Fundamentareateoretica Si Metodologica a Conceptului de Lichiditate Bancara

Capitolul 1.Fundamentareateoreticăși metodologică a conceptului de lichiditate bancară

Conceptul, rolul și funcțiile lichidității bancare

Lichiditatea bancară reprezintă capacitatea unei bănci de a transforma în orice moment activele sale cu costuri minime în mijloace bănești, necesare pentru a+și onora obligațiile sale la solicitarea clienților săi, sau la necesitatea în orice moment .

Cea mai importantă sarcină a gestiunii lichidității este evaluarea, în mod corect, a necesităților de lichidități pentru fiecare moment de timp și acoperirea acestor necesități cu costuri mici.

Orice bancă trebuie să identifice surse alternative de finanțare care să consilideze capacitatea unei bănci de a rezăsta la o lichiditate severă. Ăn funcție de natura, gravitatea și durata șocului de lichiditate,potențialele surse de finanțare sunt:

creșterea depozitelor;

prelungirea scadențelor de datorii;

emisiunea totlurilor noi de creanțe pe termen scurt și lung;

securizarea activelor ;

împrumuturi de facilități creditare de la banca centrală ;

vînzarea unor active foarte lichide.

Toate acestea cazuri constituie premise favorabile pentru asigurarea lichidității bancare.

O bancă trebuie să-și gestioneze în mod activ poziția de lichiditate și riscurile pentru a satisface obligațiile de plată și de decontare în timp util pe baza normelor,condițiilor și să contribuie la o bună funcționare de plată și de decontare a sistemului.

Managmentul lichidității este unul dintre cele mai importante angajamente din conducerea unei bănci. De asemenea, o bancă este considerată lichidă daca aceasta are asigurat accesul la fonduri care pot fi folosite imediat, la un preț rezonabil, în momentul în care suntnecesare.

În cadrul managemnetului lichidității bancare este acordată o atenție importantă rezervei minime obligatorii pentru mijloacele în lei și în valută.

Conducerea unei bănci se lovește de unele probleme în asigurarea lichidității, acestea provenind din faptul că :

cererea de lichiditate este de puține ori egală cu oferta de lichiditate ;

aceasta se află în permanență în exces sau deficit de lichiditate ;

existența unui echilibru între lichiditate și profitabilitate.

Strategia unei bănci pentru a atinge obiectivele managmentul lichidității pe parcursul zilei trebuie să includă patru elemente operaționale :

o bancă trebuie să aibă capacitatea de a măsura intrările și ieșirele brute de lichiditate, de a anticipa și de a prognoza potențialele neajunsuri de finanțare ce ar putea surveni.

în al doilea rînd o bancă trebuie să aibă capacitatea de a monitoriza pe parcursul zilei pozițiile de lichiditate (solduri, credite, garanții disponibile). Monitorizarea poziței cheie în timpul zilei, poate să aducă suplimente de lichidități sau să restricționeze ieșirele de lichidități , pentru a satisface plățile critire.

în al treilea rînd,o bancă trebuie să ia măsurile necesare pentru a atrage fonduri pe parcursul zilei , pentru a+și satisface obiectivele. Banca comercială pentru a-și satisface nevoile, precum funcționarea sistemelor de plăți și de decontare, ea apelează la banca centrală. Uneori băncile acordă băncilor clienți fonduri ce ar fi disponibile pe parcursul zilei disponibile de la alte surse de pe piață (de exemplu, prin organizarea de tranzacțiile overnight pe piața monetară pentru a fi livrate și returnate intr-un anumit timp).

în al patrulea rînd, o bancă trebuie să aibă capacitatea de a gestiona și să mobilizeze garanții necesare pentru a obține fonduri pe parcursul zilei. O bancă trebuie să aibă garanții suficiente pentru a obține necesarul de lichiditate și să aibă acorduri operaționale în vigoare la gaj sau a livra aceste garanții pentru banca centrală,corespondente. Ea trebuie să mai aibă și diferite forme de garanții

Poziția monetară a unei bănci, reprezintă valoarea la un moment dat a activelor lichide. Se determină ca raportul dintre valoarea tuturor activelor lichide aleuneibăncila un moment datșiactivele totale.

Activele care compun poziția monetară sunt după cum urmează :

numerarul,care reprezintă monedele metalice și bancnotele, aflate în posesia băncii la ghișee și în tezaur. Necesaruleste estimate șiplanificat, înfuncție de volumulîncasărilorșiplățiloryilnice cu numerar;

disponibilul în conturi curente la alte bănci, care reprezintă depoyitele la vedere la băncile corespondente;

sume de încasat de la altebănci, care reprezintpsumeleîntranyitînsistemulbancar, respectiv, valoareainstrumentelor de plată–cecuri, onorate de bancă, depuse la băncile corespondente spre încasare

disponibilul în contul de rezervă la BancaCentrală – reyerva minima obligatorie, care reprezintp disponibilitățile în lei și valută, păstrate în conturile deschise la Banca Națională a Moldovei.

