FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT IOAN SLAVICI [617107]

1

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN SLAVICI”
TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

PROIECT DE DIPLOMĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC :
ProfConf . Dr. Ing. Molnar Florin

ABSOLVENT: [anonimizat]2018 –

2

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT “IOAN SLAVICI”
TIMIȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT – ZI

FORMAREA LA LOCUL DE
MUNC Ă PRIN DIGITALIZAREA
AUDITURILOR ÎN CADRUL
UNEI COMPANII.

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Prof.Conf . Dr. Ing. Molnar Florin

ABSOLVENT: [anonimizat]2018-

3
Cuprin s.

Capitolul 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 1
1.1.Introducere. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 1
1.2 Sistem informatic. Concept și arhitectură funcțională. ………………………….. ………………………… 2
1.3.Concepte de bază ale inteligenței artificiale. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.3.1 Metode și paradigme specifice inteligenț ei artificiale. ………………………….. ……………………… 6
Capitolul 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
2.1. Introducerea în utilizarea și programarea calculatoarelor. ………………………….. ………………. 11
2.1.1. Limbaje de nivel coborât, dependente de calculator. ………………………….. …………………….. 11
2.2 Rezolvarea algoritmică a pro blemelor. ………………………….. ………………………….. ………………. 12
2.2.1 Introducere în programare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
2.2.2 Algoritm. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 13
2.2.3 Obiecte cu care lucrează algoritmii. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
2.2.4 Etapele specifice unui algoritm și fluxul de execuție al acestora. ………………………….. …….. 14
2.2.5 Scheme logice. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
Capitolul 3. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
3.1. Standardizarea. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
3.2. Sco pul principal al standardizării. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
3.3 Importanta standardelor. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21
3.4 Importanța standardelor și a sistemelor de calitate. ………………………….. …………………………. 23
Capitolul 4. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
Auditul in compa nie. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
4.1.Introducere. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
4.2.Formarea la locul de munca (OJT – On The Job Training). ………………………….. ……………….. 25
4.2.1 Formarea la locul de munca – OJT – In companie – Frecventa. ………………………….. ………. 25
4.2.2 Auditul 5S. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
4.2.3 Audi tul ERIM (Equipment Reliability Improvement Management ). ………………………….. …. 27
4.2.4 Auditul KOSU. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
Capitolul 5. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
Automatizarea procesului. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
5.1.Concluzii. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 33
Anexa 1. Codul sursa aferent digitalizarii auditurilor in companie. ………………………….. ……….. 35
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40

4
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației
DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia informației

TEMA _________________

Proiectul de Finaliz are a studiilor a studentului :Stelea Claudia -Andreea
1). Tema proiectului de finalizare a studiilor:_________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
2). Termenul pentru predarea proiectului de diplomă__________________________________
3). Elemente inițiale pentru elaborarea proiectului de finalizare a studiilor ___________ _____
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4). Conținutul proiectului de finalizare a studiilor :____________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________ ________________________
________________________________________________________________________________
5). Material grafic:________________________________________________________________
_________________________________________________________________ _______________
________________________________________________________________________________
6). Locul de documentare pentru elaborarea proiectului de diplomă:
________________________________________________________________________________
___________ _____________________________________________________________________
7). Data emiterii temei_____________________________________________________________

Coordonatori științifici :

Prof. Conf. Dr. Ing. Molnar Florin

5
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ
ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Adresa Oradea, Cod 410087,
Bihor, Romania, Strada
Universit ății, nr. 1 ,
Tel/Fax :+40 259/408412, Tel:+40 259/408104; +40 259/408204

REFERAT
PRIVIND PROIECTUL DE DIPLOMĂ
A

ABSOLVENTULUI / ABSOLVENTEI : Stelea Claudia -Andreea

DOMENIUL Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA Tehnologia informației
PROMOȚIA 2018

Titlul proiectului :

1. Structura proiectului ………………………………………………………. ……….
………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
……… …………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
…………………………………………………………………………………………… ……………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………… …………………..
……………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………… …………….
…………………………………….. …… ………………………………………………………
2. Apreci eri asupra conținutului proiectului de DIPLOMĂ (finalizare a studiilor ), mod
de abordare, complexitate, actualitate, deficiențe
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………… ……..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
……………………………………………………………………………. …………… …………………………….. ………………….
……………………………………………………………………………………………………….. …………………………………..
…………………… …………………………………………………………………………………………………………….. ………..
………………………………………………………………………………………………………… ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..

6
……………………………………………….. …………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………….
3. Aprecieri asupra proiectului (se va menționa: numărul titlurilor bibliografice
consultate, frecvența notelor de subsol, calitatea și diversitatea surselor consultate;
modul în care absolventul a prelucrat informațiile din surse teoretice)
…………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
……………………………. …………………………………………………………………………………………………………….. .
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
……………………………………………………………………..
(se va menționa: opțional locul de documentare și modul în care absolventul a realizat
cercetarea menționându -se contribuția autorului)
………. …………………………. ………………………………………………………………………………………………. ……….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………… …………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
………………………………………………………………. …………………………….. …………
4. Concluzii (coordonatorul proiectului trebui e să aprecieze valoarea proiectului
întocmit , relevanța studiului întreprins, competențele absolventului, rigurozitatea pe
parcursul elaborării proiectului , consecve nța și seriozitatea de care a dat dovadă
absolventul pe parcurs)
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…………………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………… ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………..
……………………………….. ………………………………………………………………………………..

5. Redactarea proiectului respectă …………………………………………………. cerințele
academice de redactare (părți, capitole, subcapitole, note de subsol și bibliografie).
6. Consider că proiectul îndeplinește/ nu îndeplinește condițiile pentru susținere în
sesiunea de Examen de LICENȚĂ (finalizare a studiilor ) din IULIE 2018 și propun
acordarea notei ………………

Oradea,
Data Coordonator științific :

Prof. Conf. Dr. Ing. Molnar Florin

1
Capitolul 1.
1.1.Introducere .

Realitatea industrială digitală se află în plină desfășurare peste tot în lume, aproximativ o
treime dintre companii considerând deja nivelul digitalizării din cadrul instituțiilor ca fiind unul
ridicat.
Acest nivel este a șteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii cinci ani, potrivit unui
studiu făcut de o companie de audit din România.
La nivel mondial, companiile inten ționează să investească anual aproximativ 5% din
venitul realizat din vânzările digi tale în procesul de digitalizare.
"Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din
vânz ările digitale corespunde cu o investiție totală de 907 miliarde de dolari. Aceste investiții se
vor axa în principal pe dezv oltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de
conectare, software și aplicații precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile
investesc în formarea angajaților și în implementarea schimbării organizaționale necesare. Mai
mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că își vor amortiza aceste cheltuieli în
decursul a doi ani", se specifică în studiul realizat de PwC. (servicii de consultanta fiscala,
consultanță pentru afaceri și audit financiar) .
Prin implementar ea solu țiilor de digitalizare, managerii companiilor analizate estimează o
reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an și venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În
termeni absoluți, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de 42 1 de miliarde de
dolari și cu o creștere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari.
"Companiile se a șteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriașe și, în consecință, investesc sume
mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tra nziție are loc în egală măsură în toate țările
analizate, nu numai în cele industrializate. Dacă cel puțin jumătate dintre așteptările legate de
Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurențial în
următorii cinc i ani, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România.
Studiul mai eviden țiază faptul că, peste 80% dintre companii se așteaptă ca metodele de
analiză a datelor să aibă o influență semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor î n decursul
următorilor cinci ani. Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra
modului în care sunt utilizate produsele și face posibilă relația pe termen lung cu clienții.
Problemele identificate de companiile analizate în im plementarea Industriei 4.0 țin mai degrabă
de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum și lipsa specialiștilor,
decât de cele legate de achiziționarea tehnologiei necesare.
În acela și timp, conform studiului, ecosistemele digitale pot funcționa numai dacă toți participanții
pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. “Acest lucru necesită eforturi
considerabile din partea companiilor, investiții substanțiale în securitatea sistemelor și standarde
clare de protecție a datelor” spune Mircea Bozga.
Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal cât și vertical asupra lanțului valoric.
Acest fapt presupune că, pe de o parte companiile trebuie să să -și integreze și să -și digitalizeze mai

2
bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor și achiziții până la prelucrare și logistica
transporturilor, iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori cheie, clienți și
alți parteneri din lanțul valoric, de exemplu utilizând sol uții de identificare si monitorizare a
produselor. Pentru companii aceste aspecte implică crearea unor soluții digitale complexe.
Companiile din Japonia și Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a –
și spori eficiența și calitatea produse lor. În SUA tendința este de a dezvolta noi modele de afaceri
cu ajutorul ofertelor și serviciilor digitale și să asigure aceste produse și servicii în manieră digitală
cât mai rapid posibil.
Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face față
competitorilor internaționali prin reducerea costurilor.

Fig1.1 Digitalizare industriala.(Sursa: http://www.zf.ro/companii/pwc -gradul -de-digitalizare -al-
companiilor -va-creste -cu-72-in-urmatorii -cinci -ani-15533855

Studiul n ostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni
în următorii cinci ani, în frunte cu țări precum Japonia, Germania și SUA. Nu ne așteptăm ca
Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii și țări, prin urmare
chiar să promoveze globalizarea, a conchis Mircea Bozga.

1.2 Sistem informatic. Concept și arhitectur ă funcțională.

Din punct de vedere funcțional sistemul informatic are mai munte definiții, în funcție de
scop, elemente de structură și relațiile dintre elemente. Cea mai generală definiție abordează
sistemul informatic ca pe un sistem de colectare, memorare, prelucrare și distribuție a
inbformațiilor care utilizeaza calculatoarele electronice.
Criteriile cele mai semnificative pentru definirea arhitecturii sistemului informatic sunt
modularitatea și integrarea.

