Fundamentarea Si Finantarea Cheltuielilor Bugetare la Primaria Iasi

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la Primăria Iași

Cuprins

Cap. 1. Organizarea și funcționarea Primăriei Iași

Scurt istoric

Obiect de activitate

Organizare internă

Functionalitate

Structura de personal

Relațiile externe

Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare la Primăria Iași, în perioada 2009-2013

Cap. 2. Fundamentarea indicatorilor financiari în cadrul Primăriei Municipiului Iași

2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

2.3 Fluxurile informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Cap. 3. Finanțarea cheltuielilor bugetare

3.1 Surse de finanțare a instituțiilor publice

3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor bugetare

3.2.1 Deschiderea și repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat

3.2.2 Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale

3.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate.

Plăți pentru cheltuieli

3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare

Bibliografie

Capitolul I

Organizarea și funcționarea Primăriei Iași

1.1 Scurt istoric

Orașul Iași se numară printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării, în care a pulsat mereu, puternic,o autentica viață româneasca. Capitală a Moldovei, orașul a dat patrimoniului național inestimabile valori materiale și spirituale, a înscris în istoria țarii pagini glorioase, rămase durabil în conștiința poporului.

Primăria Iași este o autoritate cu putere executivă, având ca scop satisfacerea cerințelor colectivitaților pentru care inființează instituții, regii autonome, societați comerciale și alte servicii publice care sa aibă un nivel calitativ ridica și costuri cât mai mici. Primăria Municipiului Iași, este orientată după principiul lui Deming (Planifică-Efectuează-Verifică-Acționează) către schimbarea și îmbunatațirea continuă a proceselor și serviciilor.

Primăria Iași este o intituție publică care are in subordinea sa instituții și servicii publice cum ar fi : Termoservice, Salubris, Citadin, CET, Direcția de Servicii Publice Municipale, RATP, Poliția comunitară, Direcția locală de evidență a persoanelor, Direcția de Asistență Comuniară.

Obiect de activitate și cadrul juridic

Obiectul de activitate al administrației publice locale îl constituie administrarea patrimoniului local (al orașului) cu respectarea legilor, având o competența generală, dar și una teritorială.

În acest sens, primăria, poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum :

Organizarea elaborării, administrării și execuției bugetului local

Înființarea de activitați economice, de apărare a drepturilor omului

Efectuarea de investiții și executarea de lucrări publice.

1.3 Organizarea internă pe compartimente

Relațiile în cadrul Administrației Publice Locale sunt relații interne între compartimente, între categorii de personal, manifestându-se de asemenea între funcții diferite.

În baza criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice se pot identifica în cadrul instituției relații de cooperare, care pot fi formalizate sau neformalizate

Aparatul propriu al Primăriei Iași este organizat pe urmatoarele principale compartimente:

Primar

Viceprimar

Secretar

Secretar Consiliul Local Municipal

Direcția economică și Finanțe Publice Locale

Directia de Servicii pentru Comunitate

Direcția Dezvoltare ș Proiecte Europene

Servicii Direct Subordonate Primar

Direcța de Control Intern și Managementul Calității

Direcția Juridică

1.4 Funcționalitatea

1.4.1 Răspunderi si competențe pe compartimente organizatorice intrene

Atât la nivel de compartimente cât și de posturi sunt delimitate atribuțiile, responsabilitațile și competențele fiecarui angajat.Asfel avem :

Primăriile sunt conduse de către primari, aleși prin vot public de către cetațeni.Principalele atribuții ale primarilor sunt :

asigură respectarea prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui Romaniei, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului;

dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalti conducători ai autorităților publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean; asigură aducerea la îndeplinire a hotărarilor consiliului local;

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la cerere,încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de indată consiliului local cele constatate;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei ;

ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor impreuna cu organele de specialitate ale statului. In acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituții publice din comună pentru a aplica măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre ;

asigură ordinea publica și linistea cetățenilor, prin intermediul poliției jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;

asigură aducerea la indeplinire a hotărârilor consiliului local, în situația în care consideră că hotararea este ilegala în trei zile de la adoptare sesizează prefectura;

propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia măsuri pentru organizarea acestei consultații in condițiile legii.

Principalele atribuții ale viceprimarilor, conform legii 215/2001, sunt :

exercită atribuțiunile Primarului in lipsa acestuia din localitate, cu excepția celor ce nu pot fi delegate;

asigură elaborarea Regulamentului local de urbanism și a documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, le prezintă spre aprobare Consiliului local, potrivit prevederilor legale, iar după aprobare urmărește realizarea acestora;

soluționează operativ, in spiritul legii, constatările Corpului de control a disciplinei in construcții, cat și eliberarea autorizațiilor de construcții, in conformitate cu planul urbanistic și amenajarea teritoriului;

veghează la respectarea normelor de protecția mediului și a ecosistemului din teritoriul administrat de municipiu, conform legii și specificului local;

indeplinește funcția de Ofițer de stare civilă;

viceprimarul coordonează și controlează activitatea direcțiilor, serviciilor și birourilor de specialitate care i-au fost incredințate prin organigrama aprobată de Consiliul local la propunerea primarului și anume – Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu și Dezvoltare Regională, Direcția de Investiții, Direcția Servicii Publice, Direcția de Administrare a Patrimoniului.

Secretarul, în calitate de funcționar public de conducere,are urmatoarele atribuții principale conform Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale:

comunică în scris consilierilor invitația la sedință asigurând convocarea consiliului local, în termenul stabilit de lege;

pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

aduce la cunostință publică ordinea de zi a sedinței consiliului local;

participă în mod obligatoriu la sedințele consiliului local și efectuează lucrările de secretariat;

întocmește pontajul prezenței consilierilor la sedință;

colaborează la redactarea proiectelor de hotărari și le avizează pentru legalitate ;

contrasemnează pentru legalitate hotărarile consiliului local;

comunică hotărarile consiliului local primarului și prefectului, de îndată,dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptării;

aduce la cunoștintă publică rapoartele de activitate ale consilierilor și viceprimarului;

avizează pentru legalitate dispozițiile primarului;

urmărește rezolvarea corespondenței în termen legal;

asigură comunicarea către autoritățile, instituțiile și persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel;

îndeplinește atribuții de ofițer de stare civilă dacă acestea i s-au delegat de către primar ;

În cadrul primăriei Iași există următoarele compartimente :

Biroul Administrației Publice Locale și Compartimentul Juridic, subordonat secretarului și care are în subordine urmatoarele compartimente :

– Compartiment autoritate tutelara și protecție socială

– Compartiment juridic

Compartiment agricol, subordonat secretarului

Secretariatul, subordonat secretarului

Starea civilă, subordonat secretarului

Compartiment impozite și taxe locale,viceprimar

Compartiment administrativ, subordonat viceprimar

Compartiment resurse-umane și salarizare, subordonat primarului

Audit intern

Compartiment financiar-contabil

Achiziții publice

Protecția civilă

Biblioteca

Casa de cultură

1.4.2 Flux informațional între compartimente

Fluxul financiar al informațiilor este dat de ordinul 1792/2002 privind aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor intituțiilor publice.