Economistul Edward A.McNellydefinealichiditateaca“ deținereabanilorînmomentulîn care banca are nevoie de acești”

Nicolae Dardac în lucrarea sa, Mnagementul lichidității bancare,consideră că la baya definiției lichidității bancare se află principalele funcții ale acesteia.

Funcțiile lichidității bancare, după cum sunt prezentate de autorul Ilie Mihai în lucrarea intitulată Tehnica și managemnetul operațiunilor bancare, constau în:

asigurarea desfășurării în condiții normale ale activității bancare prin fluidizarea procesului de intermediere bancară, în condițiile asigurării încrederii și atractivității pentru depunători și plasarea resurselor în condiții de siguranță

protejarea intereselor clienților pe de o parte și a acționarilor pe de altă parte

asigurarea capacității rezonabile de rambursare a depozitelor către clienți, indiferent de modul în care sunt returnate băncii plasamentele efectuate în credite și în alte active

asigurarea independenții băncii față de resursele de împrumut marginale de pe piață care au costuri deosebit de ridicate

evitarea pe cît posibil chiar și a împrumuturilor de la Banca Centrală, care ca împrumutătoare de ultimă instanță,propune costuri mai mari de cît cele ocazionate de atragerea de resurse de la clienți nebancari.

Asupra lichidității băncilor comerciale exercită o influență considerabilă factorii microeconomici:

baza de resurse a B.C;

calitatea investițiilor (riscul bancar);

nivelul managementului;

structura funcțională și motivația activității băncii.

Resursele băncii comerciale constau, de regulă,din totalitatea fondurilor proprii și mijloacelor atrase de care dispune banca și folosite de ea însăși pentru efectuarea tranzacțiilor active.

Trecerea la relațiile economice de piață generează modificări considerabile în structura resurselor B.C. Resursele proprii sunt considerate,în primul rănd, capitalul investit în acțiuni și capitalul de rezervă, constituit pe seama plasării acțiunilor băncii pe piața hîrtiilor de valoare, precum și fondurile speciale, create în conformitate cu statutul pe calea defalcării cotelor-părți din beneficiu.

Apar noi tipuri de resurse atrase: împrumuturi acordate de BNM și alte instituții de credit;mijloace ale altor bănci, păstrate în conturile corespondente și conturile interbancare de depozit;sumele obținute din emisiunile de obligațiuni si alte hîrtii de valoare;valorile în mărfuri și material,achiziționate de bancă și destinate operațiunilor de leasing.

Asupra lichidității băncilor comerciale exercită o influență considerabilă factorii macroeconomici:

În primul rînd,B:C, sunt cele dintîi care resimt consecințele politicii monetare restrictive. De exemplu, modificarea taxei oficiale a scontului,normelor de rezerve obligatorii și de capital statutar minimal și instituirea normativelor economice influențează direct asupra structurii și eficienței ranzacțiilor active și operațiunilor pasive ale băncilor comerciale.

În al doilea rînd,lichiditatea băncilor este influențată de politica fiscală a statului promovată în sfera bancară: numărul și tipurile de impunere, pe care, direct sau indirect,le achită banca; mărimea cotelor de impozit, facilitățile fiscal și regulile de percepție a impozitelor.

Gestiunea riscului de lichiditate stă la baza încrederii în sistemul bancar, deoarece băncile comerciale sunt instituții puternic îndatorate, cu un raport al activelor la capitalul de bază importanța lichidității transcende instituția individuală,deoarece criza de lichidități la o singură instituție poate avea repercusiuni la nivelul întregului sistem.

Riscul de lichiditate este cel mai important risc al pieței de capital, iar banaca nu dispune de lichidități necesare pentru a acoperi obligațiile financiare la un moment dat. Acest risc este cel mai ridicat atunci cînd banca nu poate să acorde noi împrumuturi sau retrageri de depozite. Pentru asigurarea acestor nevoi de lichiditate se folosesc atît active, dar și pasive. Principala sursă de lichiditate o reprezintă activul.

Principiile si gestionarea lichiditatii bancare

Exista doua principii al ichiditatii bancare stabilite in “ Regulamentul cu privire la lichiditatea bancii”

Principiul I (lichiditateapetermen lung)

Indicatorul lichiditatii pe termen lung a unei banci care reprezinta raportul dintre:

Suma activelor bancii în forma de:

Credite acordate bancilor cu termenul ramas pоna la rambursare 2 ani si mai mult;

credite si plati cu avans acordate clientilor cu termenul ramas pоna la rambursare 2 ani

si mai mult;

leasing financiar cu termenul ramas pîna la rambursare 2 ani si mai mult;

cote de participare în capitalul agenților economici (inclusiv a băncilor);

valori mobiliare investitionale cu termenul ramas pоna la scadență 2 ani și mai mult;

mijloace fixe;

minus reducerile pentru pierderi la active; amortizarea mijloacelor fixe si rezervele pentru reevaluare a activelor mentionate mai sus,

si suma urmatoarelor resurse financiare:

capitalul normativ total, determinat in conformitate cu Regulamentul cu privire la

suficienta capitalului ponderat la risc;

pasivele obtinute de la banci si pasivele obtinute de la clienti (excluzind depozitele de economii ale persoanelor fizice) cu termenul ramas pоna la rambursare 2 ani si mai mult;

