FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN SLAVICI TIMIȘOARA [302606]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” [anonimizat].dr.ing. Gabriela – Victoria MNERIE

ABSOLVENT: [anonimizat] 2018 –

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” [anonimizat].dr.ing. Gabriela – Victoria MNERIE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației

DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia informației

TEMA

Lucrare de Finalizare a studiilor a student: [anonimizat]

1) Tema proiectului: OUTLETSTORE

2) Termenul de predare a lucrării practice și a proiectului: iunie 2018

3) Elemente inițiale pentru elaborarea lucrării de finalizare a studiilor: Cunoașterea și utilizarea Microsoft SQL Server Management Studio 2017 și Microsoft Visual Studio 2017

4) Conținutul proiectului:

Capitolul I – [anonimizat] – [anonimizat] – Crearea interfeței în Visual Studio

Capitolul V – Concluzii

Bibliografie

Anexe

5) [anonimizat], [anonimizat]

6) Locul de documentare pentru elaborarea proiectului și execuție a lucrării practice: [anonimizat], Timișoara

7) Data emiterii temei: 16.11.2017

Coordonator științific

Conf.dr.ing.ec. Gabriela Victoria MNERIE

REFERAT

PRIVIND LUCRAREA DE LICENȚĂ

A

ABSOLVENT: [anonimizat]: [anonimizat] / PROGRAMUL DE STUDIU: Calculatoare și ingineria informației/Calculatoare

PROMOȚIA 2018

1. Titlul lucrării: OutletStore

2. Structura lucrării Lucrarea este structurată pe cinci capitole:

Capitolul I – [anonimizat] – [anonimizat] V – Concluzii

Bibliografie

Anexe

Aprecieri asupra conținutului lucrării de LICENȚĂ (finalizare a studiilor), [anonimizat], actualitate, [anonimizat] a fi atinse. [anonimizat] “Ioan Slavici” Timișoara. Într-un domeniu în continuă evoluție, s-a [anonimizat], menține actual dezideratul de a [anonimizat] o reală importanță economică.

Aprecieri asupra lucrării (se va menționa: [anonimizat], calitatea și diversitatea surselor consultate; modul în care absolvent: [anonimizat], în număr de 20, s-a asigurat o [anonimizat]: [anonimizat], în număr de 11, este suficientă pentru a evidenția principalele surse și titluri bibliografice folosite în lucrare.

(se va menționa: opțional locul de documentare și modul în care absolventul a realizat cercetarea menționându-se contribuția autorului)

Documentarea a fost efectuată în cadrul Universității “Ioan Slavici”.

Concluzii (coordonatorul lucrării trebuie să aprecieze valoarea lucrării întocmite, relevanța studiului întreprins, competențele absolventului, rigurozitatea pe parcursul elaborării lucrării, consecvența și seriozitatea de care a dat dovadă absolventul pe parcurs)

Lucrarea îndeplinește în totalitate condițiile prezentării în fața unei comisiei de examinare. Lucrarea este valoroasă deoarece dovedește atât abilitățile din domeniul software cât și cel de cercetare (documentare).

Redactarea lucrării respectă toate cerințele academice de redactare (părți, capitole, subcapitole, note de subsol și bibliografie).

Consider că lucrarea îndeplinește/ nu îndeplinește condițiile pentru susținere în sesiunea de Examen de LICENȚĂ (finalizare a studiilor) din IULIE 2018 și propun acordarea notei ………………

Oradea,

Data Conducător științific,

Conf.dr.ing.ec. Gabriela Victoria MNERIE

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………….7 Capitolul I. Baze de date – Introducere…………………………………………………………………………..8

I.1. Baza de date, clasificare…………………………………………………………………….8

I.2. Arhitectura unei baze de date …………………………………………………………..11

I.3. Introducere limbaj SQL……………………………………………………………………11

I.3.1.Avantaje SQL……………………………………………………………………….12

I.3.2. Relational Database Management System ………………………………13

Capitolul II. Programe folosite……………………………………………………………………………………..14

II.1. Microsoft SQL Server Management Studio 2017……………………………….14

II.1.1. SQL Server Tehnologii…………………………………………………………15

II.2. Visual Studio 2017…………………………………………………………………………17

II.3. Crystal Reports………………………………………………………………………………19

Capitolul III. Crearea aplicației în Microsoft SQL Server Management Studio 2017………….20

III.1. Descrierea aplicației OutletStore……………………………………………………..20

III.2. Crearea unei baze de date……………………………………………………………….21

III.3. Tabele………………………………………………………………………………………….23

III.3.1. Crearea tabelelor…………………………………………………………………23

III.3.2. Tipuri de date și formate………………………………………………………27

III.3.3. Crearea relațiilor între tabele………………………………………………..30

III.4. Tipuri de interogări……………………………………………………………………….35

Capitolul IV. Crearea interfeței în Visual Studio 2017…………………………………………………….36

IV.1. Windows Forms Application………………………………………………………….36

IV.1.1. Crearea aplicației în Windows Forms Application………………….36

IV.1.2. Interfața programului Visual Studio………………………………………37

IV.1.3. Crearea unui form……………………………………………………………….38

IV.1.4. Fereastra principală a aplicație……………………………………………..47

IV.1.5. Login și autentificare…………………………………………………………..48

IV.2. Conectarea la baza de date……………………………………………………………..52

IV.3. Rapoarte………………………………………………………………………………………53

IV.3.1. Crearea unui raport…………………………………………………………….53

IV.3.2. Crearea unui raport expert Report Wizard……………………………..55

Capitolul V. Concluzii………………………………………………………………………………………………..58

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………….59

ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………60

INTRODUCERE

Sistemele de baze de date sunt aplicații software expert, cu o multitudine de funcționalități, fiind capabile să execute și să organizeze interogări cu viteze mari, folosite de către marile companii și integrate în cadrul instituțiilor guvernamentale din întreaga lume.

O bază de date este o colecție organizată de date, stocate pe disc, ușor de accesat de către utilizatori. Aceștia pot gestiona, prelucra și filtra informațiile utile despre persoane, produse, comenzi sau orice altceva. În general, bazele de date sunt separate în funcție de domeniile de aplicare: companiile de comunicație, întreprinderile de comerț, serviciile bancare, serviciile de transport, asigurările, universitățile, etc. Conținutul unei baze de date cuprinde informații referitoare la angajați și salarizare, la vânzări, la date contabile și așa mai departe.

Tema acestei lucrări de licență se definește prin punctarea etapelor care stau la baza dezvoltării unei aplicații folosind baze de date, pentru gestiunea unui magazin outlet de haine și articole de casă, contribuind la progresul și succesul magazinului.

În ultimii ani, aspectele cele mai importante în tehnologia informației sunt reprezentate de dezvoltarea bazelor de date, având un impact decisiv asupra organizării și funcționalității numeroaselor instituții și servicii, acestea fiind dependente de funcționarea corectă și neîntreruptă a bazelor de date.

Sistemele de baze de date reprezintă componenta cea mai importantă a vieții de zi cu zi în societatea modernă. Zilnic, majoritatea oamenilor interacționeaza cu o bază de date: extragerea unei sume de bani din bancă, rezervarea biletelor de avion, căutarea unei cărți într-o bibliotecă computerizată, gestiunea angajaților dintr-o firmă, cumpărarea unor produse etc.

Înregistrările unei baze de date pot începe de la ordinul zecilor și pot ajunge la ordinul milioanelor (de exemplu o bază de date cu stocarea produselor unei firme) și au complexități foarte variate.

Majoritatea sistemelor de baze de date existente sunt relaționale și există posibilitatea achiziționării și folosirii unor astfel de sisteme comerciale pentru propriile dezvoltări. Modelul relațional de baze de date a fost introdus în anul 1970 de către E.F.Codd.

Tehnologia a devenit un agent major al schimbărilor din afaceri și industrii. Această transformare este determinată în parte de intersecția a trei tendințe: o explozie masivă de date, inteligența de la învățarea mașinilor și analiza avansată, precum și economia și agilitatea cloud computing-ului.

Dezvoltarea de aplicații pentru bazele de date a devenit în ziua de azi un aspect primordial în dezvoltarea software.

Capitolul I

BAZE DE DATE – INTRODUCERE

Necesitatea obținerii unui acces facil la un volum cât mai mare de date a determinat evoluția diferitelor metode și tehnici de organizare a datelor, pe suporturi de memorie externă. Datele stocate și prelucrate sunt foarte complexe cu foarte multe interdependențe, lucru care a făcut necesară apariția bazelor de date.

I.1. Baza de date, clasificare

O bază de date este o colecție de informații centralizate, care este organizată astfel încât utilizatorii să poată accesa, gestiona și actualiza cu ușurință conținutul.

Organizarea datelor se face prin introducerea acestora în rânduri, coloane și tabele și indexarea lor pentru a facilita găsirea informațiilor importante. Datele sunt actualizate, extinse și șterse pe măsură ce sunt adăugate informații noi. Bazele de date procesează încărcările de lucru pentru a le crea și actualiza, interogând datele pe care le conțin și execută aplicații împotriva lor.

Prin baze de date se înțelege un ansamblu de informații organizate tabelar care are următoarele proprietăți:

este organizat: pe mai multe niveluri ale informației, pe hard disc;

este coerent: corespunzând unor proprietăți restrictive specifice de integritatea informației;

este structurat: astfel încât să corespundă unui model de tip bază de date;

este accesibil: putând fi folosit de mai mulți operatori simultan sau succesiv.

