lucru vor beneficia actionarii.

Cadrul necesar consolidarii bancare prin intermediul achizitiilor si fuziunilor

in materie de fuziuni si achizitii trebuie avute invedere urmatoarele aspecte:

Abilitatea de a crea o echipa redutabila de conducere;

abilitatea autoritatii de supraveghere de a asista institutiain cazul unor probleme;

adecvarea capitalului si posibilitatea de a atrage capital inviitor;

structura actionarilor semnificativi in noua entitate creata; profilul global de risc al entitatii nou – create;

nivelul de risc pe parcursul procesului de integrare dincele doua institutii;

eficienta guvernantei corporatiste;

abilitatea institutiilor de a retine personalul cheie inmomentele critice pentru a asigura o tranzactie de succespentru noul organism.

STUDIU DE CAZ

FUZIUNEA BANCII AGRICOLE CU RAIFFEISENBANK

In cazul Romaniei internationalizarea bancara s-a suprapus procesului derestructurare financiara a bancilor si s-a reflectat indeosebi cantitativ prin numaruloperatorilor bancari straini si prin volumul activelor acestora, iar in orizontul urmatorilor5 ani credem ca se va reflecta latura canlitativa a fenomenului prin aparitia si dezvoltareaunor noi produse si servicii bancare, atat pentru segmentul retail cat si pentru corporate,dar si prin specializarea anumitor banci sau infiintarea unor noi banci specializate (caselede economii indomeniul locativ). Efectele internationalizarii bancare asupra sistemuluibancar romanesc sunt vizibile indeosebi sub forma participatiilor la capitalul social albancilor comerciale persoane juridice romane sau prin capitalul de dotare, in cazulsucursalelor bancilor straine.Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis in 1994 oreprezentanta in Romania si a devenit una dintre bancile straine de frunte, oferind o gamavariata de servicii bancare. In iunie 1998 si-a inceput activitatea Raiffeisenbank(Romania), cea de-a noua banca a RZB-Austria in Europa Centrala si de Est. In iulie 2001 RZB-Austria si Fondul Romano-American de Investitii (FRAI) au preluat de laAutoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) peste98,84% din actiunile celei de-a treia banci romanesti, Banca Agricola. Din acest pachet,RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la 52 milioane USD,din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital iar 15 milioane USD pretul platitpentru achizitionarea actiunilor. Pentru aceasta privatizare Raiffeisen a primit numeroasepremii: Investitorul anului 2001 – acordat de cotidianul Nine O’clock; Partea leului -premiu acordat de cotidianul Ziarul Financiar precum si o nominalizare la premiul Oscaracordat de saptamanalul Capital. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor dindata de 18 mai 2002 a hotarat in unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbtie aRaiffeisen – Banca Agricola SA si Raiffeisenbank (Romania) SA, cele doua entitatibancare detinute de RZB-Austria. Banca se numeste Raiffeisen Bank SA incepand cu 1iulie 2002. RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ3.500 angajati si o retea nationala de sucursale, agentii si reprezentante care ajunge la unnumar de 210 de locatii.Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1818 – 1888) care a fost primar al mai multororasele germane, a intemeiat in 1862, prima uniune de credit in Anhausen, Germania. In1886, apare prima uniune bancara Raiffeisen in Mühldorf, Austria. Grupul Raiffeisen estecel mai mare grup bancar privat din Austria si are o structura pe trei nivele. Primul nivelcuprinde 680 de banci locale, care la randul lor au un total de 1.680 sucursale. Numarultotal de unitati Raiffeisen ajunge astfel la 2.360. Toate aceste unitati ofera o gama vastade servicii bancare. Cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale – asa numiteleLandesbank. Acestea opereaza in cele noua provincii ale Austriei, avand rolul unor casede compensare. Landesbanks se numara si printre actionarii principali ai RaiffeisenZentralbank Österreich AG (RZB-Austria), detinand impreuna mai mult de 80% dincapitalul social. RZB-Austria care este actionarul principal al retelei de banci din EuropaCentrala si de Est, constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala agrupului bancar.RZB-Austria a fost fondata in 1927 pentru a coordona activitatile si politicilefinanciare ale intregului grup bancar Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile sioperatiunile efectuate in numele grupului la nivel national si international. Serviciilebancare oferite sunt completate de cele financiare ca banca de investitii, serviciile deconsultanta privind privatizarile, gestionari de proiecte in domeniul imobiliar, leasing,servicii comerciale. Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza inprincipal pe pietele in formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala side Est au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alteinstitutii din aceasta regiune. Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si deEst si tranzitia de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-adezvoltat semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre cele maibune banci specializate in pietele in formare din aces ta regiune. RZB-Austria opereaza inurmatoarele douasprezece tari din regiune: Ungaria din 1987; Slovacia din 1991; Poloniadin 1991; Cehia din 1993; Bulgaria din 1994; Croatia din 1995; Rusia din 1997; Romaniadin 1998; Ucraina din 1998; Bosnia Hertegovina din 2000, Slovenia din 2001, Iugoslaviadin 2001. Reteaua nu se opreste in Europa Centrala si de Est, ci include si Europa

Raiffeisen Bank este oficial, numele bancii rezultate din fuziunea Bancii Agricole- Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romania), dupa ce formalitatile juridice au fostindeplinite. “Noul nume al bancii este o marca de prestigiu in Europa, care ne onoreaza, dar ne siobliga sa avem o retea bancara, produse, servicii si personal la standardul internationalRaiffeisen. Raiffeisen Bank va fi o banca universala, care ofera produse si servicii atitpentru clientii persoane fizice sI mici intreprinzatori, cit si pentru companiile mijlocii simari, prin intermediul mai multor canale de distributie. Obiectivul nostru strategic este saajungem intre primele trei banci romanesti in urmatorii trei ani”, a declarat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank

Banca Transilvania Volksbank

In anul 2008 BRD era situata pe locul 2 pe piata bancara Romaneasca iar BT pe locul 8 conform calculelor efectuate de zf.ro.

In 2015 BRD ramane tot pe locul 2 in timp ce BT urca pana pe pozitia a 3-a.

In urma fuziuni BT cu Volksbank, BT ameminta pozitia secunda din clasamentului bancilor din Romania.

Sursa: zf.ro

Alte exemple de fuziuni:

Bancorex BCR 1999

UniCredit Romania si HVB Tiriac 2007

Alpha bank si bancpost 2011

Intesa Sanpaolo Group si CR Firenze 2012

Banca Italo Romena si Veneto Banca 2014

OTP Bank si Millenium Bank 2015

Nextebank si Carpatica- posibil 2016

Bibliografie

https://www.linkedin.com/pulse/regruparea-b%C4%83ncilor-fuziuni-achizi%C5%A3ii-ie%C5%9Firi-de-pe-pia%C5%A3%C4%83-hauca

http://www.granturi.ro/finantatori/banci/raiffeisen-bank-1259.html

https://www.bancatransilvania.ro/files/aga/proiect_fuziune_btvbro.pdf

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Economie/de-astazi-banca-agricola-8211-raiffeisen-se-numeste-raiffeisen-bank–60852.html

https://www.venetobanca.ro/veneto-banca-romania

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-integral-al-bancilor-cine-a-crescut-pe-o-piata-in-stagnare-14504025

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-primelor-35-de-banci-din-romania-2009-recesiunea-a-mancat-si-din-cotele-de-piata-ale-bancilor-mici-5624915/

https://www.uoradea.ro/display5891

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bcr-brd-banca-transilvania-raiffeisen-si-unicredit-aveau-in-s1-2015-o-cota-de-piata-cumulata-de-peste-55-din-total-14859125