FUNDAMENTAREA TEORETICO-BIBLIOGRAFICĂ A TEMATICII [304340]

Proiect de regenerare a [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat] 1 Decembrie 1918, Nr. 3

[anonimizat] A TEMATICII

1.1 Enuntarea teoriilor utilizate in demersul cercetarii si indicarea surselor bibliografice

1.2 Indicarea resurselor documentare (acte, normative, monografii, planimetrii, fotografii, alte medii, “izvoare”)

1.3 Exemple de buna practica menite a sustine modalitatile de interventie si indicarea bibliografiei (carti, reviste, site-uri, etc.)

PARAMETRII SUBIECTULUI

2.1.Date fizice:

2.1.1 Accesibilitate la obiect/sit

2.1.2 Existenta releveului

2.1.3 Valenta din punct de vedere al instantei istorice

2.1.4 Valenta din punct de vedere al instantei estetice

2.1.5 Starea de conservare a obiectului/sitului si conformarea acestuia la cerintele de calitate

2.1.6 Pozitia obiectului/sitului in contextul urban sau teritorial

2.1.7 Rolul obiectului/sitului in contextul urban sau teritorial (functional, reprezentational, configurational, ambiental)

2.2. [anonimizat]

2.2.1 Intentii/proiecte ale autoritatii locale care pot afecta obiectivul si felul in care propunerea se incadreaza sau se va adapta la acestea

2.3. Date juridice (proprietate)

2.4. Date de la actorii implicati

2.4.1 Identificarea beneficiarilor directi si indirecti ai interventiei

2.4.2 Identificarea potentialilor finantatori

2.4.3 Identificarea gradului de implicare a comunitatii locale si valorii obiectivului in constiinta acestora

2.4.4 Stabilirea tipului (tipurilor) de lectura caruia i se va supune existentul in functie de motivatiile diferite ale interventiei

ENUNȚAREA IDEII ȘI A OBIECTIVELOR

3.1 Ideea principala

3.2 Identificarea si esalonarea obiectivelor

CONCLUZII ALE STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

4.1 Evaluarea si formularea finala a obiectivelor, a etapelor si prioritatilor in relatiile sale cu specificitatea subiectului

5. [anonimizat]

5.1 Definirea proiectului ca metodologie practica si ca instrument critic (teorie, comentariu).

5.2 Construirea unei strategii de interventie coerente

5.3 [anonimizat], resursele si tehnologiile considerate potrivite

5.4 Categorii de intreventie propuse cu planificarea si etapizarea a acestora

5.4 [anonimizat], social/comunitar.

[anonimizat]. Arhitectura exprimă și ilustrează întotdeauna potențialul social și cultural al unei epoci.

[anonimizat] o dată Teatrul de Vară Satu Mare.Alcătuit dintr-o scenă de dimensiuni considerabile, a [anonimizat], care deține în proporție de 80% cvartalul pe care acesta era realizat. Se dorea realizarea unei construcții ce prevedea un centru multifuncțional cu birouri și spații comerciale. Din acest motiv Casa de Cultura G.M. Zamfirescu a [anonimizat] avea sediul.

“ Retrocedarea Teatrului de Vară din municipiul Satu Mare a avut loc în vara anului 2007, când Episcopia Romano-Catolică devenea cel mai mare magnat imobiliar din zonă, ca efect al retrocedărilor pe bandă rulantă, deșii Teatrul de Vară era funcțional și găzduia an de an festivaluri celebre precum Samfest Rock și Samfest Jazz primăria a fost nevoită a retroceda Teatrul către Episcopie, aceasta forțând eliberarea terenului și demolându-l în câteva zile.” (publicație locală pe site-ul transilvania reporter.ro) [1]

Noii proprietari anunțau la acea vreme că pe proprietatea de 4700mp urma să se construiască un complex multifuncțional. S-a realizat un proiect care prevedea amenajarea unei săli festive, care urma să adăpostească diferite concerte corale, însă din lispa unui interes din partea acesteia proiectul nu sa mai finalizat.

În urma retorcedării terenului și a clădirii, casa de cultură G.M. Zamfirescu a fost nevoită să îsi mute sediul de-a lungul anilor și să se descurce în lipsa unui spațiu destinat organizărilor de evenimente culturale. Adeseori a fost nevoită să apeleze la ”mila” Consiliului Județean sau a altor proprietari de săli de evenimente, pentru a-și putea desfășura activitățile. „De nouă ani nu mai dispunem de un spațiu corespunzător pentru evenimentele noastre, la care participă anual mii de sătmăreni. Evenimentele le organizăm la Aeroclub sau în sala de concerte a Filarmonicii, unde putem“, spune Gheorghe Molnar, directorul Casei de Cultură. “Teatrul de vară a intrat în proprietatea statului în anul 1950, iar până în anii 1990, când a început procedura de retrocedare către Episcopia Romano-Catolică, spațiul era al municipalității, dat în custodia Centrului „G.M. Zamfirescu“. Chiar și după retrocedare, el a fost folosit în continuare de municipalitate până în anul 2007, când Episcopia a preluat terenul pentru a construi complexul.” [1]

În urma celor menționate mai sus și anume lipsa unor investitori atât pentru clădire cât și pentru terenul aferent ei, nevoia și lipsa unui spațiu de dezvoltare a evenimentelor culturale în orașul Satu Mare, atașamentul Casei de Cultură de acest loc, precum și importanța locului în memoriile comunității, pot contura un proiect care sa aducă statisfacție ambelor parți. De aceea un parteneriat public – privat facilitează dezvoltarea acetui proiect, cele private prin interese financiare, iar cele publice socio-culturale.

Cuvinte cheie: restaurare, revitalizare, regenerare, implicare, conștientizare, teatru de vară, casa de cultură, evenimente culturale;

FUNDAMENTAREA TEORETICO-BIBLIOGRAFICĂ A TEMATICII

1.1 Enuntarea teoriilor utilizate in demersul cercetarii si indicarea surselor bibliografice

Principala teorie care stă la baza demersului cercetării o constituie regenerearea urbană prin cultură. În primul rând apare întrebarea ce este cultura? Pentru Raymond Williams (apud Johnson 2009,pp.3-120), ea este prezentată prin prisma a trei definiții si anume: cultura ca process general al dezvoltării intelectuale, spirituale și estetice, cultura ca mod de viață al unui popor și cultura prin practicile și lucrările marilor artiști cunoscuți. Michael Ian Borer (2006, pp.173-197) definește cultura ca mod de viață. Astfel, există o legătură importantă între modul de viață și spațiul în care spațiul în care oamenii își practică cultura. Prin urmare Thomas Gieryn (apaud Borer 2006, pp. 173-197) prezintă trei cerințe sau trăsături pe care ar trebuii sa le îndeplinească acest spațiu și anume: să aibă o localizare geografică unică, să aibă înțeles și valoare și să prezinte o formă natural sau artificială.[3]

O a doua teorie o constituie așa numitul “Oraș creativ” și “Industriile creative”. Concepte preluate din scrieri din zona managementului cultural ale teoreticienilor din vest, au influențat foarte mult toate noile practici vestice și americane referitoare la oraș, fiind de fapt o încercare de a adapta formele dezvoltării urbane la un nou context, la un nou conținut social și economic. În ce constă și la ce se referă industriile creative? “Atunci când vorbim de ceva realizat prin talent și aptitudini personale, creativitate individuală, și acel ceva are un potențial să dezvolte valori fizice, morale, sociale, să creeze job-uri și explorare a proprietății intelectuale avem de-a face cu industriile creative” ( revista zeppelin articol revistă 52 – Noul optimism )[3]

Arta, public și orașul constituie o altă teorie care aduce în prim plan spațiul public. Louis Mumford (apaud Shaftoe, p. 20), scopul spațiilor publice dintr-un oraș este de a încuraja într-un număr considerabil de mare, întâlnirile, provocările și întrevederile dintre grupuri și persoane diferite, funcționând asemenea unei “scene” unde pot fii interpretate drame ale vieții sociale, cu actori care pe rând devin însuși spectator. Pentru Henry Shaftoe (2008, pp. 1-32) spațiile publice sunt direct realaționate cu gradul de civilizație a comunității.[3]

