. Fundamentarea Si Realizarea Veniturilor Bugetare (xyz, Iasi)

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA R.A.J.A.C IASI

1.1. SCURT ISTORIC

RAJAC Iasi a fost infiintata prin decizia Prefecturii judetului Iasi nr.92 din 04/02/1991, in conformitate cu Legea 15/1990 privind reorganizarea intreprinderilor de stat in companii si regii autonome. RAJAC Iasi a fost reorganizata conform Ordonantei Guvernului nr. 69/1994 privind restructurarea regiilor autonome de intres local ( aprobata prin Legea 135/1994). In 1995, prin Hotararea nr.11 din 13/02/1995, RAJAC trece in subordinea Consiliului Judetean Iasi. RAJAC are un Consiliu de Administratie alcatuit din 9 membri numiti de Consiliul Judetean Iasi.

RAJAC Iasi este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J 22/1/28.02.1991 prin Tribunalul Iasi, iar codul sau unic de inregistrare este 1959768 conform Certificatului de inregistrare eliberat de Registrul Comertului prin decizia Tribunalului Iasi laa 30/06/20003 („Certificatul de inregistrare’’)

Regia autonoma judeteana apa – canal Iasi este : intre primele regii de apa din tara care au introdus un sistem informatic integrat; prima regie de apa din tara care a obtinut certificarea ISO 9001; prima mare regie de apa din tara care a obtinut licentierea A.N.R.S.C.; a fost printre primele regii de apa din tara care a obtinut ISO 14001;a obtinut si exploatat cu succes cea mai importanta finantare ISPA din tara.

1.2. OBIECT DE ACTIVITATE

Regia Autonoma de Apa – Canal Iasi are ca obiect de activitate alimentarea cu apa potabila si industriala in municipiul Iasi, orasele Targu Frumos, Harlau, Roman si un numar de 29 de comune: Aroneanu, Barnova, Belcesti,, butea, Cepelnita, Ciurea, Coarnele Caprei, Deleni, Focuri, Gorban, Gropnita, Halaucesti, Holboca (Dancu), Ipatele, Letcani, Miroslovesti, Podu Iloaiei, Raducaneni, Sabaoani, Scobinti, Sipote, Strunga, Tansa, Tamaseni, Timisesti, Tomesti, Tibanaesti, Valea Lupului, Victoria.

Certificatul de inregistrare mentioneaza ca principala activitate a RAJAC Iasi este „ colectarea, tratarea si furnizarea apei” in conformitate cu Regulile CANE (CANE code nr. 4100).

Certificatul de inregistrare se refera la:

– captarea si transportul apei;

– tratarea si furnizarea apei;

– colectarea, transportarea si tratarea apei uzate si apei meteorice.

Certificatul de inregistrare se refera de asemenea la alte activitati care pot fi efectuate de RAJAC.

Obiective strategice ale RAJAC Iasi:

– alimentarea cu apa potabila si industriala a tuturor clientilor, in regim continuu ( 24 de ore/ 24 ore), la nivelul de calitate corespunzator standardelor europene si la preturi accesibile;

– colectarea tuturor apelor uzate prin reteaua de canalizare, epurarea acestora si tratarea namolurilor, cu respectarea standardelor europene de calitate;

– dezvoltarea activitatilor de proiectare, lucrari tehnico-edilitare, contorizare si consulting;

– extinderea in regiunea Moldovei a serviciilor furnizate;

dezvoltarea resurselor umane;

– obtinerea unei marje optimale de profit, care sa permita dezvoltarea in continuare a activitatilor, rambursarea creditelor si stimularea personalului;

– reorientarea catre clienti a activitatilor companiei, implicand informarea, transparenta, cointeresarea, educarea acestora.

1.3. ORGANIZAREA INTERNA

Regia are o structura verticala cu directiiile mentionate subordonate directorului general prin fiecare director de resort. Odata cu numirea directorului general si cu asistenta oferita prin MUDP Regia si-a dobindit actuala configuratie. Acum directorul general este subordonat direct CJI, via CA care este prezidata de directorul general.

Organizarea, reglementarea, conducerea, gestionarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciilor de apă și de canalizare de pe teritoriul județului Iași intră în atribuțiile Consiliului Județean Iași, conform competențelor și atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare.

1.3.1 ORGANIGRAMA RAJAC IASI

1.3.2. STRUCTURA DE PERSONAL

Regia Autonomă Județeană de Apă Canal Iași a fost înființată în 1991, propunându-și furnizarea continuă și eficientă a serviciilor de calitate – alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate. In decembrie 2003 Regia Autonoma Judeteana de Apa Canal Iasi a inregistrat :

număr de salariați 1302

număr de clienți 2740 agenți economici, 806 asociații de locatari, 12063 abonați

particulari , aria de acoperire fiind unitatile administrativ teritoriale Iași, Tîrgu Frumos, Hârlău și alte cinci centre comunale (Podu Iloaie, Raducăneni, Belcești, Tibănești, Vlădeni) , iar la 31.12.2004 numarul mediu al salariatilor era de 1260 .

Număr salariați la 31 decembrie 2002: 1292.Evoluția efectivului de personal pentru anul 2003 va urma trendul descendent din ultimii ani, preconizîndu-se o reducere cu circa 3,5% a numărului total de salariați.
Pe structură este prevăzută o reducere cu circa 15% a personalului necalificat și cu circa 2,5% a personalului cu calificări simple.
În ceea ce privește personalul de conducere de la toate nivelurile, se preconizează o reducere cu circa 8%, ca urmare a măsurilor de restructurare a unor compartimente funcționale și de producție.
Referitor la structura personalului pe vîrste, se are în vedere menținerea și în anul 2003 a piramidei vîrstelor sub formă de romb, cu ponderea principală în categoria 31-40 ani.

Structura de personal după forma de pregătire

Structura de personal pe secții

Structura de personal după vîrstă

1.4 RASPUNDERI SI COMPETENTE CU PRIVIRE LA PRINCIPALELE COMPONENTE ORGANIZATORICE

Directia generala

Asistent manager

organizează întâlnirile managerului cu reprezentanți ai administrației publice locale (Consiliul Județean, prefectură, primărie), clienți și furnizori, alte servicii publice locale;

menține legătura cu mediul extern firmei (organizații cu profil similar, ministere)

coordonează activitatea Compartimentului Strategie

Compartment purtator de cuvant relatii mass-media

asigură secretariatul la audiențele conducerii regiei;

răspunde sesizărilor și articolelor apărute în presa locală și centrală;

asigură legătura între conducerea regiei și mass-media;

furnizeaza informații privind funcționarea rețelelor de apă-canal, a altor servicii oferite de regie

Compartiment strategie

întocmește documentații pentru manager (rapoarte de activitate, bilanțuri, plan de afaceri)

efectuează analize și cercetări de marketing;

promovează serviciile și imaginea regiei;

concepe și coordonează aplicarea strategiilor de dezvoltare ale regiei (curente și de perspectivă)

menține comunicarea cu mediul intern și mediul extern firmei.

Serviciul resurse umane

Birou Organizare, protecția muncii, PSI

Birou personal, învățământ

Cabinet medical

optimizează structura organizatorică în scopul apropierii sistemului decizional de cel operațional;

întocmește organigrama regiei, Regulamentul de ordine interioară, Regulamentul de organizare și funcționare, fișele de post;

asigură evidența personalului regiei și a carnetelor de muncă;

întocmește deciziile de personal și dosarele de pensionare;

asigură recrutarea, selecția, încadrarea, promovarea personalului;

răspunde de utilizarea corectă a fondului de salarii;

evaluează riscurile de accidentare și îmbolnăvire la locul de muncă și propune măsuri de prevenire corespunzătoare;

asigură asistență medicală personalului regiei;

asigură activitatea de protecțe a muncii și PSI

Biroul Juridic Contracte

avizează legalitatea documentelor referitoare la încheierea și modificarea raporturilor de muncă;

întocmește contractele cu beneficiarii și cu alți parteneri;

inițiază acțiuni, recursuri, întâmpinări în procesele în care RAJAC Iași este parte;

avizează toate lucrările ce stabilesc raporturi juridice.

Oficiul informatizare

asigură gestiunea informațiilor computerizate;

asigură asistența informatică pentru activitatea regiei (concepe și execută programe informatice);

asigură întreținerea rețelei de computere a regiei.

Biroul audit intern – CFG

verifică existența și integritatea bunurilor și valorilor de orice fel, deținute cu orice titlu;

verifică legalitatea efectuării (în numerar sau prin virament) a încasărilor și plăților în lei sau valută;

verifică și urmărește respectarea legalității privind întocmirea și circulația documentelor primare, a documentelor tehnic-operative și contabile;

efectuează anchete, cercetări și controale inopinate dispuse de managerul regiei și de directorul economic

Birou AQ/ CQ

Compartiment asigurare calitate

Laborator CQ – mediu

Compartiment control operativ

implementează politica conducerii unității referitoare la calitate;

implementează, menține și îmbunătățește sistemul calității ;

asigură conformitatea sistemului calității cu cerințele standardelor de calitate (SR. EN. ISO 9000-2000) în vederea obținerii certificării sistemului;

organizează, coordonează și urmărește activitatea de control tehnic de calitate în vederea respectării tehnologiei în toate fazele de lucru;

urmărește, verifică și ia măsuri pentru eliminarea cazurilor de abatere de la standardele în vigoare privind calitatea apei la sursă și la beneficiar;

verifică și informează conducerea asupra îndeplinirii sarcinilor de serviciu ale celorlalte compartimente;

monitorizează în permanență activitatea regiei vizavi de factorii cu influență asupra protecției mediului și implementează standardele comunitare pe linia protecției mediului.

Biroul secretariat – protocol

asigură activitatea de secretariat și protocol a regiei;

coordonează activitatea bufetului din incintă și asigură aprovizionarea ritmică a acestuia;

asigură necesarul de imprimate și publicații solicitate la nivelul regiei.

Biroul Administrativ

urmărește întreținerea în stare de funcționare a imobilelor și a instalațiilor aferente;

asigură paza valorilor materiale și patrimoniale ale RAJAC;

asigură și urmărește confecționarea, gestionarea și folosirea ștampilelor și sigiliilor regiei;

înregistrează corespondența regiei și asigură difuzarea ei;

răspunde de activitatea arhivei regiei.

Directia tehnica

Serviciul tehnic

Biroul mecano-energetic, achiziții utilaje

Biroul cartare-avize

elaborează, aplică și monitorizează programe pentru creșterea indicelui de utilizare a utilajelor, introducerea de noi tehnologii, creșterea productivității muncii, încadrarea în normele de consum

întocmește documentația necesară achizițiilor de utilaje;

întocmește lista anuală de achiziții utilaje și urmărește achiziționarea acestora în conformitate cu dispozițiile legale;

întocmește documentații și eliberează avize pentru racorduri la rețeaua de apă-canal;

răspunde de actualizarea planurilor de situație a rețelelelor de aducțiune și distribuție ale apei, precum și ale rețelelor de canalizare cu toate anexele acestora (stații de pompare, tratare, rezervoare etc.);

întocmește planul de cadastru al rețelelor de apă-canal.

Serviciul implementare investitii externe

întocmește documentația necesară derulării programelor de investiții cu finanțare externă;

monitorizează derularea programelor de investiții cu finanțare externă.

Serviciul investitii interne

întocmește documentația necesară investițiilor cu capital românesc;

urmărește derularea investițiilor;

Atelier proiectare

întocmește programele anuale de proiectare privind lucrările de investiții, R.K., modernizări, retehnologizări, reparații curente;

întocmește documentația de fundamentare tehnico-economică pentru asimilarea tehnologiilor noi, optimizărilor, modernizărilor;

execută studii de teren, proiecte pentru racorduri apă-canal.

Sectia auto – mecanica

asigură necesarul de autovehicule și utilaje pentru desfășurarea activităților regiei;

ține evidența parcului de utilaje și mijloace de transport din dotarea regiei;

răspunde pentru respectarea prevederilor legale privind asigurarea stării tehnice a autovehiculelor;

urmărește încadrarea în consumurile specifice de combustibili si lubrifianți;

întocmește necesarul de piese de schimb, materiale, materii prime, combustibili.

S
răspunde de actualizarea planurilor de situație a rețelelelor de aducțiune și distribuție ale apei, precum și ale rețelelor de canalizare cu toate anexele acestora (stații de pompare, tratare, rezervoare etc.);

întocmește planul de cadastru al rețelelor de apă-canal.

Serviciul implementare investitii externe

întocmește documentația necesară derulării programelor de investiții cu finanțare externă;

monitorizează derularea programelor de investiții cu finanțare externă.

Serviciul investitii interne

întocmește documentația necesară investițiilor cu capital românesc;

urmărește derularea investițiilor;

Atelier proiectare

întocmește programele anuale de proiectare privind lucrările de investiții, R.K., modernizări, retehnologizări, reparații curente;

întocmește documentația de fundamentare tehnico-economică pentru asimilarea tehnologiilor noi, optimizărilor, modernizărilor;

execută studii de teren, proiecte pentru racorduri apă-canal.

Sectia auto – mecanica

asigură necesarul de autovehicule și utilaje pentru desfășurarea activităților regiei;

ține evidența parcului de utilaje și mijloace de transport din dotarea regiei;

răspunde pentru respectarea prevederilor legale privind asigurarea stării tehnice a autovehiculelor;

urmărește încadrarea în consumurile specifice de combustibili si lubrifianți;

întocmește necesarul de piese de schimb, materiale, materii prime, combustibili.

Sectia lucrari tehnico – edilitare

efectuează lucrări de construcții;

execută racorduri de apă-canal și montări apometre;

execuții instalații interioare.

Directia de productie

Biroul de productie

întocmește necesarul anual de apă brută în funcție de necesarul solicitat de beneficiari, pe surse și folosințe;

avizează contractele cu Regia Apele Române;

întocmește și urmărește realizarea producției din prestări și a programelor conexe (lucrări de întreținere și reparații, branșamente noi, lucrări de construcții-montaj);

organizează licitații publice pentru lucrările de construcții-montaj, raparații executate de terți.

Biroul dispecerat are două funcții “cheie” în cadrul regiei:

o funcție tehnică, pe linie de producție; dispeceratul este interfața dintre conducerea regiei și compartimentele de producție, asigurînd coordonarea și controlul producției;

– coordonează manevrele necesare distribuirii apei potabile și industriale la presiuni și debite optime pentru consumatori;

– evidența curentă a principalilor parametri de funcționare a utilajelor tehnologice, a evenimentelor produse în sistemul de alimentare cu apă și canalizare;

relații cu publicul: dispeceratul este cel mai fidel senzor al nevoilor clienților și totodată locul unde acestea se transformă în impulsuri pentru celelalte compartimente ale regiei.

