Funziunea Delimitare Conceptualadoc

=== Funziunea – delimitare conceptuala ===

FUZIUNEA – DELIMITARE CONCEPTUALĂ

După cum este definită chiar de Dicționarul Limbii Române fuziunea înseamna “reunirea într-o singură unitate omogenă a mai multor organizații, partide.”

Fuziunea se face prin absorbirea unei societăți de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăți pentru a alcătui o societate nouă.

Societatea nu își încetează existența, în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde și se transmite către una sau mai multe societaăți existente sau care iau astfel ființă. Fuziunea se poate face și între societaăți de forme diferite.

Societățile în lichidare pot fuziona numai dacă nu a început repartiția între societăți a părților ce li s-ar cuveni din lichidare.

Fuziunea se hotărăște de fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societății.

Dacă, prin fuziune, se înființează o nouă societate, aceasta se constituie în condițiile prevăzute de prezenta lege pentru forma de societate convenită.

Fuziunea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a societății care își încetează existența și transmiterea universală a patrimoniului său către societatea sau societățile beneficiare, în starea în care se găsește la data fuziunii, în schimbul atribuirii de acțiuni sau de părți sociale ale acestora către asociații societății care încetează și, eventual, a unei sume în bani, care nu poate depași 10% din valoarea nominală a acțiunilor sau a părților sociale atribuite.

In baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor a fiecăreia dintre societățile care participă la fuziune, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune, care va cuprinde:

Forma, denumirea și sediul social al tuturor societăților participante la operațiune;

Fundamentarea și condițiile fuziunii;

Stabilirea și evaluarea activului și pasivului care se transmit societăților beneficiare;

Modalitățile de predare a acțiunilor sau a parților sociale și data la care acestea dau dreptul la dividende;

Raportul de schimb al acțiunilor sau al părților sociale și, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru acțiuni emise de societatea absorbantă acțiunile societătii absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbantă ori însăși societatea absorbită;

Cuantumul primei de fuziune;

Drepturile care se acordă obligatarilor și orice alte avantaje speciale

Data situației financiare de fuziune, care va fi aceeași pentru toate societățile participante;

Orice alte date care prezintă interes pentru operațiune.

Proiectul de fuziune semnat de reprezentanții societăților participante, se depune la Oficiul Registrului Comerțului unde este înmatriculată societatea, însoțit de o declarație a societății care încetează a exista în urma fuziunii, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.

Proiectul de fuziune, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, partea a patra, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, potrivit dispoziției judecătorului delegat sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor extraordinare în care adunarea generală urmează a hotărî asupra fuziunii.

Oricare creditor al societății care fuzionează, având o creanță anterioară publicării proiectului de fuziune, poate face opoziție.

Opoziția suspendă executarea fuziunii până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care societatea debitoare face dovada plății datoriilor sau oferă garanții acceptate de creditori ori convine cu aceștia un avantaj pentru plata datoriilor.

Administratorii societăților care fuzionează vor pune la dispoziția acționarilor/asociaților

la sediul social, cu cel puțin o lună înainte de data ședinței adunării generale extraordinare:

Proiectul de fuziune/divizare;

Darea de seamă a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic și juridic necesitatea fuziunii și se va stabili raportul de schimb al acțiunilor/părtilor sociale;

Situațiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exerciții financiare, precum și cu trei luni înainte de data proiectului de fuziune;

Raportul cenzorilor și, după caz, raportul auditorilor financiari;

Raportul unuia sau al mai multor experți, persoane fizice sau juridice, desemnați de judecătorul delegat, asupra justeței raportului de schimb al acțiunilor/părților sociale, în cazul societăților pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată.

In cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut sau, dupa caz, de la data de la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăreia dintre societățile participante va hotărî asupra fuziunii.

Actele constitutive ale societăților nou înființate prin fuziune se aprobă de adunarea generală a societății sau a societăților care își înceteaza existența.

Actul modificator al actului constitutiv al societății absorbante se înregistrează în Registrul Comerțului în a cărui circumscripție își are sediul societatea și, vizat de judecătorul delegat, se transmite, Monitorului Oficial al României, spre publicare în partea a 4-a pe cheltuiala societății.

Fuziunea are loc la următoarele date:

In cazul constituirii uneia sau mai multor societăți noi, la data înmatriculării în Registrul

Comerțului a noii societăți sau a ultimei dintre ele;

In celelalte cazuri, la data înscrierii în Registrul Comerțului a mențiunii privind majorarea

capitalului social al societății absorbante.