Scenografia cel mai important element în cadrul unui teatru, necesită cunoștințe din domenii foarte variate, fiind o artă complexă, sincretică pentru că utilizează mijloace de limbaj provenite din mai multe genuri artistice. Astfel scopul scenografiei este de a susține vizual un spectacol sau performance echivalentul în limba engleză, un eveniment sau happening. În fiecare din cazurile mai sus menționate avem nevoie de actori, artiști și un public. Mai exact de eroi principali și secundari sau simplii privitori. „ Prin caracterul său potențial dinamic, scenografia depășește regimul static al artelor plastice, situându-se azi în cel mai larg, al artelor vizuale, care implică mișcare reală și nu doar sugerată, în spațiu și timp reale.” ( scenografia note de curs ) „Scenografia este sinteza articulată (fără sudură) de spațiu, text, cercetare, actori, regizori și spectatori care contribuie la o creație originală.” (Pamela Howard, What is Scenography?)[4]

Performance ca termen tradus în limba română ca spectacol aparține noilor genuri artistice, mai mult sau mai puțin avangardiste denumite action-art sau acționismul artistic în limba română, care implică o mișcare reală, nu una sugerată. Aparține genului sincretic, datorită faptului că întâlnim simultan lumină,sunet,mișcare reală, text vorbit sau scris. Diferența între cele două termene constă în faptul că scenografia reprezintă „ perspectiva artistică ce tratează compoziția vizuală, spațială și experiențială a unui spectacol, termenul experiențial derivând din experiența practică, empirică, experiment.” ( scenografia notă de curs )

„Niciodată o scenă n-aajuns să fie prea largă, prea inaltă sau prea adancă. Asta inseamnă că scena trebuie făcută cat mai mare cu putință.” (Victor Ion Popa, Mic indreptar de teatru, colecția „Masca”, Editura Eminescu, București, 1977, p.143).[4]

Scena demontabilă reprezintă o variantă economică, care permite utilizarea atât în interior cât și în exterior, în funcție de materialele din care este realizată cât și de tipul de finisaj al acestora. Astfel pentru ca o scenă să fie demontabilă necesită respectarea unor condiții și anume: să conțină toate elementele necesare unei bune folosințe, să fie solidă și durabilă având în vedere faptul că prin montarea și demontarea acesteia crește gradul de uzură, să fie ușor de demontat, dimensiunile acesteia demontată fiind să fie cât mai reduse fapt care facilitează atât transportul cât și depozitarea ei și să poată fii așezată oriunde. Unul din cele mai importante facilități a unei scene demontabile o constituie modularitatea scenei, care permite o bună adaptare în funcție de dimensiunea spațiului în care este amplasată prin adăugarea respective scoaterea de module. În acest fel se pot realiza mai multe variante de organizare, oferind o flexibilitate considerabilă.[4]

Teatrul în aer liber nu simbolizează doar scoaterea în exteror a funcțiunilor bine stabilite a unui teatru, există anumite regului în urma cărora se realizează modelarea acestuia. Poziția scenei și a spectatorilor, care trebuie să țină cont de poziția soarelui pe durata zilei și anume evitarea poziționării spectatorilor cu fața la soare. Varianta ideală este ca soarele să se afle în spatele spectatorilor, să lumineze scena. De asemenea scena să foe acoperită în așa fel încât nici cei de pe ea să nu fie orbiți de lumina soarelui, care funcționează asemenea unui reflector. Este recomandată protejarea și publicului de căldura soarelui de exemplu: „ când dorea să-și chinuie supușii, dictatorul roman poruncea să se deschidă velum-ul care proteja arena și gradenele, exact când soarele era mai puternic.” ( Scenografia note de curs ). În cazul în care spectacolul are loc noaptea, scena va fii cea luminată, publicul rămânând în umbră sau penumbră. În ceea ce privește decorul totul trebuie să fie real, spre deosebire de teatrul interior unde prin intermediul decorului se pot realiza anumite „înșelătorii” .[4]

În ceea ce privește decorurile, întâlnim mai multe elemente care ajută la elaborarea acestora.

Lemnăria definită prin tăbliile de cavaleți și scările, acestea fiind cele mai uzuale elemente ale unei scene.[4]

Practicabilele care reprezintă corpurile demontabile din lemn care au cel puțin o față podită cu scânduri, care este necesară în vederea ridicării unei anumite zone a scenei. Exte un sistem modular, bazat pe metru si subdiviziunile sale de ¼, ½ modulul de 1 și multiplul de 2 x 1, atât pe o directive lungime, lățime, înălțime cât și în suprafață. “Picioarele practicabilelor pe care se așează tăbliile (fața practicabilului) formează o cutie închegată de șipci bine legate între ele,dar care se pot strânge ca o armonică, prin balamale. Când se așează tăblia, el capătă rigiditatea și soliditatea necesare unui postament. Înălțimea mai mică de 50 cm este subdivizată la 16,66 cm – cca. 17 cm, deoarece aici intervin treptele, scocotite astfel: 6 trepte la 1 metru de înălțime. (sub 5o cm avem practicabile înalte de cca 17, respectiv 34 cm). Urcarea pe practicabile se face prin intermediul scărilor.” ( Scenografia note de curs ).[4]

Treptele au dimensiunle de 17cm contratreapta respective 33cm treapta, dimensiuni derivate din modulul de 1 metru și cca 50cm format din 3 trepte. De multe ori se realizează doar 2 trepte deoarece a treia este chiar practibabilul.[4]

Cavaleții sun realizați asemenea unor capre obișnuite peste care se pun tăblii de dimensiuni care pot ajunge la 4x1m. Cavaleții sunt mai puțini solizi în comparație cu practiabilele, durata de viață fiind mai scurtă ți necesită un timp mai îndelungat alocat montării. Din punct de vedere al înălțimii se respectă acelaș modular ca cel al practicabilelor. Picioarele clasice se fac din șipci de lemn cu secțiune dreptunghiulară de 4×5, 4×6 respectiv 5×6. În momentul de față toate elementele mai sus menționate sunt prefabricate realizate atât din lemn cât și din metal, unde lemnul ca suprafață de călcare poate fi lemn stratificat contemporan sau pote fi înlocuit cu alte materiale mai rezistente. Practicabilele și scările le întâlnim cu dublă funcționalitate și anume nu mai sunt folosite exclusiv pentru scenă ca elemente demontabile, ci și pentru formarea de gradene demontabile.[4]

Culisele sau panourile de scenă sun realizate în mod clasic din șipci de 4x5cm. Un panou simplu are o ramă laterală dreptunghiulară, unde lungimea bazei este cuprinsă între 25cm respectiv 2m, iar înălțimile diferă în funcție de cerințe. Ele trebuie să aibă neapărat pe partea nevizibilă două șipci suplimentare: una în partea de sus, diagonală, ca să formeze un triunghi nedeformabil și una longitudinală, la cca 60 cm de pământ pentru ca panoul să poată fi ușor manipulat, mutat sau ancorat, dar și ca să țină distanțate și fixe cele două șipci paralele verticale. Deseori, în funcție de înălțimea panoului, se mai dispune una orizontală suplimentară undeva la jumătatea înălțimii, tot pentru stabilitatea în plan a panoului, mai ales că pe structură se întinde pânza care va tensiona chenarul pe toate laturile. Când lățimea unui panou e mai mare de 2 m, el se va compune din mai multe panouri prinse între ele cu balamale.[4]

1.2 Indicarea resurselor documentare (acte, normative, monografii, planimetrii, fotografii, alte medii, “izvoare”)

Principalele resurse documentare sunt:

Direcția județeană de cultură și patrimoniu cultural Satu Mare – în ceea ce privește partea istorică a zonei precum și rolul obiectului în contextual urban;

Cărți poștale – pentru a surpinde contextual în care funcționa zona propusă precum și ambientul vremii;

Date transmise prin viu grai – datorită lipsei unor documente scrise sau fotografii care sa prezinte modul în care funcționa precum și admosfera fostul teatru de vară,

Primăria Satu Mare – planul general al orașului Satu Mare de unde rezultă amplasamentul teatrului.

S.C. ARHABITAT S.R.L. – privind date tehnice aspura clădirii precum releveul realizat în 2011 precum și expertiza tehnică realizată în 2015, ridicarea topografică.

1.3 Exemple de buna practica menite a sustine modalitatile de interventie si indicarea bibliografiei (carti, reviste, site-uri, etc.)

Palatul Guvernatorului din Lisabona restaurare realizată de prof. univ. dr. arh. Jorge CRUZ PINTO pe care am avut ocazia sa îl întâlnesc în cadrul unei prezentări unde a realatat și dezbătut modul în care a realizat reastaurarea palatului [5]

NAU Hotels & Resorts inaugura Palácio do Governador

Inovațiile si sustenabilitatea în arhitectura modernă [6]

http://constructii.for.me/2014/juli/inovatiile-si-sustenabilitatea-in-arhitectura-moderna.html

Eficiența economică și socială a invesițiilor [7]

https://www.uauim.ro/facultati/arhitectura/arhitectura/discipline-obligatorii/st-24/

PARAMETRII SUBIECTULUI

2.1.Date fizice:

2.1.1 Accesibilitate la obiect/sit

Există trei accese pe situl studiat. Două sunt pe lateralele clădirii, iar unul se realizează de pe strada Gheorghe Lazăr, acesta din urmă fiind fostul acces al teatrului de vară.

