Fundamentarea Proiectului de Investii la S.c. Boromir Prod S.a

Cuprins

TOC \o 2-3 \t "Heading, 4"

Cuprins PAGEREF _Toc \h 1

Prezentarea generală a societății PAGEREF _Toc1 \h 5

Diagnosticul juridic PAGEREF _Toc2 \h 6

Diagnosticul comercial PAGEREF _Toc3 \h 7

Piețele de desfacere PAGEREF _Toc4 \h 7

Produsele PAGEREF _Toc5 \h 7

Prețul PAGEREF _Toc6 \h 8

Furnizorii PAGEREF _Toc7 \h 10

Clienții PAGEREF _Toc8 \h 10

Promovarea PAGEREF _Toc9 \h 10

Diagnosticul tehnic si tehnologic PAGEREF _Toc10 \h 11

Amplasarea magazinului PAGEREF _Toc11 \h 11

Căile de acces și mijloacele de transport PAGEREF _Toc12 \h 11

Resursele energetice și utilitățile PAGEREF _Toc13 \h 11

Igiena și protecția muncii PAGEREF _Toc14 \h 11

Diagnosticul resurselor umane PAGEREF _Toc15 \h 11

Personalul magazinului PAGEREF _Toc16 \h 11

2 vânzătoare care vor lucra în intervalul orar 09:00-20:00 luni-vineri și între orele 10:00-18:00 sâmbăta-dumincă PAGEREF _Toc17 \h 12

o femeie de serviciu 4 ore/ zi PAGEREF _Toc18 \h 12

un paznic din partea firmei de securitate. PAGEREF _Toc19 \h 12

Remunerarea personalului PAGEREF _Toc20 \h 12

Condiții de muncă PAGEREF _Toc21 \h 12

Prezentarea investiției PAGEREF _Toc22 \h 13

Camere de supraveghere – Camera color Dome încarcasă de plastic × 4 = 972 ron PAGEREF _Toc23 \h 14

Sistem de alarmă – 620 ron PAGEREF _Toc24 \h 14

Clește × 10= 132 PAGEREF _Toc25 \h 15

Șervetele – 20 ron PAGEREF _Toc26 \h 15

TV – 1000 ron PAGEREF _Toc27 \h 15

Aercondiționat × 2=2600 ron PAGEREF _Toc28 \h 15

Produse de menaj (produse pentru curățare+ spray odorizant) – 100 ron PAGEREF _Toc29 \h 15

Frigider- 1700 ron PAGEREF _Toc30 \h 15

Dozator apă + pahare = 650 ron / lună PAGEREF _Toc31 \h 15

Flyere 1250 buc= 180 ron PAGEREF _Toc32 \h 15

Pungi plastic/hârtiepersonalizate cu sigla Boromir 0 ron (dinparteasocietățiiBoromir) PAGEREF _Toc33 \h 15

Coș de gunoi × 3= 60 ron PAGEREF _Toc34 \h 15

Saci de gunoi ×3=18 ron PAGEREF _Toc35 \h 15

Mănuși de plastic 500 buc=200 PAGEREF _Toc36 \h 15

Bufet × 2=230 ron PAGEREF _Toc37 \h 15

Scaunrotilevânzătoare- 260 ron PAGEREF _Toc38 \h 15

Scaun × 2= 150ron PAGEREF _Toc39 \h 15

Echipamentvestimentarvânătoare 0 ron( dinpartea societățiiBoromir) PAGEREF _Toc40 \h 15

Corpuri de iluminat × 10= 400 ron PAGEREF _Toc41 \h 15

Costuri cu personalul PAGEREF _Toc42 \h 16

Ne-am decis să angajăm 2 vânzătoare care să lucrezeîn intervalulorar 09:00-20:00 luni-vineriși 10:00-18:00 sâmbăta-dumincă, o femeie de serviciu 4 ore/ ziși un paznic din parteafirmei de securitate. PAGEREF _Toc43 \h 16

Remunerațiaangajațilorva fi următoarea: PAGEREF _Toc44 \h 16

Vânzătoare – 1000 ron/ luna per persoană PAGEREF _Toc45 \h 16

Femeia de serviciu – 600ron/ luna PAGEREF _Toc46 \h 16

Paznicul – 1200 ron PAGEREF _Toc47 \h 16

Cheltuieli cu asigurările sociale: 9720/an-810/luna PAGEREF _Toc48 \h 16

Costuri utilități / luna PAGEREF _Toc49 \h 16

Analiza diagnostică a domeniului financiar PAGEREF _Toc50 \h 17

Situația bilanțului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2012 PAGEREF _Toc51 \h 17

  Analizapozițieifinanciare PAGEREF _Toc52 \h 18

Situația netă PAGEREF _Toc53 \h 18

Fondul de rulment permanent PAGEREF _Toc54 \h 19

Nevoia de fond de rulment PAGEREF _Toc55 \h 19

Trezoreria netă PAGEREF _Toc56 \h 20

Analizaperformanțeifinanciare PAGEREF _Toc57 \h 20

Analiza rentabilității PAGEREF _Toc58 \h 22

Indicatori de structură PAGEREF _Toc59 \h 23

Analiza fluxurilor de trezorerie PAGEREF _Toc60 \h 23

Fundamentarea proiectului de investiții PAGEREF _Toc61 \h 25

Analiza cash flow-urilor înainte de implementarea investiției PAGEREF _Toc62 \h 27

Previziunea cash-flow-urilor odată cu implementarea proiectului de investiții PAGEREF _Toc63 \h 30

Analiza în mediul incert PAGEREF _Toc64 \h 38

Analiza de sensibilitate PAGEREF _Toc65 \h 38

Analiza în mediul incert PAGEREF _Toc66 \h 44

Tehnica scenariilor PAGEREF _Toc67 \h 44

Concluzii PAGEREF _Toc68 \h 45

Bibliografie PAGEREF _Toc69 \h 46

Prezentarea generală a societății

″SC BOROMIR PROD SA BUZĂU″ este o societate pe actiunide anvergură mare, listată la bursă. Aceasta a fost înființată în anul 1991, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău.

Analizând istoricul companiei, putem menționa anul 1994 care marchează înființarea societății comerciale S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea.Aceasta se ocupa în principal cu achiziția și prelucrarea cerealelor precum și cu vânzarea produselor finite atât de panificație și cât și de patiserie.

Anul 1998 este marcat de preluarea morii Cibin din Sibiu, de către grupul Boromir.

Moara din Buzău a fost achiziționata de către această socrietate în anul 2000, aceasta producând făinuri superioare cu care s-au putut realiza toate produsele de panificație si morărit.

În anul 2001 S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a preluat majoritatea acțiunilor la Moara Cibin, devenind astfel acționar principal.

În perioada din jurul anului 2002, societatea Boromir a avut ca obiectiv achiziționarea unităților de tip Comceral pentru păstrarea și valorificare a cerealelor.

O analiză a proprietăților acestei societăți efectuată in anul 2011, arată că grupul Boromir deține atât puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iași, Slobozia, precum si societățile BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzăuși Moara Cibin din SIBIU.

