. Fundamentarea Si Realizare Veniturilor Bugetare (xyz, Iasi)

CAPITOLUL I.

Organizarea și funcționarea CNCFR “CFR” REGIONALA IAȘI

Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de curentele politice.

I.1. Scurt istoric.

La 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume, între Liverpool și Manchester.

La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravița-Baziaș, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferată construită pe teritoriul de astăzi al României.

I.2. Inființarea CNCFR “CFR” SA

Compania Națională de Căi Ferate "CFR"- S.A. s-a înfiintat la 1 octombrie 1998 în baza Hotărârii de Guvern Nr. 581/1998, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Societatea Națională a Căilor Ferate Române se reorganizează, prin divizare, în:

Compania Națională de Căi Ferate “CFR” –cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare și a patrimoniului auxiliar feroviar.

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă “CFR-Marfă” – cu statut de societate comercială care are în principal, ca obiect de activitate, efectuarea transportului feroviar public de mărfuri.

Societatea Națională de Transport Călători “CFR-Călători”- cu statut de societate comercială, care are în principal, ca obiect de activitate, efectuarea transportului feroviar public de călători.

Societatea de Administrare a Activelor Feroviare “SAAF”- cu statut de societate comercială, care are în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultate din divizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Societatea de Servicii de Management Feroviar „ S.M.F.”- cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiar- contabile, gestionarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice.

Motivul divizarii SNCFR în cinci companii distincte a fost punerea sistemului feroviar din România pe baze comerciale.

Aceasta implică o gestiune eficientă a veniturilor și costurilor, atât în admnistrarea infrastructurii, cât și în operarea comercială a trenurilor.

CFR este persoana juridică română și are statut de societate comercială pe acțiuni. Capitalul social inițial al CFR este de 1.287.991.500.383 lei și se constituie prin preluarea, corespunzător obiectului său de activitate, a unei părți din patrimoniul Societății Naționale a Căilor Ferate Române, în baza balanței de verificare și a situației patrimoniului, întocmite la data de 30 iunie 1998. Capitalul social inițial este subscris și integral vărsat de statul român, în calitate de acționar unic, care își exercită drepturile și obligațiile prin Ministerul Transporturilor.

Scopul CFR SA este realizarea de profit, prin gestionarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare și punerea acesteia la dispoziția operatorilor de transport feroviar, pe baza contractului de acces, precum și desfășurarea altor activități specifice, necesare realizării obiectului său de activitate.

I.3. Obiect de activitate

CNCF “CFR” desfășoară activități de interes public național, în scopul realizării transportului feroviar public și al satisfacerii nevoilor de apărare a țării și are în principal, ca obiect de activitate:

Gestionarea infrastructurii feroviare și punerea acesteia la dispoziția operatorilor de transport feroviar, în condițiile legii.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanță cu standardele europene,în scopul asigurării compatibilității și interoperabilității cu sistemul de transport feroviar European.

Conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea și controlul activităților de exploatare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare.

Exploatarea comercială a patrimoniului feroviar.

Elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente dintre stații, liniile ferate de primire-expediere din stații, liniile ferate de evitare, aparatele de cale, poduri, tuneluri, viaducte, alte lucrări de artă, lucrări geotehnice de protectie și consolidare , plantațiile de protecție de-a lungul liniilor ferate precum și instalațiile fixe de siguranță și conducere operativă a circulației trenurilor și liniile electrice de contact cu substațiile de tracțiune electrică.

Principala marfă pe care o vinde este capacitatea de trafic a rețelei feroviare. Clienții principali sunt cei doi operatori feroviari CFR – Călători și CFR – Marfă. Acești operatori plătesc pentru aceasta tariful de acces pe infrastructură.

Compania are ca sarcina intretinerea infrastructurii feroviare la parametrii de functionare, astfel ca operatorii feroviari sa o poata folosi conform nevoilor lor. Aceasta implica intretinerea liniilor, a instalatiilor de semnalizare, telemecanizare si automatizare.

I.4 Structura organizatorică

Pe primul nivel, din punct de vedere ierarhic, se află Directorul regional, pe următoarul nivel ierarhic fiind poziționate diviziile: tehnică, linii, instalații, trafic, patrimoniu, economică și resurse umane. Fiecare divizie are în subordine diferite servicii și birouri care gestionează informațiile primite din teritoriu și răspund de buna funcționare a activității.

Divizia economică este cea răspunzătoare de fundamentarea și realizarea veniturilor bugetare. Ea primește informațiile de la celelalte divizii și servicii, care la rândul lor primesc informații din teritoriu, adică de la stațiile CFR din celelalte județe ale Moldovei .

COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE “CFR”

REGIONALA IAȘI

ORGANIGRAMA

ORGANIGARAMA – DIVIZIA ECONOMICA

I.5. Structura de personal.

CNCF”CFR” SA are cca. 3200 de angajați. Aceștia au fost încadrați în funcție în condițiile legii, pe bază de concurs sau examen dar și prin alte forme de selecție.

Personalul angajat are dreptul la concedii de odihnă și medicale dar și la zile libere în cazuri de urgență. Salariul personalului cuprinde: salariul de bază, care se stabilește în raport cu pregătirea, competența, răspunderea și complexitatea sarcinilor funcției ocupate; sporuri la salariul de bază; adaosuri; premii pentru obținerea unor rezultate deosebite în activitatea individuală.

Structura de personal este evidențiată în tabelul de mai jos.

I.6.Funcționalitatea CNCF “CFR” SA.

Funcționalitatea Companiei reiese din implicarea, răspunderile, competențele salariaților din cadrul diviziei econimice care întocmesc sitațiile lunare a dotoriilor către bugetul de stat , bugetele locale și alte bugete și fonduri. Funcționalitatea va fi redată sub forma fluxurilor informaționale ce urmează.

Fluxuri informaționale.

serviciul resurse umane, împreună cu toate celelalte divizii care alcătuiesc structura organizatorică, transmit serviciului contabilitate- biroul contabilitate- situația privind personalul angajat și datele pentru calculul salariilor. În cadrul serviciului contabilitate se verifica corectitudinea datelor și apoi se stabilește fondul de salarii.

serviciul contabilitate transmite serviciului financiar cererile de finanțare pentru plata salariilor.

divizia tehnică transmite serviciului contabilitate situația privind clădirile, terenurile și mijloacele de transport pentru a calcula obligțiile față de bugetele locale.

după stabilirea exactă a obligațiilor de plată către BS, BL, BAS, BASS și alte bugete, biroul contabilitate transmite datele biroului decontări bugete .

biroul decontări bugete transmite serviciului financiar situația contribuțiilor obligatorii către BS, BL , BAS, BASS, în vederea decontării acestor obligații.

divizia patrimoniu trimite serviciului contabilitate datele privind obligațiile către bugetul de stat, documentele privind TVA-ul, situația și starea clădirilor, a mijloacelor de transport și a terenurilor din subunitățile teritoriale: Bacău, Roman, Suceava, Vatra Dornei, Botoșani, Vaslui,etc.

divizia patrimoniu trimite serviciului contracte, evidența tuturor contractelor încheiate la nivelul subunităților în care CNCF “CFR” SA apare atât ca furnizor căt și ca beneficiar.

serviciul contracte colaborează cu serviciul financiar și cu serviciul buget, analize, indicatori dar și cu serviciul contabilitate atât pentru a stabili corectitudinea datelor din contracte, cât și pentru a realiza plata facturilor pe bază de contracte.

serviciul buget, analize indicatori repartizează pe subunități indicatorii economico-financiari și urmărește încadrarea acestora în nivelul programat.

diviziile tehnică, instalații, linii și trafic, transmit serviciului contracte situația privind contractele încheiate de acestea cu furnizorii de RK, furnizorii activității de exploatare etc.

serviciul resurse umane transmite servicilui contabilitate , informații , date și modificări cu privire la fondurile speciale și alte prevederi privind personalul angajat și neangajat.

serviciul contabilitate trimite la centrala CNCF”CFR” SA, la București, datele și informațiile necesare calculării impozitului pe profit și decontării acestuia cu bugetul de stat.

Functionalitatea CNCF”CFR” SA. Regionala Iasi. Implicare, raspunderi, competente.

1. 1.

10.

10.

11. 3.

2.

8.

1.

8.

8.

5.

4.

12.

12. 10.

6. 1.

1.

10.

1.

7.

9.

I.7. Relațiile CNCF”CFR” SA. cu mediul exterior.

Fluxuri informaționale.

furnizorii cu care CNCF “CFR” SA. Regionala Iași și unitătile din subordine au încheiat contracte, furnizează materii prime, materiale, utilități, prestează servicii, etc. și trimit, prin intermediul diviziilor, facturile pentru serviciile efectuate. Facturile ajung la serviciul contabilitate și sunt luate în evidență, apoi transmise serviciului financiar spre decontare.

după ce au fost întocmite, ordinele de plată, pentru achitarea facturilor primite de la furnizori sunt depuse la banca unde Compania își are deschis cont de disponibil.

banca BANC POST, pe baza ordinelor de plată primite, virează, din contul de disponibil, contravaloarea facturilor, către băncile furnizorilor .

compania oferă servicii clienților cu care are încheiate contracte și trimite acestora facturile intocmite pentru serviciile prestate, spre decontare. Principalii clienți sunt CFR-Marfă și CFR-Clienți care circulă pe infrastructura feroviară, plătind companiei o taxă de utilizare a infrastructurii (TUI).

clienții vor efectua plata serviciilor oferite de companie în contul deschis la banca BANC POST.

primăria municipiului Iași și primăriile municipiilor și orașelor în care se află unitățile din subordine, trimit companiei înștiințări privind modificările referitoare la impozitele și taxele locale, hotărâri ale consiliilor locale, etc.

CNCF”CFR” SA. intocmește ordine de plată, foi de vărsământ pentru depunerea numerarului din caserie, etc., pe care le depune la bancă pentru plata obligațiilor: plata pe carduri a salariilor personalului angajat; plata impozitelor și taxelor către bugetele locale ale municipiului Iași și municipiilor și orașelor în care se află unitățile din subordine, presupunând că și acestea au conturi deschise tot la unitățile BANC POST; decontarea contribuțiilor și impozitelor obligatorii către BS, BAS, BASS și alte fonduri speciale;

banca BANC POST vireză către Trezorer;

banca BANC POST vireză către Trezoreria statului, sumele privind impozitele și contribuțiile obligatorii la BS, BAS, BASS, din contul de disponibil al companiei.

banca trimite companiei extrasele de cont. Pe baza acestora, serviciul financiar întocmește situația operativă privind încasările și plățile efectuate în/din contul deschis la BANC POST.

relațiile societății cu Adminisrtația Financiară constau în obligațiile societății de a preleva la dispoziția statului impozite și taxe, obligatia societății este de a vărsa la termen veniturile bugetare. La nivelul societății, referitor la impozitul pe profit se întocmește declarația de impunere a imozitului pe profit, aceasta include datele necesare justificării sumelor datorate în contul impozitului pe profit. Referitor la imozitul pe salarii, la Administrația Financiară, se depune o dare de seama privind calculul, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii la Bugetul de Stat. Pentru TVA societatea intocmește și depune Decontul TVA la Administrația Financiară a municipiului Iași. Impozitele și taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri, presupun realizarea de către Administrația Financiară a calculului obligației de plata în baza situație mijloacelor de transport din proprietate, a calădirilor.

dupa stabilirea obligatiei de plata Administratia Financiara inapoiaza o instiintare ce cuprinde impozitele datorate către BS, BAS, BASS și impozitele si taxele locale de plata.

RELAȚIILE CNCF “CFR” SA. CU MEDIUL EXTERIOR

6. 6.

4. 1.

10. 7. 9. 2.

11. 5. 3.

8.

I.8. Structura și evoluția prelevărilor obligatorii de la CNCF”CFR” IAȘI în perioada 2001-2004

Ponderea fiecărei categorii de impozit in totalul veniturilor bugetare plătite de CNCF”CFR”

%

Analizând tabele de mai sus se observă că în fiecare an, din cei observați, cuantumul obligațiilor fiscale crește intr-o măsură mai mare sau mai mică. Acest lucru se datorează creșterii de la un an la altul a bazei de impozitare, a cotelor dar și a altor factori.

Creșterea impozitului pe salarii se datoreză creșterii, în primul rând, a numărului de salariați dar și datorită creșterii salariilor angajaților.

În cazul impozitului pe profit, deși în mărime absolută se constată o creștere în fiecare an a acestuia, in mărime relativă lucrurile stau altfel. Ponderea impozitului pe profit in totalul veniturilor bugetare scade in fiecare an deși profiturile sunt crescătoare. Explicația constă în faptul că, creșterea cuantumului acestui impozit este devansată de creșterea celorlalte impozite și taxe.

În cazul TVA, la fel ca și în cazul impozitului pe profit, deși se resimte o creștere în mărime absolută, ponderea acestuia în totalul obligațiilor scade annual. Se mai observă ca TVA are o pondere destul de ridicată in totalul veniturilor bugetare, comparativ cu alte impozite și taxe.

În cazul impozitelor și taxelor plătite către bugetele locale, se observă o creștere a acestora atât în mărime absolută cît și in mărime relativă. Aceasta deoarece CNCF”CFR” a achiziționat in fiecare an, clădiri, terenuri și mijloace de transport, dar și datorită modificărilor aduse cotelor de impunere de către autoritățile locale.

Din datele furnizate de table se observă ca cea mai mare pondere in total obligații fiscale o are contribuția la asigurările sociale de stat, datorită cotelor mari de impunere dar și datorită bazei de impozitare (fondul de salarii.)

Contribuția la fondul pentru handicapați neangajați inregistrează deasemeni un trend crescător, datorită creșterii numărului de salariați si a venitului minim pe economie.

Acestea fiind spuse, se poate constata un grad înalt al fiscalițății la nivelul Companiei, însă să nu uităm că CNCF”CFR” este o Companie in care statul este acționar unic.

CAPITOLUL II.

Așezarea, calculul și realizarea veniturilor bugetare la CNCF”CFR” REGIONALA IAȘI

II.1 Metodologie și proceduri prezente în cuantificarea previzională a obligațiior bugetare

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul prezente, în general, în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susține elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele trebuie să fie riguroase și bazate pe certitudini care țin, în principal, de dimensiunile și caracteristicile „ materiei ” de așezare a obiectului de venit bugetar. La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utilizat care exprimă cel mai bine sursa de formare a fiecărui venit ăn parte potrivit cu ipotezele în care se găsește obiectul de impunere.

Fundamentare veniturilor bugetare declanșează răspunderi la toți cei implicați în procesul bugetar în conformitate cu prevederile din actele normative în materie fiscală. Actele normative pot fi grupate în două categorii:

Acte normative institutoare sau de bază;

Acte normative completatoare ( complementare, în plan matodologic);

În aceste acte normative sunt reflectate anumite noțiuni ori elemente care definasc ceea ce înseamnă așezarea și perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale cât și în execuție. Reprezentative, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul, obiectul, baza de calcul, unitatea tehnică de calcul, înlesnirile le plată, termenul de plată, drepturile și obligațiile plătitorilor.

Elementele tehnice ale impozitelor:

Obiectul impozitului reprezintă elementul concret asupra căruia se așează și calculează un impozit. Obiectul unui impozit poate să îl constituie veniturile, profitul, bunurile, serviciile.

Subiectul impozitului desemnează persoana fizică sau juridică prevăzută prin lege să plătească impozitul le buget. Subiectul impozitului mai are obligația să declare veniturile sau bunurile dobândite, să țină evidența lor și să calculeze impozitul. Subiectul mai este cunoscut și sub denumirea de contribuabil.

Plătiorul impozitului reprezintă persoana fizică sau juridică care are obligația să plătească impozitul către buget la un anumit termen. De fapt, plătitorul impozitului esteeste subiectul impozabil, dar uneori plătitorul poate fi o altă persoană decât subiectul imozabil. De exemplu, în cazul impozitului pe salarii, subiectul impozabil îl constituie persoana fizică care realizează venituri sub formă de salarii, iar plătitorul este persoana juridică care plătește salarii și care are obligația să calculeze, să rețină impozitul și să-l vireze la bugetul de stat.

Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică din al cărei venit se suportă impozitul. Spre deosebire de impozitele directe la care subiectul este și suportatorul impozitului, în cazul impozitelor indirecte impozitul este suportat de persoana care cumpără bunurile și serviciile impozabile.

Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul. În cazul impozitului pe venit, sursa o reprezintă venitul realizat de persoana respectivă. Prin urmare, în acest caz, sursa impozitului coincide cu cu obiectul impozitului. În cazul impozitelor pe avere, de regulă, sursa impozitului este reprezentată de venitul obținut pe seama averii respective.

Unitatea de evaluare are menirea să măsoare obiectul impozabil. În cazul impozitului pe venit, unitatea de evaluare o reprezintă unitatea monetară în care se exprimă venitul. Unitatea de evaluare poate fi reprezentată de unități de măsură naturale, ca de exemplu: m² pentru construcții, arii pentru terenuri; capacitatea cilindrică a motorului, pentru mijloacele de transport; kg, litru, bucată pentru unele impozite indirecte.

Cota de impunere reprezintă impozitul ce revine unei unități de impunere. Impozitul poate fi stabilit în sumă fixă pe unități de măsură naturale (de exemplu, impozitul pe terenuri ocupate de clădiri și alte construcții) sau în cote procentuale. Acestea din urmă pot fi: prporționale, progresive și regresive.

Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la bugetul statului sau la bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea și natura veniturilor și de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligația contribuabilului de a plăti dobânzi și majorări de întârziere, calculate în funcție de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului și de durata întârzierii.

Asieta cuprinde totalitatea măsurilor adoptate de organele fiscalecu privire la stabilirea subiectului impozitului, identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii impozabile, determinarea cuantumului impozitului și perceperea acestuia.

II.2. Realizarea veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor bugetare este concepută global, pornind de la o limită minimă, sigur de îndeplinit, limită rezultată din evaluarea, mai întâi a materiei impozabile posibile în anul de plan.

Legislația finanțelor publice subliniază ca norme generale importante în realizarea veniturilor bugetare următoarele:

Lista impozitelor, taxelor, contribuțiilor, precum și determinarea ( prin calcule) este aprobată prin legea bugetară în fiecare an;

Nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă nu au fost stabilite prin lege;

Este interzisă perceperea sub orice titlu și sub orice denumire (de contribuții directe sau indirecte) în afara celor stabilite prin lege;

Toate drepturile dobândite de stat referitoare la încasarea veniturilor, depturi ce revin direct sau indirect bugetului în perioada anului respectiv aparțin exercițiului bugetar corespunzător acestuia;

Orice venit neîncasat până la 31 decembrie, se încasează în contul bugetului pe anul următor;

Încasarea de venituri care nu au fost specificate în lista aprobată prin legea bugetară se consideră întâmplătoare, neprevăzute sau instituite după votarea bugetului public.

În continuarea celor menționate mai sus, apar importante în plan fiscal, modalitățile de vărsare și plată unde inițiativa revine contribuabililor și organelor fiscale, în funcție de structura veniturilorbugetare datorate.

Calculul și plata directă la inițiativa subiectului de venit bugetar care este și plătitor presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligației de plată și vărsarea în conutrile bugetare deschise la unitățile operative ale Trezorerie Finanțelor Publice. Aici s-ar încadra ca venituir bugetare: TVA ( întocmirea lunară a decontului de plată a TVA, unde apar calculele specifice de rambursare din partea organului fiscal); accizele (lunar, prin calculul obligției bănești de către plătitori); impozitul pe profit (prin implicarea plătitorilor); obligațiile bănești la frontieră.

Metoda menționată mai sus este prezentă în calculul multor venituri bugetare. Răspunderea de a calcula și vărsa venitul revine subiectului plătitor.

Metoda stopajului la sursă este folosită în practica execușiei veniturilor bugetare, fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reținerea și vărsarea la buget trece de la subiect la o terță persoană, plătitorul.

Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanțelor Publice prin:

Virarea dispusă de persoanele juridice

Plata în numerar, direct, la caseriile unităților operative ale trezoreriei precum și încasarea prin agenți fiscali.

Urmărirea și controlul veniturilor bugetare presupune existența unor metode, tehnici și proceduri în care se verifică elementele informaționale din evidențe cu privire la așezarea și perceperea lor. Se disting mai multe forme ale controlului : documentar (cu privire la informațiile din „dosarul” contribuabilului); efectiv (la sediul și domiciliul contribuabilului); încrucișat asupra situației fiscale personale; inopinant (cu prezentarea organului fiscal la contribuabil și verificarea materiei impozabile).

II.3. Așezarea, calculul și virarea impozitului pe profit

Cadrul juridic DE ACTIUNE:

– Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit;

– Lege nr. 189 din 17 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;

– Lege nr. 294 din 5 iunie 2001 pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2000 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit ;

– Ordonanta de urgenta nr. 6 din 18 februarie 2000 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;

– Ordonanta de urgenta nr. 139 din 14 septembrie 2000 pentru completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;

– Ordonanta de urgenta nr. 217 din 29 decembrie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit;

– Hotarare nr. 402 din 19 mai 2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit;

– Hotarare nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit;

– Hotarare nr. 1394 din 27 decembrie 2000 pentru modificarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 402/2000

– Ordin nr. 53 din 22 ianuarie 2003 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Declaratie privind impozitul pe profit";

– Ordin nr. 264 din 9 februarie 2004 privind modul de calcul al dobanzilor aferente sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale;

-Ordin nr. 957 din 22 iulie 2002 privind stabilirea termenului de depunere a Declaratiei privind impozitul pe profit pentru exercitiul fiscal 1 ianuarie – 30 iunie 2002 .

– Legea nr. 571/03.2005 privind Codul Fiscal;

– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg nr.571/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002;

– Ordin 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de aplicare a Ordinului.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane:

persoanele juridice române;

persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Scutiri de la plata impozitului pe profit

trezoreria statului;

instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;

fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase, pentru veniturile obținute din activități economice care sunt utilizate pentru susținerea activităților cu scop caritabil;

cultele religioase, pentru veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, și pentru veniturile obținute din chirii, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrările de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ și pentru acțiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, cu modificările ulterioare;

asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii

Sfera de aplicare a impoziului pe profit:

în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

în cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Calculul impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Venituri neimpozabile

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunității Europene, dacă persoana juridică română deține minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani, care se încheie la data plății dividendului;

diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, precum și diferențele de evaluare a investițiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare, precum și la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;

veniturile din anularea obligațiilor unei persoane juridice, dacă obligațiile se anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri:

cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;

cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

cheltuielile de transport și cazare în țară și în străinătate efectuate de către salariați și administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți;

contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, precum și în situația în care acesta se află înăuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;

cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

pierderile înregistrate, după data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exercițiul curent și/sau din anii precedenți. Cheltuielile de transport, cazare și indemnizația acordată salariaților, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exercițiul curent și/sau din anii precedenți, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2 %, aplicată asupra fondului de salarii realizat. Intră sub incidența acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea contribuabililor: grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: transportul la și de la locul de muncă al salariaților, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) și m);

cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută la art. 22;

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;

amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;

cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaționale, în limita stabilită potrivit legii;

cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii;

cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferența nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriași/locatari;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de angajații cu funcții de conducere și de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuții. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Cheltuieli care nu sunt deductibile:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România și/sau autorități străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepția majorărilor, al căror regim este reglementat prin convențiile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorările de întârziere și penalitățile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritățile, nu intră sub incidența prevederilor prezentei litere;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 20, cu excepția celor prevăzute la art. 20 lit. d);

cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepția prevederilor titlului III;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfășurării activității proprii și pentru care nu sunt încheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În această situație, contribuabilii, care scot în evidență clienții neîncasați, sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Termenul de plată:

Plata impoziului pe profit se efectueaza timestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu excptia:

Bancii Nationale a Romaniei – persoanelor juridice romane;

Sucursalele din Romana a bancilor – persoane juridice straine;

Care efectueaza plata lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei care se calculeaza impozitul pe profit. Impozitul pe profit si proftul se se calculeaza si evidentiaza trimestrial cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor

Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care cefectueaza plati trimestrial platesc in contul impozitului pe profit pentrul trimestrul IV, osuma egala cu mpozitul calculat si evidentiat in trimestrul III.

Contibuabilii care au definitivat pana la 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior , depun declaratia de impunere definitivasi platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal inheiat pana la data de 15 februarie innclusiv a anului urmator

Contribuabilii care au obligatia de depune declaratia anuala de impozit pana la trimestrul prevazul pentru depunerea situatiilor financiare.

Declarația

Odata cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportulinternațional

Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligația de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Obligațiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca excepție, impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere și amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale și a consiliilor județene, precum și cele datorate de societățile comerciale în care consiliile locale și/sau județene sunt acționari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.

Elementele tehnice ale impozitului pe profit sunt redate în tabel.

Exemplu de calcul al impozitului pe profit.

Venituri totale: 74.570.850.000 lei

Cheltuieli totale: 38.720.956.800 lei

Venituri neimpozabile: 0

Cheltuieli nedeductibile:

cheltuieli cu amenzi și penalități de întârziere: 27.680.000 lei

cheltuieli privind bunuri de natura stocurilor constatate lipsă sau degradate: 39.725.000 lei

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Profitul impozabil = 74.570.850.000 – 38.720.956.800 – 0 + 27.680.000 + 39.725.000

Profitul impozabil = 35.917.298.200 lei

Impozitul pe profit = Profitul impozabil * 16%

Impozitul pe profit = 35.917.298.200 * 16% = 5.746.767.712 lei

Profit net = Profit brut – Impozitul pe profit = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozitul pe profit

Profit net = 74.570.850.000 – 38.720.956.800 – 5.746.767.712

Profit net = 30.103.125.488 lei

Flux informațional – impozit pe profit

II. 4. Așezarea, calculul și virarea impozitului pe salarii

Cadrul juridic de actiune:

– Lege nr. 35 din 7 martie 2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 122/1999 pentru modificarea anexei nr. VII/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;

– Lege nr. 557 din 17 octombrie 2001 privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii 67 din 10 noiembrie 1999 pentru modificarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;

– Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001;

– Decret nr. 232 din 6 aprilie 2004 privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plata a impozitelor pe salarii si/sau pe venituri realizate de consultanti straini pentru activitatile desfasurate in Romania in cadrul unor acorduri de imprumut;

– Hotarare nr. 611 din 13 iulie 2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum si a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat in anul 2000;

– Hotarare nr. 613 din 27 iunie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii si a actualizarii sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II al anului 2001;

– Ordin nr. 1 din 3 ianuarie 2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

– Ordin nr. 1922 din 1 octombrie 2001 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si din pensii si a sumelor fixe prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, pentru trimestrul IV al anului 2001.

– Legea nr. 573/03.2005 privind Codul Fiscal;

– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/03.2005 pentru modoficarea si completarea Lg nr.57/2003 privind Codul Fiscal,aprobat prin hotararea guvernului nr.44/2002;

– Ordinal 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala a Normelor metodologice de aplicare a Ordinului.

Contribuabili

Următoarele persoane datorează plata impozitului :

persoanele fizice rezidente;

persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;

persoanele fizice nerezidente care obțin venituri

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe venit, se aplică următoarelor venituri:

în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, venituriloro bținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;

în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obținute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;

în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt următoarele:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 47;

b) venituri din salarii, definite conform art. 56;

c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 65;

d) venituri din investiții, definite conform art. 69;

e) venituri din pensii, definite conform art. 72;

f) venituri din activități agricole, definite conform art. 75;

g) veniturile din premii și din jocuri de noroc, definite conform art. 79;

h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.

Cota de impozitare

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii este de 16%.

Deduceri salariale

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 2.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 3.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 4.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 5.500.000 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 6.500.000 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Fișele fiscale

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.

Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele anterior, pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Termen de plată

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Declarația

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa:

Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa vireze impozitul retinut la sursa si sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.

Fac exceptie de la termenul prevazut, platitorii de venituri din activitati independente, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, pentru care depunerea declaratiei se efectueaza pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Plata impozitului pe salariu

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent

Elementele tehnice ale impozitului pe salarii

Exemplu de calcul al impozitului pe salarii

Salariu de încadrare: 10.526.700 lei

Spor vechime : 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei

Indemnizație de conducere: 10% * 10.526.700 lei = 1.052.670 lei

Deține două persoane în întreținere

Salariul brut = 10.526.700 + 1.052.670 + 1.052.670 = 12.632.040 lei

Deducerea personală = 4.000.000 lei

CASS = 9,5% * 12.632.040 = 1.200.044 lei

CAS = 6,5% * 12.632.040 = 821.083 lei

CFȘ = 1% * 10.526.700 = 105.267 LEI

TOTAL CONTRIBUȚII = 2.126.394.

Salariul impozabil= Salariul brut – (Deducerea personală + Contribuții )

Salariul impozabil = 12.632.040 – (4.000.000 +2.126.394 ) = 6.505.646 lei

Impozitul pe salariu = Cota de impunere * Salariul impozabil

Salariul impozabil = 16% * 6.505.646 = 1.040.903 lei

Salariul net = Salariul brut – Contribuții – Impozitul pe salariu

Salariul net = 12.632.040 – 2.126.394 – 1.040.903 = 9.464.743 lei

Fluxul informațional – impozit pe salarii

II. 5. Așezarea, calculul și virarea TVA

CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE:

– Lege nr. 76 din 3 mai 1999pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/1998 cu privire la modificarea si completarea art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata;

– Lege nr. 157 din 7 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/1999 pentru completarea prevederilor alin. 1 al art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata;

– Lege nr. 547 din 17 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata;

– Legea nr. 345 din 2002 privind tax ape valoare adaugata din Monitorul Oficial nr. 371/01.06.2002;

– Ordonanta nr. 2 din 20 ianuarie 1998 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata;

– Ordonanta de urgenta nr. 208 din 15 noiembrie 2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii prevazute in anexa la Hotararea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de catre Ministerul Finantelor a unor imprumuturi externe pentru Ministerul Apararii Nationale;

– Ordonanta de urgenta nr. 215 din 29 decembrie 1999 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la taxa pe valoarea adaugata;

– Hotarare nr. 598 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata;

– Ordin nr. 95 din 14 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 3 la Normele metodologice cu privire la modul de atestare a suspendarii platii taxei pe valoarea adaugata la organele vamale conform art. 25 lit. D.b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 566/2000;

– Ordin nr. 256 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Decont de taxa pe valoarea adaugata";

– Ordin nr. 257 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Decont special de taxa pe valoarea adaugata";

– Ordin nr. 527 din 9 aprilie 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie, si a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 171/2004 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile, comune pe economie, privind taxa pe valoarea adaugata;

– Ordin nr. 565 din 21 aprilie 2000 privind documentatia necesara contribuabililor inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pentru rambursarea taxei pe valoarea adaugata;

– Ordin nr. 728 din 7 iunie 2002 pentru aprobarea unor formulare financiar-contabile, comune pe economie, privind taxa pe valoarea adaugata.

– Legea nr. 573/03.2005 privind Codul Fiscal;

Persoane impozabile

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice.

Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum și pentru activitățile următoare:

a)telecomunicații;

b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;

c)transport de bunuri și de persoane;

d)servicii prestate de porturi și aeroporturi;

e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f)activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;

g)depozitarea;

h)activitățile organelor de publicitate comercială;

i)activitățile agențiilor de călătorie;

j)activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare.

Sfera de aplicare

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a)constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1);

d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice prevăzute la art. 127 alin. (2).

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde și importul de bunuri.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

a)pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c), din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

b)prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la momentul livrării, pentru operațiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) și (5). Dacă bunurile sunt mijloace fixe, prețul de achiziție sau prețul de cost se ajustează, astfel cum se prevede în norme;

c)suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii pentru operațiunile prevăzute la art. 129 alin. (3).

Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:

a)impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

b)cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:

a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților;

b)sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c)dobânzile percepute pentru: plăți cu întârziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing;

d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare;

e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

f)taxa de reclamă și publicitate și taxa hotelieră care sunt percepute de către autoritățile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele situații:

a)dacă au fost emise facturi fiscale și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

b)în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea sau prețurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c)în situația în care reducerile de preț, prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum și în cazul majorării prețului ulterior livrării sau prestării;

d)contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară falimentul;

e)în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

Baza de impozitare pentru import

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoțitor al bunurilor, când acestea intră în România.

Cotele de impozitare. Cota standard și cota redusă

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19 % și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9 % și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;

b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității;

c) livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

.

Termenul de plată

Persoanele impozobile inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusive, decontul privind taxa pe valoarea adaugată. Persoanale obligate la taxa pe valoare adaugata trebuie sa achite taxa pe valoare adaugata potrivit decontului intocmit, pana la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare.

Termenul de prescriptie, este de 5 ani, timp in care organele de control au dreptul sa urmareasca si sa oblige agentii economici sa plateasca taxa datorata.

Plata TVA

Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora.

Elementele tehnice ale TVA:

Exemplu de calcul al TVA

Livrări – 900.000.000 lei TVA 19% 171.000.000 lei

– 300.000.000 lei TVA 9% 27.000.000 lei

– 200.000.000 lei scutite de TVA

Achiziții – 350.000.000 lei TVA 19% 66.500.000 lei

– 150.000.000 lei cu drept de deducere TVA 19% 28.500.000

– 250.000.000 lei fără drept de deducere TVA 19% 47.500.000

– 100.000.000 lei scutite de TVA

TVA colectata = 900.000.000 * 19% + 300.000.000 * 9%

TVA colectata = 198.000.000 lei

TVA deductibil = 350.000.000 * 19% + 150.000.000 * 19%

TVA deductibil = 95.000.000 lei

900.000.000 + 300.000.000

Prorata = * 100 = 85,71 %

900.000.000 + 300.000.000 + 200.000.000

TVA de dedus = 66.500.000 + 85,71 % * 28.500.000 = 90.927.350 lei

TVA aferent achizițiilor = 95.000.000 + 19% * 250.000.000 = 142.500.000 lei

142.500.000 – 90.927.350 = 51.572.650 lei – remanența TVA – trecută pe cheltuieli și

suportată de Companie.

TVA de plată = TVA colectata – TVA deductibil

TVA de plată = 198.000.000 – 90.927.350 = 107.072.650 lei

Flux informațional TVA

II.6. Așezarea și calculul taxalor vamale

cadrul juridic de actiune:

– Acordul European si Acordul Intermediar cu Comunitatile Europene;

– Acordul de comert liber cu tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb;

– Legea nr. 144/1997 privind Codul vamal al Romaniei;

Hotararea Guvernului nr. 626/1997 privind aprobarea regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei;

– Hotararea Guvernului nr.170/2001 privind organizarea si functionarea Directiei generale a Vamilor;

– Decizia nr. 633/24.03.2001 pentru aprobarea normelor tehnice pentru realizarea supravegherii si controlului ulterior vamal;

– Ordonanta de Urgenta nr. 188/06.11.2000 pentru modificarea articolului nr. 23/1993 privind tariful vamal de import al Romaniei;

– Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor nr.636/17.05.2000 privind modificarea deciziei 374/2000;

– Decizia Directorului General al Directiei Generale a Vamilor pentru aprobarea Normelor privind procedura de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de import si de perfectionare activa.

Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate în sistemele fiscale în contextul dezvoltării schimburilor economice internaționale, pentru ca în societatea modernă ele operează numai asupra mărfurilor care tranzitează granițele țării.

Obiectul taxelor vamale îl reprezintă bunurile care se schimbă pe plan internațional, atât în cazul operațiunilor de import-export, cât și a tranzitului de mărfuri pe teritoriul național.

Baza de calcul

Valoarea in vama pentru marfurile importate care consta fie: in pretul de import fie valoarea unica in vama stabilita prin ordinal ministrului finantelor

Cota de impozitare

Se exprima procentula si sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import

Liberul de vamă

Se poate acorda si cu caracter provizoriu, pet imp de pana la 30 de zile, daca se depune o garantie cu valoarea taxelor vamale garantate.