Laboratorul detectie pierderi

asigură detectarea pierderilor în rețelele de aducțiune și distribuție.

realizează măsurători de debite la surse și în rețelele de aducțiune și distribuție.

Exploatare apa

Compartiment tehnico-economic

Secția Timișești

Secția Prut

Secția Distribuție

Laborator

realizează captarea și tratarea apei potabile și industriale din sursele de suprafață și de adâncime;

asigură transportul apei potabile și industriale prin conducte de aducțiune;

asigură pomparea și distribuția apei potabile și industriale la punctele de consum;

remediază avariile apărute în rețeaua de distribuție;

asigură efectuarea curentă a analizelor de laborator și a determinărilor tehnologice pentru urmărirea și corectarea parametrilor de calitate ai apei potabile.

Exploatare ape uzate

Compartiment tehnico-economic

Secția Rețele-canalizare

Secția Epurare

Secția Centre comunale

asigură colectarea apelor de canalizare (uzate, menajere, meteorice) pe care le transportă prin rețeaua publică de canalizare;

epurează apele uzate;

remediază defecțiunile și avariile apărute în rețeaua de canalizare;

asigură exploatarea și întreținerea stațiilor de pompare a apelor uzate, a stației de epurare.

Sectiile Apa- Canal Targu – Frumos Harlau

asigură pomparea și distribuția apei potabile și industriale la punctele de consum;

exploatează și întrețin instalațiile de transportare și înmagazinare ale apei potabile, instalațiile de colectare, transport și epurare ale apelor uzate;

asigură citirea contoarelor și încasarea producției;

întocmește evidența contabilă primară.

Directia economica

Serviciul financiar state – salarii

participă la întocmirea programului de finanțare bazat pe sursele proprii, conform bugetului de venituri și cheltuieli, și pe resursele atrase din exteriorul regiei; urmărește utilizarea acestor surse;

asigură deschiderile de finanțări

asigură valorificarea superioară a resurselor regiei;

organizează și conduce activitatea financiară și evidența sintetică și analitică a conturilor financiare;

întocmește statele de plată

Serviciul contabilitate

asigură gestiunea valorică a patrimoniului regiei;

întocmește declarațiile pentru impozitul pe profit și a declarației de TVA;

asigură evidența contabilă a regiei

verifică exactitatea documentelor și operațiunilor contabile referitoare la încasări, vărsăminte și alte operații contabile;

previne posibilele pagube din patrimoniul regiei prin efectuarea controlului preventiv și a inventarierilor;

contabilitatea analitică și sintetică a conturilor de gestiune;

întocmește bilanțul contabil și raportul de gestiune financiară a regiei.

Compartiment preturi, tarife si analiza economica

fundamentează bugetul de venituri și cheltuieli;

întocmește antecalculațiile de preț pentru diferitele prestații efectuate de regie;

defalcă și transmite nivelul costurilor anuale pe fiecare centru de cost;

urmărește încadrarea în costurile programate pe total regie și pe fiecare centru de cost;

urmărește încadrarea în indicatorii economico-financiari de performanță.

participă la întocmirea bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere și a raportului de gestiune economico-financiară a regiei.

Directia comerciala

Serviciul facturare – incasare

Birou Agenți economici, asociații de locatari

Compartiment Abonați casnici

Compartiment Recuperări debite-închideri

Formația A.M.C.

asigură citirea contorilor și încasarea producției;

întocmește somații pentru neplată și dispune aplicarea prevederilor contractuale.

asigură verificarea aparatelor de masură și control (apometre)

Biroul aprovizionare

asigură aprovizionarea ritmică cu materiale, piese de schimb, combustibili etc. a compartimentelor de producție pentru realizarea integrală a programelor de întreținere și reparație și respectiv buna desfășurare a activității regiei.

Regia are o structura verticala pe directiile sus mentionate subordonate directorului general prin fiecare director de resort. Odata cu numirea directorului general si cu asistenta oferita prin MUDP Regia si-a dobindit actuala configuratie. Acum directorul general este subordonat direct CJI, via CA care este prezidata de directorul general.

Mai jos se listeaza sarcinile directiilor:

Directia tehnica:

– asistenta tehnica

– cooperare tehnica cu alte institutii/organizatii profesionale

– investitii [proiectare si executie]

– monitorizare mediu si raportare

– administrare birouri PIU [MUDP si ISPA]

– transporturi

– proiecte speciale

Directia economica:

– incheiere si administrare contracte abonati

– contabilitate

Directia productie:

– productia apa

– transport si potabilizare ap apa

– distributie apa

– ape uzate colectare si epurare

– birou dispecer

– detectie pierderi

Directia comerciala:

facturare – incasare

citire contori

aprovizionare

Personalul

Pentru majoritatea posturilor s-au creat fise de post.

1.3.1 RELATII INTERNE

Drepturi de consum

3.

Documente

Note

receptie

Comenzi

1.4. RELATIILE RAJAC CU EXTERIORUL

Relatiile cu Trezoreria

Relatia regiei cu Trezoreria este urmatoarea: RAJAC Iasi are cont deschis la Trezorerie, in acel cont primind datoriile de la clienti. Regia plateste din cont datoriile la buget, impozitele si taxele locale, impozitul pe profit si taxa pe valoare adaugata.

Din Trezorerie se pot efectua toate platile catre bugetul statului (plati directe la impozitul pe salarii, impozitele locale), precum si incasari de la clientii care au cont deschis prin Trezorerie. Deasemeni apare si situatia cand se pot efectua si transferuri de sold la banca BCR unde regia are cont deschis.

Relatiile cu BCR

Prin intermdiul BCR regia efectueaza operatiuni curente de incasari si plati, percepe comisioane pentru operatiuni, iar la sfarsitul lunii primeste dobanda aferenta disponibilului.

Platile se fac prin banca doar daca sunt mai mari de 50 milioane la un furnizor. Se primeste de la banca un extras de cont, banca retinand comisioane de risc, scrisori de garantie bancara.

Prin casa nu este permisa plata mai mare de 100 milioane, ci trebuie dusi la banca pe baza de varsamant.

Relatiile cu Administratia Financiara

Se depune o declaratie lunara prin care se instiinteaza ceea ce are RAJAC Iasi de plata – CAS, CASS, decontul de taxa pe valoare adaugata. Acestea se depun in fiecare luna pana la data de 25 a lunii urmatoare. Daca nu se platesc la timp, Administratia Financiara calculeaza penalizari pentru intarzieri de plata.

Relatiile cu Primaria

La serviciul „Impozite si taxe” din cadrul Primariei se depun declaratii de impunere pentru terenurile, cladirile, mijloacele de transport pe care RAJAC Iasi le detine. Acestea pot fi proprii, inchiriate sau concesionate.

Primaria este cea care efectueaza calculul impozitului aferent, comunicandu-l regiei spre a fi achitat.

Relatiile cu Directia Finantelor Publice locale

Cheltuielile regiei cu impozitele, taxele, contributiile trebuie sa fie anuntate prin declaratii lunare la Directia Finantelor Publice Locale.

Relatiile cu Inspectoratul Teritorial de Munca

Regia este obligata sa duca toate contractele de munca catre ITM pentru inregistrarea salariatilor. Declaratiile privind comisioanele si taxele conform legii pentru cartile de munca se depun la ITM Iasi, iar la sfarsitul lunii trebuie sa se efectueze plata obligatiilor.

ITM aproba intocmirea, completarea si evidenta contractelor de munca ale salariatilor RAJAC Iasi si constata indeplinirea cerintelor prevazute de metodologia emisa de inspectia muncii, cartile de munca raman la societate unde sunt pastrate.

Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat se depune deasemeni la ITM. Din aceasta declaratie fac parte :

– contributia individuala de asigurari sociale retinuta de la asigurati

– contributia individuala de asigurari pentru somaj retinuta de la asigurati

– contributia pentru asigurari sociale de sanatate retinuta de la asigurati.

Relatiile cu Casa Judeteana de Pensii

Se intocmeste o declaratie lunara privind evidenta obligatiilor de plata si evidenta numarului de angajati. Regia are obligatia sa depuna dosarele de pensii la Casa Judeteana de Pensii.

Relatiile cu clientii

In ceea ce priveste relatiile cu clientii pe baza contractului se emit facturi.Aceste facturi se trimit clientilor si urmeza plata si incasarea valorii acestora.

1.5. STRUCTURA SI EVOLUTIA VENITURILOR BUGETARE LA RAJAC IASI IN PERIOADA

2002 – 2004

Analizând tabelul de mai sus se observă că în fiecare an, din cei observați, cuantumul obligațiilor fiscale crește intr-o măsură mai mare sau mai mică.

Creșterea impozitului pe salarii se datoreză creșterii salariilor angajaților si implicit a cresterii tarifelor practicate de RAJAC Iasi.

În cazul impozitului pe profit, deși în mărime absolută se constată o scadere în fiecare an a acestuia, in mărime relativă lucrurile stau altfel. Ponderea impozitului pe profit in totalul veniturilor bugetare creste in fiecare an deși profiturile sunt in scadere . Se mai observă ca impozitul pe profit are o pondere destul de ridicată in totalul veniturilor bugetare, comparativ cu alte impozite și taxe.

În cazul TVA, la fel ca și în cazul impozitului pe profit, se resimte o scadere pe cei trei ani.

RAJAC Iasi datoreaza la bugetele locale impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe mijloacele de transport.În cazul acestor impozite și taxe plătite către bugetele locale, nu se observă o creștere . Aceasta deoarece RAJAC Iasi nu a achiziționat clădiri, terenuri , dar și datorită cotelor de impunere relativ constante.

Din datele furnizate de tabel se observă ca in cazul contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat datorata de RAJAC Iasi prezinta urmatorele procente ; in 2002 57,40%, in 2003 63,94% si in 2004 61,70%. In ceea ce priveste contributia asiguratului la CASS se observa o usoara scadere datorata reducerii numarului personalului.Taxa mijloacelor de transport a crescut conform tabelului de mai sus datorita faptului ca regia a achizitonat noi mijloace de transport.

Contributia la CAS in 2002 , 2003 respectiv 2004 nu inregistreaza modificari majore.

Varsamintele catre fondurile speciale inregistrează deasemeni un trend crescător, datorită creșterii venitului minim pe economie.

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA VENITURILOR BUGETARE

2.1. Impozitul pe venitul din salarii

Cadrul normativ

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si

completarea Legii nr.571/2003

Ordinul Ministrului Finantelor Publice 19/17.01.2000 privind aprobarea

deducerilor personale lunare.

Elemente tehnice

Contribuabilul impozitului pe venitul din salarii este salariatul care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca care obtine venituri si potrivit legii are obligatia sa plateasca catre bugetele publice impozitul pe salarii.

Legea precizeaza contribuabilii impozitului pe venitul din salarii si anume :

persoane fizice rezidente

persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta perin intermediul

unui sediu permanent in Romania

persoane fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania

persoane fizice nerezidente care obtin venituri conform ordinului ministrului Finantelor Publice

Obiectul de asezare al impozitului pe venitul din salarii il constituie veniturile in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera , de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Suportatorul impozitului pe venitul din salarii este salariatul, iar platitorul este angajatorul.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

i) sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;

j) indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Sume ce nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venitul din salarii:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

– cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășește 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget;

b) tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;

c) contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, în conformitate cu legislația în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizația acordată salariaților din instituțiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

j) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislației în materie;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și al ministrului finanțelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepție veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării și implicit la momentul acordării;

r) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

Deducerea personala

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 2.500.000 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Deducerea personala in functie de persoanele aflate in intretinere se prezinta astfel:

n= nr de persoane

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:

a) persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane;

b) persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.

Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

Cota de impozitare

Cota de impozit pe venitul din salarii care se aplica asupra salariului impozabil este de 16%. Unitatea impozabila este – lei

Termenul de plata

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Fise fiscale

Informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fișele fiscale.

Plătitorul de venituri are obligația să completeze fisele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor, precum si să păstreze fișele fiscale pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul și conținutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Exemplu de calcul:

Salariu brut: 8000000

CFS 1% 80000

CAS 9,5% 760000

CASS 6,5% 52000

Venit net = 8000000 – (760000 + 520000 + 80000) = 6640000

Deducere (3 copii) 5500000

Venit impozabil 6640000 – 5500000 = 1140000

Impozit = 16% * 1140000 +182400

Salariu net = 6457600

Salariu brut: 24000000

CFS 1% 240000

CAS 9,5% 2280000

CASS 6,5% 1560000

Venit net =240000000 – (240000+ 2280000+1560000) =19920000

Venit impozabil = (2500000 +3000000)(1-24000000 – 10000000) =1650000

2000000

Impozit = 2923200

Salariu net = 16996800

Salariu brut: 40000000

CFS 1% = 400000

CAS 9,5% = 3800000

CASS 6,5% = 26000000

Venit net =33600000

Impozit = 5376000

Salar = 28224000

Fluxul informațional – impozit pe salarii

2.2. Impozitul pe profit

Cadrul normativ

Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal

Ordonanta Guvernului nr 83/2004 pentru modificarea si

completarea Legii nr. 571/2003

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003

Elemente tehnice

Subiectul impozitului pe profit este contribuabilul.

In cazul impozitului pe profit platitorul este acelasi cu contribuabilul si cu suportatorul.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române;

b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Obiectul impozitului pe profit este profitul impozabil.

Sfera de cuprindere a impozitului pe profit

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

A. a) trezoreria statului;

b) instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;

c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

d) fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

e) cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate pentru susținerea activităților cu scop caritabil;

f) cultele religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, și pentru veniturile obținute din chirii, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrările de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ și pentru acțiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori;

h) asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari , pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;

k) Banca Națională a României.

B. Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

e) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele, dobânzile și veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obținute din plasarea veniturilor scutite;

g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

h) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

i) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

k) veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale.

C. Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Pi = (Vt – Cht) – Vni + Chnd

În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile și imobile, execută lucrări sau prestează servicii, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleași termene scadente, proporțional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

O data exercitata optiunea, producatorul nu mai poate reveni asupra acesteia. Din punct de vedere contabil, veniturile dn vanzarea produselor finite si descarcarea gestiunii se inregistreaza integral in momentul livrarii.