În prezent această companie deține 10% din totalul activității de morărit din această branșă, atingând astfel pragul de 1500 t/zi de grâne măcinate.

Încă din anul 2008, societatea Boromir deține o rețea de magazine numite "Boromir Pan Café", cu suprafețe între 50 si 150 m2. Astfel, putem menționa cele 20 de magazine de desfacere din municipiile Buzău si Rm. Sărat, cele 3 benzinării din Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea Hardwood.

Activitatea societății Boromir este împărțită între divizia de morărit, care deține o pondere de 55% din totalul afacerilor Boromir, divizia de dulciuri si prăjituri, cu o pondere de 20%, divizia de panificație care reprezintă 15% din total și partea de distribuție, magazine si benzinării, cu o pondere de 10%.

Obiectul de activitate al societății Boromir cuprinde următoarele ramuri:

producerea și comercializarea produselor de morărit 

producerea și comercializarea produseor de patiserie și panificație

comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor

Diagnosticul juridic

„Moara de grâu din Buzău a fost preluată de către grupul Boromir în aprilie 2000. Cu o capacitate de măcinare a grâului de 300 tone/24 h, moara are în dotare doua linii de măcinare: o linie Buhler cu un volum de 200 t/24h și o linie cu utilaje Buhler și Reggiane cu o capacitate de 100 tone/24h (cea din urmă a intrat în funcțiune în mai 2004). Moara mai dispune și de o linie de ambalat făină în pungi de 1kg și griș la 0,5kg cu o capacitate de 2400kg/h.

Făina rezultată din măciniș este folosită atât pentru consumul propriu, în proporție de 35-40%, cât și pentru livrare în țară.”

Diagnosticul comercial

Piețele de desfacere

Piața de desfacere a produselor societății Boromir Prod SA Buzaueste atât locală, în orașele unde întâlnim fabricile Boromir, cât si națională, prin distribuție. Există dorință de extindere internațională în Europa. Zonele preponderente în care se valorifică produsele de morărit sunt Moldova și Muntenia. Astfel, pe piața locală sunt valorificate produse de panificație într-o proporție de aproximativ 90%, restul fiind pe piața națională.

Canalele de distribuție sunt urmatoarele:

Lanțuri de magazine

Magazine proprii

Distribuitori

Vânzarea en-gross

Produsele

Principalele produse, mărfuri și servicii prestate sunt:

produse de morărit

produse de panificație

mărfuri diverse (dulciuri, cafea)

prestări servicii ( morărit, transport)

Analizând categoriile de panificație, patiserie și cofetărie, precizăm că pâinea albă de gramaj redus reprezinta 70% din totalul produselor de panificație și precizăm, în cele ce urmează, produsele marca Boromir:

„Cozonacii Boromir: Cozonac de sărbători, Cozonac de Paște, Cozonac de zi cu zi

Croissante: Croissantul Boromir,Piccolina, Tortina

Cornulețe

Covrigi: Covrigei buzoieni,Saleuri

Panificație: Pâine tradițională și specialități

Paste fainoase

Piscoturi: Blaturi de tort,Pișcoturi

Morărit: Făină industrială, Făină retail ”

Prețul

În activitatea societății Boromir, prețul deține un rol special, de maximă importanță pentru atingerea obiectivului final pe care aceasta și-l propune – maximizarea profitului.

Prețul stabilește o relație directă nu numai cu profitul, ci și cu volumul vânzărilor, cota de piață și poziția pe care aceasta aceasta o ocupă pe piață în complexul economic național.

Din cele patru elemente care formează mixul de marketing, produsul – plasamentul – prețul – promovarea, prețul este componenta cea mai flexibilă a mixului și devine variabila ce se poate modifica rapid atunci când piața solicită acest lucru, fie datorită dinamicii cererii sau a ofertei, ori datorită atacurilor concurenței.

De asemenea, prețul produce efecte mult mai rapide față de celelalte variabile ale mixului, deoarece ″cererea, dar și concurența, este în general mai promptă să acționeze la modificările de preț decât la modificări ale imaginii produsului″.

Firmele au în vedere anumite obiective atunci când își fixează prețurile, chiar dacă ele nu sunt enunțate explicit. Caracteristicile pe care trebuie să le indeplinească prețurile sunt:

Acoperirea costurilor în întregime

Aplicarea unei marje de preț în concordanță cu nivelul prețurilor concurenței

Stabilirea prețurilor cu scopul de a descuraja pătrunderea noilor firme pe piață

Păstrarea prețurilor în limitele impuse de piață, dar cu obiectivul fix de a se recupera investiția făcută

În cadrul S.C.BOROMIR PRODS.A.de stabilirea prețurilor esterealizatăde compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare dela directorii de produs.

Pe piețele industriale, agenților comerciali li se permite să negocieze cu cliențiiîntre anumite limite de preț.Chiar și așa, conducerea este cea carestabilește obiectivele și politicile de preț,aprobând prețurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenții de vânzări.

Știind care sunt prețurile și ofertele concurenților firma le poate utiliza ca punct de plecare înstabilirea propriilor prețuri.S.C.BOROMIR PROD S.A. apeleazăla serviciile unei firme specializate,McCann Erickson, pentru a afla informații referitoare la ofertele concurentilor, prețurile practicate deaceștia,cotele de piață ala concurenților. De asemenea, această firmă efectuează pentru societatea Boromir și cercetări, sondaje,studii de piață pentru a putea analiza evoluția cererii de produse de morăritși panificație câtși pentru a cunoaște notorietatea mărcilor S.C.BOROMIR PROD S.A. pe piațacomparative cu ale concurenților.

Statul reprezintă unfactor externimportant care influențează deciziile legate de preț. De asemenea, trebuie luate inconsiderare și aspectele sociale.

Atunci când se stabilesc prețurile, obiectivele imediate referitoare lavolumul desfacerilor,cota de piață și mărimea profitului trebuie să țină seama de contextul social general.Preturile de vanzare, au fost preturile pieței.

În funcție de targetul de vânzari , în conformitate cu politicile de discount-uri aprobate la nivel de grup, au fost acordate și primite discount-uri , în limitele marjelor aprobate pe produse si grupe de produse. Pentru vânzarile înregistrate, discount-urile au fost stabilite pe baza rulajelor lunare , facturile de discount, fiind inregistrate distinct la categoria , veniturilor financiare.

Politicile comerciale cu privire la discount-uri , au în vedere stimularea vânzarilor de produse obținute în cadrul firmelor apartinand grupului , prin retelele de distributie, precum și prin diversii clienți, creșterea cotei pe piata internă a produselor proprii.

Pentru realizarea acestor obiective , politicile comerciale prevăd ca pentru mărfurile apartinând grupului, să se transmitămportant care influențează deciziile legate de preț. De asemenea, trebuie luate inconsiderare și aspectele sociale.

Atunci când se stabilesc prețurile, obiectivele imediate referitoare lavolumul desfacerilor,cota de piață și mărimea profitului trebuie să țină seama de contextul social general.Preturile de vanzare, au fost preturile pieței.