Întreaga zonă este inchisă din 2007, iar în momentul de față accesul este unul dificil, fiind posibil doar prin intermediul Episcopiei.

Fig.1 Accesele pe zona studiată Fig.2 Accesul Teatrului de vară (poză realizată de pe str. Gh. Lazăr)

2.1.2 Existenta releveului

Existența unui releveu realizat în 2011 de S.C. ARHabitat S.R.L., moment în care se dorea refuncționalizarea clădirii cu spații de birouri

Centralizator de suprafețe:

– S const. subsol = 180.00mp

– S const. parter = 365.00mp

– S const. etaj = 365.00mp

S total = 910.00mp

– S utila subsol = 118.20mp

– S utila parter = 235.00mp

– S utila etaj = 251.30mp

S utila total = 604.50mp

2.1.3 Valenta din punct de vedere al instantei istorice

Orașul actual s-a format prin unirea, în secolul al XVIII-lea, a doua localități: Sătmar și Mințiu. Sătmarul este amintit in Gesta Hungarorum, opera notarului anonim al regelui Bela al III-lea, drept castrum Zothmar. Anonymus relatează ocuparea cetății apărate de Menumorut de către maghiari și plaseaza aceste evenimente în secolul al X-lea. Existența unei cetăți de pământ în zonă este atestată încă dinaintea primului atac al mongolilor (1241-1242), însă lipsa informațiilor ulterioare invaziei ne îndeamnă să credem că fortificația nu a făcut față asediului. După tradiție, Mințiul a fost întemeiat în secolul al XI-lea, de coloniști germani aduși pe aceste meleaguri de regina Gisella, soția regelui Stefan I al Ungariei.[8]

Urmatoarele informații privind existența cetății Satu-Mare le avem din secolul al XVI-lea. In acele vremuri, pericolul turcesc devine mai stringent, fiind astfel necesară îmbunătățirea sistemului defensiv al întregii zone. Cetatea este atunci reconstruită după modelul italian. Cetatea a existat până în 1705, când, în timpul războiului de eliberare condus de Francisc Rakoczi II, acesta a ordonat distrugerea ei. Austriecii au continuat distrugerea fortificației, care a durat până la 1723. În 1786 mai erau vizibile doar șanțurile, iar astăzi numai urma unor străzi indica amplasamentul fostei cetăți. Pacea care a pus capăt luptelor războiului principelui Rakoczi, cunoscută în istorie drept Pacea de la Satu-Mare, a fost semnată în clădirea de pe locul actualului Muzeu de Artă (casa Vecsey) din centrul orașului, in 29 aprilie 1711.[8]

Pe latura estica a pieței Libertății, în vecinătatea palatului episcopal din str. 1 Decembrie 1918, se găsește cea mai importantă clădire a centrului orașului Satu-Mare: Catedrala romano-catolica. Pe amplasamentul catedralei, situată în proximitatea clădirii studiate, a existat o biserică parohială barocă, construită în perioada 1768-1798. Astfel clădirea studiată apare ca o construcție adiacentă bisericii, fiind construită în 1822. Reconstruirea și extinderea bisericii parohiale cât și a construcțiilor adiacente a devenit necesară în 1804, datorită înființării noii episcopii de Satu Mare. Prin urmare, acest imobil a fost construit deodată cu imobilul de pe aceași strada cu nr. 5 pentru a completa Palatul Episcopal cu o Casa Capitulară ( imobil de pe strada 1 Decembrie 1918 nr.3 ) și Locuința Canonicilor ( imobil de pe strada 1 Decembrie 1918 nr.5 ) [9]

Fig. 3 Carte poștală cu Str. 1 Decembrie 1918, Fig.4 Carte poștală Catedrala romano-catolica

în dreapta Palatul Episcopal

Fig.5 Aceste două imobile au fost clădite în locul a acestor case rurale ce se văd în cartea poștală

Începând cu anul 1950 pe terenul aferent clădirii apare teatrul de vară (fig.6), până în anii 1990, când a început procedura de retrocedare către Episcopia Romano-Catolică, spațiul era al municipalității, dat în custodia Centrului „G.M. Zamfirescu“, care avea sediul în cadrul clădirii.

Chiar și după retrocedare, el a fost folosit în continuare de municipalitate până în anul 2007, când Episcopia a preluat terenul, iar casa de cultură a fost nevoită să iși mute sediul. [9]

Fig.6 Plan cu poziționarea pe teren a teatrului de vară Fig.7 Poză orientativă ca dimensiune a scenei

2.1.4 Valenta din punct de vedere al instantei estetice

Imobilul cu subsol, parter și etaj se înalță pe un plan de formă dreptunghiulară. Peste subsol și parter se găsesc bolți și boltișoare pe profiluri metalice, iar deasupra nivelului etajului unu e găsește un planșeu de grinzi și scânduri de lemn.

Clădirea este în stil eclectic-clasicist cu o ritmare palladină. Fațada este ornamentată cu brâuri orizontale și la streașină cu o arhitravă decorativă iar ritmarea verticală este rezultată prin intermediul lezenelor (Fig.8). Fațada nord este ornamentată cu brâuri orizontale și la streașină cu o arhitravă decorativă, iar ritmarea verticală este rezolvată prin intermediul lezenelor. Fațada de nord este alcătuită din șase travei și este ritmată doar prin intermediul ferestrelor. Ferestrele au ancadramente simple și la partea superioară având ca și ornament o cheie de boltă. Acoperișul este de tip istoric cu 4 ape, în partea vestică și estică este străpuns de două mici ferestre de aerisire, iar pe partea sudică sunt două goluri de aerisire. [10]

În interior pe tavan găsim ornamente de structură. Subsolul clădirii este organizat în patru încăperi. Parterul clădirii este dominat de axa coridorului care comunică cu toate încăperile și cu casa scării de unde se face accesul la etaj.

În prezent clădirea este nefuncțională și are dimensiunea de 30.50m X 14.40m, iar regimul de înălțime S+P+E

Fig.8 Poze din 2012 cu tencuială

2.1.5 Starea de conservare a obiectului/sitului si conformarea acestuia la cerintele de calitate

Clădirea este realizată cu structură portantă din zidărie de cărămidă plină de 85 și 60 cm grosime pe exterior și de 75,65,60,45 respectiv 30cm grosime pe interior, fără sâmburi și centuri de beton armat. Sunt pereți de compartimentare (neportanți) de 15cm grosime. La subsol grosimea pereților portanți este de 100, 85 respectiv 80cm. [10]

Planșeul peste subsol este din arce și bolți de cărămidă, peste parter de asemenea planșeul este tot din bolți de cărămidă. Planșeul peste etaj este din grinzi (semibușteni) și scânduri de lemn, cu rezemare pe pereți portanți. Acoperișul este de tip șarpantă de lemn cu coardă și arbaletrieri, având o învelitoare din țiglă de tip solzi.[10]

Înălțimea pereșilor este de 3.50m la parter și de 3.80m la etaj. La subsol înălțimea liberă în interior este de 2.40m, cota pardoselii fiind la -2,80m.

Fundațiile sunt fundații continue din zidărie de cărămidă, cu liant de 100 și 85 cm lățime, la adâncime de -2.10m față de cota terenului natural, aceasta fiind la -0,60m.[10]

Din punct de vedere funcțional, clădirea este de tip locuință pentru preoți li are spații dispuse aproape simetric față de un perete central transversal central.

Construcția este într-o stare avansată de degradare, întâlnim tencuieli umflate și exfoliate, o serie de fisuri la pereții de zidărie de la parter și de la etaj pe zonele plane (nu la zonele de boltă), pardoseala subsolului este umezită, din studii geotehnice nivelul apelor subterane in Satu Mare prezintă variații sezoniere existând posibilitatea urcării la cota -4.00 față de cota terenului natural. [10]

1 Rezistența la stabilitate (A)

În cursul existenței clădirea a suferit acțiunile mai multor cutremure importante (1970, 1977, 1986, 1990). De asemenea în anul 1970, a avut loc o revărsare al râului Someș (fig.9)

Fig.9 Inundații 1970 Str. 1 Decembrie 1918

Astfel propunerea implică o verificare a rezistenței și stabilității clădirii, în momentul de față, starea de uzură avansată a fost generată atât de lipsa lucrărilor de întreținere și reparații cât și de vârsta înaintată care generează o uzură fizică însă nestructurală, în special a elementelor de finisaj (pardoseli, tâmplării de închidere etc.) [11]

2 Siguranța în exploatare (B)

Spațiul ce urmează a fii refuncționalizat permite adaptarea la cerințele de siguranță în exploatare.