Bazele de date conțin în principal agregări ale înregistrărilor sau fișierelor de date, cum ar fi: tranzacțiile de vânzare, stocul produselor, profilurile clienților, etc.

În general, un manager de baze de date poate oferi utilizatorilor posibilitatea de a controla accesul la citire sau scriere, generarea de rapoarte și analiza utilizării. Unele baze de date oferă compatibilitatea ACID (atomicitate, consistență, izolare și durabilitate) pentru a garanta că datele sunt coerente și că tranzacțiile sunt complete.

Într-o anumită perspectivă, bazele de date pot fi clasificate în funcție de tipul de conținut: bibliografic, text integral, numeric și imagini. În calcul, bazele de date sunt uneori clasificate în funcție de abordarea lor organizațională. Există numeroase tipuri de baze de date, variind de la cea mai răspândită abordare, baza de date relațională, la o bază de date distribuită, o bază de date cloud sau o bază de date NoSQL.

Bazele de date construite pentru a face față întreruperilor de astăzi fac analize foarte rapide ale datelor live în memorie, deoarece tranzacțiile sunt înregistrate sau interogate. Acestea susțin analizele avansate de latență foarte reduse și învățarea în mașină, cum ar fi modelele de prognoză și de predicție, pe aceleași date, astfel încât aplicațiile să poată încorpora cu ușurință informațiile bazate pe date. În acest mod, bazele de date pot fi oferite ca un serviciu complet gestionat în cloud, făcând astfel ușor să se construiască și să se instaleze aplicații software inteligente ca serviciu (SaaS – Software as a service – permite utilizatorilor să se conecteze și să utilizeze aplicații bazate pe cloud. Exemplele cele mai comune sunt e-mail, calendare și instrumente de birou).

Clasificarea bazelor de date

Bazele de date se pot clasifica după mai multe criterii:

1. După modelul de date, bazele de date pot fi:

Bază de date relațională

O bază de date relațională, inventată de E.F. Codd la IBM în 1970, este o bază de date tabelară în care datele sunt definite astfel încât să pot fi reorganizate și accesate în mai multe moduri diferite.

Bazele de date relaționale sunt alcătuite dintr-un set de tabele cu date care se încadrează într-o categorie predefinită. Fiecare tabel are cel puțin o categorie de date într-o coloană și fiecare rând are un anumit exemplu de date pentru categoriile definite în coloane.

Limbajul de interogare structurat (SQL) este interfața standard a utilizatorului și a aplicației pentru o bază de date relațională. Bazele de date relaționale sunt ușor de extins și o nouă categorie de date poate fi adăugată după crearea inițială a bazei de date fără a fi necesară modificarea tuturor aplicațiilor existente.

Bază de date distribuită

O bază de date distribuită este o bază de date în care porțiunile bazei de date sunt stocate în mai multe locații fizice și în care prelucrarea este dispersată sau reprodusă între diferite puncte dintr-o rețea.

Bazele de date distribuite pot fi omogene sau eterogene. Toate locațiile fizice dintr-un sistem de baze de date distribuite omogene au același hardware de bază și rulează aceleași sisteme de operare și aplicații de bază de date. Hardware-ul, sistemele de operare sau aplicațiile bazei de date într-o bază de date eterogenă distribuită pot fi diferite în fiecare locație.

Bază de date Cloud

O bază de date cloud este o bază de date care a fost optimizată sau construită pentru un mediu virtualizat, fie într-un nor hibrid, cloud sau cloud privat. Bazele de date cloud oferă beneficii cum ar fi capacitatea de a plăti pentru volumul de stocare și lățimea de bandă pe bază de utilizare per utilizator și oferă scalabilitate la cerere împreună cu disponibilitatea ridicată.

O bază de date cloud oferă, de asemenea, posibilitatea întreprinderilor de a sprijini aplicațiile de afaceri într-o implementare software-în-serviciu.

Bază de date NoSQL

Bazele de date NoSQL sunt utile pentru seturile mari de date distribuite.

Bazele de date NoSQL sunt eficiente pentru problemele de performanță ridicată a datelor pe care bazele de date relaționale nu sunt construite pentru a le rezolva. Ele sunt cele mai eficiente atunci când o organizație trebuie să analizeze bucăți mari de date nestructurate sau date stocate pe mai multe servere virtuale din cloud.

Bază de date orientată pe obiecte

Elementele create folosind limbi de programare orientate obiect sunt adesea stocate în baze de date relaționale, dar bazele de date orientate pe obiecte sunt potrivite pentru aceste elemente.

O bază de date orientată pe obiecte este organizată mai degrabă în jurul obiectelor decât în ​​acțiuni și date, mai degrabă decât în ​​logică. De exemplu, o înregistrare multimedia într-o bază de date relațională poate fi un obiect de date definibil, spre deosebire de o valoare alfanumerică.

Grafic de date

O bază de date orientată pe grafic sau o bază de date grafice este un tip de bază de date NoSQL care utilizează teoria graficelor pentru a stoca, a cartona și a interoga relații. Bazele de date grafice sunt în principiu colecții de noduri și muchii, în care fiecare nod reprezintă o entitate și fiecare margine reprezintă o conexiune între noduri.

Bazele de date din grafice cresc în popularitate pentru analizarea interconexiunilor. De exemplu, companiile ar putea utiliza o bază de date cu grafice pentru a mina date despre clienți din mediile sociale.

După numărul de utilizatori, bazele de date se pot împărții în:

Mulți utilizatori – adică permit accesul în același timp la mai mulți utilizatori la aceeași bază de date. Acest tip de baze de date sunt cele mai răspandite;

Monoutilizator – adică permit accesul doar unui utilizator la un moment dat la aceeași bază de date.

3. După numărul de stații pe care este stocată baza de date. Acest criteriu împarte bazele de date în:

Centralizate – acestea se definesc prin faptul că atât datele cât și sistemul de gestiune sunt stocate pe un singur calculator;

Distribuite – acestea au ca și caracteristică faptul că atât datele cât și sistemul de gestiune se pot găsi pe mai multe calculatoare care sunt interconectate printr-o rețea de comunicație.

I.2. Arhitectura unei baze de date

În cadrul bazelor de date arhitectura este structurată pe trei niveluri, pentru a asigura independența atât fizică cât și logică a datelor:

Nivelul intern sau schema fizică descrie detaliile despre modul în care sunt stocate datele: fișierele, indicii etc. pe sistemul de discuri cu acces aleatoriu. De asemenea, descrie de obicei aspectul înregistrărilor fișierelor și tipul fișierelor (hash, b-tree, flat).

Nivelul conceptual, de asemenea, denumit nivel logic, ascunde detaliile nivelului fizic. La acest nivel descriem complet baza de date și vom pune accent pe descrierea tipurilor de relații ce se stabilesc între tipurile de date, pe tipurile de date utilizate, precum și pe restricțiile asociate.

Nivelul extern, în modelul relațional, schema externă prezintă de asemenea date ca un set de relații. O schemă externă specifică o vizualizare a datelor în ceea ce privește nivelul conceptual. Acesta este adaptat nevoilor unei anumite categorii de utilizatori. Porțiuni de date stocate nu ar trebui să fie văzute de unii utilizatori și începe să implementeze un nivel de securitate și simplifică vizualizarea pentru acești utilizatori.

Arhitectura bazei de date poate avea ca și reprezentare grafică schema (Fig 1.1)

Figura 1.1 – Arhitectura unei baze de date

I.3. Introducere limbaj SQL

SQL (engl. Structured Query Language) este un limbaj declarativ, care conține relativ puține cuvinte cheie și este conceput pentru a gestiona datele stocate în baze de date relaționale. SQL funcționează prin declarații simple, care permit exprimarea unor interogari foarte complexe pe o baza de date. Acest lucru păstrează datele exacte și securizate și ajută la menținerea integrității bazelor de date, indiferent de dimensiune.

În cazul limbajelor declarative, programatorul descrie algoritmul de rezolvat în loc să implementeze algoritmul de rezolvare. Sistemul caută algoritmul de rezolvare, dacă nu se pune problema nerespectării sintaxei limbajului la începutul descrierii problemei.

Limbajul SQL a devenit un standard în domeniu (standardizat ANSI-ISO), fiind cel mai popular limbaj utilizat pentru crearea, modificarea, regăsirea și manipularea datelor de către sistemele de gestiune a bazelor de date relaționale.

Elementele limbajului SQL sunt următoarele:

Clauzele: sunt componente ale instrucțiunilor și interogărilor;

Expresiile: efectul acestora este producerea de valori scalare sau tabele;

Predicatele: pot specifica condiții care sunt evaluate de SQL, în scopul limitării efectelor instrucțiunilor, sau pentru a influența cursul programului;

Interogările: scopul acestora este regăsirea datelor după criterii specifice;

Instrucțiunile: pot avea un efect persistent asupra datelor sau structurii datelor, sau pot

controla tranzacțiile, conexiunile sau cursul programului. În general, instrucțiunile SQL se termină cu caracterul punct-virgulă, deși acest lucru nu este obligatoriu în toate platformele SQL.

Limbajul SQL permite atât crearea entitaților specifice unei baze de date, cum ar fi tabele, indecși, utilizatori, cât și editarea și regăsirea înregistrărilor din aceasta. Cunoașterea SQL oferă libertatea de a explora datele și puterea de a lua decizii mai bune.