În funcție de targetul de vânzari , în conformitate cu politicile de discount-uri aprobate la nivel de grup, au fost acordate și primite discount-uri , în limitele marjelor aprobate pe produse si grupe de produse. Pentru vânzarile înregistrate, discount-urile au fost stabilite pe baza rulajelor lunare , facturile de discount, fiind inregistrate distinct la categoria , veniturilor financiare.

Politicile comerciale cu privire la discount-uri , au în vedere stimularea vânzarilor de produse obținute în cadrul firmelor apartinand grupului , prin retelele de distributie, precum și prin diversii clienți, creșterea cotei pe piata internă a produselor proprii.

Pentru realizarea acestor obiective , politicile comerciale prevăd ca pentru mărfurile apartinând grupului, să se transmită discount-urile primite către rețele și clienții diversi, cu respectarea condițiilor de target stabilite.

Furnizorii

În mod direct, furnizorul maganizului nostru este societatea Boromir însa, în mod indirect, putem considera că furnizorii societății sunt și ai nostri. Astfel, menționăm mai jos furnizorii pe categorii de produse:

Clienții

Datorită amplasamentului magazinului nostru de desfacere a produselor marca Boromir, previzionăm că grupul țintă căruia ne adresăm este format în special de populația sectorului 3 a municipiului București.

Promovarea

Pentru a ne face magazinul cunoscut, am ales ca metodă de publicitate contractarea unei firme specializate in acest domeniu, de la care am cumpărat 1250 flyere, care au fost împărțite în zona de activitate a magazinului.

Exceptând campania noastră de promovare, ne bazăm și pe alți factori care ne pot crește notorietatea. Aici putem menționa serioasele campanii publicitare ale societății Boromir, precum și renumele acesteia în branșă.

Diagnosticul tehnic si tehnologic

Amplasarea magazinului

Magazinul se află în centrul vechi al capitalei, în zona Lipscani – Unirii, pe strada Gabroveni, sector 3, București. Sediul cuprinde un spațiu de aproximativ 150 m2 și este împărțit în magazinul propriu-zis și spațiul de depozitare.

Căile de acces și mijloacele de transport

Accesul se realizează pe cale rutieră, atât prin intermediul mijloacelor de transport (metrou – Stația P-ța Unirii, RATB) cât și cu autovehiculul personal.

Resursele energetice și utilitățile

Resursele energetice și utilitățile sunt procurate de la unități specializate, precum:

Apa este procurată de la societatea Apa Nova București

Gazele sunt furnizate de compania GDF Suez

Energia electrică este generată de societatea Enel.

Deșeurile sunt ridicate, în regim gratuit, de către compania Romprest

Igiena și protecția muncii

Magazinul este dotat cu trusă medicală de prim-ajutor și două extinctoare. De asemenea, există un contrat de parteneriat cu o firmă de curățenie care ne-a asigurat personal calificat 4h/zi.

La angajare personalul magazinului a fost instruit de către o persoană specializată în protecția muncii.

Diagnosticul resurselor umane

Personalul magazinului

Personalul magazinului este alcătuit din:

2 vânzătoare care vor lucra în intervalul orar 09:00-20:00 luni-vineri și între orele 10:00-18:00 sâmbăta-dumincă

o femeie de serviciu 4 ore/ zi

un paznic din partea firmei de securitate.

Remunerarea personalului

Angajații își vor desfășura activitatea conform orarului menționat mai sus, excepție făcând zilele care sunt declarate libere prin lege.

Remunerațiile acordate personalului sunt următoarele:

vânzătoare – 1000 Ron/lună/persoană

femeie de serviciu – 600 Ron/lună

paznic – 1200 Ron/lună

vânzătoarele magazinului vor beneficia și de asigurari sociale, cu o valoare de 30% din venitul fiecăreia, însumând un total de 600 Ron/lună.

Condiții de muncă

Conform regulilor prevăzute în regulamentul de funcționare al unui magazin de desfacere, acesta este dotat cu grup sanitar prevăzut cu duș, aer condiționat, calorifere, rafturi de diferite modele și dimensiuni atât în magazinul propriu-zis cât și în depozit.

Vânzătoarelor li se asigură câte un scaun comod cu sistem de rotire, iar paznicului si femeii de serviciu câte un scaun fix.

Analiza Puncte Forte – Puncte Slabe

Prezentarea investiției

În urma afirmației celor de la societatea Boromir, ″atât de vechi și totuși atât de puțin exploatat″, am ales săfacem un studiu de fezabilitate asupra unei investiții într-un magazin de desfacere al acestei societăți.

Am ales ca locație a magazinului orașul București, din mai multe considerente ce vor fi analizate mai jos.

Un prim argument pentru alegerea noastră este gradul de urbanizare, cel mai ridicat din întreg teritoriul României. Astfel, o anchetă realizată de Institutul Național de Statistică arată că românii din mediul urban au consumat 8 kilograme de pâine/persoană in medie, pe lună, în primul trimestru al acestui an.

De asemenea, în țara noastră alimentul de baza este pâinea, fapt ce rezultă din studiul realizat la sfârșitul anului 2012, România aflându-se pe locul 3 în topul consumului de pâine, după Albania si Bulgaria.

Un al treilea motiv al acestei opțiuni este dorința de extindere pe plan internațional a societății Boromir. Acest lucru este susținut de numărul mare de turiști care vizitează anual Bucureștiul, locația țintă a acestora fiind centrul vechi al capitalei.

Ca dimensiune magazinul se va încadra in standardele deja existente ale societății Boromir, mai sus menționate, mai exact aproximativ 150 m2.

Având în vedere investiția la care ne-am hotărât,un magazin pentrudesfacerea produselor de panificație al societății Boromir Prod SA Buzău, am luat înconsiderare următoarelecosturi:

Spațiul achiziționat are o valoare de 175.000 euro fiind dotat cu gresie, faianță, gemuri –vitrină termopan, uși de acces și este racordat la gaze, curent electric și apă.

Locația este împărțită astfel:

Magazinul propriu-zis – 116 m2

Baia – 4 m2

Spațiul de depozitare – 30 m2

Magazinul propriu-zis:

Masă pentru casa de marcat- 1100 ron

Poartă pentru acces- 1042 ron

Camere de supraveghere – Camera color Dome încarcasă de plastic × 4 = 972 ron

Sistem de alarmă – 620 ron

Raft de mijloc gondolă cu 8 polite 476 ron

Capăt gondola oval – 603 ron

Capăt de gondolă cu 4 polițeșimontat final × 12= 4382 ron

Cuptor cu microunde × 3 = 750 ron

Coșuri supermarket × 22= 330 ron

Clește × 10= 132

Șervetele – 20 ron

TV – 1000 ron

Aercondiționat × 2=2600 ron

Produse de menaj (produse pentru curățare+ spray odorizant) – 100 ron

Frigider- 1700 ron

Dozator apă + pahare = 650 ron / lună

Flyere 1250 buc= 180 ron

Pungi plastic/hârtiepersonalizate cu sigla Boromir 0 ron (dinparteasocietățiiBoromir)

Coș de gunoi × 3= 60 ron

Saci de gunoi ×3=18 ron

Mănuși de plastic 500 buc=200

Bufet × 2=230 ron

Scaunrotilevânzătoare- 260 ron

Scaun × 2= 150ron

Echipamentvestimentarvânătoare 0 ron( dinpartea societățiiBoromir)

Corpuri de iluminat × 10= 400 ron

Baiava fi utilată cu:

Vas wc-150 ron

Duș fix – 85 ron

Lavoar – 100 ron

Spațiul de depozitare:

Raft metalic pentru depozitare cu 5 polițe × 10 = 2860 ron

Masă – 100 ron

Costuri cu personalul

Ne-am decis să angajăm 2 vânzătoare care să lucrezeîn intervalulorar 09:00-20:00 luni-vineriși 10:00-18:00 sâmbăta-dumincă, o femeie de serviciu 4 ore/ ziși un paznic din parteafirmei de securitate.