Fig 1. Fluxul informațiilor între compartimente

Compartimentul de specialitate din cadrul unitații poate inișia proiecte de angajamente care se reprezintă sub formă scrisă și care trebuie respecte toate prevederile legale.Aceste angajamente pot fi preyentate sub forma contractelor de achiziții publice, comenzi, convenții, contracte de muncă,acorduri de împrumut,etc.

În cea de-a doua etapă are loc atestarea juridică a documentului financiar contabil pentru încadrarea în prevederile legale. Apoi se face prezentarea în compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile legale.

Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă și viza de control financiar preventive, care presupuneaprobarea angajamentului din punct de vedere al legalitații, regularitații și încadrarea în creditul bugetar aprobat.În final are loc preyentarea documentului spre analiză și aprobare de către ordonatorul principal de credite.

1.5 Structura de personal

Din analiza organigramei și totodată a structurii de personal se poate observa prezența unui numșr de personal foarte mare în această instituție precum și o structură supra ierarhizată, ceea ce poate afecta funcționalitatea instituției și celeritatea de care ar trebui să de-a dovadă în relația Primărie-Cetațean.

O structură de personal mai aplatizată ar îmbunătăți modul de organizare al activității în interiorul instituției, precum și inter-relațiile de personal ale instituției. Aceasta măsură ar avea efecte positive și în gestionarea fondurilor destinate întreținerii instituției, precum și fondurile de salarii pentru personalul institției.

1.6 Relatiile externe

Primăria Municupiului Iași este subordonată Consiliului Județean Iași, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Consiliul Județean Iași este ordonatorul principal de credite, iar principalele relații, pe linie financiară, dintre CJI și primăria Municipiului Iași sunt următoarele :

1 2

Relațiile cu Consiliul Județean Iași

1. De la Consiliul Județean Iași se primesc la începutul anului toate informațiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs.

Pentru fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ține cont de sumele repartiunătăți modul de organizare al activității în interiorul instituției, precum și inter-relațiile de personal ale instituției. Aceasta măsură ar avea efecte positive și în gestionarea fondurilor destinate întreținerii instituției, precum și fondurile de salarii pentru personalul institției.

1.6 Relatiile externe

Primăria Municupiului Iași este subordonată Consiliului Județean Iași, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin buget local și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Consiliul Județean Iași este ordonatorul principal de credite, iar principalele relații, pe linie financiară, dintre CJI și primăria Municipiului Iași sunt următoarele :

1 2

Relațiile cu Consiliul Județean Iași

1. De la Consiliul Județean Iași se primesc la începutul anului toate informațiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii privind bugetul de stat pentru anul în curs.

Pentru fundamentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se va ține cont de sumele repartizate de CJI sub forma:

Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat( se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit) pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind:

protecția socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea locuinței și susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap;

sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;

Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziția Consiliului Județean pentru echilibrarea bugetelor locale;

Sume defalcate din cote TVA pentru:

cheltuieli personal învățământ preuniversitar de stat, burse școlare(idem);

creșa – cheltuieli de personal;

centre de consultație agricolă – cheltuieli de personal și materiale;

subvenții pentru diferențe de preț la energia termică livrată populației;

Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective privind:

retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare;

dezvoltarea sistemului energetic;

actualizarea planurilor urbanistice;

reducerea riscului seismic pentru construcțiile cu destinație locuință;

lucrări de cadastru imobiliar;

Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza informațiilor primite de la Consiliul Județean Iași se realizează Bugetul de Venituri și cheltuieli pentru anul în curs.

Potrivit convențiilor încheiate între primărie și Consiliul județean Iași, primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iași:

Contribuția de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;

40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.

Primăria mai are relații cu:

Furnizorii de utilități (încălzire, iluminat public, apă, telefon), de materiale, furnituri de birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc;

Relații cu membrii comunității ( persoane beneficiare de ajutor social, ajutor de urgență, ajutor de încălzire etc;

Relații cu debitorii – contribuabili ( agenți economici, persoane fizice etc);

Relații cu trezoreria statului – este banca prin care primăria își realizează operațiunile bancare de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor;

Relații cu școlile care sunt ordonatori terțiari de credite – primăria emite dispoziții bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal și burse ( cote defalcate din TVA) și cheltuieli materiale servicii și de capital (venituri proprii ale bugetului local).

Relațiile externe ale primăriei

1.7 Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare în cadrul Primăriei Iași, în perioada 2009-2013

În ceea ce privește Primăria Municipiului Iași, dinamica situației economic-financiară înregistrată în perioada 2009- 2013, este evidențiată prin intermediul indicatorilor economici de venituri și cheltuieli , după cum urmează în tabelele următoare :

Tabel.nr 1 -mii RON-

Evoluția veniturilor în perioada 2009-2013

Tabel. Nr 2 -mii RON-

Evoluția cheltuielilor în perioada 2009-2013

Tabel. Nr 3 -mii RON-

Structura și evoluția veniturilor din bugetul local al Primăriei Iași în perioada 2009-2013

Sursa : Bugetul local de venituri al Primăriei Iași

Din acest tabel privind structura veniturilor Primăriei Iași se poate observa că veniturile pe anul 2009 sunt cele mai ridicate ȋncepand apoi sa sc adă pȃnă ȋn anul 2013 cȃnd se observă o ușoara creștere.O pondere semnificativă ȋn evoluția veniturilor o dețin veniturile curente, acestea fiind reprezentate de veniturile fiscale provenite din impozite și taxe.Cu privire la aceste venituri primăria poate lua măsuri privind stabilirea și ȋncasarea lor.

Tabel. Nr 4 -mii RON-

Structura și evoluția cheltuelilor din bugetul local al Primăriei Iași în perioada 2009-2013

Sursa : Bugetul local al cheltuielilor Primăriei Iași

Conform acestui tabel privind structura cheltuielilor, putem constata că ponderea cea mai mare aparține ȋnvățămȃntului, aproximativ 35 %, urmat de cheltuielile cu tranportul care au și ele o pondere destul de mare reprezentȃnd 15 %.

Capitolul II

Fundamentarea indicatorilor financiari în cadrul Primăriei Municipiului Iași

În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul prezente, în general,în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susține elaborarea proiectelor de bugete publice. Implicarea în elaborarea proiectelor de bugete publice este concepută unitar,ca metodologie,depe poziția instituțiilor statului stabilite prin lege. În acest sens,Guvernul desemnează Ministerul Finanțelor Publice cu răspunderea elaborării unor norme unitare privind sectorul bugetar,respective, cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri și a celor de cheltuieli.