50% ale pasivelor obtinute de la banci si ale pasivelor obtinute de la clienti (excluzînd depozitele de economii ale persoanelor fizice) cu termenul ramas pоna la rambursare de la 1 pînă la 2 ani;

10% ale pasivelor la vedere obtinute de la clienti (excluzind depozitelede economii ale persoanelor fizice);

depozitele de economii ale persoanelor fizice cu termenul ramas pоna la rambursare 2ani si mai mult;

60% ale depozitelor de economii ale persoanelor fizice cu termenul ramas pîna la

rambursare de la 1 pîna la 2 ani;

30% ale depozitelor de economii ale persoanelor fizice la vedere si cutermenul ramas pina la rambursare de pоna la 1 an;

obligatiuniîncirculațieșialtevalorimobiliareemise de bancacutermenul ramas pîna la scadență 2 aniși mai mult;

50% ale obligatiunilorîncirculație si altorvalorimobiliareemise de bancacutermenulramas pîna la scadența de pînala 2 ani;

60% ale rezervelorpentrupensiilelucratorilorbancii

2. Principiul II (lichiditateacurenta)

Indicatorul lichiditatii curente a unei banci care reprezinta raportul dintre:

Suma activelor unei banci, în forma de:

numerar si metaleprețioase,

depozite la Banca Națională a Moldovei,

valori mobiliare lichide,

mijloace interbancare nete curente (plasarile in altebanci se include in calculul activelor

lichide numai în cazul în care aceste mijloace nu sunt grevate cu sarcini si sunt libere de interdicții)

si suma activelor totale ale bilantului(excluzind reducerile pentru pierderi la active) nu trebuie sa fie mai mic de 20%

Politica de gestionare a lichiditatii

Bancile vor dispune de o politica adecvata de gestionare a lichiditatii care include proceduri si instructiuni interne privind evaluarea, monitorizarea si mentinerea permanenta a unui nivel sufficient de lichiditate, dar nu mai mic decit ceoficientul lichiditatii stabilit de prezentul regulament.

Politica de gestionare a lichiditatii va cuprinde cel putin urmatoarele component:

sisteme informationale adecvate privind evaluarea,monitorizarea si raportarea nivelului de lichiditate;

teste de stress in scopul identificarii punctelor slabe sau vulnerabilitatilor potentiale privind nivelul de lichiditate ale bancii in conditii imprevizibile;

planuri de gestionare a diferitelor scenarii de stres asupra lichiditatii pentru situatii imprevizibile

controlul privind gestionarea lichiditatii.

Procedurile si instructiunile interne privind sistemele informationale trebuie sa asigure ca nivelul lichidiatii bancii se evalueaza si se examineaza in timp util de catre conducerea bancii in vederea luarii deciziilor corespunzatoare privind gestionarea lichiditatii. Astfel de sisteme trebuie sa aiba capacitati de a calcula pozitiile lichiditatii in toate valutele cu care opereaza banca, fluxurile viitoare de mijloace banesti, precum si sa fie flexibile pentru adaptarea acestora diverselor situatii imprevizbile ce pot aparea.

Procedurile si instructiunile interne privind testele de stres trebuie sa asigure efectuarea periodica a testelor de stres si sa cuprinda o varietate de scenarii pe termen scurt, mediu si lung, tinind cont de situatiile specifice bancii si la nivel de piata, in baza carora se analizeaza vulnerabilitaile bancii aferente pozitiei lichiditatii, se determina efectele negative potentiale si caile de solutionare a acestora. Aceste scenarii trebuie permanent actualizate, luind in consideratie atit factori interni (specifici bancii) cit si cei externi (ce tin de piata).

Planurile de gestionare a diferitor scenarii de stress asupra lichiditatii pentru situatii imprevizibile trebuie sa cuprinda:

diverse optiuni pentru a crea o imagine clara despre masurile disponibile privind gestionarea lichiditatii in situatii imprevizibile;

procedure interne care permit conducerii bancii de a lua decizii oportune si bine argumentate, de a aplica promt si eficient masurile respective in situatii imprevizibile.

In procesul de planificare pentru situatii imprevizibile conducerea bancii va tine cont de rezultatele testelor de stres.

Controlul prinvind dirijarea lichiditatii trebuie sa prevada revizuirele independente regulate si evaluarea eficientei dirijarii lichiditatii. Aceasta include verificarea faptului daca personalul bancii activeaza in conformitate cu procedurile si instructiunile stabilite si daca acestea asigura indeplinirea obiectivelor stabilite. In cazul acestor revizuiri si evaluari trebuie, de asemenea, sa se tina cont de orice shimbare semnificativa ce poate afecta eficienta controalelor.