Remunerațiaangajațilorva fi următoarea:

Vânzătoare – 1000 ron/ luna per persoană

Femeia de serviciu – 600ron/ luna

Paznicul – 1200 ron

Cheltuieli cu asigurările sociale: 9720/an-810/luna

Costuri utilități / luna

Analiza diagnostică a domeniului financiar

Învedereaelaborării uneinoiinvestițiiestenecesarăcunoaștereasituațieieconomice a S.C. BOROMIR PRODS.A.șiimplicăfolosireamijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare. Pentruaceastaanaliză se folosesc date din bilanțurilecontabileșiconturile de profit și de pierdere din anii 2008-2012.

Situația bilanțului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2012

Sursă: http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=2

Datorităextinderiirețeleide distribuție a firmei de-a lungultimpuluiîn care s-a înregistratcrizaeconomicăperioada 2008-2012, putemobservacă a dus la menținereaunui trend descendent înceeacepriveștecreanțele, acesteaînregistrând o ratămaimare de scăderecomparativ cu cifra de afaceri.

  Analizapozițieifinanciare

Analizapozițieifinanciare a uneiîntreprinderi se realizează cu ajutorulcelor 4 indicatorifundamentali :

Situatianetă

Fondul de rulment

Nevoia de fond de rulment

Trezorerianetă

Situația netă

SN= CPR= AT-DT

Situațianetăreprezintănivelulresurselorfinanțatepebazacapitalurilorproprii ale uneicompanii.

Peparcursul a primilor 3anisituațianetă a înregistratcreștericonsiderabileajungând la o valoare de 130,775,179 mil., spredeosebire de următoriiani 2011 și 2012 cândaceasta a scăzut. Un prim motivestemicșorareaaportuluiacționarilorcaurmare a diminuăriivalorilorimobilizărilorcorporale.

Fondul de rulment permanent

Fondul de rulment permanent = CPR + DTL- Imo

Acestareprezintă “o marjă de siguranță a întreprinderii, impusă de diferențeleexistenteîntresumele de încasatșicele de plătit, precumși de decalajulcepoatesăaparăîntretermenul de transformare a activelorînbanișiduratamedieîn care datoriiledevinexigibile”.

Înperioada 2008-2011valorileînregistrateîncadrulfirmeinoastresuntpozitive: acestfapt“reflectă o stare de echilibrupetermen lung la nivelulagentului economic analizat, acestaavândcapacitatea de a suportadecalajul existent întretermenul de transformare a activelorînbanișiduratamedieîn care datoriilefirmeidevinexigibile.”Înanul 2012 observăm o schimbare, iarfondul de rulmentatinge o valoarenegativăceeaceindicăun deficit de resursepetermen lung, maiprecisvaloareaimobilizărilordepășeștevaloareasurselor de finanțareaacestora.

Cum fondul de rulmentpropriuestemai mare decât 0, întreprindereaîșipoatefinanțaintegral imobilizările din capitalulpropriu, avândautonomiefinanciarăfață de creditori, pânăîn 2012. Se observăcăapelează la datoriipetermen lung, deoarecefondul de rulmentîmprumutatestepozitiv.Avândînvederecădatoriilescad, putempresupunecăexistă o tendință de rambursare a datoriilorfinanciare.

Nevoia de fond de rulment

NFR = Stocuri + Creanțe – (Datoriicurente de exploatare – Pasive de trezorerie)

Nevoia de fond de rulment reflectă  mărimea activelor pe termen scurt ce trebuie finanțate din fondul de rulment.

Valorilepozitiveînregistrateîncei 5aniindicăfaptulcăactivelepetermenscurtsuntacoperiteîntotalitate din surse de finanțare cu o exigibilitatecrescută. O astfel de situațieesteînfavoareasocietațiifiindconsecințaaplicăriiuneistrategii de corelare a perioadei de transformare a activelorcirculanteînlichiditați cu termenele de achitare a datoriilor.

Trezoreria netă

TN = FR- NRF

Trezorerianetănearatăechilibrul general la nivelulfirmeipermițândreflectarea legăturii dintrefondul de rulmentșinecesarul de fond de rulment, identificândsituațiafinanciarăpetermen lung, câtșipetermenscurt.

Acest indicator înregistreazăvaloripozitiveînperioadaanalizată, maipuținînultimul an, și arată unechilibrul financiar al societații.Fondul de rulmentestemai mare decâtnecesarul de fond de rulmentceeacerezultă o trezorerienetăpozitivășireflectăcapacitateafirmei de a-șiasiguraresurselenecesarepetermenscurtpeseamaexcedentului de resurse de finanțaredisponibilepetermen lung.

Înanul 2012 aceastavaloare a trezorerieinetedevinenegativășiesteurmareadirectă a diferențeisemnificativedintreresurselepetermen lung șinevoia de resursepetermenscurt ale companiei.

Analizaperformanțeifinanciare

EBITDA = PN + Imp pe profit curent + Dob +Amo+ Depreciere

Rezultatul din exploatare (EBITDA)este diferența între veniturile din exploatare șicheltuielile de exploatare, reprezentândacelrezultat care permite remunerarea acționarilor și autofinanțarea. Încazulnostrudiferența semnificativădintreanii 2008-2012 se datoreazăscăderiiveniturilor din exploatarecaurmare adiminuăriicifrei de afaceri.

EBIT= EBITDA-Amo-Depreciere

Rezultatul curentreprezintă câștigul din activitatea de exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor și provizioanelor, înaintea dobânzilor și a impozitului pe profit. Variația indicatorului este negativă,iar valoarea indicatorului EBIT a scăzut în anul 2012 semnificativ față de anul 2011.

EBT = EBIT- Dob

Rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu impozitul pe profit reprezintă situația societății înainte de scăderea impozitului pe profit. În perioada analizată se observă că acest rezultat este descrescător, acest fapt este datorită scăderii încasărilor din veniturile financiare și creșterii în același timp a cheltuielilor financiare.

PN = EBT- Impozitul pe profit curent

Profitul neteste câștigul sau pierderea societății la sfârșitul exercițiului financiar al întrepinderii.În anul 2012, firma Boromir Prod SAa înregistrat o pierdere ca urmare a valorilor negative de la nivelul activității operaționale, cât și a celei financiare.