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunității Europene, dacă persoana juridică română deține minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, care se încheie la data plății dividendului;

b) diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, precum și diferențele de evaluare a investițiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum și la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din deducere sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile

d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuieli

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, astfel :

a) cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

e) cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către salariați și administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți;

f) contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

h) cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

m) taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, în următoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

2. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

3. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

4. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Cheltuieli cu deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți. Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidența acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea contribuabililor: grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj.

În cadrul acestei limite pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul, pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

d) perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

f) cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) și m);

g) cheltuielile cu provizioane și rezerve;

h) cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar;

i) amortizarea;

j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaționale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10% . Diferența nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriași/locatari;

m) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;

n) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de angajații cu funcții de conducere și de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuții. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente și/sau autorități străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepția majorărilor al căror regim este reglementat prin convențiile de evitare a dublei impuneri.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă.

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului

h) alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat.

i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

j) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale – termenul de plata

Contribuabilii au obligația de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Banca Națională a României, societățile comerciale bancare, persoane juridice române, și sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligația de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează impozitul.

Contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și plantelor tehnice, pomicultură și viticultură au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

În primele doua alineate, profitul impozabil și impozitul pe profit sunt calculate și înregistrate trimestrial, respectiv lunar, în cazul Băncii Naționale a României, societăților comerciale bancare, persoane juridice române, și sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, cumulat de la începutul anului fiscal.

Contribuabilii care efectuează plăți trimestriale și, respectiv, lunare plătesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Băncii Naționale a României, societăților comerciale bancare, persoane juridice române, și în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru trimestrul III al aceluiași an fiscal, respectiv o sumă egală cu impozitul calculat și evidențiat pentru luna noiembrie a aceluiași an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data stabilită ca termen limită pentru depunerea situațiilor financiare ale contribuabilului.

Exemplu de calcul al impozitului pe profit.

Venituri totale: 74.570.850.000 lei

Cheltuieli totale: 38.720.956.800 lei

Venituri neimpozabile: 0

Cheltuieli nedeductibile:

cheltuieli cu amenzi și penalități de întârziere: 27.680.000 lei

cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor constatate lipsă sau degradate: 39.725.000 lei

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Profitul impozabil = 74.570.850.000 – 38.720.956.800 – 0 + 27.680.000 + 39.725.000

Profitul impozabil = 35.917.298.200 lei

Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16%

Impozitul pe profit = 35.917.298.200 * 16% = 5.746.767.712 lei

Profit net = Profit brut – Impozitul pe profit = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozitul pe profit

Profit net = 74.570.850.000 – 38.720.956.800 – 5.746.767.712

Profit net = 30.103.125.488 lei

Flux informațional – impozit pe profit

cheltuieli nedeductibile

venitul impozabil

16%

O.P.

Declaratia privind obligatiile de

Plata la Bugetul General

Consolidat.

2.3. Taxa pe valoarea adaugata

Cadrul normativ

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

O.M.F.P nr. 256/2004 pentru aprobarea metodei privind decontul TVA

O.G 44/2004 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 571/2003

modificata prin legea 793/2004

O.G 83/2004 modificata si completata de Legea 571/2003 aprobata prin Legea

nr.494/2004

O.G 94/2004 aprobata prin Legea nr 507/2004

O.G 138/2004, M.O 1281 decembrie 2004 modificata pentru completarea Legii

571/2003 privind Codul fiscal

H.G NR 977/2004

Taxa pe valoarea adaugata apare in structura veniturilor bugetului de stat ca un impozit indirect (taxa de consumatie ) ce reprezinta , in Romania , peste 1/3 din resursele banesti a celei mai importante componente bugetare , bugetul de stat.

Inlocuirea impozitului pe circulatia marfurilor prin taxa pe valoarea adaugata a condus , dupa anul 1993 , in conditiile existentei reformei fiscale la eliminarea unor neajunsuri generate uneori de imaginea existentei unui “ impozit la impozit “ ca urmare a trecerii produselor prin mai multe “verigi”comerciale. Prin comparatie cu impozitul pe circulatia marfurilor , taxa pe valoarea adaugata are un randament mai bun si valente in a preveni evaziunea fiscala potrivit documentatiei reglementate prin lege ( solicitarea de documente cu privire la marfurile achizitionate in vederea deducerii) . Totodata , prin modalitatile tehnice de asezare si percepere prezente la taxa pe valoarea adaugata este restrictionata suprastocarea de materiale cu efecte favorabile in asigurarea desfacerii produselor . Persoanele impuse au interesul sa vanda productia si sa colecteze taxa din care sa deduca suma , ca taxa pe valoarea adaugata , aferenta produselor cumparate.

Platitorii taxei pe valoarea adaugat sunt , conform prevederilor legii , persoanele impozabile implicate in activitati economice ( orice persoana care desfasoara , de o maniera independenta si indifferent de loc , activitati economice , oricare ar fi scopul sau rezultatul lor ) . Cu sensul de activitati economice sunt cele ale producatorilor , comerciantilor sau prestatorilor de servicii ( inclusive activitati extractive , agricole , profesiile libere sau asimilate acestora , exploatarea bunurilor corporale sau necorporale , in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate ) .

In categoria persoanelor impozabile nu se incadreaza institutiile publice privind obiectul lor de activitate sau de pe pozitia de autoritati publice , chiar daca pentru desfasurarea de activitati percep cotizatii , onorarii , redevente , taxes au alte plati . In Codul fiscal se precizeaza , cu caracter de completare, prin asimilarea cu institutiile publice , ca persoane neimpozabile , a entitatilor a caror infiintare reglementata prin acte normative , pentru activitatile prevazute la infiintare care nu creeaza distorsiuni concurentiale ( nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile ). In anumite situatii (pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor , chiar daca sunt prestate in caliatet de autoritate publica , precum si pentru alte activitati cum ar fi : telecomunicatii , furnizarea de apa , energie termica , gaze , transport de bunuri si persoane , depozitare , livrarea de bunuri noi pentru vanzare etc.).

Obiectul impunerii la taxa pe valoarea adaugata este delimitat prin folosirea unor termini ca : sfera de aplicare , operatiuni impozabile ( livrarea de bunuri , prestarea de servicii , schimburi de bunuri sau servicii , importul de bunuri ). Corelativ cu acestea apar si alte notiuni specifice prezente in asezarea si perceperea taxei pe valoarea adaugata ca : locul operatiunilor impozabile ( locul livrarii de bunuri , locul prestarii de servicii ) , faptul generator , exigibilitatea.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt cuprinse operatiunile care indeplinesc , cumulative , anumite conditii cu referire la o livrare de bunuri sau o prestare de servicii privind : efectuarea lor cu plata ; localizarea in Romania ; realizarea lor de catre o persoana impozabila ; sunt rezultatul activitatilor economice prevazute de lege . In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt cuprinse operatiuni impozabile ce pot fi :

taxabile (prin aplicarea de cote prevazute de lege);

scutite cu drept de deducere (pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata , dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate ) ;

scutite fara drept de deducere ( pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata sin u este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate );

de import scutite de taxa pe valoarea adaugata (in vama).

Livrarea de bunuri se refera la orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor(corporale mobile si imobile , prin natural ori sau prin destinatie , in care se cuprind si energia electrica , energia termica , gazele naturale , agentul frigorific etc.) de la proprietar catre o alte persoana , direct sau prin alte persoane care actioneaza in numele acestora . Livrari de bunuri cu plata sunt considerate si urmatoarele :

predarea efectiva a lor catre o alta persoana , in cadrul unui contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii unei scadente , cu exceptia contractelor de leasing;

transferal dreptului de proprietate asupra bunurilor , in urma executarii silite;

trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimonial persoanlor impozabile(in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia , in schimbul unei despagubiri);

transmiterea de bunuri effectuate pe baza unui contract de comisiuon la cumparare sau la vanzare atunci cand comisionul actioneaza in nume propriu ;

bunurile constatate lipsa in gestiune.

Prestarea de servicii este definita ca fiind orice operatiune ce nu constituie livrare de bunuri si care se refera in mod concret la :

inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei lor , in cadrul unui contract de leasing;

transferal si/sau transmiterea folosintei dreptului de autor , brevetelor , licentelor , marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

angajamentul de a nu desfasura o activitate economica , de a nu concura cu alta persoana sau de a nu tolera o actiune sau o situatie ;

prestarile de servicii effectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

intermedierea efectuata de comisionari , care actineaza in numele si in contul comitentului , atunci cand intervin intr-o livrare bunuri sau o prestare de servicii.

Locul livrarii de bunuri fixeaza elementele spatiale ce privesc deplasarile de bunuri in anumite situatii ca : locul unde se gasesc(in momentul cand incepe expedierea) ; locul unde se efectueaza instalarea sau montajul ; locul unde se gasesc in momentul in care are loc livrarea ; locul de plecare a transportului de pasageri etc. Locul prestarii de servicii este considerat a fi cel unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt effectuate sau in lipsa acestora domiciliul sau resedinta sa obisnuita. Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata priveste conditiile legale necesare pentru exigibilitatea acesteia prin prisma unor reguli generale ( taxa devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitori chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la alta data ; faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii etc.) sau cazuri speciale.

Baza de calcul (baza de impozitare) a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

tot ceea ce reprezinta contrapartida care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului , beneficiarului sau a unui tert , pentru livrari de bunuri si prestari de servicii ;

preturile de achizitie sau in lipsa acestora , pretul de cost , determinat la momentul livrarii;

suma cheltuielilor effectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii.

In baza de impunere se mai cuprind : impozitele , taxele ( exclusiv taxa pe valoarea adaugata ) ; cheltuielile accesorii ( comisioanele , cheltuielile de ambalare , transport si asigurare , decontate cumparatorului sau clientului ).

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in anumite situatii :

daca au fost emise facturi fiscale si , ulterior , operatiunea este anulata total sau partial , inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor ;

in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea , calitatea sau preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate ;

in situatia in care reducerile de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarii serviciilor;

contravaloarea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestatenu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului , ajustarea fiind permisa incepand cu data de la care se declara faliment;

in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa , pentru ambalajele care circula prin facturare).

Baza de impozitare pentru import este constituita din valoarea in vama a bunurilor la care se adauga taxele vamale , comisionul vamal , accizele si alte taxe ( exclusive tax ape valoarea adugata) datorate pentru importul de bunuri . Mai pot fi cuprinse in aceeasi baza de impunere cheltuielile de ambalare , transport , asigurare , precum si comisioanele care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania .

Cotele de taxa pe valoarea adaugata apar sub doua forme de aplicare standard (19%) si reduse (9% si 5%). Cota standard este folosita pentru orice operatiune impozabila ( mai putin cele scutite si cele pentru care se folosesc cotele reduse ) si se aplica asupra bazei de impozitare. Cota de 9% se aplica in cazul livrarii de bunuri /prestarii de servicii in anumite situatii ca : dreptul de intrare in muzee , castele , case memoriale , monumente , gradini zoologice si botanice ,targuri , expozitii etc. Cota de 5% se foloseste in cadrul livrarii de manuale scolare , carti , proteze de ori fel si accesoriile acestora .

Inlesnirile la plata taxei pe valoarea adaugata se concretizeaza in scutiri ce sunt grupate in lege , pe categorii de operatiuni , astfel : operatiuni din interiorul tarii ; la import ; pentru exporturi si pentru transportul international ; legate de traficul international de bunuri .

Scutirile pentru operatiunile din interiorul tarii cuprind o mare diversitate de situatii ca : spitalizarea , ingrijirile medicale desfasurate de unitati autorizate ; prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunilor de catre stomatologi si tehnicieni dentari ; transportul bolnavilor si persoanelor accidentate ; activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate ; prestarile de servicii culturale , cele legate de practicarea sportului ; realizarea ,difuzarea si retransmisia programelor de radio si/sau televiziune etc.

Scutirile la import se refera la anumite categoriide bunuri ce vizeaza persoane beneficiare ori destinatii ale bunurilor importante sau in functie de modalitatile de intrare ori procurare a bunurilor (primite gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios , de aparare , artistic , finantate din imprumuturi nerambursabile etc.).

Scutirile pentru exportul sau alte operatiuni similare si pentru transportul international vizeaza : bunurile expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in Romania ; prestarile de servicii legate direct de exportul de bunuri etc. , precum si cele legate de traficul international de bunuri .

Cu caracter specific la taxa pe valoarea adaugata mai apar urmatoarele :

regimul deducerilor ( dreptul de deducere , perioada fiscala , deducerile pentru persoanele impozabile cu regim mixt )

determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

regularizarea si rambursarea

regimul special de scutire

unele obligatii ale platitorilor

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila , el fiind reglementat cu raportare la categii de bunuri sau servicii procurate intr-un anumit mod sau avand o anumita destinatie. Exercitarea dreptului de deducere se justifica de catre persoanele impozabile in functie de felul operatiunii folosind anumite documente ( factura fiscala , declaratia vamala de import etc.). Intr-o reglementare separate , deducerea vizeaza persoanele impozabile cu sensul celui inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata ce realizeaza operatiuni prevazute in lege.

Perioada fiscala este luna calendaristica . Prin derogare de la aceasta , pentru persoanle impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite de drept de deducere de 100.000 euro inclusive, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent , perioada fiscala este trimestrul calendaristic. In acest caz , persoanele impozabile aflate in situatia mentionata au obligatia de adepune la organele fiscale teritoriale , pana la data de 25 februarie , o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile in regim mixt .

Bunurile si serviciile pentru care se cunoaste destinatia in momentul achizitiei se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separate , taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata.

Pro-rata se determina ca rapot intre veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere , inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora , la numarator , iar la numitor veniturile mentionate anterior plus cele obtinute din operatiuni care nu au drept de deducere . La numitor se adauga alocatiile , subventiile sau alte sume primate de la buget ( de stat sau locale ) in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Veniturile financiare se exclud din calculul pro-ratei daca acestea sunt accesorii activitatii principale . Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este si pro-rata definitiva determinate pentru anul precedent , ori pro-rata estimate in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul current. Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie , in functie de realizarile efective din cursul anului .

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de plata apare in situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata , aferenta operatiunilor taxabile. In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile , exigibila intr-o perioada fiscala , denumita taxa colectata , este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate , dedusa in acea perioada fiscala , rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare .

Regularizarea si rambursarea taxei se produc in aceasta ordine . Astfel , dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare , persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute prin decontul de taxa pe valoarea adaugata . In continuare , se determina suma negative a taxei pe valoarea adaugata cumulata , prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata , rezultata in perioada de raportare a soldului sumei negative reportat din decontul perioadei fiscale precedente . Taxa pe valoarea adaugata cumulata se determina , in perioada fiscala de raportare , prin adaugarea la taxa de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul celei de plata al perioadei fiscale anterioare . Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata , persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sumele prezentate mai sus , care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative . Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei cumulate , rezulta un sold de taxa de plata in perioada fiscala de raportare . Daca suma negativa a taxei cumulate este mai mare decat taxa de plata cumulata , rezulta un sold al sumei negative a taxei , in perioada fiscala de raportare .

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa din aceeasi perioada , decontul fiind si cerere de rambursare sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare .

Platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt clasificati pe doua categorii de operatiuni : din interiorul tarii ( persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata , pentru operatiunile taxabile ; beneficiarii prestarilor de servicii taxabile , efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa ) ; la importul de bunuri ( persoanele care importa bunuri in Romania si care sunt taxabile potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora ) .

Regimul special de scutire prevede :

Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata se refera la :

inregistrarea lor in legatura cu anumite situatii ( inceperea , schimbarea si incetarea activitatii ; realizarea exclusive de operatiuni care nu au drept de deducere , deci scoaterea din evidenta ca platitor ; incetarea activitatii )

definirea asocierilor din punct de vedere al taxei ( o asociere sau alta organizatie care nu are personalitate juridica se considera a fi o persoana impozabila separata , pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri in numele asociatiei sau organizatiei respective , cu exceptia asociatiilor in participatiune )

facturile fiscale ( cand si cum se intocmesc , emiterea lor , continutul lor etc.)

evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului ,

plata catre bugetul de stat si altele.

Exemplu de calcul al TVA :

Exemplu de calcul al TVA

Servicii – 900.000.000 lei TVA 19% 171.000.000 lei

– 300.000.000 lei TVA 9% 27.000.000 lei

– 200.000.000 lei scutite de TVA

Achiziții – 350.000.000 lei TVA 19% 66.500.000 lei

– 150.000.000 lei cu drept de deducere TVA 19% 28.500.000

– 250.000.000 lei fără drept de deducere TVA 19% 47.500.000

– 100.000.000 lei scutite de TVA

Flux informațional TVA

2.4. Impozitele si taxele locale

Reprezentative pentru bugetele unitatilor administrativ – teritoriale , impozitele si taxele locale se constituie in acestea ca venituri proprii folosite pentru finanatarea cheltuielilor aprobate . Specificitatea lor este conturata in tehnicile de asezare si percepere , prin urmatoarele caracteristici :

in aria lor de adresare si incidenta intra contribuabilii ( dupa sediu ori domiciliu sau locul unde se afla bunurile impozabile ) aflati in perimetrul localitatii ;

bunurile impozabile ori taxabile sunt situate in unitatile administrativ – teritoriale;

reprezinta instrumente de manifetsre a autonomiei locale ;

finantarea cheltuielilor publice din bugetele locale .

Contribuabilii ( subiecte si platitori ) impozitelor si taxelor locale sunt persoanele fizice si juridice ce detin proprietatea sau posesia obiectului de venit ori intreprind actiuni

( fapte , acte , activitati economice pe baza liberei initiative ) care declanseaza actul de impunere potrivit legii .

In asezarea si perceperea impozitelor si taxelor locale se folosesc si unele notiuni specifice precum rangul localitatii sau zone din cadrul localitatii ( zone stabilite de consiliul local , in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii , de retele edilitare , precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ – teritoriale , conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism , registrelor agricole , evidentelor specifice cadastrului imobiliar – edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale care pot afecta valoarea terenului ) .

Structural , impozitele si taxele locale au ca reprezentare , prin Codul fiscal urmatoarele categorii :

impozitul pe cladiri

impozitul pe teren

taxa asupra mijloacelor de transport

taxa pentru eliberarea certificatelor , avizelor si autorizatiilor

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

impozitul pe spectacole

taxa hoteliera

taxe speciale

alte taxe.

2.4.1 Impozitul pe cladiri

Cadrul normativ

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Legea 522/2002

H.G nr 500/1994

H.G nr 403/2000

H.G nr 1553/2003

O.G nr 81/2003

H.G. nr 84/2005

Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca datorata bugetelor locale de catre proprietarii de cladiri indiferent de locul unde sunt situate si destinatia acestora.Cu semnificatia de cladire , in sensul legii , apare orice constructie care serveste adapostului pentru oameni sau animale ori pentru protejarea de obiecte , produse , materiale , instalatii etc.

Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice si juridice , cladirile proprietate publica sau private a statului ce sunt administrate ori date in folosinta unor contribuabili . Cladirile noi , dobandite in cursul anului , indifferent de forma de intrare in proprietate , se impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care au fost dobandite. Cladirile distruse , demolate , transmise in proprietatea altor contribualili in cursul anului se scot de la impunere , incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care s-a produs una din situatiile mentionate( scaderea de la impunere se acorda proportional cu partea de cladire supusa unei situatii si cu perioada ramasa pana la finele anului bugetar ).

În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.

    În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

Scutiri la plata impozitului pe cladiri

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza in anumite situatii si in cazul unor personae juridice si fizice potrivit cu prevederile legale ( cladirile institutiilor publice si cele care fac parte di domeniul public si privat al statului ori al unitatilor administrativ – teritoriale ) cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice ; cladirile considerate monumente istorice , de arhitectura , arheologice, muzee sau case memoriale ; cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar autorizate provizoriu sau acreditate , constructii speciale etc.). Altfel spus impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

   1. clădirile instituțiilor publice și clădirile care fac parte din domeniul public și privat al unei unități administrativ-teritoriale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

   2. clădirile care, potrivit legislației în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

   3. clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute de lege și părțile lor componente locale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

   4. clădirile instituțiilor de învățământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

   5. clădirile unităților sanitare de interes național care nu au trecut în patrimoniul autorităților locale;

   6. clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

   7. clădirile aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;

   8. construcțiile și amenajările funerare din cimitire, crematorii;

   9. clădirile sau construcțiile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

   10. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

   11. oricare dintre următoarele construcții speciale:

   a) sonde de țiței, gaze, sare;

   b) platforme de foraj marin;

   c) orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică, stație de transformare și de conexiuni, clădire și construcție specială anexă a acesteia, post de transformare, rețea aeriană de transport și distribuție a energiei electrice și stâlpii aferenți acesteia, cablu subteran de transport, instalație electrică de forță;

   d) canalizații și rețele de telecomunicații subterane și aeriene;

   e) căi de rulare, de incintă sau exterioare;

   f) galerii subterane, planuri înclinate subterane și rampe de puț;

   g) puțuri de mină;

   h) coșuri de fum;

   i) turnuri de răcire;

   j) baraje și construcții accesorii;

   k) diguri, construcții-anexe și cantoane pentru intervenții la apărarea împotriva inundațiilor;

   l) construcții hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunătățiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele și stațiile de pompare aferente canalelor;

   m) poduri, viaducte, apeducte și tuneluri;

   n) rețele și conducte pentru transportul sau distribuția apei, produselor petroliere, gazelor și lichidelor industriale, rețele și conducte de termoficare și rețele de canalizare;

   o) terasamente;

p) cheiuri;

   q) platforme betonate;

   r) împrejmuiri;

   s) instalații tehnologice, rezervoare și bazine pentru depozitare;

   t) construcții de natură similară stabilite prin hotărâre a consiliului local.

    Construcțiile de natură similară, avizate prin hotărâre a consiliilor locale, sunt scutite de impozit pe clădire pe durata existenței construcției, până când intervin alte modificări.

    Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirea unei persoane fizice dacă:

   a) clădirea este o locuință nouă realizată în condițiile Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare; sau

   b) clădirea este realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/1995, cu modificările și completările ulterioare.

    Scutirea de impozit prevăzută la alin. (3) se aplică pentru o clădire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al clădirii.

Baza de calcul ( de impunere ) a impozitului pe cladiri este determinate diferit pentru persoanele fizice fata de cele juridice .

In cazul persoanelor fizice , baza de calcul o reprezinta valoarea cladirii determinata potrivit cu incadrarea acesteia intr-un anumit tip constructive si cu prezenta/absenta unor utilitati ( instalatii de apa , canalizare , incalzire , curent electric etc.)

Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetei construite desfasurate a cladirii ( exprimata in metrii patrati ) cu valoarea pe unitatea de suprafata (mp) stabilita potrivit legii .

Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor la sectiunile tuturor nivelurilor cladirii ( inclusiv balcoane , logii , subsol , exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafete scarilor si teraselor neacoperite ).

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea ei prin inmultirea sumei determinate conform legii cu coeficientul de corectie stabilit de lege.

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabilă a clădirii. Cota de impozitare este de 0,2% pentru clădirile situate în mediul urban și de 0,1% pentru clădirile din mediul rural.Valoarea impozabilă a unei clădiri se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a clădirii, exprimată în metri pătrați, cu valoarea corespunzătoare din tabelul următor:

Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite.Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de amplasarea clădirii, prin înmulțirea sumei determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în următorul tabel:    

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10. În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5%. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri ( utilizate ca locuinta care nu sunt inchiriate altor persoane ) se face cu procente cuprinse intre 15 si 100³ in raport cu numarul cladirilor suplimentare detinute . Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:

   a) cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

   b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

   c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

   d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

    În cazul deținerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcție de ordinea în care proprietățile au fost dobândite, așa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

    Persoanele fizice prevăzute au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza cărora își au domiciliul, precum și la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declarației speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

La persoanele juridice , baza de calcul a impozitului pe cladiri o constituie valoare de inventar inregistrata in contabilitatea lor care poate sa exprime :

costul de achizitie la cladiri procurate cu titlu oneros

costul de productie la cladirile construite de unitatea patrimoniala

valoarea actuala , in functie de evaluarea cladirilor ce au caracteristici tehnice si economice similare si apropiate,la cladirile dobandite cu titlu gratuit

valoarea de aport acceptata de parti la cladirile intrate in patrimonial unei societati comerciale cu ocazia fuziunii

valoarea negociata intre parti

Cotele de impunere practicate sunt cele prevazute de lege diferentiate pe categorii de contribuabili ( personae fizice si personae juridice ) in functie de numarul cladirilor detinute

( la persoanele fizice ) , pe medii ( urban , rural ) . Astfel , cu aplicare asupra bazei de calcul , cotele sunt de 0,2 % in mediul urban si 0,1 % in mediul rural . La persoanele juridice se folosesc cote cuprinse intre 0,5 % si 1,5 % . Asezarea si plata impozitului pe cladiri pornesc de la declaratia de impunere depusa de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local in raza caruia se afla cladirea sau constructia .

Impozitul pe clădiri se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Exemplu de calcul

Persoana juridica achizitionat cladire = 525.600.000 lei

Cota de impozitare = 0.5 %

A dobandit cladirea la 15 mai 1991

Impozit anual = 525.600.000 * 0.5 % = 2.628.000 lei

A dobandit cladirea pe 15 mai 1991 , ea va datora impozit doar pe 7 luni incepand cu 1 iunie.

Impozit cladire (pe 7 luni ) = 2.628.000 * 7/12 = 1.532.999 lei.

Flux informational – Impozitul pe cladiri

.

Impozitul pe teren

Cadrul normativ

Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal

H.G nr. 378/2005; H.G. nr. 84/2005 privind modificarea si completarea Codului fiscal

Legea nr. 494/2004

O.G nr 783/2004

Impozitul pe teren apare in structura veniturilor proprii ale bugetelor locale si este datorat de persoanele care au in proprietate terenuri situate in Romania , atat in mediul urban , cat si cel rural . Pentru terenul aflat in administrarea si folosinta altei persoane , in baza unui contract de inchiriere/arendare , situatie in care se datoreaza chirie sau arenda , impozitul aferent terenului se datoreaza de catre proprietari. O alta situatie particulara este data de implicarea mai multor persoane la detinerea in comun a terenului cand fiecarui proprietar ii revine obligatia de plata a impozitului potrivit cu partea de teren aflata in proprietatea sa . In absenta dimensiunii partilor din proprietatea terenului , impozitul calculate se imparte ca raspundere egala intre proprietari .

Obiectul impunerii este reprezentat de terenurile detinute de contribuabili in pozitionare intravilan sau extravilan din localitatile urbane si la cele rurale , potrivit cu incadrarea lor in zone . Intrarea sau iesirea din posesie a terenurilor atrag dupa sine modificari ale obligatiilor de plata care opereaza din luna urmatoare celei in care se produc schimbarile de proprietate.

Codul fiscal prevede situatii de scutiri de impozit pentru anumite categorii de teren :   

 a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafața de teren care este acoperită de o clădire;

   b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia, cu personalitate juridică;

   c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;

   d) orice teren al unei instituții de învățământ preuniversitar și universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;

   e) orice teren al unei unități sanitare de interes național care nu a trecut în patrimoniul autorităților locale;

   f) orice teren deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

   g) orice teren aferent unei clădiri a unei instituții publice sau unei clădiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unități administrativ-teritoriale, exceptând suprafețele acestuia folosite pentru activități economice;

   h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;

   i) terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

   j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare;

   k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

   l) terenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

   m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

Asezarea si calculul impozitului pe teren

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

    În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută de lege , rezultanta a incadrarii terenului in zona din cadrul localitatii ( de la A – D ) si in rangul acesteia ( de la 0 – V ) pentru care sunt prevazute sume fixe in lei/mp ( de la 100 pentru zona D si rangul V al localitatii la 5.900 pentru zona A , rangul 0 ) .

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește după cum urmează:

   a) prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4) unde terenul este structurat pe categorii de folosinta ( teren arabil , pasune , faneata , vie , livada , padure sau alt teren cu vegetatie forestiera , taren su apa , drumuri si cai ferate , teren neproductiv ) sip e zone de fertilitate structurat pe 4 categorii ( de la I – IV ) cu valori ( lei/mp ) care variaza in intervalul 4-3 lei/mp );

    Numărul de metri pătrați de teren se înmulțește cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

b) prin înmulțirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut la alin. (5) in functie de rangul localitatii de incadrare in intervalul 1,00 – 8.00).

  Suma stabilită conform alin. (4) se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut în următorul tabel:

În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de rangul localității, categoria de folosință și zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Impozitul pe teren se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Exemplu de calcul

Impozit pe teren

rangul localitatii este situat in terenul 0

zona in cadrul localitatii A

categoria de folosinta : teren de constructii

suprafata terenului : 598 m²

suprafata construita la sol a cladirilor : 56 m²

suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren : 598 – 56 = 542 m²

Impozit pe teren = 542 m² * 5900 lei / m² = 3.197.800 lei / an.