Analiza lichidității unei bănci reprezintă o modalitate de a testa capacitatea băncii de a face față obligațiunilor pe termen scurt. Aceasta implică activele lichide ale băncii care reprezintă acele active care pot fi convertite rapid în numerar, în ipoteza în care acestea formează o asigurare față de risc.

Calculul indicatorilor de lichiditate presupune clasificarea activelor, pasivelor si elementelor extrabilantiere in functie de scadenta si actualizarea periodica a structurii scadentelor.

Gestiunea lichidității generează doua probleme: lipsa de lcihiditate duce la riscul de lichidiatet și incapacitatea de+ași onora obligațiile la momentul portivit, iar excesul de lichiditate generează micșorarea profitabilității băncii.

Necesarul de lichiditate poate fi calculate in doua moduri

sub forma cererii de lichiditate;

sub forma ofertei de lichiditate.

Cererea de lichiditate poate fi condiționată de:

necesitatea rambursării depozitelor scadente;

necesitatea și cererea de acordare a creditelor;

necesitatea de achitare a datoriilor interbancare;

necesitate de onorare a obligațiunilor curente scadente față de parteneri;

necesitatea față de acționari ( plata dividendelor) și de stat (plata impozitelor).

Oferta de lichiditate poate fi condiționată de:

atragerea de depozite;

încasarea creditelor scadente;

procurarea de mijloace bănești pe piața interbancară;

încasări din vînzarea serviciilor bancare.

NL = Oferta de lichiditate – Cererea de lichiditate (1.1)

Pentru promovarea unui sector financiar sigur si competitive, pentru prevenirea riscului excesiv in sistemul financiar, menținerea unei lichidități adecvate, Banca Națională a Moldovei a elaborat dpuă principia de lichiditate.

Principiul I al lichidității constă ăn faptul că activele băncii cu teremenul de rambursare mai mare de 2 ani să nu depășească suma resurselor ei financiare.

(1.2)

Principiul II al lichidității, care prevede că lichiditatea curentă a unei bănci, exprimată ca coeficient al activelor lichide totale, nu trebuie să fie mai mică decît rata procentuală stabilită, actualmente, este de 20 %.

*100% ≥ 20% (1.3)

Principalii indicatori pe active sunt :

Poziția monetară,valoarea la un monent dat a activelor lichide a unei bănci.

(1.4)

Gestinea acestei poziții este elementul principal al gestiunii lichidității, avînd în vedere caracterul imediat al obligațiilor care exprimă nevoile de lichiditate bancară.

Ponderea hîrtiilor de valoare lichide, reprezintă raportul dintre hîrtiilor de valoare, cu un grad înalt de lichiditate.

(1.5)

Poziția fondurilor de rezervă, raportul dintre suma mijloacelor bănești, datorate de Banca Centrală, diminuată cu valoarea crditelor contractate și activele totale ale băncii.

(1.6)

Coeficientul fondurilor imobilizate, reprezintă aprecierea ponderii fondurilor imobilizate în total active.

(1.7)

Ponderea hîrtiilor de valoare gajate, care se calculează în dinamică, prin raportarea valorii hîrtiilor de valoare gajate la activele totale.

(1.8)

Principalii indicatori pe passive sunt:

Poziția lichidității curente, acest indicator evaluează lichiditatea curentă a băncii, și anume capacitatea băncii de a-și onora obligațiile curente.

(1.9)

Ponderea depozitelor de bază, reprezintă valoarea depozitelor de bază la active totale. Depozitele de bază, sunt constituite din suma tuturor depozitelor la termen și depozitele curente, la care soldurile restante se mențin constant în valori considerabile.

(1.10)

Componența depozitelor, reprezintă expunerea băncii, în funcșie de depozitele la vedere și depozitele la termen.

(1.11)

Poziția investițiilor (investiții sensibile la rata dobînzii), se determină ca raportul dintre activele sensibile la rata dobînzii și pasivele sensibilșe la rata dobînzii.

(1,12)

Estimarea și gestiunea riscului de lichiditate. Metodele de evaluare a riscului de lichiditate diferă doar prin modul de calcul al indicelui de lichiditate, ele avînd in comun graficul de rate scadente. Metodele de evaluare expunerii la risc se bazează pe calculele indicelui de lichiditate, corelînd activele și pasivele bancare sensibile la risc cu scadentele lor.

Calculul indicelui de lichiditate se poate face prin trei metode:

Metoda decalajelor simple constă în calculul pentru fiecare clasă de scadență a unui decalaj ca diferență între active și pasive, decalajul reprezentând un indicator de volum, durată și scadență specific fiecărei clase. Calculul pune în evidență discordanțele de scadență, respectiv ieșirile masive de fonduri la care banca trebuie să facă față perioadă după perioadă.