3 Siguranța la foc (C)

Existența a două case de scară care prezintă două căi de evacuare spre exterior, ambele cu ieșire în curte. Acestea sunt dimensionate corespunzător 1,66m. De asemenea parcela prezintă două căi de acces, fapt care facilitează accesul autospecialelor de intervenție.

4 Igiena și sănătatea oamenilor (D)

În ceea ce privește siguranța și sănătatea oamenilor, în momentul de față clădirii îi lipsesc tamplăriile în proporție de 80%, de asemenea în imobil cat și în curtea acestuia poate fi facilitat accesul persoanelor cu dezabilități.

5 Izolația termică, hidrofugă și economie de energie (E)

În momentul de față clădirea nu raspunde la nici una din cerințe.Intervențiile propuse vor respecta cerințele legate de izolația termică, hidrofugă respectiv a econimiei de energie fără a afecta aspectul clădirii.

6 Protecția împotriva zgomotului (F)

Pentru a proteja împotriva zgomotelor termoizolarea podului și fonoizolarea elementelor de închidere verticală vor respecta cerințele pentru asigurarea de confort în cadrul clădirii.

Se va lua în considerarea la momentul amplasării scenei destinate teatrului de vară, existența locuințelor colective pe partea estică.

2.1.6 Pozitia obiectului/sitului in contextul urban sau teritorial

Fig.10Hartă cu funcțiuni

Construcția este amplasată pe str. 1 Decembrie 1918 nr.1 și 3 în intravilanul municipiului Satu Mare, Județul Satu Mare, regiunea Nord-Vest. Este vorba de două clădiri simetrice alipite care funcționau independent.

Clădirea a fost edificată în 1822 deodată cu imobilul de pe strada 1 Decembrie cu nr.5 și a funcționat ca locuințe pentru preoți, în locul a două case de tip rural care deserveau aceași funcțiune. În prezent imobilul propus este nefuncțional.

Edificiul propus se află în zona centrală a orașului (Fig.11), cu front la str. 1 Decembrie 1918, vis-a-vis de Palatul Episcopal Romano-Catolic

Situat la altitudinea de 126m față de Marea Neargă, orașul este așezat pe o terasă construită din lunca aferentă Someșului inferior. Fiind un oraș de graniță, situat la întâlnirea a 3 granițe, are deschideri prin căi de comunicare cu Ungaria și Ucraina. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinstre Oradea, trecând spre Baia Mare și Sighet, precum și de cea dinstre Zalău. O altă poartă de intrare și ieșire nu numai internă, dar și internațională, este cea creată de liniile aeriene. [8]

Datorită poziției sale georgrafice, ca oraș de graniță, orașul Satu Mare se prezintă ca un important centru economic și social – cultral, ce a prezentat de-a lungul timpului o evoluție mereu așcendentă, fiind atractiv pentru valorile culturale și adesea inedite în ansamblul atracțiilor turistice din țara noastră.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul orașului este amplasat pe lunca Someșului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona orașului și mai întinsă în amonte și aval de acesta.

Configurația terenului este plană, stabila, lipsită de alunecari și tasări pronunțate/diferențiate sau alte accidente geologice defavorabile construcțiilor. Imobilul propus este amplasat în zona centrului vechi.

Fig.11 Limita centrului vechi al orașului Satu Mare Fig.12 Poziția sitului în țesutul urban

2.1.7 Rolul obiectului/sitului in contextul urban sau teritorial (functional, reprezentational, configurational, ambiental)

Zona studiată se află în proximitatea parcului central, situată în centrul vechi al orașului Satu Mare, într-un țesut istoric. Reprezintă o suprafață considerabilă, în zona centrală ca fiind neexploatată până în momentul de față. Este poziționată în spatele catedralei romano-catolice, în centrul cvartalului predominante fiind construcții înșiruite cuplate cu ambele laturi la calcan, amplasate pe aliniament (Fig.12). Cvartalul fiind deținut în proporție de 70% de episcopia romano-catolică (Fig.16).

Clădirea studiată, aferentă terenului mai sus menționat, este poziționată pe latura nordică a cvartalului, de tip izolată amplasată de asemenea pe aliniament.

Din punct de vedere al poziționării în relație cu configurația stradală, este cap de perspectiva al străzii Gheorghe Doja (Fig.13), fiind o diminantă orizontală.

Importanța acesteia în sit nu este unul major, ea fiind o construcție adiacentă catedralei, asemenea clădirilor din vestul cvartalului, a căror proprietar este de tot episcopia.

Fig.13 Cap de perspectiva str. Gheorghe Doja

2.2. Date legislativ-administrative

Imobilul este situat în zonă istorică protejată, într-un țesut istoric, fiind clasat în categoria C, având clasa de importanță III.

Din punct de vedere al indicilor urbanistici privind ( POT/CUT, regim de înălțime ) existenți, maximi admiși și propuși avem următoarele:

Suprafața terenului afferent clădirii (Fig.14) este de 6.757mp, acesta fiind in categoria curți construcții, este intravilan.

P.O.T. maxim = 65.00%

C.U.T. =3

S = 7155.00 construcție + teren [9]

Fig.14 Ridicarea topografică a terenului studiat

2.2.1 Intentii/proiecte ale autoritatii locale care pot afecta obiectivul si felul in care propunerea se incadreaza sau se va adapta la acestea

Conform planșei “situația existentă privind disfuncționalitățile” din cadrul Municipiului Satu Mare (fig.15) extrasă din P.U.G. zona studiată necesită masuri de regenerare

Fig.15 Situația extrasă, img. estrasă din P.U.G. Satu Mare Fig.16 Hartă Reglementări extrasă din P.U.G. Satu Mare

În planul urbanistic general al Municipiului Satu Mare, conform planșei de “ reglementări urbanistice ” (fig.16), în zona propusă a se realiza teatrul de vară este prevăzută o parcare care sa deservească centrul orașului. Prin urmare propunerea se va adapta la această necesitate. [12]

Conform unei conferințe de presă din 2014, primarul municipiului Satu Mare de atunci Dorel Coica a anunțat că în urma tratativelor cu reprezentanții Episcopiei Romano-Catolice a fost avansată ideea amenajării unei parcări pe terenul pe care se afla cândva de Teatrul de Vară, idee pe care reprezentanții episcopiei au agreato cu mențiunea expresă “că oricine ar iniția lucrările de amenajare, parcarea va fi una temporară, pe o durată de cel mult trei ani. Reprezentanții episcopiei afirmă că la stabilirea acestei condiții s-a ținut cont de faptul că dacă un investitor își va manifesta intenția de-a construe pe terenul în cauză, parcarea va dispărea”.(sursa ziare.ro) [13]

2.3. Date juridice (proprietate)

Imobilul se află în proprietatea Episcopiei Romano- Catolice, precum și terenul aferent ei. În fig.17 putem observa gradul de ocupare a episcopiei din punct de vedere al proprietății în cvartalul studiat, aceasta deținând atât terenul cât și construcțiile din arealul marcat.

Fig.17 Proprietatea Episcopiei romano-catolice

Privind intențiile proprietarului legate de obiectiv, se dorește refuncționalizarea clădirii cu scopul obținerii unui profit pe termen lung, precum și valorificarea terenului afferent ei.

Potența proprietarului din punct de vedere financiar este una greu de precizat, în primul rând fiind vorba de biserica catolică, iar în al doi-lea rând din cauza lipsei unei informații publice cu privire la suma disponibilă a se aloca în ideea în care este dificilă o conversație directă cu Hankovsky Ferenc reprezentantul episcopiei.

Din punct de vedere al adeziunii proprietarului la tema propusă și disponibilitatea acestuia de a se implica în proiect, precum am menționat mai sus,o discuție directă cu reprezentantul Episcopiei Romano-Catolice și anume Ferenc Hankovsky este una dificilă. Însă tema propusă este realizată în așa fel încât să satisfacă atât cenrințele proprietarului cât și nevoile comunității.