3

• Modularitatea de refer ă la identificarea entităților funcționale temporal independente,
intre care există interfețe minime din punc de vedere al transferul ui datelor si informațiilor.
• Integrarea componentelor sistemului informatic se realizeaz ă prin date și prin proceduri
de prelucrare.
• Integrarea prin date const ă prin aceea că diferitele subsisteme și aplicațiile vor utiliza un
fond comun de date (baza de date), fară a se exclude și existența unor colecții de date
proprii, specifice. Acest tip de integrare prezintă avantajul că datele despre fenomenele si
procesele petrecute într -un subsistem și introduse în baza de date pot fi cunoscute și folosite
în cele late subsisteme și apluicații care au acces la aceiași bază de date.
• Integrarea prin proceduri const ă în cuplarea mai multor aplicații, care corespund din
punct de vedere funcțional unor activitați din sectoare diferite, într -o singuă aplicație, în
copul r educerii numărului de interfețe și a numarului de intrări. De exemplu, aplicația de
gestiune a stocurilor de materiale interesează și compartimentul de aprovizionare, și cel de
producție, și cel de desfacere, financiar -contabil sau de planificare.
Evoluții în cadrul sistemelor informatice .Principalele mutații in planul concepției și
tehnologiei sistemelor informatice sunt aplicarea principiului integrarii, aplicarea principiului
modularizării, aplicarea principiului ierararhizării, alicarea informaticiidist ribuite și introducerea
sistemelor bazate pe cunostințe (knowledge based system). Aceste mutații se tratează pe rând în
continuare.
• Aplicarea principiului integrării asigura atât legăturile interne dintre componente
(integrarea orizontală) cât ci conexiuni le cu alte conponente situate pe nivelurile superioare
de management (integrarea verticală). Astfel, sistemul informatic al unui agent economic
va asigura un flux de informații conform regulilor stabilite de management,atât în interior
cât și în exterior în sensurile prestabilite.
• Aplicarea principiului modularizării vizează îmbunătățirea procesului de realizare a
sistemului informatic dar și valorificarea integrală a resurselor, prin faptul cămodul
funcționeaza ca o entitatecu o anumită arie de cuprindere și cu elemente cu diverse viteze
de lucru și timpi de răspuns. Cel mai lent acționează factorul uman în cazul dialogului
precizat în documentația de exploatare.
• Aplicarea principiului ierarhizării se datorează caracteristicilor proceselor decizionale,
care subordeonează în scară în funcție de nivelurile managementului, în sensul că deciziile
organelor superioare sunt obligatoriipentru cele inferioare iar deciziile și normativele
organelor inferioare trebuie să se incadreze în limitele stabilite de organel e de decizie
superioare. Rezultă astfet, în mod obligstoriu,m din punct de vedere funcțional si fizic, o
schemă conceptuală de sitem informatic ierarhizat, cu mai multe niveluri.
• Aplicarea informaticii distribuite favortizeză aplicarea datelor și corectare a erorilor la
locul de generare a acestora, lucru posibil prin raspândirea rețelelor de calculatoare
prevăzute cu terminale de toate tipurile și/sau concentratoare de date.
• Introducerea sistemelor bazate pe cunoaștere constituie cea mai modernă tehnologie
informatică, prin care produsele informatice sunt dotate cu inteligență artificială. La această
tehnologie de vârf este de câțiva ani este sensibilă si contabilitatea, în contextul aplicațiilor
sistemelor expert în domeniul economic.

4
Rata de cr eștere a performanțelor în domeniul tehnicii de calcul este excepțională, fiind
considerat domeniul cel mai dinamic; particularizând în cadrul domeniului economic cele două
direcții fundamentale urmărite sunt:
1. Hardwre – sistemele propiu -zise de calcul, în cadrul cărora se constatăurmatoarele tendințe:
• Creșterea vitezei de procesare, cuantificată prin creșterea frecvțelor de lucru a
microprocesoarelor și circuitelor anexa;
• Creșterea (cu nivelele de ordine de mărime) a dimensiunilor memoriilor interne și
externe specifice: RAM, ROM, Cache, HDD, CD, flash – cu efecte benefice asupra
mărimii bazelor de date care pot fi astfel gestionate;
• Îmbunatașirea substanțială a performanțelor tuturor echipamentelor periferice
utilizate și apariția unor echipamente noi;
2. Software – benficiind de dezvotarea excepțională a hardware -lui, creatorii de soft, au putut
implementa programe mai puternice apărând și impunându -se chiar și tehnici de
programare noi; s -a impus programarea orientată pe obiecte în special în limbajul C++ ;
noile resurse soft și hard au permis expansiunea domeniului inteligenței artificiale, care si –
a gasit un teren fertile de aplicație în domeniul economic, concretizându -se în special în
elaborarea sistemelor expert dedicate pentru diferite ramuri ale domeniul ui economic.
3. Generalizarea utilizării internetului, în calitate de sistem universal de transmitere a
informațiilor; acest instrument beneficiind la rândul său de dezvoltarea excepțională a
resurselor soft și hard;
1.3.Concepte de bază ale inteligenței artificial e.
Inteligența artificială, ca subdomeniu a informaticii și -a consacrat propriile concepte, iar altora
le-a conturat mai bine înțelessul, adecvandu -l scopului acestei discipline ștințifice.
În cele ce urmează se vor face refer iri la un numar relativ restrâns de concepte ale inteligenței
artificiale, tocmai din cauza spatiului restrâns afectat și specificului demersului lucrării de față. Se
vor trece succint în revistă conceptele: inteligență artificială, cunoaștere, metacunoașt ere, sistem
cognitiv, euristică, raționament, inferență, model, problemă, sistem rezolutiv, strategie de control
și căutare.
Inteligența artificială (AI) poate fi considerată ca fiind acel domeniu al informaticii care are
ca obiectiv proiectarea si stemelor înzestrate cu anumite proprietăți pe care în mod obișnuit le
asociem inteligenșei umane: înțelegerea limbajului,învațarea, raționamentul, rezolvarea
problemelor,demonstrarea teoremelor, etc.

5

Fig:1.2 Inteligenta artificiala. (Sursa: http://www.business24.ro/) .

Diferitele definițiii ale inteligenței artificiale (AI) pun accentul în mod diferit, fie asupra
proceselor cognitive, fie asupra com portamentului. Astfel inteligența artificială poate fi privită ca
studiul sistemelor care:
• gândesc asemenea oamenilor
• gandesc rațional
• acționează asemenea oamenilor
• acționează rațional
Definițiiole următoare se încadrează în aceste direcții :
1. AI est e legată de automatizarea activitățiolr pe care noi le asociem cu gândirea umană,
activități cum ar fi rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, învațarea.
2. AI este studiul facultăților mentale cu ajutorul modelelor computaționale, studiul
proceselor de ca lcul ce fac posibile percepția, raționamentul și acțiunea.
3. AI este arta de a crea mașini ce îndeplinesc funcții care necesită inteligență când sunt
îndeplinite de oameni, studiul ideilor care permitcalculatoarelor sa realizeze sarcini care
dacă sunt îndepl inite de oameni presupun inteligență. Cum să facem calculatoarele să
facă luzcruri pe care, pentru moment, oamenii le fac mai bine .
4. AI este domeniul studiilor ce caută să explice și să imite comportamentul inteligent în
termen de procese computaționale.
AI este domeniul informaticii preocupat de automatizarea comportării inteligente.
Unul dintre atributele comune ale tuturor metodelor inteligenței artificiale este posibilitatea
reala de a fi implemente în limbaje de programare, și mai mult chiar de atât car acterul
obligatoriu al acesti implementări, în cele mai multe situații, în lipsa unui soft adecvat aceste
metode neputând fi folosite benefic pentru rezolvarea unor aplicații reale.

6
1.3.1 Metode și paradigme specifice inteligenței artificiale .

De-a lungulul utimilor decenii s -au impus și încadrat succesiv în domeniul inteligenței
artificiale mai multe sisteme (paradigme, metode, probleme,…) acest sisteme vor fi tratate
succesiv în capitolele urmatoare,ăn cadrul acestui prim capitol efec tuându -se numai o
prezentare sumară, însoțită de analiza posibilității utilizării acestora în mediul economic sau
tehnic.
Sub denumirea de sistem expert se afla acele programe de inteligență artificială sau masini
bazate pe cunoaștere de nive l înalt, comparabilă cu cea a celor mai competenți specialiști dintr -un
domeniu aplicativ și în care, aceste programe, pot realiza performanțe de cândire și intuiție similare
experților umani.
Dintre metodele și paradigmele specifice Inteligen ței Artificiale, sistemele expert, sunt
cele mai consacrate, fiin primele care s -au impus în practică, depășind cadrul cercetări teoretiece :
în aprecierea autorului caracterul avangardist, de noutate neconvenționalal sistemelor expert este
oarecum perimat, apartenența la domeniul inteligenței artificiale fiind în acest moment
constenabilă.
Elmentul central al prelucrării inteligenței îl constituie raționamentul artificial , capabil să
imite raționamentul uman. Sistemele expert reproduc raționament ul expeților umani asupra
cunoștințelor puse la dispoziția lor intr -o anumită manieră, multiplică eventual aceste cunoștințe și
explică liniile propri de raționament. (Figura 1. 3).
Termenul de ,,sistem expert’’ se utilizează cu un înțeles ide ntic termenului ,,sistem bazat
pe cunostințe’ ’ ( Knowledge -Based Expert System), fiind prefer at din cauza pronunției mai ușoare.
Definițiile noțiunii de sistem expert sunt, în majoritatea lor pragmatice, funcționale:
• Program inteligent pentru calculatorul electronic, care utilizează cunoașterea și proceduri
de inferență pentru soluționarea problemelor, care sunt suficient de dificile pentru a
necesita o expertiză umana.
• Sistemele expert sunt programe dar pot fi tot atât de bine mașini cu sofware, destinate să
înlucuiasca sau să asiste specialistul în domeniile unde este recunoscută necesitatea
expertizei umsne ( H. Farrenz).
• Un sistem expert costă în programe pentru calculator care emulează sau clonează
raționamentul unui expert uman din domeniul problemei. ( E.M. Award)
• Un sistem expert este un sistem expert care emulează abilitatea de a lua decizii a
expertului uman. Termenul emulează înseamnă că sistemul este menit să accționeze în
toate privințele ca expertul uman.
Emularea este ceva mai muilt decât sim ularea, care cere doar să se acționeze prin imitarea
condițiilor realizatre. Sistemele expert acționează foarte bine în domenii bine delimitate. ( J.
Giarranato și J. Riley -NASA ).