Metoda decalajelor cumulative, graficul de scadență este cumulat pe clase de scadență, calculul activelor și pasivelor cu aceeași scadență se face cumulat, iar decalajele rezultate sunt de asemenea cumulate pe întreg orizontul de timp luat în calcul.

Metoda numerelor, constă în ponderarea activelor și pasivelor fiecărei clase de scadență cu numărul mediu de zile al fiecărei clase . Apoi se calculează raportul:

(1.13)

După pondere se va calcula indicele de lichiditate ca raport:

(1.14)

Capitolul 2. Analiza gestiunii lichiditatii bancare in BC “Victoriabank” SA.

2.1 Prezentarea entitatii B.C “Victoriabank” S.A

În 1989 22 decmbrie are loc Adunarea generală a acționarilor și se pune temelia Primei Banci Comerciale din Moldova,denumită Victoriabank privind fondarea unei bănci comerciale în țară.

Se înregistreză la Banca de Stat din URSS și efectuează prima operațiune bancară. În septembrie 1991 „Victoriabank” S.A se reorganizeză în societate pe acțiuni și obține licența Băncii Naționale a Moldovei cu nr.7. În iulie 1995 Victoriabank semnează contractul la BERD privind deschiderea liniei de credit (în mărime de mln dolari) pentru business-ul mic și mijlociu. Mai tîrziu Victoriabank se reorganizează în Bancă cu investiții străine.

Încep a fi primite către plată cecurile de călătorie “ American Express”, se conectează la sistemul informațional SWIFT. Are loc semnarea contractului cu BERD ce prevede deschiderea liniei de micro-creditare, în mărime de 1 mln. de dolari. Lansează cardurile de credit Visa Business și Visa Classic, dar în scurt timp emit și cardurile Visa Electron.

Este premită de către Revista “ Centrul European” ca fiind “Cea mai bună bancă din Moldova” . Intră pe piața produselor bancare cu primul automat bancar din Moldova și obține licența de Bancă- Depozitar Național al Valorilor Mobiliare.

În 1999 se inaugurează Prima reprezentanță Victoriabank în mun. Chișinău – Reprezentanța Nr. 1. și Reprezentanța Nr.2. Are loc efectuarea primului transfer bănesc prin sistemul “ Money Gram” și emiterea cardurilor de credit Visa Gold. În 2001 sunt emise primele carduri de tip Europay/MasterCard. Are loc certificarea centrului de procesare “VictoriaBank” S.A. în calitate de Member Service Provider al sistemului de plați internaționale Europay Int. Este inclusă în Registrul de Stat al întreprinderii cu denumirea de „ Banca Comerciala Victoriabank”. Semneză acordul dintre Victoriabank și IFS ce vizează deschiderea liniei de creditare în suma de 4 mln.dolari SUA. Sunt lansate pe piață noi produse bancare: Creditarea cetățenilor prin intermediului cardurilor bancare,cardurile bancare noi „ Visa Classic Privilegiat”,” MasterCard Standart Privilegiat”.

În iunie 2003 VictoriaBank în colaborare cu Moldcell, lanseză un nou serviciu de plăți, în timp real , realizat prin intermediul bancomatelor șimesajelor de tip scurt (SMS). Începe să emită cardurile de tip Mastercard Gold și Mastercard Business Gold. VictoriaBank semnează o nouă linie de credit în mărime de 4 miln. dolari SUA cu Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare, pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova.

Pe 22 februarie 2005 VictoriaBank înseamnă 15 ani împliniți de la înregistrarea VictoriaBank de către Banca de Stat a URSS, licența NR. 246. Revista “ Global Finance”, recunoaște VictoriaBank ca fiind ca fiind “ Cea mai buna banc ape pietele in contina dezvoltare a anului 2005” in Republica. VictoriaBank lansează două produse bancare noi, creditele ipotecare și creditul fără gaj „ VictoriaQuikPro” . În februarie 2008 Victoriabank aduce pentru prima dată pe piața bancară din Moldova – Serviciul Escrow – menit să faciliteze și asigure tranzacțiile de vînzare-cumpărare. VictoriBank lansează Cardul Multifuncțional – primul card care îmbină în sine posibilitățile multiple pentru deținătorul său. În 2009 lansează un nou sistem internațional de transferuri rapide de bani – LEADER. Pe 26 martie 2010 Victoriabank în parteneriat cu sistemul de transferuri rapide UNISTREAM lansează posibilitatea de a expedia din Rusia bani la orice oră, prin intermediul terminalelor de autoservire QIWI. Victoriabank lansează Programul de Burse Victoriabank pentru studenți pentru anul de studii 2010-2011. Lansează sistemul de transferuri rapide- Zolotaya Korona disponibil în toată rețeaua de subdiviziuni Victoriabank. Pe 6 septembrie 2012 a fost lansat serviciul public electronic e-Cazier. In 2013 VictoriaBank, a lansat,în premieră Visa Infinite, un card care transformă confortul și comoditatea în stil de viață. A fost lansat in Republica Moldova sistemul de transferuri bănești „MOPS” .