In cazul fuziunii prin absorbție, societatea absorbantă dobândește drepturile și este ținută de obligațiile societății pe care o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile și obligațiile societăților care își încetează existența trec asupra noii societăți astfel înființată

Operațiunile care se efectuează cu ocazia fuziunii prin absorbție:

1. Inventarierea și evaluarea elementelor de activ și de pasiv ale societăților comerciale care fuzionează, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicată, normelor și reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii și ale evaluării, efectuate cu această ocazie;

2. Intocmirea situațiilor financiare de către societățile comerciale care urmează să fuzioneze și care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014, în funcție de criteriile de mărime prevăzute în reglementarea enunțată anterior.

Pe baza bilanțului întocmit înainte de fuziune se determină activul net contabil, potrivit formulei:

Activ net contabil = Total Active – Total Datorii

3. Determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilanțului de fuziune.

Capitalul propriu (activul net) reprezintă dreptul acționarilor în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.

Pentru evaluarea societăților intrate în fuziune se poate folosi una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte și metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow.

Valoarea globală a societății, stabilită printr-una dintre metodele menționate, reprezintă valoarea aportului net de fuziune al fiecărei societăți intrate în fuziune.

Pe baza acestei valori se stabilește raportul de schimb. Evaluarea se face pornind de la situațiile financiare încheiate la aceeași dată de către toate societățile. În cazul în care valoarea activului net contabil nu este aceeași cu cea a aportului net, diferențele sunt recunoscute ca elemente de câștiguri sau pierderi din fuziune.

Dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferența este recunoscută ca profit. În situația în care valoarea aportului net este mai mică decât activul net contabil, diferența este recunoscută ca pierdere. Pentru respectarea principiului independenței exercițiului, recunoașterea câștigurilor și pierderilor aferente perioadelor anterioare se reflectă în contul 117 „Rezultatul reportat“ cu identificarea acestora pe exerciții financiare, dacă aceasta este posibilă.

4. Determinarea raportului de schimb al acțiunilor sau al părților sociale, pentru a acoperi capitalul societăților comerciale absorbite.

În cadrul acestei operațiuni se efectuează:

a) determinarea valorii contabile a acțiunilor sau a părților sociale ale societăților comerciale care fuzionează, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la numărul de acțiuni sau de părți sociale emise;

b) stabilirea raportului de schimb al acțiunilor sau al părților sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acțiuni ori părți sociale a societății absorbite la valoarea contabilă a unei acțiuni sau părți sociale a societății absorbante, aprobat de experți conform prevederilor art. 239 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) determinarea numărului de acțiuni sau de părți sociale ce trebuie emise de societatea comercială care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societăților comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei acțiuni sau părți sociale a societății comerciale absorbante, fie prin înmulțirea numărului de acțiuni ale societății comerciale absorbite cu raportul de schimb;

d) determinarea majorării capitalului social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulțirea numărului de acțiuni care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acțiuni sau a unei părți sociale de la această societate comercială;

e) calcularea primei de fuziune, ca diferență între valoarea contabilă a acțiunilor sau a părților sociale și valoarea nominală a acestora.

Societățile comerciale care sunt absorbite se dizolvă și își pierd personalitatea juridică.

Înregistrarea contabilă a fuziunii se poate realiza prin două metode:

Metoda patrimoniala (metoda valorii nete contabile a societăților comerciale)- această metodă presupune utilizarea conturilor în afara bilanțului:

891 “Bilanț de deschidere”

892 “Bilanț de închidere”

Aceasta este metoda promovată de Ministerul Finanțelor din România.

Metoda rezultatului, respectiv evaluarea globală a societăților.

STUDII DE CAZ PRIVIND FUZIUNEA PRIN ABSORBȚIE

CAZUL I: FUZIUNEA ÎNTRE SOCIETĂȚI INDEPENDENTE

Metoda rezultatului

Etapa 1: Inventarierea și evaluarea elementelor de activ și pasiv ale societăților comeciale

Reevaluarea imobilizărilor corporale ale societății A, pe baza evaluării efectuate de evaluator autorizat, înregistrează un plus de 625.000 lei (valoarea justă este de 1.700.000 lei față de valoarea contabilă netă de 1.075.000 lei).

Etapa 2: Întocmirea bilanțurilor înainte de fuziunea societăților

Bilanțul societății A

Bilanțul societății B

Etapa 3: Evaluarea globală a societății B rezultată în urma evaluării înregistrează o creștere de 270.000 lei față de activul net contabil.