Flux Informational – Impozitul pe teren

2.4.3. Taxa asupra mijloacelor de transport

Cadrul normativ

Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal

O.G nr 86/2001 privind serviciile regulate de transport public

H.G. nr. 783/2004 privind valorile impozabile, impozitele si taxele locale

Hotararea Consiliului local Iasi nr. 378/200.

Declaratia de impunere si procesul verbal pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice/juridice

Declaratia pentru scoaterea din evidenta a mijloacelor de transport.

Taxa asupra mijloacelor de transport este cuprinsa in veniturile proprii al bugetului local si are ca titular de plata ( platitor , contribuabil ) persoana ( fizica sau juridica ) ce detine in proprietate mijlocul de transport inmatriculat in Romania ( daca mijlocul de transport face obiectul unui contract de leasing financiar , taxa se datoreaza de locator ) . Taxa asupra mijloacelor de transport, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

Obiectele taxabile sunt mijloacele de transport rutier cu tractiune mecanica potrivit cu anumite incadrari tehnice si mijloacele de transport pe apa .

Baza de calcul a taxei o reprezinta pentru unele mijloace de transport cu tractiune mecanica numarul de centimetrii cubi (cm³) al capacitatii lor cilindrice , unitatea tehnica de evaluare fiind aici jumatate cilindree ( echivalentul a 500 cm³ ) . În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracțiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărui 500 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

În cazul unui ataș, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele și scuterele respective.

    În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Vehiculele sunt grupate pe 3 categorii (I-III) respectiv : vehicule cu 2 axe , cu 3 axe si cu 4 axe.Taxa mai este diferentiata pentru fiecare vehicul in parte si in functie de sistemul de suspensie . Dimensiunea taxei este unitara cu exprimare in lei pe vehicul incadrat in una din cele 3 categorii de greutate si respectiv pe un sistem de suspensie ( cuantumul taxei variaza intre 1 milion si 6 milioane).

În cazul unei combinații de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare prezentata in lege . Tabelul este structurat pe de o parte , pe 5 categorii de vehicule in functie de numarul axelor si masa totala maxima autorizata ( 2 + 1 axe ; 2 + 2 axe ; 2 + 3 axe ; 3 + 2 axe ; 3 + 3 axe ). Taxa mai este diferentiata in cadrul fiecarei categorii pe cele 2 sisteme de suspensie mentionate anterior . De aici , si o variabilitate a taxelor unitare intre 1 milion si 8 milioane lei .

În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

   În cazul mijloacelor de transport pe apă, taxa pe mijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

   Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar.

Plata taxei asupra mijloacelor de transport se face anual , in patru rate egale ( pana la 15 martie , 15 iunie , 15 septembrie , 15 noiembrie ) . Pentru plata cu anticipație a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

    În cazul unui mijloc de transport deținut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plătește integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorității de administrație publică locală.
Scutirile pot fi practicate pentru unele mijlloace de transport folosite cu o anumita destinatie :

a) autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;

c) mijloacele de transport ale instituțiilor publice;

d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.

Exemplu de calcul

Taxa pe mijloacele de transport

20 de masini :

– 15 masini cu capacitate cilindrica 1002 m³

– 5 masini cu capacitate cilindrica 2978 m³

Se determina numarul de fractiuni a 500 m³ :

– capacitatea cilindrica a autoturismului se imparte la 500 m³

1002 cm³ / 500 cm³ = 2.004 ( pentru calcul se considera 3 fractiuni a 500 cm³ ) .

2978 cm³ / 500 cm³ = 5.956 ( pentru calcul se considera 6 fractiuni a 500 cm³ ) .

– suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitate cilindrica de pana la 2000 cm³ inclusiv = 65.000 lei / 500 cm³

3 fractiuni a 500 cm³ * 65.000 lei / 500 cm³ = 195.000 lei

– suma corespunzatoare unui autoturism cu capacitate cilindrica de peste 2000 cm³ = 80.000 lei / 500 cm³

6 fractiuni a 500 cm³ * 80.000 lei / 500 cm³ = 480.000 lei

– majorarea taxei la 46,3 %

195.000 * 1.463 = 285.285 lei ; Fractiunea de 285 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza

TMT = 285.000 lei ( o singura masina )

480.000 * 1.463 = 702.240 lei ; Fractiunea de 240 lei fiind sub 500 lei se neglijeaza

TMT = 702.000 lei ( o singura masina ) .

Fluxul informațional al taxei pe mijlocul de transport

2.4.4. Taxa pentru eliberarea certificatelor , avizelor si autorizatiilor

Taxa pentru eliberarea certificatelor , avizelor si autorizatiilor vizeaza orice persoană care trebuie să obțină un certificat, aviz sau altă autorizație si care trebuie să plătească taxa menționată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizația necesară.

Aici de incadreaza urmatoarele taxe :

1)Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor
de construire și a altor avize asemănătoare

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local în limitele prevăzute în tabelul următor:

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1).

Taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuință sau anexă la locuință este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții.

Taxa pentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se calculează înmulțind numărul de metri pătrați de teren afectat de foraj sau de excavație cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.

Taxa pentru eliberarea autorizației necesare pentru lucrările de organizare de șantier în vederea realizării unei construcții, care nu sunt incluse în altă autorizație de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de șantier.

Taxa pentru eliberarea autorizației de amenajare de tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție.

Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice, precum și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor este de până la 50.000 lei pentru fiecare metru pătrat de suprafață ocupată de construcție.

Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru orice altă construcție decât cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egală cu1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție, inclusiv instalațiile aferente.

Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, totală sau parțială, a unei construcții este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcției, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. În cazul desființării parțiale a unei construcții, taxa pentru eliberarea autorizației se modifică astfel încât să reflecte porțiunea din construcție care urmează a fi demolată.

    Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizației inițiale.

    Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu se stabilește de consiliul local și este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord.

    Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului județean se stabilește de consiliul local în sumă de până la 100.000 lei.

    Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă se stabilește de către consiliile locale în sumă de până la 60.000 lei.

    Pentru taxele prevăzute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcție, se aplică următoarele reguli:

   a) taxa datorată se stabilește pe baza valorii lucrărilor de construcție declarate de persoana care solicită avizul și se plătește înainte de emiterea avizului;

   b) în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizația respectivă, persoana care a obținut autorizația trebuie să depună o declarație privind valoarea lucrărilor de construcție la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale;

   c) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situația finală privind valoarea lucrărilor de construcții, compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale are obligația de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcție;

   d) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale a emis valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice sumă suplimentară datorată de către persoana care a primit autorizația sau orice sumă care trebuie rambursată de autoritatea administrației publice locale.

    În cazul unei autorizații de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcție nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251.

2)Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru a desfășura o activitate economică și a altor autorizații similare

Taxa pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice este stabilită de către consiliul local în sumă de până la 100.000 lei, în mediul rural, și de până la 500.000 lei, în mediul urban.

    Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare se stabilește de consiliul local și este de până la 120.000 lei.

    Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliile locale, se stabilește de către consiliul local și este de până la 200.000 lei.

    Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabilește de către consiliile locale și este de până la 500.000 lei.

Scutiri
    Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor nu se datorează pentru:

   a) certificat de urbanism sau autorizație de construire pentru lăcaș de cult sau construcție anexă;

   b) certificat de urbanism sau autorizație de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public al statului;

   c) certificat de urbanism sau autorizație de construire, pentru lucrările de interes public județean sau local;

   d) certificat de urbanism sau autorizație de construire, dacă beneficiarul construcției este o instituție publică;

   e) autorizație de construire pentru autostrăzile și căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.

2.4.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Cadrul normativ

Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal

O.G nr 83/2004

H.G nr 783/2004

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

   Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale.

    Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă și publicitate, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă și publicitate.

    Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate.

    Cota taxei se stabilește de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% și 3%.

    Valoarea serviciilor de reclamă și publicitate cuprinde orice plată obținută sau care urmează a fi obținută pentru serviciile de reclamă și publicitate, cu excepția taxei pe valoarea adăugată.

    Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă și publicitate.
    Orice persoană care utilizează un panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al autorității administrației publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă.

    Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

   a) în cazul unui afișaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 200.000 lei;

   b) în cazul oricărui alt panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, suma este de până la 150.000 lei.

    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracțiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afișează în scop de reclamă și publicitate.

    Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

    Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate să depună o declarație anuală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.

Scutiri

Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate și taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică instituțiilor publice, cu excepția cazurilor când acestea fac reclamă unor activități economice.

Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afișajul sau structura de afișaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 270 fiind plătită de această ultimă persoană.

    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se datorează pentru afișele, panourile sau alte mijloace de reclamă și publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalațiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulație, precum și alte informații de utilitate publică și educaționale.

    Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate pentru afișajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcția lor, realizării de reclamă și publicitate.

2.5. Bugetul asigurarilor sociale de stat

2.5.1. Contributia pentru asigurarile sociale de stat

Cadrul normativ

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi al

asigurarile sociale, modificata prin O.U.G nr 41/2000 si aprobata prin Legea nr 338/2002

Declaratia tip, declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a

obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Legea 512/12.11.2004 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2005

Ordonanta de urgenta nr 139 din 29.12.2004 privind modificarea art 26 alin 1

din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat

O data cu inregistrarea salariilor, unitatea patrimoniala RAJAC Iasi are si obligatia calcularii si virarii obligatiilor de natura sociala destinate fondurilor din care se platesc pensiile, ajutorul de somaj sau se acopera alte cheltuieli.

O parte din aceste obligatii sunt in sarcina angajatorului si se vor regasi distinct pe cheltuieli, iar o parte sunt retinute din veniturile ce revin angajatilor.

Contributia la asigurarile sociale este un impozit direct, datorat bugetului asigurarilor sociale de stat de catre persoanele fizice si juridice.

Elemente tehnice

In sistemul public sunt contribuabili dupa caz :

asiguratiii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale

angajatorii

persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii – persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca

Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj

Persoanele care incheie contract de asigurare sociala

Persoanele asigurate

In sistemul public asiguratii au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale, conform legii. Sunt asigurata confor legii obligatoriu persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici.

Sunt contribuabili : asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurare sociala si angajatorii.

Repartizarea CAS:

contributia individuala la asigurari sociale de stat este datorata datorata de asigurati,

iar cota este stabilita prin Legea bugetelor asigurarilor sociale de stat (9.5 %)

CAS datorata de angajatori reprezinta diferenta dintre nivelul cotelor de contributii la

asigurarile sociale stabilite diferentiat in functie de conditiile de munca, prin legea anuala a bugetelor asigurarilor sociale de stat si nivelul cotei individuale ale asigurarilor sociale (22 %)

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca, deosebite sau speciale.

Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In baza articolului 29 din legea nr 76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare se stabilesc urmatoarele rate ale contributiilor :

contributia datorata de angajatori este de 3 %

contributia individuala datorata este de 1 %

contributia datorata de persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru

somaj este de 4 %.

Cotele de contributie de asigurari sociale se stabilesc dupa cum urmeaza :

pentru conditii normale de munca 31.5 %

pentru conditii deosebite de munca 36.5 %

pentru conditii speciale de munca 41.5 %.

Cota de impozitare

Cota contributiei individuale de asigurari sociale datorate de asiguratii mentionati anterior cu privire la contribuabili este de 9,5 5, indiferent de conditiile de munca.

Contributia individuala de asigurari sociale

Este datorata de asiguratii care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, functionarii publici, persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective, legislative sau judecatoresti, membrii cooperatori ai organizatiilor mestesugaresti, precum si de persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile, cu exceptia beneficiarilor unei pensii de limita de varsta, reprezinta o parte din cota de contributii de asigurari sociale stabilita anual pentru conditii normale de munca, respectiv 9,5.

Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori

Reprezinta diferenta fata de contributia individuala de asigurari sociale pana la nivelul cotelor de contributie de asigurari sociale stabilite prin legea anuala a bugetului de stat, in functie de conditiile de munca.

Ceilalti asigurati datoreaza integral cota de contributie de asigurari sociale corespunzatoare conditiilor de munca in care isi desfasoara activitatea, plata acestuia se poate face si la intervale mai mari de o luna, fara a se depasi 6 luni, cu respectarea termenelor prevazute in declaratia sau in contractul de asigurare.

Contributia individuala de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale datorata de angajatori se calculeaza si se plateste lunar de catre angajator, asigurati, angajatorii suportand fiecare contributie proprie.

Sumele reprezentand prestatii de asigurari sociale, care se platesc de angajator asiguratilor, in contul asigurarilor sociale, se retin de acesta din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva.

Contributia individuala de asigurari sociale datorata de asigurati se retine integral din salariu, dupa caz din venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de angajator la casa teritoriala de pensii in raza caruia se afla sediul acesuia.

Angajatorul calculeaza si vireaza lunar contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati.

In cazul in care contributia lunara de asigurari sociale achitata de contribuabili este mai mare decat contributia datorata, suma platita in plus se regularizeaza ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS.

Baza lunara de calcul

Baza lunara de calcul o reprezinta atat la salariati (angajati) cat si la angajatori, salariile individuale brute, inclusiv sporurile si adaosurile.

CAS nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand :

prestatii de asigurari sociale;

diurne de deplasare;

sume reprezentand participarea salariatilor la profit;

premii, drepturi exceptionale

CAS se retine lunar, integral din salariu (venitul brut lunar), si se vireaza de angajator

la Casa teritoriala de pensii

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, in cazul asiguratilor o constituie :

salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile,

reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul asiguratilor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv functionarii publici;

veniturile brute de natura salariala realizate lunar de persoanele care desfasoara

activitati (exclusiv) in functii efective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, precum si de membrii cooperatori ai unei organizatii mestesugaresti;

veniturile brute de natura salariala realizate lunar de persoanele care desfasoara

activitati exclusiv pe baza de conventii civile, de prestari de servicii, mai putin pensionarii;

venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare care nu poate

fi mai mic de 1/4 din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza de calcul a contributiei individuale, determinata astfel nu poate depasi plafonul de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati si nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie (prevedere modificata prin O.U.G nr 9/27.02.2003, M.O nr 177/17.03.2003).

