Fundamentarea Si Realizarea Veniturilor Bugetare la Sc Srl

Economie

Fundamentarea Si Realizarea Veniturilor Bugetare la Sc Srl

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Organizarea și funcționarea activității în cadrul

S.C. Grafik-Art S.R.L. ……………………………………………………..3

Prezentare generală a societății ……………………………………………………..3

Scurt istoric…………………………………………………………3

Obiect de activitate………………………………………………….4

Organizarea internă a societății. Răspunderi și competențe………..9

Bugetul de venituri și cheltuieli al societății………………………15

Relațiile cu personalul……………………………………………..16

Relațiile externe generate de fundamentarea și realizarea

veniturilor bugetare……………………….…………………………………21

Principalele vărsăminte către bugetele publice pe structura sistemului

bugetar în ultimii 3-5 ani și evoluția acestora ..……………………………..26

Planificarea obligațiilor bugetare, fundamentarea și realizarea

principalelor venituri bugetare…………………………………………….31

Cadrul juridic de acțiune……………………………………………………..31

Elemente tehnice comune ale veniturilor bugetare…………………………..32

Bugetul de stat……………………………….……………………34

Fundamentarea și realizarea impozitului pe profit…………………34

Fundamentarea și realizarea impozitului pe veniturile din salarii….44

Fundamentarea și realizarea impozitului pe dividende…………….54

Fundamentarea și realizarea T.V.A…………………………………60

2.2 Bugetele locale……………………………………………………………82

2.2.1 Fundamentarea și realizarea impozitului pe clădiri……………………..82

2.2.2 Fundamentarea și realizarea impozitului pe teren………………………90

2.2.3 Fundamentarea și realizarea impozitului pe mijloacele de transport…..100

2.3 Bugetul asigurărilor sociale…………………………………………….110

2.3.1 Fundamentarea și realizarea contribuției la asigurările sociale de stat…110

2.3.2 Fundamentarea și realizarea contribuției la asigurările de sănătate……115

2.3.3 Fundamentarea și realizarea contribuției la fondul de șomaj…………..123

2.3.4 Fundamentarea și realizarea contribuției pentru concediile și

indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate………………………………………….127

2.4 Bugetul fondurilor speciale……………………………………………………………..131

2.4.1 Fundamentarea și realizarea contribuției de asigurare pentru accidente

și boli profesionale………………………………………………………………………………..132

2.4.2 Fundamentarea și realizarea contribuției la fondul de garantare a

creanțelor salariale…………………………………………………………………………………135

Bibliografie

Capitolul 1

Organizarea și funcționarea activității în cadrul

S.C. T.B.R.C.M. S.A.

Prezentarea generală a societății

1.Denumirea societății: S.C. Grafik-Art S.R.L.

2.Sediul: Strada Teatrului nr. 22, Botoșani, România, CP 710210

3.Informații de contact: – tel./fax: +40 231 533733

– tel. +40 231 533599

– [anonimizat]

4.Cod CAEN: 2222 „Alte activități de tipărire n.c.a.”

5.Număr de înmatriculare în Registrul Comerțului: J07/1158/1994

6.Cod fiscal: R1962844

7.CUI: 6869119

8.Cont nr. 1047706 deschis la BRD Botoșani

Cont nr. 1573944 deschis la BCR Botoșani

9.Conducere: Axinte Sorin și Cosofret Mircea, în calitate de asociați fondatori. Părțile sociale revin celor doi asociați în funcție de aportul adus de fiecare la constituirea capitalului social: 51% d-lui Axinte Sorin, iar restul – 49%- d-lui Cosofret Mircea.

1.1 Scurt istoric

GRAFIK-ART este o companie privată fondată în 1994 cu scopul de a crea și produce tot ceea ce este necesar firmelor pentru a se face cunoscute în uriașul labirint al mediului de afaceri.

În toți acești ani managementul firmei a învățat că un client este un unicat și de aceea munca echipei Grafik-Art este tot timpul o provocare, iar rezultatele ei trebuie să le aducă acestora satisfacții și companiei profit.

Filosofia companiei reiese perfect din mesajul după care aceasta își ghidează activitatea: “Calitatea reprezintă crezul nostru și atuul cel mai puternic al afacerilor dumneavoastră de succes.

Nu suntem atât de naivi să credem că un client este “trecător”, dar nici atât de ieftini încât să înțelegem că banii se fac fără muncă.

Într-o junglă a falsurilor și mediocrității nu executăm lucrări “ieftine” și “pe loc”. Acestea reprezintă un atentat la imaginea și mai ales la banii dumneavoastră.”

Obiectul de activitate

Grafik-Art S.R.L. are, conform statutului societății, următorul obiect principal de activitate:

tipărirea de reviste și de alte periodice, cărți, broșuri, partituri și manuscrise muzicale, hărți, atlase, afișe, cataloage publicitare, prospecte și alte tipărituri publicitare, timbre poștale, timbre fiscale, bilete de bancă, cecuri, registre, albume, jurnale de zi, calendare, formulare administrative și alte materiale imprimate comerciale, hârtie de scris cu antet personal și alte tipărituri (de ex. etichete de plastic, pungi de plastic și plăci de sticlă, articole din metal), cu ajutorul presei de tipar înalt, la offset, prin fotogravură, imprimare flexografică, tipărire de pe ecran și cu alte prese de tipărit, mașini de multiplicat, imprimante de calculator, mașini de tipărit în relief, fotocopiatoare și termocopiatoare.

Obiectul specific de activitate al firmei determină o variată gamă de produse, firma ocupându-se de realizarea de produse publicitare, executarea de servicii de tipografie, design grafic și editură.

Designul grafic este un domeniu interesat de ansamblul tuturor factorilor sociali, economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici care contribuie la definirea aspectului și calității produsului. De aceea este specific și i se acordă o atenție deosebită.

Tipografia GRAFIK-ART abordează o gamă de lucrări orientată în principal pe tiraje mici și medii, cu tipar policromic și culori speciale, pe hârtii și cartoane de calitate, din import.

Tipurile de lucrări reprezentative sunt: etichete, prospecte, pliante, mape, volante, afișe, calendare de toate tipurile, agende personalizate, cărți de vizită, foi cu antet, plicuri, invitații și felicitări, cărți și reviste cu tematică diversă, albume de artă, cataloage, hârtii de valoare, acțiuni, certificate.

Este executată concepția grafică pentru identitate vizuală (corporate identity), tipărituri comerciale, speciale, reclame și panouri publicitare, etichete de produs, coperți (cărți, reviste).

Prin identitate vizuală Grafik-Art creează semnul distinctiv sau desenul unic care îi reprezintă pe clienți, astfel că oricine îl vede îl recunoaște și știe cui aparține. Acesta este logo-ul. Standardul foilor cu antet, al cărților de vizită, al plicurilor sau al documentelor specifice fiecărei firme conțin oferte sau alte informații și reprezintă primul pas spre succesul oricărei afaceri.

Logo-uri Cărți de vizită Foi cu antet

Plicuri personalizate

Tipăriturile comerciale sunt materiale publicitare ce ajută la prezentarea produselor și serviciilor într-o formă explicită, fiind o formă modernă de recomandare.

Calendare Afișe Mape de prezentare

Pliante și albume de expoziție

Tipăriturile speciale sunt lucrări cu o grafică deosebită și greu de reprodus, uneori chiar imposibil. Hârtiile de valoare, certificatele sunt din categoria imprimatelor care trebuie să reziste în timp și să confere posesorului satisfacția lucrului prețios, cu o anumită valoare materială. Albumele de artă sunt acele reproduceri fidele ale lucrărilor originale, executate de profesioniști în grafică și în imprimări policrome.

Redacția firmei Grafik-Art scoate la lumină și o revistă proprie. Eurobusiness, revista oamenilor de afaceri, este o publicație apolitică ce conturează personalitatea managerilor și promovează în mediul de afaceri produsele și activitățile firmelor pe care aceștia le conduc. Apare lunar și se distribuie gratuit, direct, la peste două mii de companii din țară. Editura GRAFIK-ART a luat ființă în anul 1997. Preocuparea constantă a corpului editorial este promovarea autorilor și materialelor de certă valoare, în afara tendințelor de orice fel. Abordarea profesionistă a etapelor editoriale a făcut posibilă colaborarea cu autori de prestigiu, atât din domeniul literaturii cât și din cel al artelor plastice.

Societatea deține și un atelier de unicate în cadrul căruia se execută lucrări care de obicei sunt unicate în sensul că sunt adaptate cerințelor clientului și mai ales specificului său de activitate. Cele peste 400 de reclame și firme luminoase sau luminate sunt fiecare dintre ele un unicat și în general au garanții de peste 10 ani. Panourile publicitare și ele sunt executate din materiale durabile testate în laboratoare specializate. Înrămările pentru orice tablou și cu sute de variante și forme de rame sunt la îndemâna dumneavoastră, având certificate germane de calitate. Ștampilele, care constituie la această oră o arhivă de peste 120.000 de exemplare, se execută la o calitate de excepție pentru orice formă, mărime sau stil.

Firme Panouri publicitare Felicitări

Înrămări tablouri

Organizarea internă a societății

Structura organizatorică oglindește modul de grupare a tuturor compartimentelor de muncă și a posturilor în vederea transmiterii informațiilor într-un mod cât mai rațional, a folosirii optime a forței de muncă, atât sub aspect economic cât și din punct de vedere uman.

Societatea este condusă de către un director general, în persoana d-lui Axinte Sorin (asociat și fondator),care are în subordine directă un director tehnic ce se ocupă de departamentul producție: dl. Cosofret Mircea (asociat și fondator), un director comercial: dl. Stancu Mihai, un contabil șef reprezentat de dna Erdic Ionela și un responsabil cu personalul – dna Pușcașu Cristina.

Organigrama societății Grafik-Art S.R.L.

Departamentul producție este format din cinci compatimente : grafik-design, tipografie, redacție, atelier unicate și editură ; la acest nivel se realizează produsele ce intră în obiectul de activitate al firmei și sunt parcurse toate etapele necesare creării unor produse de calitate. Compartimentul de grafik-design se ocupă de executarea concepției grafice pentru logo-uri, tipărituri comerciale, speciale, reclame și panouri publicitare, etichete de produs, coperți (cărți, reviste). În cadrul compartimentului de tipografie are loc executarea lucrărilor în tiraje mici și medii, cu tipar policromic și culori speciale, pe hârtii și cartoane de calitate. Redacția firmei Grafik-Art se ocupă cu elaborarea cuprinsului a două reviste de afaceri: Eurobusiness și Minibusiness, prima dintre ele distribuindu-se gratuit la nivel național, iar a doua la nivel local, în orașul Botoșani. Atelierul de unicate deservește activitatea firmei prin crearea unor lucrări deosebite, cu un grad ridicat de personalizare, ce răspunde așteptărilor celor mai exigenți clienți. Compartimentul de editură a luat ființă în anul 1997 și în cei 10 ani de activitate a scos la lumină lucrări valoroase ale unor autori cunoscuți pe plan local, național și chiar internațional.

În cadrul departamentului de producție se grupează toate acțiunile ce au loc din momentul intrării unei comenzi în circuitul informațional al firmei, moment în care începe producția, și până în momentul în care produsul finit ajunge la client.

Aceste acțiuni privesc:

Organizarea producției;

Lansarea efectivă în producție a produselor;

Întreținerea și repararea echipamentelor de producție;

Alimentarea energie a echipamentelor;

Obținerea de produse finite de calitate spre a satisface exigențele clienților.

Departamentul comercial are relații cu furnizorii și clienții. La acest nivel sunt preluate comenzile clienților și sunt efectuate comenzi către furnizori, sunt stabilite relații cu potențialii clienți prin intermediul publicității pe diferde vedere uman.

Societatea este condusă de către un director general, în persoana d-lui Axinte Sorin (asociat și fondator),care are în subordine directă un director tehnic ce se ocupă de departamentul producție: dl. Cosofret Mircea (asociat și fondator), un director comercial: dl. Stancu Mihai, un contabil șef reprezentat de dna Erdic Ionela și un responsabil cu personalul – dna Pușcașu Cristina.

Organigrama societății Grafik-Art S.R.L.

Departamentul producție este format din cinci compatimente : grafik-design, tipografie, redacție, atelier unicate și editură ; la acest nivel se realizează produsele ce intră în obiectul de activitate al firmei și sunt parcurse toate etapele necesare creării unor produse de calitate. Compartimentul de grafik-design se ocupă de executarea concepției grafice pentru logo-uri, tipărituri comerciale, speciale, reclame și panouri publicitare, etichete de produs, coperți (cărți, reviste). În cadrul compartimentului de tipografie are loc executarea lucrărilor în tiraje mici și medii, cu tipar policromic și culori speciale, pe hârtii și cartoane de calitate. Redacția firmei Grafik-Art se ocupă cu elaborarea cuprinsului a două reviste de afaceri: Eurobusiness și Minibusiness, prima dintre ele distribuindu-se gratuit la nivel național, iar a doua la nivel local, în orașul Botoșani. Atelierul de unicate deservește activitatea firmei prin crearea unor lucrări deosebite, cu un grad ridicat de personalizare, ce răspunde așteptărilor celor mai exigenți clienți. Compartimentul de editură a luat ființă în anul 1997 și în cei 10 ani de activitate a scos la lumină lucrări valoroase ale unor autori cunoscuți pe plan local, național și chiar internațional.

În cadrul departamentului de producție se grupează toate acțiunile ce au loc din momentul intrării unei comenzi în circuitul informațional al firmei, moment în care începe producția, și până în momentul în care produsul finit ajunge la client.

Aceste acțiuni privesc:

Organizarea producției;

Lansarea efectivă în producție a produselor;

Întreținerea și repararea echipamentelor de producție;

Alimentarea energie a echipamentelor;

Obținerea de produse finite de calitate spre a satisface exigențele clienților.

Departamentul comercial are relații cu furnizorii și clienții. La acest nivel sunt preluate comenzile clienților și sunt efectuate comenzi către furnizori, sunt stabilite relații cu potențialii clienți prin intermediul publicității pe diferite căi, se analizează piața și se definesc principalele direcții în care se acționează în vederea sporirii vânzărilor, extinderii activității.

Funcționarea acestui departament implică activități complexe legate de aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare procesului de producție, dar și activități desfășurate în cadrul procesului de desfacere a produselor firmei, precum și activități de promovare, publicitate și reclamă.

Obiectivele departamentului comercial al firmei Grafik-Art privesc:

Aprovizionarea cu materii prime de o calitate optimă pentru procesele de producție;

Desfacerea produselor finite pe piața internă;

Prospectarea pieței pentru a afla noile tendințe și evoluția concurenței;

Promovarea vânzărilor;

Relațiile cu publicul.

Legătura dintre departamentul producție și cel comercial se realizează prin intermediul departamentului financiar-contabil, la nivelul căruia se verifică încasările, plățile și facturile rezultate din relațiile cu furnizorii și clienții.

Departamentul financiar-contabil asigură:

elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli;

evidența tranzacțiilor economice;

urmărirea modului de obținere a rezultatelor financiare;

stabilirea prețurilor în funcție de costurile de producție;

calculul indicatorilor economici;

utilizarea fondurilor;

repartizarea profitului;

urmărirea încasării creanțelor și a efectuării plăților datoriilor unității.

Departamentul Resurse Umane este format dintr-un compartiment de salarizare, care se ocupă de angajări, concedieri, traininguri ; un compartiment administrativ, care se ocupă de gestionarea în condiții optime a resurselor firmei, de condițiile igienico-sanitare din cadrul sediului; un compartiment responsabil cu asistența juridică a întregii firme.

Acest departament urmărește determinarea necesarului de forță de muncă, precum și specializarea personalului, întocmirea fișelor de post de muncă (fișa postului). Tot aici regăsim și urmărirea personalului în procesul de producție, precum și stabilirea modului de salarizare.

Între îndatoriri putem enumera:

Controlarea necesarului de forța de muncă calificată;

Angajări de personal ;

Aplicarea normelor de protecție a muncii;

Stabilirea remunerațiilor conform fiecărui post;

Asigurarea de condiții optime de muncă .

În S.C. Grafik-Art S.R.L., fluxul informațional asigură comunicarea efectivă, internă și externă, și informarea corespunzătoare privind activitățile prestate de furnizori, clienți, contractanți și participanți, astfel ca persoanele desemnate să execute activitățile să dispună de informații corecte și disponibile la timpul potrivit.

Departamentul financiar-contabil cuprinde o serie de resorturi ce rezolvă sarcinile care revin activității financiare. Acesta ocupă poziția centrală în cadrul structurii interne a firmei întrucât colaborează cu toate celelalte departmente pentru a realiza demersurile necesare fundamentării și realizării veniturilor bugetare. Una din sarcinile importante este respectarea disciplinei financiare pentru folosirea raționala și eficienta a mijloacelor materiale și bănești ce se afla în patrimoniul întreprinderii.

Următoarele atribuții ale departamentului financiar-contabil sunt esențiale în procesul de fundamentare și realizare a veniturilor bugetare:

întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice și analitice, urmărind concordanța dintre acestea,

înregistrează TVA-ul;

organizează inventarierea periodica a tuturor valorilor și urmărește definitivarea, potrivit legii, a rezultatelor inventarierii;

întocmește extrase de cont pentru debitori și creditori, solicitând anual confirmarea soldurilor;

întocmește acte de urmărire silita a debitorilor și note de insolvabilitate pentru trecerea pe costuri sau pierderi a debitorilor insolvabili;

asigură virarea la timp a sumelor datorate bugetului statului;

prezintă spre aprobare organului de conducere colectiva bilanțul și raportul explicativ, participa la analiza rezultatelor economice și financiare pe baza actelor de bilanț și urmărește modul de îndeplinire a sarcinilor ce-i revin din procesul verbal de analiza;

exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea și economicitatea operațiunilor;

asigură relațiile de decontare cu băncile,

verificarea înregistrării documentelor de intrare a bunurilor,

verificarea întocmirii și circulației documentelor primare,

calculează salariile cuvenite personalului și rețin datoriile acestora;

încasează facturile pentru produsele livrate fie prin cec, fie prin virament sau numerar.

Departamentul financiar-contabil colaborează cu toate celelalte departamente din cadrul firmei, precum și cu conducerea acesteia, prin transmiterea și primirea următoarele documente prezentate în tabelul următor.

1.4 Bugetul de venituri și cheltuieli al societății

Bugetul de venituri și cheltuieli este un document de previziune financiară și se elaborează pentru o perioadă de un an. În acest mod compania Grafik-Art S.R.L. își previzionează veniturile și cheltuielile financiare, urmărind asigurarea echilibrului financiar intern. De asemenea, se prevăd toate fluxurile bănești și financiare care urmează să asigure realizarea programului de activitate și capacitatea de plată.

Ca instrument de previziune, bugetul de venituri și cheltuieli are un rol deosebit în activitatea Grafik-Art S.R.L.. Acesta se concretizează în:

determinarea optimă a nivelului veniturilor, al cheltuielilor și a rezultatelor;

stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii pentru finanțarea activității economice, pentru plata salariilor;

asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea corespunzătoare a veniturilor și cheltuielilor, a resurselor de care dispune și utilizarea lor numai în funcție de producția, serviciile și lucrările contractate, pe întregul an și pe perioade mai scurte (luni, trimestru, semestru);

în faza de elaborare și de urmărire în execuție, asigură un echilibru între fluxurile bănești, între necesitățile de resurse și posibilitatea acoperirii lor;

asigură previziunea relațiilor cu bancile, furnizorii și clienții, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și protecției sociale;

reflectă modul de formare, de administrare și utilizare a mijloacelor financiare necesare funcționării;

furnizează informații necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea patrimoniului întreprinderii.

În procesul de elaborare și de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli se urmăresc în mod obligatoriu respectarea principiilor eficienței maxime și asigurarea echilibrului financiar.

La întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli al Grafik-Art S.R.L., s-a ținut seama de principii și cerințe ale gestiunii economice și ale autonomiei financiare, concretizate în:

mobilizarea tuturor resurselor de care dispune societatea în vederea finanțării tuturor activităților;

dimensionarea corectă și cu spirit de economie a cheltuielilor;

reflectarea modificărilor în structura și evoluția patrimoniului și ale capitalului propriu;

evaluarea și dimensionarea relațiilor bănești interne și externe;

stabilirea previzionată a ratei rentabilității economice (ca raport între profitul brut previzibil și capitalul permanent), a ratei financiare (ca raport între profitul net și capitalul propriu), precum și a altor indicatori financiari de referință.

Prin bugetul de venituri și cheltuieli se asigură elementele necesare previzionării financiare – profit și pierdere – pentru toată activitatea companiei. Indicatorii cuprinși în aceste prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la costurile aferente realizării acestor venituri și la rezultatele financiare obținute.

Relațiile cu personalul

Grafik-Art S.R.L. are 23 de angajați, dintre care 14 lucrează la birou, iar 9 se ocupă de partea tehnică a procesului de fabricație.

Angajații au semnat contracte individuale de muncă în condițiile prevăzute de lege, iar durata zilnică de lucru este de 8 ore.

În departamentul producție activează 13 persoane (un inginer tipograf, patru specialiști graficieni, un consilier, un editor, un redactor șef, doi tehnoredactori, trei muncitori calificați în tipografie). Departamentul comercial cuprinde 5 angajați (directorul comercial, o secretară, un agent de vânzări, un responsabil cu aprovizionarea și un responsabil cu promovarea și relațiile cu publicul), departamentul financiar-contabil are 2 angajați (un contabil șef și un asistent contabil), în timp ce de departamentul Resurse Umane se ocupă 3 angajați. Directorul general al firmei se regăsește în persoana domnului Axinte Sorin.

Structura pe vârste a personalului firmei Grafik-Art

Structura pe sexe a personalului firmei Grafik-Art

Întreprinderea este organizată ca societate cu răspundere limitată, cu capital integral privat.

Organul de conducere al societății este Adunarea Generală a Asociaților (AGA), ale cărui atribuții sunt:

conducerea societății și adoptarea de decizii asupra activității acesteia;

aprobarea structurii organizatorice a societății și a numărului de posturi precum și a normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

alegerea membrilor Consiliului de Administrație și ai Comisiei de Cenzori;

alegerea directorului general;

stabilirea salarizării personalului angajat, în funcție de studii și munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzută de lege;

stabilirea nivelului de salarizare al membrilor Consiliului de Administrație, al directorului general, al membrilor Comitetului de Direcție și ai Comisiei de Cenzori, în conformitate cu prevederile legii;

examinarea, aprobarea sau modificarea bilanțului și a contului de profit și pierderi; după analiza rapoartelor Consiliului de Administrație și Comisiei de Cenzori, aprobă repartizarea profitului;

luarea de hotărâri cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung; stabilește competențele și nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale și a garanțiilor; aprobă orice fel de credit financiar acordat de societate;

hotărâri cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum și la transformarea formei juridice a societății, atunci când este cazul;

hotărâri cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea și lichidarea societății;

analizarea rapoartelor Consiliului de Administrație privind perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziție pe piața internă, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții.

2. Urmǎtoarea treaptǎ este ocupatǎ de cǎtre directorul general, în persoana domnului Axinte Sorin, care conduce și răspunde de întreaga activitate a societății comerciale, asigurând organizarea și funcționarea în condiții de eficiență a acesteia. Acesta coordonează și armonizează activitatea directorilor din subordine, precum și a compartimentelor cu atribuții în asigurarea și folosirea eficientă a resurselor umane, organizarea calității și controlul tehnic de conformitate, controlul financiar de gestiune, administrativ.

3. Directorul tehnic, în persoana domnului Cosofret Mircea, are rolul de a coordona activitatea de proiectare constructivă și tehnologică, realizarea pregătirii fabricației, modernizarea continuă a produselor și proceselor tehnologice în scopul realizării obiectivelor strategice și curente ale societății comerciale.

Compartimentele “Grafik-Design”, “Tipografie”, “Redacție”, “Atelier Unicate”, “Editură” sunt subordonate directorului tehnic și urmăresc ca societatea să producă și să livreze beneficiarilor de produse servicii de calitate în conformitate cu standardele naționale, norme internaționale și caiete de sarcini, conform obligațiilor asumate prin contractele economice.

Conducătorii fomațiilor de lucru răspund pentru organizarea și desfășurarea activității de producție în deplină siguranță și pentru asigurarea realizării integrale a măsurilor privind buna funcționare, exploatare și întreținere a instalațiilor, utilajelor și mașinilor încredințate. Muncitorii și restul personalului operativ, răspund nemijlocit de funcționarea în condiții de siguranță și potrivit regimului de lucru aprobat al instalațiilor, utilajelor și mașinilor.

4. Directorul comercial, reprezentat de domnul Stancu Mihai, se ocupă de relațiile pe care societatea le stabilește cu furnizorii- prin compartimentul “Aprovizionări”- , cu clienții – prin compartimentul “Vânzări”- și cu potențialii clianți, cu concurența și cu publicul larg – prin compartimentul “Marketing”.

5. Contabilul șef al unității, în persoana doamnei Erdic Ionela, organizează și coordoneză activitatea financiar – contabilă a societății comerciale în conformitate cu legislația în vigoare, urmărind folosirea eficientă a mijloacelor circulante, înregistrarea și evidențierea corectă în expresie valorică a fenomenelor economice din unitate, menținerea permanentă a capacității de plată a unității și îndeplinirea obligațiilor față de bugetul statului. Compartimentele avute în subordine sunt: “Încasări”, “Plăți” și “Evidență contabilă”.

6. Responsabilul cu resursele umane este de doamna Pușcașu Cristina, care este subordonată directorului general al societății comerciale și asigură fundamentarea și îndeplinirea obiectivelor unității în următoarele domenii de activitate: structuri organizatorice și managementul general, asigurarea și administrarea resurselor umane, administrarea cheltuielilor cu forța de muncă, asigurarea protecției muncii.

Compartimentul “Personal” îndeplinește următoarele atribuții :

stabilește structura de personal pe compartimente pentru întreaga unitate, precum și statutul de funcții, asigurând respectarea acestora;

elaborează Regulamentul de Organizare și Funcționare al societății comerciale;

propune sistemul de salarizare al personalului societății;

ține evidența referitoare la nivelul salariilor tarifare, brute, nivelul sporurilor și veniturilor realizate pe categorii de personal, secții și formații de lucru, informând conducerea executivă asupra evoluției acestora;

asigură organizarea și realizarea activității administrative a societății comerciale în scopul protejării integrității patrimoniului societății și gospodărirea corespunzătoare a incintei unității.

Compartimentul administrativ are atribuții în ceea ce privește secretariatul, administrarea arhivei și protocolul, paza generală, preveniea și stingerea incendiilor și alte atribuții ce țin de condițiile igienico-sanitare în care firma își desfășoară activitatea.

Compartimentul “Consiliere juridică”:

reprezintă interesele societății în fața organelor judecătorești, precum și în raporturile cu persoanele juridice și fizice;

avizează legalitatea proiectelor economice, contractelor de muncă, contractelor de credit, deciziile de imputare, precum și asupra legalității acestora;

întocmește sau avizează proiectele de hotărâri, regulamente, ordine și instrucțiuni și alte acte cu caracter normativ ce sunt în legătură cu activitatea firmei.

Relațiile externe generate de fundamentarea și realizarea veniturilor bugetare

Complexitatea obiectului de activitate determină numărul furnizorilor cu care întrepreinderea colaborează. Furnizorii firmei sunt interni, majoritatea având sediul în vecinătatea județului Botoșani, și anume în județul Iași. Amplasarea geografică a furnizorilor,promptitudinea cu care răspund cererilor,facilitățile în acordarea creditului comercial,calitatea produselor sau serviciilor executate sunt numai câteva din criteriile care direcționează orientarea firmei către un anumit furnizor.

Fluxul informațional al relației societății cu furnizorii

Într-o primă etapă, furnizorii își prezintă pe piață oferta de bunuri și/sau servicii, la care Grafik-Art răspunde prin efectuarea comenzilor (exprimarea cererii). În continuare, furnizorii livrează mărfurile comandate societății Grafik-Art, care transmite ordin de plată băncii cu care lucrează pentru a vira contravaloarea comenzilor în conturile furnizorilor. În ultimă instanță, Grafik-Art primește de la bancă un extras de cont, prin care se confirmă efectuarea plății.

Majoritatea clienților cu care lucrează firma Grafik-Art sunt din județul Botoșani, dar a realizat produse și a prestat servicii și pentru persoane fizice sau juridice din alte județe ale țării (Suceava, Iași, Galați, Bârlad, Brăila, Buzău, Brașov, Piatra Neamț, București, Cluj).

Printre cei mai importanți furnizori și clienți ai societății se numără:

Fluxurile informaționale ale relațiilor firmei Grafik-Art cu exteriorul

Grafik-Art face comandă de materii prime (hârtie, carton, folii și mase plastice, tușuri etc.) de la furnizori, efectuând plăți în contul acestora, prin intermediul băncilor comerciale cu care colaborează;

furnizorii pun la dispoziția firmei materiile prime și materialele cerute, emițând facturile corespunzătoare ;

Grafik-Art lucrează cu Banca Comercială Română și cu Banca Română pentru Dezvoltare; în contul acestor bănci ea depune numerarul (în lei și în valută) și ordinele de plată ;

BCR și BRD emit extrase de cont pentru toate operațiunile realizate în numele firmei prin intermediul viramentului ;

firma primește comenzi și solicitări de prestări servicii din partea clienților încasând contravaloarea acestora ;

pe baza comenzilor și a cererilor de prestări servicii primite de la clienti Grafik-Art execută lucrările emițând în schimb facturi ;

firma efectuează plăți reprezentând achitarea obligațiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele locale, Administrație, Trezorerie, Primărie.

Relațiile cu băncile comerciale

S.C. Grafik-Art S.R.L. are deschis cont la BCR și BRD sucursalele din orașul Botoșani. Prin intermediul acestor bănci se realizează vărsămintele aferente impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale. Societatea poate contracta credite de la BCR și BRD pentru plata cheltuielilor curente sau pentru investiții.

Prin intermediul conturilor deschise la BCR și la BRD Botoșani se realizează și plata sumelor datorate de societate furnizorilor de materii prime și de utilități. Stingerea obligațiilor de plată față de aceștea se face pe baza ordinelor de plată emise de societate și transmise băncii. Prin intermediul băncii are loc și încasarea facturilor pentru mărfurile livrate clienților.

De asemeanea, prin intermediul băncii se realizează și plata sumelor datorate personalului, reprezentând salarii și alte drepturi cuvenite acestora.

Fluxul în ceea ce privește clienții se manifestă prin încasǎri și vânzǎri de ambele părți. Furnizorii efectueazǎ plăți pe direcția Grafik-Art S.R.L., iar societatea achitǎ facturile de achiziție.

Relațiile cu Trezoreria Finanțelor Publice

Încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor privind execuția de casă este realizată de Trezorerie.

Relațiile societății cu Trezoreria municipiului Botoșani sunt generate de obligativitatea prelevării la dispoziția statului a diferitelor impozite și taxe. S.C. Grafik-Art S.R.L. are datoria de a calcula și a vărsa la termen veniturile bugetare.

Pentru impozitul pe profit, la nivelul societății se întocmește declarația de impunere a impozitului pe profit, declarație ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor datorate.

Pentru impozitul pe salarii se depune la Administrația Financiară o dare de seamă privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat.

În ceea ce privește taxa pe valoare adăugată, societatea întocmește și depune lunar “Decontul TVA” la Administrația Financiară a municipiului Botoșani.

Pentru impozitele și taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri Administrația Financiară realizează calculul obligațieie de plată pe baza situației patrimoniale a întreprinderii. După stabilirea obligațieie de plată, Administrarea Financiară înștiințează societatea privind impozitele și taxele locale datorate.

Plata impozitelor și taxelor datorate către bugetul statului și bugetele locale se relizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată BCR virează din contul societății în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele și taxele datorate.

Relațiile societății cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituții ale statului. Aceste relații privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe și contribuții obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat și bugetele locale.

Relațiile cu Casa Județeană de Pensii

S.C. Grafik-Art S.R.L. trebuie să depună la această instituție declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.

La Casa Județeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună o situație a salariaților firmei în scopul determinării cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

La Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă firma depune informări cu privire la oferta de locuri de muncă și declarația privind evidența nominală a siguraților și a obligațiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj cu anexele 1 și 2 privind deduceri și reduceri pentru fondul de șomaj prin care se comunică fondul brut de salarii. Odată cu această declarație firma mai depune și o copie de pe statele de plată atât pe suport clasic, cât și în format electronic.

Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă trebuie să transmită societății, periodic, informări cu privire la cererea de locuri de muncă.

Principalele vărsăminte către bugetele publice pe structura sistemului bugetar în ultimii 3 ani și evoluția acestora

Structura impozitelor și taxelor în perioada 2004-2006

Luând anul 2004 ca an de referință, putem trage următoarele concluzii privind nivelul vărsămintelor realizate de Grafik-Art S.R.L. către bugetele publice: în 2005 suma totală a vărsămintelor a crescut cu 24,55%, adică cu 8.859,567 lei ; în 2006 contribuțiile către bugetele publice au crescut față de anul 2005 cu 29%,diferența însemnând 7.897,4053 lei.

Această evoluție a ponderii deținute de fiecare componentă a bugetului public poate fi analizată în două etape :

Diminuarea valorii vărsămintelor la bugetul public în anul 2005 – ca urmare a confruntării societății cu probleme de ordin financiar ; astfel, numărul angajaților scade, influențând mărimile impozitului pe salarii și a tuturor contribuțiilor la asigurările sociale. Scăderea cantitativă și valorică a comenzilor înregistrate în anul 2005 explică reducerea mărimii T.V.A.-ului, precum și a mărimii impozitului pe profit și pe dividende. Această diminuare a vărsămintelor la bugetul public este ușor contrabalansată de creșterea valorii impozitelor locale, determinată de achiziția în anul 2005 a unui nou mijloc de transport care influențează în sensul creșterii impozitul pe mijloacele de transport.

Creșterea valorii vărsămintelor la bugetul public în anul 2006 – în urma redresării situației firmei. Aceste creșteri semnificative ale vărsămintelor pe care firma le-a realizat către bugetul de stat se explică printr-o evoluție ascendentă a firmei, care a reușit în anul 2006 să-și dubleze cifra de afaceri față de anul 2005. Pe fondul creșterii cererii, piața s-a lărgit, oferta a devenit mai bogată iar firma Grafik-Art a reușit, datorită prestărilor de calitate a serviciilor să-și construiască un renume în domeniu, realizând creșteri considerabile ale cifrei de afaceri și profitului.

Impozitul pe profit datorat și plătit de Grafik-Art în anul 2004 a fost de aproape 1.621,43 RON, ceea ce reprezintă 7,7% din totalul prelevărilor vărsate la bugetul de stat, în anul 2005 acesta a scăzut valoric la 784,55 RON lei, și procentual la 5,1%, iar în 2006 acesta a fost de 1.211,24 RON, adică 6,12%.

Impozitul pe salarii a înregistrat variații relativ reduse, în 2004 acesta fiind de 18.006,919 RON, ceea ce reprezintă 85,6% din valoarea totală datorată bugetului de stat, în 2005 valoarea sa a scăzut la 13.656,892 RON, iar în 2006 a crescut din nou aproximativ la nivelul din 2004 – 16.851,1394 RON (85,14%).

Taxa pe valoare adăugată a scăzut în primul an, de la mărimea de 1.234,127 RON în anul 2004, ceea ce reprezintă apr. 6,7% din valoarea obligațiilor plătite la bugetul de stat, la 876,927 RON în 2005, adică 6,14% și apoi a înregistrat o creștere, drept urmare a relansării activității, până la aproximativ 1.571,2346 RON (8,73%) în 2006.

Societatea nu este plătitoare de taxe vamale sau accize.

Impozitul pe clădiri plătit de societate la bugetele locale în 2004 a fost de 1.654,19 RON, ceea ce reprezintă 56% din totalul sumei plătite la bugetele locale. Acest impozit a crescut în următorii ani, fiind de 1.713,41 RON sau 49.9% în anul 2005, iar în 2006 –1.742,68 RON (48,22%). Deși valoarea impozitului pe clădiri a crescut continuu, ponderea sa în total impozite locale a scăzut, ca urmare a modificării structurii celorlalte impozite locale.

Impozitul pe teren a crescut și el valoric de la 878,46 RON în 2004 la 889,94 RON în 2005 și până la 927,14 RON în 2006, însă a scăzut procentual pe parcursul celor trei ani analizați: 29,74% – 25,92% – 25,5%. Acest lucru a fost posibil pe fundalul scăderii proporției impozitului pe clădiri în acești ani.

Impozitele pe mijloacele de transport crește în mărime absolută de la 421,1 RON în 2004 la 829,66 RON în 2005 și la 964,81 RON în 2006; de asemenea, impozitul pe mijloacele de transport crește și în mărime relativă: 14,26% – 24,18% – 26,28%.

Contribuția la asigurările sociale de stat, care în 2004 au fost de

6.384,4124 RON, ceea ce reprezintă o proporție de 52,76% din valoarea obligațiilor datorate la bugetele de asigurări sociale; în 2005 acestea au fost de 4.951,67 RON, adică 58,88%, ajungând în 2006 la suma de 6.163,52 RON (52,68%).

Contribuția la asigurările sociale de sănătate, în 2004 au fost de 4.230,05 RON, sumă ce reprezintă 35% din cuantumul contribuțiilor la acest buget, în 2005 valoarea a scăzând la 2.368,84 RON, iar ca raport procentual la 28,17%, urmând ca în următorul an, 2006, suma plătită să crească la 4.125,6 RON (35,26%).

Contribuția societății la fondul de șomaj, în 2004 a fost de 741,49 RON, adică 6,12% din totalul plătit la bugetul de asigurări. În 2005 valoarea acesteia a scăzut, ajungând la 589,88RON, reprezentând 7,01%, iar în 2006 a crescut iarăși la 720,45 RON, ceea ce echivalează 6,15%.

Contribuția privind concediile și indemnizațiile sociale de sănătate a fost de 369,14 RON în anul 2004 (3,05%), 245,18 RON-2005 (2,91%), 334,96 RON în 2006 (2,86%).

Capitolul 2

Planificarea obligațiilor bugetare, fundamentarea și realizarea principalelor venituri bugetare

Impozitele și taxele constituie, prin proporție, arie de manifestare și vechime, forma principală a resurselor financiare publice. Ele au apărut înca din sclavagism, fiind considerate primul element de finanțe publice, în măsura în care statul a trecut la prelevarea, cu caracter obligatoriu, a unor venituri sau resurse private la dispoziția sa, în formă bănească.

Conținutul economic al impozitelor și taxelor constă, deci, în procesele economice de redistribuire, mai ales, a PIB, de la posesorii veniturilor către stat, în vederea acoperirii nevoilor publice. Cum economia de piață se bazează pe administrarea resurselor în cadrul proprietății private, procesele economice exprimate prin impozite sunt procese de repartiție secundară, a veniturilor și, în mai mică măsură, a averilor acumulate de persoanele fizice și juridice.

Procurarea resurselor financiare la dispoziția statului sub forma inpozitelor și taxelor presupune un ansamblu de elemente și reglementări prin care se crează cadrul tehnico-organizatoric și operațional pentru instituirea, așezarea și încasarea acestora.

Cadrul juridic de acțiune

Din punct de vedere juridic așezarea și calculul obligațiilor cǎtre bugetele publice este susținută de acte normative și procedurale, ce pot fi clasificate în:

-acte normative institutoare de bază;

-acte normative completatoare, în plan metodologic.

Prima categorie mai poate fi numitǎ și principalǎ, pentru ca se referǎ la legile fiscale specifice, aici încadrându-se și Codul Fiscal.

Actele normative completatoare ori susținătoare cuprind normele metodologice ori instrucțiunile de aplicare a celor dintâi, elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Legea nr. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, modificată și completată prin OUG nr. 24/24.03.2005.

Ordonanța nr.92 din 24 decembrie 2003 privind Codul de procedurǎ fiscala, publicatǎ în Monitorul Oficial, Partea I, nr.941, din 29 decembrie 2003, anexele care privesc clasificația indicatorilor privind finanțele publice.

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial nr.456/27.06.2002 corelată cu HG nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, publicată în Monitorul Oficial nr. 640 din 28.08.2002.

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 36 din 17 ianuarie 2005 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

HG nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

Elemente tehnice comune ale veniturilor bugetare

Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor și taxelor sunt: subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta.

Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligația de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numește și plătitor. Tot pentru a-l desemna pe subiect, este utilizat și termenul de contribuabil, semnificănd persoana fizică și juridică care, plătind impozitului, cedează părți din veniturile sau averile sale sub formă de impozite sau contribuții obligatorii către stat.

Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părți din puterea sa de cumpărare, prin efectul de diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut și sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală.

Obiectul impozitului este cunoscut și sub denumirea de materie impozabilă, reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor și averilor sau activitați aducătoare de valori ce intră sub incidența impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul impozitului îl constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc), respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deținute în proprietate sau supuse unor tranzacții, inclusiv activul net al întreprinderilor etc.

Sursa impozitului desemnează substanța sau valoarea din care se preia sau se suportă impozitul, presupunând o diminuare a ei.

Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea de impunere este însăși unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.

Cota impozitului, cunoscută și sub denumirea de cota de impozitare, exprimă mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv.

Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea și natura veniturilor și de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligația contribuabilului de a achita dobânzi și majorări de întârziere, calculate în funcție de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului și de durata întârzierii.

Asieta desemnează un ansamblu de modalități și procedee tehnice folosite de organele fiscale la așezarea, calcularea, urmărirea și încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.

2.1 Bugetul de stat

2.1.1 Fundamentarea impozitului pe profit la firma Grafik-Art

Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale din România, impozitul pe profit ocupă un rol imortant atât în prisma contribuției sale la formarea veniturilor bugetare cât și prin influențarea activităților generatoare de profit.

Cadrul normativ utilizat în așezarea și perceperea impozitului pe profit este reprezentat de legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, legea nr. 414/2004 privind impozitul pe profit, OG nr. 24/2005 privind modificarea și completarea legii nr. 571.

Impozitul pe profit este un impozit direct, subiectul fiind în același timp suportator și platitor. Contribuabilii impozitului pe profit sunt reprezentați de următoarele categorii :

persoanele juridice române ;

persoanele juridice străine care își desfășoară activitatea prin intermediul unui sediu permanent în România ;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română ;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

trezoreria statului;

instituțiile publice pentru fondurile publice ;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe venitul microîntreprinderilor ;

fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate pentru susținerea activităților cu scop caritabil;

cultele religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor necesare activității de cult;

instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate ;

asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de locatari, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilitaților sau eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune ;

fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit conform legii;

fondul de compensare a investitorilor ;

Banca Națională a României.

Obiectul impozitului pe profit îl constituie :

profitul impozabil obținut din orice sursă, atât în România cât și în străinătate pentru persoanele juridice străine ;

partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane în cazul persoanelor juridice străine și persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică ;

profitul impozabil obținut din venituri realizate din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română ;

partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente în cazul în care acestea sunt asociate cu persoane juridice române care realizează venituri în România și în străinătate, asocierea fiind fără personalitate juridică.

Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilite legal , asupra bazei impozabile, adică profitul impozabil. Calculul se face lunar , cumulat de la începutul anului calendaristic. Cota de impozit care se aplică asupra profitului impozabil este în țara noastră de 16%.

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Veniturile înregistrate trebuie să cuprindă:

I. Venituri din exploatare:

vânzarea produselor, mărfurilor, serviciilor prestate

venituri din alte activități din producția stocată, din imobilizări

subvenții de exploatare

alte venituri sau câștiguri de exploatare

II. Venituri financiare:

venituri din participații

venituri din titluri de plasament, din acțiuni, creanțe imobilizate

venituri din diferențe de curs valutar, din dobânzi, scontări

alte venituri financiare

III. Venituri excepționale:

venituri provenite din operații de gestiune: despăgubiri și penalități

venituri provenite din operațiuni de capital: subvenții pentru investiții

alte venituri excepționale

La venituri neimpozabile intră următoarele categorii de venituri:

dividendele primite de la o persoană juridică română; începând cu 1 ianuarie 2007 (data aderării României la Uniunea Europeană) se consideră impozabile și dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunității Europene, dacă persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, deține minimum 25% din titlurile de participare la persoană juridică străină ;

diferențele favorabile de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, precum și diferențele de evaluare a investițiilor financiare pe termen lung ;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea și comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Aceste cheltuieli sunt:

I. Cheltuieli de exploatare:

cheltuieli cu materiile prime, materiale, mărfuri

cheltuieli cu serviciile executate de terți

cheltuieli cu personalul, impozite și taxe, vărsăminte asimilate

II. Cheltuieli financiare:

cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

cheltuieli din diferență de curs valutar

cheltuieli din dobânzi

pierderi din creanțe legate de participație

alte cheltuieli financiare

III. Cheltuieli excepționale:

cheltuieli privind operațiunile de capital

cheltuieli privind operațiunile de gestiune

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, adică:

cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor;

cheltuielile pentru protecția muncii;

cheltuielile de reclamă și publicitate ;

cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale ;

cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către salariați și administratori ;

contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit ;

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă ;

cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing și promovare ;

cheltuielile de cercetare și dezvoltare ;

cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice;

cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor ;

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale ;

pierderile înregistrate, în anumite cazuri, la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate.