2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii și a cheltuielilor bugetare

Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor proprii și a cheltuielilor bugetare este reprezentat de actele normative intitutoare sau de bază, cu referire la legile fiscale specifice, precum și cele metodologice de aplicare,emise,de regula, de către Ministerul Finanțelor Publice :

Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 privind administrația publica locala;

Legea nr.500 din 2002 privind finanțele publice;

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 (actualizată) privind Codul Fiscal;

Legea nr.393 din 28 septembrie 2004 privind statutul aleșilor locali;

Legea nr.273 din 29 iulie 2006 privind finanțele locale;

Ordonanța de Urgență nr.45 din 5 iunie 2003 privind finanțele publice locale, modificată prin Ordonanța de Urgență nr 9/2005;

Ordonanța nr.2 din 12 ianuarie 2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006;

Hotărâri ale Consiliului Local privind aprobarea statului de funcții al aparatului propriu al Consiliului Local;

Veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel național, alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenția dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

Legea bugetară anulă prevede și autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar.

Veniturile bugetare

Veniturile reprezintă relația economică sub formă bănească cu ajutorul căreia se mobilizează la dispoziția statului fonduri pentru acoperirea unor nevoi publice care se concretizează ȋn chletuieli publice.

Veniturile bugetare apar și ca indicatori ai finanțelor publice cu o individualizare cu subdiviziunea clasificației bugetare și sunt repartizate ȋn funcție de componentele sistemului bugetar.

Conform Legii Finanțelor Publice Locale,veniturile bugetare se formează din impozite și taxe,alte venituri cu destinație specială,precum și din cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adișionale la unele venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

Veniturile bugetelor locale se constituie din :

Venituri proprii formate din : impozite,taxe,contribuții,alte vărsaminte,alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Subventii primite de la bugetul de stat și alte bugete;

Donații și sponsorizări;

sume primite de la Uniunea Europeană și/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări.

În plan juridic,din actele normative sunt identificate sub aspectul procedural, de tehnică fiscală, elemente reprezentative în fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale sunt: constatarea, evaluarea și inventarierea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Realizarea veniturilor bugetare este concepută global,pornind de la o limită minimă,sigur de îndeplinit, limită rezultată din evaluarea,mai întai și cât mai aproape de realitate a materiei impozabile posibile în anul de plan.

Legislația finațelor publice subliniază ca norme generale importante în realizarea veniturilor bugetare următoarele :

Lista impozitelor, taxelor, contribuțiilor,precum și determinarea acestora prin calcule,ce este aprobată prin legea bugetară în fiecare an;

Nici un impozit, taxă sau alte obligații de natura acestora nu pot fi înscrise în buget și încasate dacă nu au fost stabilite prin lege;

Este interzisa perceperea sub orice titlu și sub orce denumire (de contribuții directe sau indirecte) în afara celor stabilite prin lege;

Toate drepturile dobândite de stat refertoare la încasarea veniturilor, drepturi ce revin direct sau indirect bugetului în perioada anului respectiv aparțin exercițiului corespunzător acestuia;

Orice venit neîncasat până la 31 decembrie, se încasează în contul bugetului pe anul următor;

Încasarea veniturilor care nu au fost specificate în lista aprobată prin legea bugetară se consideră întâmplătoare, neprevăzute sau instituite după votarea bugetului public;

Fundamentarea veniturilor bugetare declanșează răspunderi la toți cei implicați în procesul bugetar potrivit cu prevederile din actele normative în materie ficală. Pe de o parte sunt contribuabilii pentru care este stabilită inițiativa de plată, pe de altă parte sunt organele fiscale cu răspunderi de așezare și calcul a venitului begetar privind ceilalți contribuabili.

La bugetele locale, răspunderea fundamentării veniturilor proprii revine compartimentelor specializate din primării care, pe seama evidenței organizate și a informațiilor comunicate (asupra clădirilor,terenurilor,mijloacelor de transport) de persoanele juridice și fizice din localitate, procedează la calcule și fundamentări ce stau la baza propunerilor de proiecte pentru bugetele locale.

În raport de destinațiile legale pe care veniturile instituțiilor publice, operațiile de vărsare și încasare se efectuează astfel:

În numerar, prin caseria instituției ( cu depundere ulterioară în conturile corespunzătoare deschise la trezorerie pe una din destinațiile menșionate );

Prin virare directă în cont pe baza documentelor de plată prevăzute de lege;

Veniturile prevăzute în bugetele publice se fundamentează diferit în funcție de anumiți factori care exercită/pot exercita influență asupra mărimii acestora. Ca metode în realizarea fundamentării veniturilor intâlnim:

Metoda automată (metoda penultimei) – aceasta presupune ca estimarea să aibă ca punct de plecare veniturile din penultimul an bugetar.

Estimarea veniturilor în funcție de veniturile din penultimul an bugetar reprezintă o operațiune simplă dar care nu șine seama de factorii noi care pot interveni de la perioada precedentă și care exercită influență asupra veniturilor din perioada curentă sau a celor din perioada următoare.

În cadrul acestei metode se încadrează și metoda majorării/diminuării care constă în faptul că, veniturile care se înscriu în buget se estimează având ca punct inițial execuția din perioadele anterioare, din care rezultă un ritm mediu de creștere (descreștere) a veniturilor. Ritmul de creștere sau descreștere din perioada respectivă se aplică la nivelul veniturilor bugetare din anul în curs și în corelație cu execuția acestora rezultă veniturile care sunt propuse pentru anul viitor în calitate de venituri ale acelui an.

Aplicarea acestei metode are dezavantajul că nu cuantifică manifestarea influențelor viitoare și nu elimină manifestările influențelor negative din trecut.

Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule directe pentru fiecare acțiune sau categorie de venituri în funcție de componentele prezentate mai sus,condițiile și factorii care se vor manifesta cu influență in exercițiul bugetar următor.

În aplicarea metodei planificare-programare bugetară este necesară delimitarea obiectivelor de finanțat, estimarea costurilor, a avantajelor și fundamentarea priorităților.

În acest sens analiza cost-avantaje poet fi utilizată în cazul care există mai multe soluții de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite. Ea, presupune determinarea costurilor unor acțiuni pe baza acelei metode directe, evaluarea avantajelor și a altor efecte ce pot rezulta din manifestarea factorilor.

Cheltuielile bugetare

În cadrul acestui subcapitor consider că trebuie facută o distincție clară între ceea ce semnifică cheltuială publică și cheltuială bugetară, astfel avem:

Chetuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat,pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării și repatizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Cheltuielile bugetare sunt o subcategorie a cheltuielilor publice car exprimă destinația exacta pe care cheltuielile publice o au.

Cheltuielile din bugetele publice revin, ca responsabilitate de fundamentare și execuție, instituțiilor specializate în gestiunea balanțelor financiare ale statului ori ale unitaților administrativ-teritoriale, pe de o parte și ordonatori de credite bugetare, pe de altă parte.