7

Fig:1.3.Analogia dintre expertul uman și sistemul expert.

Rețele neuronale artificiale.
Calcul neural (neuronal) RN = suport hard pentru calcul neural
• rezolvarea problemelor de asociere
• se bazează pe extragerea unui model pe bază de exemple
• învățare pe bază de suficient de multe exemple
RNA = c alculator distribuit, masiv paralel, care achiziționează noi cunoștințe pe baza experienței
anterioare și le face disponibile pentru utilizarea ulterioară (S.Haykin, 1994)
Asemănarea cu creierul uman :
• cunoștințele sunt achiziționate de rețeaua neurală printr -un proces de învățare
• cunoștințele sunt depozitate în conexiunile inter -neuronale (ponderi sinaptice) [10].
RNA este complet determinată prin:
• tipul unităților funcționale (elemente de procesare numite neuroni) arhitectură
(amplasare unități funcț ionale)
• algoritm de funcționare (transformare semnal intrare în  semnal ieșire)
• algoritm de învățare (cum achiziționează rețeaua noi  cunoștințe pe bază de exemple)
Denumiri alternative pentru RNA .
• neurocalcul conexionism
• procesare paralelă distribuită
• sisteme adaptive
• rețele cu auto -organizare

Bazele biologice ale RNA .
• Cum arată un neuron natural?
• Cum arată un neuron artificial?
• Ce sunt funcțiile de activare?

8

Fig:1.4.Unitate morfo -funcțională a sistemului nervos .(Sursa:
http://www.physioanatomy.com/romanian/medicina/sistemul -nervos/neuronul/)

Neuroni în creier în număar de3 10 mld. și măduva spinării 1000 -10.000 sinapse/neuron NU
se regenerează (Fig:1.4).
Bazele biologice ale RNA :
w – ponderi sinaptice f – funcție de integrare/agregare/activare Θ – bias (polarizare)

Fig:1.5.Modelul de bază McCulloch -Pitts (1943). Fig:1.6.Modelul derivate.

Arhitectura RNA :

9

Fig:1.9.Unități funcționale ale RNA. (Sursa: www.bell.utcluj.ro )

Instruirea RNA este procesul adaptării ponderilor, printr -o stimulare din partea unui expert sau
a mediului, sau nesupervizat, prin analiza statistică a vectorilor de intrare (Fig:1.9 . Algoritm de
instruire este modul în care se modifică ponderile [13]:
wkj(n+1) = wkj(n) + Δwkj(n)
unde: k – neuron de la care “pleacă” ponderea,
j – neuron spre care “vine” ponderea,
n – momentul de timp
Δwkj(n) – algoritm de instruire
Regulă de instruire este o formulă matematică care specifică cum se modifică parametrii RNA,
pentru a atinge obiectivul dorit
• regula d e corecție a erorii regula hebbiană
• regula de instruire competitivă
• regula de tip Boltzmann
Algoritm de instruire este proces iterativ bazat pe o regulă de instruire in 5 etape,după cum
urmează :

1. inițializare ponderi .
2. calcul ieșire neuroni .
3. calc ul cantitate Δw cu care se modifică fiecare pondere .
4. modificare ponderi .
5. salt la etapa 2 – recalcularea ieșirilor neuronilor .

10
➢ Logica Fuzzy
• Fuzzy: vag, neclar, imprecis, scamos, pufos, nuanțat
• Fuzziness: imprecizie nestatistica si caracter vag al informatiilor si datelor.
• Multimi fuzzy : clase de obiecte cu granite imprecis determinate, in care
apartenenta la o clasa este graduala intre 0 (neapartenenta totala) si 1 (apartenenta
totala)
• Logica rationamentului aproximativ: extensie a logicii multivalente; generalizare
a logicii conventionale;
• Rationament aproximativ: metode care faciliteaza efectuarea unui rationament
utilizand intrări imprecise (mulțimi fuzzy) pentru a obtine ieșiri sem nificative
(pline de inteles);
Deoarece logica fuzzy prelucreaza informatii aproximative intr -o maniera sistematica ea este
foarte potrivita pentru
• controlul sistemelor neliniare
• modelarea sistemelor complexe
Relatiile intrare – iesire sunt descrise prin reguli
• “Dacă – atunci”
• Dacă temperatura este mică atunci încalzește puternic
• Incertitudinea în termeni lingvistici (ex. “temperatura mică”) este reprezentata prin
multimi fuzzy
• Caracterul neted al rezultatului rationamentului cu multimi fuzzy este o fo rma de
interpolare

➢ Modelarea algoritmilor genetici ( AGN ). Algoritmi genetici artificiali ( AG)
Reprezinta tehnici de cautare si optimizare avand ca punct de pornire o metafora bilogica. Aceasta
metafora biologica este cea a mostenirii genetice si evolutiei naturale (Fig:1.10).
• AG sunt metode de cautare stocastice care mimea za evolutia naturala biologica
• Opereaza pe o populatie de solutii potentiale aplicand principiul supravietuirii celui mai
bun (teoria evolutionista Darwin) pentru a produce apro ximari din ce in ce mai bune ale
solutiei.
• Fiecare individ al populatiilor se des crie printr -un singur cromozom
• Genotipul fiecarui individ contine un singur cromozom

Fig:1. 10. Structura unui AG .(Sursa: www.bell.utcluj.ro

11
Capitolul 2.

2.1. Introducerea în utilizarea și programarea calculatoarelor .
Noțiunea de limbaj de programare este definită ca fiind ansamblul format de un vocabular
și un set de reguli gramaticale, care permit programatorului specificarea exactă a acțiunilor pe care
trebuie să le execute calculatorul asupra unor date î n scopul obținerii anumitor rezultate.
Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").
Altfel spus, un limbaj de programare oferă o notație sistematică prin care poate fi descris
un process de calcul. Nota ția constă dintr -un set de reguli sintactice și sematice. Sintaxa reprezintă
un set de reguli ce guvernează alcătuirea propozițiilor dintr -un limbaj. În cazul limbajelor de
programare echivalentul propoziției este programul. Semantica este un set de reguli ce determină
„înțelesul” sau semnificația propozițiilor într -un limbaj.
Putem defini două mari categorii de limbaje de programare după cum urmeaz ă:
2.1.1. Limbaje de nivel coborât, dependente de calculator.
Aceste limbaje la randul lor sunt de două tipuri :
• Limbajul ma șină.
• Limbajul de asamblare .
Limbajul mașină este limbajul pe care calculatorul îl înțelege în mod direct; în acest limbaj
programele se scriu în cod binar ca succesiuni de 0 și 1, fiecare instrucțiune din limbajul ma șină
fiind o combinație de 4 biți (exemple: 0000, 0001). Pentru aceasta programatorul trebuie
săcunoască detaliat structura hardware a calculatorului, trebuie să gestioneze fără greșeală alocarea
adreselor de memorie pentru un program. Pot apărea multe ero ri datorate concepției programului,
sintaxei, suprapunerii adreselor de memorie, etc.
Limbajele de asamblare introduc cuvinte cheie pentru desemnarea operațiilor (de exemplu:
LOAD pentru operația cu codul binar 0000, ADD pentru operația cu codul 0001 , etc) precum și
simboluri pentru adrese (ex emplu….), simplificând astfel programarea. Pentru execuția unui
program scris în limbaj de asamblare este necesară o fază preliminară prin care programul este
transformat într -unul echivalent în limbaj mașină. Transformarea este realizată automat de un
program numit assembler (asamblor). Asamblorul înlocuiește codarea mnemonică (cum ar fi
ADD) cu coduri binare corespunzătoare limbajului mașină și alocă adrese de m emorie pentru toate
variabilele simbolice utiliza te (A, B, C). Astfel, limbajele de asamblare ușurează procesul de
programare dar sunt la fel de apropiate de hardware ca și limbajele mașină.