Există și unele cheltuieli care au deductibilitate limitată, cum ar fi:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate din totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cele cu impozitul pe profit ;

suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate în limita a 2,5 ori peste nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul înregistreaza profit (dacă realizează pierderi aceste cheltuieli sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instuțiile publice) ;

cheltuielile sociale în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului ;

perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă ;

cheltuielile cu provizioanele (în limita a 20%) și cele cu rezervele (în limita a 5%) ;

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în cazul în care gradul de îndatorare este mai mic sau egal cu 3 ;

cheltuielile cu amortizarea ;

cheltuieli efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaționale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal, pentru fiecare participant ;

cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal, pentru fiecare participant ;

cheltuielile cu funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 19% ;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal; de asemenea, cheltuielile corespunzătoare autoturismelor folosite de angajații cu funcții de conducere și de administrare a persoanei juridice.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat ;

dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române ;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă, degradate, neimputabile, care nu au fost asigurate ;

cheltuielile cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaților sub formă de avantaje în natură;

cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților;

cheltuielile aferente operațiunii sau intrării în gestiune;

cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung ;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite ;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului ;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii care nu pot fi justificate ;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului ;

pierderele înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu neîncasate;

cheltuielile de sponsorizare (în limita a 3‰ din cifra de afaceri și dacă nu depășesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat).

Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparțin. În cazul în care contribuabilul constată că după depunerea declarației anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declarația rectificativă pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corecții rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform legislației în vigoare.

Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligați să întocmească un registru de evidență fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puțin 100 de file, ținut în formă scrisă sau electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informațiile înregistrate trebuie să corespundă cu operațiunile fiscale și cu datele prezentate în declarațiile de impunere. Registrul de evidență fiscală se completează în toate situațiile în care informațiile cuprinse în declarația fiscală sunt obținute în urma unor prelucrări ale datelor furnizate din înregistrările contabile.

Modul de completare a registrului de evidență fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii ale acestuia. Acestea se referă la:

calculul dobânzilor și al diferențelor de curs valutar deductibile fiscal;

amortizarea fiscală;

reduceri și scutiri de impozit pe profit;

evidența fiscală a vânzărilor cu plata în rate;

valoarea fiscală în cazul efectuării operațiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal;

alte asemenea operațiuni.

Fluxul informațional privind impozitul pe profit în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe baza balanței, a informațiilor despre veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile), impozitul pe profit și se întocmește declarația de impunere care este trimisă către administrator ;

-administratorul verifică și semnează declarația de impunere, după care o trimite înapoi la departamentul financiar-contabil ;

– Declarația privind impozitul pe profit și Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat sun depuse la Administrația Financiară Locală;

-Grafik-Art S.R.L. depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la BCR, iar banca virează suma de bani la Trezorerie ; ulterior, BCR trimite către Grafik-Art S.R.L. extrasul de cont pentru a confirma virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contul Trezoreriei.

Exemplu de calcul al impozitului pe profit în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

În ceea ce privește impozitul pe profit, în anul 2006 avem următoarele informații:

-venituri totale (VT) :324.753,17 RON

-cheltuieli totale (CT) :321.989,71 RON,

-de unde rezultă profit contabil (VT-CT)=2.763,46 RON.

De asemenea, firma realizează 380 RON cheltuieli de protocol, iar suma cheltuielilor cu impozitul pe profit este de 420 RON; 510 RON sunt plătiți sub formă de amenzi și penalități.

Astfel:

Profit impozabil=VT-CT-D+Cned, unde D-deduceri,

Cned- cheltuieli nedeductibile.

Ținând cont de datele de mai sus se poate observa că firma nu are cheltuieli deduse (deduceri), iar la categoria cheltuieli nedeductibile se încadrează cele efectuate cu impozitul pe profit, amenzile și penalitățile, precum și o parte din cheltuielile de protocol:

Cheltuieli de protocol deductibile=2%*(VT-CT-Cprotocol-Cimp)=2%*(324753,17-321989,71-380-420)=39,2692 lei

Profitul impozabil=2763,46+420+510+(380-39,2692)=4034,1908 lei

Cota de impozit este de 16%

În 2005: impozit pe profit=16%*4034,1908=645,4705 lei

2.1.2 Fundamentarea și realizarea impozitului pe veniturile din salarii la firma Grafik-Art S.R.L.

Reglementările de bază privind așezarea și perceperea impozitului pe veniturile din salarii sunt reprezentate de :

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.281 din 30 decembrie 2004.

Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgență a Guvernului nr. 138/2004.

În ceea ce privește determinarea venitului impozabil trebuie sǎ se țină cont de cumularea tuturor veniturilor și câștigurilor pe care un agent economic sau o persoană fizicǎ le realizeazǎ în țarǎ sau în strǎinatate în decursul unui an calendaristic.

Subiectul impozitului pe salarii îl reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligația de plată a impozitului. Fiind un impozit cu stopaj la sursă înseamnă că firma Grafik-Art S.R.L. are obligația de a reține și apoi de a vărsa la bugetul de stat impozitul pe salarii aferent fiecărui angajat al acesteia. Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Suportatorul impozitului pe salariu este reprezentat de:

persoanele fizice rezidente, care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca si a unui statut special

persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania,

persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania,

pesoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri decat cele prezentate anterior.

Suportatorii impozitului pe salariu sunt numiti contribuabili.

Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit, pentru sponsorizarea entităților nonprofit care se înființează și funcționează potrivit legii. Obligația calculării, reținerii și virării acestei sume prevăzute revine organului fiscal competent.

Obiectul impunerii (baza impozabilă) îl constituie veniturile din salarii. Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca si a unui statut special, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca, de maternitate si concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.

Venit net lunar impozabil=Venitul brut lunar – Contribuții – Deduceri,

unde Contribuții = CAS + CASS + CFS.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori;

indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;

sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;

indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și sunt neimpozabile:

ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depășește 1.500.000 lei.

tichetele de masă și drepturile de hrană acordate de angajatori angajaților, în conformitate cu legislația în vigoare;

contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității, potrivit repartiției de serviciu, numirii conform legii sau specificității activității prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și compensarea diferenței de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislației în vigoare;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au domiciliul și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare a indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciulu;

sumele primite, potrivit dispozițiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au locul de muncă;

sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislației în materie;

veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav și accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;

veniturile din salarii, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informației și al ministrului finanțelor publice;

cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajatului legată de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;

costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării și implicit la momentul acordării;

diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

Avantajele primite în bani și în natură și imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Deducerile personale reprezintǎ sume de bani stabilite intr-o anumitǎ limita cu referire la anumite categorii de contribuabili, acestea se aplicǎ asupra obiectului de impunere in vederea obținerii bazei de calcul a impozitului pe venit . Pot fi: personalǎ de baza și se calculeazǎ din venitul anual global și suplimentarǎ acordate pentru fiecare lunǎ a perioadei impozabile. Deducerea este o suma fixǎ, ce se stabilește anual prin ordinul ministrului finanțelor publice. Deducerile personale suplimentare se calculeazǎ potrivit cu un coeficient aplicat asupra deducerii de baza în funcție de situatii concrete în care se gaseste subiectul venitului.

Contribuabili au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere (RON)

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 250 lei lunar.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului sunt considerați întreținuți.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioada se rotunjește la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreținere:

a) persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane;

b) persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață.

Impozitul lunar se determină astfel:

1) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuțiile la schemele facultative de pensii ocupaționale, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 200 euro;

2) pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

Termenul de plată a impozitului

Conform Codului Fiscal ,“plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. “

În cazul în care un angajat care obține venituri din salarii la funcția de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.

Impozitul calculat și reținut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Contribuțiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale în materie.

Fișe fiscale

Informațiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fișele fiscale.

Plătitorul de venituri are obligația să completeze formularele prevăzute la pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fișele fiscale pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

La fișele fiscale se anexeaza declarațiile de venit global alǎturi de celelalte declarații fiscale. Fișele fiscale se prezintǎ astfel :

-FF1- pentru venituri din salarii la functia de bazǎ;

-FF2- pentru venituri din salarii asimilate salariilor, altele decat cele de la functia de baza.

Fluxul informational privind impozitul pe veniturile din salarii în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Exemplu privind impozitul pe venit de natura salariilor aferent:

Grafician Grafik-Art S.R.L.

Salariu brut: 750 RON

Rețineri din salariu:

Contribuția pentru asigurări sociale: 9.5%*750 =71,25 RON

Cotribuția pentru fondul de șomaj: 1%*750=7,5 RON

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate: 6,5 % * 750=48,75 RON

Total rețineri= 127,5 RON

Venit = 750 RON – 127,5 RON=622,5 RON

Deducere personală: 250 RON

Baza de calcul: 622,5 -250= 372,5 RON

Impozit pe salariu : 372,5*16%=59,6 RON

Salariu aferent lunii în curs: 622,5-59,6= 562,9 RON.

Contabil șef Grafik-Art S.R.L.

Salariu brut : 1500 RON

Rețineri din salariu:

Contribuția pentru asigurări sociale: 1500*9,5%=142,5 RON

Contribuția pentru fond de șomaj: 1500* 1%=15 RON

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate: 1500* 6,5 %= 97,5 RON

Total rețineri: 255 RON

Venit: 1500-255= 1245 RON

Deducere personală: (250+n*100)[1-(Vb-1000)/2000]=337,5 RON

Salariatul are în întreținere două persoane a căror venit nu depășește 250 RON.

Baza calcul: 1245-337,5=907,5 RON

Impozit pe salariu: 907,5*16%=145,2 RON

Salariu aferent lunii în curs:1245-145,2=1099,8 RON

2.1.3 Fundamentarea și realizarea impozitului pe dividende la firma Grafik-Art S.R.L.

În țara noastră, reglementările de bază privind impozitul pe dividende sunt reprezentate de:

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal;

Hotararea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 281 din 10 februarie 2004 privind aprobarea modelului si continutului formularului 100 „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”, cod 14.13.01.01./a;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 36 din 17 ianuarie 2005 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare prevazute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Subiectul impozitului pe dividende coincide cu plătitorul acestuia întrucât este un impozit cu reținere la sursă, și este reprezentat de persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită obligația de plată a impozitului, adică societatea Grafik-Art S.R.L. .

Suportatorul sau destinatarul impozitului pe dividende este reprezentat de persoana al cărei patrimoniu se diminuează ca urmare a plății obligației fiscale, și anume, în cazul acesta, cei doi asociați ai firmei Grafik-Art S.R.L. .

Obiectul impozitului pe dividende se identifică cu baza de impozitare sau materia impozabilă și este constituit de valoarea dividendelor repartizate de către societatea Grafik-Art.

Conform Codului Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, dividendul este “ o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:

a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deținere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică;

b) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu răscumpărarea titlurilor de participare la persoana juridică, alta decât răscumpărarea care face parte dintr-un plan de răscumpărare, ce nu modifică procentul de deținere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridică;

c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;

d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanți.”

Dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate către un participant la persoana juridică depășește prețul pieței pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferența se tratează drept dividend. De asemenea, dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui acționar sau asociat al persoanei juridice este efectuată în scopul personal al acestuia, atunci suma respectivă este tratată ca dividend.

Unitatea de impunere este unitatea monetară națională.

Cota de impozitare este, în cazul impozitului pe dividende, de :

16% din suma dividendelor – în cazul în care dividendele sunt distribuite acționarilor sau asociaților persoane fizice; de asemenea, obligația calculării și reținerii impozitului revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor catre acționari sau asociați.

10% din dividendul brut plătit de o persoană juridică română – în cazul în care dividendele sunt distribuite acționarilor sau asociaților persoane juridice.

Termenul de plată

Impozitul care trebuie reținut se plătește la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plătește până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Excepții de la plata impozitului pe dividende

Impozitul pe dividende nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deține minimum 25 % din titlurile de participare ale acestuia la data plății dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniți până la data plății acestora.

Modul de calcul

Condiția esențială pentru a se putea împărți dividendele este existența profitului, stabilit la sfârșitul exercițiului financiar, prin întocmirea situației financiare anuale.

Pentru a calcula impozitul pe dividende trebuie să aflăm valoarea profitului net; acesta se obține scăzând din profitul brut cuantumul rezervei legale constituite de societate (5% din profitul brut) precum și valoarea impozitului pe profit calculat, iar dacă există– valoarea cheltuielilor utile societății.

După această etapă este necesar să se cunoască ponderea dividendelor repartizate în profitul net, urmând a aplica la suma acestor dividende cota de impozitare corespunzătoare.

Firma Grafik-Art duce o politică de dividend constantă, astfel că asociații au hotărât ca profitul net obținut anual să fie reinvestit în proporție de 70%, urmând ca diferența de 30% să fie repartizată sub formă de dividende celor doi asociați.

Pe cazul particular al firmei Grafik-Art S.R.L., nivelul dividendelor repartizate anual este stabilit prin hotărârea asociaților, care aprobă bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și constată existența sumelor ce urmează a fi distribuite.

Profitul net realizat de societate se împarte astfel: o parte se repartizează asociaților sub formă de dividende, iar altă parte este prelevată la dispoziția societății pentru constituirea anumitor fonduri.
Pentru societățile cu capital integral privat, legea nu prevede nici un fel de restricții cu privire la modul de repartizare a profitului contabil net; ca urmare, acesta poate fi distribuit în totalitate pentru dividende. În cazul societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, repartizarea profitului este prevazuta de OG nr. 64/2001.
Dividendele se distribuie din profitul net realizat de societatea comercială. Dacă nu există profit, nu pot fi distribuite dividende acționarilor, în caz contrar dividendele fiind fictive. Potrivit art. 73 din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența reală a dividendelor plătite.
Profitul net este determinat prin deducerea din profitul brut a cheltuielilor utile ale societății (de exemplu, beneficiile cuvenite administratorilor, personalului societății etc.), a cotei destinate fondului de rezervă și a impozitului pe profit.

În mod firesc, cei doi asociați au dreptul la dividende în măsura aportului lor la constituirea capitalului social. Astfel, conform actului constitutiv al societății, domnul Axinte Sorin -asociat majoritar- va primi 51% din suma totală distribuită ca dividende, în timp ce domnul Cosofret Mircea are dreptul la 49% din această sumă.

Fluxul informațional privind impozitul pe dividende în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Exemplu de calcul al impozitului pe dividende în cadrul Grafik-Art S.R.L.

La sfârșitul anului 2006, firma Grafik-Art a înregistrat venituri totale în valoare de 186.571,4 RON și cheltuieli totale de 182.986,65 RON.

Impozitul pe profit s-a ridicat la suma de 110,056 RON; societatea nu înregistrează cheltuieli utile ; se constituie rezerva legală (5% din profit brut).

AGA stabilește ca rata de retenție să fie 70%, urmând ca 30% din profitul net să fie distribuit ca dividende asociaților.

Profit brut=Venituri totale-Cheltuieli totale=186.571,4-182.986,65=3.584,75 RON

Rezerva legală=5%*Profit brut=5%*3.584,75=179,2375 RON

Profit net=Profit brut-Rezerva legală-Impozit pe profit-Cheltuieli utile societății =3.584,75-179,2375-110,056=3.295,4565 RON

Profit reinvestit=70%*Profit net=70%*3.295,4565=2.306,8195 RON

Dividende de repartizat=30%*3.295,4565=988,637 RON

Impozitul pe dividende=16%*Dividende de repartizat=16%*988,637=158,1819 RON

Div. nete de plată= Dividende de repartizat- Impozitul pe dividende=830,455 RON

2.1.4 Fundamentarea și realizarea T.V.A. în cadrul firmei Grafik-Art S.R.L.

Taxa pe valoarea adăugatǎ a apărut după anul 1993 când s-a făcut înlocuirea impozitului pe circulația mărfurilor cu taxa pe valore adăugatǎ. S-a dovedit cǎ aceasta are un randament mai bun și valențe în a preveni evaziunea fiscalǎ potrivit documentației stabilite de lege.

Ca impozit general pe consum, care se stabilește cu ocazia operațiunilor privind transferul bunurilor și serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora, taxa pe valoarea adaugată se caracterizează prin:

– caracter universal, deoarece se aplică tuturor bunurilor și serviciilor din economie;

– transparență (permite cunoașterea exactă a mărimii obligației de plată ce revine fiecărui subiect);

– randament fiscal ridicat (are o bază largă de aplicare);

– neutralitate, deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul economic al unui produs.

Cadrul normativ privind fundamentarea taxei pe valoarea adăugată este reprezentat de :

Legea nr. 571/2003, modificată și completată prin OG nr. 83/2004 și OUG nr. 138/2004 ;

Ordinul nr. 256/2004 privind aprobarea modelului și conținutului formularului 300 ;

Ordinul nr. 257/2004 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului ,,decont special de TVA’’.

Subiectul taxei pe valoarea adăugată considerat persoană impozabilă, este orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum și pentru activitățile următoare:

telecomunicații;

furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;

transport de bunuri și de persoane;

servicii prestate de porturi și aeroporturi;

livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;

depozitarea;

activitățile organelor de publicitate comercială;

activitățile agențiilor de călătorie;

activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare.

Obiectul taxei pe valoarea adaugata il constituie:

livrarea de bunuri ;

prestarea de servicii ;

schimbarea de bunuri sau servicii ;

importul de bunuri.

In sfera de aplicarea a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata ;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi Romania ;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati economice care cuprind activitatilor producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora.

In sfera de aplicare ataxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Operatiunile impozabile pot fi:

operatiuni taxabile pentru care se aplica cotele prevazute

operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunuriloe sau serviciile achizitionate

operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunuri sau servicii achizitionate

operatiunile de import scutite de taxa pe valoarea adaugata pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama.

Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, la un moment dat, in baza legii, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.

Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:

la data la care este emisa o factură fiscală, inaintea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii ;

la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.

Contribuabilii, platitori ai taxei pe valore adaugatǎ sunt persoanele impozabile implicate in activitǎți economice. Activitǎțile economice se refera la cele ale producatorilori, comercianților, sau prestatorilor de servicii.

Pentru operațiunile din interioriul țării, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile realizate;

beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

La importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoarea adăugată sunt persoanele care importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile introduse în țară, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Deși în codul fiscal ca plătitori apar agenții economici, și uneori și instituțiie publice, care desfășoară operațiuni taxabile, precum și cei care importă bunuri și servicii (în anumite condiții), suportatorii reali ai taxei pe valoare adăugată, însă, sunt consumatorii finali, care la procurarea bunurilor și serviciilor respective, plătesc și această taxă inclusă în preț.

Baza de calcul (de impozitare) pentru operațiuni în interiorul țării, conform Codului Fiscal, este constituită din:

prețul de vânzare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la momentul livrării. Dacă bunurile sunt mijloace fixe, prețul de achiziție sau prețul de cost se ajustează, astfel cum se prevede în norme;

suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii pentru aceste operațiuni.

Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:

impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată :

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților;

sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

dobânzile percepute pentru: plăți cu întârziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

taxa de reclamă și publicitate și taxa hotelieră care sunt percepute de către autoritățile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Norme metodologice

Baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare se determină integral la livrarea bunurilor și / sau prestarea serviciilor. În cazul livrărilor de bunuri cu plata în rate în factura fiscală se înscriu baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată aferentă, integral. Taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor care nu au ajuns la scadență se înregistrează în contul 4428 "T.V.A. neexigibilă", urmând ca, pe măsură ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată în creditul contului 4427 "T.V.A. colectată" prin debitul contului 4428 "T.V.A. neexigibilă".

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele situații:

dacă au fost emise facturi fiscale și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea sau prețurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

în situația în care reducerile de preț, sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum și în cazul majorării prețului ulterior livrării sau prestării;

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară falimentul;

în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România.

Dacă suma folosită la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimată în valută, aceasta se convertește în moneda națională a României, în conformitate cu metodologia folosită, pentru a stabili valoarea în vamă a bunurilor importate.

Operațiuni scutite din baza de calcul pentru taxa pe valoare adăugată:

Scutiri pentru operațiunile din interiorul țării

Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

arendarea, concesionarea și închirierea de bunuri imobile, cu următoarele excepții:

operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

serviciile de parcare a vehiculelor;

închirierea utilajelor și a mașinilor fixate în bunurile imobile;

închirierea seifurilor;

livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere.

Scutiri la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoarea adăugată;

bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și / sau organizații nonprofit din străinătate și din țară, în condițiile stabilite prin norme;

importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare și pentru transportul internațional

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul țării, sau de altă persoană în contul său;

prestările de servicii, inclusiv transportul și prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu excepția prestărilor de servicii scutite;

transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice;

servicii prestate de persoane din România, în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție;

prestările de servicii efectuate de intermediari care acționează în numele sau în contul unei alte persoane, atunci când intervin în operațiuni prevăzute de prezentul articol.

Cotele de taxă pe valoarea adăugată

1.Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

2.Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru unele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri, cum ar fi:

dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii

livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exlusiv publicitatii

livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora,cu exceptia protezelor dentare

livrarile de produse ortopedice

medicamentele de uz uman si veterinar

cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator la taxei pe valoarea adaugata, pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.

Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. Pentru persoanele impozabile care nu au depășit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și / sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

Pentru persoanele nou-înființate, anul fiscal reprezintă perioada din anul calendaristic, reprezentată prin luni calendaristice scurse de la data înregistrării până la finele anului. Fracțiunile de lună vor fi considerate o lună calendaristică întreagă. Până la data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxă pe valoarea adăugată.

Termenul de plată

T .V.A. se plateste pana la 25 ale lunii urmatoare pentru firmele care raporteaza taxa pe valoarea adaugata lunar si pana la 25 ale lunii urmatoare unui trimestu, pentru cele care o raporteaza trimestrial.

Înlesniri la plată

Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana trebuie se justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii, folosind o serie de documente ; persoana trebuie sa se fi inregistrat ca platitor de taxa pe valoare adaugatǎ și sǎ realizeze anumite operațiuni prevăzute de lege.

Dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:

taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;

taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.

De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată prevăzută mai sus, dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării pentru realizarea următoarelor operațiuni:

livrări de bunuri și/sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată;

operațiuni rezultând din activități economice, pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă, în cazul în care operațiunea s-ar desfășura în țară.

Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:

bunuri/servicii achiziționate de furnizori/prestatori în contul clienților și care apoi se decontează acestora;

băuturi alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol.

Cu taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții se vor reîntregi obligatoriu disponibilitățile de investiții. Sumele deduse în cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investiții pot fi utilizate numai pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții. La încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se virează la bugetul de stat sau bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și financiar-contabil, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere, este denumită în continuare plătitor de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt.

Achizițiile de bunuri și servicii destinate exclusiv realizării de operațiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmește separat pentru aceste operațiuni, și taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora se deduce integral.

Achizițiile de bunuri și servicii destinate exclusiv realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere, precum și de investiții care sunt destinate realizării de astfel de operațiuni se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmește separat pentru aceste operațiuni, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora nu se deduce.

Bunurile și serviciile pentru care nu se cunoaște destinația în momentul achiziției, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau operațiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere, se evidențiază într-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziții se deduce pe bază de pro-rata. Prin excepție, în cazul achizițiilor destinate realizării de investiții, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere, cât și pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului investițional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu procedura stabilită prin norme.

În cursul unui an fiscal este permisă rectificarea taxei deduse aferente achizițiilor de bunuri/servicii care se constată că ulterior au fost utilizate pentru altă destinație decât cea prevăzută la data achiziției. Rectificările se evidențiază pe rândurile de regularizare din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pro-rata se determină ca raport între:

veniturile obținute din operațiuni care dau drept de deducere, inclusiv subvențiile legate direct de prețul acestora, la numărător;

veniturile de la numărător plus veniturile obținute din operațiuni care nu dau drept de deducere, la numitor.

În calculul pro-ratei, la numitor se adaugă alocațiile, subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanțării de activități scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activității principale.

Nu se includ în calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliți în străinătate, pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată.

Pro-rata se determină anual, situație în care elementele prevăzute la numitor și numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepție, aceasta poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz, situație în care elementele prevăzute la numitor și numărător sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni, respectiv trimestru.

Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitivă determinată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcție de operațiunile prevăzute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal teritorial, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicată, precum și modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determină prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferente achizițiilor destinate atât realizării de operațiuni care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere.

Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul anului, și care ulterior realizează astfel de operațiuni nu au obligația să calculeze și să utilizeze pro-rata provizorie. În cursul anului este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată.

La finele anului vor aplica următoarele reguli:

dacă pot efectua separarea achizițiilor de bunuri / servicii pe destinațiile prevăzute, vor regulariza astfel: din taxa dedusă în cursul anului se scade taxa de dedus rezultată prin aplicarea pro-rata definitivă pentru achizițiile destinate atât realizării de operațiuni cu drept de deducere, cât și pentru operațiuni fără drept de deducere, și / sau taxa aferentă bunurilor / serviciilor destinate exclusiv operațiunilor cu drept de deducere, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului, ca taxă de plată la bugetul de stat;

dacă nu se poate efectua separarea pe destinații, se aplică pro-rata definitivă asupra tuturor achizițiilor de bunuri și servicii efectuate în cursul anului, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului.

Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie, în funcție de realizările efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul a acesteia.

Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin aplicarea pro-rata definitivă asupra sumei taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente achizițiilor prevăzute. Diferența în plus sau în minus față de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie, se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.

Regimul special de scutire

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 2 miliarde lei, denumit în continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată.

Persoanele impozabile nou-înființate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată de până la 2 miliarde lei inclusiv și nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizează operațiuni sub plafonul de scutire prevăzut la alineatul precedent, se consideră că sunt în regimul special de scutire, dacă nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată.

Persoanele impozabile, care depășesc în cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depășirii.

După depășirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege.

Cifra de afaceri care servește drept referință la aplicarea acestor prevederi este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, incluzând și operațiunile scutite cu drept de deducere.

Persoanele impozabile scutite nu au dreptul de deducere conform și nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor.

Regularizarea și rambursarea taxei

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoare adaugatǎ pentru operațiunile dintr-o periaoada fiscala persoanele impozabile efectueaza regularizari prevazute in decontul de tva, se determina suma negativa a tva cumulata rezultata prin adaugarea la suma negative a taxei pe valoarea adaugate, rezulata in periaoda de raportare a soldului sumei negative raportate din decontul perioadei fiscale precedente.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori ai taxei pe valorea adaugatǎ pot solicita rambursarea soldului negativ din perioada fiscalǎ prin bifare casetei corespunzatore din decontul de tva din aceeasi perioada, decontul fiind și cererea de rambursare sau pot reporta soldul sumei negative perioadei fiscale urmatoare.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si servicii achizitionate de o persoana, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit suma negative a taxei pe valoarea adaugata.

Daca taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile (TVA colectata) este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata dedusa, rezulta o diferenta numita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata persoanele juridice trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de lege prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Se determina suma negative a taxei pe valoarea adaugata cumulate, prin adaugarea la suma negative a taxei pe valoarea adaugata , rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost rambursat.

Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.

Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre cele doua sume calculate anterior care reprezinta regularizarea taxei pe valoarea adaugata da plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata.

Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulate este mai mare dect suma negativa a taxei pe valoara adaugata cumulate, rezulta un sold al taxei pe valoarea adaugata de plata a perioadei fiscale de raportare. Daca suma negative a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, dar rambursarea nu se face in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50.000.000 lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată datorată, stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la data la care au obligația depunerii acestora.

Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, se plătește la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.

Prin derogare de la alineatul precedent, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată care au obținut certificatele de exonerare, pentru următoarele:

importul de mașini industriale, utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de măsură și control, automatizări, destinate realizării de investiții, precum și importul de mașini agricole și mijloace de transport destinate realizării de activități productive;

importul de materii prime și materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în țară, stabilite prin norme, și sunt destinate utilizării în cadrul activității economice a persoanei care realizează importul.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care efectuează importuri de natura celor prezentate anterior, trebuie să solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată, emis de către organele fiscale competente. Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligații bugetare restante, reprezentând impozite, taxe, contribuții, inclusiv contribuțiile individuale ale salariaților și orice alte venituri bugetare, cu excepția celor eșalonate și / sau reeșalonate la plată. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligația să acorde liberul de vamă pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată se stabilește prin norme.

Importatorii care au obținut certificatele de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată evidențiază taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor importate în decontul de taxă pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă.

Obligațiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Înregistrarea plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea și încetarea activității sale ca persoană impozabilă. Condițiile în care persoanele impozabile se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislația privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă. Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepția situației în care activitatea acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

Facturile fiscale

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, are obligația să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, nu au dreptul să emită facturi fiscale și nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și / sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise. Prin norme se stabilesc situațiile în care factura fiscală poate fi emisă și de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri.

Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar pentru prestări de servicii cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost efectuată.

Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire, factura fiscală trebuie emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăși finele lunii în care a avut loc livrarea.

Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori stabiliți în străinătate, pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată, aceștia din urmă, dacă sunt înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să autofactureze operațiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuării plății către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la această dată. Operațiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din România, înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract pentru plata ratelor de leasing și / sau la data plății de sume în avans. Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabilește prin norme.

Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuează continuu, cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice și altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, cu excepțiile prevăzute în alte acte normative.

În cazul operațiunilor de leasing intern, a operațiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare din datele specificate în contract, pentru plata ratelor, chiriei, redevenței sau arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri, față de data prevăzută în contract se emite factură fiscală la data încasării avansului.

Dacă plata pentru operațiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la fiecare dată când este încasat un avans, fără a depăși finele lunii în care a avut loc încasarea.

Prin derogare de la alineatul precedent, persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligația să emită factură fiscală pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazurilor când beneficiarul solicită factură fiscală.

transportul persoanelor cu taximetre, precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;

livrări de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestări de servicii către populație, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului;

livrări de bunuri și prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege.

Evidența operațiunilor impozabile și depunerea decontului

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, au următoarele obligații din punct de vedere al evidenței operațiunilor impozabile:

să țină evidența contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată, precum și cea deductibilă ;

să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;

să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități;

să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile asocierilor în participațiune. Drepturile și obligațiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părți.

Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să întocmească și să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxă pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice. Pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată în regim mixt se aplică prevederile, pentru determinarea taxei de dedus.

Persoanele neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care sunt beneficiari ai operațiunilor prevăzute, trebuie să întocmească un decont de taxă pe valoarea adăugată special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, pe care îl depun la organul fiscal competent numai atunci când realizează astfel de operațiuni. Decontul se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura prestatorului sau a fost efectuată plata către prestator, în cazul plăților fără factură. Pentru operațiunile de leasing extern, decontul special se depune până la data de 25 a lunii următoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing și / sau celei în care au fost efectuate plăți în avans.

Responsabilitatea plătitorilor și a organelor fiscale

Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată la organul fiscal competent. Modelul și conținutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumpărări, jurnale pentru vânzări, borderouri zilnice de vânzare/încasare și alte documente se stabilesc de către Ministerul Finanțelor Publice și sunt obligatorii pentru plătitorii de T.V.A. .

Flux informațional generat de așezarea și calculul T.V.A. în cadrul Grafik-Art

-la departamentul financiar-contabil se intocmesc, pe baza facturilor sosite si emise, jurnalul de cumparari, respectiv de vanzari,

-in jurnalul de cumparari are loc centralizarea lunara a facturilor sosite, pa baza carora se calculeaza TVA deductibila (4426),

-in jurnalul de vanzari se realizeaza centralizarea lunara a facturilor emise, apoi se calculeaza 4427 (TVA de colectat),

-se compara 4426 cu 4427 (regularizarea TVA),

-in conditiile in care 4427>4426 (TVA de plata), firma intocmeste ,,declaratia 300’’ (decontul de TVA),

-decontul de TVA este depus la bancă, emițându-se ordin de plată,

-BCR vireaza suma de bani înscrisă în decont la Trezorerie și emite extrasul de cont pe care îl transmite societății, prin intermediul compartimentului financiar-contabil,

-în condițiile în care 4427<4426 (TVA de recuperat), firma întocmește de asemenea decontul de TVA (declarația 300), pe care îl înaintează Direcției Generale a Finanțelor Publice din raza județului Botoșani, urmând să îi fie returnat excedentul de TVA plătit.

Exemplu de calcul al TVA în cadrul firmei Grafik-Art S.R.L.

Firma Grafik-Art S.R.L. se ocupă atât cu executarea de lucrări cât și cu prestarea de servicii, în consecință este plătitoare de TVA în regim normal.

De exemplu, din jurnalul de vânzări al firmei avem la sfârșitul lunii aprilie facturi emise în valoare de 33.852,649 RON, iar în jurnalul de cumpărări, facturi intrate în valoare de 21.349,27 RON.

Aplicand cota de TVA (19%) avem:

-în jurnalul de vânzări TVA colectată (4427)=19%*33.852,649=6.432 RON

-în jurnalul de cumpărări TVA deductibilă (4426)=19%*21.349,27=4.056,3 RON

Se observă că 4427>4426 => firma are de plătit TVA către bugetul de stat ( TVA de plată), deci 4423=4427-4426=6.432-4.056,3=2.375,7 RON

2.2 Bugetele locale

Impozite și taxe locale

Impozitele și taxele locale se prezintǎ sub forma veniturilor proprii folosite de catre autoritǎțile administrativ – teritoriale pentru finanțarea cheltuielilor aprobate.

Taxele si impozitele locale cuprind: impozitul pe clǎdiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamǎ și publicitate; impozitul pe spectacole, taxa hotelierǎ, taxe speciale sau alte taxe.

2.2.1 Fundamentarea și realizarea impozitului pe clădiri

Impozitul pe clǎdiri este contribuția bǎneascǎ datoratǎ bugetelor locale de cǎtre proprietarii de clǎdiri indiferent de locul unde sunt situate și destinația acestora.

Subiectul impozitului pe clădiri este orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România și datorează anual impozit pentru acea clădire (obiectul), către bugetul local al unității administrativ – teritoriale în care este amplasată clădirea.

Adaptând la S.C. Grafik-Art S.R.L., subiectul acestui impozit este însăși societatea, ea fiind și plătitorul (suportatorul).

În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.

Obiectul impozabil în cazul societǎtii Grafik-Art îl constituie cladirea proprietate în cazul nostru. Așa cum este prevǎzut în Codul fiscal, clǎdirea este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe incaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite.

Clădirea îndeplinește cumulativ cel puțin două condiții, respectiv:
a) este sub formă de incintă închisă;
b) servește la desfășurarea unei activități umane.

Pentru persoanele juridice baza de calcul a impozitului pe clǎdiri o costituie valoarea de inventar înregistratǎ în contabiliatea care sǎ exprime:

costul de achiziție la clǎdiri procurate cu titlul oneros,

costul de producție la cladirile construite de unitatea patrimonialǎ,

valoarea actualǎ în funcție de evaluarea cladirilor ce au caracteristici tehnice și economice similare și apropiate, la cladiri dobandite cu titlu gratuit ,

valoarea de aport acceptatǎ de pǎrti la cladirile intrate în patrimoniul societǎții cu ocazia fuziunii,

valoarea negociatǎ între pǎrți.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

În cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli:

a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar;

b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii, asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale in vigoare;

c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator.

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

Baza de calcul pentru impozitul pe clădiri în cadrul societății Grafik-Art o reprezintă valoarea de inventar ce exprimă costul de producție, întrucât construcția clădirii în care se află sediul social a fost realizată în regie proprie.

Unitatea tehnică de calcul

În cazul persoanelor juridice, deci și în situația firmei Grafik-Art, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra bazei de calcul identificate.

Cota de impozitare se stabilește prin hotărâre a Consiliului Local și poate fi cuprinsă, de la data de 1 ianuarie, între 0,25% și 1,5%, inclusiv.

În cazul S.C. Grafik-Art S.R.L. cota de impozitare aplicată este de 0,5%.

În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 și care după această dată nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluări, înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice.

Înlesniri la plată

Unii contribuabili pot beneficia de scutiri sau diminuări ale bazei de calcul la plata impozitului.

Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

1. clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a oricăror instituții publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

3. clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităților și instituțiilor de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

5. clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice și nuclearo-electrice, stațiilor și posturilor de transformare, precum și stațiilor de conexiuni;

7. clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

8. clădirile funerare din cimitire și crematorii;

9. clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

10. clădirile restituite potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificarile și completările ulterioare;

11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

12. clădirile retrocedate potrivit OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România;

13. clădirile restituite potrivit OUG nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților de minorități naționale din România;

14. clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

16. construcțiile speciale situate în subteran, indiferent de folosința acestora și turnurile de extracție;

17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau patule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

18. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

19. clădirile utilizate pentru activități social umanitare, de catre asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local.

Construcțiile care au fost avizate, prin hotărâre, ca fiind de natură similară construcțiilor speciale sunt scutite de impozit pe clădiri pe durata existenței construcției, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost adoptată hotărârea de aprobare, până când intervin alte modificări.

Beneficiarii de credite, în condițiile prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe, sunt scutiți de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobândită locuința respectivă.

În cazul înstrăinării locuințelor dobândite în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 și al Legii nr. 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri.

Termenul de plată a impozitului pe clădiri

Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Calculul impozitului pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmează:

impozitul anual determinat se împarte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an fiscal;

suma rezultată în urma împărțirii se înmulțește cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

Pentru clădirile dobândite în cursul anului, impozitul pe clădiri, datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobândită și până la sfârșitul anului respectiv, se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente sunt în funcție de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proporțional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

Contribuabilii persoane juridice calculează impozitul pe clădiri datorat anual și depun declarația fiscală până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază administrativ-teritorială se află clădirea.

Contribuabilii persoane juridice sunt obligați să depună declarațiile fiscale, pentru clădirile pe care le dețin în proprietate, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale ale comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București, în a căror rază se află clădirile, chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.

Declarațiile fiscale în cazul persoanelor care intră sub incidența alineatului anterior se depun o singură dată pe durata existenței clădirii, până când intervine orice modificare de natura celor care privesc:

a) situația clădirii;

b) situația juridică a persoanei fizice sau a persoanei juridice.

Dacă, însă, au loc astfel de modificări, declarațiile fiscale se depun la compartimentele de specialitate ale administrației publice locale în a căror rază de competență sunt situate clădirile, în termen de 30 de zile de la data înstrăinării / dobândirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat atât de către contribuabilul care înstrăinează, cât și de către cel care dobândește.

Obligația de a depune declarație fiscală revine deopotrivă și contribuabililor care înstrăinează clădiri.

Fluxuri informaționale generate de așezarea și calculul impozitului pe clădiri în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Prin actul de proprietate este consemnată proprietatea societății asupra clădirii respective;

Valoarea clădirii este consemnată in fișa mijlocului fix;

Se intocmește declarația de impunere în două exemplare;

Un exemplar se depune până la data de 31 ianuarie la organul fiscal(DGFP);

Unul dintre exemplare se transmite departamentului financiar-contabil;

Prin intermediul unui ordin de plată se platește impozitul către BCR;

BCR va transmite banii către trezorerie.

Exemplu de calcul a impozitului pe clădiri datorat de S.C. Grafik-Art S.R.L. pentru anul fiscal 2007

Societatea Grafik-Art are în proprietate o clădire care are valoarea de intrare în contabilitate reevaluată conform reglementărilor legale de 150.000 RON.

Valoarea acestei clădiri s-a recuperat integral prin amortizare, ceea ce înseamnă că valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

Cota de impozitare este de 0,5%, stabilită de Consiliul Local, aplicată la valoarea impozabilă.

Valoarea impozabilă este de

150.000 – 15%*150.000 = 150.000-22.500=127.500 RON.

Impozitul pe clădiri este de

127.500 *0.5% = 637,5 RON.

Așadar cuantumul de plată aferent unei rate pentru impozitul pe clădiri aferent acestei clădiri este 637,5 RON / 2, adică 318,75 RON.

2.2.2 Fundamentarea și realizarea impozitului pe teren

Impozitul pe teren apare în structura veniturilor proprii ale bugetelor locale și este datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în România.

Subiectul îl reprezintă orice persoană care are în proprietate teren (acesta fiind obiectul), situat în România.

În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosința altei persoane și pentru care se datorează chirie / arendă în baza unui contract de închiriere / arendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar.

Dacă terenul este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

În cazul impozitului pe teren, plătitorul și suportatorul coincide cu subiectul impozitului și, în cazul particular al societății Grafik-Art, acesta este reprezentat de însăși persoana juridică în cauză.

În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar; în cazul în care contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe teren este datorat de locator.

Obiectul impunerii este reprezentat de terenurile deținute de contribuabili persoane juridice poziționate intravilan sau extravilan din localitațile urbane și rurale.

Terenul pe care își desfășoarǎ activitatea societatea Grafik-Art este unul intravilan și cuprinde terenul pe care se aflǎ clădirea reprezentând sediul social al firmei.

Baza de calcul a impozitului pe teren reprezintă valoarea contabilă a terenurilor deținute de agentul economic, în acest caz – valoarea contabilă a terenului pe care se află sediul social al S.C.Grafik-Art S.R.L. .

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și / sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Unitatea tehnică de evaluare

Impozitul pe teren se stabilește anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod diferențiat, în intravilanul și extravilanul localităților, după cum urmează:

În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabilește:

pe ranguri de localități, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV și V;

pe zone, identificate prin literele: A, B, C și D;

pe categorii de folosință;

prin aplicarea nivelurilor și a coeficienților de corecție;

Astfel, impozitul pe teren se calculează prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește după cum urmează:

prin înmulțirea numărului de metri pătrați de teren cu suma corespunzătoare;

prin înmulțirea rezultatului obținut cu coeficientul de corecție corespunzător.

Numărul de metri pătrați de teren se înmulțește cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Suma obținută se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în următorul tabel:

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție corespunzător.

Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localităților, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:

rangul localității unde se află situat terenul;

zona în cadrul localității;

categoria de folosință;

suprafața terenului;

în cazul terenului încadrat la categoria de folosință "terenuri cu construcții", suprafața construită la sol a clădirilor;

majorarea stabilită pentru impozitul pe teren.

Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate în extravilanul localităților, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:

suprafața terenului;

în cazul terenului încadrat la categoria de folosință "terenuri cu construcții", suprafața construită la sol a clădirilor;

majorarea stabilită pentru impozitul pe teren.

Termenul de plată

Impozitul pe teren, se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul.

Impozitul pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

Înlesniri la plată

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;

b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica;

c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d) orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata;

e) orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

f) orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice;

g) orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;

h) orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia;

i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;

j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinta a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliara;

k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;

l) terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;

m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

n) terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public;

p) terenul aferent cladirilor retrocedate pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public;

Fluxuri informaționale generate de așezarea și calculul impozitului pe teren în cadrul societății Grafik-Art S.R.L.

Prin actul de vânzare-cumpărare este consemnată proprietatea societății asupra terenului respectiv;

Valoarea terenului este consemnată in fișa mijlocului fix;

Se intocmește declarația de impunere;

Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la organul fiscal (DGFP);

Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;

Prin intermediul unui ordin de plată se platește impozitul către BCR;

BCR va transmite banii către trezorerie;

BCR transmite extras de cont societății Grafik-Art pentru confirmarea virării sumei datorate la bugetul local.

Exemplu de calcul privind impozitul pe terenuri în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Societatea Grafik-Art S.R.L. deține în patrimoniu unteren amplasat intravilan, înregistrat în registrul agricol drept teren cu construcții. Suprafața terenului este de 128,56 metri pătrați.

Terenul se află situat în zona centrală a orașului Botoșani. Deducem de aici că zona din cadrul localității este zona A, iar rangul localității este II; astfel, nivelul impozitului pe terenuri este de 5401 RON/ha.

Suprafața=128,56 m2=0,12856 ha

Nivel impozit pe teren=5401 RON/ha

Valoarea impozitului pe teren datorat anual=0,12856*5401=694,35 RON

Valoarea tranșelor de impozit pe teren datorate semestrial=694,35/2=

=347,175 RON

2.2.3 Fundamentarea și realizarea impozitului pe mijloacele de transport

Subiectul impozitului pe mijloacele de transport îl constituie orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport ce trebuie înmatriculat în România; subiectul datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

Subiectul, plătitorul, precum și suportatorul este una și aceeași persoană în cazul taxei asupra mijloacelor de transport și, în cazul particular al firmei Grafik-Art, este chiar persoana juridică în cauză.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator.

Obiectul impunerii

Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai următoarele vehiculele:

mijloacele de transport cu tracțiune mecanică;

autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone;

combinațiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone;

remorcile, semiremorcile și rulotele;

mijloacele de transport pe apă.

Baza de calcul a impozitului pe mijloacele de transport reprezintă valoarea înregistrată în contabilitate a mijloacelor de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport.

Unitatea tehnică de evaluare

În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracțiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărui 200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

În cazul unui ataș, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele și scuterele respective.

În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alineatul de mai sus, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabilește prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziție sau un alt document similar.

Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea taxei asupra mijloacelor de transport se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la nivelul comunei, al orașului, al municipiului sau al sectorului municipiului București, după caz, în a căror rază de competență se află domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.

Pentru remorci, semiremorci și rulote taxa anuală este stabilită în sumă fixă în lei / an, în mod diferențiat, în funcție de masa totală maximă autorizată a acestora.

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabilește pentru fiecare mijloc de transport cu tracțiune mecanică, precum și pentru fiecare remorcă, semiremorcă și rulotă care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circulă în combinație.

Pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport în cazul motocicletelor, motoretelor și scuterelor prevăzute cu ataș, nivelurile din tabelul de mai sus se majorează cu 50%.

Înlesniri la plată

Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplica pentru:

a) autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

b) navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;

c) mijloacele de transport ale institutiilor publice;

d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public.

e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale in vigoare.

Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care contribuabilii interesați prezintă compartimentelor de specialitate ale administrației publice locale documentele prin care atestă situațiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiți.

Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiți de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru autobuze, autocare și microbuze, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători.

Contribuabilii care au ca obiect al activității producția și / sau comerțul cu mijloace de transport nu datorează taxa pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.

Mijloacele de transport scoase din funcțiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorate sau care au piese lipsă, fiind improprii îndeplinirii funcțiilor pentru care au fost create, cazuri în care scăderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat de o persoană fizică sau de o persoană juridică specializată, care este autorizată să efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii.

Structurile teritoriale de specialitate ale Direcției Generale de Evidență Informatizată a Persoanei nu pot să radieze din evidențele proprii mijloacele de transport cu tracțiune mecanică, dacă proprietarul nu prezintă certificatul fiscal prin care se atestă că are achitată taxa asupra mijloacelor de transport aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care îndeplinește condițiile de scădere din evidențele fiscale:

a) în cazul înstrăinării mijlocului de transport; sau

b) în cazul în care mijlocul de transport respectiv este scos din funcțiune; și

c) numai dacă proprietarul care solicită radierea prezintă certificatul fiscal prin care atestă că are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv.

Deținerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă că acel contribuabil are un autovehicul taxabil.

În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabilește o nouă taxă, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifică.

Contribuabilii care datorează taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori să îndeplinească obligațiile prevăzute în Codul fiscal, atât în ceea ce privește declararea dobândirii sau înstrăinării, după caz, a mijlocului de transport, cât și în ceea ce privește schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului / sediului / punctului de lucru, sau alte situații care determină modificarea cuantumului taxei, sub sancțiunile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

În cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligația să declare, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport, data schimbării și noua adresă.

În baza declarației fiscale, compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificând că, în baza confirmării primirii, va da la scădere taxa cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeași dată la noua adresă.

Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifică pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresă, confirmând preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.

Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale va proceda la scăderea taxei și va comunica, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobânditor, își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui și data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar.

Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobânditorul își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat să confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile și să ia măsuri pentru impunerea acestuia.

Termenul de plată

Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.

În situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:

a) in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;

b) in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

În cazul unui mijloc de transport deținut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plătește integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorității de administrație publică locală.

Norme metodologice:

Calculul taxei asupra mijloacelor de transport datorate pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmează:

taxa anuală determinată se împarte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an fiscal;

suma rezultată în urma împărțirii se înmulțește cu numărul de luni pentru care se datorează taxa asupra mijloacelor de transport.

În situația în care contribuabilul a plătit cu anticipație până la data de 15 martie inclusiv taxa asupra mijloacelor de transport pentru care a beneficiat de bonificație, iar în cursul aceluiași an fiscal înstrăinează vreun mijloc fix, scăderea se face proporțional cu perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea și sfârșitul anului fiscal, luându-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local.

Consiliile locale adoptă hotărâri privind stabilirea bonificației de până la 10% inclusiv, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.

Restituirea către contribuabil se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.

Orice persoană care dobândește / transferă un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul / sediul / punctul de lucru are obligația de a depune o declarație cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul / sediul / punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită.

Fluxuri informaționale generate de așezarea și calculul impozitului pe mijloacele de transport în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

În Cartea de identitate a autovehiculului este consemnată proprietatea societății asupra mijlocului de transport respectiv;

Valoarea mijlocului de transport este consemnată in fișa mijlocului fix;

Se intocmește declarația de impunere;

Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la organul fiscal(DGFP);

Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-contabil;

Prin intermediul unui ordin de plată se platește impozitul către BCR;

BCR transmite banii către Trezorerie;

BCR trimite societății Grafik-Art S.R.L. extrasul de cont ce dovedește virarea sumei reprezentând impozitul pe mijloacele de transport la bugetul local.

Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

S.C. Grafik-Art S.R.L. declară la organul fiscal competent pentru impunere un autoturism cu capacitate cilindrică de 1796 cm3 .

Valoarea impozitului pentru fiecare fracțiune de 200 cm3 este de 15 RON/an.

Astfel, vom calcula câte fracțiuni se cuprind în cei 1796 cm3:

1796 cm3 / 200 = 9 fracțiuni

Impozitul pentru mijlocul de transport deținut de firmă în patrimoniu se calculează ca produs între numărul de fracțiuni și valoarea impozitului pentru fiecare fracțiune. Astfel,

Impozit mijloc de transport = 9 * 15 RON= 135 RON.

2.3 Bugetul asigurarilor sociale

2.3.1 Fundamentarea și realizarea contribuției la asigurările sociale de stat

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuții de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor, precum și din alte venituri, potrivit legii.

Contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor țări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României din ziua plății.

Baza normativă pentru fundamentarea contribuției la asigurările sociale de stat este reprezentată de :

Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;

OUG nr. 19 din 21 martie 2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000;

Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2007 nr. 487/2006.

Subiectul (contribuabilii) contribuțiilor la asigurările sociale de stat sunt:

asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;

angajatorii;

persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații;

persoanele care încheie contract de asigurare.

Plătitorul

Calculul și plata contribuției de asigurări sociale, datorată de asigurați și de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.

Obiectul contribuției la asigurările sociale îl constituie:

salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă;

fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurați.

Baza de calcul a contribuției la asigurările sociale de stat coincide cu obiectul acestei contribuții.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcției în care persoana respectivă este încadrată în țară, inclusiv sporurile și celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. Baza de calcul nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurați.

Baza lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuția de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, o constituie fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuția de asigurări sociale.

Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie.

Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, potrivit art. 20 alin.(2) din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, este de 1.270 lei.

La stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale se are în vedere valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute, respectiv 6.350 lei.

Potrivit prevederilor OG nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale, începând cu anul 2007, cotele de contribuții de asigurări sociale stabilite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu mai cuprind cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, prevazută de legislația în vigoare.
Prin urmare, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate de 0,85% nu diminuează cotele de contribuții de asigurări sociale stabilite prin Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007.

Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta;

drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calității de membru cooperator;

diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transfer;

sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă;

sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Sumele exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.

Unitatea tehnică de calcul

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.

Pentru anul 2007 cotele de contribuție de asigurări sociale stabilite sunt:

a) pentru condiții normale de muncă – 29 %;

b) pentru condiții deosebite de muncă – 34 %;

c) pentru condiții speciale de muncă – 39 %.

Cota contribuției individuale de asigurări sociale datorată este de 9,5%, indiferent de condițiile de muncă.

Contribuția de asigurări sociale pentru șomeri se suportă integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă. Contribuția de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează.

Termenul de plată a contribuțiilor la asigurările sociale de stat

Contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării persoanei în activitate, pe bază de contract individual de muncă sau de la data încheierii contractului de asigurare.

Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:

data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

cel mai târziu până la datele fixate prin declarația sau prin contractul de asigurare;

până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj;

data prevăzută în convenția civilă de prestări de servicii pentru plata sumelor celor angajați exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări de servicii, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Asigurarea evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat se realizeaza pe baza Declaratiei privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Potrivit legii, Declaratia nominala se depune lunar, la data stabilita de casa teritoriala de pensii in a carei raza isi are sediul angajatorul, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale.

Fluxul informațional privind CAS în cadrul firmei Grafik-Art S.R.L.

Exemplu de calcul privind contribuția asigurărilor sociale de stat în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

În cadrul firmei Grafik-Art S.R.L., la nivelul lunii aprilie a anului 2007, s-a înregistrat un fond brut de salarii de 14.760 RON. Salariul brut al unui angajat (grafician) este de 750 RON, iar condițiile de muncă sunt considerate normale.

Contribuția privind asigurările sociale de stat este suportată de angajator pentru angajații săi și de fiecare angajat individual în parte.

Așadar, CAS datorată de angajat =9,5%*Salariul brut lunar=71,25 RON

CAS datorată de angajator=19,5%*Fondul brut de salarii=2.878,2 RON

2.3.2 Fundamentarea și realizarea contribuției la asigurările sociale de sănătate

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii și promovării sănătății populației care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază. Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar.

Pot funcționa și alte forme de asigurare a sănătății în diferite situații speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii.

Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie din contribuția de asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse – donații, sponsorizări, dobânzi, potrivit legii.

Cadrul normativ referitor la fundamentarea contributiei la asigurarile sociale de sanatate il constituie legea nr. 399/2006 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate.

Suportatorii contribuției la asigurările sociale îi constituie persoanele asigurate. Sunt asigurați toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România. În această calitate au obligația plății contribuției de asigurare potrivit prevederilor legale.

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia, cu plata contribuției din alte surse:

satisfac serviciul militar în termen;

se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină și lauzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;

execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;

persoanele care beneficiază de îndemnizație de șomaj sau, după caz, de alocație de sprijin.

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane:

membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

cetățenii străini și apatrizii care se află temporar în țară;

cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în țară.

Sunt scutiti de plata CASS următoarele categorii:

– toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani daca sunt elevii, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca

– sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate

– persoanele ale caror drepturi sunt stabilite in legea nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic

– persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse si se afla in ingrijirea familiei

– pensionarii de asigurari sociale, pensionarii militari precum si alte categorii de pensionari

– bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite, pana la vindecarea respectivei afectiuni daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse

– femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul minim pe economie

– persoanele care provin dintr-o familie care are dreptul la ajutor social potrivit legii nr.416/2001

– persoanele private de libertate.

Plătitorul. Calculul și plata contribuției de asigurări sociale, datorată de asigurați și de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.

Obiectul și baza de calcul (întrucât aceasta se suprapune integral cu obiectul) pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate reprezintă:

veniturile din salarii care se supun impozitului pe venit;

veniturile din activitățile desfășurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii să desfășoare activități independente;

veniturile din agricultură și silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;

indemnizațiile de șomaj și alocațiilor de sprijin;

veniturile din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit.

Obiectul contributiei la asigurarile sociale de sanatate este reprezentat de fondul de salarii brute lunare, sau de veniturile brute lunar, pentru angajator si respectiv angajat.

Cota de impozitare este de 6% pentru angajator care se aplică la fondul brut de salarii si de 6,5 % pentru angajat, procent aplicat la salariul brut lunar.

În cazul persoanelor care realizeaza venituri sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară și care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuția lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe țară.

Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații au obligația să calculeze și să vireze casei de asigurări o contribuție de 7%, raportat la fondul de salarii realizat, datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă; acestea au obligația să anunțe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor.

Termenul de plată

Contribuțiile se plătesc astfel:

lunar, pentru veniturile din salarii, indemnizațiile de șomaj, alocațiile de sprijin;

Contributia la asigurarile sociale de sanatate se plateste catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pana la data de 30 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.

trimestrial, pentru veniturile din activitățile independente și exercitarea profesiilor liberale, din agricultură și silvicultură;

anual, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi.

Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj și ai alocației de sprijin contribuția se calculează și se virează, o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi.

Drepturile și obligațiile asiguraților

Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale. Aceste drepturi se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării Colegiului Medicilor din România (CMR), Colegiului Farmaciștilor din România (CFR), și Ordinului Asistenților Medicali din România (OAMR), până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor.

Asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare.

Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

Asigurații au următoarele drepturi:

să aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitaliceasca ce le va acorda servicii medicale, precum și casa de sănătate la care se asigură;

să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate;

să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în conditiile legii;

să li se efectueze cel puțin un control profilactic în fiecare an, în funcție de sex și de grupa de vârstă căreia îi aparțin;

să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și spitale acreditate;

să beneficieze de servicii medicale de urgență;

să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică;

să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;

să beneficieze de dispozitive medicale și alte materiale specifice;

să beneficieze de servicii și îngrijiri medicale la domiciliu.

Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reședință în România.

Obligațiile asiguraților pentru a putea beneficia de aceste drepturi sunt:

să se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat potrivit legii;

sa anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;

să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;

să anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;

să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;

să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;

să achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând diferența dintre tarifele acceptate la plata de sistemul de asigurări sociale de sănătate și cele practicate pe piață (coplata);

să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă calitatea de asigurat.

Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale.

Fluxul informațional privind contribuția la asigurările sociale de sănătate în cadrul firmei Grafik-Art S.R.L.

Exemplu de calcul privind contribuția asigurărilor sociale de sănătate

În cadrul firmei Grafik-Art S.R.L., la nivelul lunii aprilie a anului 2007 s-a înregistrat un fond brut de salarii de 14.760 RON.

CASS datorată de Grafik-Art S.R.L. = 14.760 x 6% = 1.033,2 RON

Calculând CASS în cazul particular al unui angajat al firmei, respectiv unul dintre graficienii acesteia, pornim de la salariul de bază, în valoare de 680 RON.

Angajatul are o vechime în muncă de 6 ani și primește spor de vechime 10% din salariul de încadrare.

În cursul lunii aprilie, acesta a efectuat 15 ore suplimentare, care sunt remunerate dublu de către angajator; numărul orelor de lucru prevăzut în contractul de muncă este de 8 ore pe zi, iar în luna aprilie sunt 25 de zile lucrătoare.

Salariatul nu beneficiază de indemnizații în cursul lunii și nici nu lucrează pe timpul nopții.

Salariul brut=Salariul de bază+Spor vechime+Sumă ore suplimentare+

+Sumă ore de noapte+Indemnizații

Salariul de bază=680 RON

Spor vechime=10%*Salariul de bază=10%*680=68 RON

Salariul/oră=Salariul de bază/Nr. Ore legal prevăzute=680/200=3,4 RON

Nr. Ore legal Prevăzute=25*8=200 ore

Sumă ore suplimentare=Nr ore suplimentare*2*Salariul/oră=15*2*3,4=102 RON

Indemnizații=0

Sumă ore de noapte=0

Salariul brut=680+68+102=850 RON

CASS angajat=6,5%*Salariul brut=55,25 RON

Societatea va reține din salariul brut și va vărsa la bugetul de stat suma de 55,25 RON,sumă reprezentând valoarea CASS plătită în numele salariatului pentru veniturile realizate în cadrul societății.

2.3.3 Fundamentarea și realizarea contribuției la fondul de șomaj

Cadrul normativ privind contribuția la fondul de șomaj este reprezentat de :

Legea 486/2006 ;

Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr. 340/2001 ;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Subiectul îl reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligația de plată a contribuției. Fiind o contribuție care se reține la sursă, firma Grafik-Art S.R.L. are obligația de a reține și apoi de a vărsa la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuția la fondul de șomaj aferentă fiecărui angajat al acesteia.

Obiectul contribuției la fondul de șomaj îl constituie:

fondul brut lunar de salarii- pentru persoanele fizice și juridice, române și străine, cu sediul în România, care angajează personal român;

salariul de bază lunar de încadrare brut înscris în cartea de muncă – pentru angajați.

Contribuabilii asigurați prin efectul legii sunt reprezentați de:

Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman;

Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si asociatiile familiale care isi desfasoara activitatea conform prevederilor legale;

Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman;

Membrii cooperatori.

Baza impozabilă pentru angajatori este reprezentată de fondul de salarii realizat lunar :

Salariile de baza;

Sporurile si indemnizatiile la salariul de baza;

Salariul de merit;

Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul;

Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice;

Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in strainatate (in deplasare pentru actiuni stiintifice, culturale artistice, sportive);

Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de salarii;

Indemnizatii pentru concediul de odihna;

Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de unitati;

Platile facute salariatilor zilieri sau temporari;

Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor sau imputernicitilor statului.

Baza impozabilă pentru angajați este reprezentată de salariul de bază lunar de încadrare brut înscris în cartea de muncă, inclusiv sporurile și indemnizațiile pentru care în contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă s-a făcut precizarea că fac parte din salariul de bază.

Cotele de impozitare pentru acest fond sunt pentru anul 2007:

pentru angajator 2,25% ;

pentru angajat 1 % ;

Angajatorii au obligația de a plăti lunar cota de contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj de 2,25% datorată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de angajații asigurați. Angajatorii au obligatia de a retine si vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru șomaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut al salariatului.

Termenul de plată:

Potrivit Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1644 din 21 noiembrie , plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj se efectuează de către contribuabili persoane fizice sau juridice pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct pentru fiecare contribuție, în următoarele conturi:
1. Contribuțiile de asigurări pentru șomaj, datorata de angajator se achită în contul 28.10.06.01 "Contribuții ale angajatorilor și ale persoanelor juridice asimilate angajatorului", deschis la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii sau asimilații acestora sunt luați în evidență ca plătitori de impozite și taxe.
2. Contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați se achită în contul 28.10.06.02 "Contribuții individuale", deschis la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii sau asimilații acestora sunt luați în evidență ca plătitori de impozite și taxe.

Plătitorii de contribuții la fondul de șomaj au obligația de a depune lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depun declarațiile, Declarația privind fondul de șomaj. Această declarație se depune la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă.

Potrivit art. 28. al Ordonantei nr. 86 din 08/28/2003, persoanele juridice si persoanele fizice care au calitatea de angajator au obligatia sa declare contributiile sociale datorate, lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale. Declararea se face la unitatile subordonate ale Ministerului Finantelor Publice unde sunt luate in evidenta ca platitori de impozite si taxe.

Fluxul informațional privind contribuția la fondul de șomaj în cadrul firmei Grafik-Art S.R.L.

Exemplu de calcul privind contribuția la fondul de șomaj

În cadrul firmei Grafik-Art S.R.L., la nivelul lunii aprilie a anului 2007, s-a înregistrat un fond brut de salarii de 14.760 RON. Salariul de bază brut al unui angajat (grafician) este de 750 RON.

CFS aferentă angajatului=1%*Salariul de bază brut=1%*750=7,5 RON

CFS aferentă angajatorului=2,25%*Fond brut de salarii=2,25%*14.760=332,1 RON.

2.3.4 Fundamentarea și realizarea contribuției pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Cadrul normativ ce reglementează fundamentarea și realizarea contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este format din următoarele acte normative :

OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;

Legea nr. 399/2006 pentru aprobarea OUG nr. 158/2005;

OUG nr. 91 din 22 noiembrie 2006 privind unele măsuri referitoare la asigurările sociale de stat și asigurările sociale de sănătate;

Legea nr.7/2007 pentru aprobarea OUG nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii, denumita in continuare contributie pentru concedii si indemnizatii.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea dreptului este de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre urmãtoarele situații, pe durata acesteia, cu plata contribuției din alte surse, în condițiile OUG nr. 91/2006:

a) satisfac serviciul militar în termen;

b) se aflã în concediu medical, în concediu medical pentru sarcinã și lãuzie, în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau în concediu pentru creșterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani și în cazul copilului cu handicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 3 ani;

d) persoanele care beneficiazã de indemnizație de șomaj sau, dupã caz, de alocație de sprijin.

Începând cu 1 ianuarie 2006 , încetează plata indemnizațiilor pentru concedii medicale din bugetul asigurărilor sociale de stat, așa cum prevedea Legea nr. 19/2000. Aceste indemnizații se suportă integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, cu excepția acelora pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii.

Pentru întregul an 2006, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații cu care se diminuează cotele de contribuții de asigurări sociale este de 0,75 puncte procentuale. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de stat se diminuează cu 0,75%, sumă care se virează la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sub denumirea de “contribuție pentru concedii și indemnizații”.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații este de 0,85% .

Cuantumul indemnizației de risc maternal este de 75% din media veniturilor realizate în ultimele 6 luni, concediul nefiind condiționat de stagiul de cotizare.

Certificatul pentru concediul medical se va prezenta plătitorului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare; se plafonează astfel baza de calcul a contribuției de concedii și indemnizații – ea nu putea fi mai mare „decât produsul dintre numărul asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe țară.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizațiilor o constituie venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se platească contribuția.

Plătitorul este reprezentat în acest caz de persoana fizică sau juridică angajatoare. Calculul si plata contributiei de asigurari sociale se efectueaza lunar de catre angajatori.

Pentru aceste indemnizații nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Termenul de plată

Contributia de asigurari sociale se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale si/sau a veniturilor de natura salariala.

Contributia pentru concedii si indemnizatii se achita de catre angajatori la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), unde depun si o declaratie cu obligatiile de plata catre bugetul de stat (Declaratia 100). Casa de asigurari de sanatate nu are evidenta platilor efectuate de agentii economici. Din acest motiv este necesara completarea anexei privind drepturile si obligatiile la FNUASS ale agentilor economici, transmisa de ANAF, cu drepturile si obligatiile privind contributia pentru concedii si indemnizatii – in vederea raportarii datelor solicitate de CNAS – Directia Creante.

Incepând cu raportarea aferenta lunii ianuarie 2007 se modifica structurile anexelor A1.1, A1.2 si A1.4 privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat, în scopul introducerii modificarilor aduse de Legea nr.7/2007 pentru aprobarea OUG nr.148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

Fluxul informațional privind contribuția pentru concedii și indemnizații sociale de sănătate în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Exemplu de calcul privind contribuția pentru concedii și indemnizații sociale de sănătate în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

La nivelul lunii aprilie 2007, fondul de salarii realizat la firma Grafik-Art S.R.L. s-a ridicat la suma de 14.760 RON.

Astfel, suma pe care societatea are obligația de a o reține și de a o vira la fondul pentru concedii și indemnizații sociale de sănătate va fi egală cu:

0,85%*14.760 RON=125,46 RON.

Bugetul fondurilor speciale

Fondurile speciale sînt fonduri în care se colectează veniturile cu destinație specială pentru realizarea unor scopuri și programe ale Guvernului sau ale autorităților administrației publice locale.

Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către Ministerul Finanțelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.

Crearea fondurilor speciale, sursele de venituri și destinația lor se stabilesc prin legi aparte sau prin decizii ale autorităților reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-teritoriale. Fondurile speciale se includ în bugetele respective în conformitate cu principiile și regulile de elaborare, aprobare și executare a acestor bugete.

Fondurile speciale, detaliate pe venituri și cheltuieli, se aprobă ca anexă la legea bugetară anuală sau la deciziile autorităților reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-teritoriale cu privire la aprobarea bugetelor respective.

Cele mai importante fonduri speciale din țara noastră sunt:

1. Fondul Național de Asigurare pentru Accidente de Muncă și Boli Profesionale

2. Fondul de garantare a creanțelor salariale

3. Fondul special pentru sănătate publică

4. Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unități vamale

5. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului

6. Fondul special al drumurilor publice

7. Fondul special al aviației civile

8. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

9. Fondul cultural național ș.a.

Dintre aceste fonduri speciale, S.C. Grafik-Art S.R.L. contribuie la Fondul de Asigurare pentru Accidente de Muncă și Boli Profesionale și la Fondul de Garantare a creanțelor salariale (de la 1 ianuarie 2007).

2.4.1 Fundamentarea și realizarea contribuției de asigurare pentru accidente și boli profesionale

Cadrul normativ ce reglementează fundamentarea și realizarea contribuției de asigurare pentru accidente și boli profesionale este format din următoarele acte normative :

Hotărârea Guvernului nr. 176/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;

Legea nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale;

Ordinul nr. 95 din 7 februarie 2006 privind modificarea Ordinului ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare
Ordinului nr.848/2004.

Subiectul sau plătitorul contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este de asemenea suportatorul acesteia-societatea Grafik-Art S.R.L..

Obiectul acestei contribuții coincide cu baza de calcul și îl reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuției.

Potrivit normelor metodologice aprobate de Guvern, fondul de risc și accidente datorat lunar de angajatori se va calcula în funcție de clasa și tariful de risc de accident și îmbolnăvire care corespunde fiecărui domeniu de activitate. Activitățile din economia națională sunt împărțite în 20 de clase de risc, fiecărei clase de risc corespunzându-i o cotă de contribuție între 0,4 și 3,6%. Contribuția angajatorului se stabilește aplicând acest procent la fondul total de salarii brute.

Fiecărei clase de risc îi corespunde un tarif de risc. Tariful de risc, respectiv cota de contribuție, are valoarea cuprinsă între 0,4 și 3,6%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate. Tariful minim de risc corespunde clasei de risc 1, iar tariful maxim de risc corespunde clasei de risc 20. Tariful de risc este stabilit la nivel de sector de activitate – clasă CAEN.

Societatea Grafik-Art S.R.L. are codul CAEN 2222 „Alte activități de tipărire n.c.a.”, căruia îi corespunde tariful de risc 0,905%; această valoare reprezintă cota de contribuție pentru accidente și boli profesionale corespunzătoare obiectului de activitate al societății.

Metoda de calcul

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată lunar de angajatori, denumită în continuare C, se determină după următoarea formulă:
C = TR x Fs / 100
unde:
TR – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;
Fs – fondul total de salarii brute lunare realizate de angajator în luna anterioară perioadei de plată a contribuției.

Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activități ale economiei naționale, conform Clasificării activităților din economia națională – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.

Termenul de declarare și de plată a contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale.
În cazul în care plata contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale nu s-a efectuat până la termenul prevăzut de lege, cheltuielile pentru prestațiile și serviciile de asigurare prevăzute de lege și efectuate de asigurător se recuperează de la angajator.

Exemplu de calcul al contribuției pentru accidente și boli profesionale în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

Fondul total de salarii brute lunare realizate de Grafik-Art S.R.L. în luna aprilie s-a ridicat la suma de 14.760 RON.

Tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte societatea este 0,905%.

Așadar, contribuția pentru accidente și boli profesionale datorată de contribuabil pentru luna mai 2007 este egală cu : 14.760*0,905%=133,578 RON.

2.4.2 Fundamentarea și realizarea contribuției la Fondul de Garantare a creanțelor salariale

Cadrul legal ce reglementează fundamentarea și realizarea contribuției la fondul de garantare a creanțelor salariale este format din următoarele acte normative :

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr. 487/2006;

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Subiectul sau plătitorul contribuției la fondul de garantare a creanțelor salariale este de asemenea suportatorul acesteia-societatea Grafik-Art S.R.L..

Obiectul acestei contribuții coincide cu baza de calcul și îl reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de angajator.

Cota de contribuție este de 0,25% din fondul total de salarii brute lunare.

Angajatorii plătesc lunar, de la 1 ianuarie 2007, această contribuție la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, însă contribuie mai puțin cu 0,25 % la bugetul asigurărilor pentru șomaj (2,25% în loc de 2,50%).

Normele de aplicare precizează că diminuarea cotei de contribuție cu 0,25% nu se aplică contribuției datorate de angajatori la bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru următoarele categorii de persoane asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj: funcționari publici și alte categorii de persoane care își desfășoară activitatea pe baza unui act administrativ de numire, persoane care au raport de muncă în calitatea de membru cooperator sau persoanelor cu funcții elective sau celor care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe perioada mandatului.

Termenul de plată

Conform legii, angajatorii au obligația de a participa la constituirea Fondului. De asemenea, ei au obligația de a declara lunar contribuția la fondul de garantare, la organul fiscal competent, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale, termenul de declarare constituind și termen de plată.

Necomunicarea datelor și informațiilor solicitate constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei. Comunicarea unor date sau informații incomplete sau incorecte se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

Modul de constituire și de utilizare a Fondului de garantare

Fondul de garantare este constituit din contribuția angajatorilor și din venituri reprezentând dobânzi, majorări de întârziere pentru neachitarea în termenul de plată a contribuției la fondul de garantare precum și din alte sume provenite din surse admise de lege. Aceste resurse financiare se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului asigurărilor pentru șomaj și sunt destinate, în exclusivitate, pentru finanțarea categoriilor de creanțe salariale prevăzute de lege, precum și pentru finanțarea cheltuielilor de gestionare a Fondului.

În situația în care pentru angajator s-a deschis procedura falimentului, din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale care rezultă din contractele individuale și colective de muncă încheiate de salariați. De prevederile legii vor beneficia salariații angajatorilor pentru care s-a deschis procedura falimentului după data de 1 ianuarie 2007.

Din Fondul de garantare se vor plăti salariile restante, compensațiile bănești restante datorate de angajator pentru concediul de odihnă neefectuat, dar numai pentru maximum un an de muncă sau compensațiile restante în cazul accidentelor de muncă. De asemenea, din Fond se mai pot achita plățile compensatorii restante în cazul încetării raporturilor de muncă sau indemnizațiile restante pe care angajatorii au obligația să le achite în cazul întreruperii temporare a lucrului. Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a trei salarii medii brute pe economie, pentru fiecare salariat, creanțele menționate fiind suportate pentru o perioadă de maxim 3 luni calendaristice. Din Fondul de Garantare nu se suportă contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență.

Gestionarea Fondului se va face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile județene, iar creanțele salariale se vor achita într-o singură tranșă, prin sistemul de plată utilizat și pentru plata indemnizației pentru șomaj.

Exemplu de calcul al contribuției la Fondul de Garantare a creanțelor salariale în cadrul S.C. Grafik-Art S.R.L.

La nivelul lunii aprilie 2007, societatea Grafik-Art realizează un fond brut de salarii de 14.760 RON.

Astfel, contribuția la Fondul de Garantare a creanțelor salariale datorată de societate pentru luna aprilie 2007 este de: 0,25%*14.760 RON=36,9 RON.

Bibliografie

1.Filip, Gheorghe- Finanțe , Ed.Junimea, Iași, 2002

2. Moșteanu, Tatiana- Buget și trezorerie publică, Ed.Du Style, București, 2000

Moșteanu, Tatiana- Reforma sistemului fiscal în România, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1999

Ștefura, Gabriel- Bugete publice și fiscalitate, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2007

Văcărel, Iulian- Finanțe publice, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 2003

Văcărel, Iulian- Politici fiscale și bugetare în România 1990-2000, Ed.Expert, București, 2001

Voinea, Gheorghe; Ștefura, Gabriel; Boariu, Angela; Soroceanu, Mircea -Impozite,taxe și contribuții, Ed.Junimea, Iași, 2005

Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală

Legea nr. 500/2002 privind Finanțele Publice

OUG nr. 45/2003

www.mfinante.ro

www.cdep.ro

www.indaco.ro

www.legis.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Fundamentarea Si Realizarea Veniturilor Bugetare la Sc Srl (ID: 131208)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Fundamentarea Si Realizarea Veniturilor Bugetare la Sc Srl

Copyright Notice

Calculatia Costurilor Unei Entitati Economice

Potentialul Turistic al Judetului Dolj

Identificarea Nevoilor Financiare ȘI A Surselor DE Finanțare ÎN Cadrul Firmei Sc Omv Pretom Marketing Srl

Analiza Eficientei Utilizarii Resurselor Umane

Banca Comerciala “victoriabank” S. A

Amenajarea Si Dezvoltarea Comunei Brosteni

Copyright Notice

Similar Posts