2.4. Date de la actorii implicati

2.4.1 Identificarea beneficiarilor directi si indirecti ai interventiei

Din punct de vedere financiar, beneficiarul direct al proiectului este Episcopia Romano-Catolică, proprietară al imobilului cât și al terenului aferent ei, iar indirect, Primăria Satu Mare, căreia ii vor fii date spre folosință, iar implicit în urma revitalizării zonei și reintegrării acesteia în mediul urban beneficiari vor fi și locuitorii orașului.

2.4.2 Identificarea potentialilor finantatori

Parteneriat public-privat, realizat între Episcopia Romano-Catolică și Primăria Satu Mare. Însă există mai multe posibilități din punct de vedere al celor implicați, al modului de finanțare, printr-o posibilă etapizare fapt care poate duce la intervenții adiacente finanțate integral de Episcopia Romano – Catolică. Acestă etapizare atât financiară cât si gradul de implicare al părților va fii dezbătut ăn cadrul capitoluli 5.

2.4.3 Identificarea gradului de implicare a comunitatii locale si valorii obiectivului in constiinta acestora

Gradul de implicare a comunității locale și valoarea sitului în conștiința acetora este unul foarte mare. Numeroasele piese jucate ale Teatrului de Nord de-a lungul aniilor, precum și orchestra filarmonicii Dinu Lipatti, Cenaclul Flacăra, renumitele formații românești ai vremii au animat acest spațiu, lăsând în urma lor amintiri vii în sufletele oamenilor. Datorită faptului că spațiul a fost închis comunității din 2007, reprezentând o perioadă de 9 ani, generația care a beneficiat de acest spațiu în trecut nu este una învârstă.

Prin urmare, această locație poate fii caracterizată prin: bucurie, tristețe, decizii, urlete, despărțiri, împăcări, dragoste, ură, etc. emoții care definesc caracterul locului precum și importanța acestuia în amintirile comunității.

2.4.4 Stabilirea tipului (tipurilor) de lectura caruia i se va supune existentul in functie de motivatiile diferite ale interventiei

Tipul de lectură este unul mixt, de natură mai puțin istorică, accentual punându-se pe valențe inovative, economice precum și a importanței teatrului într-o societate.

ENUNȚAREA IDEII ȘI A OBIECTIVELOR

3.1 Ideea principala

Proiectul își propune regenerarea, restaurarea cât și resuscitarea zonei, care a stat închisă publicului mai bine de 10 de ani.

Refacerea a ceea ce a însemnat o dată Teatru de Vară Satu Mare, precum și redarea indentității clădirii ca sediu al casei de cultură, ar însemna redobândirea unui loc pierdut al comunității. Astfel se dorește o reinterpretare printr-o manieră modernă a teatrului, precum și animarea platfomeri cu diferite pavilioane provizorii care să permită o flexibilitate în adaptarea acestora la nevoile comunității, anotimpuri, evenimente etc. Din punct de vedere al edificiului, se deroște restaurarea acestuia, aducerea la standardele actuale atat din punct de vedere structural cât și al confortului interior. În ceea ce privește strategia de dezvoltare a primăriei se dorește realizarea unei parcări pe platforma fostului teatru. Se va ține cont de acest lucru, aceasta fiind amplasată subteran, lăsând spațiul suprateran pentru dezvoltarea teatrului și a pavilioanelor provizorii.

Ca și concluzie se dorește realizarea unei strategii de animare și funcționalizare a arealului propus pe toată durata anului, atingând toate cerințele impuse.

3.2 Identificarea si esalonarea obiectivelor

Unul din obiectivele care fac plauzibilă această propunere este readucerea culturii și

tradițiilor în viața cetățenilor, precum și conștientizarea populației asupra rolului major pe

care îl are teatrul în cadrul unei societăți.

Ca prim obiectiv este răspunsul la nevoile comuității de a putea desfășura diferitele activități socio-culturale, în momentul de față lipsa unui spațiu îngreunează desfășurarea acestora. De asemenea integrarea cvartalului studiat ca o zona adiacentă parcului central. Exploatoarea faptului că episcopia deține clădirile perimetrale pe cele două laturi ale cvartalului și anume partea nordică respective vestică, fiind posibilă astfel o traversare și realizarea unui centru interconectat. [14]

Perimetral parcului central, există două laturi care dețin funcțiuni de tip terase, cafenele, etc. și anume pe latura sudică și nordică, care este predominantă, denumintă și corso, cu un centru important în interiorul cvartalului și anume Turnul Pompierilor. Prin urmare unul dintre obiective este definirea părții estice a parcului și anume exploatarea și refuncționalizarea clădirilor din continuarea catedralei, în special zonele parter.

Un alt obiectiv îl constituie amenajarea parcării, ca o nevoie la nivel de centru al orașului, această intervenție venind în sprijinul aglomerației existente în momentul de față.

Restaurarea clădirii, precum și refuncționalizarea acesteia oferind astfel spațiul necesar diferitelor entități cu caracter socio cultural din oraș precum uniunea artiștilor plastici, asociația literară Poesis care are ca scop promovarea cărții de poezie și a poetului în societate, asociația de teatru pentru tineret Arttis care organizează spectacole, festivaluri în sprijinirea tinerilor defavorizați social.

Realizarea platformei pentru a putea găzduii marile evenimente ale orașului precum:

– Festivalul multicultural internațional “ Fără Bariere ” – festival internațional de teatru, organizat de cele două secții a Teatrului de Nord și finanțat de Consiliul Local și Consiliul Județean, reprezentând cel mai important festival cultural sătmărean

– Oktoberfest festivalul de bere al șvabilor sătmăreni, organizat de Asociația Economică Germano-Română cu sprijinul Primăriei Satu Mare, în program fiind incluse anual diferite evenimente cultural

– SamJAZZ festival de jazz finanțat de conducerea locală

– SamROCK festival de muzică rock, metal și punk,finanțat de conducerea locală

– Zilele Culturale Sătmărene eveniment cultural de muzică pop, rock și jazz, organizat de Primăria Satu Mare

– Zilele Maghiare Partium festival cultural și de gastronomie a maghiarilor organizat de UDMR Satu Mare cu sprijinul conducerii locale

– Zilele Muzicale Sătmărene festival internațional de muzică simfonică, găzduită de Filarmonica Dinu Lipatti cu sprijinul conducerii locale. [15]

CONCLUZII ALE STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

4.1 Evaluarea si formularea finala a obiectivelor, a etapelor si prioritatilor in relatiile sale cu specificitatea subiectului

Ca prim obiectiv, se dorește redeschiderea zonei și crearea condiților necesare pentru găzduirea diferitelor activități socio-culturale. Această intervenție are ca scop redarea identității locului, precum și reintegrarea acestuia în circuitul orașului. Obiectivul devenind realizabil prin refacerea teatrului de vară precum prin mobilarea platformei cu pavilioane provizorii, ușor adaptabile ca timp, eveniment și spațiu.

O dată funcțional întreg arealul necesită o bună administrare atât a evenimentelor, organizării acestora, cât și a modelării spațiului, care nu se dorește a fii unul static ci unul dinamic, într-o continuă metamorfoză în funcție de eveniment, amploare cât și anotimp. Astfel al doilea obiectiv il constituie restaurarea construcției propuse și redarea acesteia casei de cultură.

Al treilea obiectiv este readaptarea clădirii pentru activități pe care le poate găzduii precum: spații destinate asociației literară Poseis, teatrului pentru tineret Arttis, a cluburilor de dans care nu dispun de săli de repetiție, teatrului interactiv desfășurat în interior etc. Readaptarea clădirii la nevoile actuale sa se realizeze fără intervenții majore.

Pornind de la configurația proprietății pe cvartalul propus și anume clădirile cât și suprafața care se află pe domeniul episcopiei se vizează posibilitatea dezvoltarii laturii estice a parcului, prin refunctionalizarea zonelor de parter ale clădirilor de pe frontul principal al catedralei, cu o pisibilă extindere spre interiorul parcelei cu terase, care să deservească intervenția propusă.

Un ultim obiectiv este realizarea parcării subterane, ca raspuns al nevoii orașului, care să vină în sprijinul zonei centrale, spatiile de parcare fiind insuficiente în raport cu necesitatea comunitatii.

4.2 Identificarea resurselor necesare si a celor disponibile pentru materializarea ideii

Construcția este într-o stare avansată de degradare care a fost perceptibilă în special dupa desfacerea tencuielilor avariate. Astfel se pot observa urmatoarele: tencuieli umflate și exfoliate, o serie de fisuri la pereții de zidărie de la parter și etaj pe zonele plane, nu la zonele de boltă, grinzile de lemn care susțin balcoanele peste parter erau foarte putrezite, prezentând un risc major de accidente, în momentul de față ele au fost îndepărtate, iar pardoseala de subsol este umezită. Starea de uzură avansată a fost generată atât de lipsa lucrărilor de întreținere și reparații cât și de vârsta înaintată care generează o uzură fizică în special a elementelor de finisaj precum tâmplării de închidere, pardoseli etc.