Prin sintagma salarii individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca se intelege :

salariile de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program lunar si

suplimentar, inclusiv indexarii si compesarii incluse in salariul lunar potrivit legii, indemnizatiei de conducere, sporuri de venit si alte drepturi care, conform actelor normative, fac parte din salariul de baza;

sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salriul de baza

brut sau sume fixe, fie ca au sau nu caracter permanent;

sumele platite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat cum ar fi : concedii de

odihna, concedii de studii, zile de sarbatori, evenimente familiale deosebite sau intreruperi ale lucrului din motive neimputabile angajatilor;

sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, suportate din fondul de salarii;

premiile, altele decat cele reprezentand participarea salariatilor la profit;

drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie;

sumele platite din fondul de salarii, conform legii sau contractelor colective de munca

cum ar fi : al 13-lea salariu, prime de vacanta, aprovizionare de iarna, prime acordate cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase, precum si orice alte sume platite din dondul de salarii.

Termenul de plata

Termenul de plata este data stabilita pentru plata drepturilor salariale pentru luna in curs dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata.

Termenele de plata la contributia de asigurari sociale sunt:

data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor

care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectueaza plata

drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

pâna la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor ce

se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj.

Atunci cand data de 25 a lunii este si nelucratoare, termenul scadent este prima zi imediat lucratoare.

Angajatorii vor depune la banca odata cu documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri a asiguratilor si documentele pentru plata contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, paltile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

In cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, Casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor stabilite.

Acest caz de neplata la termen genereaza dobanzi din penalitati de intarziere, pentru ambele contributii, se percep majorari pentru fiecare zi de intarziere.

Sumele reprezentand majorarile de intarziere se fac venit la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Calculul majorarilor de intarziere in contabilitate si urmarirea platii acestora se fac de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata ajutorului de somaj.
Calculul majorarilor de intarziere pentru asiguratii cu declaratie sau contract de asigurare se efectueaza, dupa caz, de acestia sau de Casele teritoriale de pensii.

Neplata contributiei de asigurari sociale de catre asiguratii cu declaratie sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestatii pana la achitarea contributiilor datorate si majorarilor de intarzieri aferente.

Exemplu de calcul

Contributia pentru asigurarile sociale de stat

Salariu de baza = 5.300.000 lei

Spor de vechime = 15 % (10 – 15 ani) => 15 % x 5.300.000 lei = 795.000 lei

Salar brut = Salar de baza + Spor vechime = 5.300.000 lei + 795.000 lei = 6.095.000 lei

contributia angajatului la CAS = 9.5 % x 6.095.000 lei = 579.025 lei/luna

contributia angajatorului la CAS = 22 % x 6.095.000 lei = 1.340.000 lei/luna

Flux informational – Contributia asigurarilor sociale de stat

2.5.2 Contributia pentru asigurarile de somaj

Cadrul normativ

Legea nr 76/18.01.2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare (art.86-92);

O.M.M.S.S.F nr 407/2004;

O.M.F.P nr 281/2004

Declaratie – tip:

declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la

bugetul asigurarilor pentru somaj

declaratia privind evidenta nominala a obligatiilor de plata la bugetul general

consolidat.

Elemente tehnice

In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice denumite asigurati : cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurare pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de somaj.

Subiectul = persoanele fizice care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau persoanele care desfasoara activitati pe baza de conventie civila de prestari de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de baza minime brute pe tara.

Mai pot fi mentionate urmatoarele persoane :

– administratori care au incheiat contracte potrivit legii;

– persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

– membri ai asociatiei familiale

– cetateni romani care lucreaza in strainatate;

– alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc mentionate

Angajatorul la care isi desfasoara activitatea persoanele cu contract individual de munca : salariatii RAJAC.Iasi sunt obligati sa depuna in termen de 20 zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaza contributiile la Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca in a carei raza isi au sediul ori domiciliul, declaratia lunara privind obligatiile de plata catre bugetul asigurarilor pentru somaj si dovada efectuarii acestei plati.

Venitul lunar pentru care se asigura asiguratul nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara.

Fondul pentru ajutorul de somaj se constituie astfel :

cota de 3 % asupra fondului de salarii lunar platite de persoanele juridice si fizice

romane sau straine cu sediul in Romania care angajeaza si utilizeaza personal salariat. In fondul de salarii lunar, asupra caruia se aplica o cota de 3 % se includ : salariile de baza, sporurile si indemnizatiile, salariile de merit, salariile pentru persoanele care presteaza activitati in cumul, drepturile ce se acorda personalului trimis in strainatate, stimulentele, indemnizatiile pentru concediul de odihna, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca platite catre zilieri, indemnizatiile platite personalului care lucreaza pe baza de contract de prestari de servicii sau conventii civile, salariile platite administratorilor si cenzorilor;

cota de 1 % din salariul de baza lunar suportat de catre salariatii persoanelor fizice

si juridice;

cota de 1 % din venitul brut lunar cuvenit pentru munca prestata de membrii

cooperatiei;

subventii de la bugetul de stat.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru

somaj in cota de 5 %, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurati – salariati.

Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut.

Asociatul unic asigurat in baza contractului de asigurare pentru somaj, are obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 6% aplicata asupra venitului lunar declarat in contractul de asigurare pentru somaj.

Termenul de plata

Termenul de plată a contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj este, după caz, de cel mult 5 zile de la:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură data pe lună;

b) data stabilită prin contractul de asigurare pentru șomaj.

Pentru neplata contribuțiilor datorate la termenele prevăzute se aplică majorări de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanțelor bugetare. În cazul neachitării contribuțiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj, a majorărilor de întârziere și a penalităților, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.

Exemplu de calcul

Contributia unitatii la asigurarile pentru somaj = 3%

Contributia angajatului la asigurarile pentru somaj = 1%

Salariu de baza = 7 mil lei

Numar salariati = 35

Contributia unitatii = 3% x fond brut de salrii = 3% x (7.000.000 x 35) = 7.350.000 lei/luna

Contributia angajatului = 1 % x salariu de baza = 1% x 7.000.000 = 70.000 lei/luna

Flux informational – Contributia pentru asigurarile de somaj

2.6. Bugetul asigurarilor sociale de sanatate

2.6.1. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

Cadrul normativ

O.U.G nr 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale

de sanatate modificata si completata

Elemente tehnice

Persoanele asigurate

Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document semnificativ : adeverinta sau carnet de asigurat eliberat prin grija Casei de Asigurari la care este inscris asiguratul.

Aceste documente justificative vor fi inlocuite cu cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond.

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura acordarea unui pachet de servicii de baza.

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, este un fond special care se constituie si se utilizeaza potrivit O.U.G nr 150/2002.

Contributia fondului se face din contributia de asigurari sociale de sanatate, suportate de asigurati persoane fizice si juridice care angajeaza personal salarial, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse : donatii, sponsorizari, dobanzi potrivit legii.

Administratrea fondului se face de catre Casa Nationala de asigurari de sanatate si respectiv prin casele de asigurari de sanatate judetene.

Asiguratii

Persoanele asigurate

Sunt asigurati, potrivit O.UG nr 150/2002, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara precum si cetatenii straini si apatrizi care au domiciliul sau resedinta in Romania. In aceasta calitate au obligatia platii contributiei de asigurare potrivit prevederilor O.U.G nr 150/2002 urmatoarele categorii de persoane care beneficiaza de asigurare fara plata contributiei.

toti copiii cu varsta pana la 18 ani, tineri de la 18 pana la varsta de 26 ani, daca

sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;

sotul/sotia si parintii fara venituri proprii aflati in intretinerea unei persoane

asigurate

persoane ale caror drepturi se stabilesc prin Decretul lege nr. 118/1990, cu

modificarile si completarile ulterioare prin legea nr. 44/1994

persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse

si se afla in ingrijirea familiei

pensionarii de asigurari sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R si alte

categorii de pensionari

bolnavii cu afectiuni cuprinse in programele nationale de sanatate, pana la

vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din pensii, munca sau din alte surse

femeile insarcinate, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza

minim brut pe tara;

persoanele care fac parte dintr-o familie care au drptul la ajutor social, potrivit

legii 416/2001 privind venitul minim garantat;

persoane care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei

privative de libertate daca nu au venituri.

La RAJAC Iasi intalnim situatia in care sunt asigurate persoanele aflate in concediul medical, in concediul pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani sau in concediul pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani , referitor la acesta situatie in lege s-a modificat prin art 1 pct 2 din O.U.G nr 93/2004.

Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane cu contract individual de munca sau conventie civila, precum si persoanele fizice dupa caz.

Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice RAJAC Iasi care are angajati salariati cu contract individual de munca.

Persoana juridica RAJAC Iasi la care isi desfasoara activitatea asiguratii este obligata sa depuna lunar la Casa de Asigurari declaratii privind obligatiile ce-i revin fata de fond. Asiguratii in acest caz sunt persoanele angajate cu contract individual de munca-salariatii unitatii.

Drepturile si obligatiile asiguratilor

Asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a sanatatii, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale.

Ministrul Sanatatii impreuna cu CNAS sunt abilitate sa stabileasca conditiile si sa organizeze licitatii in vederea contractarii unor servicii din pachetul de servicii de baza.

Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare.

Servicii medicale suportate de asigurarile sociale de sanatate

Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrilor si la alte materiale de specialitate, in scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie persoanala, in conditiile prevazute in contractul cadru.

Modificarile acestor prevederi constau in urmatoarele:

s-a inclus in prevederea noua :” si dreptul la dispozitive medicale”;

s-a introdus la sfarsitul noului alineat fraza : „ pentru o perioada determinata sa nedeterminata”.

Constituirea fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.Fondul se formeza din :

contributii ale persoanelor fizice si juridice;

subventii de la bugetul de stat;

donatii, dobanzi, sponsorizari si alte venituri.

Dupa epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor care au fost mentionate ce beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei.

Persoana asigurata in cazul RAJAC Iasi, salariatii unitatii au obligatia unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate.

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6.5% care se aplica asupra veniturilor din salarii ce se supun impozitului pe venit.Contributia la asigurarile sociale de sanatate se plateste lunar .

Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze Casei de Asigurari o contributie de 7%, datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva. De asemeni au obligatia sa anunte Casei de Asigurari orice schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice sau juridice mentionate anterior au obligatia platii contributiei de 7% raportat la fondul de salarii relizat.

Nerespectarea prevederilor privind calculul si virarea contributiei pentru asigurarile de sanatate duce la diminuarea pachetului de servicii de baza. Aceasta diminuare are loc dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei si se stabileste pe baza de documente justificative, stabilite prin cadrul – contract .

Contributia datorata pentru persoanele aflate in concediu pentru cresterea copilului se satbilesc prin aplicarea cotei de 6.5% asupra sumei reprezentand valoarea unui salariu minim brut pe tara.

Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei la aasigurarile de sanatate si care nu o respecta, datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii debitelor catre bugetul de stat.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, dupa caz, o data cu documentatia pentru plata salariilor si altor venituri pentru salariati documentele pentru plata contributiilor datorate fondului, platile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

3. Exemplu de calcul

Salariul brut al angajatului 12.632.040 lei

Total fond salarii brute 730.257.000 lei

Contribuția angajatului = 6,5 % * 12.632.040 = 821.083 lei

Contribuția angajatorului = 7% * 730.257.000 = 51.117.990 lei

Flux informational – Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate

2.7. Bugetul fondurilor speciale

2.7.1 Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

Cadrul normativ

Legea nr 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, completata si modificata de O.U.G nr 107/2003 si nr. 129/2004

Ordinul comun a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei, nr. 848/22 decembrie 2004 si al Ministrului Sanatatii nr 1687/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si reglementarile ulterioare

Legea nr 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale- M.O nr 454/2002 cu modificarile si completarile ulterioare

O.M.M.S.S.F/ O.M.F.P nr 24/299/2004, O.M.F.P nr 281/2004

Ordinul M.M.S.S.F nr 848/22.12.2004

Hotararea de Guvern nr 2269/05.12.2004 pentru aprobarea NM de calcul a contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, M.O nr 5/4.01.2005

Elemente tehnice

Contributiile pentru asigurarea accidentelor de munca si bolilor profesionale le datoreaza angajatorii pentru persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii si anume:

persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca,

indiferent de durata acestuia, inclusiv functionarii publici

persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in

cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti

somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate

ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale pe toata

durata efectuarii practicii profesionale (potrivit prevederilor art 5 din Legea nr 346/2002 modificata de la art 1 din O.U.G nr 129/9.12.2004) sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii.

Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale o datoreaza angajatorul RAJAC pentru salariatii angajati.

Subiectul = angajatorul sau persoanele asigurate prin contract de munca.

Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii pe baza cotei de 1% aplicata asupra venitului lunar ce nu poate fi mai mic de salariul mediu brut pe tara si anume :

asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

administratori sau manageri

Obiectul – venitul brut lunar si fondul de salarii

Subiectul = Suportatorul = Platitorul

Cotele de contributie

Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc se vor situa in

limita unui procent minim de 0,5% si a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii.

Contributia la Fondul National de Asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este perceputa incepand cu 1 .01.2003 in cuantum de 0,5 % raportat la fondul de salarii pentru perioada 1.01.2003-31.12.2004 in scopul constituirii fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, iar incepand cu anul 2005 cotele datorate in functie de clasa de risc vor fi stabilite prin H.G nr 2269/5.12.2004 pentru aprobarea NM de calcul a contributiei de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, M.O nr 5/4.01.2005.

Calculul contributiei de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale

Cuantumul de 0,5% este aplicat asupra fondului de salarii.

Termenul de plata

Termenul de plata a contributiei de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale este stabilit la datele de plata a salariului (chenzina a doua) sau pana la sfarsitul lunii in curs pentru asigurati, pe baza de contract de asigurare

Principiile pe care se fundamenteaza asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale:

Incepand cu data de 1.01.2005 indemnizatiile si concediile medicale acordate pentru accidente de munca si boli profesionale ies de sub incidenta legii nr 19/2000 intrand in suportul Legii nr 346/2002 si al celorlalte acte normative care o completeaza.

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantat de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva urmatoarelor categorii de riscuri profesionale:

pierderea, diminuarea capacitatii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de

munca si bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaza un ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea:

promovarii sanatatii si a securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si

a bolilor profesionale;

diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si bolilor

profesionale

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale este obligatorie pentru toti

cei care utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca; riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate; constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale din contributii diferentiate in functie de risc, sunt suportate de angajatori sau de persoanele fizice care incheie asigurarea potrivit legii.

Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, raspunderea civila a persoanei fizice sau juridice pentru prestarile prevazute in lege pentru care s-a platitcontributia de asigurare este preluata de asigurator.