Acțiunile pe care le poate întreprinde un limbaj SQL:

executarea interogărilor;

preluarea datelor dintr-o bază de date;

introducerea înregistrărilor într-o bază de date;

actualizarea înregistrărilor într-o bază de date;

ștergerea înregistrărilor dintr-o bază de date;

crearea unei noi baze de date;

crearea unei noi tabele într-o bază de date;

crearea procedurilor stocate într-o bază de date;

crearea vizualizărilor într-o bază de date;

setarea permisiunilor pe tabele, proceduri și vizualizări;

I.3.1. Avantaje SQL

Limbajul SQL are următoarele avantaje:

Interogările SQL pot fi folosite pentru a recupera cantități mari de înregistrări dintr-o bază de date rapid și eficient;

SQL este folosit pentru vizualizarea datelor fără stocarea datelor în obiect;

SQL se unește cu două sau mai multe tabele și le arată ca un obiect pentru utilizator;

Bazele de date SQL folosesc standardul de lungă durată, care este adoptat de ANSI &

ISO. Bazele de date non-SQL nu aderă la niciun standard clar;

Utilizând SQL standard, este mai ușoară gestionarea sistemelor de baze de date fără

scrierea unei cantități substanțiale de cod;

SQL restricționează accesul unui tabel astfel încât nimeni să nu poate introduce

rândurile în tabel.

Datorită avantajelor este utilizat pe scară largă astăzi în cadrul cadrelor web și al aplicațiilor bazei de date.

I.3.2. Relational Database Management System

RDBMS reprezintă sistemul de gestionare a bazelor de date relaționale și este un set de tabele descrise formal, din care pot fi accesate sau reasamblate datele în mai multe moduri diferite, fără reorganizarea tabelelor bazei de date. Interfața standard de programare a utilizatorilor și a aplicațiilor (API) a unei baze de date relaționale este limbajul de interogare structurat (SQL). Instrucțiunile SQL sunt utilizate atât pentru interogări interactive dintr-o bază de date relațională, cât și pentru colectarea datelor pentru rapoarte.

Sistemul de gestionare a bazelor de date relaționale este baza pentru limbajul SQL și pentru toate sistemele de baze de date moderne, cum ar fi MS SQL Server, IBM DB2, Oracle, MySQL și Microsoft Access.

Datele din RDBMS sunt stocate în obiecte baze de date numite tabele. Tabelul este o colecție de intrări de date corelate și constă din coloane și rânduri.

Majoritatea RDBMS-urilor moderne oferă posibilitatea de a crea o relație fie programabil, fie prin intermediul unei interfețe grafice (GUI). Folosind GUI, putem vedea relația reprezentată într-o diagramă vizuală.

Capitolul II

PROGRAME FOLOSITE

II.1. Microsoft SQL Server Management Studio 2017

SQL Server este o parte centrală a platformei de date Microsoft. Microsoft SQL Server Management Studio este un lider în domeniul sistemelor operaționale de gestionare a bazelor de date (ODBMS).

Microsoft SQL Server Management Studio prezintă o interfață grafică pentru configurarea, monitorizarea și administrarea instanțelor SQL Server. De asemenea, permisiunea de a implementa, monitoriza și actualiza nivelul de date utilizate de aplicațiile, cum ar fi bazele de date. Microsoft SQL Server Management Studio oferă de asemenea editori de limbă Transact-SQL, MDX, DMX și XML pentru editarea și depanarea scripturilor.

Limbajul R este una dintre cele mai populare, puternice medii de analiză a datelor utilizate de oamenii de știință din domeniul datelor. Datele privind afacerile sunt adesea stocate în sistemele de gestionare a bazelor de date relaționale (RDBMS), iar unul dintre cele mai utilizate RDBMS este Microsoft SQL Server Management Studio. Mult mai mult decât un server de baze de date, este o ecostructură bogată cu capacități analitice avansate. Microsoft SQL Server R Services combină aceste medii, permițând interacțiunea directă între datele din RDBMS și limbajul R, toate acestea păstrând în același timp securitatea și siguranța pe care un sistem de gestionare a bazelor de date relaționale le conține.

Microsoft SQL Server Management Studio este un RDBMS, dar servește și ca o platformă mai mare pentru Business Intelligence (BI), miniere de date, raportare, sistem de extragere, transformare și încărcare (ETL) și inclusiv integrarea limbajului R. Utilizează un dialect al limbajului SQL numit Transact-SQL (T-SQL). Microsoft SQL Server Management Studio suportă ODBC (Open Database Connectivity).

Operații de bază în Microsoft SQL Server:

Creare, citire, actualizare și ștergere (CRUD);

Crearea de obiecte de baze de date și baze de date: declarații de limbă de definiție a

datelor (DDL);

Operațiuni multi-integrare;

Exemple recursive;

Gruparea, combinarea și consolidarea declarațiilor de limbă de manipulare a datelor (DML);

SQL Server Management Studio (SSMS) este un mediu integrat pentru gestionarea oricărei infrastructuri SQL, de la SQL Server la SQL Database. SSMS oferă instrumente pentru configurarea, monitorizarea și administrarea instanțelor SQL. Utilizarea SSMS se face pentru a implementa, monitoriza și actualiza datele din aplicație, precum și pentru a construi interogări și scripturi.

Cu ajutorul sistemului SQL Server Management Studio putem interoga, proiecta și gestiona bazele de date și depozitele de date, aflate pe computerul local sau în cloud.

II.1.1. SQL Server Tehnologii

Tehnologiile folosite de Microsoft SQL Server Management Studio sunt următoarele:

Database Engine

Database Engine reprezintă serviciul de bază pentru stocarea, procesarea și securizarea datelor. Acesta permite accesul controlat și procesarea rapidă a tranzacțiilor pentru a îndeplini cerințele celor mai solicitante aplicații consumatoare de date din cadrul companiilor. Motorul bazei de date oferă, de asemenea, un suport bogat pentru susținerea disponibilității ridicate.

Utilizarea motorului bazei de date implica crearea bazelor de date relaționale pentru procesarea tranzacțiilor online sau pentru prelucrarea datelor analitice online. Aceasta include crearea de tabele pentru stocarea datelor și obiecte de bază de date, cum ar fi indexuri, vizualizări și proceduri stocate pentru vizualizarea, gestionarea și securizarea datelor. Putem utiliza SQL Server Management Studio pentru a gestiona obiectele bazei de date și SQL Server Profiler pentru a capta evenimente server.

Machine Learning Services

Machine Learning Services sprijină integrarea învățării mecanice, folosind limbile populare R și Python, în fluxurile de lucru ale întreprinderii.

Machine Learning Services (In-Database) facilitează construirea, recalificarea și marcarea modelelor apelând procedurile stocate. Serviciile (In-Database) funcționează în cadrul instanței motorului bazei de date, unde motorul de calcul este complet integrat cu motorul bazei de date.

Machine Learning Services (Standalone) este un server de învățare pentru Windows care rulează independent de motorul bazei de date. Deși se folosește utilizarea configurării SQL Server pentru a instala serverul, caracteristica nu este conștientă de instanță.

Integration Services

Integration Services este o platformă pentru crearea de soluții de integrare a datelor de înaltă performanță, inclusiv pachete care oferă procesare de extragere, transformare și încărcare (ETL) pentru depozitarea datelor.

Integration Services reprezintă o platformă pentru construirea soluțiilor de integrare a datelor la nivel de întreprindere și de transformare a datelor. Utilizarea acesteia este o metoda de a rezolva probleme complexe de afaceri prin copierea sau descărcarea fișierelor, trimiterea de mesaje e-mail ca răspuns la evenimente, actualizarea depozitelor de date, curățarea și extragerea datelor și gestionarea obiectelor și datelor SQL Server. Pachetele pot funcționa singure sau în împreună cu alte pachete pentru a răspunde nevoilor complexe ale afacerii. Serviciile de integrare pot extrage și transforma datele dintr-o mare varietate de surse, cum ar fi fișierele de date XML, fișierele plate și sursele de date relaționale, apoi să încarce datele într-una sau mai multe destinații.

Serviciile de integrare includ un set bogat de sarcini și transformări incorporate, instrumente pentru construirea de pachete, de asemenea, serviciul pentru administrarea și gestionarea pachetelor. Folosirea instrumentelor grafice a serviciilor de integrare ne ajută la crearea soluțiilor fără a scrie o singură linie de cod, la programarea modelului extins de servicii de integrare pentru a crea pachete programate și pentru a codifica sarcini personalizate și alte obiecte pachete.

Analysis Services

Serviciile de analiză reprezintă o platformă de date analitice și un set de instrumente pentru informații personale, de grup și corporative. Serverele și designerii de clienți suportă soluțiile OLAP tradiționale, soluțiile noi de modelare tabele, precum și analizele și colaborările pe bază de self-service, utilizând mediul Power Pivot, Excel și SharePoint Server. Serviciile de analiză includ, de asemenea, Data Mining, astfel încât modelele și relațiile ascunse în volume mari de date să fie descoperite.

Reporting Services

Serviciile de raportare oferă funcționalitate de raportare la nivel de întreprindere. Putem crea rapoarte care să conțină informații dintr-o varietate de surse de date, să publice rapoarte în diferite formate și să gestioneze centralizat securitatea și abonamentele.

Replication

Replicarea reprezintă un set de tehnologii pentru copierea și distribuirea obiectelor de date și baze de date dintr-o bază de date în alta și apoi sincronizarea între baze de date pentru a menține coerența. Prin utilizarea replicării, putem distribui datele către diferite locații și către utilizatori de la distanță sau prin intermediul rețelelor locale și la nivel înalt, conexiuni dial-up, conexiuni wireless și Internet.