Societatea A:

Activ net contabil rezultat în urma evaluării= 2.375.000 lei – 775.000 lei = 1.600.000 lei

Aport net = Activ net contabil

Societatea B:

Activ net contabil = 725.000 lei – 245.000 lei = 480.000 lei

Aport net = 480.000 lei + 270.000 lei = 750.000 lei

Etapa 4: Determinarea raportului de schimb al acțiunilor, pentru a se acoperi aportul societății absorbite:

Stabilirea valorii contabile a acțiunilor:

Stabilirea raportului de schimb al acțiunilor= 15.000 lei / 40.000 lei = 3/8 (pentru 8 acțiuni ale lui B se primesc 3 acțiuni A)

Etapa 5: Determinarea numărului de acțiuni de emis de către A

Nr acțiuni = 50 acțiuni * 3/8 = 18,75 acțiuni (19 acțiuni)

Determinarea creșterii capitalului societății A:

Creștere capital social = 19 acțiuni x 10.000 lei = 190.000 lei

Calculul primei de fuziune : 750.000 lei – 190.000 lei = 560.000 lei

Etapa 6: Evidențierea în contabilitate a operațiunilor efectuate cu ocazia fuziunii:

Bilanț după fuziune

CAZUL II: ABSORBANTUL DEȚINE TITLURI LA ABSORBIT

În practică este cel mai întâlnit caz.

În acest caz absorbantul apare în dublă ipostază:

Primește aportul societății absorbite, aport pe care îl va remunera prin atribuirea de acțiuni noi;

El însuși fiind acționar al absorbitului va trebui să primească o parte din acțiunile proprii emise pentru remunerarea acționarilor societăților absorbite , fapt ce nu este posibil conform nomelor CNVM.

Există două situații:

Se emit acțiunile de absorbant, ele fiind date acționarilor absorbitului, inclusiv absorbantului, după aceea aceasta va realiza imediat o reducere de capital social cu acțiunile proprii primite de la absorbit. În practică nu se apelează la această soluție deoarece este costisitoare;

În proiectul de fuziune se inserează o clauză de renunțare prin care absorbantul să emită doar acțiuni care vor fi distribuite celorlalți acționari.

Presupunem următoarea situație: societatea A cu un capital social de 6.000 acțiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei/acțiune absoarbe societatea B cu un capital social de 2.500 acțiuni cu o valoare nominală de 1.000 lei/acțiune.

Bilanțurile înainte de fuziune se prezită astfel:

Bilanțul societății A

Bilanțul societății B

Profitul a fost deja repartizat la ambele societăți.

De comun acord mașinile și utilajele au fost evaluate astfel:

A: 12.240.000 lei

B: 7.650.000 lei

A deține 100 acțiuni B cumpărate cu 2.420 lei/acțiune

Aportul absorbitului va trebui divizat în două elemente:

Aport remunerat prin acțiuni ale absorbantului care se cuvin celorlalți acționari ai absorbitului si pentru acesta se fac toate calculele financiare;

Aport neremunerat prin acțiuni; acesta se cuvine absorbantului. Acțiunile se anulează putând rezulta o primă de fuziune egală cu diferența între valoarea reală a acțiunilor anulate și valoarea de cumpărare a acestora.

Prin urmare vor exista două prime de fuziune:

Una aferentă aportului remunerat prin acțiuni;

Una aferentă aportului neremunerat.

Pentru calculele financiare se va începe întotdeauna cu societatea ce nu deține acțiuni la cealaltă pentru ca în funcție de valoarea stabilită pentru aceasta se determină Activul net al celeilalte societăți.

Raportul de schimb = 3.200 lei / 2.560 lei = 5/4(pentru 4 acțiuni B se vor primi 5 acțiuni de la A)

Aport remunerat prin acțiuni = Total aport B x (100 – Ponderea lui A in B)

= 8.000.000 lei x (100 – 40) = 4.800.000 lei

Numar acțiuni de emis = Aport remunerat / Valoare acțiuni A

= 4.800.000 lei / 2.560 lei = 1.875 acțiuni

Creșterea capitalului social A = Nr acțiuni de emis x Valoare nominală acțiuni A

= 1.875 acțiuni x 1.000 lei/acțiune = 1.875.000 lei

Prima de fuziune I = Aport remunerat – Creșterea capitalului social

= 4.800.000 lei – 1.875.000 lei = 2.925.000 lei

Aport neremunerat = 8.000.000 lei – 4.800.000 lei = 3.200.000 lei

Anulare acțiuni deținute de A la B: 2.420.000 lei

Prima de fuziune II = 3.200.000 lei – 2.420.000 lei = 780.000 lei

Prima de fuziune totală = 2.925.000 lei + 780.000 lei = 3.705.000 lei

Bilanțul după fuziune

CAZUL III: ABSORBITUL DEȚINE ACȚIUNI LA ABSORBANT

În acest caz absorbitul aportează valorile sale de active și datorii absorbantului, între acestea aflându-se și titluri deținute în contabilitatea absorbantului.