Analiza rentabilității

Rata rentabilitățiifinanciare (ROE)stabileșterandamentulcapitalurilorproprii și cel al plasamentului efectuat de acționariprincumpărareaacțiunilorsocietății.Profitul reprezintă o parte componentă a capitalurilorunei întreprinderi, retribuind prinintermediul dividendelor participarea acționarilor.

În anul 2008, firma SC BOROMIR PROD SA a înregistrat o pondere de 6,86% astfel putem afirmafaptulcăactivitateadesfășuratăîncadrulsocietății a fosteficientă din punct de vedere al valorizării capitalurilorproprii. În urma analizării acestui indicator putem observa faptul ca deși firma a avut parte de participarea acționarilor la capitalul propriu, profitul net a fost în scădere 2012 fiind un an critic.

Rata rentabilitățiieconomice (ROA)“reflectăraportuldintreunrezultat economic șimijloaceleeconomiceangajatepentruobținereaacestuia. Avantajeleinduse de rata rentabilitățiieconomiceîncâmpulanalitic se datoreazăfaptuluicăeaesteindependentă de structurafinanciară, politicafiscală a statuluiprin care se impoziteazăprofitul, precumși de elementeleexcepționale.”

Înperioada 2008-2011, rata rentabilitățiieconomice a înregistrat o valoaremaimică decâtrata rentabilitățiifinanciare, resurselefinanciareprocurate de la împrumutatorifiindfolosite, având un grad suficient de eficiențăastfelîncâtcostuldatoriilorputând fi plătitșiexistă un spor de rentabilitate.

Indicatori de structură

Analizândratele de structură din totalulactivelorputemobservacăimobilizărilecorporaleocupăunloc important înbilanțulsocietății, avândastfelpondericrescătoarecereprezintămaimult din jumătateatotalulactivelor.PrivindînansambluBoromir Prod SA se axeazămaimultpedatoriilepetermenscurt, preferândcreditelepetermenscurt, acesteaajungândși la o valoare de 77,72% întotaluldatoriilor.

Analiza fluxurilor de trezorerie

Scopul analizei situației cash-flow-urilor este de a furniza informații despre încasările și plățile din exploatare ale entității noastre, în cursul unei perioade, dar și de a da o idee despre activitățile sale de finanțare și de investiții. Situația fluxurilor de numerar ajută investitorii și creditorii să estimeze: capacitatea de a genera în viitor fluxuri de numerar, capacitatea de a-și plăti obligațiile și dividendele, cauzele diferenței de profit și încasari/plăți nete, atât aspecte monetare, cât și nemonetare ale tranzacțiilor de finanțare și de investiție.

Cash-flowul operațional

Cfop=P

Reprezintă fluxul de numerar format din profitul net și cheltuielile cu amortizarea ce acoperă variația nevoii de resurse pe termen scurt și a rezultatului/plățile financiare. Entitatea noastră a înregistrat un cash flow operațional pozitiv doar în 4 ani din cei studiați, având o ascensiune datorată creșterii variației nevoilor de resurse pe termen scurt.În 2009-2010, putem spune că suma cheltuielilor de exploatare este mai mică decât disponibilul plătit pentru stocuri șidobânzile plătite în contul datoriilor, având un Cfop negativ.

Cash flow de investiții

Cfinv =

Reflectă situația fluxului de numerar obținut prin valorificarea activelor imobilizate. Boromir Prod. SA a beneficiat de o scădere la nivelul cash flow-lui de investiții ca urmare a creșterii variației imobilizărilor brute.

Cash flow de finațare

Cffin =

Măsoară fluxul de numerar obținut din resurse permanente în urma scăderii costurilor financiare și a rezultatului exercițiului financiar. Deoarece în perioada analizată cash flow-urile de finanțare sunt negative ne arată faptul că nivelul dobânzilor și a profitului net este mai ridicat decât cel al resurselor permanente.

Fundamentarea proiectului de investiții

Nu vom considera această investiție ca o decizie absolut strategică cu care firma Boromir încearcă să își revină din impasul resimțit, cu care se confruntă de o lungă perioadă de timp.

Aceasta este o inițiativă importantă pe care ar dori-o implementa în viitor în cazul în care aceasta ar da roade. Vor încerca prin această investitție să își îmbunătățească poziția pe piața din București și ceea ce se vizează de fapt este creșterea cotei de piață în capitală.

Un alt scop care se dorește a fi îndeplinit este îmbunătățirea creării de capital fix, adică îmbunătățirea valorii bunurilor durabile ce se află în patrimoniul Boromir. Se vorbește aici despre o investiție corporală, care se evidențiază prin creșterea imobilizărilor, eventual a stocurilor în viitorul apropiat dacă investiția se dovedește a fi rentabilă.

În momentul de față, unicul furnizor direct de materii prime al acestui magazin este însăși firma mamă Boromir, iar pentru aceasta a aloca o mică parte din produsele finite obținute de aceasta pentru un magazin de desfacere nu reprezintă o dificultate. Dacă se va găsi cerere pe piața bucureșteană, iar interesul cetățenilor va crește în ceea ce privește gama de panificație oferită de Boromir, atunci vor începe să crească stocurile firmei mamă în vederea necesității menținerii unui ritm de aprovizionare constant al magazinului.

Se poate considera că este un proces care implică reînnoirea, nu înțeleasă în sens ad-litteram în sensul dezvoltării tehnice, ci ca un răspuns la acțiunile concurenței care și-au implementat numeroase magazine de desfacere pe teritoriul țării. Se poate încadra în această tipologie a investițiilor deoarece atât produsele, cât și piața și tehnologia ce urmează a fi utilizată sunt cunoscute și nu se întâmpină problema aversiunii la risc într-un mediu absolut necunoscut.Este o provocare deoarece populația capitalei este mai dezvoltată și mai bine remunerată decât în restul țării și, la o primă idee, s-ar putea trage concluzia că în București consumul de pâine a scăzut, dar nu este de evitat evidența statistică care afirmă că un bucureștean consumă anual 114 kg de pâine.

De asemenea, se cunoaște că populația României este una tradiționalistă, care nu ar renunța atât de ușor la un aliment de bază. În plus, Boromir încearcă prin acest magazin să își promoveze și celelalte categorii de pâine (neagră, intermediară, specialitățile) cât și diversele tipuri de panificație.

Această decizie de investire este una riscantă, dar nu indispensabilă. Nueste efectuată sub ideea constrângerii financiare și nu este considerată ca o salvare absolută a stării actuale a Boromir.Trebuie evidențiat că efectuarea acesteia cu siguranță va modifica echilibrulfinanciar al întreprinderii și va avea efecte ce se vor resimți atât în cadrul fondului de rulment, a trezoreriei nete și a autonomiei financiare care va fi și mai afectată prin contractarea altui credit.

Există riscul ca în cazul eșecului, Banca Transilvania, care deja deține 12% din compania mamă, să își mărească puterea de decizie și cota din acționariatul Boromir deținută până în prezent.