Data Quality Services

SQL Server Data Quality Services (DQS) oferă o soluție de curățare a datelor bazată pe cunoaștere. DQS permite construirea unei baze de cunoștințe și apoi utilizarea aceastei baze pentru a efectua corectarea și deduplicarea datelor pe datele existente, folosind atât mijloace asistate de calculator, cât și interactive. Putem utiliza serviciile de date de referință bazate pe cloud și putem crea o soluție de gestionare a datelor care integrează DQS cu SQL Server Integration Services și Master Data Services.

Master Data Services

Master Data Services reprezintă soluția SQL Server pentru gestionarea datelor master. O soluție bazată pe Master Data Services oferă asigurarea că raportul și analiza se bazează pe informațiile corecte. Utilizând Master Data Services, se creează un depozit central pentru datele de bază și se păstreaza o înregistrare auditabilă și securizată a acestor date pe măsură ce acestea se schimbă în timp.

II.2. Visual Studio 2017

Visual Studio (VS) este un mediu integrat de dezvoltare (IDE) având un set de instrumente, într-o singură aplicație, care ajută la scrierea programelor. Fără VS, ar fi nevoie de deschiderea unui editor de text, scrierea codului și executarea unui compilator de linie de comandă pentru a crea o aplicație executabilă.

Visual Studio oferă un mediu bogat de dezvoltare integrat pentru crearea de aplicații uimitoare pentru Windows (ex: .NET Framework, Windows Mobile etc), Android și iOS, precum și aplicații web moderne și servicii cloud. Visual Studio oferă de asemenea, instrumente de gestionare a ciclului de viață al aplicațiilor (ALM).

Mediul de dezvoltare interactiv Visual Studio (IDE) este un tampon de lansare creativ utilizat pentru a vizualiza și edita aproape orice fel de cod și apoi pentru a depana, construi și publica aplicații pentru Android, iOS, Windows, web și cloud. Există versiuni disponibile pentru Mac și Windows.

Visual Studio include numeroase tipuri de proiecte, pentru alegerea tipului dorit în crearea aplicației. La începutul unui nou proiect, VS generează automat un schelet care poate fi compilat și executat imediat. Fiecare tip de proiect are elemente de proiect care se pot adăuga, iar elementele proiectului includ scheletul codului.

Visual Studio conține R Tools care reprezintă mediul de dezvoltare al Microsoft pentru aproape orice limbaj de programare. Acesta cuprinde un mediu Integrat de Dezvoltare (IDE) foarte sofisticat, având caracteristici de integrare în echipă folosind Git sau Team Foundation Server și este extrem de extensibil și configurabil.

Cu ajutorul setului de instrumente R Tools pentru Visual Studio (RTVS) creat de Microsoft, putem lucra în mediul R, atât la nivel local, cât și prin utilizarea serverului Microsoft R și a serviciilor SQL Server R.

Visual Studio oferă șabloane care ajută la crearea de site-uri web, jocuri, aplicații desktop, aplicații mobile, aplicații pentru Office și multe altele.

Microsoft Visual Studio oferă editor, compilator/debugger și mediu de proiectare (designer) pentru mai multe limbaje de programare. Limbaje de programare incluse: Microsoft Visual C++, Microsoft Visual C#, Microsoft Visual Basic, Microsoft Visual Web Developer, Team Foundation Server. Aceste limbaje beneficiază de caracteristicile .NET Framework care oferă acces la tehnologii cheie care simplifică dezvoltarea de aplicații web ASP și XML Web Services cu Visual Web Developer.

Microsoft Visual Studio oferă suport și pentru diferite limbaje, de exemplu R, Python, Ruby. De asemenea, sprijină XML/XSLT, HTML/XHTML, JavaScript și CSS.

Visual Studio există în mai multe variante: Express, Professional, Premium, Ultimate, Test Professional.

Caracteristicile oferite de Visual Studio:

Database Project

Această secțiune descrie particularitățile oferite de SQL Server Data Tools (SSDT) ​​pentru crearea, construirea, depanarea și publicarea unui proiect de bază de date.

Folosind SQL Server Data Tools, se poate crea un proiect de bază de date offline și se pot implementa modificările schemelor prin adăugarea, modificarea sau ștergerea definițiilor obiectelor (reprezentate de scripturi) în proiect, fără o conexiune la o instanță de server. Acestea pot fi realizate folosind designerul de tabele sau editorul Transact-SQL. De asemenea, putem scrie și depana obiecte Transact-SQL și CLR în același proiect.

IntelliSense and Editing

Editarea T-SQL în baza de date este mai accesibilă datorită îmbunătățirii IntelliSense și evidențierii erorilor. IntelliSense identifică erorile de sintaxă și de referință ale schemelor. Utilizând funcția Find All Reference and Go To Definition putem urmări impactul modificărilor.

Design Tables

Utilizarea modului Design Tables permite crearea unui nou tabel, modificarea tabelului existent, adăugarea rapidă sau modificarea coloanelor, constrângerilor și indicilor existenți. Pentru a modifica indicii, vizualizările, procedurile și funcții afectate nu este nevoie de un cod complex. Visual Studio modifică scrisul ușurând munca utilizatorului.

View and Edit Data

Vizionarea și editarea datelor într-un tabel este cea mai obișnuită sarcină pentru dezvoltatori, dar de obicei acestea necesită scrierea unei interogări. Cu Visual Studio, vizualizarea și editarea datele într-o rețea tabelară se face folosind doar câteva clicuri.

Schema and Comparison Data

În Visual Studio diferența dintre mai multe versiuni ale bazei de date se face prin compararea schemelor și compararea datelor. Rezultatul unei comparații între două baze de date sau proiecte de bază de date este analizat și permite aplicarea modificărilor în baza de date sursă pentru a viza sau pur și simplu genera scripturi T-SQL care se pot vizualiza, modifica și executa sub controlul utilizatorului.

Continuous Integration and Deployment

Unul dintre avantajele cheie ale dezvoltării bazei de date cu SQL Server Data Tools este că poate integra cu ușurință practicile de management al ciclului de viață al aplicațiilor (ALM) la dezvoltarea bazelor de date.

II.3. Crystal Reports

Visual Studio.NET este primul mediu de dezvoltare Windows care oferă dezvoltatorilor o experiență deplină cu o soluție de raportare integrată și robustă. Crystal Reports se instalează împreună cu Visual Studio. Acesta este folosit pentru a proiecta și a genera rapoarte dintr-o gamă largă de surse de date.

Crystal Reports permite utilizatorilor să conceapă grafic conexiuni de date și rapoarte. În Database Wizard, utilizatorii pot selecta și lega tabele dintr-o gamă largă de surse, inclusiv foi de calcul Microsoft Excel, baze de date Oracle, baze de date Microsoft SQL Server, baze de date Microsoft Access, vizualizări de afaceri BusinessObjects Enterprise și informații locale despre fișiere. Designerii de rapoarte pot plasa câmpuri din aceste surse pe suprafața de proiectare a rapoartelor și le pot implementa și în formule personalizate (utilizând fie sintaxa proprie BASIC, fie Crystal), care sunt apoi plasate pe suprafața de proiectare. Formulele pot fi evaluate în mai multe faze în timpul generării de rapoarte.

Dezvoltatorii pot scrie aplicații care au rapoarte integrate în ele. Începând cu Visual Basic 3.0, Crystal Reports a fost inclus împreună cu limbajul de programare, dar nu facea parte din instalarea implicită. A fost de asemenea, un produs autonom care era independent de limbajul de programare. De-a lungul anilor, Microsoft a inclus Crystal Reports cu fiecare versiune de Visual Basic. Construit în IDE, dezvoltatorii Windows au acum instrumentele necesare pentru a scrie calitatea de prezentare rapoarte interactive.

Capitolul III

CREAREA APLICAṬIEI ÎN MICROSOFT SQL SERVER MANAGEMENT STUDIO 2017

III. 1. Descrierea aplicației OutletStore

Modelarea evidenței stocului într-un magazin outlet de haine și articole de casa presupune implementarea unei aplicații back office de gestiune care urmărește evoluția financiară a magazinului și raportele. Astfel se vor urmării adăugarea sau ștergerea produselor din stoc, managementul contractelor (Furnizori și Clienți), evidența bonurilor, detaliile transporturilor.

O aplicație de gestiune trebuie să permită generarea de rapoarte ale facturilor și transporturilor realizate, permițând filtrarea informațiilor în funcție de numele clientului, numele produsului, data transportului. Pentru stabilirea acestor cerințe, se va ține cont în mod deosebit de utilizatorii care vor folosi această aplicație.

Ușurința utilizării acestei aplicații permite folosirea acesteia într-o anumită masură de către orice angajat al magazinului, accesul la date fiind garantat prin deținerea unui cont de utilizator. În momentul logării, utilizatorul trebuie să se autentifice printr-un user-name și o parolă. De asemenea, se pot crea conturi noi pentru accesul la date și al altor angajați.

Aplicația conține o bază de date cu evidența produselor, produselor defecte, stocului comandat și primit, vânzarilor, transporturilor, managementul clienților și furnizorilor. Baza de date poate fi modificată în momentul introducerii sau ștergerii unor produse, unor clienți sau furnizori.

Utilizarea unei aplicații soft de gestiune stocuri transformă o activitate haotică într-una foarte bine organizată, fluidă și bine coordonată, asigurând succesul afacerii. Intrarea și ieșirea mărfii devine o operațiune practica, care poate fi monitorizată în mod constant.

Functionalitățile programului:

emitere bon fiscal cu casa de marcat;

evidența bonurilor în funcție de data emiterii;

utilizarea codurile de bare și la caserie;

interfața standard de vânzări;

generare de necesar dupa cantitatea minimă sau în funcție de vânzări (reorder point);

administrarea comenzilor clienților;

clasificare produse în funcție de categorie și furnizor;

administrarea furnizorilor;

administrarea stocului comandat și primit;

înregistrarea utilizatorilor noi;

vizualizarea stocului defect;

managementul transporturilor;

realizarea rapoartelor în timp real;

Beneficiile implementarii unui soft de gestiune:

Avantajul unui program de gestiune stabil, exact și rapid

Obținerea mai multor rapoarte

Utilizarea codurile de bare

Înregistrarea și păstrarea datelelor pe termen lung

Creșterea eficienței angajaților

Oferirea rapoartelor în timp real

III.2. Crearea unei baze de date

Microsoft SQL Management Studio facilitează crearea unei baze de date, prin intermediul aplicațiilor expert, care includ în pachet diferite șabloane predefinite.

În cazul creării de la zero a bazei este nevoie de o atentă planificare care trebuie să ia în considerare următoarele aspecte de ordin arhitectural:

Anvergura și rolul bazei de date;

Alegerea tipului de tabele folosite și a datelor pe care le va conține;

Stabilirea tipului de relații dintre tabele.

Proiectarea unei baze de date constă din proiectarea schemei conceptuale (logice) și fizice a acesteia, astfel încât să răspundă cerințelor utilizatorilor pentru un anumit set de aplicații.

În general, se consideră că proiectarea unei baze de date se poate diviza în următoarele faze:

Colectarea și analiza cerințelor;

Proiectarea conceptuală a bazei de date;

Alegerea unui SGBD;

Proiectarea logică a bazei de date;

Proiectarea fizică a bazei de date.

Când creăm o bază de date, creăm fișierele de date cât mai mari pe baza cantității maxime de date pe care le așteptăm în baza de date.

Pentru a menține controlul asupra utilizării discului pe o instanță a serverului SQL, permisiunea de a crea baze de date este de obicei limitată la câteva conturi de conectare.

Fiind stabilite aceste aspecte să trecem la crearea efectivă a bazei de date. Pentru aceasta este necesar parcurgerea următoarelor etape:

Lansăm în execuție programul Microsoft SQL Server Management Studio (Fig. 3.1)

Putem să ne conectăm la o instanță a Microsoft SQL Server utilizând oricare dintre instrumentele de administrare grafică sau dintr-un prompt de comandă.

Când ne conectăm la o instanță a serverului SQL utilizând un instrument de administrare

grafică, cum ar fi SQL Server Management Studio, ni se solicită să furnizăm numele serverului, o autentificare SQL Server și o parolă, dacă este necesar.

Dacă ne conectăm la SQL Server utilizând Windows Authentication, nu este necesar să

furnizăm o autentificare SQL Server de fiecare dată când accesăm o instanță a serverului SQL. În schimb, SQL Server utilizează contul Microsoft Windows pentru a ne conecta automat.

Dacă SQL Server rulează în mod mixt (SQL Server și Windows Authentication Mode) și alegem să ne conectăm utilizând SQL Server Authentication, trebuie să furnizăm un login și o parolă SQL Server. Când este posibil, utilizăm autentificarea Windows.

Figura 3.1 – Lansarea în execuție a programului Microsoft SQL Server

În Object Explorer, ne conectăm la o instanță a SQL Server Database Engine și apoi extindem acea instanță.

Facem click cu butonul din dreapta pe Databases, apoi facem click pe New Database. (Fig. 3.2)

Figura 3.2 – Crearea unei baze de date noi

În Database Name introducem numele bazei de date (Fig. 3.3)

Pentru a crea baza de date acceptând toate valorile implicite, facem click pe OK, altfel continuăm cu următorii pași opționali.

Pentru a modifica numele proprietarului, facem click pe (…) pentru a selecta alt proprietar

Figura 3.3 – Introducerea numelui bazei de date noi

III. 3. Tabele

III.3.1. Crearea tabelelor

Această operație necesită folosirea comenzii CREATE TABLE din baza de date și permisiunea ALTER pe schema în care se creează tabela. Dacă oricare dintre coloanele din instrucțiunea CREATE TABLE este definită ca un tip definit de utilizator de CLR, este necesară fie dreptul de proprietate asupra tipului, fie permisiunea REFERENCES pentru aceasta. Dacă orice coloană din instrucțiunea CREATE TABLE are asociată o colecție de schemă XML, este necesară fie dreptul de proprietate asupra colecției schemei XML, fie permisiunea REFERENCES pentru aceasta.

Pentru a crea tabelele sunt doua posibilități:

Utilizarea Table Designer

În Object Explorer, extindem nodul Databases și apoi extindem baza de date care va conține noua tabelă. (Fig. 3.4)

În Object Explorer, facem click cu butonul din dreapta pe nodul Tables din baza de date și apoi facem click pe Table.

Figura 3.4 – Deschiderea unei noi tabele

Alegem un nume pentru primul câmp din coloana Column Name (Fig. 3.5)

Figura 3.5 – Intoducerea datelor în Column Name

Tastăm Tab sau dăm click pe coloană, acțiune care duce la apariția unei liste din care alegem tipul de date care dorim să le introducem în acel câmp.

Tastăm din nou TAB și trecem în coloana Allow Nulls în care putem alege dacă acceptăm sau nu ca un câmp să fie nul. (Fig. 3.6)

Figura 3.6 – Selectarea coloanei Allow Nulls

Pentru a specifica mai multe proprietăți pentru o coloană, cum ar fi valori de identitate sau valori ale coloanelor, facem click pe coloană și în fila Column Properties, alegem proprietățile corespunzătoare.

Pentru a specifica o coloană ca o cheie primară, facem click dreapta pe coloană și selectăm Set Primary Key (Fig. 3.7).

Figura 3.7 – Setarea cheii primare

Pentru a crea relații de chei străine, a verifica constrângerile sau indici, facem click dreapta în panoul Table Designer și selectăm un obiect din listă

În mod prestabilit, tabelul este conținut în schema dbo. Pentru a specifica o schemă diferită pentru tabel, facem click dreapta în panoul Table Designer și selectăm Properties.

Din meniul File, alegem Save numele tabelului.

În caseta de dialog introducem un nume pentru tabel și facem click pe OK. (Fig. 3.8)

Pentru a vedea noua tabelă, în Object Explorer, extindem nodul Tables și apăsăm F5 pentru a reîmprospăta lista obiectelor. Noul tabel este afișat în lista de tabele.

Figura 3.8 – Denumirea tabelei

Utilizând Transact-SQL (Editorul interogărilor)

În Object Explorer, ne conectăm la o instanță a Database Engine.

În bara standard, facem click pe New Query. (Fig. 3.9)

Figura 3.9 – Deschiderea editorului de interogări

Un exemplu utilizând editorul Transact- SQL este dat în Fig. 3.10.

Figura 3.10 – Editorul Transact- SQL

Pentru a introduce date în acest tabel am procedat astfel:

Selectăm tabelul dorit din Object Explorer, apoi dăm click dreapta și selectăm Edit Top 200 Rows

Am introdus datele în fiecare coloană conform cu tipul de date ales pentru câmpul respectiv (Fig. 3.11)

Figura 3.11 – Editarea liniilor dintr-un tabel

III.3.2. Tipuri de date și formate

Microsoft SQL Management Server pune la dispoziție diferite tipuri de date, formate de câmpuri care definesc genul de date pe care le poate accepta, câmpul care acoperă o largă varietate de date. În SQL Server, fiecare coloană, variabilă locală, expresie și parametru are un tip de date asociat. Un tip de date este un atribut care specifică tipul de date pe care poate să îl dețină: date întregi, date de caractere, date monetare, date de dată și oră, șiruri binare și așa mai departe.

Categorii de tipuri de date

Tipurile de date din SQL Server sunt organizate în următoarele categorii:

Exact numerics: bigint, numeric, bit, smallint, decimal, smallmoney, int, tinyint;

Unicode character strings: nchar, nvarchar, ntext;

Approximate numerics: float, real;

Binary strings: binary, varbinary, image;

Date and time: date, datetimeoffset, datetime2, smalldatetime, datetime, time;

Other data types: cursor, row, version, hierarchyid, uniqueidentifier, sql_variant, xml, Spatial Geometry Types, Spatial Geography Types, table;

Character strings: char, varchar, text;

În SQL Server, pe baza caracteristicilor lor de stocare, unele tipuri de date sunt desemnate ca aparținând următoarelor grupuri:

Tipuri de date cu valoare mare: varchar (max) și nvarchar (max);

Tipuri mari de date obiect: text, ntext, imagine, varbinary (max) și xml;

Text (implicit): sunt secvențe simple de caractere de tip text, combinații de text și numere, precum și numere care nu necesită calcule, având ca limită maximă de 255 de caractere;

Stabilirea chei primare

Alegerea chei primare într-un tabel este necesară pentru că este un identificator singular pentru fiecare rând, care ulterior poate fi referită în alte tabele pentru a face legătura înapoi la tabelul care o conține.

În stabilirea chei primare am parcurs pașii:

Am deschis tabelul în modul de vedere Design;

Am ales câmpul dorit pentru a fi cheie primară;

Am dat click pe butonul Primary Key pentru a asocia acestuia o cheie primară.

A. Introducerea înregistrărilor

Această operație se poate face dând dublu click în panoul de navigare pe tabelul dorit din baza de date. De la un câmp la altul înainte cu ajutorul săgeților sau a mouse-lui. (Fig. 3.12)

Figura 3.12 – Introducerea înregistrărilor

B. Deplasare într-un tabel

Deplasarea în cadrul unui tabel se poate face cu ajutorul săgeților.

C. Înlocuirea conținutului unei celule

Pentru a introduce date într-o celulă dăm dublu click pe celula respectivă, ca urmare a acțiuni apare un punct de inserție clipitor, indicând unde va apărea textul. Salvarea datelor se dă către programul Microsoft SQL Management Server în mod automat pe masură ce le introducem.

D. Înserarea de noi înregistrări

Noile înregistrări sunt înserate automat. Când începi să tastezi o înregistrare, apare un nou rând sub ea, așteptând o altă înregistrare, așa cum se vede în Fig. 3.13. Nu poți să inserezi noi înregistrări între cele existente. Acestea trebuie să fie introduse la sfârșitul tabelului.

Figura 3.13 – Inserarea noilor înregistrări

III.3.3. Crearea relațiilor între tabele

Definirea relațiilor

Când introducem date în tabele separate avem nevoie de o modalitate de a îmbina aceste date pentru formulare și rapoarte. Acest lucru se face stabilind relații între tabele care indică modul în care datele dintr-un tabel sunt corelate cu datele dintr-un alt tabel.

TIPURI DE RELAȚII

Relația One-To-Many (unu la mai mulți) – presupune că pentru fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde uneia sau mai multor înregistrări din al doilea tabel, dar fiecare înregistrare din cel de-al doilea tabel trebuie să corespundă unei singure înregistrări din primul tabel.

Spre exemplu între tabelul Customer și tabelul Orders există o relație de tip unu la mai mulți, deoarece un singur client poate să emită una sau mai multe comenzi. În acest tip de relație tabelul unu mai poartă și numele de tabel primar, iar tabelul la „mai mulți” se mai numește și tabel conex.

Relația One-To-One (unu la unu) – înseamnă că orice înregistrare dintr-un tabel corespunde unei singure înregistrări din al doilea tabel și reciproca.

Relația Many-To-Many (mai mulți la mai mulți) – înseamnă că fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde mai multor înregistrări din cel de-al doilea tabel și invers.

Ca și exemple între tabelele Customer și Orders poate să fie o relație de tipul Many-To-Many dacă permitem ca mai mulți clienți să fie înregistrați pe o singură comandă (similar achiziției de grup). Se aleg următoarele tabele:

Tabela CUSTOMER (Fig. 3.14)

Figura 3.14 – Tabela Customer

Această tabelă are următorul conținut (Fig 3.15):

Figura 3.15 – Conținutul tabelei Customer

Tabela ORDERS (Fig. 3.16)

Figura 3.16 – Tabela Orders

Această tabelă are următorul conținut (Fig 3.17):

Figura 3.17 – Conținutul tabelei Orders

Etapele creării relațiilor sunt:

În Object Explorer, extindem baza de date în care dorim să construim noua vizualizare (în cazul nostru OutletStoreDB) (Fig 3.18);

Figura 3.18 – Deschiderea bazei de date OutletStoreDB

Facem click dreapta pe dosarul Views, apoi pe New View (Fig. 3.19);

Figura 3.19 – Deschiderea unui nou View

În caseta de dialog Add Table, selectăm elementul sau elementele pe care dorim să le includem în noua vizualizare (Fig. 3.20);

Figura 3.20 – Adăugarea tabelelor

Facem click pe Add, apoi pe Close.

În meniul File, facem click pe Save Viewing Name.

În caseta de dialog Choose Name, introducem un nume pentru noua vizualizare și facem click pe OK.

Relația dintre tabelele Customer, Orders, Orders_Detail, Category_Item și Category_File este reprezentată în Fig. 3.21.

Figura 3.21 – Relația dintre tabele

III.4. Tipuri de interogări

1. Interogări de selecție

Interogarea de selecție regăsește și afișează interogările în fereastra Table din vederea View.

2. Interogări încrucișate

Interogările încrucișate afișează rezumate, sume, numere de elemente și medii dintr-un câmp al unui tabel și se grupează în funcție de un set de câmpuri enumerate în partea stângă a foii de date și în funcție de un alt set de câmpuri enumerate în partea de sus a foii de date.

3. Interogări de acțiune

Interogările de acțiune efectuează operații cu înregistrările care corespund criterilor selectate. Acest tip de interogare se împarte în 4 subcategorii:

Interogări de ștergere – pe care le folosim pentru a șterge înregistrările care corespund criteriilor;

Interogări de actualizare – modifică înregistrările conform criteriilor de selecție;

Interogări de atașare – anexează noi înregistrări la sfârșitul unui tabel;

Interogări de realizare – creează tabele noi pe baza înregistrărilor care corespund

criteriilor.

4. Interogări parametrice

Interogările parametrice ne permite să cerem o singură informație pe care o vom folosi drept criteriu de selecție în interogare.

Capitolul IV

CREAREA INTERFEṬEI ÎN VISUAL STUDIO 2017

IV.1. Windows Forms Application

IV.1.1. Crearea aplicației în Windows Forms Application

Etapele pe care trebuie să le parcurgem în dezvoltarea unei aplicații:

1. În Start Page, în caseta New Project putem alege o aplicație Consola C # sau VB (.NET Framework). (Fig. 4.1)

Figura 4.1 – Start Page Visual Studio

2. Alegem Windows Forms Application, pentru crearea unui proiect nou. (Fig. 4.2)

Figura 4.2 – Crearea unui proiect nou

3. Alegem limbajul de programare Visual Basic din lista Installed Templates și selectăm pictograma Windows Forms Application. (Fig. 4.3)

Figura 4.3 – Selectarea pictogramei Windows Forms Application

4. Denumim aplicația OutletStoreDB, specificăm locația și apoi apasăm butonul OK. (Fig. 4.4)

Proiectul este creat și un fișier numit OutletStoreDB.vb se deschide în Solution Explorer. Solution Explorer afișează conținutul fișierelor și este locul unde poți realiza cea mai mare parte a lucrărilor de codare din Visual Studio.

Figura 4.4 – Denumirea aplicatiei si specificarea locatiei

5. Visual Studio creează o soluție pentru programul care acționează ca un container pentru toate proiectele și fișierele necesare aplicației.

6. În bara de meniu, selectați File, Save all.

Visual Studio salvează proiectul în dosarul proiectelor.

IV.1.2. Interfața programului Visual Studio

Interfața conține trei ferestre: o fereastră principală (Main Window), fereastra Solution Explorer și fereastra Properties. (Fig. 4.5)

Figura 4.5 – Ferestrele principale

1. Fereastra principală

În această fereastră vom realiza cea mai mare parte a muncii, cum ar fi lucrul cu formulare și codul de editare. În figura de mai sus, fereastra principală arată o formă pe care o putem modifica în Form Editor. În partea de sus a ferestrei, apare Start Page și Form1.vb [Design].

2. Fereastra Solution Explorer

În fereastra Solution Explorer, putem vizualiza și naviga la toate elementele din soluția aplicației. Dacă alegem un fișier, conținutul ferestrei Properties se modifică. Dacă deschidem un fișier în Visual Basic, apare fișierul de cod sau designerul pentru fișierul de cod. Un designer este o suprafață vizuală pe care putem adăuga comenzi, cum ar fi butoane și liste. Pentru formele Visual Studio, designerul se numește Windows Forms Designer.

3. Fereastra Properties

În fereastra Properties, putem schimba proprietățile elementelor pe care le selectăm în celelalte ferestre. De exemplu, dacă alegem Form1, putem modifica titlul setând proprietatea Text și putem schimba culoarea de fundal setând proprietatea Backcolor.

Dacă una dintre aceste ferestre lipsește, putem restabili aspectul implicit al ferestrei prin bara de meniu, selectând Window, Reset Window Layout sau utilizând comenzile din meniu : View, Properties Window sau Solution Explorer. Închiderea ferestrelor se face prin butonul Close (x) din colțul din dreapta sus.

IV.1.3. Crearea unui form

Form.vb DESIGN

1. În mediul de dezvoltare integrat Visual Studio (IDE), alegem tab-ul Form1.vb [Design] din Visual Basic. (Fig. 4.6)

Figura 4.6 – Form1.vb [Design]

2. Pentru a schimba icon-ul din Form1, dăm click pe Icon din fereastra Properties și selectăm poza.

Figura 4.7 – Selectarea pozei

2. În fereastra Properties, am modificat următoarele proprietăți:

Name: Frm LOGIN;

Font: Tahoma, 8.25pt, style= Bold;

FormBorder Style: Fixed Single;

Maximize Box: False;

Size: 408,193;

Start Position: Center Screen;

Text: OutletStore Login.

3. Pentru a insera un Picture Box am folosit caseta de instrumente Toolbox, care se află în partea stangă. Putem să glisăm și să folosim diferite controale pe suprafața designerului pe care îl utilizăm. De asemenea, putem să redimensionăm și să poziționăm comenzile. (Fig. 4.8)

Figura 4.8 – Inserarea unui Picture Box

4. Pentru a insera o poză, dăm click pe Image din fereastra Properties, selectăm Local resource și dăm Import. (Fig. 4.9)

Figura 4.9 –Inserarea unei poze

5. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți:

BackColor: White;

Font: Tahoma, 12pt, style= Bold;

Location: 5,12;

Size: 54,55;

Size Mode: StretchImage.