Astfel absorbantul devine proprietarul propriilor sale acțiuni, acțiuni pe care trebuie să le anuleze. Astfel el va realiza o dublă mișcare a capitalurilor, respectiv: pe de o parte va crește capitalul social ca aport în natură, după care îl va reduce cu scopul anulării acțiunilor proprii primite ca aport în natură.

Pentru a evita această anulare teoretic poate fi avută în vedere și soluția ca absorbitul să rețină absorbantului acțiunile, urmând să le repartizeze acționarilor săi. În practică, această variantă este foarte rar folosită ea echivalând cu un partaj parțial de active operație ce este impozitată, în timp ce anularea acțiunilor proprii este exonerată de timp.

Societatea A cu un capital de 10.000 acțiuni x 1.000 lei/ acțiune valoare nominală absoarbe pe B cu un capital social de 3.000 acțiuni x 2.000 lei/acțiune valoare nominală .

Societatea B deține 2.000 acțiuni A cumpărate cu 1.250 lei/acțiune.

Bilanțul societății A

Bilanțul societății B

Rezolvare

Raportul de schimb = 3.200 lei / 1.600 lei = 2/1 (pentru 1 acțiune B se vor primi 2 acțiuni de la A)

Număr acțiuni de emis = 9.600.000 lei/ 1.600 lei = 6.000 acțiuni

Creșterea capitalului social A = Nr acțiuni de emis x valoare nominală acțiuni A

= 2.000 acțiuni x 1.000 lei/acțiune = 2.000.000 lei

Prima de fuziune = 3.200.000 lei – 2.000.000 lei =1.2000.000 lei

MOTIVAȚII, AVANTAJE, CARACTERISTICI, TIPURI DE FUZIUNI

Realitățile societății moderne demonstrează că afacerile întreprinzătorilor se desfășoară într-un mediu economic și concurențial, care impun perfecționarea și dezvoltarea relațiilor de producție și de desfacere. În acest context, din rațiuni economice, financiare și fiscale, companiile recurg la un procedeu de concentrare, prin fuziune, a factorilor implicați în realizarea și diversificarea activităților sale. În prezent, asistăm la extinderea acestui fenomen economic pe plan internațional, datorită necesității satisfacerii cerințelor crescânde ale principiilor de dezvoltare și perfecționare economice ale întreprinzătorilor.

Efectele fuziunii motivează factorii de decizie. Dintre aceste efecte cele mai reprezentative sunt:

Operațiunile de fuziune implica și numeroase avantaje. Principalul avantaj îl reprezintă creșterea capacității concurențiale a întreprinderilor. De asemenea, ca urmare a procesului de fuziune se obține reducerea prețurilor și ameliorarea condițiilor de producție, cele de distribuție și cele de studii și cercetări. Uneori, fuziunea este un mijloc de reorganizare a structurii unui grup de societăți: societatea mamă absoarbe anumite filiale, o filială absoarbe pe alta, anumite filiale fuzionează între ele pentru a forma o nouă filială.

Din analiza procesului de fuziune se pot desprinde și unele elemente caracteristice. Operațiunile de fuziune se caracterizează prin transmiterea universală a patrimoniului, prin aceasta înțelegând transmiterea ansamblului elementelor de activ și de pasiv compunând patrimoniul unei societăți – societatea absorbită – sau al unor societăți – societățile care se contopesc – în profitul societății noi sau absorbante, care moștenește – în tot sau în parte –

societățile care au fuzionat prin una din modalitățile menționate. Trebuie subliniat că pasivul societății absorbite este luat în sarcina societăților noi sau absorbante, conform modalităților definite prin contractul de fuziune.

O altă caracteristică a fuziunilor, este dizolvarea obligatorie a societății absorbite ori a societăților care se contopesc. Dar, spre deosebire de alte cazuri de dizolvare, nu are loc o procedură de lichidare a societății absorbite ci o numire a unui lichidator.

Schimbul (compensarea) drepturilor sociale presupune ca asociații societății absorbite

să devină asociații societății absorbante sau noi și să li se atribuie acțiuni – sau părți sociale – la această societate. Altfel spus, nu poate avea loc fuziunea dacă aportul net- aportul rezultat după deducerea pasivului luat în sarcina societății beneficiare a aporturilor – este compensat prin acordarea de bunuri sau bani asociaților, altele decât acțiuni sau părți sociale.