În 2014 VictoriaBank este declarată „Cea mai inovativă bancă din Republica Moldova” de către Global Banking & Finance Review. VictoriaBank și Visa anunță lansarea unui nou serviciu pe piața bancară din Republica Moldova, în cadrul programului Visa Direct- transferuri P2P. Serviciul oferă posibilitatea de a efectua transferuri bănești și plăți către cardurile Visa.

Organigrama băncii (Anexa 1): organul suprem al băncii este Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). Celelalte organe de coducere și control sunt :

Consiliul de administrție – este format dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliul sunt aleși de AGA ai băncii pe un termen de 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnați pentru un nou termen. Majoritatea membrilor consiliului trebuie să fie persoane care nu sunt afiliate băncii. Consiliul de administrația al VictoriaBank răspunde de direcțiile – Direcția gestiune gaj și Direcția audit intern.

Comisia de cenzori – lucreză în strînsă colaborare cu AGA, iar membrii consiliului băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Funcțiile de bază ale comisiei de cenzori sunt:

Stabilește pentru bancă proceduri de evidență și control contabil în temeiul regulamentelor Băncii Naționale, supravegheză respectarea lor și controleză conturile și alte documente ale băncii.

Controleză respectare legilor și regulamentelor aplicabile băncii și prezintă consiliul băncii rapoartele respective.

Prezintă avize în problemele solicitate de consiliul băncii și în alte probleme pe care le consideră necesare.

Comitetul de direcție în componența căruia intră președintele băncii ( Natalia Politov – Cangaș) , prim- vicepreședintele băncii ( Ludmila Vangheli) și contabilul Maria Iovu. Sub coordonarea comitetului de direcție se află toate celelalte comitete și anume: comitetul de achiziții, comitetul de personal, comitetul de credite și comitetul ALCO.

Comitetul de Direcție are următoare componență:

Președintele Comitetului de Direcție, denumit în prezentul Statut și în alte acte oficiale ale Băncii “Președinte” ,

Prim-Vicepreședitele Comitetului de Direcție, denumit în prezentul Statut și în alte acte oficiale ale Băncii „Prim- Președinte”,

Unul sau mai mulți Vicepreședinți ai Comitetului de Direcție, denumiți în prezentul Statut și în alte acte oficiale ale Băncii “ Vicepreședinți”,

Alți membri ai Comitetului de Direcție, dupa caz.

Comitetul de achiziții – aprobă utilizarea fondurilor de investiții pentru implimentarea proiectelor incluse în buget, decide cu privire la adoptarea unor metode proprii de organizare a licitațiilor și concursurilor de oferte,

Comitetul personal – decide asupra angajării de personal în baza propunerilor direcției resurse umane; inițiază concursuri în scopul suplinirii de posture vacante din cadrul subdiviziunii băncii; decide cu privire la definitivarea pe post a personalului în baza propunerii directorului subdiviziunii respective;

Comitetul de credite – stabilește limitele de creditare filialelor băncii și anularea lor; validează deciziile comisiilor de credite din filiale referitor la tranzacții creditare care nu se încadrează în limitele de competență ale filialelor;

Comitetul ALCO ( Dirijarea activelor și pasivelor) examinează lunar rezultatele financiare și prognozele curente ale băncii; stabilește obiective pentru o anumită perioadă referitor la distribuirea volumului și scadenței obligațiunilor; examinează starea sensibilității băncii la rata dobănzii; stabilește costul produselor;

Obiectul de bază al acestei direcții este atingerea unei profitabilități a băncii în condițiile unei activități bancare prudențiale.

În afară de direcțiile menționate și explicate, mai menționăm următoarele direcții principale ale băncii, și care sunt sprecificate în sistemul bancar:

Direcția juridică – vizează normele de lucru interne ale băncii pentru a asigura concordanța prevedirelor acestora cu legislația în vigoare, asigură asistență juridică de specialitate în derularea operațiunilor tuturor direcțiilor băncii, susține acțiunile băncii introduse la instanțele judecătorești pentru recuperarea creanțelor de la debitorii băncii și alte acțiuni judecătorești în care este implicată banca.

Direcția secretariat și protocol – realizează lucrările de secretariat la nivelul întregii bănci relațiile cu mass-media, urmărește hotărîrile adoptate de Consiliul de Administrație al băncii , execută acțiunile de protocol intern și extern la nivelul băncii,

Direcția trezorerie – administează și asigură gestiunea zilnică a resurselor și plasamentelor băncii, ținînd cont de scadențele de plată a obligațiilor băncii și resursele disponibile la scadențele respective. În acest scrop, realizează redistribuirea surselor disponibile între unitățile teritoariale ale băncii, precum și operațiuni de atragere și de plasare de resurse pe piața monetară, inclusiv de la banca centrală.

Direcția valutară și relații internaționale – efectuează operațiuni de arbitraj valutar : vînzarea și cumpărarea de valute pe piețele valutare interne și externe la vedere (spot) și la termen, în fucție de necesarl de plăți externe al băncii pe fiecare valută în parte, precum și pentru realizarea unor venituri din diferențele de curs valutar. Urmărește încadrarea în fiecare zi a expunerii valutare a băncii în limitele stabilite de autoritatea de supraveghere bancară – BNM. Expunerea (poziția) valutară reprezintă diferența dintre totalul resurselor (activelor) și totalul obligațiunilor ( pasivelor) în valută ale băncii. Cînd activele sunt mai mari decît pasivele, banca se află în poziție lungă, iar în caz contrar, banca se află în poziție scurtă. Limita maximă de expunere este stabilită în prezent la maximum 10% din fondurile proprii ale băncii ( capitalul social + fondurile de rezervă ale băncii)

Direcția tehnologii și metodolegii – întocmește proiecte de norme de lucru ale băncii și le supune aprobării Consiliului de Administrație. Ea vizează circularele, normele interne, regulamentele. Elaborate de celelalte direcții ale băncii privind derularea diferitelor operațiuni.

Direcția monitorizare credite – acordă creditele aprobate de comitetul de credite al băncii, precum și al celor aprobate la nivelul de competență al direcției. Această direcție urmărește rambursarea la scadență a tuturor creditelor acordate de bancă și a dobînzelor aferente și face propuneri de măsuri pentru executarea garanțiilor în cazul creditelor nerambursate la scandență și a dobînzilor neachitate la termen.

Direcția carduri bancare – promovează și deruleză operațiuni de plăți către clienți prin carduri.

Comitetul de Credite – format din specialiști, directori și cadre de conducere ale băncii, analizează și aprobă, în cadrul competenței stabilite de Consiliul de Administrație, documentațiile de credite de valori importante depuse de clienții băncii.

2.2 Analiza principalilor lichiditati bancare pentru BC “Victoriabank” SA

în perioada anilor 2012-2014.

Lichiditatea reprezinta capacitatea bancii de a transforma mijloacele material sau creantele de care dispune in mijloace lichide de plata.

Principiul I prevede ca suma activelor Băncii cu termenul de rambursare mai mult de doi ani sa nu depășească suma resurselor ei financiare.

(1.15)

Principiul II prevede ca lichiditatea curenta, exprimată ca coeficient al activelor lichide la activele totale, sa nu fie mai mica decât 20%.

*100% ≥ 20% (1.16)

Tabelul 2.2

CALCULAREA LICHIDITĂȚII BANCARE ÎN CONFORMITATE CU LIMITELE IMPUSE DE BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama datelor din rapoartele anuale ale BC „Victoriabank”. SA pe anii 2012-2014. [online]. Disponibil http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

Concluzie: În baza calculelor efectuate observăm că, principiul I al lichidității bacare K1 ≤ 1, nu corespunde cu legislația în vigoare. Însă principiul II al lichidității bancare corespunde. Referitor la principiul I, observăm o descreștere în anul 2014, fată de anii precedenți 2012-2013, de la 4.10 la 3.11. Această descreștere se datorează activelor pe teremen lung cu 85.335. Bahnca trebuie să fie mai perseverentă,deoarece a depășit limita legislativă.

Principiul II al lichidității K2 ≥ 20%, în anul 2014 a înregistrat o creștere cu 6.37 puncte procentuale față de anul 2013.Această majorare are loc prin creștereea activelor lichide cu 1.171.235 lei. Iar față de anul 2012 s-a diminuat cu 2.05 puncte procentuale.

2.3. Stabilirea principalilor indicatori de apreciere a lichidității bancare a B.C “Victoriabank” SA pentru perioada anilor 2012-2014

– Poziția monetară

(1.17)

Tabelul 2.2

CALCULUL POZIȚEI MONETARE LA B.C “VICTORIABANK” S.A

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama rapoartelor anuale ale BC “Victoriabank” S.A pe anii 2012-2014 [online]. Disponibil <http://www.victoriabank.md/ro/dariseama/

În baza tabelului de mai susu am elaborat figura.2.2 ce exprima „ Evolutia pieței pieței monetare a B.C „Victoriabank”S.A în perioada anilor 2012-2014”.

Sursa: Elaborat de autor in baza tabelului 2.2. [online]. Disponibil http://www.victoriabank.md/ro/dariseama/.

Figura.2.1 Evoluția poziției monetare la BC „Victoriabank” S.A. în perioada anilor 2012-2014.

Concluzie:La nivelul băncii analzate, poziția monetară înregistrează o creștere considerabilă în anul 2014, apoi o descreștere in anii 2012+2012,ceea ce provoacă o poziție de lichiditate importantă pentru bancă, ceea ce nu putem spune în cazul doi, însă majorarea poziției din primul cau duce la la diminuarea rentabilității băncii respective.

Coeficientul fondurilor imobilizate

(1.18)

Tabelul 2.3

CALCULUL FONDURILOR IMOBILIZATE LA B.C “Victoriabank” SA

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama datelor din rapoartele anuale ale BC “Victoriabank” S.A. pe anii 2012-2014 [online]. Disponibil http://www.victoriabank.md/ro/dariseama/.

Pentru o vizualizare mai clară a evoluției coeficientului fondurilor imobilizate la BC “Victoriabank” SA, pe parcursul anilor 2012-2014 am elaborat figura.2.2.

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 2.2. [online]. Diponibil <http://www.victoriabank.md/ro/dariseama/>.

Figura.2.2.Evoluția coeficientului fondurilor imobilizate la BC „Victoriabank” S.A. pe parcursul anilor 2012-2014.

Concluzie: Analiza în dinamică a fondurilor imobilizate arată că în anul 2012, înregistrează o valoare mai mare fată de anul 2013 cu 1.7 puncte procentuale,astfel aceasta perioadă determină o creștere a profitabilității și o diminuare a lichidității. Însă, comparativ cu anii precedenti în anul 2014,observam o diminuare considerabilă a coeficientul fondurilor imobilizate,determinînd o creștere a lichidității și o diminuare a profitabilității.

2.4 Determinarea indicatorilor din pasivul bilanțier cu incidența asupra lichidității bancare a BC ,,Victoriabank” S.A. pentru perioada anilor 2012-2014

– Ponderea depozitelor de bază

(1.19)

*100% (1.20)

Tabelul 2.4

CALCULUL INDICATORULUI “PDb” PENTRU B.C “VICTORIABANK” S.A

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama datelor din bilanțurile contabile ale B.C „VictoriaBank” S.A pe anii 2012-2014. [online]. Disponibil: http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

În baza tabelului de mai sus am elaborat figura.2.3 ce reflectă „ Evoluția indicatorului „PDb” la B.C „ VictoriaBank” S.A pentru perioada anilor 2012-2014.

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 2.3. [online]. Disponibil: http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/..

Figura.2.3. Ponderea depozitelor de bază la B.C „VictoriaBank” S.A pe parcursul anilor 2012-2014.

Concluzie: La nivelul băncii analizate observăn ca pe parcurul anilor 2012-2013 ponderea depozitelor de bază înregistrează o creștere, iar asta e bine pentru lichiditatea băncii, pentru ca scade nivelul minim necesar al băncii în lichidități. Iar în anul 2014,observăm o scadere considerabilă a depozitelor, ceea ce scade nivelul lichidității.

Componența depozitelor * 100% (1.21)

Tabelul 2.5

CALCULUI COPONENȚEI DEPOZITELOR LA B.C „ VICTORIABANK” S.A

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama datelor din bilanțurile contabile ale B.C „VictoriaBank” S.A pe anii 2012-2014. [online]. Disponibil. http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

În urma calculelor efectuate am elaborat figura.2.4 ce reflectă „ Componența depozitelor “ la B.C „ VictoriaBank” S.A pentru perioada anilor 2012-2014.

Sursa: Elaborat de auotr în baza tabelului 2.5. [online]. Disponibil. http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

Figura.2.4. Conponența depozitelor la B.C „VictoriaBank” S.A pe parcursul anilor 2012-2014.

Concluzie: În urma analizei efectuate putem observa că depozitele la termen au o pondere mai mare decît depozitele curente. Cu cît depozitele la teremen sunt mai mari, cu atît este mai bine pentru poziția lichidității bancare. În dinamică observăm că componența depozitelor în anul 2014, înregistrează o valoare mai mare, comparativ cu ceilalți doi ani.

Poziția investițiilor (investițiile sensibile la rata dobînzii)

(1.22)

Tabelul 2.6

CALCULUL INDICATORULUI „GAP” PENTRU B.C „VICTORIABANK” S.A

Sursa: Elaborat de autor în baza calculelor efectuate pe seama datelor din bilanțurile contabile ale B.C „VictoriaBank” S.A pe anii 2012-2014. [online]. Disponibil. http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

În urma calculelor efectuate am elaborat figura.2.5 ce reflectă „Poziția investițiilor “ la B.C „ VictoriaBank” S.A pentru perioada anilor 2012-2014.

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 2.6. [online]. Disponibil. http://www.victoriabank.md/ro/rap_anuale/.

Figura.2.5. Poziția investițiilor la B.C „VictoriaBank” S.A pe parcursul anilor 2012-2014.

Concluzie: În urma analizei efectuate putem observa că indicatorul GAP in anul 2014 inregistreaza o crestere , ceea ce presupune ca banca are acoperiri de lichiditati.GAP-ul in cazul bancii analizate depaseste unitate sa cu unu, deci situatia este favorabila.

Rezumat