Adâncimea de îngheț este la 90cm, fundația este de tip continuă de piatră și zidărie, planșeele sunt de tip bolți cilindrice sau boltă boemă pe 2 direcții, iar planșeul peste primul etaj este din lemn. Acoperișul este de tip șarpantă de lemn, având învelitoarea din țiglă ceramică.

Învelitoarea din țiglă ceramică are o vârstă recentă în consecință se va încerca protejarea ei. Șarpanta din lemn nu a putut fii verificată întrucât accesul în pod este inaccesibil datorită lipsei scărilor, astfel la momentul inceperii lucrărilor se va fii nevoie amenajarea unei scări care va permite evaluarea șarpantei. Din punct de vedere vizual acoperișul este plan, fără indicii ale depășirii de capacitate portantă.

Din punct de vedere al terenului aferent clădirii, loc în care se va realiza teatru de vară cât șii pavilioanele provizorii, în momentul de față este plin de bălării. Este parțial acoperit cu beton, locul în care se afla vechiul teatru de vară, mai exact o fâșie care pornește de la accesul din est a parcelei și continuă până în extremitatea vestică.

5. CONFIGURAREA TEMEI-PROGRAM

5.1 Definirea proiectului ca metodologie practica si ca instrument critic (teorie, comentariu).

“În domeniul activității de conservare repsectiv restaurare scopul intervențiilor este de a conserva patrimonul atât cultural cât și istoric care poate fii de tip mobil sau imobil” ( Principii de conservare, pictor restaurator expert, Arh. Claudiu L. Moldoveanu ) [16] . Obiectele care au o încărcătură fie artistică, fie istorică, semnificativă de exemplu icoane, mobilier, obiecte de folosință etc. reprezintă patrimonul mobil. Patrimonul imobil este definit de locuri ori construcții precum situri arheologice și istorice, ansambluri de clădiri și construcții cu incărcături istorice.

Astfel din punct de vedere al intervenției asupra patrimoniului imobil întâlnim două tipuri de acțiuni: Operațiuni de conservare, de conservare a părții vechi precum de restaurare a acestor zone, respectiv punerea lor în valoare în contextul ansamblului din care fac parte, în scopul readucerii pe cât posibil cât mai aproape de aspectul pe care l-a avut inițial. Teoria restaurării are o evoluție istorică, ea devenind o știință la finele secolului XIX. Ca urmare, în acțiunea de restaurare este considerat ca valoros obiectul de patrimoniu care ne-a fost transmis nouă de generațiile anterioare, astfel orice intervenție moderne va trebuii să se supună acestora, să nu vină în contradicție cu ele și să nu devină preponderente în imaginea de ansamblu. ( Principii de conservare, pictor restaurator expert, Arh. Claudiu L. Moldoveanu ).[16]

Arhitectura ca și domeniu necesită inovație, care reprezintă una din pietrele de temelii ale acestui domeniu, unde in lipsa ei nu am mai putea deservi omul la cele mai înalte standarte ale epocii în care trăiește. “Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice)”. (sursa Wikipedia – inovația) [17]

Prin urmare, proiectul este de tip realist, de recuperare nu de restaurare, astfel clădirea se conservă, iar în jurul ei este implementată o parte inovativă și anume realizarea teatrului de vară care sa fie ușor adaptabil, în funcție de evenimente, anotimp, grad de ocupare etc. Se urmărește chiar și realizarea unei “ legături ” între pavilioanele temporane care pot fii modulare, iar la unirea acestora să se formeze scena teatrului. De asemenea și la nivelul gradenelor se dorește implementarea unui concept inovativ care să permită înlăturarea acestora sau glisarea lor la nivelul cotei 0 pentru a oferii astfel întreaga platformă desfășurării evenimentelor de alt tip precum actele teatrale, concerte, serbări etc.

5.2 Construirea unei strategii de interventie coerente

În primul rand se dorește redeschiderea zonei publicului satmărean, însă din punct de vedere al intervenției se propune începerea parcării subterane, în vederea aerisirii centrului. Astfel ca prim pas propus este amenajarea parcării subterane pe terenul aferent clădirii. Fig.18

Ținând cont de factorii economici, există mai multe scenarii care vor fii analizate și anume: realizarea unui parteneriat public-privat, între episcopia catolică și primăria Satu Mare, in cadrul căruia, parcarea poate fi finanțată de episcopie și dată în chirie primăriei, sau finanțată de primărie și alocarea unui procent din venit episcopiei. O investiție privată o constituie realizarea cât și exploatarea parcării de episcopie.

Principalul obiectiv în ceea ce privește dezvoltarea acestei zone o constituie crearea unui atractor pentru a stimula populația spre a interacționa cu spațiul. O dată finalizată parcarea subterană se poate amenaja platforma destinată activităților socio-culturale interactive. Prin urmare, se propune amenajarea zonei studiate cu pavilioane provizorii, adaptabile în funcție de nevoi, evenimente, precum și realizarea unui teatru de vară, ca principal atractor Fig.19. Actorii implicați în acest demers sunt primăria Satu Mare prin casa de cultură, precum și biserica catolică, ca proprietar al acestei locații. Astfel se va ține cont de sărbătorile și evenimentele din cadrul bisericii catolice, care să își poată desfășura activitățile și în exteriorul catedralei. Acest factor este un motiv în plus ca întreaga platformă să fie una ușor adaptabilă, care să permită o bună funcționare a evenimentelor cu caracter diferit.

Un pas următor il constituie asigurarea unui acces de pe latura vestică a parcelei și anume o legătură cu parcul central. Având în vedere configurația perimetrală a proprietăților episcopiei pe cvartalul studiat, constatăm ca dețin toată latura vestică. Prin urmare este esențial să se poată crea o continuitate a activităților desfășurate în cadrul platformei și parcul central. Astfel cele două să lucreze impreună, nu ca două entități diferite.

Fig.18 Situația existentă și propusă a modului de desfășurare a circulațiilor

Fig.19 SChema modului de grupare în funcție de eveniment a platformei

În momentul în care arealul propus, reușește să treazească interes în rândul cetățenilor prin intermediul evenimentelor, programelor teatrale etc. se urmărește conservarea clădirii și aducerea ei întro stare pentru a putea fii dată spre folosință. În urma restaurării ea va fii redată casei de cultură, sub forma unei chirii. Se va ține cont de nevoile diferitelor organizații socio-culturale în vederea modului de compartimentare și distribuire a circulațiilor în interiorul acesteia, astfel încât ele sa poată fii subânchiriate pe zile, ore, eveniment, etc. De asemenea se propune realizarea unei continuități în exterior a diferitelor funcțiuni interioare, prin alocarea unui spațiu în cadrul platformei situat în proximitatea clădirii. Spațiu care sa permită exploatarea de către eventualii chiriași ai casei de cultură, “rupându-se” astfel barierele fizice ale construcției și integrarea acestora în animarea platformei.

O privire de ansamblu în momentul finalizării tuturor etapelor în vederea funcționării proiectului complet, o constituie: platforma creatoare de evenimente ca principal atractor al zonei, atât financiar cât șii social, asigurarea cailor de acces cat mai eficiente, în mod special crearea unei legături directe cu parcul central, Fig.20 care constituie “inima” orașului, care “pompează” în jurul său viață atât pe timp de noapte cât și pe timp de zii. Refuncționalizarea clădirii și asigurarea aducerii unui venit constant, cât și rezolvarea din punct de vedere al necesității de spațiu atât al casei de cultură cât și a celorlalte entități socio-culturale. Parcarea subterană, ca primă intervenție din punct de vedere al punerii în operă a proiectului, care să vină în sprijinul celor existente din zona centrală, constituie o intervenție cu un profit considerabil, prin lipsa unor spații de asemenea amploare în zona centrală care să poată fii utilizate în acest sens. Prin urmare pe timpul zilei este evident gradul de ocupare ca fiind unul ridicat, iar pe timpul serii și al sfârșiturilor de saptămână aceasta poate servii platforma, în încercarea de a echilibra și a nu se crea o diferență considerabilă între gradul de ocupare din timpul săptămânii și cel din weekend-uri.

Fig.20 Crearea unei leg[turi cu Parcul Central

5.3 Scenariu care implica subiectul, actorii, resursele si tehnologiile considerate potrivite

Principalii actori vizați în dezvoltarea acestui proiect, ii constituie Episcopia Romano-Catolica respectiv Primăria Satu Mare, care apare de două ori ca partener. În primul rand este un factor important în dezvoltarea parcării subterane care vine în urma unei nevoi la nivel de centru problema fiind ridicată de însuși aceasta inclusiv în ceea ce privește alegerea locului pentru a se investii în acest sens și anume pe terenul fostului teatru de vară. În al doilea rând îndâlnim parteneriatul între cele două entități în momentul refuncționalizării clădirii și anume spre a fii dată în folosință casei de cultură.

Întâlnim și actori indirecți sau adiacenți proiectului mare și anume diferitele entități socio-culturale care urmeaza să iși desfășoare activitățile atât în cadrul clădirii cât și pe platforma adiacentă ei. Dintre aceștia amintim: uniunea artiștilor plastici înfințată pe 21mai 1977, care realizează diferite evenimente de exemplu ” Salonul de Iarnă ” care se va desfășura între 8 decembrie – 21 decembrie [18], iar spațiul unde își are sediul nu este unul care să îndeplinească și să satisfacă cerințele necesare realizării evenimentelor de acest tip din cauza spațiului insuficient. De asemenea amintim și asociația literară Poesis [19] precum și asociația de teatru pentru tineret Arttis care organizează spectacole, festivaluri în sprijinul tinerilor defavorizați social [20], ambele asociații având dificultăți în ceea ce privește desfășurarea evenimentelor datorită lipsei unui spațiu adecvat. Platforma se dorește a fii capabilă să găzduiască evenimentele principale din oraș precum cele amintite la capitolul 3, subcapitolul 3.2 ” Idendificarea și eșalonarea obiectivelor ”

O altă posibilă intervenție care implică și deschide oportunități unor noi actori în cadrul platformei creatoare de evenimente o constituie exploatarea zonei vestice a cvartalului și anume parterele clădirilor care aparțin tot de Episcopia Romano-Catolică, unde se pot realiza spații de tip cafenele, restaurante, Fig.21 care să deservească atât platforma cât și centrul orașului. Prin amplasarea acestora pe latura care face legătura cu parcul central pot devenii și funcționa asemenea unor filtre între zona parcului și platforma propusă, invitând lumea spre consum, cu o posibilă extindere prin intervenții de tip terase în interiorul cvartalului, astfel oferind o continuitate a serviciilor în cadrul platformei.

În ceea ce privește domeniul artelor cât și partea de muzeificare și prezentarea operelor pe timp de vară în exterior intâlnim în partea vestică Fig.21 Muzeul de artă al orașului [21], a cărui curte ca și suprafață de expunere este de dimensiuni reduse. Astfel se oferă posibilitatea de creare a unor evenimente în cadrul platformei propuse devenind astfel unul din actori însuși Muzeul de artă ca actor indirect, iar direct întâlnim din nou Primăria Satu Mare de care aparține.

Conchidem prin a afirma faptul că proiectul își propune deschiderea unor porți cât mai largi în ceea ce privește posibilii actori, care să faciliteze atât o bună funcționare a platformei, spre a crea evenimente de diferite tipuri cât și oportunitatea de creare a unor afaceri care să vină în sprijinul atât a zonei vizată spre dezvoltare cât și a centrului orașului.

Fig.21 Relația cu Muzeul de artă, respectiv funcționalizarea perterelor clădirilor de pe latura vestică cu funcțiuni de tip restaurante, pub-uri, cafenele etc. cu o posibilă extindere spre interiorul cvartalului de tip terase.

5.4 Categorii de intreventie propuse cu planificarea si etapizarea a acestora

O primă etapă a intervenției propuse o constituie amenajarea parcării subterane, astfel se va sparge întreaga suprafață de beton de pe teren, unde se afla poziționat vechiul teatru de vară, urmând a se realiza săpăturile necesare în vederea realizării parcării. Se va lua în considerare posibilele alunecări de teren realizate prin escavarea terenului, astfel se propune ca aceste escavări să se realizeze la o distanță bine definită de limitele parcelei, pentru a nu crea anumite daune proprietăților vecine. Se vor realiza mai multe iesiri și intrări din parcarea supterană, la nivelul cotei 0, în puncte strategice pentru a putea fii ușor accesibilă atât din punct de vedere auto cât și pietonal. PArcarea se va dezvolta pe un singur nivel, acest luncru fiind suficient în vederea obținerii numărului de parcări necesare și impuse, anume 100 de locuri.

În urma finalizării parcării se va realiza platforma propusă, spațiu în care se vor desfășura diferitele evenimente, la partea superioară a parcării si anume cota 0, care va fii amenajată pentru o bună funcționalizare a teatrului de vară cât și a modulelor pavilionare care iși vor găsii locul pe aceasta. Prin urmare se urmărește ridicarea și amplasarea scenei teatrului, precum și a gradenelor și realizarea unei configurații a modului și posibilelor amenajări a pavilioanelor în realție cu teatrul, pentru a putea oferii o flexibilitate în ceea ce privește adaptarea la diferitele evenimente pe care le va găzduii.

O dată realizată parcarea subterană, care asigură un venit constant în primă fază în vederea amortizării investiției, precum și funcționarea platformei prin intermediul teatrului și a pavilioanelor, se urmărește o investiție în ceea ce înseamnă partea vestică a parcelei. Această investiție constă în primul rand prin crearea unei legaturi directe cu parcul central, acest lucru fiind posibil prin deschiderea celor două ganguri ale clădirilor din Fig.22.

O ultimă etapă a intervenției constă în conservarea și refuncționalizarea clădirii. Astfel se va reface casa de scară, care în momentul de față lipsește în întregime, se va restaura și adapta la standarde moderne ceea ce înseamnă interiorul clădirii, prin finisaje de înaltă calitate. Se vor realiza tâmplăriile interioare geamuri, uși, care în momentul de față lipsesc în proporție de 80%. Nu se va alege mansardarea clădirii precum nu se va alege funcționalizarea subsolului, lăsându-se realizarea schimbului de temperatură între cele două suprafețe prin intermediul coșurilor, astfel se va opta păstrarea și nealterarea principiilor de funcționare ți ventilare a clădirii.

În ceea ce privește interiorul clădirii, se vor realiza prin închideri și deschideri a golurilor de uși suprafețe necesare practicării diferitelor activități, în funcție de suprafețele necesare, precum și de configurarea circulațiilor. Inițial clădirea era prevăzută cu două case de scară, astfel exsitând mai multe posibilități de configurare a traseelor interioare.

Din punct de vedere al fațadei, aceasta va fii reastaurată, se vor reface tencuielile precum și detaliile din jurul geamurilor. Învelitoarea din țiglă ceramică are o vârstă recentă în consecință se va încerca protejarea ei. Șarpanta din lemn nu a putut fii verificată întrucât accesul în pod este inaccesibil datorită lipsei scărilor.

Se va amenaja o zonă perimetrală clădirii astfel încât să permită o extindere a funcțiunilor spre exterior, zonă care va face parte din platformă și va interacționa cu aceasta, astfel nu se va crea o limită fizica sau vizuală între cele două.

Financiar, se propune începerea lucrărilor cu parcarea subterană, iar în urma veniturilor se va acoperii o sumă din cea necesară creării platformei. Moment în care cele două obiective vor fii finalizate și vor funcționa în întregime, se prevede ca veniturile parcării să amortizeze în timp cele două investiții, rumând ca veniturile din cadrul platformei să fie investite în amenajarea parterurilor celor două clădiri din partea vestică. În ultimă fază se propune ca veniturile platformei cât și a funcțiunilor de tip restaurant, pub-uri, cafenele etc. să fie suficiente pentru restaurarea clădirii, a cărei intervenție în cazul în care este necesar să se poată etapiza, astfel încât conservarea ei să se realizeze cu fonduri proprii.

Fig.22 Clădirile de pe latura vestică a cvartalului și posibilele acese pe platformă pentru crearea unei legături directe cu parcul central

5.5 Identificarea felului in care proiectul poate influenta contextul natural, urban, social/comunitar.

Proiectul vine ca un răspuns la nevoile actuale ale orașului, atât funcțional din punct de vedere al locurilor insuficiente de parcare cât și în sprijinul spațiilor publice existente și anume lipsa unui spațiu amenajat pentru diferitele sărbători sezoniere, precum și a evenimentelor organizate la nivel de oraș, a concertelor, festivalelor etc.

„De șase ani nu mai dispunem de un spațiu corespunzător pentru evenimentele noastre, la care participă anual mii de sătmăreni. Evenimentele le organizăm la Aeroclub sau în sala de concerte a Filarmonicii, unde putem“, spune Gheorghe Molnar, directorul Casei de Cultură.