12
În prezent, limbajele de asamblare sunt utilizate pentru unele programe critice, care necesită
controlu l exact al resurselor hardware ale calculatorului (procesorul central și memoria internă).
Limbaje de nivel înalt, independente de structura calculatorului. Câteva exemple în
ordinea apari ției lor:
• Fortran (FORmula TRANslation) – 1955, IBM, pentru probleme tehnico științifice
• Cobol – 1959, pentru probleme economice
• Pascal, C, s.a. – anii 1970, odat ă cu apari ția conceptelor de Programare
• structurat ă
• C++, Java, s.a. – anii 1980, odat ă cu apari ția conceptelor de Programare
• orientat ă pe obiecte
Programarea structurata se bazeaza pe teorema programării structurate (structured program
theorem) a lui Böhm și Jacopini, pe care am folosit -o deja în elaborarea algoritmilor. Această
teoremă spune că orice algoritm poate fi compus din numai tre i structuri de calcul:
• structura secven țială – secvența ;
• structura alternativ ă – decizia;
• structura repetitiv ă – ciclul.
Bazele programării structurate au fost puse de Dijkstra și Hoare. Structura unui program se
obtțne printr -o abordare “top-down” (de regulă) și orientată pe prelucrări . O problemă care
presupune o prelucrare complexă este descompusă în subprobleme/prelucrări mai simple , fiecare
subproblemă poate fi descompusă la rândul său în prelucrări și mai simple, până când se ajunge la
un nivel de complexitate coborât, la care fiecare prelucrare obținută este descrisă printr -o unitate
program (funcție, procedură). Tehnicile de programare structurată pot fi aplicate în majoritatea
limbajelor de programare, dar ele sunt adecvate limbaje lor de programare procedurală (în care
unitatea program este procedura/funcția) cum sunt Pascal, C și altele.
După modul de transformare a programelor (“translatare”) în vederea execuț iei pe un calculator,
limbajele de programare de nivel înalt pot fi împărțite în:
• Limbaje compilate: C, C++, Pascal, Java;
• Limbaje interpretate: PHP, Javascript, Prolog, Matlab
2.2 Rezolvarea algoritmic ă a problemelor .
2.2.1 Introducere în programare .
Etapele rezolv ării unei pr obleme utiliz ând un program informatic:
1. Formularea clar ă a problemei: date disponibile prelucr ări necesare rezultate dorite
2. Elaborarea algoritmului ce implic ă analiza detaliat ă a problemei:

13
date: sursa (consola/ suport magnetic/ …), semnifica ție, tip (numeric/ alfanumeric), restric ții asupra
valorilor rezultate: destina ție (ecran/imprimant ă/suport magnetic / …), mod de prezentare
principalele etape de rezolvare (schem ă logic ă sau pseudocod) eventuale restrictii impuse de
limbajul de programare în care vom transpune algoritmul
3. Transpunerea algoritmului în limbajul de programare utilizat
4. Rulare și … din nou etapa 2 dac ă nu am ob ținut ceea ce trebuia.
2.2.2 Algoritm .
Algoritm – succesiune de etape de calcul ce se poate apli ca pentru rezolvarea unei clase de
probleme.
Cerin țele pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă un algoritm sunt urm ătoarele:
• Claritate – să nu existe ambiguit ăți in descrierea etapelor de calcul
• Generalitate – să poată fi aplicat pentru o clas ă de probleme si nu pentru o problema
particulara ( de exemplu, algoritmul pentru rezolvarea ecuatiilor de gradul 2 trebuie sa
descrie modul de rezolvare a oricarei ecuatii de gadul 2 si nu a unei ecuatii particulare de
gradul 2).
• Finitudine – să furnizeze rezultatul în timp finit
Descrierea unui algoritm poate fi efectuat ă utiliz ând:
• Scheme logice .
• Pseudocod .
2.2.3 Obiecte cu care lucreaz ă algoritmii .
Principalele obiecte ale unui algoritm sunt datele. Ele pot fi:
• Date de intrare – care sunt cunoscute
• Date de ie șire – rezultate fur nizate
• După tipul lor, datele pot fi:
• Întregi: 2, -4
• Reale: 3.25, 0.007
• Logice: true și false – adev ărat și fals
• Caracter: „y‟, „a‟
• Șir de caractere: “ab23_c”
În descrierea unui algoritm pot apare a constantele ,acestea sunt date conținute în program, care
nu sunt citite sau calculate. Un exemplu este constanta π din matematică.
Programele, și implicit algoritmii, lucreaza cu date. O variabilă este utilizată pentru a stoca
(a păstra) o dată. Se numește variabilă pentru că valoarea stoc ată se poate schimba pe parcursul
execuției algoritmului. O variabilă are un nume unic și un conținut care poate să difere de la un

14
moment la altul al execuț iei algoritmului. Mai precis, o variabilă este o locație de memorie care
are un nume și care păstre ază o valoare de un anumit tip.
O variabilă este caracterizat ă prin:
• Nume
• Tip
• Valoarea la un moment dat
• Locul în memorie (adresa)

2.2.4 Etapele specifice unui algoritm și fluxul de execu ție al acestora .
Un algoritm poate efectua opera ții de:
• Intrare: preluarea unei date de la un dispozitiv de intrare (consola, suport
• magnetic, etc) .
• Ieșire: transferul unei date din memoria intern ă către un dispozitiv de ie șire
(ecran, imprimanta, suport magnetic, etc) .
• Atribuire: x=3; y=x; y=x+y (variabila ia valoarea( =) expresiei)
Opera ția de atribuire se realizeaz ă astfel:
Se evalueaz ă expresia din partea dreapta a semnului ( =).
Valoarea ob ținută este atribuit ă variabilei din st ânga (stocat ă în locația sa de memorie), care își
pierde vechea valoare .
• Decizie: o întrebare ridicat ă de programator la un moment dat în program, opera ție prin
care, în func ție de valoarea curent ă a unei condi ții, se ale următoarea etap ă a algoritmului .
În programarea structurată apare teorema de structură a lui Bohm și Jacopini .
Orice a lgoritm poate fi compus din numai trei structuri de calcul:
• structura secven țială – secven ța: Secvența este cea mai întâlnită , în cadrul ei instrucțiunile
sunt executate în ordinea în care sunt scrise, de sus în jos, secvențial
• structura alternativ ă – decizia : Decizia implică o întrebare ridicată de programator la un
moment dat în program. In funcție de răspunsul la întrebare – care poate fi ori “Da”, ori
“Nu” – programul se continuă pe una din ramuri, executându -se blocul corespunzător de
operații
• structura repetitiv ă – ciclul ȘAcesta exprimă un calcul (compus din una sau mai multe etape)
care poate fi executat de mai multe ori. Numărul de execuții este controlat de valoarea unei
expresii care se evaluează fie înainte fie după execuția calculului
În pro gramarea structurat ă sunt definite trei structuri repetitive:
1. Structura repetitiv ă cu conditie ini țială, format ă din:
• condi ție, definit ă la începutul structurii .

15
• Un bloc de instruc țiuni, care se execut ă dacă rezultatul evalu ării condi ției este adev ărat.
Evaluarea condi ției are loc înainte de execu ția blocului de instruc țiuni, de aceea, dac ă
rezultatul primei evalu ări a condi ției este fals, blocul de instruc țiuni nu este executat (nici
o dat ă),se mai nume ște și structur ă repetitiv ă de tip while.
2. Struct ura repetitiv ă cu condi ție final ă, în care condi ția este definit ă după blocul de instruc țiuni.
Condi ția este evaluat ă după fiecare execu ție a blocului de instruc țiuni. De aceea, blocul de
instruc țiuni se execut ă cel pu țin o dat ă.
Se mai nume ște și structur ă repetitiv ă de tip do -while.
3. Structura repetitiv ă cu contor :
Caz particular al structurii repetitive cu condi ție ini țială.
Condi ția este exprimat ă folosind o variabil ă cu rol de contor (num ărător de repet ări).
Se definesc, pentru variabila contor:
• Valoarea ini țiala ( înaintea primei execu ții a blocului de instruc țiuni) .
• Valoarea final ă(corespunz ătoare ultimei execu ții a blocului de instruc țiuni) .
• Pasul: valoarea care se adaug ă la valoarea variabilei contor dup ă fiecare execu ție a
blocului de instruc țiuni,se mai nume ște și structur ă repetitiv ă de tip for.
2.2.5 Scheme logice .
Schemele logice sunt reprezentări grafice ale algoritmilor. Fiecărei operații îi coresp unde un
simbol grafic:
• Start/Stop: marchează începutul/ sfârșitul schemei logice (execuției algoritmului) .

Fig:2.1. Îincputul și sfarșitul schemei logice.

• Atribuirea: operația prin care unei variabile i se atribuie o valoare.

Fig:2.2. Operatia de atribuire.

16
Se evalueaz ă expresia, apoi se atribuie valoarea expresiei variabilei din stânga
semnului = .
Opera ția de intrare (citire): programatorul preia de la tastatură una sau mai multe valori
(intrări) .

Fig:2.3. Operatia de citir e.

Programul preia de la un dispozitiv (extern, de exemplu tastatura) una sau mai multe valori
(date de intrare), pe care le atribuie in ordine variabilelor din lista specificat ă în opera ția de citire.

Opera ția de ie șire (scriere): programul transmite la un dispozitiv (extern, de exemplu, ecran
sau imprimantă) valorile variabilelor/expresiilor specificate in operația de scriere.

Fig:2.4. Operatia de scriere.

Opera ția de scriere (denumit ă și opera ția de ie șire) presupune evaluarea în ordine a
expresiilor specificate și afișarea pe ecran a valorilor lor pe aceea și linie.
Acțiuni nedetaliate (bloc de opera ții): un bloc de operații nedetaliat .

Fig:2.5. Bloc operatii.

Se execut ă opera ția specific ă blocului, f ără ca aceast ă opera ție să fie detaliat ă. Este utilizat
în general pentru opera ții mai complexe, pentru a nu încărca schema logic ă.
principal ă. Acest bloc va fi detaliat dup ă realizarea schemei logice principale.
Secven ța se reprezintă prin simboluri grafice conectate prin săgeți ce sugerează fluxul
operațiilor (secvențial):

17

Fig:2.6. Fluxul operatiilor secventiale.

Se execut ă în ordine Operație 1, apoi Operație 2, ș.a.m.d. p ână la Operație n.

Fig:2.7. Decizia.