În ceea ce privește cheltuielile, apar prezente aceleași considerente de conținut și formă prin care indicatorii reprezentativi sunt structurați cu ajutorul unor clasificații comune în care complementaritatea este susținută mai întai de calsificația funcțională și apoi de cea economică. În gestiunea cheltuielilor bugetare, noțiunile utilizate cu același sens pornesc de la credite bugetare și ordonatori de credite bugetare după care urmeaza metodele, tehnicile și procedeele de finanțare , în general asemănătoare între bugetele publice.

Instituțiile publice apar cu calitatea de ordonatori de credite bugetare potrivit cu înscrierea de cheltuieli în bugetele publice (pe părți, capitole, subcapitole, titulari, titluri, articole, alineate), pe de o parte și consemnarea de indicatori asemănători (la cheltuieli) în bugetele de venituri și cheltuieli (de la toți ordonatorii de credite bugetare),pe de altă parte. În plus, la instituțiile publice specializate precum și la primării, apar în evidențe, cu calitatea de consumatori finali ai fondurilor publice, categorii de persoane fizice potrivit cu o anumită structură socio-demografică a populației (șomeri, persoane cu venituri mici, persoane cu handicap).

Fundamentarea cheltuielilor se realizează pe baza următoarelor criterii :

Baza legala a cheltuielilor potrivit căruia nici o cheltuială nu poate fi inclusă în bugetul de venituri și cheltuieli și finanțată prin aceasta dacă nu a fost prevăzut sau stabilită printr-un act normativ sau printr-un document întocmit potrivit unui act normativ;

Execuția preliminară potrivit căreia pentru anul de bază ( anul curent ), constă în execuția certă pe o anumită perioadă și execuția probabilă până la sfârșitul anului, corelată cu eventualele influențe;

Analiza și studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total cât și în structură și dinamică. Aceasta este necesară în vederea efectuării unei analize în timp.

Prețurile și tarifele diferitelor bunuri sau servicii care au influență directă asupra volumului, structurii și dinamicii cheltuielilor publice;

Baremurile de cheltuieli, după caz , reprezintă nivelul plafoanei maxime de cheltuiei stabilită prin acte normative (ordine ale miniștrilor de resort) care nu pot fi depășite și care sunt analizate periodic.

Cheltuielile înscrise în proiectele bugetelor instituțiilor publice, în special a unităților administrativ-teritoriale, se pot estima pe baza metodei estimate, a metodei majorării/diminuării, (este văzută ca expresie a manifestării metodei automate) și metoda evaluării directe.

Asfel ca și în cazul fundamentării veniturilor publice, avem următoarele metode :

Metoda automată (metoda penultimei) – aceasta presupune ca estimarea să aibă ca punct de plecare cheltuielile din penultimul an bugetar.

Estimarea cheltuielilor în funcție de cheltuielile din penultimul an bugetar reprezintă o operațiune simplă dar care nu ține seama de factorii noi care pot interveni de la perioada precedentă și care exercită influență asupra cheltuielilor din perioada curentă sau a celor din perioada următoare.

În cadrul acestei metode se încadrează și metoda majorării/diminuării care constă în faptul că, cheltuielile care se înscriu în buget se estimează având ca punct inițial execuția din perioadele anterioare, din care rezultă un ritm mediu de creștere (descreștere) a veniturilor. Ritmul de creștere sau descreștere din perioada respectivă se aplică la nivelul cheltuielilor bugetare din anul în curs și în corelație cu execuția acestora rezultă cheltuielile care sunt propuse pentru anul viitor în calitate de cheltuieli ale acelui an.

Aplicarea acestei metode are dezavantajul că nu cuantifică manifestarea influențelor viitoare și nu elimină manifestările influențelor negative din trecut.

Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule directe pentru fiecare acțiune sau categorie de cheltuieli în funcție de componentele prezentate mai sus,condițiile și factorii care se vor manifesta cu influență in exercițiul bugetar următor.

În aplicarea metodei planificare-programare bugetară este necesară delimitarea obiectivelor de finanțat, estimarea costurilor, a avantajelor și fundamentarea priorităților.

În acest sens analiza cost-avantaje poate fi utilizată în cazul care există mai multe soluții de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite. Ea, presupune determinarea costurilor unor acțiuni pe baza acelei metode directe, evaluarea avantajelor și a altor efecte ce pot rezulta din manifestarea factorilor, previzibili pentru anul în cauză.

La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare se află fundamentarea proiectelor de bugete publice. La intervenția Ministerului Finațelor Publice, potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă :

Instrucțiuni și precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor publice în care se insistă pe particularitățile cheltuielilor înscrise în respectivele balanțe financiare, în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;

Instrucțiuni și precizări la nivelul ordonatorilor pprincipali de credite bugetare din care rezultă specificul și domeniile de activitate pe care le reprezintă (la nivel de capitole și subcapitole);

Precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare (cu unele detalii tehnice, inclusiv de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinații ale fondurilor publice cuprinse în proiectele de bugete la nivel de articole și alineate de cheltuieli (potrivit cu încadrarea în clasificația economică a acestora).

2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielilor bugetare

Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic și cel economic.

Din punct de vedere juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de funcționarea instituțiilor publice și, în general de înfăptuirea activităților cu caracter public, inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.

Din punct de vedere economic, noțiunea de cheltuială publică, exprimă procese economice de repartiție a produsului intern brut, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănești, pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel național sau al colectivităților locale etc.

Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public și care se finanțează din fondul bugetar, adică din resursele bănești administrate de autoritățile publice centrale sau locale, în cadrul bugetului public național. La rândul lor cheltuielile bugetare, care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structurează în funcție de componentele bugetului public național și de autoritățile publice la nivelul cărora se administrează resursele pentru finanțarea acestora, pe următoarele categorii:

Cheltuieli finanțate din bugetul administrației de stat centrale;

Cheltuieli finanțate din bugetul administrației locale;

Cheltuieli finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.

Fundamentarea cheltuielilor publice se face ținând cont de:

Serviciile publice generale;

Cheltuieli social – culturale;

Servicii de dezvoltare publică, locuință, mediu și apă;

Acțiuni economice;

Alte acțiuni;

Fonduri de garantare și redistribuire;

Transferuri;

Împrumuturi acordate.

În primăria Iași există următoarele tipuri de cheltuieli:

Cheltuieli curente;

Cheltuieli de capital;

Operațiuni financiare.

Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de referință:

la nivel de bază – instituții publice, agenți economici, reprezentați prin regii autonome și societăți comerciale, unde expresia este de ordonatori terțiari de credite, nivel la care se întocmesc bugete proprii de venituri și cheltuieli;

instituții intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

ministerele sau instituțiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;

Ministerul de Finanțe, unde se întocmesc și se avizează lucrările pregătitoare privind documentația bugetară.

Fundamentarea cheltuielilor se face ținând cont de cele trei surse se finanțare: bugetul central și bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).

Conform clasificației economice, bugetul de venituri și cheltuieli al Primăriei Municipiului Iași, în perioada 2009-2013, cuprinde la partea de cheltuieli :

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale și servicii

Subvenții și trasferuri

Cheltuieli de capital

2.2.1 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal reprezintă plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum și ale colaboratorilor și obligațiile aferente față de bugetul statului și al asigurărilor sociale, ca și drepturile de delegare. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezintă analiza tuturor indicatorilor specifici.

Cheltuielile cu salariile cuprind :

Salarii de bază (FD.SB) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaților primăriei și se determină pe baza următoarelor elemente:

– numărul mediu de salariati(N)

– salariul mediu din anul de baza modificat cu influienta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan (SMB)

Evaluarea acestor cheltuieli se face conform relației:

FD.SB = N x SMB x 12 luni

Indemnizatii de conducere (IC) reprezintă drepturile bănesti cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul primăriei și se calculează în funcție de :

– numărul persoanelor cu funcție de conducere (NC)

– indemnizație medie de conducere realizată în anul de bază influiențat cu eventualele modificări prevazute în anul în curs (IMC). Relația de calcul este:

IC = NC x IMC x 12 LUNI

Sporul de vechime(SPV) pentru vechimea în muncă salariații beneficiază de un spor de vechime de 20% calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt în funcție de vechimea personalului angajat și cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.

Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primăriei sub forma

de indemnizații, pe anul curent .

Exemplu de calcul :

Ionescu M., referent, clasa III, grad sup., TR.1, Salar tarifar 975 RON, Indemnizație de conducere 0, Salar merit 15%, Spor condiții de muncă 10%, Spor vechime 20%

Salar tarifar (încadrare) = 975 RON

Zilele de salar tarifar se calculează ȋmpărțind salariul tarifar la nr de zile din lună iar apoi se inmulțește cu nr de zile lucrate.

Salar tarifar / zi = 975 RON / 22 zile din lună = 44,31 ron / zi

Salar tarifar = 44,31 x 22 zile = 975 RON

Exemplu pentru mai puține zile lucrate;

Salar tarifar = 44,31 x 15 zile = 664,65 RON

Salariu de Merit (10 – 15%) = 975 RON X 15% = 146,25 RON

Spor pentru condiții deosebite (10%) se aplică la (Salariu Tarifar + Salariu de Merit) x10%

SP COND = [975(S.T) + 146,25(S.M)]X10% = 112,125RON

SPOR VECHIME (20%) se aplică la Salariu de bază (S.T +S.M)

S.V = [975(S.T) +146,25(S.M)] x 20% = 224,25 RON

PREMII 420 RON

SALARIU BRUT = 975 (S.T) +146,25(S.M)+112,125(S.C) +224,25(S.V) +420(PREMII) = 1877,62 RON

2.2.2 Cheltuieli cu materiale și servicii

Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire cuprinde fondurile bănești necesare pentru o buna funcționare a Consiliului Local reprezentând plățile pentru încălzire, energie electrică, apa canal, poștă,telefon, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de serviciu necesare Consiliului Local. Aceste fonduri se evaluează pe baza devizului întocmit pe baza prețurilor curente.

Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional cuprinde fondurile bănești necesare pentru achizitonarea carburanților pentru autovehicule, piese de schimb conform devizelor.

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprinde fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrației gospodărești.

Reparații curente cuprind fondurile pentru efectuarea reparațiilor la mijloacele fixe din patrimoniul Primăriei conform devizului pentru reparații curente.

Deplasări, detașări (D) cuprinde fondurile bănești necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasări în țară.

Aceste fonduri se fundamentează în funcție de:

– nr. de persoane care se deplasează (NR )

– nr. de zile de deplasare ((NZ)

– costul transportului pe o persoană (KT)

– costul diurnei pentru o persoană pe zi (KD)

– costul cu cazarea pentru o persoană (KC)

D = NR x NZ x KT x KD x KC

Reparații capitale au la baza devizelor pentru reparații capitale la imobilele Consiliului Local, la perioadele stabilite prin actele normative în vigoare.

Cărți și publicații cuprinde fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate: Tribună Economică, Impozite și taxe, etc.

Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfășurării unor acțiuni pentru calificarea, perfecționarea și specializarea profesională a salariaților. Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitățile de materiale și prețurile estimate, luându-se în calcul influienta indexării prețurilor și tarifelor de consum previzionate pentru anul de plan.

Fundamentarea cheltuielilor materiale și de servicii

Cheltuielile materiale și de servicii sunt în principal cheltuieli de întreținere și gospodărire. Acestea cuprind fondurile bănești necesare pentru buna funcționare a Consiliului Local reprezentând plățile pentru încălzit, energie electrică, apa canal, poștă, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, alte materiale și prestări de serviciu necesare consiliului local.

Materialele și prestările de servicii cu caracter funcțional cuprind fondurile bănești necesare pentru achizitonarea carburanților pentru autovehicule, piese de schimb conform devizelor.

Obiectele de inventar de mică valoare sau scurtă durată cuprind fondurile bănești necesare pentru achiziționarea de obiecte cu caracter funcțional sau de uz administrative gospodăresc.

Reparațiile curente cuprind fondurile pentru efectuarea reparațiilor la mijloacele fixe din patrimoniul primăriei conform devizului pentru reparații curente.

Reparațiile capitale se fundamentează pe baza devizelor pentru reparații capitale la imobilele consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative în vigoare.

Cărțile și publicațiile cuprind fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate: Capital, Ziarul Financiar, etc.

2.2.3 Fundamentarea subvențiilor și transferurilor

Cheltuielile de transfer reprezintă o serie de operațiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. În cadrul cheltuielilor de transfer se pot deosebi :

cheltuieli publice pentru asistență socială ;

cheltuieli de transfer către sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subvenționarea instituțiilor din acest domeniu ;

subvenții acordate regiilor autonome sau societăților comerciale cu capital de stat

dobânzi plătite pentru împrumuturi interne sau externe contracte de stat sau alte organisme publice.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subvenționarea energiei termice livrate populației, se repartizează de Consiliul Județean în funcție de cantitatea de energie termică livrată populației pentru care prețul local depășește nivelul de referință.

Subvenții :

subvenții de la buget pentru instituții publice;

subvenții pe produse și sctivități;

subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif;

2.2.4 Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli necesare pentru achiziționarea sau construcția de bunuri publice de folosință îndelungată, contribuind la îmbogățirea, modernizarea sectorului public, cum ar fi construirea de autostrăzi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigații, școli,spitale, etc.

În programul de investiții se înscriu cheltuieli pe ani și etape de execuție pentru investițiile în continuare și investițiile noi. În listele de investiții se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investiții începute în anii precedenți și neterminate pentru care există condiții de finanțare finalizate până la încheierea exercițiului bugetar.

Sumele ce se prevăd pentru aceste investiții se vor stabili după luarea în calcul a tuturor posibilităților de fiantare din surse proprii sau din alte surse.

CHELTUIELI DE CAPITAL

Investiții ale instituțiilor publice cuprinde fondurile bănești necesare obiectivelor de investiții noi și dotările independente se evaluează pe baza studiilor de fezabilitate și proiectelor.

Principalii indicatori pe baza cărora se fundamentează cheltuielile curente care se prevăd în bugetele locale :

Indicatori specifici ai cheltuielilor cu salariile : numărul mediu de salariați, salariul mediu din anul de bază modificat cu influienta majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan , numărul persoanelor cu funcție de conducere, indemnizație medie de conducere realizată în anul de bază influientat cu eventualele modificări prevăzute în anul în curs , sporurile de vechime și alte sporuri legal constituite, numărul de consilieri și indemnizația prinita, contribuția consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale, contribuția pentru plata fondului de șomaj, nr. de persoane care se deplasează în interes de serviciu, nr. de zile de deplasare , costul transportului pe o persoană ,costul diurnei pentru o persoană pe zi , costul cu cazarea pentru o persoană.

Indicatori specifici privind cheltuielile pentru burse sociale : numărul dosarelor depuse și acceptate, cuantumul bursei, numărul lunilor de acordare a bursei.

Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitățile de materiale și prețurile estimate, luându-se în calcul influienta indexării prețurilor și tarifelor de consum previzionate pentru anul de plan.

Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru încălzire : cantitatea de combustibil necesra și prețul combustibilului estimat pentru anul de plan.

Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru mijloacele de transport : consumul normat de carburat și prețul combustibilului estimat pentru anul de plan, piesele de schimb.

Indicatori specifici ai ajutorului pentru încălzirea locuinței : numărul de cazuri care beneficiază de acest ajutor, baremul acordat conform prevederilor legale

Indicatori specifici ai ajutorului pentru venitul minimă acordat : numărul de dosare depuse și validate, baremurile stabilite conform prevederilor legale

Criterii de fundamentare a cheltuielilor

bază legală a cheltuielilor – nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli sau finanțată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o perioadă de timp ;

analiza și studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât și pe structura și în dinamică ;

prețurile și tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra structurii și evoluției cheltuielilor ;

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depășite.

Nivelurile de poziționare ale implicării instituționale în fundamentarea cheltuielilor

bugetare sunt :

nivelul I – ordonatori terțiari de credite bugetare(pe componente bugetare)

nivelul ÎI – ordonatori secundari de credite bugetare

nivelul III – ordonatori principali de credite bugetare

nivelul IV – Ministerul Finanțelor Publice

Fluxurile informaționale în fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componentă bugetară în parte, se derulează conform unui calendar stabilit prin prevederile legale în vigoare. Procedura bugetară cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implică, ordonatorii de credite care, potrivit ierarhiei lor , în cazul activității proprii , efectuează calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, potrivit clasificației economice. În ceea ce privește activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare fundamentarea se realizează pe comparația cheltuielilor rezultate din calcule proprii cu cele din propunerile instituțiilor bugetare subordonate.

2.3 Fluxuri informaționale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Fig .1 Fluxuri informaționale privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la Primaria Municipiului Iași

Fig . 2. Flux informațional al cheltuielilor material și de servicii

7

1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită materiale/obiecte de inventar;

2 – Referatul de necesitate este trimis spre avizare primarului sau viceprimarului;

3 – Primarul repartizează referatul către responsabilul de achiziții publice;

4 – Responsabilul cu achiziții publice trebuie să obțină viza compartimentului financiar, care trebuie să confirme existența creditelor necesare pentru acoperirea achiziției;

5 – Referatul de necesitate este trimis din nou la responsabilul cu achiziții publice;

6 – Gestionarul întocmește nota de intrare recepție

7 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, ca anexă la factură;

8 – Se întocmește bonul de consum/dare de consum;

Fig . 3 Flux informațional al cheltuielilor de personal

1 – Compartimentul personal întocmește statele de plată;

2 – Statele de plată merg apoi la compartimentul contabilitate spre vizare;

3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar preventiv pentru legalitate, conformitate și regularitate;

4 – De la control financiar preventiv statele de plată sunt trimise către primar pentru aprobare;

5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate

6 – Se întocmește declarația 100 privind obligațiile către bugetul asigurării asigurării sociale, bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe luna în curs la Circumscripția Fiscală.

Fig . 4. Fundamentarea cheltuielilor de capital / Fluxul informațional al cheltuielilor cu subvențiile

1

7

2

6

1 – Consiliul Județean Iași comunică Primăriei Municipiului Iași cuantumul subvențiilor pe trimestru, aprobate pentru anul în curs;

2, 3– Primăria Municipiului Iași o întocmește ordinul de plată pe care-l depune la trezorerie;

4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în cont;

5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S.C. Termoservice S.A. 5% din valoarea ordinului de plată;

6 – Trezoreria efectuează plata S.C. Termoservice S.A.

7 – S.C. Termoservice S.A. informează Primăria Municipiului Iași cu privire la cuantumul subvenției lunare pentru acoperirea diferențelor de preț la energia termică;

Capitolul III

Finanțarea cheltuielilor bugetare

3.1 Surse de finanțare a instituțiilor publice

Finanțarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace bănești , pe baza bugetelor publice ca balanțe financiare aprobate, la dispoziția consumatorilor de fonduri autorizați pentru destinații stabilite.

Efectuarea cheltuielilor din pugetele publice are loc prin insțituții și alte entități organizatorice prevăzute de legislație în acest sens. Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispoziția ordonatorilor principali de credite bugetare și apoi la ceilalți ordonatori este un act de răspundere care se face cu respectarea și îndeplinirea anumitor cerințe, și anume :

Cheltuielile pot fi înscrise sau/și efectuate din bugetele publice numai daca sunt prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza legii finanțelor publice.

Exercitarea unui control automat financiar preventiv, exigent și de detaliu în legătură cu aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de activitate.

Fondurile nu se acordă automat ci , numai pe măsura justificării sumelor acordate anterior și în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari.

Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziție din bugete, în intenția asigurării funcționalității pentru care au fost înființate instituțiile.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigură astfel :

Integral din bugetul de local

Din venituri proprii și din subvenșii acordate de la bugetul local

Integral din venituri proprii

Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor bunuri materiale si fonduri bănești primite de la persoane juridice și fizice, sub forma de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

Fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări în situația instituțiilor publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile și cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

Cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice si fizice in, în situația instituțiilor publice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, în anexa la contul de execuție bugetară trimestrială și anuală, situația privind sumele primite și utilizate în aceste condiții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli.

Bunurile materiale primite de instituțiile publice în regim de subvenții și sponsorizări se înregistrează în contabilitatea acestora.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea și evaluarea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

Instituțiile publice întocmesc anual un buget de venituri și cheltuieli ca instrument de lucru și de conducere a întregii activități economico-financiare. Prin intermediul bugetului se proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoașterii și ținerii sub control a intrărilor și ieșirilor de bani și a realizării capacității de plată. Scopul întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile și cheltuielile prevăzute a avea loc în vederea optimizării activităților propuse.

În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispune Primăria Municipiului Iași pentru finanțarea acțiunilor propuse.

Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unități:

1. regii autonome sau societăți comerciale, prin acordarea de subvenții stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinație precisă și limitată, în scopul dezvoltării și retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecției sociale a populației. Aceste subvenții se acordă în completarea resurselor proprii ale agenților economici respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării scopului propus.

2. instituțiile publice, cărora li se pun la dispoziție fondurile bugetare sub forma creditelor nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanțelor publice, veniturile încasate de instituțiile publice se varsă integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.

Finanțarea cheltuielilor de funcționare și de investiții ale instituțiilor publice se asigură astfel:

integral din resurse alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcție de gradul de subordonare a acesteia;

veniturile extrabugetare asociate cu subvenții acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

numai din veniturile extrabugetare;

din venituri extrabugetare cu destinație specială pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanța din aceste venituri;

venituri obținute din donații sau sponsorizări, în condițiile reglementărilor legale în vigoare;

finanțare externă.

Finanțarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Pentru unitățile administrativ teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii și cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.

În cazul celorlalte bugete publice (ale statului) , conturile deschise la trezorerie sunt separate pe venituri și pe cheltuieli, în sensul că acoperirea cheltuielilor nu este condiționată imediat de încasarea veniturilor în același buget.

3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor bugetare

3.2.1 Deschiderea și repatizarea de credite bugetare- pentru bugetul de stat

Creditele bugetare reprezintă sume de bani cu titlu definitiv din bugetele publice destinate pentru a acoperi cheltuieli aprobate de acestea. De pe poziția de consumatori de fonduri publice (ordonatorii de credite bugetare) sunt drepturi bănești cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri și cheltuieli.

Finanțarea de la bugetele statului ( bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor special și bugetul asigurărilor de sănătate), conturată prin deschiderea și repartizarea de credite bugetare , implică următorii factori instituționali : ordonatorii de credite bugetare ,cei care sunt responsabili cu gestiunea bugetelor publice și Trezorerie Finanțelor Publice.

Suma prevăzută și destinată realizării unui scop poartă denumirea de alocație. Din resursele imobilizate la dispoziția bugetelui de stat, bugetelor locale sau a altor bugete, sub forma impozitelor, taxelor, contribuțiilor, etc de la diverși contribuabili se fac alocări către instituții publice, regii autonome, societăți și companii naționale și către populație.

Alocația bugetară reprezintă suma repartizată trimestrial din creditele bugetare anuale pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele instituțiilor publice. În limita acesteia ordonatorii principali de credite pot cere deschiderea de credite bugetare.

Ca tehnică bugetară deschiderea și repartizarea de credite bugetare poate fi abordată în două momente distincte și totodată succesive ale finanțării:

dechiderea de credite bugetare;

repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă o instituție ce gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanțelor Publice din București prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare, la solicitarea acestuia.La această unitate sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului în parte cât și pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.

Inițiativa o are ordonatorul principal de credite bugetare care întocmește trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare în trei exemplare pe care o adresează finanțatorului. În cerere se precizează suma solicitată și subdiviziunea de cheltuieli la care se ȋncadrează. Cererea are pe verso menționat , pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat , iar pe de altă parte , pe cele pentru nevoi proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente (de personal, maateriale, subvenții și transferuri) și cehltuieli de capital. Se prezintă și o notă justificativă ( cheltuieli bugetare aprobate de referință, creditele bugetare deschise, plîți de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită deschiderea de credite) și dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonați.

Repatizarea creditelor bugetare se face pe baza dispozițiilor bugetare menționate în urma deschiderii de credite. În acțiunea inițiată de ordonatorul principal de credite intervin unitășile operative ale trezoreriei și ceilalți ordonatori subordonați potrivit cu legăturile ierarhice dintre aceștia.

După deschiderea și repartizarea creditelor bugetare ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace bănești în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor. Efectuarea cheltuielilor bugetare la instituții impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislației finanțelor publice și anume:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinația stabilită prin bugetul de venituri și cheltuieli ( în concordanță cu subdiviziunile clasificației bugetare) în limita creditelor bugetare aprobate pe an și pe trimestru

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate, cunoscut fiind că fiecare cheltuiela trebuie să aibă la bază o dispoziție legală prin care seautorizează suportarea ei din bugetul public

aprobarea și efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului de drept.

3.2.2 Alimentarea cu fonduri pentru bugetele locale

În plan local, din bugetele unităților administrative-teritoriale, finanțarea se face prin alimentarea cu mijloace bănești a conturilor de disponibil ale ordonatorilor de credite bugetare numai în măsura existenței de mijloace bănești în acestea ca urmare a încasării de venituri proprii ori a veniturilor de echilibrare provenite din transferurile consolidate din bugetul de stat.

Aprobarea creditelor bugetare reprezintă momentul declanșator al finanțării cheltuielilor din bugetele publice. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale și prin alte bugete în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți se numesc credite bugetare.

Acestea sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobândă și reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. Dreptul de angaja și de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai conducătorilor instituțiilor publice care în această calitate poartă denumirea de ordonator de credite. Angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât altele pentru care au fost aprobate atrag în condițiile legii răspunderea celor vinovați.

În funcții de drepturile și obligațiile ce le revin în procesul execuției bugetare, ordonatorii de credite sunt:

ordonatori de credite principali

ordonatori de credite secundari

ordonatori de credite terțiari

Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:

miniștrii și conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;

președinții consiliilor județene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor municipiului București și primarii municipiilor, orașelor și comunelor care sunt ordonatori principali ai bugetelor locale respective.

Toți ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate. Ordonatorii principali ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene și primarii celorlalte unități administrativ –teritoriale.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractual, primirea bunurilor material, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești , plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

Documentul cu necesarul de credite se întocmește în doua exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local și se prezintă compartimentului specializat în gestiunea respectivului buget, unde se verifică în legătură cu :

încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor approbate annual cu repartizarea pe trimester cu acoperire din venituri proprii și subvențiile ce urmează a fi allocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă.

Creditele bugetare deschise pe capitol se încadrează în prevederile corespunzătoare aprobate prin bugetul local

Completarea documentului cu toate elementele și semnarea acestuia de către ordonatorul principal de credite și șeful compartimentului financiar-contabil.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorul principal de credite bugetare repartizează credite bugetare pe seama instituțiilor subordonate, finanțate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin “ dispoziția bugetară “ care se întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o dată cu “ comunicarea de deschidere a creditelor “.

Operațiunile legate de finanțarea la nivelul unităților administrativ-teritoriale se operează prin unitățile operative ale trezoreriei din teritoriu.

3.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate. Plăți pentru cheltuieli

Execuția propriu-zisă a părții de cheltuieli din bugete publice are drept concretizare ca modalitate tehnică de exprimare cheltuieli efective, acestea reprezintă plata furnizorilor de energie electric și energie termică, plata salariilor nete. În evidențele instituțiilor publice acestea sunt consemnate prin conturile specifice de cheltuieli.

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăți în numerar și în conturi bancare.

Principiile care reflectă trăsăturile esențiale ale raporturilor de utilizare a resurselor bănești și contribuie la folosirea eficientă a acestora, sunt următoarele:

cheltuielile se înscriu în bugetul local și se efectuează pe baza prevederilor legale referitoare la utilizarea fondurilor bănești

cheltuielile din bugetele locale se efectuează în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și în raport cu gradul de folosire a resurselor din perioadă anterioară.

fondurile din bugetele locale se repartizează fără o contraprestație directă și imediată.

cheltuielile se finanțează numai prin bugetele unităților administrativ-teritoriale în care au fost prevăzute fondurile pentru obiectivele respective;

Cheltuielile din bugetele locale se referă la: cheltuieli privind învățământul preuniversitar, la cheltuieli privind ocrotirea sănătății, cheltuieli pentru cultură și religie, cheltuieli privind asistenta socială, ajutoare și indemnizații, cheltuieli privind serviciile, dezvoltarea publica și locuințe, cheltuieli pentru drumuri și poduri, cheltuieli pentru alte acțiuni economice, fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, a dobânzilor și

comisioanelor aferente, cheltuieli privind rambursarea împrumuturilor, plăti pentru dobânzi și comisioane.

Cheltuielile locale reprezintă relații economice sub forma băneasca care apar cu prilejul repartizării resurselor bănești din bugetele unităților administrativteritoriale pentru realizarea acțiunilor economice și social – cultural. Acestea vizează funcționarea autorităților executive, sănătatea, ȋnvățămȃnul, cultura, asistența socială, transporturile , rambursările de împrumuturi, dobânzi etc.

Cheltuielile se înscriu în bugetele locale și se fectueaza potrivit cu reglementările legale în materie. De asemenea cheltuielile din bugetele loale se efectuează în limita sumelor aprobate potrivit cu destinația stabilită.

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg 4 etape tehnice: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o entitate publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condiții prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de persoanele care au prin lege competența de a angaja plăți din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană, este primarul, în cazul administrației publice locale.

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor sau serviciilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Angajarea și efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispozițiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate și destinația acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condițiilor legale sau obligațiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea publică locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât și pe acte justificative legal întocmite.

Ordonanțarea este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligație certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată și, în acest caz, ordonatorul de credite bugetare poate emite „ordonanțarea de plată” pentru efectuarea plății.

Plata propriu-zisă este operațiunea care finalizează o cheltuială public bugetară și presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului deschis la o bancă, fie în numerar, prin casieria unității. Plata, se efectuează de către gestionarii publici, casierii sau contabilii plătitori. Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar (financiarcontabil) in limita creditelor bugetare deschise și neutilizate sau a disponibilităților aflate in conturi, după caz.

Plățile în numerar constau în salarii, burse , avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului.

Plățile prin conturile bancare apar în toate cazurile cu terțe persoane juridice ( procurare de materiale , achitare furnizori )

Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună în intervalul 5-15 a fiecărei luni pentru luna precedentă. În vederea ridicării sumelor necesare platii salariilor instituțiile publice prezintă compartimentului Verificare, decontarea cheltuielilor institutilor publice următoarele documente:

cec-ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizații de asigurări sociale, dacă este cazul

ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii reținut

ordine de plată pentru achitarea contribuțiilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul fondului special pentru șomaj

ordinul de plată însoțit de borderoul centralizator cu salariații pentru care se virează salariile nete la băncile comerciale în sistemul platii prin cârduri

situația recapitulativă a salariilor pe lună

alte documente justificative.

În vederea avizării din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verfica și analizează următoarele:

respectarea numărului de salariați probat prin statul de funcțiuni

respectarea dipozitiilor legale privind salariile și indemnizațiile de asigurări sociale precum și celorlalte drepturi (indemnizaților de conducere, plata orelor suplimentare, sporuri etc)

stabilirea sumelor de plată și încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea Cheltuieli de personal

stabilirea contribuțiilor pentru asigurări sociale, fondul de șomaj, asigurările de sănătate

întocmirea corectă a ordinelor de plată

După analiza, verificare și introducerea în documente a modificărilor rezultate, compartimentul Verificare, decontarea cheltuielilor institutilor publice procedează astfel:

mai întâi vizează cec-ul pentru suma care urmează a fi ridicată de la casă

plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl trimite la casierie pentru eliberarea sumei

reține ordinele de plată pentru înregistrarea și întocmirea formelor de decontare în bănci

La celelalte categorii de cheltuieli, plățile prin trezorerie se cere, mai întâi, prezentarea de documente justificative potrivit cu specificul destinației sumelor de bani către terți și apoi se aplică procedura de analiză și verificare a acestora.

3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare

Fig.5. Fluxul informațional privind finanțarea din bugetele locale

Fig . 6 .Fluxul informațional generat de deschiderea și repartizarea de credite bugetare

1. Ordonatorul principal de credite bugetare depunde o cerere de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare , nota justificativă și dispoziții bugetare de repartizare ;

2. Finanțatorul trimite o înștiințare asupra deschiderii și repartizării de credite bugetare

3. Trezoreria Finanțelor Publice a municipiului București trimite dispoziții bugetare de repartizare unităților operative ale Trezoreriei din teritoriu și ordonatorilor subordonați prin informarea asupra repartizării creditelor bugetare.

Bibliografie

Ștefura, Gabriel A., Procesul bugetar public, Editura Universității „ Alexandru Ioan Cuza ” Iași-2008;

Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finante – credit, contabilitate si informatica financiar contabila, vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag 272;

Scorțescu, Gh. și alții, Administrație și contabilitate publică, Editura Junimea, Iași, 2004;

Ramniceanu, I., Voinea, Gh., op. cit., pag. 94-95;

Legea 215_2001 privind administrația publica locala;

Legea finanțelor publice 500 _2002;

Legea finanțelor publice locale 273_2006 ;

http://www.primaria-iasi.ro

Bibliografie

Ștefura, Gabriel A., Procesul bugetar public, Editura Universității „ Alexandru Ioan Cuza ” Iași-2008;

Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finante – credit, contabilitate si informatica financiar contabila, vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag 272;

Scorțescu, Gh. și alții, Administrație și contabilitate publică, Editura Junimea, Iași, 2004;

Ramniceanu, I., Voinea, Gh., op. cit., pag. 94-95;

Legea 215_2001 privind administrația publica locala;

Legea finanțelor publice 500 _2002;

Legea finanțelor publice locale 273_2006 ;

http://www.primaria-iasi.ro