Modul de calcul

Valoarea in vama reprezinta valoarea care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al romaniei.

La valoarea in vama in masura in care au fost efectuate dar nu au fost incluse in pret, se adauga:

Cheltuielile de transport a marfurilor importate pana la frontiera romana;

Cheltuielile de incasare, de descarcare si de manipulare, conexe transpotrului marfurilor din import aferente parcursului extern;

Costul asigurarii pe parcursul extern.

Transformarea in valuta nationala in vama se face la cursul de chimb stabilit si comunicat de B.N.R.

Valoarea in vama se determina si se deduce de importator,care este obligat sa depuna biroul vama o declaratie pentru valoarea in vama insotita de facturi sau alte acte de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcursul exterm aferent.

De la plata taxelor vamale sunt scutite bunurile:

Bunurile de origine romana

Bunurile reperate in strainatatesau bunurile care le nlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ returnate partenerilor externi in perioada de gratie;

Bunurile de import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile precum si din programele de cooperare stiintifiva si tehnica acordate Romaniea de guvernele straine, de organisme internationale si de organizatii non-profit si de caritate, destinate unor activitati non-profit.

Mostrele fara valoare comerciala, materiale publice de reclama si documentare;

Bunurile din import destinate a fi utilizate de asociatiile familiale si unitatile din sectorul mestesugaresc, agricol, a industriei mici in cadrul unor programe si actiuni de ajutorare si dezvoltare a activitatilor finantate de guverne straine in baza unor acorduri incheiate cu Romania.

Bunurile scutite pot fi utilizate doar in scopurle in care au fost importate, in caz contrar importatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile vamale , la valoarea in vama din monentul intrarii in tara a bunirilor.

CNCF” CFR” nu plătește taxe vamale, doarece nu realizează importuri de bunuri și servicii.

II. 7. Așezarea și calculul accizelor

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru următoarele produse provenite din producția internă sau din import:

a)bere;

b)vinuri;

c)băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri;

d)produse intermediare;

e)alcool etilic;

f)produse din tutun;

g)uleiuri minerale.

Eliberarea pentru consum reprezintă:

a)orice ieșire a produselor accizabile din regimul suspensiv;

b)orice producție de produse accizabile în afara regimului suspensiv;

c)orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;

d)utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie primă;

e)orice deținere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de accizare, în conformitate cu prezentul titlu.

Nu se consideră eliberare pentru consum mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condițiile prevăzute la secțiunea a 5-a din prezentul capitol și conform prevederilor din norme, către:

a)un alt antrepozit fiscal în România, autorizat pentru respectivele produse

accizabile;

b)o altă țară.

Produse accizabile

Bere

În înțelesul prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conține un amestec de bere și de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, și într-un caz, și în altul, o concentrație alcoolică mai mare de 0,5% în volum.

Pentru berea produsă de micii producători independenți, care dețin instalații de fabricație cu o capacitate nominală anuală care nu depășește 200.000 hi, se aplică accize specifice reduse. Același regim se aplică și pentru berea importată de la micii producători independenți, cu o capacitate nominală anuală care nu depășește 200.000 hi.

Fiecare agent economic producător de bere are obligația de a depune la organul fiscal teritorial la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declarație pe propria răspundere privind capacitățile de producție pe care le deține.

Beneficiază de nivelul redus al accizelor toți agenții economici mici producători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: sunt agenți economici producători de bere care, din punct de vedere juridic și economic, sunt independenți față de orice alt agent economic producător de bere; utilizează instalații fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spații de producție diferite de cele ale oricărui alt agent economic producător de bere și nu funcționează sub licența de produs a altui agent economic producător de bere.

În situația în care un agent economic producător de bere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, își mărește capacitatea de producție, prin achiziționarea de noi capacități sau extinderea celor existente, acesta va înștiința în scris organul fiscal la care este înregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va calcula și va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacități de producție, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcțiune a acesteia.

Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică și consumată de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândută.

Vinuri

Vinurile sunt:

a)vinuri liniștite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 și 2205, cu excepția vinului spumos, așa cum este definit la lit. b), și care:

1.au o concentrație alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

2.au o concentrație alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depășește 18% în volum, au fost obținute fără nici o îmbogățire, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 și 2205, și care:

1.sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluție egală sau mai mare de 3 bari;

2.au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar care nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2)Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică și consumat de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândut.

Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri

(1) Băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, reprezintă:

a)alte băuturi fermentate liniștite care se încadrează la codurile NC 2204 și 2205 și care nu sunt prevăzute la art. 170, ca și toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepția altor băuturi fermentate spumoase, așa cum sunt definite la lit.

b), și a produsului prevăzut la art. 169, având:

1.o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 10% în volum;

2.o concentrație alcoolică ce depășește 10% în volum, dar nu depășește 15% în volum, și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

b)alte băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204 29 10 și 2205, care nu intră sub incidența art. 170 și care sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluție egală sau mai mare de 3 bari, și care:

1.au o concentrație alcoolică care depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 13% în volum;

2.au o concentrație alcoolică care depășește 13% în volum, dar nu depășește 15% în volum și la care alcoolul conținut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2)Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, fabricate de persoana fizică și consumate de către aceasta și membrii familiei sale, cu condiția să nu fie vândute.

Produse intermediare

(1)În înțelesul prezentului titlu, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum, dar nu depășește 22% în volum, și care se încadrează la codurile: NC 2204, 2205 și 2206 00, dar care nu intră sub incidența art. 169-171.

(2)se consideră produse intermediare și orice băutură fermentată liniștită prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. a), care are o concentrație alcoolică ce depășește 5,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare, și orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. b), care are o concentrație alcoolică ce depășește 8,5% în volum și care nu rezultă în întregime din fermentare.

Alcool etilic

În înțelesul prezentului titlu, alcool etilic reprezintă:

a)toate produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 1,2% în volum și care sunt încadrate la codurile NC 2207 și 2208, chiar atunci când aceste produse

b)produsele care au o concentrație alcoolică ce depășește 22% și care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 și 2206 00;

c)țuică și rachiuri de fructe;

d)brice alt produs, în soluție sau nu, care conține băuturi spirtoase potabile.

Produse din tutun

(1)În înțelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt:

a)țigarete;

b)țigări și țigări de foi;

c)tutun de fumat:

1.tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete;

2.alte tutunuri de fumat.

(2)Se consideră țigarete:

a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare și care nu sunt țigări sau țigări de foi, în sensul alin. (3);

b)rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de țigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

c)rulourile de tutun care se pot înfășură în hârtie de țigarete, prin simpla mânuire neindustrială;

d)orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).

(3)Se consideră țigări sau țigări de foi, dacă se pot fuma ca atare, după cum urmează:

a)rulourile de tutun care conțin tutun natural;

b)rulourile de tutun care au un înveliș exterior din tutun natural;

c)rulourile de tutun care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliș exterior de culoarea normală a unei țigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muștiucul, dacă este cazul, și un liant, cu condiția ca:

1.învelișul și liantul să fie din tutun reconstituit;

2.masa unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muștiucul, să nu fie sub 1,2 grame;

3.învelișul să fie fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuțit de minimum 30 grade față de axa longitudinală a țigării.

d)rulourile de tutun, care au o umplutură din amestec tăiat fin, înveliș exterior de culoare normală a unei țigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muștiucul, dacă este cazul, cu condiția ca:

1.masa unitară a ruloului, excluzând filtrul și muștiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame

2.circumferința ruloului de tutun de minimum o treime din lungimea țigării să nu fie sub 34 mm.

e)orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dar care respectă criteriile de la lit. a), b), c) sau d) și are învelișul din tutun natural, învelișul și liantul din tutun reconstituit sau învelișul din tutun reconstituit.

(4)Se consideră tutun de fumat:

a)tutunul tăiat sau fărâmițat într-un alt mod, răsucit sau presat în bucăți, și care poate fi fumat fără prelucrare industrială;

b)deșeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) și (3);

c)orice produs care conține parțial alte substanțe decât tutunul, dacă produsul respectă criteriile de la lit. a) sau b).

(5)Se consideră tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete:

a)tutunul de fumat, așa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime sub 1 mm;

b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lățime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea țigaretelor.

(6)Se consideră alt tutun de fumat orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat fin.

(7)Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două țigarete – atunci când are o lungime, excluzând filtrul și muștiucul, mai mare de 9 cm, fără să depășească 18 cm; ca trei țigarete – când are o lungime, excluzând filtrul și muștiucul, mai mare de 18 cm, fără să depășească 27 cm, și așa mai departe.

Uleiuri minerale

(1)În înțelesul prezentului titlu, uleiuri minerale sunt:

a)produsele cu codul NC 2706 00 00;

b)produsele cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19;

c)produsele cu codul NC 2709 00;

d)produsele cu codul NC 2710;

e)produsele cu codul NC 2711, inclusiv metanul și propanul, pure din punct de vedere chimic, dar fără gazul natural;

f)produsele cu codurile: NC 2712 10; 2712 20; 2712 90 (fără produsele de la 2712 90 11 și 2712 90 19);

g)produsele cu codul NC 2715 00 00;

h)produsele cu codul NC 2901;

i)produsele cu codurile: NC 2902 11 00; 2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 și 2902 44 00;

j)produsele cu codurile NC 3403 11 00 și 3403 19;

k)produsele cu codul NC 3811;

l)produsele cu codul NC 3817 00.

(2)Uleiurile minerale pentru care se datorează accize sunt:

a)benzină cu plumb cu codurile: NC 2710 11 31; 2710 11 51 și 2710 11 59;

b)benzină fără plumb cu codurile: NC 2710 11 41; 2710 11 45 și 2710 11 49;

c)motorină cu codurile: NC 2710 19 41; 2710 19 45 și 2710 19 49;

d)păcură cu codurile: NC 2710 19 61; 2710 19 63; 2710 19 65 și 2710 19 69;

e)gazul petrolier lichefiat cu codurile: NC 2711 12 11 până la 2711 19 00;

f)gazul metan cu codul NC 2711 29 00;

g)petrol lampant cu codurile NC 2710 19 21 și 2710 19 25;

h)benzen, toluen, xileni și alte amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30 și 2707 50.

(3)Uleiurile minerale, altele decât cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat în funcție de destinație, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzit sau carburantului echivalent.

(4)Pe lângă produsele accizabile prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a crește volumul final al carburanților este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevăzut pentru benzină cu plumb.

(5)Orice hidrocarbură, cu excepția cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte hidrocarburi solide similare sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral echivalent.

(6)Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producție de uleiuri minerale nu este considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producție. Când acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producție și, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de accize.

La CNCF”CFR” nu se calculează și nuse vireză nici un fel de accize

II. 8. Așezarea, calculul și virarea impozitului pe clădiri

Cadrul juridic de actiune:

– Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002;

– Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005;

– Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;

– Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;

– Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale .

Plătitorii de impozit pe clădiri

Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire..

Scutiri

Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

1.clădirile instituțiilor publice și clădirile care fac parte din domeniul public și privat al unei unități administrativ-teritoriale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

2.clădirile care, potrivit legislației în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

3.clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute de lege și părțile lor componente locale, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

4.clădirile instituțiilor de învățământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

5.clădirile unităților sanitare de interes național care nu au trecut în patrimoniul autorităților locale;

6.clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepția incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

7.clădirile aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;

8.construcțiile și amenajările funerare din cimitire, crematorii;

9.clădirile sau construcțiile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

10.clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

11.oricare dintre următoarele construcții speciale:

a)sonde de țiței, gaze, sare;

b)platforme de foraj marin;

c)orice centrală hidroelectrică, centrală termoelectrică, centrală nuclearoelectrică, stație de transformare și de conexiuni, clădire și construcție specială anexă a acesteia, post de transformare, rețea aeriană de transport și distribuție a energiei electrice și stâlpii aferenți acesteia, cablu subteran de transport, instalație electrică de forță;

d)canalizații și rețele de telecomunicații subterane și aeriene;

e)căi de rulare, de incintă sau exterioare;

f)galerii subterane, planuri înclinate subterane și rampe de puț;

g)puțuri de mină;

h)coșuri de fum;

i)turnuri de răcire;

j)baraje și construcții accesorii;

k)diguri, construcții-anexe și cantoane pentru intervenții la apărarea împotriva inundațiilor;

l)construcții hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunătățiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele și stațiile de pompare aferente canalelor;

m)poduri, viaducte, apeducte și tuneluri;

n)rețele și conducte pentru transportul sau distribuția apei, produselor petroliere, gazelor și lichidelor industriale, rețele și conducte de termoficare și rețele de canalizare;

o)terasamente;

p)cheiuri;

q)platforme betonate;

r)împrejmuiri;

s)instalații tehnologice, rezervoare și bazine pentru depozitare;

t)construcții de natură similară stabilite prin hotărâre a consiliului local

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.

Cota de impozit se stabilește prin hotărâre a consiliului local și poate fi cuprinsă între 0,5% și 1%, inclusiv.

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare;

În cazul unei clădiri care a fost dobândită înainte de 1 ianuarie 1998 și care după această dată nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluări, înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice.

În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli:

a)impozitul pe clădire se datorează de proprietar;

b)valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii inregistrată în contractul de leasing financiar

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

Plata impozitului

Impozitul pe clădiri se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15

martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Indexarea

-In cazul oricarui impozit sau taxa locala care consta intr-o anumita suma in lei sau care este stabilita pe baza unei anumite sume in lei, sumele respective se indexeaza anual pentru a reflecta rata estimata a inflatiei pentru anul urmator, daca rata estimata a inflatiei depaseste 5%.

– Sumele indexate se initiaza in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, emisa pana la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecarui an.

– In perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2005 si 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra mijloacelor de transport, se majoreaza prin hotarare a Guvernului, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana. Politica in domeniul transporturilor, in luna aprilie a fiecarui an cuprins in perioada, la propunerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei si Internelor

Controlul

În realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:

a) controlul prin sondaj, care consta în activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative în care sunt reflectate, modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat;

b) controlul inopinat, care consta în activitatea de verificare faptica si documentara, în principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de încalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea în prealabil a contribuabilului;

c) controlul încrucisat, care consta în verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului în corelatie cu cele detinute de alte persoane.

Obligatia de colaborare a contribuabilului

– Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

– La începerea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.

Dreptul contribuabilului de a fi informat

-Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra

constatarilor rezultate din inspectia fiscala.

-La încheierea inspectiei fiscale, organul fiscal va purta o discutie finala cu contribuabilul asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale.

– Data, ora, locul si problematica discutiei vor fi comunicate contribuabilului în timp util.

– Contribuabilul are dreptul sa prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la

constatarile inspectiei fiscale.

Plata impozitului pe clădiri

Dispozitii privind efectuarea platii

– Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.

– Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa sau alte obligatii fiscale, inclusiv dobânzi si penalitati de întârziere.

– În cazul stingerii prin plata a obligatiilor fiscale, momentul platii este:

a) în cazul platilor în numerar, data înscrisa în documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

b) în cazul platilor efectuate prin mandat postal sau prin decontare bancara, data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin stampila si semnatura autorizata a acestora.

Ordinea stingerii datoriilor

– Plata obligatiilor fiscale se efectueaza în urmatoarea ordine:

a) obligatii fiscale cu termene de plata în anul curent;

b) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pâna la stingerea integrala a acestora;

c) dobânzi, penalitati de întârziere aferente obligatiilor fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pâna la stingerea integrala a acestora

d) obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.

În situatia în care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor fiscale, conform prevederilor, creditorul fiscal va proceda la stingerea obligatiilor fiscale pe care le administreaza, în conformitate cu ordinea de plata reglementata de prezentul codul privind procedura fiscala, si va înstiinta despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii.

Compensarea

– Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, pâna la concurenta celei mai mici sume, când ambele parti dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

-Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ-teritoriale se sting prin

compensarea cu creantele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale, pâna la concurenta celei mai mici sume, când ambele parti dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

– Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.

– Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmând ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, în urmatoarea ordine:

a) bugetul de stat;

b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru împrumuturi externe;

c) bugetul asigurarilor sociale de stat;

d) bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

e) bugetul asigurarilor pentru somaj.

Restituirea de sume

Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:

a) cele platite fara existenta unui titlu de creanta;

b) cele platite în plus fata de obligatia fiscala;

c) cele platite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotarâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;

g) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusa ,dupa caz, în temeiul hotarârii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite.

– În cazul restituirii sumelor în valuta confiscate, aceasta se realizeaza conform legii, în lei la cursul de referinta al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationala a României, de la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii judecatoresti prin care se dispune restituirea.

– Daca debitorul înregistreaza obligatii fiscale restante, se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii potrivit prezentului cod.

– În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decât obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pâna la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.

– În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pâna la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului

– Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobânzi si penalitati de întârziere.

– Nu se datoreaza dobânzi si penalitati de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi si penalitati de întârziere stabilite potrivit legii.

Pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata impozitelor si taxelor restante se datoreaza dobânzi.

Exemplu de calcul al impozitului pe clădiri

Valoarea de inventar a clădirii = 209.990.725.000 lei

Cota de impunere = 5%

Impozitul pe clădire = Valoarea de inventar a clădirii * Cota de impunere

Impozitul pe clădire = 209.990.725.000 * 5% = 10.499.536.250 lei / an

Impozitul pe clădire / trimestru = 10.499.536.250 / 4 = 2.624.884.063 lei / trimestru

Elementele tehnice ale impozitului pe clădiri

Flux informațional – Impozitul pe clădire

II. 9. Așezarea, calculul și virarea impozitului pe teren

Cadrul juridic de actiune:

– Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002;

– Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005;

– Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;

– Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale ;

– Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale;

Contribuabilii

Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru

a)terenul aferent unei clădiri, pentru suprafața de teren care este acoperită de o clădire;

b)orice teren al unui cult religios recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia, cu personalitate juridică;

c)orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d)orice teren al unei instituții de învățământ preuniversitar și universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;

e)orice teren al unei unități sanitare de interes național care nu a trecut în patrimoniul autorităților locale;

f)orice teren deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

g)orice teren aferent unei clădiri a unei instituții publice sau unei clădiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unități administrativ-teritoriale, exceptând suprafețele acestuia folosite pentru activități economice;

h)orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;

i)terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

j)orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare;

k)terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

l)terenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

m)terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

n)terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 și 7, cu excepția celor folosite pentru activități economice.

Calculul impozitului pe teren

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Plata impozitului

Impozitul pe teren se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Elemente tehnice ale impozitului pe teren

Exemplu de calcul al impozitului pe teren

Suprafața terenului= 725 m²

Zona C

Rangul III

Cota de impunere = 1.425 lei / m²

Impozitul pe teren = Suprafața terenului * Cota de impunere

Impozitul pe teren =1.033.125 lei / an

Impozitul pe teren / trimestru = 1.033.125 / 4 = 258.281 lei / trimestru

Flux informațional – Impozitul pe teren

II. 10. Așezarea, calculul și virarea taxei pe mijloacele de transport

Cadrul juridic de actiune:

– Lege nr. 67 din 27 aprilie 2000 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 95 din 18 martie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Lege nr. 192 din 13 mai 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale;

– Hotarare nr. 149 din 6 februarie 2003 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.278/2002;

– Hotarare nr. 783 din 19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexeaza/ajusteaza/actualizeaza anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile in anul fiscal 2005

– Ordin nr. 10 in 9 ianuarie 2003 Privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;

– Ordin nr. 384 din 16 decembrie 2002 privind aprobarea formularelor tipizate pentru colectarea impozitelor, taxelor locale si a altor venituri ale bugetelor locale;

– Ordin nr. 1644 in 21 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, referitoare la activitatile de declarare si colectare a creantelor bugetare reprezentand contributii sociale .

Plătitorii

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datoreaza de locator.

Scutiri

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:

a)autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;

b)navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței;

c)mijloacele de transport ale instituțiilor publice;

d)mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.

Calculul taxei pe mijloacele de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport,. În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracțiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărui 500 cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare .

Plata taxei pe mijloacele de transport

Taxa asupra mijlocului de transport se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipație a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. În cazul unui mijloc de transport deținut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plătește integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorității de administrație publică locală.

Elementele tehnice al taxei pe mijloacele de transport

Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport

Automobil mixt cu capacitate cilindrică de 2200 cm³.

2200 cm ³

Fracține calculată = = 4,4 ≈ 5

500

Suma corespunzătoare mijlocului de transport cu capacitate cilindrică > de 2000 cm³ este de 86.000lei / automobil

Taxa pe mijlocul de transport = 5 * 86.000 = 430.000 lei / an

Fluxul informațional al taxei pe mijlocul de transport

II. 11. Așezarea, calculul și virarea contribuției la bugetul asigurărilor de stat

CADRU JURIDIC DE ACTIUNE:

– Legea nr. 338/31.05.2002 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 49/2002 privind modificarea si completarea Lgii nr. 19/2002;

– Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale;

Legea 346/2002 privind asigurarea accidentelor de munca si boli profesionale modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/24.10.2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 aprobata prin legea nr. 598/2003.

Plătitorii contribuției la bugetul asigurărilor de stat

Contrubuabilii contributiei la asigurarile sociale sunt persoanele fizice sau juridice care folosesc personal salariat sau strain, incadrat cu contract de muinca pe durata determinata sau nedeterminata; persoanele asigurate in baza unui contract de asigurare, incheiat cu directiile de munca si protectie sociala, asociatul unic sau asociatii ce nu au incheiat contract de munca etc.

In sistemul public sunt contribulabili , dupa caz:

Asiguratii ce datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

Angajatorii;

Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii;

Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala , care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

Prin efectul legii, sunt asigurate obligatoriu:

Persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca ;

Persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii legislative, executive sau judecatoresti pe durata mandatului;

Somerii.

Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii enemerati mai sus, angajatii, precum si institutiile care efectueaza plata dreptului de somaj pentru somei, prevazut mai sus; sunt obligate sa depuna in fiecare luna, la termenul stability de CNPAS declaratia privind evedenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la Casa teritoriala de Pensii, in raza careia se afla sediul angajatorului.

Cote de impunere

Privind contributia individuala la asigurarile sociale datorate de angajat este de 9,5% din salariul brut

Privind contributia la asigurarile sociale a angajatoruluieste de 22% din Fondul total de salarii.

Calculul contribuției la bugetul asigurărilor de stat

Cotele de contributie de asigurari sociale sunt differentiate in functie de conditiile de munca normele, deosebite sau speciale.

Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale datorata de asigurati si an gajatori acestora se fac lunar de catre angajator

Calculul si plata cntributiei de asigurari sociale pentru someri se fac lunar de catre institutiile care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj.

Baza de calcul lunară

Baza de calcul lunara a contribultiei individualde asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie:

Salariile individuale brute , reclizate lunar, inclusive sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul de munca si/ sau veniturile asiguratilor;

Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care poate fi mai mic de ¼ din salariul mediu brut lunar.

Baza de calcul lunara la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati , precum si veniturile brute lunare realizate de asigurati.

Aceasta baza de calcul nu poate fi mi mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna penrtu care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 3 salariimedii brute pe economie.

Nu se dotoreaza contributia de asigurari sociale a sumelor ce reprezinta:

Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondul asigurarilor sociale sau din fondul andajatorului care se platesc direct de acesta potrivit Legii nr. 19/2000;

Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfaceriii contractlor individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator;

Diurnele de deplasare si indemnizatiile de transfer;

Sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;

Premii si alte drepturi exceptate prin legi specile;

Sumele exceptate de la plata cntributiei la asigurari sociale nu se iau in considerare la stabilirea cuantumului prestatiilor de asigurari sociale .

Contrbutia individuala de asigurari sociale datorate de asigurati se retine integral din salariul sau venitul brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de catre angajator la Casa teritoriala de Pensii in raza teritoriului in care se afla sediul acesteia.

Termen de plată a contribuției la bugetul asigurărilor de stat

Data stabilita pentru plata drepturilor salarialepe luna in curs, in cazul angajatotrilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei care se datoreaza plata;

Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de dat de 25 a lunii urmatoare celei care se datoreaza plata;

In situatia in care plata drepturilor salariale se face dupa dat de 25 a lunii urmatoare clei care se datoraza contributia la asigurarisociale, termenul scadent pentru plata contributiei este data de 25 a lunii urmatoare pe care se datoreaza contributia.

In cazul in care data de 25 a lunii este nelucratoare, termenul scadent este prima zi imediat lucratoare. Neplata contributiei la asigurari sociale genereaza dobanzi si penalitati de intarziere , pentru ambele contributii.

Exemplu de calcul al contribuției la bugetul asigurărilor de stat

Salarul angajatului 12.632.040 lei

Total fond salarii brute 730.257.000 lei

Angajat =9,5 % * 12.632.040 = 1.200.044 lei

Angajator CNCF”CFR” Iași = 22% * 730.257.000 = 160.656.540 lei

Flux informațional

II. 12. Așezarea, calculul și virarea contribuției la fondul de șomaj

CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE:

– Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca ;

– Ordinul nr.110din 25.02.2002 pentru aprobarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, din Monitorul oficial nr.181/18.03.2002;

– Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulrea ocuparii fortei de munca;

– Hotararea de Guvern nr. 93/2004 pentru modificarea si completarea normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulrea ocuparii fortei de munca .

Asiguratii pot fi:

Cetatenii romani, ce sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, legal;

Cetateni romani care lucreaza in strainatate legal;

Straini, care pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri legal.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurare pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatiile de somaj conform legii.

Contribuabilii , in sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, buugetul asigurarilor pentru somaj se constituie in principal din:

Contributiile angajatorilor sau ale altor persoane juridice la care isi desfasoara activitatea angajatii-considerate privind legea ca fiind assimilate angajatorului;

Contributiile individuale ale persoanelor pe care legea le defineste ca fiind asigurate obligatoriu;

Contributiile datorate de persoanele care incheiecontract de asigurare pentru somaj.

Cotele de impozitare și baza de calcul

Aceasta este diferita in functie de suportatorul contributiei la fondul de somaj astfel:

Pentru ANGAJATOR, baza de calcul este fondul total de salarii brute lunare;

Angajatorii care incheie cu persoane fizice conventii civile de prestari de servicii pentru defasurarea unor activitati nu au obligatia de a contribui la bugetul asigurarilor pentru somaj in raport cu drepturile banesti platite acestora din fondul de salarii, daca acestea au incheiat si un contract individual de munca.

Pentru ANGAJAT, baza de calcul o reprezinta salariul de baza brut lunar corespunzator functieii indeplinite, la care se adauga dupa caz, indemnizatia de conducere, salariul de merit si alte drepturi salariale, care fac parte din salariul de baza sau, dupa caz, asupra veniturilor brute lunare realizate

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 3%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurati. Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut.

Termenul de plata al contributie la Fondul de pensii este acelasi cu termenul de virare a impozitului pe salarii si pe veniturile din activitati independente.

Alte personae fizice (asigurati), care realizeaza venituri agricole impozabile au ca termen de plata sfarsitul trimestrului sau anului.

Exemplu de calcul al contribuției la fondul de șomaj

Salariul angajatului 10.526.700 lei

Total fond salarii de bază 890.324.000 lei

Contribuția angajatului = 1% * 10.526.700 = 105.267 lei

Contribuția angajatorului = 3% * 890.324.000 = 26.709.720 lei

Flux informaional

II. 13 Așezarea, calculul și virarea contribuției la asigrările de sănătate

CADRUL JURIDIC DE ACTIUNE:

– Legea nr. 145 din 24.07.1997Legea asigurarilor sociale de sanatate din Monitorul Ofinial nr. 178/31.07.1997;

– Ordinul Ministrului Sanataltii nr. 136 /03.03.1999 pentru modificarea ordinului ministrului sanatatii nr.754/1998;

– Ordinul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr 331/24.05.2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de executare silita din Monitorul official nr. 518/30.08.2001;

– Ordonanta de urgenta nr.180/26.10.2000 pentru modificarea si completarea legii 145/1997

-Ordinul nr.2465/03.13.2000 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru… aprobat prin Hotararea Guvernului 399/2000;

-Normele metodologice din 19.07.2000 privind aplicarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale si sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru 2000.

Contribuabilii

Potrivit Lg. 145/1997, cu odificarile ulterioare si completari, sunt supuse asigurarii in mod obligatoriu:

Cetatenii romani cu domiciliul inb tara;

Cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania.

Inclusiv , potrivit legii mentionate anterior, mai sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii angajatorii si salariatii cu contract individual de munca.

Cota de impunere

Cota de impozitare difera dupa cum contribuabil este angajatorul sau salariat cu contract individual de munca.

Angajatorul are obligatia sa retina sis a vireze Casei de Asigurari si Sanatate contributia pentru asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% din Fondul de salarii ; deasemenea retine si vireaza in numele salariatilor contributia pentru asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% din salariul brul al fiecarui salariat

Potrivit legii , in categoria veniturilor sociale brute se include si indemnizatiile cuvenite pentru:

Persoanele aflate in perioada de intrerupere a activitatii pentru cresterea copilului, pana laimplinirea varstei de 2 ani a acestuia;

Personalul care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de intrerupere a activitatii.

Aplicarea cotelor de impozitare mentionate mai sus este valabila si:

In cazul asiguratilor ce lucreaza pe baza de conventie civila de prestari servicii,asupra veniturilor impozabile;

Pentru liber-profesionisti, asupra asupra veniturilor impozabile;

Pentru per. Fizice ce nu au calitate de angajat si care nu sunt liber-profesionisti, asupra venitului agricol

Asupra drepturilor de pensie , pensie suplimentara, ajutor de somaj, ajutor de integrare profesionala si alocatii de sprijin;

Asupra veniturilor impozabile asupra pers. care nu sunt nici salariate sin u se incadreaza nici in una din sitatiile mentionate, dar care au obligatia sa-si asigure sanatatea

Referitor la fondul de salarii aici se include suma veniturilor in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata în baza unui contract de munca inclusiv sumele platite din acest fond pentru concediile medicale. Deasemenea in Fondul de salarii se include indemnizatiile pentru activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, drepturile de solda lunara, indemnizatii privind sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare numele primate de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si comisia de cenzori, si alte drepturi si indemnizatii de natura salariala acordate in bani si in natura de catre angajator.

Lunar, se mai aplica cota de impozitare de 7% si asupa ajutorului de somaj, ajutorului pentru intrgrare profesionala sau alocatiei de sprijin.

Termen de plată

– Termenul de plata al contributie la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate este acelasi cu termenul de virare a impozitului pe salarii sip e veniturile din activitati independente.

– Pensionarii si somerii platesc contributia lunar.

Alte personae fizice(asigurati) care realizeaza venituri agricole impozabile au ca termen de plata sfarsitul trimestrului sau anului.

Fondul special de sanatate publica deschis la trezoreriile teritoriale; inn cazul nevirarii la termenele stabilite a taxelor datorate se percep majorari de intarziere ic cuantumurile stabilite pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat.

Plata contribuției la asigurările de sănătate

Se efectueaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna expirata, atat pentru angajat cat si pentru angajator.

Contributiile pentru aceste categorii de personae se efectueaza :

De catre bugetul de stat, pentru personele care satisfac serviciul military in termen sau care executa o pedeapsa privata de libertate sau arrest preventive, sau care fac parte din familii care beneficiaza de ajutor social.

De catre bugetul asigurarilor sociale de stat pentru persoanele care se afla in concediu medical in concediu pentru sarcina sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.

Exemplu de calcul al contribuției la asigurările de sănătate

Salariul brut al angajatului 12.632.040 lei

Total fond salarii brute 730.257.000 lei

Contribuția angajatului = 6,5 % * 12.632.040 = 821.083 lei

Contribuția angajatorului = 7% * 730.257.000 = 51.117.990 lei

Flux informațional

II. 14 Așezarea, calculul și virarea contribuției la fondurile speciale

II.14A. Așezarea, calculul și virarea contribuției la fondul pentru handicapați neangajați

Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre acestea se fac in conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari in vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, in scopul integrarii socio-profesionale a acestor persoane.

Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca in conditiile legii, de catre persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract individual de munca.

Incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea inlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.

Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz in care persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate si al produselor finite pe care le realizeaza.

Persoanele fizice sau juridice care angajeaza persoane cu handicap pot infiinta unitati protejate, autorizate de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Modul de autorizare a acestor unitati se stabileste in normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

Unitatile protejate sunt unitati special organizate si amenajate potrivit cerintelor persoanelor- cu handicap, in vederea desfasurarii activitatii acestor persoane, cu eliminarea oricarui impediment.

Unitatile protejate vor fi sprijinite, atat la intiintare, cat si pe parcursul desfasurarii activitatilor lor, de autoritatile administratiei publice locale, de inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap si de organizatiile eguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care au activitati de protectie peciala a persoanelor cu handicap.

Unitatile protejate pot fi:

a) agenti economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50% din numarul de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca;

b) sectii, ateliere sau alte structuri fara persorialitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 50% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca;

c) asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o persoana cu handicap , precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii, sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de asigurari sociale prevazute de lege.

La inceputul fiecarui an calendaristic unitatile protejate au obligatia sa prezinte inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap o informare care va cuprinde datele necesare pentru a dovedi respectarea dispozitiilor legale referitoare la functionarea unitatilor proteste si masurile intreprinse pentru realizarea adaptarilor si inlesnirilor necesare pentru desfasurarea activitatii persoanelor cu handicap.

Unitatile protejate pot organiza cursuri de calificare la locul de munca pentru persoanele cu handicap adulte, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, al Ministerului Educatiei Nationale si al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti agenti economici, care au un numar de cel putin 100 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Persoanelor cu handicap angajate cu contract individual de munca li se asigura toate adaptarile si inlesnirile necesare pentru inlaturarea oricaror impedimente in activitatea pe care o desfasoara.

Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale si alti agenti economici, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la art. 42, au obligatia de a plati lunar la Fondul de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap o suma egala cu salariul minim brut pe economie inmultit cu numarul locurilor de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.

Exemplu de calcul al contribuției la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap:

Calculul contribuției la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap:

Compania are cca 3200 de angajați

Numărul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate:

3200 * 4 % = 128 persoane cu handicap

Contribuția la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap= Salariul minim pe economie * Numărul persoanelor cu handicap care ar fi trebuit angajate

Contribuția la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap = 3100000 * 128 = 334.800.000 lei

Fluxul informațional – Contribuția la fondul de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap

II.14B. Așezarea, calculul și virarea contribuției la fondul de risc și accidente de muncă

Contribuabilii sunt persoanele juridice care desfășoară activități ce presupun un amunit risc pentru salariați.

Contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale nu se aplică asupra sumelor reprezentând:

a) prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de către acesta, potrivit legii;

b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, al încetării calității de funcționar public sau de membru cooperator;

c) diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transfer și drepturile de autor;

d) sumele obținute în baza unei convenții de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă;

e) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

f) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Contribuțiile se colectează de fondurile teritoriale și se virează către Fondul Național.

Termenele de plată a contribuțiilor de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sunt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal;

c) până la sfârșitul lunii pentru luna în curs

Contribuția la fondul de risc și accidente se calculeză prin raportare cotei de 0,5 % la fondul de salarii.

Exemplu de calcul

Fondul de salarii = 890.324.000 lei

Contribuția la fondul de risc și accidente = 0,5 % * 890.324.000 = 4.451.620 lei

Flux informațonal

Bibliografie

g.a. stefura “procesul bugetar in romania”, ed. tipo, iasi, 2004;

Gh. Voinea,g.a. stefura, a. boariu, m. soroceanu “Impozite, taxe si contributii”,Ed. Junimea, Iasi, 2005;

codul fiscal 2005

acte normative : legi, ordine și ordonanțe guvernamentale