Prin crearea unui spațiu alocat creșterii și dezvoltării atât intelectuale cât și creative

tinerii, copii vor avea un mediu prielnic de dezvoltare, spre deosebire de cel actual și anume în cadrul palatului copiilor, construcție pe 3 nivele, lipsită de un spațiu exterior care să permită amenajarea spre o bună funcționare a activităților desfășurate de aceștia. În ceea ce ii privește pe cetățenii mai înaintați în varstă, poziționarea platformei în centrul orașului este ușor accesibilă din toate zonele orașului.

Concluzii

Tema propusă are ca scop redarea indetității, a unui spațiu care a beneficiat de o importanță considerabilă în timp pentru cetățenii orașului Satu Mare, din punct de vedere cultural și educațional. O zonă încărcată puternic emoțional, cu amintiri plăcute, încă vii în sufletele acestora. A fost printre puținele locuri culturale de socializare de pe vreamea răposatului nostru conducător Nicolae Ceaușescu și singurul spațiu exterior până în anul 2007 moment în care a fost închis și demolat, care oferea și găzduia constant evenimente în aer liber din orașul Satu Mare.

Natura proiectului este una de recuperare a acestui spațiu și de redare spre folosința cetățenilor. Pentru a fii posibil acest lucru este nevoie de o redeschidere a porților ce astăzi stau mărturie a ceea ce a fost o dată în spatele lor. Dacă ar fii să facem un experiment a ceea ce ar însemna demolarea acestor bariere fizice, cu siguranță acest spațiu și-ar găsii locul singur în cadrul țesutului din care face parte prin intermediul cetățenilor, fără a fii nevoie de intervenție considerabilă. Însă date fiind condițiile redeschiderii acestuia și anume faptul că este o proprietate privată, de o valoare considerabilă datorită poziției sale în zona centrală, precum și a suprafeței, se propune realizarea unui scenariu, care să satisfacă atât din punct de vedere financiar cât și la creare unor reguli care să ajute la o bună utilizare și valorificare a terenului.

Prin urmare, se optează la o reinterpretare a ceea ce a însemnat o dată povestea locului și anume redarea posibilității și generațiilor vitoare pentru a-și crea amintiri plăcute prin intermediul acestu spațiu, care a interacționat mai bine de 50 de ani cu populația acestui oraș. Ce este cert în privința acestui spațiu este faptul că poziția acestuia stârnește un interes considerabil în rândul oamenilor de afaceri, ținându-se cont și de dimensiunile acestuia, care facilitează diverse investiții definitivate prin ocuparea acestuia cu construcții, fapt care ar ” omorâ ” definitiv valențele din punct de vedere istorice și culturale a ceea ce a însemnat acest loc pentru cetățenii orașului.

În urma celor mai sus menționate și luând în considerare momentul în care ne aflăm și anume încă se mai poate salva acest spațiu și reda comunității, se proune o investiție care să satisfacă ambele părți și anume atât financiar pe proprietari cât și cetățenilor prin redarea zonei spre a fii folosită în folosul comunității.

Pentru a îndeplinii afirmația făcută, se propune realizarea unei platforme culturale interactive, care să permită dezvoltarea unor evenimente la nivel local și realizarea unei strategii pentru a crea un mediu prielnic micilor dezvoltatori de afeceri atât culinare cât șii artistice. Prin intermediul pavilioanelor se dorește evitarea realizărilor de tarabe, corturi imporvizate în momentul în care se presupune extinderea evenimentelor cu ocazia zilelor orașului, sau altor activități de acest tip în cadrul platformei, acestea să poată fii închiriate ocazional, asigurând un venit. De asemenea pentru a mării interesul închirierii lor, se propune realizarea acestora prin modulare, facilitând astfel reamenajarea configurației platformei în funcție de eveniment, fapt care permite găzduirea unor activități de orice natură. Prin acest lucru se dorește asigurarea unui venit constant pe toată durata anului.

În ceea ce privește accesul se propune o investiție în partea vestică a parcelei, pentru asigurarea unei relații cât mai directe cu parcul central, oferind astfel o deschidere pe trei laturi și crearea unor atractori la parterul clădirilor aferente catedralei care să conducă spre interiorul cvartalului.

Un alt punct important îl constituie refuncționalizarea clădirii analizate, acest lucru este posibil numai în urma resaturării acesteia. În vederea acestui obiectiv, se prevede redarea spre folosință casei de cultură, sub forma unei chirii, chirie care poate fii acoperită într-o mare măsură prin subânchirierea unor entități culturale și artistice pe perioade determinate din oraș.

O ultimă etapă o constituie realizarea unei parcări subterane, care să vină în sprijinul celor existente din zona centrală. Din punct de vedere al amplasamentului, se propune realizarea acesteia subterană, sub platforma mai sus menționată. Această intervenție prezintă un mare interes din partea Primăriei Satu Mare, însă nu este de neglijată și partea financiară și anume veniturile din urma realizării acesteia care pot satisface și justifica investiția din partea Episcopiei Romano-Catolice.

Conchidem prin a afrima faptul că importanța acestui proiect nu este doar rezultat din justificarea investiției și amortizarării acesteia în timp. Un alt factor semnificativ în elaborarea temei propuse o constituie valențele din punct de vedere al conștiinței locului în rândul cetățenilor, fapt care se ridică deasupra oricărei insatnțe economice. Cu toate acestea proiectul prezintă un echilibru între cei doi factori, prin intermediul căruia se pot satisface ambele părți.

Bibliografie

[1] http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/in-numele-sfintei-retrocedari/ – publicație locală în cadrul website-ului transilvania reporter cu privire la starea actuală a fostului teatru de vară

[2] http://portalsm.ro/2014/10/fostul-teatru-de-vara-ar-putea-deveni-parcare/ – publicație locală în cadrul webstie-ului portalsm.ro

[3] Regenerare prin cultură – Felicia Anca Baboș – Lucrare de Masterat, Departamentul de Administrație Publică, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România

[4] Scenografia Notă de curs – Victor Ion Popa, Mic îndreptar de teatru, colecția „Masca”, Editura Eminescu, București, 1977 et. al.

[5] http://opcaoturismo.pt/wp/?p=25837&lang=en – descrierea proiectului de restaurare a Palatului Guvernatorului din Lisabona.

[6] http://constructii.for.me/2014/juli/inovatiile-si-sustenabilitatea-in-arhitectura-moderna.html – inovații și inovații în arhitectura modernă

[7] https://www.uauim.ro/facultati/arhitectura/arhitectura/discipline-obligatorii/st-24/ – eficiența economică a investițiilor

[8] http://www.satu-mare.ro/pagina/istorie – Primăria Satu Mare – Istoricul Orașului Satu Mare

[9]. Direcția județeană de cultură și patrimoniu cultural Satu Mare – Directorul Mircea Drăgan

[10] Expertiza tehnică realizată – S.C. ARHABITAT S.R.L

[11]http://adevarul.ro/locale/satu-mare/foto-inundatiile-din1970-satu-mare56-vieti-omenesti-20000-animale-ingropate-raul-somes-1_51be09e6c7b855ff569a5148/index.html – imagini și o scurtă descriere a inundațiilor din 1970 din Satu Mare.

[12] http://www.satu-mare.ro/ancora/plan-urbanistic-general – Primăria Satu Mare PUG Satu Mare

[13]http://www.ziare.com/satu-mare/primar/parcare-temporara-in-locul-teatrului-de-vara-din-satu-mare-vezi-cine-ar-vrea-s-o-amenajeze-5064584

[14] http://streetmusic.ro/ – videoclip cu festivalul “Street music” din Satu Mare

[15] https://ro.wikipedia.org/wiki/Satu_Mare – Wikipedia evenimente organizate în cadrul orașului Satu Mare

[16 ]http://patriarhia.ro/images/pdf/Patrimoniu/Principii_de_conservare.pdf – Principii de conservare, pictor restaurator expert, Arh. Claudiu L. Moldoveanu

[17] https://ro.wikipedia.org/wiki/Inova%C8%9Bie – Wikipedia

[18] https://www.facebook.com/aapsm.ro/ – Pagina de faceboock a Uniunii Artiștilor Plastici Satu Mare

[19] http://www.listainstitutii.ro/ong-asociatia-literara-poesis-3115 – Asociația Poessis

[20] http://www.listainstitutii.ro/ong-asociatia-de-teatru-pentru-tineret-arttis-satu-mare-2747 – Asociația Arttis

[21] https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Art%C4%83_din_Satu_Mare – Muzeul de artă Satu Mare