Cheltuielile și veniturile previzionate se vor schimba, de aceea am ales să evidențiem evoluția firmei pe două planuri, unul în care ideea magazinului de desfacere nu ar fi fost implementată și una în care se vor evidenția efectele punerii în aplicare a acestei idei.Nici capacitatea de autofinanțare nu va rămâne inflexibilă în acest context, o dată cu creșterea cheltuielilor plătibile, precum și a amortizărilor la rezultatul net contabil.

Am încercat să avem în vedere cât mai multe aspecte ce ar putea modifica rezultatul final, astfel că am evidențiat, pe scurt, problema inflației care ar putea afecta costurile fixe, precum și cea a fiscalității, prin introducerea impozitului pe profit, diferențiindu-se astfel impozitul brut de cel net.

Analiza cash flow-urilor înainte de implementarea investiției

Cifra de afaceri a fost estimată în urma trendului ce s-a manifestat anterior, cu excepția anului 2011 raportat la 2010, când s-a înregistrat o creștere a acesteia. În restulul anilor (baza de date concepută inițial a fost considerată începând cu anul 2008, dar din cauza inexistenței bilanțurilor și a conturilor de profit și pierdere în formă detaliată, am ales pentru evidențierea calculului cash- flow-urilor să începem cu anul 2010) în scădere cu 17% , media modificărilor acesteia au condus la această cifră, deci în absența altor inițiative luate de conducerea firmei se observă că firma Boromir nu deține o poziție confortabilă din punct de vedere financiar. Se poate spune chiar că în cinci ani, dacă se va continua acest trend, firma s-ar putea confrunta cu insolvența și ulterior cu un posibil faliment. Trebuie precizat că anul de la care s-a început previziunea a fost 2013 deoarece, datele necesare studiului acestui an nu au fost pregătite și publicate momentan.

Cheltuielile salariale le-am calculat ca modificându-se în funcție de cifra de afaceri, indexându-le și cu rata inflației, considerându-le cheltuieli care depind de cifra de afaceri în proporție medie de 14%. Pentru verificare, am studiat și evoluția numărului de salariați, în vederea unei estimări corecte.

Se observă că o dată cu scăderea numărului de salariați au scăzut și cheltuielile salariale, deci se poate considera realistă și probabilă previziunea acestor cheltuieli. Din anul 2013, în urma regulii de trei simple pe care am aplicat-o ținând cont de cheltuielile salariale din anul 2012 și de valoarea previzionată pentru acestea în anul 2013, a ieșit că firma ar trebui să concedieze aproximativ 50 de angajați, ajungând la un efectiv de 700, pentru a-și menține trendul constant.

Cheltuielile materiale le-am studiat în contextul corelării cu cifra de afaceri, acestea fiind considerate cheltuieli variabile, deci având același trend ca și cifra de afaceri. Au rezultat în urma studiului trendului, prin raportarea cheltuielilor materiale precedente la cifra de afaceri că acestea au o pondere de aproximativ 50% în cifra de afaceri, deci am dorit menținerea constantă a acestui volum. Trebuie menționat că o astfel de cifră este de înteles ținând cont de faptul că Boromir este o firmă care produce, deci cheltuielile sale țin în principal de cheltuieli cu materiile prime, materiale, etc.

Cheltuielile fixe de exploatare le-am menținut constante pe perioada studiului și le-am ajustat doar cu rata inflației despre care am discutat anterior la cheltuielile salariale.

Referitor la amortizări, am încercat menținerea trendului, respectiv am calculat media creșterilor și a scăderilor anterioare și am raportat-o la viitoarele sume. Este de precizat că există posibilitatea ca aceste cifre să nu fie chiar cele corecte deoarece nu avem suficiente date de la Boromir să știm când a început și când s-a terminat perioada de amortizare a diferitelor imobilizări și nici metoda de amortizare folosită. Acești factori pot modifica aceste cifre, dar pentru siguranță am decis să le păstrăm constante.Se observă că în anul 2010 a fost o achiziție care a ieșit din ciclul amortizării, dar în anul 2011 a apărut alta de o sumă aproximativ egală, lucru care reiese din cadrul cifrei raportate pentru anul 2012.

Dobânzile am decis deasemenea să le păstrăm constante, luând valoarea lor din 2012 ca valoare de bază deoarece nu avem date referitoare la inițierea și finalizarea creditelor din cadrul Boromir.

În urma scăderii cheltuielilor fixe și variabile, a amortizării și a dobânzilor din cifra de afaceri a rezultat profitul sau pierderea bută avută de firma noastră pe parcursul perioadei de studiu. Se observă că din 2011 Boromir este încontinuu pe pierdere iar, în 2010 comparativ cu 2011, rezultatul a fost de aproximativ două ori mai mic.După, pierderea a cunoscut valori constante, iar ulterior din cauza scăderii accentuate suferite de cifra de afaceri,inclusiv rezultatul exercițiului a avut de suferit. Dacă se menține în acest ritm și nu se modifică ceva, Boromir va fi în foarte scurt timp în pragul falimentului. Este de menționat, cota de impozit pe profit folosită a fost de 16%.

Pentru a determina cash flow-ul de gestiune rezultat în urma desfășurării afacerii în cadrul firmei Boromir, cash flow care se poate determina prin adăugarea valorilor amortizării și cuantumul dobânzilor la valoarea rezultatului net este fluxul de numerar ocazionat de activitatea curentă a firmei, adică de activitatea sa de exploatare. Se mai poate calcula și scăzând din EBIT impozitele, dar adăugând amortizările anuale. Se observă că menținând acest ritm, în 2014 firma nu își va mai putea susține activitatea de exploatare, iar în urma acesteia nu va rezulta nicio intrare de cash ci numai ieșiri însumând cuantumuri din ce în ce mai mari.

În vederea obținerii rezultatului ce va afecta ulterior viitoarea investiție, adică a cash-flow-ului disponibil a fost nevoie de eliminarea diferenței anuale de active circulante, ajustate cu amortizarea, pentru a se obține activele circulante nete. Pentru estimarea acestora s-a calculat numărul de zile în care se realizează rotirea activelor circulante în funcție de cifra de afaceri într-un circuit, numărul rezultat fiind de aproximativ 50.Ulterior am previzionat pe baza raportului dintre active circulante nete și cifra de afaceri, multiplicate cu numărul de zile ale anului (am folosit o medie de 360), valoarea activelor circulante nete ce aveau să apară în cadrul firmei Boromir.

Pentru a putea evidenția fluxul de cash de la an la an, precum și modificarea anuală a acestuia am calculat cash-flow-ul cumulat, prin adunarea cashului nou la suma de cash rezultată din anii anteriori.

Previziunea cash-flow-urilor odată cu implementarea proiectului de investiții

Pentru a determina viitorul financiar al firmei Boromir odată cu deschiderea acestui magazin de desfacere a trebuit determinată valoarea sumei investite necesare implementării proiectului. Astfel că, s-a ajuns la o sumă de totală de 877146,27 RON.

Pentru a evidenția modificările apărute se va explica următorul tabel.

În vederea estimării cifrei de afaceri s-a luat în considerare scăderea manifestată anterior de 17%, căreia i-am adăugat creșterea provenită în urma implementării proiectului de investiții.