6. Pentru a insera două etichete, username și password, dăm click pe Label din trusa de instrumente Toolbox. (Fig. 4.10)

Figura 4.10 – Inserarea unui Label

7. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la Label 1:

Font: Tahoma 9.75 pt, style= Bold;

ForeColor: ControlText;

Location: 63,19;

Size: 107,21;

TabIndex: 40;

Text: Username.

8. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la Label 2:

Font: Tahoma 9.75 pt, style= Bold;

ForeColor : ControlText;

Location : 64,46;

Size : 104,21;

TabIndex : 41;

Text : Password.

9. Pentru a insera două texte, cu numele utilizatorului și parola respectivă, dăm click pe TextBox din trusa de instrumente Toolbox. (Fig. 4.11)

Figura 4.11 – Inserarea unui TextBox

10. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la TextBox 1:

Name: txtuser;

Font: Tahoma 12 pt, style= Bold;

Location: 144,12;

Size: 240,32;

TabIndex: 0;

Text: kary.

11. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la TextBox 2:

Name: txtpassword;

Font: Tahoma 12 pt, style= Bold;

Location: 144,41;

PasswordChar: *;

Size: 240,32;

TabIndex: 1.

12. Pentru a insera trei butoane, unul care face legătura cu server-ul, unul pentru logare și unul pentru închidere, dăm click pe Button din trusa de instrumente Toolbox. (Fig. 4.12)

Figura 4.12 – Inserarea unui Button

13. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la Button 1:

Name: Button 1;

Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;

ForeColor: ControlText;

ImageAlign: MiddleLeft;

Location: 5,77;

Size: 114,35;

TabIndex: 43;

Text: & Server Settings;

TextAlign: MiddleRight.

14. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la Button 2:

Name: cmdLogin;

Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;

ForeColor: ControlText;

Image: System. Drawing. Bitmap;

ImageAlign: MiddleLeft;

Location: 191,77;

Size: 93,35;

TabIndex: 2;

Text: &Login;

TextAlign: MiddleRight.

15. În fereastra Propreties, am modificat următoarele proprietăți la Button 3:

Name: cmdcancel;

Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;

ForeColor: ControlText;

Image: System. Drawing. Bitmap;

ImageAlign: MiddleLeft;

Location: 290,77;

Size: 94,35;

TabIndex: 3;

Text: &Cancel;

TextAlign: MiddleRight.

16. Pentru rularea programului putem utiliza oricare dintre următoarele metode:

Selectarea tastei F5;

În bara de meniu, alegem Debug;

În bara de instrumente, alegem butonul Start Debugging.

Figura 4.13 – Rularea FrmLogin.vb[Design]

Form.vb

Dacă dăm dublu click pe un buton, se deschide fereastra Form Login.vb unde scriem codul aplicației. (Fig. 4.14)

În momentul proiectării, atunci când deschidem fișierul de cod pentru un buton într-un Form, codul este generat pentru control, dacă acesta nu există deja. Acest cod, cunoscut sub numele de metodă, rulează atunci când executăm programul și alegem comanda.

Figura 4.14 – Form Login.vb

Butonul 1 are următorul cod :

Private Sub Button1_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles Button1.Click

FrmSERVERSETTINGS.ShowDialog()

End Sub

Butonul 2 are următorul cod :

Private Sub cmdLogin_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles cmdLogin.Click

sqlSTR = "SELECT * FROM TBL_Users WHERE Username='" & txtuser.Text & "' AND userpass ='" & txtpassword.Text & "'"

'MsgBox(sqlSTR)

ExecuteSQLQuery(sqlSTR)

If sqlDT.Rows.Count > 0 Then

'MDIMain.Show()

For i = 0 To sqlDT.Rows.Count – 1

If sqlDT.Rows(i)("username") <> txtuser.Text Or sqlDT.Rows(i)("userpass") <> txtpassword.Text Then

MsgBox("Access denied username and password are case sensitive!!!", MsgBoxStyle.Information, "Sales and Inventory")

Exit Sub

End If

Next

username = sqlDT.Rows(0)("Username")

xUser_ID = sqlDT.Rows(0)("User_id")

xUser_Access = sqlDT.Rows(0)("Access_Type")

Audit_Trail(xUser_ID, "Login to system ")

With MDIMain

.tslabellog.Text = username

.Timer1.Enabled = True

End With

With FrmBG

If UCase(xUser_Access) <> UCase("Administrator") Then

.LinkDeffect.Enabled = False

.linkmanagesuppliers.Enabled = False

.linkproductlisting.Enabled = False

.linkreorder.Enabled = False

.LinkStock.Enabled = False

.linkstockorderandreceive.Enabled = False

.linksuppliersproducts.Enabled = False

.LinkUser.Enabled = False

.linkmanagesuppliers.Enabled = False

.LinkLabel2.Enabled = False

.LinkLabel1.Enabled = False

Else

.LinkDeffect.Enabled = True

.linkmanagesuppliers.Enabled = True

.linkproductlisting.Enabled = True

.linkreorder.Enabled = True

.LinkStock.Enabled = True

.linkstockorderandreceive.Enabled = True

.linksuppliersproducts.Enabled = True

.LinkUser.Enabled = True

.linkmanagesuppliers.Enabled = True

.LinkLabel2.Enabled = True

.LinkLabel1.Enabled = True

End If

End With

Me.Close()

Else

MsgBox("Access denied !!!", MsgBoxStyle.Information, "Outlet Store")

Exit Sub

End If

End Sub

Butonul 3 are următorul cod:

Private Sub cmdcancel_Click(ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs) Handles cmdcancel.Click

Me.Close()

End Sub

IV.1.4. Fereastra principală a aplicație

Fereastra principală este reprezentată de componentele următoare :

Bara de titlu – afișează numele aplicației;

Bara de meniu – System File, Reports și About – afișează o listă de opțiuni folosite în scopul navigării în program;

Bara de instrumente – Add New, Edit, Delete, Search, Print, Refresh, Lock, Close – conține butoane prin intermediul cărora putem apela imediat o serie de comenzi frecvent utilizate;

Product Listing (Lista Produselor) – ne oferă posibilitatea de a vedea lista furnizorilor după categorie și să schimbăm proprietățile acesteia;

Manage Suppliers (Administrarea Furnizorilor) – constă în vizualizarea tuturor furnizorilor și a produselor acestora în scopul modificării datelor;

Customer Order From (Comanda de la Client) – reprezintă comenzile solicitate de clienți;

Products on Reorder Level (Nivelul de reordonare al produselor) – constă în vizualizarea și printarea produselor aflate la un nivel critic;

Stock Order and Stock Receive (Stocul Comandat și Stocul Primit) – reprezintă achiziționarea unui stoc nou și vizualizarea stocului primit;

Manage Customers (Administrarea Clienților) – oferă informații despre conturile clienților;

Stock Monitoring (Monitorizarea Stocului) – reprezintă monitorizarea stocului curent;

Defective Stocks (Stocuri Defecte) – constă în modul de raportare al stocurilor defecte;

Sales Receipt (Bonuri) – reprezintă lista tuturor încasărilor, bonurile pot fi anulate sau reprintate;

Cashiering (Caserie) – constă în modulul pentru punctul de vânzare;

User Records (Înregistrarea Utilizatorilor) – afișează înregistrările tuturor utilizatorilor, de asemenea vizualizarea acestora și modificarea datelor;

Manage Trucks / Loading / Back Load (Administrarea Camioanelor) – oferă informații despe camioane, inventarul acestora și produsele nelivrate;

Banner circular – afișează informații despre vânzarea totală pe anul și luna curentă, produsele totale, inventarul curent, comanda nelivrată, comanada ramasă, produse reordonate, cantitatea cumparată în anul și luna curentă;

Bara informativă – oferă informații despre username.

Structura ferestrei a fost realizată astfel încât să fie ușor de intuit și accesibilă, atât administratorului, cât și pentru ceilalți utilizatori. (Fig. 4.15)

Figura 4.15 – Fereastra principală a aplicației

IV.1.5. Login și autentificare

Fereastra de Login reprezintă fereastra de start a aplicației. Aplicația a fost gândită astfel încât accesul la date se face în funcție de rolul utilizatorului. În momentul logării, utilizatorul trebuie să se autentifice printr-un user-name și o parolă.

Conectarea la server se face prin două moduri:

1. LAN Base Connection: prin SQL Server Authentication

2. STANDALONE Connection: prin Windows Authentication

LAN Base Connection (SQL Server Authentication)

O bază de date atunci când este creată, are un utilizator care se numește dbo (de la database owner – proprietarul bazei de date). Proprietarul bazei de date poate face absolut orice operație în baza de date.

În timpul configurării, trebuie să selectăm un mod de autentificare pentru accesul la baza de date. Există două moduri posibile: modul de autentificare Windows și modul mixt. Modul de autentificare Windows permite autentificarea Windows și dezactivează autentificarea SQL Server. Modul mixt permite atât autentificarea Windows cât și autentificarea SQL Server. Autentificarea Windows este întotdeauna disponibilă și nu poate fi dezactivată.

Pentru a modifica atributul de securitate, este suficient să se execute bifarea opțiunii dorite (meniul Security – Login Properties). (Fig. 4.16)

Figura 4.16 – Login Properties

În modul LAN Base Connection ne vom conecta la baza de date cu adresa de IP a calculatorului, numele serverului, numele user-ului și parola acestuia. (Fig. 4.17)

Figura 4.17 – Conexiunea cu SQL Server Authentification

STANDALONE Connection (Windows Authentication)

În modul de autentificare Windows, după realizarea conectării prin rețea la SQL Server, trebuie prezentate atributele de securitate din Windows. Atributele se construiesc în timpul procesului de conectare la o rețea Windows și sunt verificate în mod automat.

În modul STANDALONE Connection ne vom conecta la baza de date doar cu numele serverului. (Fig. 4.18)

Fig. 4.18 – Conexiunea cu Windows Authentification

În aplicație există două roluri (Admininistrator și Casier) care vor avea diferite permisiuni definite în baza de date.

Administratorul are drepturi depline asupra aplicației, poate accesa orice fereastră și este singurul care poate crea conturi noi pentru noi utilizatori.

Figura 4.19 – Login Administrator

Aplicația vazută de administrator este ilustrată în Fig. 4.20.

Figura 4.20 – Aplicația vazută de administrator

Introducerea unui nou utilizator se face intrând în User Records, dăm click pe Add și după introducerea datelor personale, facem click pe Update. (Fig. 4.21)

Figura 4.21 – Introducerea unui nou utilizator

Casierul are acces numai la Sales Receipt și Cashiering, unde poate vizualiza bonurile în funcție de selectarea datei, precum și operațiile de anulare sau reprintare. Casierul poate emite bonuri fiscale la Cashiering. (Fig. 4.22)

Figura 4.22 – Login Casier

Aplicația vazută de casier este ilustrată în Fig. 4.23.

Figura 4.23 – Aplicația vazută de casier

IV.2. Conectarea la baza de date

Conexiunea la baza de date Microsoft SQL Server Management Studio se face parcurgând următorii pași:

1. Pornim Microsoft Visual Studio.NET;

2. În meniul View, facem click pe Server Explorer;

3. În Server Explorer, facem click dreapta pe Data Connections și apoi facem click pe Add

Connection;

4. În caseta de dialog selectăm Data Source, dacă vrem să schimbăm facem click pe Change;

5. În caseta Server Name facem click Refresh;

6. În caseta de dialog Select or enter a database name găsim baza de date OutletStoreDB;

7. Selectăm baza de date OutletStoreDB și apoi facem click pe OK. (Fig. 4.24)

Figura 4.24 – Selectarea bazei de date

Vizualizarea unui tabel din baza de date în Visual Studio este reprezentată în Fig. 4.25.

Figura 4.25 – Vizualizarea unui tabel în modul Design

IV.3. Rapoarte

Raportul reprezintă sinteza informațiilor într-unul sau mai multe tabele. Acestea permit adăugarea îmbunătățirii pe care o simplă tipărire a înregistrărilor dintr-un tabel nu le poate oferi.

Pe lângă informațiile detaliate și de sinteză care pot să includă calcule, rapoartele pot să mai furnizeze și următoarele funcții:

O formatare atractivă care facilitează lecturarea și înțelegearea raportului

Anteturi și subsoluri care tipăresc informații de identificare în partea de sus, sau jos a paginii

Gruparea și sortarea informațiilor

Îmbunătățește aspectul unui raport prin adăugare de elemente clipart, fotografii sau imagini stocate.

IV.3.1. Crearea unui raport

Putem crea rapid un raport în Crystal Reports folosind următorii pași:

Selectăm Project din bara de meniu și dăm click pe Add New Item (Fig. 4.26)

Figura 4.26 – Modul de conectare la Crystal Reports

Dăm click pe butonul Reporting și selectăm Crystal Reports (Fig. 4.27)

Figura 4.27 – Selectarea Crystal Reports

Alegem unul din butoanele din galerie (Fig. 4.28):

Using the Report Wizard – permite selectarea sursei de date pe care să o utilizăm pentru raport

As a Blank Report – formează un raport gol

From an Existing Report – permite adăugarea unui raport existent în

altul sub formă de subraport, încorporând conținutul în orice secțiune de raport

Figura 4.28 – Deschiderea galeriei Crystal Reports

După selectarea formatului raportului Crystal Reports afișează în format Main Report și Main Report Preview, dar acesta poate fi salvat sau tipărit. (Fig. 4.29)

Figura 4.29 – Previzualizarea raportului

IV.3.2. Crearea unui raport expert Report Wizard

Implică urmarea etapelor:

Selectăm Project din bara de meniu și dăm click pe Add New Item

Dăm click pe butonul Reporting și selectăm Crystal Reports

Apăsăm butonul Using the Report Wizard

Alegem sursa de date și cu ajutorul butoanelor selectăm tabelele care vrem să apară în formular (Fig 4.30)

Figura 4.30 – Selectarea tabelelor

Specificăm legăturile dintre câmpurile selectate, apoi dăm Next (Fig. 4.31)

Figura 4.31 – Stabilirea legăturii dintre tabele

Alegem câmpurile pe care le dorim în raport, după dăm click pe Next

Opțional putem grupa informațiile cuprinse în raport, dăm Next

Opțional putem selecta un subset de informații care să fie afișate în înregistrări, după

dăm click pe Next

Alegem stilul raportului, parte care afectează formatarea și aspectul raportului final după care dăm Finish (Fig 4.32)

Figura 4.32 – Alegerea stilului raportului

În final alegem un nume pentru raport, urmând apoi să alegem dacă vrem să-l previzualizăm sau să îl afișăm în vedere Design și apăsăm butonul Close. (Fig. 4.33)

Figura 4.33 – Vizualizarea unui raport în modul design

Capitolul V

CONCLUZII

Pornind de la un mediu cunoscut studiat s-a creat o aplicație care folosește o bază de date, ușor de utilizat în gestionarea stocurilor, comenzilor și a situaților financiare dintr-un magazin outlet de haine și articole de casă.

Această bază de date se poate mări zilnic prin introducearea unor noi produse, clienți, furnizori, utilizatori etc.

Folosirea aplicație soft de gestiune stocuri ne ajută să coordonăm și să organizăm activitățile desfășurate în cadrul magazinului, într-un mod eficient contribuind la succesul afacerii.

Prin implementarea acestei baze de date în gestiunea stocurilor, comenzilor și a departamentului financiar duce la apariția unor avantaje ca:

Ușurință în căutarea și sortarea datelor

Accesul ușor la acest sistem informatic de gestionare a datelor la nivel de departamente

Posibilitatea de a genera rapoarte la anumite intervale pe fiecare schimb

Reducerea timpului de lucru

Se pot face rapoarte din interogările pe criteriile propuse.

Lucrarea aduce contribuții originale fiind utilă studiului unui domeniu ușurând munca utlizatorului în căutarea informației.

BIBLIOGRAFIE

Assaf W., Randolph West, Sven Aelterman, Mindy Curnutt – SQL Server 2017 Administration Inside Out, Pearson Education, 2018

Blake G. – SQL Server 2017: A Practical Guide for Beginners, CreateSpace Independent Publishing Platform, 2017

Chmel M., Vladimir Muzny – SQL Server 2017 Administrator’s Guide, Packt Publishing, 2017

Chowdhury K. – Mastering Visual Studio 2017, Packt Publishing, 2017

Ciocârlie H. – Limbaje de programare concepte fundamentale, Editura Eurostampa, Editura Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici” Timișoara, 2016

Gray, Jim  – The Transaction Concept: Virtues and Limitations. Proceedings of the 7th International Conference on Very Large Databases, Cupertino, CA: Tandem Computers, 2015

Herman L.,Titus Slavici – Tehnici de programare clasice și orientate pe obiecte, Editura Mirton, Editura Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici” Timișoara, 2013

Ionescu F. – Baze de date relationale, EdituraTehnica, 2004

Johnson B. – Professional Visual Studio 2017, Paperback, 2017

Marcu M., Mircea Vlăduțiu – A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial Journal of Electrical and Computer Engineering, Vol. 3, No. 2, Summer-Fall 2004

Pescariu D., Gabriela Victoria Mnerie – Baze de date

Pribeanu C. – Baze de date și aplicații, Editura MatrixRom, 2000

Runceanu A., Mihaela Runceanu – Baze de date, Editura Academică Brâncuși, Târgu-Jiu, 2009

Slavici T., Ioan Groza, Gabriela Victoria Mnerie, Dinu Gubencu – Fundamentele utilizării calculatoarelor, Editura Eurostampa, 2007

Tull C. – Mastering Business Analysis with Crystal Reports 9, Wordware Publishing, 2004

Unkroth K. – Deploying SQL Server 2016, Microsoft, 2015

Woody B., Danielle Dean, Debraj GuhaThakurta Gagan Bansal, Matt Conners, Wee-Hyong Tok – Data Science with Microsoft SQL Server 2016, Microsoft Press, 2016

www.microsoft.com

Zak D. – Programming with Microsoft Visual Basic 2017, Editor Cengace, 2017

ANEXE

O parte din codul sursă

Lista de Form

Lista cu rapoarte

Afișarea produselor

Afișarea unui raport

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucrării:

OutletStore

Autorul lucrării ……………………………………………………………………….

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației din cadrul Universității din Oradea, sesiunea IULIE 2018 a anului universitar 2017/2018.

Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)

________________________________________________________________,

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Oradea,

Data Semnătura