Raporturile de asigurare rezultate in temeiul legii si din contracte de asigurare se stabilesc intre :

angajatorii si asigurator, pentru persoanele asigurate prevazute la art 5

asigurati si asigurator, pentru persoanele asigurate prevazute la art 6

Declaratia pe propria raspundere a angajatorului :

Potrivit prevederilor art 3 din NM de aplicare a legii nr 346/2002, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul comun al M.M.S.S.F nr 848.22.12.2004 si al MS r 1687/2004, in vederea asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale, angajatorul are obligatia de a comunica asiguratorului domeniul de asigurare – activitate, –nr de angajati, -fondul de salrii, -orice alte informatii solicitate in acest scop. Comunicarea datelor se face pe baza declaratiei de raspundere a angajatorului.

Aceasta se depune la sediul casei teritoriale de pensii pe baza careia angajatorul isi desfasoara activitatea.

De asemenea, declaratia pe propria raspundere se depune in termen de 30 zile de la data intrarii in vigoare a NM.

Angajatorii au obligatia sa anunte asiguratorul despre orice modificari aparute in legatura cu date din declaratia pe propria raspundere, in termen de cel mult 15 zile de cand acestea au survenit .

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmatoarele obiective:

prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

reabilitarea medicala si socio-profesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor

de munca si a bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora

acordarea de prestari in bani pe termen lung si scurt sub forma de ndemnizatii si

alte ajutoare in conditiile prevazute de lege.

Asiguratii au dreptul la unele prestatii si servicii.

Exemplu de calcul

Fondul de salarii : 2 miliarde lei

Cota = 0,5% x 2 miliarde lei = 10.000.000 lei/luna

Flux informational – Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

2.7.2. Fonduri pentru protejarea asiguratilor

Se constituie pe seama cotei de 10 % aplicata asupra volumului de prime brute incasate de societatile de asigurare, asigurare – reasigurare si de reasigurare. Societatile de asigurare, asigurare – reasigurare si de reasigurare au obligatia de a vira lunar sumele datorate pana la data de 25 a lunii curente pentru luna expirata.

Pe seama fondului special se asigura protectia asiguratilor in caz de faliment al societatilor comerciale din domeniul asigurarilor care pot beneficia de despagubiri si sume asigurate.

Baza legala : Legea nr 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania in M.Of nr 303/1995.

2.7.3. Fonduri speciale de solidaritate sociala pentru persoanele cu

handicap

Cadrul normativ : O.U.G nr 102/1999 privind protectia sociala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, in M.Of nr 310/1999, Legea nr 343/2004 pentru modificarea si completarea O.U.G nr 102/1999 in M.Of nr 641/2004.

Fondul special de solidaritate sociala se constituie din urmatoarele surse :

donatii ale persoanelor fizice si juridice din tara si strainatate, in conditiile legii, cu

respectarea destinatiilor stabilite de donator.

agentii economici care au cel putin 75 angajati, precum si autoritatile si institutiile

publice care au cel putin 25 de functii contractuale, au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract idividual de munca intr-un procent de cel putin 4 % din nr total de angajati, respectiv din nr de functii contractuale prevazute in statul de functii

c) subventie de la bugetul de stat pentru completarea fondului, in situatia in care prin sursele mentionate anterior acesta nu este acoperitor.

Agentii economici, autoritatile si institutiile publice car nu respecta obligatia mentionata, desi in urma modificarii trimestriale catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea fortei de Munca, le-au fost comunicate persoanelor cu handicap disponibile a ocupa un loc de munca au obligatia de a plati lunar catre bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut pe tara inmultit cu nr de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.

Termenul de plata a obligatiei este data de 25 a lunii urmatoare celei din trimestrul in care, desi le-au fost repartizae nu au incadrat persoane cu hadicap.

2.8. Taxe vamale si accize

Taxele vamale pot fi incadrate in categoria impozitelor indirecte , ele fiind percepute asupra marfurilor care trec granitele unei tari . Practicarea si dimensiunea lor sunt in stransa legatura cu nevoia de fonduri publice exprimand atitudini ale statelor in plan financiar si de cooperare economica intre tari , luand in calcul stimularea exporturilor si protejarea economiei .

Taxele vamale sunt structurate dupa mai multe criterii :

In raport cu obiectul impunerii , taxele vamale pot fi grupate in :

taxe vamale de import ( privind marfurile important dintr-o tara ) ;

taxe vamale de tranzit ( la trecerea marfurilor printr-o tara ) ;

taxe vamale de export ( privind marfurile exportate ) .

Modalitatile de asezare si calcul conduc la o alta grupare a taxelor vamale si anume :

specifice , stabilite pe unitati cu exprimare naturala ( kg , bucata , metru cub etc.);

ad-valorem , prin aplicarea de cote asupra preturilor marfurilor ;

mixte , prin imbinarea celorlalte doua .

In functie de scopul urmarii la instituire , taxele vamale privesc :

mobilizarea de venituri pentru stat ;

protectia prin crearea unor bariere in trecerea marfurilor intre state .

Reglementarile vamale prin care se exprima si specificul taxelor vamale ca venituri la bugetul de stat scot in evidenta repere definitorii ca :

1.autoritatea vamala

2.principii practicate

3. operatiuni prealabile vamuirii

4. stabilirea regimului vamal

5.regimuri vamale definitive ( la import , la export , restrictii la import si export ) privind persoanele fizice

6.regimuri vamale cu caracter suspensiv

7.anumite destinatii

8.datoria vamala

9.scutiri

10.contestatii si sanctiuni.

Autoritatea vamala este institutia sau reprezentantul ei autorizat indreptatita sa exercite prerogative ce tin de o anume politica vamala a statului in vederea aplicarii de taxe asupra bunurilor care trec prin vama . Operatiunea de vamuire revine autoritatilor vamale si se exercita de catre personalul operativ prin birourile si punctele de lucru organizate prin directii regionale si Directia Generala a Vamilor. Responsabilitatile si competentele autoritatii vamale se refera la : controlul marfurilor , mijloacelor de transport si valorilor apartinand persoanelor fizice in situatia trecerii granitei prin punctele de lucru amenajate in acest scop ; controlul corporal al persoanelor fizice ; controlul bunurilor trecute prin vama in orice loc de pe teritoriul tarii ( verificarea de cladiri , depozite , terenuri si alte obiective ; prelevarea de probe pentru analize in laboratoarele proprii in vederea expertizarii si identificarii marfurilor , investigatii , supravegheri si verificari in situatii de nerespectare a reglementarilor vamale ; control asupra agentilor economici privind operatiuni de comert exterior ).

Aplicarea reglementarilor vamale se bazeaza pe o serie de principii , norme , reguli procedurale ca : introducerea si scoaterea de bunuri din tara numai prin birourilor vamale ; inscrierea lor la frontiera in ordinea sosirii , intr-un registru de evidenta pe baza documentelor de transport si a celor comerciale ; indrumarea marfurilor catre biroul vamal stabilit sau un alt loc desemnat de autoritatea vamala.

Operatiunile prealabile vamuirii presupun actiuni , atitudini si proceduri de realizat prin implicarea autoritatii vamale si a persoanelor care trec granita , avand in posesie marfuri . Mai intai , la vama de destinatie se procedeaza la dedarea marfurilor de catre transportator sau titularul operatiunii comerciale . Dupa aceasta , marfurile trec in depozit de supraveghere vamala si intra in depozit daca este necesar , cu caracter temporar , pana la stabilirea regimului vamal . Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul sau are obligatia sa solicite autoritatii vamale plasarea marfurilor sub regim vamal in termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare .

Autoritatea vamala poate solicita depozitarului sa constituie o garantie prin care sa se asigure plata drepturilor de import . Intrarea marfurilor in depozit se face pe baza unei declaratii sumare completata de depozitar dupa care autoritatea vamala o consemneaza intr-un registru de evidenta . Manipularea marfurilor in si din depozit se poate face la interventia autoritatii vamale in cazuri , situatii si locuri stabilite de aceasta . Controlul marfurilor sau al mijloacelor de transport poate presupune oricarui si in orice imprejurare si alte operatiuni ca : descarcarea si dezambalarea marfurilor ori accesul la anumite parti componente ale mijlocului de transport .

Regimul vamal vizand marfurile care intra sau ies din tara presupune un cadru juridic procedural cu referire la normele ce se aplica operatiunilor comerciale privind scopul si destinatia lor.Regimurile vamale se impart in definitive si suspensive.

Stabilirea regimului vamal se face pe baza declaratiei vamale scrise si depuse la punctul vamal insotita de documentele prevazute in vederea acceptarii regimului vamal solicitat . Declaratia poate fi rectificata sau retrasa de la autoritatea titularului operatiunii ori reprezentantului acestuia numai in momentul inceperii controlului fizic al marfurilor . Dupa acceptarea declaratiei vamale se trece la verificarea acesteia si a documentelor insotitoare . Autoritatea poate solicita si alte inscrisuri sau documente in vederea verificarii , exactitatii elementelor consemnate . Apoi se procedeaza la controlul fizic , partial sau total , al marfurilor si chiar la prelevarea de probe pentru expertize sau analize de laborator .

Drepturile declarantului vamal ( pe langa rectificarea sau retragerea declaratiei ) prevazute de lege vizeaza : asistenta la controlul fizic al marfurilor si la prelevarea marfurilor ; de a solicita efectuarea controlului total cand rezultatul controlului partial nu este concludent . In ce priveste autoritatea vamala , ea este in masura sa acorde liberul de vama ( daca se cere prin lege plata unor drepturi de import , potrivit regimului vamal , liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea obligatiilor ) , sa dispuna eliberarea marfii si dupa depunerea documentelor de plata , sa verifice orice documente , inscisuri ori evidente referitoare la marfurile vamuite .

Regimurile vamale definitive vizeaza importul , exportul , restrictiile la import si export , regimul vamal aplicabil persoanelor fizice ( inclusiv calatorilor ) .

Importul reprezinta intrarea marfurilor straine in tara , precum si introducerea lor in circuitul economic . Procedural , importul de marfuri este reglementat cu privire la : vamuire si incasare a datoriei vamale ; determinarea tarifului vamal de import si precticarea taxelor aferente , prin luarea in cosiderare a valorii in vama ; determinarea definitiva a valorii in vama ; exceptii de la plata taxelor vamale.

Taxele vamale la import se determina pe baza tarifului practicat in Romania folosindu-se procente ce se aplica asupra valorii in vama exprimata in lei cu privire la marfurile importate . Daca pana la acordarea liberului de vama intervin taxe vamale preferentiale , titularul operatiunii poate solicita autoritatii vamale aplicarea regimului preferential de taxare . In cazul unor marfuri se poate practica si un tarif favorabil care reprezinta o reducere sau o acceptare de drepturi vamale ce poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar .

Stabilirea si aplicarea corecta a tarifului vamal impune autoritatii vamale sa constate originea marfurilor importate pe baza unor criterii ( marfuri produse in intregime intr-o tara ; marfuri obtinute printr-o preluare sau transformare majora intr-o tara ).

Valoarea in vama este elementul tehnic important cunoscut sub denumirea de baza de calcul al taxelor vamale , la care se adauga o serie de cheltuieli ( de transport al marfurilor importante pana la frontiera ; de incarcare si manipulare , conexe transportului marfurilor pe parcursul extern ; costul asigurarii pe acelasi parcurs ) . Cursul de schimb folosit la transformarea in lei a valorii este comunicat de Banca Nationala a Romaniei .

Determinarea definitiva a valorii in vama presupune si situatii particulare posibile tinand de documentele ( in cazul in care valoarea in vama nu poate fi determinata pe baza declaratiei vamale de import si a documentelor anexe , autoritatea vamala desemnata poate amana stabilirea definitiva a taxei cu maximum 50 de zile de la data inregistrarii declaratiei vamale ) si de dreptul de a ridica marfurile din vama la cererea importatorului . Valoarea in vama se determina si se declara de importator potrivit cu documentul intocmit si anexe ( facturi sau alte inscrisuri cu privire la plata marfii si a cheltuielilor pe parcursul extern aferent ).

Exportul apare in legatura cu iesirea definitiva a marfurilor romanesti ( marfuri produse in tara si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale ) de pe teritoriul tarii . Declaratia vamala de export se depune la biroul vamal in raza caruia exportatorul isi are sediul sau locul unde marfurile sunt ambalate sau incarcate pentru a fi exportate . Liberul de vama la export este conditionat de faptul ca starea marfurilor la iesirea din tara trebuie sa corespunda datelor precizate in declaratia vamala . Valoarea in vama a marfurilor exportate consemnata in declaratia vamala se exprima in valuta agreata de Banca Nationala a Romaniei .

Marfurile importate sau exportate care se afla in situatia de interdictie la trecerea granitei figureaza cu sensul de prohibitie . In sensul circulatiei acestora apar marfurile restrictionate in cazul carora sunt prevederi sub forma de conditii sau indeplinirea unor formalitati speciale .

Calatorii si alte persoane fizice sunt o prezenta in sfera de actiune a taxelor vamale , in conditiile si limitele stabilite prin hotarare de Guvern . Potrivit Codului vamal al Romaniei ei pot introduce in tara in bagaje bunuri insotite sau neinsotite ( care privesc propria persoana sau pe cei care ii insotesc ).

In categoria bunurilor care nu vin sub incidenta taxarii vamale sunt prevazute urmatoarele :

efectele personale si medicamentele necesare , in mod rational , pe durata calatoriei si a sederii in strainatate ;

bijuteriile de uz personal ; cartile , publicatiile , inregistrarile de orice fel ;

bunurile obtinute ca premii sau distinctii in cadrul unor manifestari oficiale ;

bauturile alcoolice , tigarile , tigaretele si tutunul , in anumite cantitati ;

alte bunuri de orice fel in limita valorica aprobata.

Pe langa bunuri cu o anumita incadrare in limite valorice se poate introduce in tara cate un bun a carei valoare individuala depaseste limitele in conditii de plata a taxelor vamale .

Tariful vamal se aplica la import si la export pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute pe baza legii . Persoanele fizice au obligatia sa declare , verbal sau in scris , bunurile cu care trec granita si sa le prezinte spre control autoritatile vamale . Obligativitatea declararii in scris a bunurilor peste granita se refera la : arme , munitii , materiale explozibile sau radioactive , nucleare , substante chimice esentiale , produse si substante stupefiante , psihotrofe , precum si produsele substantele toxice , obiectele de metale pretioase care depasesc uzul personal , bunurile cu caracter cultural , istoric , artistic etc. Valoarea in vama pentru bunurile introduse sau scoase din tara de persoanele fizice se stabileste pe baza datelor din “Lista de valori in vama unice pe produse” .