Această creștere a însumat 0,436% și a reieșit din cadrul volumului vânzărilor estimate ale primului an pe care am raportat-o la cifra de afaceri anterioară, adică am raportat suma de 487350 la cifra de afaceri înregistrată în 2012, rezultând procentul anterior.

În graficele ce urmează vom studia o comparație între costul de producție al produselor Boromir si suma încasată în urma vânzării acestora.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

În urma implementării proiectului se observă o scădere a cifrei de afaceri, dar puțin mai mică decât în cazul în care investiția nu a fost realizată. Procentul de 0,43% a fost folosit doar pentru estimarea cifrei de afaceri din 2013.Ulterior, pe baza ideei că piața începe să absoarbă magazinul nostru și că acesta capătă din ce în ce mai multă notorietate, am ales fixarea unei creșteri a cifrei de afaceri de 0,5%.

Referitor la cheltuielile salariale, am păstrat același trend manifestat și în anii anteriori căruia i-am adăugat cheltuielile salariale înregistrate în cadrul investiției noastre, însumând 3800 RON, lunar, cărora le adăugăm suma de 600 de lei, însemnând contribuțiile la asigurări sociale, pensii și fondul de șomaj. În total, însumând aceste două valori și multiplicându-le cu numărul lunilor rezultă o sumă de 5280 RON pe an.

Aceste cheltuieli au rămas constante, le-am indexat doar cu rata inflației și sunt aceleași ca în cazul neimplementării proiectului de investiții.

Cheltuielile materiale variază în funcție de cifra de afaceri, le-am păstrat ponderea menționată anterior de jumătate din cuantumul cifrei de afaceri, dar le-am adăugat cheltuielile cu costul de fabricație al produselor vândute, în sumă de 136.818 RON.

În cazul amortizărilor, la sumele constante explicate anterior am adăugat valoarea amortizării investiției actuale. Am decis ca investiția să fie amortizată pe trei ani, deci am adăugat câte o treime din valoarea inițială a investiției la amortizările înregistrate anterior. Astfel am adăugat suma de 292.674,4721 valorii amortizărilor predecesoare.

Cum investiția a fost efectuată în urma finanțării cu un credit bancar de la Banca Transilvania, care ne-a oferit o dobândă de 5,5%, am obținut o dobândă preferențială dat fiind că această bancă deja deține o parte din acțiunile Boromir.

Media dobânzii în cadrul acestor tipuri de credite de pe piață este de aproximativ 6%. Astfel, am adăugat dobânzilor înregistrate anterior suma de 4390,117, aferentă cheltuielilor cu dobânda înregistrate anual. Tot aici vom menționa existența unui comision de 1% considerat la luarea creditului, înregistrat în prealabil în valoarea investiției inițiale. Trebuie menționat că acest credit este luat pe trei ani, în primii doi ani va fi plătită numai dobânda, iar în ultimul an se va achita atât dobânda aferentă anului respectiv cât și valoarea integrală a creditului.

În urma scăderii din cifra de afaceri a cheltuielilor înregistrate anterior a rezultat că societatea Boromir rămâne pe pierdere iar rezultatul acesteia nu este modificat semnificativ.Acest lucru intervine pe fondul scăderii accelerate a cifrei de afaceri din cadrul firmei Boromir și nu a vreunei pierderi rezultate din cadrul proiectului nostru de investiții.

Prin implementarea acestui proiect se încearcă limitarea pierderilor din cadrul Boromir, dacă acesta se va dovedi un succes pot fi efectuate mai multe proiecte de acest gen.

Cash flowurile de gestiune, ca și celelalte valori sunt profund afectate de scăderea pe fond general a cifrei de afaceri din Boromir, iar plusul de cifră de afaceri înregistrat de proiectul nostru nu este cu adevărat semnificativ în contextul unei scăderi de o asemenea anvergură.

Cash flow-ul disponibil crește față de perioada în care nu era implementată investiția dar nu cu o sumă foarte mare, este aproximativ direct proporțională această creștere cu cea a cifrei de afaceri.

Trebuie menționat că au apărut modificări în ceea ce privește cuantumul, lucrul observabil din tabelul următor. Mai exact, la activele circulante previzionate în cazul în care proiectul nu ar fi implementat am adăugat costul de fabricare (deci activele circulante necesare) în cazul implementării proiectului. În cadrul acestui calcul am adunat atât cheltuielile ce reies din cadrul costului fabricării produselor vândute cât și activele circulante necesare în cadrul proiectului (valoarea ustensilelor, a pungilor, pe scurt a tuturor activelor ce pot fi folosite în cadrul unui singur ciclu de producție).

Deoarece cash- flow-ul investițional este unul negativ, am decis să studiem separat cash flow-ul proiectului. Pentru a avea o evidențiere mai clară a ceea ce se întâmplă cu fluxurile de numerar strict în cazul investiției, am calculat diferențele elementelor din care este compus cash- flow-ul, diferențe care provin din cifrele inițiale – unde proiectul nu fusese implementat, și cifrele ulterioare, adică cele în care s-a realizat implementarea proiectului.

În tabelul de mai sus este prezentată situația reală cu privire la fluxurile de numerar generate de investiția noastră.

În graficul de mai jos este exprimată evoluția previzionată a cifrei de afaceri a societății Boromir, ca diferență între CA cu proiect si CA fără proiect.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

În tabelul următor sunt prezentați o serie de indicatori cu privire la implementarea proiectului de investiții. VAN-ul acestui proiect, adică suma ce rezultă suplimentar după plătirea tuturor datoriilor și care revine investitorilor este de 186.965,5. De aici rezultă că proiectul este fezabil, obținându-se chiar și un venit suplimentar.

Rata de rentabilitate așteptată va fi de 5,5%, adică este egală cu rata de dobândă a creditului, dat fiindcă investiția a fost finanțată integral din credit.

Indicele de profitabilitate calculat ca raport între VAN și investiția inițială este de 1,21%. De unde se deduce că suma investită este returnată, iar în plus față de aceasta investitorii mai primesc 1,21% din cât au investit.

Pentru a determina RIR am ales un interval de +/- 10% față de k inițial, astfel a rezultat că valoarea a ratei de actualizare (de discontare) pentru care valoarea actualizată netă a proiectului de investiții este egală cu zero este de 0,15%.

Presupunând că există oportunitatea de reinvestire a cash-flow-urilor generate de proiectul de investiții la o rată k = 5,5%, obținem un RIRM (RIR modificat) de 0,1252%.

Termenul de recuperare este mai mic decât perioada de exploatare, acesta este de doi ani și 268 de zile, în timp ce perioada de exploatare este de trei ani.

Analiza în mediul incert

Analiza de sensibilitate

*De precizat că am lucrat pe cazul în care proiectul este implementat, considerându-se efectul asupra întregului Boromir și nu numai a cashului rezultat din implementarea proiectului

Presupunem că se păstrează constantă cifra de afaceri pe toată perioada previziunii

Se observă că indicele de profitabilitate este de 55%, ceea ce înseamnă că investitorii își recuperează investiția și primesc încă 55% din sumă înapoi. Termenul de recuperare este de 18 zile, lucru foarte îmbucurător pentru investitori, dar acesta este un scenariu optimist fără relevanță în realitate. Am calculat și VAN-ul raportat la diferite rate de rentabilitate pentru a avea o imagine mai clară a proiectului.

Presupunem că cheltuielile salariale au scăzut cu 20%.- scenariu optimist

Acesta este un scenariu optimist, total plauzibil în contextul ideii reducerii de personal, trend folosit de Boromir de câțiva ani. Se observă că investiția s-ar recupera rapid, în termen de 15 zile dat fiind cash- flow-ul cumulat atât de mare.

VANul este unul crescut și această idee ar fi benefică pentru firma noastră.

Presupunem că cheltuielile salariale au crescut cu 20%- scenariu pesimist

Acest scenariu este de asemenea posibil, din cauza unor greve prin care se pot cere măriri salariale se poate înregistra o creștere a cheltuielilor salariale. Acest lucru ar îngreuna termenul de recuperare al investiției, dar aceasta ar rămâne fezabilă și profitabila pentru investitori.

Scăderea cheltuielilor fixe din exploatare cu 35 de puncte procentuale- scenariu optimist

Acest lucru poate interveni în practică, este îmbucurător pentru companie și determină o creștere a VAN, a RIR, o scădere a termenului de recuperare. Este o idee de luat în calcul în cazul implementării proiectului.

Creșterea cheltuielilor fixe de exploatare cu 35%- scenariu pesimist

Este un lucru posibil, se poate produce din cauza creșterii ratei inflației sau a apariței necesității de capital fix suplimentar în cadrul companiei. Determină o mărire a termenului de recuperare a investiției comparând cu scenariul anterior, dar investiția rămâne profitabilă și se proiectul se poate implementa cu succes.

Analiza în mediul incert

Tehnica scenariilor

** Această tehnică o vom aplica numai în cazul proiectului deoarece este mai relevantă exprimarea acesteia astfel, fiind posibiltăți ce pot apărea în perioada implementării proiectului și dorim să vedem ce efect pot avea asupra investiției tratate separat. Deși se știe că la un astfel de proiect, finanțat 100% din credit bancar, rentabilitatea așteptată este cea a ratei dobânzii vom încerca să creăm un scenariu optimist în care rentabilitatea așteptată devine aproape 0 și unul în care, datorită unor factori externi, rentabilitatea așteptată ar putea ajunge la 10 procente.

Presupune atribuirea fiecărui scenariu a câte unei probabilități de apariție: cea mai mare probabilitate se atribuie scenariului normal, iar diferința până la 100% se distribuie în mod egal pentru celelalte două situații posibile:

VAN mediu= p1*VAN1+p2*VAN2+p3*VAN3= 172663,8601

σVAN=[ p1*(VANp-VANm)2+p2*(VANn-VANm)2+p3*(VANo-VANm)2]1/2=113.478,81

Astfel, cu o probabilitate P=95%, VAN aparține intervalului =(VANm- 2*σVAN; VANm+2*σVAN)= (-54293,76327;64076,33356)

Concluzii

În urma acestei analize s-a decis neimplementarea proiectului de investiții, chiar dacă termenul de recuperare este mai mic decât perioada pe care a fost previzionată investiția, este vorba aici de zile și nu de un temen de recuperare absolut favorabil. VAN-ul este unul mic și efortul nu se merita, la fel și din punct de vedere al indicatorului RIR.

Ideea initială a acestui proiect a fost o încercare de a ajuta la ieșirea Boromir din colapsul în care se află prin dezvoltarea pe piață a mai multor magazine de acest tip, dar după ce a fost realizată investiția s-a realizat că acest efort nu este suficient pentru a ajuta Boromir să depășească criza în care se află. Datoriile acesteia sunt mult prea mari si nu pot fi acoperite cu ajutorul acestor magazine de desfacere.

În cazul Boromir trebuie aplicate metode mult mai radicale, cifra de afaceri în scădere anuală a acesteia în același ritm, va determina probleme grave în scurt timp la nivelul acestei companii.

Bibliografie

Dragotă Victor, Management financiar, vol.2, Editura Economică

Brezeanu Petre, Finanțe corporative vol. 1 si 2, ed. c.h. beck

Dragotă Victor, Evaluarea și finanțarea investitiilor directe, Ed. Ase

Damodaran Aswath, Invesment valuation, Second edition

Dumbravă, Mădălina, „Analiza structurii financiare a capitalurilor societății comerciale SC DELTA SRL”, Simpozionul Internațional „Necesitatea reformei economico-sociale a României în contextul crizei globale”, 2010, Universitatea „ARTIFEX”, București, publicat în volumul sesiunii, Editura Artifex, București

Vintilă, Georgeta (2008). Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București;

P. L. Dubois, A. Jolibert – op. cit. Vol II, p. 137

Principii, politici si metode contabile – Dir. Gen. Ing. Sava Constantin

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=2

http://rafturionline.ro/RAFTURI-DEPOZITARE-rafturi-online_3.html

http://www.ikea.com/ro/ro/catalog/allproducts/

http://www.ziare.com/articole/romani+consum+paine

http://www.boromir.ro//uploads/files/ch-beneficii-angajati.pdf

http://www.boromir.ro/locatii

http://www.boromir.ro/shop

http://store.ectap.ro/articole/608_ro.pdf

http://stiri.tvr.ro/un-roman-mananca-peste-jumatate-de-kilogram-de-paine-pe-zi-dublu-fata-de-media-europeana_33581.html

http://www.stradadebuzau.ro/banca-transilvania-acapareaza-boromir-buzau/

Bibliografie

Dragotă Victor, Management financiar, vol.2, Editura Economică

Brezeanu Petre, Finanțe corporative vol. 1 si 2, ed. c.h. beck

Dragotă Victor, Evaluarea și finanțarea investitiilor directe, Ed. Ase

Damodaran Aswath, Invesment valuation, Second edition

Dumbravă, Mădălina, „Analiza structurii financiare a capitalurilor societății comerciale SC DELTA SRL”, Simpozionul Internațional „Necesitatea reformei economico-sociale a României în contextul crizei globale”, 2010, Universitatea „ARTIFEX”, București, publicat în volumul sesiunii, Editura Artifex, București

Vintilă, Georgeta (2008). Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București;

P. L. Dubois, A. Jolibert – op. cit. Vol II, p. 137

Principii, politici si metode contabile – Dir. Gen. Ing. Sava Constantin

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=2

http://rafturionline.ro/RAFTURI-DEPOZITARE-rafturi-online_3.html

http://www.ikea.com/ro/ro/catalog/allproducts/

http://www.ziare.com/articole/romani+consum+paine

http://www.boromir.ro//uploads/files/ch-beneficii-angajati.pdf

http://www.boromir.ro/locatii

http://www.boromir.ro/shop

http://store.ectap.ro/articole/608_ro.pdf

http://stiri.tvr.ro/un-roman-mananca-peste-jumatate-de-kilogram-de-paine-pe-zi-dublu-fata-de-media-europeana_33581.html

http://www.stradadebuzau.ro/banca-transilvania-acapareaza-boromir-buzau/