Se evalueaz ă Condi ție (o expresie cu valoare logic ă):
• Dacă valoarea Condi ției este adev ărat, atunci execu ția se continu ă pe ramura DA;
• Dacă valoarea Condi ției este fals, se continu ă execu ția pe ramura NU.
Decizia poate avea una din următoarele forme:
Forma 1:
Se evalueaz ă Condi ție (Fig:2.8).
• Dacă valoarea Condi ției este adev ărat, atunci se execut ă Blocul DA .
• Dacă valoarea Condi ției este fals, executia se continu ă cu opera ția care urmeaz ă imediat
după blocul DA.

18
Forma 2:
Se evalueaz ă Condi ție;
• Dacă valoarea Condi ției este adev ărat se execut ă Blocul DA .
• Dacă valoarea Condi ției este fals se execut ă Blocul NU.
Struct ura repetitiv ă cu condi ție ini țială ,structur ă repetitiv ă de tip while (Fig:2.9).
• dacă valoarea Conditiei este fals (NU), se iese din structura repetitiv ă.
• dacă valoarea expresiei este adev ărat (DA), se execut ă Bloc DA , apoi se reia execu ția de
la Pas 1 .

Fig:2.8. Evaluarea conditiilor.

Fig:2.9 .Structura repetitiv ă cu condi ție final ă (structur ă repetitiv ă de tip do -while) .

Pas 1 : se execut ă instruc țiunea sau instruc țiunile din Bloc .
Pas 2: se evalueaz ă Conditie .
Pas 3: dac ă valoarea Conditiei este fals (NU), se iese din instruc țiunea repetitiv ă, dacă valoarea
expresiei este adev ărat (DA) se reia de la Pas 1 .

19

Fig:2.10 . Structura repetitiv ă cu contor (structur ă repetitiv ă de tip for) .

Pas 1: Se execut ă instruc țiunea sau instruc țiunile din blocul Inițializare. În general, aceasta
înseamn ă atribuirea unei valori ini țiale unei variabile contor, folosit ă pentru num ărarea
(contorizarea) execu țiilor repetitive efectuate. Fie aceast ă valoare ini țială expresie_1 .
Pas 2: Se evalueaz ă Conditie :
În general, aceast ă condi ție (care poate fi dat ă sub forma unei expresii) verific ă dacă valoarea
variabilei contor este mai mic ă decât valoarea corespunz ătoare ultimei execu ții a Blocului
repetitiv. Dac ă valoarea expresiei Condiție este fals, atunci se iese din structura repetitiv ă.
Dacă valoarea expresiei Condiție este adev ărat, atunci :
• se execut ă Blocul repetitiv .
• se execut ă blocul Trecere la pas următor (care de obicei const ă în modificarea valorii
variabilei contor cu o valoare specificata ,se reia execu ția de la Pas 2.

20
Capitolul 3.
3.1. Standardizare a.
Este o reglementare tehnică organizată a producției prin specificare, tipizare și unificare
pentru a asigura calitatea produselor, economisirea de material și creșterea productivității muncii.
(După fr. Standardisation ). Normă obligatorie căreia trebuie să -i corespundă un produs; etalon,
standard aprobat oficial care trebuie creat si transversalizat de catre toate companiile, inrudite la
nivel global (respectarea aceluiasi standard la nivel global).
Standardizarea reprezinta de fapt activitatea de elaborare si implementare a unor
documente de referinta (standarde), continand solutii ale problemelor tehnice si comerciale,
referitoare la procese si la rezultatele acestora, care au un caracter repetitiv in relatiile dintre
parteneri economici, s tiintif ici, tehnici si sociali.
Operatorii economici, asociațiile profesionale, instituțiile publice, autoritățile de
supraveghere a pieței, organismele de evaluare a conformității, asociațiile de protecție a
consumatorilor și alte părți interesate participă în standardizare pentru a -și promova interesele în
domeniile care fac obiectul standardizării.
În figura 3.1, este reprezentata schema circuitului informatiilor primite prin intermediul
standardelor nationale. Când operatorii economici cu nosc standardele din domeniul lor de
activitate, le respecta si utilizeaza standardele în functie de necesitatile dictate de piata pe care
activeaza, atunci acestia se adapteaza din punct de vedere tehnologic mult mai repede. Aceasta
flexibilitate tehnolog ica este posibila pentru ca, operatorii economici cunosc în avans solutiile
tehnice propuse în proiectele de standarde europene si/sau internationale. Deci, cu 2 -3 ani înainte
pot afla despre aceste solutii tehnice, care, de cele mai multe ori, sunt descop eriri recente ale
stiintei. Viitoarele solutii tehnice sunt dezbatute în sedintele comitetelor tehnice de profil, luând
forma unor dezbateri tehnico -stiintifice în care specialistii îsi pot spune punctul de vedere si pot
sa-si aduca contributia la îmbunata tirea si perfectionarea acestor solutii.

Fig:3.1.Schema circuitului informatiilor primite prin intermediul standardelor nationale. (Sursa:
http://www.scritub.com/economie/Protejarea -consumatorului -in-c2051210219.php )

21

3.2. Scopul principal al standardizării.

Scopul principal al standardizarii il reprezinta facilitarea desfasurarii normale a
activitatilor in toate domeniile economiei, atat pe plan national, cat si la nivel regional si
international.
Principalele obiective ale standardizarii pot fi considerate urmatoarele:
• rationalizarea economica .
• asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, in corelatie cu protectia
consumatorului si a mediului inconjurator .
• facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico -stiintifice.
Dupa continutul lor, standardele se clasifica in urmatoarele categorii:
– standarde de baza, care au o aplicare gener ala sau care contin prevederi generale pentru un
anumit domeniu .
– standarde de terminologie, care stabilesc termenii utilizati intr -un anumit domeniu;
– standarde de incercari, care descriu metode de incercare, insotite, uneori, si de alte prevederi
refer itoare la aceste incercari, cum ar fi: esantionarea, utilizarea metodelor statistice, ordinea in
care sunt efectuate incercarile .
– standarde de produse, care specifica cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un produs sau
o grupa de produse pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestora .
– standarde de procese, care specifica cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca procesele,
pentru a asigura aptitudinea de utilizare a acestora .
– standarde pentru servicii, care specifica cerintele referitoare la servicii, pentru asigurarea
aptitudinii de utilizare a acestora .
– standarde de interfata, care specifica cerinte referitoare la compatibilitatea produselor sau a
sistemelor in punctele lor de legatura .
– standarde de date care trebuie furn izate (de catre producator sau beneficiar), continand o lista
de caracteristici ale caror valori vor fi indicate pentru descrierea unui produs, proces sau serviciu.
In functie de nivelul de standardizare, standardele sunt:
– standarde de firma, adoptate de persoane juridice cum sunt societatile comerciale sau regiile
autonome .
– standarde profesionale, adoptate de organizatii profesionale legale, pentru anumite domenii de
activitate .
– standarde nationale, adoptate de catre un organism national de standardizare .
– standarde regionale, adoptate de catre o organizatie regionala de standardizare (de exemplu
standardele europene) .
– standarde internationale, adoptate de catre o organizatie internationala de standardizare (de
exemplu standardele ISO).

3.3 Importanta standardelor .
Pentru afaceri, prin utilizarea standardelor furnizorii isi pot baza dezvoltarea produselor si
serviciile lor pe specificatii care au o acceptare internationala in sectoarele lor.

22
Utilizatorii de standarde nationale sunt compet itivi pe pietele nationale iar celor care
utilizeaza standarde europene si internationale li se deschid pietele europene, respectiv
internationale.
Pentru clienti, acestia au posibilitatea de a alege din diverse oferte si de a beneficia astfel de
efectele competitiei dintre furnizori.
Pentru guverne, standardele furnizeaza baze tehnologice si stiintifice pentru legislatia referitoare
la sanatate, securitate si mediu.
Pentru autoritati – standardele internationale sunt mijloace tehnice prin care acordurile
politice comerciale pot fi puse in practica.
Consumatorilor, conformitatea produselor si serviciilor cu standardele, le da incredere asupra
calitatii, securitatii si fiabilitatii acestora.
Pentru tarile slab dezvoltate – standardele internationale dau tar ilor slab dezvoltate o baza pentru
luarea unor decizii corecte cand investesc resurse reduse; in acest mod, se evita cheltuielile mari.
In fond, pentru toata lumea utilizarea standardelor contribuie la cresterea calitatii vietii in general
prin asigurarea ca transportul, masinile, sculele, alimentele si alte produse utilizate sunt mai
sigure. De asemenea, utilizarea standardelor referitoare la calitatea aerului, apei si solului si la
emisiile de gaze si radiatii poate contribui la eforturile de conservare a mediului.
O informare corecta si permanenta în domeniul standardizarii conduce la (Fig:3.2) :
• Dobândirea unei reale exclusivitati pe piata si consolidarea pozitiei companiei;
• Cresterea puterii de negociere si a cotei de imagine;
• Cresterea ratei de rentabilitate a investitiilor si posibilitatea valorificarii rezultatelor.

Fig:3.2.Informa țiile din s tandardizare .(Sursa :
http://www.scritub .com/economie/Protejarea -consumatorului -in-c2051210219.php )
Chiar dac ă pentru informa țiile pe care ni le furnizeaz ă standardele trebuie s ă facem o
cheltuial ă, totu și avantajele pe care le avem prin utilizarea acestora sunt mult mai mari. Deci,
standardele reprezint ă și trebuie privite ca o investitie și nu ca o cheltuial ă.

23
3.4 Importan ța standardelor și a sistemelor de calitate .
İmportanta standardelor ce descriu sistemele calita ții poate fi apreciat ă prin faptul c ă
standardele ISO au fost preluate de un numar mare de organisme de standardizare nationale si
regionale. Unele organiza ții de standardizare folosesc standardele ISO far ă să le modifice ,altele
au introdus sistemele proprii de numerotare, textul fiind identi c cu cel al standardelor ISO.
Astfel, Comisia European ă de Standardizare (CEN) a preluat standardele ISO sub forma seriei de
standarde EN 29000 și a creat Organizatia European ă pentru Incercare si Certificare (EOTEC),
care s ă armonizeze sistemele calitatii cu practicile certificarii intre statele membre.
İmplementarea sistemelor calita ții inspir ă increderea clien ților in situa ții contractuale. Un num ăr
și mai mare de firme, nu numai c ă implementeaza sistemele calita ții în propria activitate, dar și
insist ă ca furnizorii lor de materiale, componente si subansambluri s ă aibă sisteme ale calitatii
certificate.
La nivelul unei organizatii (firme), conducerea trebuie s ă garanteze îndeplinirea cerin țelor
referitoare la produse și servicii stabilite de către piat ă, clien ți și societate. Aceste sarcini pot fi
rezumate sub urmatoarele titluri:
• Protectia vie ții oamenilor și a mediului .
• Calitatea produselor și a serviciilor .
Prin participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare, acestia sunt la curent cu tot
ce este nou din punct de vedere tehnico -stiințific și cu necesitatile pie ței pe care activeaz ă astfel
încât produsele și serviciile vor putea s ă satisfac ă cerin țele consumatorilor. În economia de piat ă,
un operator economic trebuie s ă-și identifice clien ții și să le cunoasc ă cerin țele, necesita țile și
reacțiile. Impunerea pe piat ă și mentinerea în top a operatorilor economici în concurenta cu
anumite produse și/sau servicii, atât timp cât au o piat ă asigurat ă, sunt condi ționate de capabilitatea
acestora de a furniza produse sigure care s ă corespunda stadiului tehnicii, corelând cererea cu
oferta și prețul cu calitatea, în conformitate cu cele mai recente standarde de calitate .

Fig:3.3.Operatori i economici în standardizare.(Sursa:
http://www.scritub.com/economie/Protejarea -consumatorului -in-c2051210219.php )

24
Capitolul 4.
Auditul in companie .
4.1.Introducere.

Societatea oferă autonomie profesiei de auditor, cu condiția ca întreaga expertiză să servească
interesului public și ca membrii să adere la codurile de conduită ale profesiei. Percy (Pearcy, 2007
apud Ali Mansouri, Reza Pirayesh, Mahdi Salehi, 2009, p. 17) identifică următoarele aspecte de
care sunt interesați utilizatorii situațiilor financiare:
• Situațiile financiare reflectă realitatea.
• Companiile nu vor da fa liment.
• Companiile au un sistem de control intern și de audit bine organizat și reglementat și sunt
protejate împotriva fraudei și erorii.
• Companiile activează în baza regulilor și reglementărilor stabilite.
• Companiile vor fi administrate în mod responsabil și competent.
• Companiile adoptă o atitudine responsabilă în ceea ce privește factorii de mediu și sociali.
O particularitate esențială a auditorilor se referă la asumarea responsabilității de a acționa
în interes public. Aceasta presupune asumarea responsabilității în ceea ce privește asigurarea
conformității cu cele cinci principii fundamentale de etică: integritatea; obiectivitatea; competența
profesională și atenția cuvenită ; confidențialit atea; comportamentul profesional. Etica și calitatea
sunt componente esențiale ale succesului în profesia de audit, în vederea armonizării cerințelor
pieței concurențiale, ale clientelei și reglementărilor din ce în ce mai solicitante. Din aceste motive,
auditorul este în permanență subiectul unor întrebări referitoare la etică și în poziția de a lua una
sau mai multe variante de decizii, care adesea se referă la riscul de bună imagine profesională.
Funcția de auditare finală a raporturilor financ iare a existat încă înaintea publicării de către
Luca Pacioli a metodeidublei înregistrări contabile în 1494. Auditorii și auditul își au originile în
Italia și Anglia, în secolul al 13 -lea (Brown, 1968). Ceea ce diferențiază funcția de audit din zilele
noastre de funcția de audit din vremea lui Luca Pacioli este că aceea din perioada contemporană
se face obligatoriu de către autoritățile de reglementare ale organismelor financiare. În orice caz,
funcția de audit poate fi considerată ca având valoare adăuga tă doardacă publicul are încredere în
procesul de audit, ceea ce conferă credibilitate situațiilor financiare auditate. În această situație,
obiectivul principal pentru auditorul financiar este reprezentat de calitatea auditului. Întrebarea
care se pune es te dacă există o relație pozitivă directă între competență și calitatea auditului [9].
Compania este divizat ă în activita ți , care la randul lor sunt divizate in unitati de productie
autonome, care ulterior sunt impartite in zone. Fiecare angajat are responsabilitatea de a pastra
ordinea si disciplina la locul de munca, perseverand in aceasta directie, s -au dezvoltat diferite
standarde care ajuta la indeplinirea obiectivelor companiei , dar in acelasi timp ajuta si angajatul
sa fie mai eficient si mai prosper.
În aceast ă companie exist ă trei tipuri de audit în cadrul departamentului sistemelor de
productie pe care se pune accentul. Acestea sunt planificate s ăptămanal de catre membrii
departamentului sisteme de produc ție și sunt arhivate tot de acestia, pentru a se urmari
îmbunatatirea adus ă pe aria respectiv ă, de asemenea, verificarea corectitudinii auditului este o
atributie ce apar ține tot sistemelor de produc ție.

25
Auditul saptamanal va fi realizat de c ătre managerii o peraționali din produc ție folosind
ca document , chestionarul « OJT ». Rezultatul ob ținut în urma auditului va fi discutat de c ătre
management, iar eventuale masuri vor fi luate în urma deciziei acestora.
4.2.Formarea la locul de munca (OJT – On The Job Training) .
Formarea la locul de muncă (OJT – On the Job Training) este formarea unu -la-unu
localizată la locul de muncă. Acesta constă, de obicei, dintr -un lucrător cu experiență care îi
preda din cunostintele si abilitatile lui unui nou angajat. Acest tip de formare este de obicei
folosit pentru sarcini practice.
Este posibil să nu fie uneori cea mai eficientă sau cea mai eficientă metodă, dar este, în
mod normal, cea mai ușoară organizare și gestionare. Deoarece instruirea are loc la locul de
muncă, poate fi extrem de realistă și nu este nevoie de transfer de învățare. Este adesea ieftin,
deoarece nu este necesar un echipament special, altul decât cel utilizat în mod obișnuit la locul de
muncă.
Un dezavantaj este faptul că OJT preia formatorul ș i materialele din producție pe durata timpului
de antrenament. În plus, din cauza siguranței sau a altor factori de producție, este prohibitiv în
anumite medii. Chiar și mulți cercetători demonstrează importanța formării profesionale. O mare
parte a învăță rii angajaților se realizează prin formare la locul de muncă. Programele bine
pregătite de formare a OJT sunt bine planificate și cu resurse, managerii de personal cu
competență competentă de formare și definesc criteriul standardelor de performanță.
OJT-ul este impartit in 5 nivele dupa cum urmeaz ă :
1.Detectie : Compararea componentelor prin utilizarea standardelor de control .
2.Comunicare : Transmiterea anomaliilor prin raportarea primului nivel de manager .
3.Analiza: Cercetarea cauzelor defectelor împreun ă cu echipa pentru gasirea ac țiunilor corective .
4.Verificare: Monitorizarea anomaliilor detectate pe schimburile anterioare .
5.Validare : Validarea la nivel de management ca actiunea corectiva a urmat cursul bun de
rezolvare a problemei depistate.
Aceste nivele contin cel putin 2 intrebari la care raspunsurile pot fi DA sau NU.
Regula de baza a acestui tip de audit este STOP la primul NU.
Ca și rezultat, dac ă în primul cadran (nivel) raspunsul la prima intrebare este DA, se trece la
urmatoarea in trebare.
Dacă la a doua întrebare rapsunsul este NU, atunci se va opri parcugerea auditului.
Dacă raspunsu l la o întrebare din primul cadran este nu, rezultatul obtinut este 0 din 5 si se va
seta un plan de ac țiuni pentru intrebarea la care raspunsul a fo st negativ, scopul fiind ca la
urmatorul audit, ac țiunea s ă fie implementat ă, pentru a se putea trece de primul cadran, nivel și
accede la cel de -al doilea cadran.
4.2.1 Formarea la locul de munca – OJT – In companie – Frecventa .
On the Job training în companie, este de fapt un audit care se face s ăptămanal, de diferite
persoane, de la cel mai înalt grad ocupat în companie, manager general, pan ă la cel mai mic nivel
de manager, seful de schimb .
În imaginea de mai jos, ( Figura 4.2.1 ) se poate observa re gularitatea, frecven ța și tipul de OJT
pe care îl face fiecare func ție în parte.

26

Fig:4.1. Frecven ța auditurilor de tip OJT .

Acest tip de audit se arhiveaz ă de către departamentul sistemului de produc ție. (cca. 43 audit -uri
OJT/s ăptaman ă)

4.2.2 Auditul 5S.
Acest 5S,este de fapt un standard care are rolul de a reduce timpii de reactie și de
a amoliora indicatorii de produc ție.
Sunt 5 pasi care trebuie abordati pe rand ,acestia fiind :

➢ Elimina : Se verific ă toate toolurile, materia lele , în zona de lucru se pastreaz ă doar
lucrurile esen țiale procesului tehnic, restul se depoziteaz ă în locuri adecvate sau se arunc ă
daca nu sunt folositoare.
➢ Ordoneaz ă : Se concentreaz ă asupra ordinii în zona de lucru. Ordine în acest context
înseamna că totalitatea toolurilor sunt organizate în asa fel încat s ă favorizeze lucrul în
flux. Într-un flux este esential ca toate lucrurile s ă fie prezente în loca ția destinat ă lor, tot
timpul.

27
➢ Curat ă : Mentine curatenie în zona de lucru tot timpul. Curatenia este o activitate zilnic ă
ce se efectueaz ă în timpul și la sfar șitul schimbului, obiectivul este de a restaura
echipamentul și zona de lucru la situa ția ei initial ă.
➢ Standardizeaz ă : Acest pas se refer ă la standardizarea modului de lucru. Este mai mult
decat a tine o linie curata, ci de a men ține un mod de lucru standardizat. Fiecare persoan ă
știe exact care este responsabilitatea ei.
➢ Respectare : Se refer ă la men ținerea standardului. Dup ă implementarea celor 4S , acest
mod de operare va ramane s ă fie aplic at.
Mai jos , este o imagine (Figura 4.2.2 5S) care arat ă pașii urma ți pentru atingerea nivelul 5S.

(Figura 4.2. Schema bloc audit 5S)

Fiecare zon ă are cate o persoan ă care este responsail ă de atingerea nivelul 5 (5S) pe zona
atribuit ă. Acea persoan ă este denumit ă PILOT pentru aria respectiv ă.
În fiecare arie exist ă un standard vizual care descrie zona în momentul valid ării 5S. Acest
standard este actualizat respectiv revizuit anual sau cand o modificare majora are loc.

4.2.3 Auditul ERIM (Equipment Reliability Improvement Management ) .

ERIM este auditul pe partea tehnic ă și implementare a abordarii sistematice a sistemelor
de întreținere din industriile din întreaga lume.
Este o metodă sistematică și îmbunătățită de evaluare a înt reținerii echipamentelor de produc ție.
Această evaluare ERIM oferă o bază de probleme depistate pe aria respectiva , care ajut ă la
prevenirea anomaniilor respectiv îmbunatatirea modificărilor cerințelor operaționale.
Cele mai bune practici au fost definite de-a lungul anilor de experiență în toate tipurile de
operațiuni.

28
Multe companii au beneficiat de acest model de audit. Ele sunt foarte bine verificate și
testate de diferite tipuri de utilizatori.
Mai jos, in figura 4.3, se poate observa exemplul audi tului ERIM.

Fig:4.3. Audit ERIM .

4.2.4 Auditul KOSU .

KOSU Management este un sistem de alertă implementat pentru munca directă astfel
încât:
• Lucrătorii pot solicita ajutor din partea conducerii lor în rezolvarea problemelor.
• Managerii pot demonstra că acordă atenție problemelor cu care se confruntă echipa lor,
mergând in productie, petrecând ceva timp cu ei în problemele lor și încercând sa gaseasca o
solutie cat mai optima.
Din aceste motive, managementul KOSU este de asemenea util în țările despre care se
spune că este LCC (Low Cost Country, cu privire la Munca directă): ajută la reacția cu mai multă
reactivitate la probleme.
Managementul KOSU este util doar dacă funcționează sistemul de alertă. Aceasta
înseamnă că lipsa unei alerte KOSU este o problemă: avem nevoie de ceva. Prea multe alerte

29
KOSU sunt, de asemenea, o problemă, deoarece înseamnă că alertarea va deveni standard => nu
va mai fi o reacție, ceea ce du ce la o colapsare a sistemului KOSU.
Mai jos, in figura 4.4, se poate observa exemplul auditului ERIM.

Fig:4.4. Audit KOSU

30
Capitolul 5.
Automatizare a procesului .
Avand în vedere c ă aceste audit -uri se fac saptamanal și fiind un numar mare de foi care
trebuiesc arhivate de c ătre departamentul sist eme de produc ție, s-a ajuns la conluzia c ă trebuie s ă
se creeze o baz ă de date electronica, în asa fel încat s ă se automatizeze acest proces de audit -uri
obligatorii pentru managerii operationali .
Ca și prim pas, s -a creat o baz ă de date cu persoanele care au misiunea de a face aceste
audit -uri, de la managerul general , la cel mai mic grad de manager si anume șeful de schimb.
Planificarea este facut ă într-un sheet denumit « Planificare 2018 » intr -un goo gle drive (in
functie de rezultatele indicatorilor aferenti lunii trecute) de c ătre departamentul sisteme de
produc ție. Figura 5 .1, ne arat ă cum este fi șierul cu planificarea, înainte ca aceasta s ă fie facut ă.

Fig: 5.1 – Planificarea eOJT .

Persoanele care fac audit -urile primesc un mail în fiecare diminea ță în intervalul orar
08:00 -09:00 cu aria sau echipamentul pe care trebuie s ă facă auditul în săptamana în curs.
Mail -ul primit de catre persoana care are planificate au dituri se poate vedea in fig 5. 2.

Fig: 5.2 – Exemplul mail -ul primit comform planificarii .

31
În cazul în care , in saptamana respectiv ă, persoana în cauz ă a omis vreun audit din cele 4
(exemplul de fata) care ii erau planificate, în urmatoarea zi, respectivul va primi un e -mail,
generat automat, prin care i se aduce la cunostin ță faptul c ă a omis un audit din num ărul total de
audituri planificate. In Figura 5. 3. se poate observa acest detaliu.

Fig: 5.3 – Exemplu de email primit – Audit incomplet .

Fiecare zon ă, arie respectiv echipament are atribuit un « QR Code », care prin scanarea
acestuia, cu ajutorul aplicatiei SCAN QR Code, de pe telefonul mobil, este trimis pe un portal în
care se regasesc intrebarile aferente tipului de aud it.
Figura5. 4. – Lista QR Code -uri iar Figura 5. 5 arată link-ul de acces al QR Code -urilor.

Fig:5.4. Lista QR Code -uri. Fig:5.5. Link -url aferent QR Code -urilor .

După ce link -ul aferent QR Code -ului a fost accesat se deschide pagina în care trebuie s ă
se aleag ă ce fel de audit se va face. În cazul d e fată se va bifa OJT. (Fig 5. 6 ).

32

Fig: 5.6. Alegerea tipului de audit . Fig: 5.7.Lista de audituri planificate nominal .

Se va deschide o alt ă pagina în care se vor putea vedea nominal auditurile planificate. Se
parcurg toate auditurile, accesand fiecare link în parte.
Rezultatele acestora vor fi inregistrate automat intr -un fisier pe google drive.
Cum am precizat și anterior, regula de baz ă este STOP la primul NU.
Dacă raspunsul la o întrebare este negativ, aplicatia genereaza automat un plan de actiuni,
în care trebui e definit ă cel putin o actiune realizabil ă în decursul unei saptamani astfel încat la
următorul audit aceast ă întrebare s ă primeasc ă un raspuns pozitiv.
În pagina planului de actiuni , este necesar ă completarea datelor persoanei responsabile
de închiderea actiunii, inclusiv mail -ul acesteia.
Pilotul desemnat de auditor ca și responsabil de închiderea actiunii, va primi pe mail o
notificare prin care i se aduce la cunostint ă ca i s -a trasat sarcina de a implementa o actiune ; este
de fapt actiunea care îl ajută pe auditor s ă treaca la un nivel mai sus cu proxima ocazie a
auditului. (Figura 5. 8)

Fig: 5.8.Mail pentru responsabilul de inchiderea actiunii .

Pentru o mai bun ă vizualizare a rezultatelor auditurilor s -a creat o pagin ă împartita pe
fiecare catego rie de audit respectiv pe fiecare nivel de auditor, numit ă “Dashboard OJT realizat”
prin care se urm ăreste numarul auditurilor facute respectiv nivelul acestora, delimitat în culori.
În figura de mai jos, se poate observa planificarea și persoanele care au făcut auditurile în
sapatamana în curs. (Figura 5. 9).

33

Fig: 5.9.Fisierul cu planificare si audituri facute .

Targetul pe fiecare saptaman ă este de 100% audituri f ăcute. Pentru o mai buna vizualizare
a procentajului pe saptaman ă, s-a creat un vitezometru care indica procentul în timp real al
auditurilor f ăcute. Acest lucru se poate observa in Figura 5. 10.

Fig: 5.10.Procentul pe saptamana in curs .

5.1.Concluzii .

Aceast ă lucrare implementeaz ă un sistem electronic de a audita diferite arii de prodcu ție.
Lucrarea începe cu o scurt ă introducere despre digitalizare și prezentarea intereselor companiilor
de a implementa o modalitate mai buna de stocare a informatiilor și rezultatelor aferente dife ritelor
tipuri de fisiere. Companiile sunt dispuse s ă facî investitii în aceast ă directie.

34
În introducere se poate observa și o scurt ă descriere a problemelor indentificate în acest sistem de
implementare a acestei revolutii digitale, <<Industire 4.0.
Problemele identificate de companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 țin mai
degrabă de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum și lipsa
specialiștilor, decât de cele legate de achiziționarea tehnologiei necesare .
În a doua parte a lucrarii, se prezint ă notiuni introductive cu prive re la calculator, si
anumme sistemul informatic, c oncept și arhitectură funcțională.
Capitolul urmator cuprinde o scurta introducere in utilizarea si programarea
calculatoarelor și cateva notiuni introductive cu privire la limbajele de programare.
Noțiun ea de limbaj de programare fiind definită ca și ansamblul format de un vocabular
și un set de reguli gramaticale, care permit programatorului specificarea exactă a acți unilor pe
care trebuie să le execute calculatorul asupra unor date în scopul obținerii anumitor rezultate.
Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").
Altfel spus, un limbaj de programare oferă o notație sistema tică prin care poate fi descris
un process de calcul. Notația constă dintr -un set de reguli sintactice și sematice. Sintaxa
reprezintă un set de reguli ce guvernează alcătuirea p ropozițiilor dintr -un limbaj.
In urmatorul capitol, cel de -al treilea, este p rezentat ă o notiune nou ă și anume
standardizarea, importanta acesteia cat și rolul acesteia intr -o companie. Acest capitol cuprinde o
scurt ă introducere în partea pratica ce va urma s ă fie prezentat ă în ultimele capitole.
Capitolul 4 auditul în companie, p rezint ă regularitatea și modalitatile de audit din
companie. Ce fel de audituri se f acă, cine sunt persoanele responsabile de planificarea acestora,
de urmarirea actiunilor și mai presus de asta, cine sunt persoanele responsabile cu auditarea
ariilor din p roductie.
In ultimul capitol se prezint ă modalitatea de îmbunatatire a acestui sistem de audit și se
arată exact pasii de implementare a sistemului.
Formarea la locul de munca (OJT – On The Job Training) din versiunea de hartie, s -a
creat un proces de automatizare a auditarii si anume, acum se face cu telefonul mobil, scanand un
QR Code, rezultatele fiind inregistrate direct în calculator.
Cu noul sistem implementat se pot observa în timp real rezultatele, actiuniile și urmarirea
acestora, cu scopul de a progresa și înbunatatii situatia actual ă a arie i auditate.
Ca sistem implementat aduce un mare beneficiu companiei, tocmai de aceea și o
companie din acelasi lan ț de companii a ajuns la concluzia ca este un sistem bun, implementadu -l
și în cadrul acele i companii.
Acest proiect a fost transversalizat și se bucur ă și altă companie de succesul pr ogramului
impleme ntat.

35
Anexa 1. Codul sursa aferent digitalizarii auditurilor in companie .
Notification.gs

function Reminder() {

var ss = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
var sheet = ss.getSheetByName('Scheduling 2018');
var week = sheet.getRange('F1').getValue(); //current week number
var lastRow = sheet.getLastRow();
var subj = "OJT Notification – week " + week;
var brk = " \n";
var msg = "OJT list to do this week:" + brk;

var nbpers;
var firstpers = sheet.getRange('B5').getValue();
var i =6;
var start;
var end;
while (sheet.getRange(i, 2).getValues() !=firstpers)
{
i = i+1;
}
nbpers= i -5;
start = nbpers*(week -1)+5;
end = start+nbpers;

for (i = start; i <= e nd; i++)
{
if (sheet.getRange(i, 1).getValues() == week) // condition checks if week is a current week
{
var mail = sheet.getRange(i, 5).getValues() + "," +
"remi.averoux@valeo.com,aurica.sitnic@valeo.com,claudia.stelea@valeo.com,adina.hapa ianu.ext@valeo
.com ";
var name = sheet.getRange(i, 5).getValues().toString().split(".")[0].replace(/ \w\S*/g, function(txt)
{return txt.charAt(0).toUpperCase() + txt.substr(1).toLowerCase();}) + ", ";

if (sheet.getRange(i, 8).getValues() == "NOK") //KOSU
{
var KOSU = "KOSU/KTRP: " + sheet.getRange(i, 6).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + KOSU;
}
if (sheet.getRange(i, 11).getValues() == "NOK") //ERIM prod
{
var ERIMP = "ERIM (App ro by Prod): " + sheet.getRange(i, 9).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + ERIMP;
}
if (sheet.getRange(i, 14).getValues() == "NOK") //ERIM Mnt

36

var ERIMM = "ERIM (Maintenance QRQC): " + sheet.getRange(i, 12).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + ERIMM;
}
if (sheet.getRange(i, 17).getValues() == "NOK") //WIP
{
var WIP = "WIP: " + sheet.getRange(i, 15).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + WIP;
}
if (sheet.getRange(i, 20).getValues() == "NOK") //QRQC
{
var QRQC = "QRQC: " + sheet.getRange(i, 18).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + QRQC;
}
if (sheet.getRange(i, 24).getValues() == "NOK") //SC
{
var SC = "Supply Chain: " + sheet.getRange(i, 21).getValues() + ": " +sheet.getRange(i,
22).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + SC;
}
if (sheet.g etRange(i, 27).getValues() == "NOK") //5S
{
var fiveS = "5S: " + sheet.getRange(i, 26).getValues(); //name of area
msg = msg + brk + fiveS;
}

if (sheet.getRange(i, 18).getValues()=="")
{
msg = "Error adress empty" + brk + msg
subj = "OJT Error – week " + week
}

if (sheet.getRange(i, 8).getValues() != "NOK" && sheet.getRange(i, 11).getValues() != "NOK" &&
sheet.getRange(i, 14).getValues() != "NOK" && sheet.getRange(i, 17).getValues() != "NOK" &&
sheet.getRange(i, 20).getValues() != "NOK" && sheet.getRange(i , 24).getValues() != "NOK" &&
sheet.getRange(i, 27).getValues() != "NOK") // if everything is empty then do not send e -mail
{continue;}

GmailApp.sendEmail(mail, subj, name + brk + brk + msg, {'noReply': true});

var msg = "O JT list to do this week:" + brk;

}

}

37
Showweeks

function HideRows() {

var ss = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
var sheet = ss.getSheetByName('Scheduling');
var wait = ss.getSheetByName('Wait');

var currentWeekV = sheet.getRange('F1').getValue();

var weeks = sheet.getRange('A5:A').getValues();

var allRange = sheet.getRange(1,1,sheet.getMaxRows(), sheet.getMaxColumns());
var num = weeks.filter(String).length;

if (currentWeekV == ""){
sheet.unhideRow(allRange);
sheet.showSheet();
wait.hideSheet();
return;
}

wait.showSheet();
sheet.hideSheet();

sheet.unhideRow(allRange);

for (i = 0; i <= num; i ++){
if (weeks[i] < currentW eekV && currentWeekV != ''){
sheet.hideRows(i + 5);
}
}

sheet.showSheet();
wait.hideSheet();

38
Reset.gs

function Reset() {

var ss = SpreadsheetApp.getActiveSpreadsheet();
var sheet = ss.getSheetByName('Scheduling');
var wait = ss.getSheetByName('Wait');

var currentWeekV = "";

var weeks = sheet.getRange('A5:A').getValues();

var allRange = sheet.getRange(1,1,sheet.getMaxRows(), sheet.getMaxColumns());
var num = weeks.filter(String).length;

if (currentWeekV == ""){
sheet.unhideRow(allRange);
sheet.showSheet();
wait.hideSheet();
return;
}

wait.showSheet();
sheet.hideSheet();

sheet.unhideRow(allRange);

for (i = 0; i <= num; i ++){
if (weeks[i] != currentWeekV && currentWeekV != ''){
sheet.hideRows(i + 7);
}
}

sheet.showSheet();
wait.hideSheet();
// }

}

39
Shorten.gs

function onOpen() {
SpreadsheetApp.getUi()
.createMenu("Shorten")
.addItem("Go !!","rangeShort")
.addToUi()
}

function rangeShort() {
var range = SpreadsheetApp.getActiveRange(), data = range.getValues();
var output = [];
for(var i = 0, iLen = data.length; i < iLen; i++) {
var url = UrlShortener.Url.insert({longUrl: data[i][0]});
output.push([url.id]);
}
range.offset(0,1).setValues(output);
}

40
Bibliografie
[1]. Ciocalie Horia., Programarea calculatoarelor , notițe de curs .
[2]. H. Ciocârlie; Universul limbajelor de programare . Ed. A 2 -a rev. – Timișoara: Orizonturi
Universitare, 2013 .
[3]. Liviu Herman, Andreea Bozesan, Mircea Baba, Titus Slavici : Ingineria programarii si limbaje
de programare – suport de curs, lucrari de laborator si teme de proiect. ISBN 978 -606-8480 -42.
[4]. L. Darcey, S. Conder, Sams Teach Yourself Android Application Development in 24 Hours ,
Second Edition , Sams Publishig House, 2012.
[5]. http://www.scritub.com/economie/Protejarea -consumatorului -in-c2051210219.php )
[6]. http://www.business24.ro/) .
[7]. http://www.asro.ro/?page_id=2
[8]. http://www.creeaza.com/afaceri/comert/merceologie/Standardizarea -si-rolul-
acesteia.php
[9]. http://conferinta2013.academiacomerciala.ro/_VOLCONF2013PDF/volumconferinta/COMPETE
NTA,_ETICA_SI_RESPONSABILITATE_IN_AUDIT_ –
_DE_LA%20_TEORIE_LA_PRACTICA_zinca.pdf
[10]. http://www.physioanatomy.com/romanian/medicina/sistemul -nervos/neuronul/)
[11]. http://www.stiucum.com/management/managementul -productiei/Organizarea –
sistemelor -de-prod35849.php
[12]. http://w ww.zf.ro/companii/pwc -gradul -de-digitalizare -al-companiilor -va-creste -cu-72-
in-urmatorii -cinci -ani-15533855
[13]. www.bell.utcluj.ro
[14]. https://www.dcnews.ro/o -noua -revolu -ie-industriala -ce-este-industria -4-0_511383.html

41

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A
PROIECTULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul proiectului _____________________________________________________
__________________________________________________________________

Autorul proiectului _____________________________________________

Proiect ul de finalizare a studiilor este elaborat în vederea susținerii
examenului de finalizare a studiilor organizat de către Facultatea
_______________I.E.T.I._________________________ din cadrul Universității
din Oradea, sesiunea________iulie_________ a anulu i universitar
__2018___________.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)_____________________
__________________________________________________________________
declar pe proprie răspundere că aceast proiect a fost scris de către mine, fără nici un
ajutor neautorizat și că nici o parte a proiectului nu conține aplicații sau studii de caz
publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în proiect nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a conv ențiilor internaționale privind
drepturile de autor.

Oradea,
Data Semnătura