Regimurile vamale suspensive sunt definite ca operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale . Acesta se solicita in scris de catre titularul operatiunii comerciale , iar autoritatea vamala poate aproba cererea numai in cazul existentei conditiilor de supraveghere si control . Totodata se cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate . Regimurile suspensive aprobate se incheie atunci cand marfurile primesc alt regim vamal . Incheierea regimului vamal suspensiv se poate produce si la initiativa autoritatii vamale atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim , in termenul aprobat . La randul lui , titularul regimului vamal poate cesiona , cu acceptul proprietarului marfurilor si acordul autoritatii vamale , drepturile si obligatiile ce deriva din acest regim .

Intre formele regimului suspensiv se disting urmatoarele :

a)tranzitul vamal

Este definit ca transport al marfurilor straine de la un birou vamal la altul fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica economica in domeniu . Marfurile vamuite la un birou vamal din interiorul tarii , in vederea exportului , sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera . Regimul vamal de tranzit se incheie odata cu prezentarea documentelor corespunzatoare la biroul vamal de destinatie . Titularul unui astfel de regim vamal are obligatia de aprezenta la biroul vamal de destinatie marfurile in stare intacta . Admiterea tranzitului vamal se face pe baza controlului se specialitate asupra mijloacelor de transport si documentelor existente ( prin compararea documentelor de transport cu cele de tranzit vamal ).

b)antrepozitul vamal

Se refera la locul aprobat de autoritatea vamala aflat sub controlul acesteia , in care marfurile pot fi depozitate . Titularul de antrepozit este administrator sau gestionar . El are fata de autoritatea vamala anumite obligatii ( respectarea normelor privind conservarea marfurilor depozitate , supravegherea marfurilor astfel incat sa nu fie posibila sustragerea lor de sub controlul vamal , indeplinirea conditiilor de organizare si functionare a antrepozitului vamal stabilite la aprobare ). Autoritatea vamala poate solicita detinatorului de antrepozit constituirea unei garantii care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite aflate in antrepozit . In acesta pot fi depozitate si marfuri care nu sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal .

In antrepozitul vamal care poate fi public sau privat se permite intrarea marfurilor straine , inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau a unor masuri de politica economica in domeniul comertului , precum si marfuri romanesti vamuite care sunt depozitate pana la expedierea lor peste granita . Organizarea si functionarea antrepozitului vamal autorizat revine autoritatii vamale . Regimul de antrepozit vamal se poate incheia de titular pentru : importul de marfuri , plasarea marfurilor sub alt regim vamal suspensiv , reexportul marfurilor antrepozitate , exportul marfurilor , abandonarea in favoarea statului , distrugerea marfurilor sub control vamal .

c)regimul de perfectionare activa

Consta in supunerea pe teritoriul Romaniei la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare : a marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al tarii , sub forma de produse compensatoare , fara aface obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica economica in domeniu ; a marfurilor importate , introduse in circuitul economic daca sunt exportate in afara tarii sub forma de produse compensatoare . Operatiunile ce se pot efectue in regimul de perfectionare activa se refera la una din urmatoarele situatii : prelucrarea marfurilor , inclusiv montajul , asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri ; transformarea marfurilor ; separarea marfurilor , inclusiv remontarea in forma initiala ; utilizarea unor marfuri care permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse chiar daca dispar total sau partial in timpul folosirii lor .

d)regimul de perfectionare pasiva

Permite exportul temporar de marfuri romanesti in vederea unor operatiuni de transformare sau prelucrare si ulterior a importului de produse rezultate , cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import . Nu intra sub incidenta regimului de perfectionare pasiva marfurile care prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import sau daca inaintea exportului au fost importate cu exonerare totala de drepturi de import pentru a fi utilizate in alt scop.

e)regimul de transformare sub control vamal

Permite folosirea pe teritoriul Romaniei , fara plata drepturilor de import si aplicare de masuri de politica economica in domeniu , a marfurilor straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma starea initiala . Produsele transformate se introduc in circuitul economic cu plata drepturilor de import .

f)regimul de admitere temporara

Permite utilizarea pe teritoriul Romaniei , cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import si fara aplicarea masurilor de politica economica in domeniu , a marfurilor straine destinate pentri a fi reexportate in aceeasi stare . Termenul prevazut pentri reexportare sau pentru o noua destinatie se fixeaza de autoritatea vamala in asa fel incat sa permita realizarea scopului utilizarii. Marimea taxelor vamale precticate la regimul de admitere temporar reprezinta o anume cota din suma care se datora daca marfurilor ar fi fost importate . La marfurila plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si care ulterior se importa , marimea acestor drepturi consta in diferenta dintre sumele calculate si cele incasate .

Alte destinatii vamale se refera la :

a)zonele libere – se refera la acele delimitari spatiale unde marfurile straine sunt considerate prin prisma aplicarii drepturilor de import ori a politicii economice in domeniu ca marfuri care nu se afla pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate . Aceste marfuri nu pot fi plasate sub un alt regim vamal ; nu pot fi folosite sau consumate in alte conditii decat cele prevazute ca reglementari vamale . Suprafetele zonellor libere au regim de frontiera in sensul ca intrarile si iesirile in si din acestea se supun controlul si supravegherii vamale . Aici un actioneaza obligatia de depunere a declaratiei vamale pentru marfurile straine introduse in zonele libere.Stationarea in zone libere a marfurilor straine presupune acordarea anumitor regimuri vamale ca : importul pentru consum sau utilizare in zona libera , perfectionarea activa , transformarea sub control vamal , admiterea temporara . Marfurile straine aflate pe teritoriul Romaniei pot fi reexportate prin scoaterea lor din tara pe baza declaratiei vamale de export in vederea vamuirii . Valorificarea marfurilor abandonate si intrarea lor in circuitul economic se face dupa procedura marfurilor confiscate cu virarea drepturilor de import catre autoritatea vamala .

b)marfurile romanesti exportate si apoi returnate – la cererea titularului sunt exceptate de la plata datoriei vamale numai daca sunt in aceesi stare in care au fost exportate .

Datoria vamala reprezinta un element tehnic specific in asezarea si perceperea de taxe vamale . Momentele sale definitorii vizeaza formarea , garantarea , evidenta , plata si stingerea .

Formarea datoriei vamale este declansata de momentul inregistrarii declaratiei cand se stabileste si debitorul . Derivat de la acesta apare si debitorul vamal solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate prin persoana care din culpa a furnizat date nerealeinscrise in declaratia ce a determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale . Datoria vamale ia nastere si in urmatoarele situatii :

cand marfurile au fost introduse in tara fara a fi inregistrate si indrumate catre un birou vamal sau zona libera ;

cand marfurile romanesti se introduc in zone libere ;

cand marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala ;

prin neexecutarea unor obligatii ce rezulta din pastrarea marfurilor in depozit temporar necesar pentru care se datoreaza drepturi de import ;

prin neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite pe baza regimului vamal sub care au fost plasate;

prin utilizarea marfurilor in alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de inlesniri la plata ;

la marfurile aflate intr-o zona libera care dispar , se consuma , nu sunt utilizate in alte conditii decat cele prevazute in reglementarile vamale aplicabile in acea zona .

Marimile drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale . Daca acest moment nu poate fi stabilit cu exactitate se ia in considerare acela in care autoritatea vamala canstata ca marfurile se afla intr-o situatie ce declanseaza datoria vamala . In cazul in care datoria vamala a aparut intr-un moment anterior celui stabilit si dovedit de autoritatea vamala , drepturile de import se determina potrivit cu elemetele existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acestor informatii . Autoritatea vamala poate solicita garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale de la debitorul vamal sau de la o terta parsoana . Garantia poate fi realizata dintr-un depozit bancar sau printr-o scrisoare de garantie emisa de o banca agreata de autoritatea vamala . Aceasta se realizeaza prin depunerea sumei de bani sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare . Cuantumul garantiei este egal cu suma ce reprezinta datoria vamala .

Evidenta datoriei vamale presupune consemnari informationale prin registre contabile sau in alt suport echivalent cu privire la drepturile de import si export rezultate . Documentul initial care declanseaza obligatii de plata este declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala . Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama in cazul regimurilor definitive si in termen in situatia unui regim vamal suspensiv . Datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama pot sa conduca la amanari si esalonari la plata , in cadrul termenului legal de prescriptie .

Stingerea datoriei vamale se produce prin : plata ; renuntarea la incasare cand se constata ca este nedatorata ; anulare ; implinirea termenului de prescriptie extinctiva ( 5 ani de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale ) ; insolvabilitatea debitorului stabilita pe cale judecatoreasca ; confiscarea definitiva a marfurilor ; distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului ; scaderea cantitativa a marfurilor din cauze naturale ; distrugerea sau pierderea marfurilor datorita fortei majore .

Exemplu de calcul

– Rajac importa un autovehicul pentru care plateste taxe vamale de 30%

– capacitatea cilindrica este de 2000 cm³

– grad normal de poluare

– valoarea in vama este de 5000 euro

– cursul de schimb este de 36.000 lei

Valoarea in vama = 5000 * 36.000 = 180.000.000

Taxa vamala de import = 180.000.000 * 30% = 54.000.000

Comision vamal = 0.5% * 180.000.000 = 900.000

Baza de calcul = valoarea in vama + comisionul vamal + taxa vamala de import

Baza de calcul = 234.900.000

Acciza = 234.900.000 * 6%= 14.094.000

Baza de calcul pentru TVA:

Val.in vama+comisionul vamal+taxa de import+acciza = 248.994.000

Tva = 248.994.000 * 19% = 47.308.860

Drepturi datorate = taxa de import+comisionul vamal+acciza+tva = 116.302.860

Accizele apar in structura veniturilor bugetare in categoria impozitelor indirecte . O alta localizare o reprezinta taxele de consumatie . In codul fiscal asezarea si perceperea accizelor este conceputa pe urmatoarele categorii de prezentare :

1.accizele armonizate – sunt taxe speciale de consum cu incadrarea in bugetul de stat pentru anumite produse provenite din productia interna sau din import cum ar fi : bere , vinuri , bauturi fermentate ; produse intermediare ; alcool etilic ; produse din tutun ; uleiuri minerale si electricitate. Pe langa sfera de aplicare , cu caracter de dispozitii generale la accize mai sunt prezente si : definitii (produse accizabile , productia de produse accizabile , antrepozit fiscal , antrepozit vamal , antrepozitarul autorizat , regimul suspensiv etc.) ; faptul generator ; exigibilitatea ; eliberarea pentru consum ; importul ; producerea si detinerea in regim suspensiv .

Categoriile de produse ce fac parte din sfera de aplicare a accizelor armonizate sunt : alte bauturi fermentate linistite , tuica si rachiuri din fructe ; tutun de fumet fin taiat , destinat rularii de tigarete etc.

Cuantumul accizelor presupune niveluri stabilite pentru mai multe categorii de produse cu exprimare in euro pe unitate de masura , astfel : 0.74 euro pe hectolitrul de bere ; 34.05 euro pe hectolitrul de vinuri spumoase ; 480 euro pentru o tona de benzina fara plumb etc.

Regimul de antrepozitare este reglementat cu privire la urmatoarele :

reguli generale , cererea de autorizare ca antrepozit fiscal ;

respingerea cererii de autorizare ;

obligatiile antrepozitarului autorizat ;

regimul de transfer al autorizatiei ;

revocarea si anularea autorizatiei.

Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate in regim suspensiv se refera la cerintele de indeplinit ; documentul administrativ de insotire ; obligatia de plata a accizelor pe durata deplasarii ; deplasarea uleiurilor minerale prin conducte fixe ; deplasarea unui produs accizabil intre un antrepozit fiscal si un birou vamal ; momentul exigibilitatii accizelor . Obligatiile platitorilor de accize sunt catre bugetul de stat si au ca termen de plata data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila .

Scutirile de la plata accizelor sunt generale in functie de anumite destinatii ale produselor accizabile( livrarea in contextul relatiilor consulare si diplomatice ; in cazul organizatiilor internationale recunoscute in acest sens de autoritatile publice in Romania , fortele armate apartinand oricarui stat parte la NATO , cu exceptia Fortelor Armata ale Romaniei ) , scutiri pentru alcool etilic si alte produse alcoolice , pentru uleiuri minerale potrivit cu anumite destinatii . Pentru a preintampina evaziunea sau falsificarea produsele alcoolice si cele din tutun se marcheaza potrivit cu anumite reguli si reglementari .

2.alte produse accizabile – vizeaza categorii de produse din diferite domenii cum ar fi : produse de consum alimentar , confectii din blanuri naturale , articole de cristal , bijuterii din aur sau platina , autoturisme , aparate video , arme de vanatoare etc. In aceste cazuri nivelul accizei se calculeaza , cu exceptia cafelei , prin aplicarea unor procente diferite pe categorii de produse cuprinse intre 10% si 100%.

Potrivit caracteristicilor tehnice ale prosuselor accizabile mentionate masurile de supraveghere sunt reglementate cu privire la : sfera lor de aplicare ; supraveghetorii fiscale si obligatiile lor ; mijloacele de masurare ; certificatele de calibrari , sigilii ; receptia materiilor prime ; desigilarea instalatiilor ; conditii de calitate , de livrare ; transportul in vrac ; procedura de supraveghere ; masuri speciale privind productia; conditii de cesiune si instrainare ; sanctiuni .

Exemplu de calcul

Accize pentru produse petroliere furnizate de PETROM

– benzine cu plumb si motorine

A = Q * K * Cs

Q – cantitatea exprimata in tone

K – acciza de scimb

Cs – cursul de schimb

Benzina cu plumb ( Q ) = 15 t

K = 404

Cs = 36000

A = 15*404*36000 = 218.160.000 lei

Motorina ( Q ) = 8 t

K = 221

Cs = 36000

A = 8*221*36000 = 63.648.000 lei

Flux informational – Taxe vamale si accize

……

Bibliografie :

Codul fiscal

Gheorghe M.Voinea, Gabriel Stefura, Angela Boariu „Impozite, taxe si contributii”, ed. Junimea. Iasi.

Gabriel Stefura „Procesul bugetar” , ed. Tipo Moldova, Iasi, 2004

Gabriel Stefura „Bugete publice si fiscalitate”, ed. Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi 2005

Legea nr. 19/2000 privind contributia la asigurarile pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca

Legea nr 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale

Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si ocuparea fortei de munca

O.U.G nr 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate.