Fundamentarea Planului de Afaceri Privind Constructia Unei Unitati de Alimentatie Publica

Prevederea,anticiparea viitorului a preocupat omenirea din cele mai vechi timpuri;un cunoscut proverb arab spune”Exista trei epoci in viata unui om:trecutul care nu mai revine,prezentul care nu dureaza si viitorul pe care nu-l cunoastem”.

Astazi,insa,datorita dinamicii fara precedent a vietii economice,a unei evolutii nu doar rapide ci si,adesea cu consecinte greu de imaginat,previziunea joaca un rol important.Anticiparea viitorului,previziunile elaborate stiintific sunt singurele mijloace pe care managerul le are la dispozitie pentru a evita risipa,cu ajutorul carora asigura folosirea rationala a tuturor resurselor organizatiei.

Intr-o economie de piata ce functioneaza corespunzator, majoritatea firmelor incearca sa-si sporeasca profitul prin cucerirea de noi segmente de piata, prin introducerea in fabricatie de noi produse, prin oferirea de noi servicii care sa le creeze un avantaj competitiv fata de concurenta; altele opteaza pentru o modificare a strategiei pentru eliminarea rezultatelor negative cauzate, fie de unele deficiente manageriale, fie de regresul sectorului in care activeaza.

Apar,de asemenea, in permanenta, noi firme ce incearca sa se pozitioneze cat mai favorabil intr-o economie de piata in continua schimbare. Toate aceste modificari in mediul afacerilor au un element comun, planificarea. Concretizarea actiunilor de planificare se realizeaza apeland si la metoda planului de afaceri.

Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă.

Un plan de afaceri este un document care descrie modul de functionare al unei afaceri, cu accent pe punctele cheie ale acesteia, privite in deplina corespondenta cu riscurile ce pot interveni si oportunitatile ce pot aparea. Planul de afaceri nu se refera doar la pornirea unei afaceri, ci este vital si pentru continuarea si dezvoltarea unei afaceri deja existente prin optimizaea cresterii si dezvoltarea prioritatilor.

Pentru orice antreprenor, planul de afaceri reprezinta harta si compasul oricarui business, aratand obiectivele, prioritatile si resursele financiare necesare. Fie ca exista deja afacerea, fie ca este un start-up, nevoia unui plan de afaceri deriva din interactiunile cu majoritatea bancilor, cu potentiali parteneri de afaceri precum si cu echipa organizationala. Planificarea afacerii presupune colectarea, selecția și structurarea unor informații referitoare la modul în care se va derula în viitor afacerea dorită.

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intrepeinderilor ce construiesc o afacere sau cauta parteneri,managerilor ce propun proiecte noi sau altor persoane sau institutii de finantare,institutiilor ce gestioneaza fonduri pentru proiecte de investitii,gestionarilor de proiecte in cadrul asa-numitelor „incubatoare de afaceri”. Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra ca afacerea merita finantata,ci si de a ghida intreprinzatorul incepand cu primul an de operare a afacerii.Implementarea lui inseamna control si adaptare in functei de evolutia reala.

Necesitatea planului de afaceri

Un plan de afaceri este un instrument indispensabil si esential pentru succesului unei afaceri. De aceea este extrem de importanta investitia de timp in realizarea lui, stabilirea obiectivelor dar si gestionarea resurselor pentru atingerea obiectivelor .

Utilitatea planului de afaceri este atat interna ca instrument de lucru al managerilor cat si externa pentru obtinerea unei finantari sau pentru realizarea unui parteneriat strategic cu o alta firma.

Intocmirea unui plan de afaceri este cea mai buna metoda de a testa daca afacerea la care te-ai gandit este viabila. Este o metoda mult mai sigura decat sa pornesti in mod direct o afacere. 
Astfel, planul poate reprezenta o masura de siguranta. Intocmirea unui plan de afaceri te poate impiedica sa irosesti bani si timp sau poate sa-ti arate daca afacerea este sustinuta prin argumente solide. De multe ori, o idee de afaceri este respinsa in urma analizei de marketing sau in etapa de analiza competitiva, lasandu-ti posibilitatea de a avansa o alta idee, mai noua sau mai buna.

Intocmirea unui plan de afaceri te va ajuta sa acorzi atentie atat aspectelor operationale cat si obiectivelor financiare al noii afaceri. De asemenea, vei putea da mai multa atentie detaliilor importante, precum bugetul si planul de marketing Vei putea recunoaste, la timp, aparitia unor probleme neprevazute sau le vei putea solutiona mai usor, pe masura ce afacerea se stabilizeaza.

Caracteristici menite sa demonstreze necesitatea si oportunitatea intocmirii planului de afaceri:

ofera o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde in amanunte;

daca este bine intocmit, planul de afaceri este in acelasi timp si un studiu de fezabilitate, o garantie a reusitei ideilor de afaceri, a finalizarii cu succes a unei afaceri in curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supravietuire;

constituie un instrument de imbunatatire a managementului intreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia ca este preferabil ca managerii sa aiba un plan de afaceri, chiar imperfect, decat sa actioneze haotic, instinctiv;

creeaza managerului posibilitatea de a-si comunica ideile si proiectele bancilor, investitorilor sau partenerilor potentiali, ajutandu-l sa identifice si sa obtina surse de finantare.

Functiile planului de afaceri

Întocmirea planului de afaceri are rolul de a prezenta afacerea, de a ghida, dar și de a demonstra că afacerea merită finanțată.Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră – arată unde se află firma în momentul întocmirii acestuia și unde vrea să ajungă.

În evoluția unei firme este foarte importantă planificarea corectă – bazată pe informații corecte. Planificarea corectă aduce succes firmei. O planificare bună se inspiră după o regulă simplă: permite luarea celor mai bune decizii la momentul oportun.

Procesul de planificare constituie:punctul central al soluționării problemelor cu care se confruntă o firmă.

identifică zonele de activitate care nu sunt în întregime sub control (managerii nu le–au acordat o suficientă importanță) și asupra cărora trebuie acționat cu măsuri speciale;

asigură un cadru operativ și direcții noi de acțiune pentru angajați și pentru terți;

echipa managerială conștientizează și analizează în detaliu strategia firmei Identifică principalele domenii de dezvoltare în care firma nu are suficiente cunoștințe de specialitate;

Asigură baza necesară pentru analiza șanselor de succes ale unui nou produs.

Planul de afaceri are patru funcții:

de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea;

de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului;

de evaluare a unei noi idei de afacere;

de a obține finanțare.

Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condusă afacerea presupune ca planul de afaceri să definească clar scopurile și obiectivele afaceri să stabilească metode de atingere (îndeplinire) a acestora, să identifice riscurile implicite.

Astfel, alocarea resurselor se va face după criterii de maximizare a eficienței, strategiile sunt cizelate, afacerea sunt comise mai degrabă pe hârtie decât în realitate.

Planul va arăta „cât și când veți avea nevoie” ( evită subcapitalizarea și deficitul de numerar), permițând compararea unor alternative strategice și alegerea celei mai eficiente.

Funcția de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direcției și amplitudinii abaterilor de plan, precum și modalităților de acțiune a companiei în viitor. Managerii și întreprinzătorii își vor îmbunătății experiența profesională și cunoștințele, vor fi mai puțin expuși unor pericole neprevăzute, vor supraveghea și controla performanțele companiei și vor fi în măsură să ia măsuri corective în timp util atunci când realizarea obiectivelor este amenințată.

Funcția de evaluare a unei idei de afaceri derivă din capacitatea planului de afaceri de a analiza , evolua, compara și clasifica proiectele de investiții. Totodată, acest instrument de lucru conferă încredere în forțele proprii, poate compensa lipsa capitalului și experienței în cazul în care există alte avantaje (ideea afacerii, oportunități de piață considerabile, etc).

Funcții de generator de finanțare – cei mai mulți creditori și investitori vor finanța firma numai după ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a genera încasări necesare operațiunilor zilnice, plății datoriilor și generării profitului. Sursele de capital vor dori să știe de câți bani are nevoie firma , când are nevoie de ei, cum ar fi alocați, dacă și când va fi capabilă să recompenseze alocarea de fonduri. Finanțatorii vor putea aprecia capacitatea de a diagnostica situația prezentă, de a-și alege strategia optimă pentru atingerea acestora.

Sursa: http://file.ucdc.ro/cursuri/T_3_n315_Proiecte_economice_instrument_managerial.pdf.pdf

Schema 1.1 “Functiile planul de afaceri “

Avantajele si oportunitatile planului de afaceri

Sintetizarea,elaborarea si elaborarea planului de afaceri confera avantaje si oportunitti in mai multe domenii precum

Marketingul – vor fi identificati potentialii client,nevoile si asteptarile lor ,politica de preturi,dar si tehnicile utilizate pentru cucerirea degmentului de piata dorit

Personal – se vor definii drepturile si atributiile managementului si angajatilor,political de angajare si de concediere,procesul operational zilnic

Financiar – reprezinta pilonul de sustinerea intregii afaceri ce presupunea invatarea pregatirii si folosirii cash-flow-ului,bilantului,analizelor de punct critic.

Oportunitatile determinate de intocmirea planului de afaceri :

a) prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub control si posibilitatea de a actiona asupr lor cu anumite masuri speciale

b) posibilitatea oferirii atat angajatilor firmei cat si tertilor un cadru operatv si directii noi de actiune

c) identificarea domeniilor in care compania nu are suficiente cunostinte de specialitate

d) crearea unor noi conditii si facilitarea procesului de planificare

In concluzie conceperea unui plan de fafceri este este un mod excelent de a obtine credibilitate dar si de a reduce falimentele firmelor din lipsa de lichiditati,fapt datorat angajatilor incapabil sa planifice eficient.

Riscurile neplanificarii afacerii

Decizia de inițiere a unei afaceri trebuie luată numai după atenta analiză a riscurilor implicate. În acest scop, cunoașterea condițiilor în care au avut succes sau au eșuat diferite afaceri este un pas foarte important.

La nivel macroeconomic se disting o serie de conditii generale a caror evolutie intrepinzatoul trebuie sa o urmareasca,dar pe care nu o poate influenta in mod direct:

situatia generala a economiei

nivelul si evolutia ratei dobanzii

existent unor politici de stimulare a accesului la capital

cadrul legislative privind antreprenoriatul

La nivel microeconomic (întreprinzătorul și afacerea sa) libertatea de acțiune a întreprinzătorului este maximă în ceea ce privește:

Nivelul de competență și pregătire. Abilitățile înnăscute și dezvoltate, cunoștințele dobândite în domeniul producției, financiar, al vânzărilor, al managementului resurselor umane, precum și o atitudine corespunzătoare reprezintă, împreună, singura bază pe care se poate construi o afacere. Atunci când implicarea în afaceri nu este rezultatul unei autoevaluări aprofundate a întreprinzătorului și a unei concentrări a tuturor resurselor disponibile, rezultatul este, cel mai adesea falimentul.

Planificarea atentă a afacerii, care permite valorificarea oportunităților oferite de piață și evitarea unor probleme frecvente (dificultăți rezultate din lipsa de informații, probleme cauzate de o creștere prea rapidă).

Controlul financiar permanent, prin organizarea unui sistem eficient de evidență financiar-contabilă și controlul permanent a situațiilor financiare. În acest fel se evită subcapitalizarea, investirea nejustificată în fonduri fixe și problemele legate de politica de credit.

Salariații, una din cele mai importante resurse într-o afacere. Întreprinzătorul trebuie să aibă grijă ca angajații să-i fie loiali și să lucreze eficient. Pentru acesta, el trebuie să aibă în vedere permanent nu numai situația financiară sau problemele de producție și de vânzare (așa cum se întâmplă de foarte multe ori), ci trebuie să investească și în procesul de angajare, instruire și coordonare a personalului.

Activitățile de marketing. Indiferent de calitățile produsului, de regulă este nevoie de un efort de marketing susținut pentru a asigura vânzarea, o strategie de marketing bine realizată și pusă în aplicare fiind singura soluție de termen lung.

Fraudele: furturi ale salariaților (cazurile cele mai frecvente), spargerile, furturile din partea clienților sau a concurenților. În acest domeniu, asigurările pot fi de un real ajutor.

Problematica riscurilor poate fi analizată din mai multe puncte de vedere deoarece exista mai multe tipuri de risc:

Evenimentele care au un impact negativ asupra afacerii, dar a cărui moment al producerii nu poate fi precizat dinainte sunt caracterizate de risc pur. Exemple tipice sunt incendiul, inundațiile sau alte tipuri de evenimente catastrofice naturale, furtul, decesul unor membri foarte importanți din cadrul personalului, falimentul unor clienți etc. În măsura în care aceste riscuri pot fi analizate statistic, el pot fi asigurate.

Atunci când apariția riscului a fost influențată direct de întreprinzător, este vorba despre riscuri speculative. Exemple tipice sunt situațiile în care se întreprinzătorul mizează pe evoluția favorabilă a pieței (valutare, imobiliare etc.). Astfel de riscuri nu sunt asigurate.

Modificările permanente ale pieței creează premisele pentru apariția unor riscuri privind piața. Exemple tipice sunt întreruperea fluxului de aprovizionare (ceea ce afectează direct capacitatea de producție și duce, în timp, la înrăutățirea poziționării pe piață a afacerii), reducerea cererii (ca rezultat al modificării așteptărilor clienților, al poziționării față de concurenți etc.) precum și deteriorarea mediului economic (evoluția inflației, modificarea nivelului general al ratei dobânzii etc.). Astfel de riscuri se manifestă și se dezvoltă lent, ducând frecvent la falimentul afacerilor insuficient de bine planificate și controlate. În plus, astfel de riscuri se pot asigura cu greutate și în condiții mai speciale.

Riscurile privind proprietatea pot fi reprezentate de :
a) Dezastrele naturale (cutremurele, inundațiile, alunecările de teren, furtunile puternice etc.) afectează, de regulă, mai mulți întreprinzători și au efecte negative majore. Soluția cea mai eficientă de protecție împotriva acestor riscuri este asigurarea.

b) Incendiile reprezintă situații de risc care se produc frecvent. Protecția presupune atât măsuri complexe de prevenire cât și asigurarea.

c) Furturile, spargerile și tâlhăriile, pentru prevenirea și limitarea cărora se pot folosi sisteme de alarmă, agenți de pază, sisteme de supraveghere și, bineînțeles, asigurarea.

d). Riscurile privind clienții se referă la vânzarea pe credit, când clientul rău-platnic refuză să plătească produsul achiziționat, și la posibilitatea apariției unor nemulțumiri privind produsul oferit sau serviciile conexe prestate.

e) Riscurile privind personalul se referă la furturi sau la falsuri realizate de către propriii angajați ai întreprinzătorului. Cauzele țin atât de neselectarea corespunzătoare a persoanelor angajate, cât și de mediul intern al organizației (relațiile dintre angajați și angajator, politica salarială și așteptările angajaților, sistemul de control intern al afacerii și procedurile în cazul unor situații negative). De cele mai multe ori, aceste riscuri pot fi asigurate.

În ceea ce privește gestionarea riscului, există 4 strategii de gestionare a riscului:

A. Evitarea situațiilor de risc (de exemplu, depunerea zilnică a banilor în cont pentru a evita riscurile legate de utilizarea numerarului).

B. Prevenirea riscurilor. Atunci când riscurile nu pot fi eliminate, întreprinzătorul trebuie să încerce să reducă probabilitatea de apariție a unor astfel de situații.

C. Transferul riscurilor asupra altei organizații – asigurarea.

D. Asumarea riscurilor, atunci când celelalte metode nu pot fi aplicate. Întreprinzătorul își constituie un fond de risc pentru acoperirea pierderilor potențiale, bineînțeles, pentru cazul unor pierderi de dimensiuni destul de reduse.

Etapele si continutul planului de afaceri

Intocmirea planului de afaceri presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Colectarea informatiei

Colectarea informatiilor in vederea intocmirii planului de afaceri reprezinta o etapa foarte importanta in redactarea unui plan de afaceri, valoarea acestuia fiind determinata, in mare masura, de calitatea si exactitatea informatiei inclusa in el si de fundamentarea propunerilor pe care se bazeaza. Informatia care ar trebui colectata se refera la: piata de desfacere, clienti, concurenti, procesul de productie, capacitatea de productie, echipa manageriala si bineinteles resursele financiare.

Stabilirea structurii planului

Valoarea unui plan de afaceri este data pe de o parte de modul de prezentare a informatiilor colectate cat si de profunzimea si seriozitatea cu care a fost gandit si fundamentat. Nu exista o structura fixa a planului de afaceri, aceasta putand varia in functie de amploarea proiectului de afaceri cat si de destinatarul final al planului, in speta, investitorii sau programele de finantare.

Exista elemente de baza care se regasesc in majoritatea planurilor de afaceri:

scurta prezentare a firmei;

descrierea activitatii firmei;

descrierea investitiilor care se doresc a fi realizate;

descrierea produsului/serviciului si a pietei careia i se adreseaza;

descrierea strategiei de vanzari;

strategia de marketing;

descrierea concurentei;

managementul riscului;

analiza financiara;

concluzii;

monitorizare si evaluare

redactarea planului de afaceri

Scopul planului de afaceri este de a-ti pune in valoare cele mai importante idei si de a crea un plan usor de urmarit, ce va putea fi inaintat, in functie de fiecare caz in parte, potentialilor investitori, bancheri sau parteneri de afaceri.

Scurta prezentare a firmei

Descrierea juridica a firmei – datele furnizate aici trebuie sa fie suficiente si exacte;

Forma de proprietate a societatii – pe actiuni, cu raspundere limitata, in nume colectiv, etc;

Tipul de activitate – de productie, de comert sau de prestari servicii;

Descrierea activitatii firmei – se va preciza tipul de activitate, elemente privind trecutul firmei (daca aceasta nu este un start-up), produsele si realizarile ei majore;

Descrierea investitiilor care se doresc a fi realizate – in cadrul acestei etape este necesar sa descrieti, cat mai succint, clar si precis ideea afacerii dumneavoastra, intr-o maniera obiectiva, indicand sursele de documentare utilizate.

Descrierea produsului/serviciului si a pietei careia i se adreseaza – din punct de vedere economic, produsul este definit ca fiind o sumă de atribute economice și caracteristici tangibile, fizice și chimice, reunite într-o formă identificabilă. Atunci când se prezintă un produs sau serviciu, trebuie făcută atât o descriere fizică cât și o identificare a utilității sau interesului pentru acesta. Utilitatea și interesul cuprind prezentarea diferitelor utilizări și interesul manifestat față de produs/serviciu. Interesul manifestat față de produs este în strânsă legătură cu ciclul de viață al acestuia. Identificarea gradului in care rentabilitatea unui anumit proces de productie este compatibil cu capacitatea de absorbtie a rezultatelor finale ale acestuia de catre piata.

Descrierea strategiei de vanzari – in cadrul acestei etape trebuie avut in vedere strategia de vanzari pe care firma o va aborda dupa etapa de productie, segmentul de piata caruia se adreseaza acest produs/ serviciu. Toate acestea se vor calcula si din perspectiva existentei concurentei pe piata cu privire la produsul oferit.

Strategia de marketing – cand discutam despre o strategie de marketing vom tine cont de cele 4 elemente ale marketingului:

Produsul/ serviciul;

Pretul;

Distributia;

Promovarea;

Descrierea concurentei – in cadrul acestei etape, in urma colectarii informatiilor in cadrul etapelor anterioare, se vor identifica si prezenta principalii concurenti, produsele/ serviciile ce concureaza, antiteza realizata intre produsul/ serviciul firmei proprii si serviciile/ produsele oferite de companiile cocurente.

Managemetul riscului si analiza financiara – Aceste etape trebuie tratate cu deosebita responsabilitate si seriozitate deoarece in functie de analiza SWOT care va fi parte integranta din planul de afaceri, se vor identifica riscurile si slabiciunile produsul sau ale firmei. Astfel, prin managementul riscului, se vor identifica si combate, pe cat posibil, cat mai multe posibilitati de evitare a esecului afacerii. Cu privire la analiza financiara, aceasta trebuie sa constituie viitorul economic si financiar al afacerii dumneavoastra. Astfel, se vor identifica fluxurile de numerar ce constituie de fapt „inima” planului de afaceri , previziuni cu privire la incasari si plati, calcularea punctului de rentabilitate (prezice cantitatea de produse/ servicii vandute, la un anumit pret, pentru a acoperi/ recupera totalul costurilor investitiei. Totodata aici se vor realiza calcule cu privire la prognoza vanzarilor, a costurilor atat celor fixe cat si a celor variabile precum si capitalul de care aveti nevoie pentru demararea afacerii/ investitiei.

Concluzii – In cadrul acestui capitol, se vor concluziona atat aspecte de natura pozitiva cat si cele negative, intr-un mod cat mai obiectiv astfel incat in urma concluziilor deduse sa reiasa in mod realist oportunitatea investitiei facute.

Monitorizare si evaluare – in cadrul acestei etape se vor monitoriza aspectele relevante prin prisma celor 4 elemente caracteristice (resurse, activitati, rezultate si impact). De asemenea se va stabili si implementa o schema de monitorizare si evaluare a progresului organizatiei in directia dorita, integrata si planificata.

1.3.1 Procesul planificarii afaceri

Planificarea de afaceri este procesul repetitiv de identificare, culegere, analiza si interpretare a informatiilor legate de activitatea unei organizatii in scopul definirii misiunii, obiectivelor,strategiilor si planurilor de actiune ale acesteia pentru o perioada determinata.Mai pe larg, orice proces de planificare a de afaceri presupune:

a) sa strangi informatii despre firma ta, clientii tai, concurenta, industrie, procesul de productie si operatiuni, personal, precum si informatii financiar-contabile,

b) sa le analizezi din toate punctele de vedere pentru a vedea cauza situatiei actuale, oportunitatile si amenintarile din interior si din jurul firmei,

c) sa le folosesti in activitatea viitoare pentru a obtine un profit confortabil, de durata.

1.3.2 Structura planului de afaceri

Planul de afaceri reprezinta harta intreprinzatorului menita sa il ajute sa isi atinga obiectivele, si sa ii ofere repere constante pentru a vedea daca se indreapta in directia corecta.Un plan de afaceri cuprinde intre 5 si 10 capitole distincte,fiecare rezentand in detaliu diferite aspecte ale afacerii pe care intentionati sa o dezvoltati. In functie de specificul afacerii, unele capitole pot fi comasate sau eliminate.

Rezumat

Descrierea companiei a) Misiune/Valori

b) Scurt istoric

c) Obiective

3 Produse si servicii a) Caracteristici

b) Beneficii

c) Stadiul de dezvoltare

d) Tehnologia utilizata

4 Analiza pietei si a industriei a) Cota de piata si potentialul de crestere

b) Piata tinta

c) Segmentarea pietei

d) Nevoi

e) Trenduri

f) Analiza industriei

g) Concurenta

h) Oportunitatile oferite e piata

5 Strategie si implementare a) valoarea oferita

b) avantajul competitiv

c) Strategia de marketing – pozitionarea

– strategia de produs/serviciu

– strategia de pret

– strategia de distributie

– strategia de promovare

– strategia de marketing

d) Strategia de vanzari – previziuni de vanzari

– programe de vanzari

e) Parteneriate strategice

f) Sistem de monitorizare si evaluare

6 Management a) Structura organizationala

b) Echipa de management

c) Plan de recrutare si instruire

7 Planificarea financiara a) Indicatori financiari cheie

b)Proiectii fianciare

c) Previziuni cash-flowF

d) Analiza cost-beneficiu

e) Surse de finantare

f) Managementul riscului

g) Finantarea – necesarul de finantare

– solutii de finantare

Anexe

Obligatorii

Previziuni financiare

Previziuni de cash-flow

CV-urile managementulu

Optionale

a) Rezultatele unor cercetari de piata

b) Planuri operationale

c) Orice alte materiale care pot oferi inforrmatii relevante celor ce vor citi planul de afaceri

Capitolul II

Capitolul II

Prezentarea statiunii turistice Brasov

Scurt isoric al statiunii Brasov

Asezare

Cai de acces

Relief

Clima

Resurse naturale

Obiective turistice

Circulatia turistica in Brasov

Scurt istoric al orasului Brasov

Format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe baza evoluției unor vechi așezări românești existente pe teritoriul vetrei urbane actuale, Brașovul a devenit oraș înaintea marii năvăliri tătare din 1241 (C Daicoviciu și colab., 1963, p. 116). El este menționat documentar pentru prima oară în 1235 în Catalogus Ninivensis, unde este înscris sub numele de „Corona” (Fr. Killyen, 1965, p. 10), iar pentru a doua oară sub denumirea de „Barasu” , cuprinzând și regiunea din jurul său „Saxones Barasu”

Alte denumiri ale orașului Brașov menționate în documente mai sunt Brasu (1271), Braso (1288), Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Corona (1341) etc. (C. Suciu, 1967, p. 101-102). Brașovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă așezare din depresiune și una dintre cele mai mari localități urbane din Transilvania. Treptat, el se definește ca un puternic centru de concentrare funcțională sub raportul producției meșteșugărești, fiind totodată un mare centru comercial – cu un larg hinterland în care erau cuprinse întinse părți din Țara Românească și Moldova – și cultural. Favorizat și de poziția în cadrul Depresiunii Bârsei, Orașul Brașov a evoluat încă de la primele începuturi ca „loc central” al întregului complex de așezări din această zonă geografică. Dezvoltarea funcțiilor a dus și la creșterea continuă a populației, în prima jumătate a secolului al XV-lea având 6.000 de locuitori, iar în cea de a doua jumătate 8.000-9.000 de locuitori, fiind cel mai mare oraș din Transilvania. În perioada feudală, nucleul orașului – Cetatea – concentra activitatea meșteșugărească și cultural-administrativă, iar actuala piață „Piața Sfatului” era centrul comercial; atelierele meșteșugărești, dispersate pe toate străzile 5 nucleului, se grupau în mare parte pe ramuri.

Brașovul mai avea trei suburbii: Orașul de Sus sau Schei, Brașovul Vechi și Blumăna, în Schei desfășurânduse o activitate economică și culturală mai importantă. Intensificarea funcțiilor economice, îndeosebi dezvoltare producției manufactiere, fac ca acest oraș să fie cea mai însemnată localitate urbană din Transilvania și din secolul al XVIII-lea, când numărul său de locuitori era de 17. 700 (C. Daicoviciu și colab., 1963, p. 132). Din mijlocul secolului al XVI-lea au început să se organizeze aici, alături de atelierele meșteșugărești, și ateliere mai complexe, ca „moara de hârtie” (1546), prima unitate de acest gen din sud-estul Europei, a cărei producție asigura, înainte de toate, nevoile Țării Românești și a Moldovei (Șt. Pascu, 1954, p. 226).

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea o conscripție oficială enumeră următoarele manufacturi existente în orașul Brașov: trei spălătorii de lână, două fabrici de prelucrare a lânii și a bumbacului, o unitate de prelucrare a mătăsii, două unități de prelucrare a pieilor, trei fabrici de faianță, o cărămidărie, patru fabrici de prelucrare a cerii etc. Manufacturile apar în suburbii, lângă sursele de materii prime (materiale de construcție), sau axate pe importante artere de circulație. Activitățile comercială și culturală sunt concentrate, ca și în perioada anterioară, tot în sectorul central al orașului. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu dezvoltarea funcției industriale, Brașovul devine și un însemnat nod feroviar, centru de convergență a unor importante căi ferate din direcțiile Arad – Timișoara, Oradea, Ciceu, Predeal, Zărnești.

Asezare

Municipiul Brașov, se găsește în zona central-estică a României, la 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ longitudine estică, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

        Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de 625 m, este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvaru, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății. Teritoriul administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaților Orientali.

La doar 12 km de Brașov, stațiunea Poiana Brașov, parte componentă a municipiului Brasov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvaru (vârful Cristianul Mare -1799m), din cadrul Carpaților de Curbură, fiind la ora actuală cea cea mai complexă stațiune a sporturilor de iarnă din țară. Poiana Brașov este încadrată de stațiuni și cabane turistice situate de-a lungul văii Prahovei și a Timișului și în Munții Bucegi, de asemenea de-a lungul văii Gârbovei, Piatra Mare și Piatra Craiului.

Cai de acces

Terestre

Municipiul Brașov este amplasat pe coridorul paneuropean IV, la intersecția a 7 drumuri europene, naționale și județene și asigură posibilitatea de legătură cu orice destinație din țară: E60-DN1-E68, E60-DN13, 574-DN73, E574-DN11, DJ103A, DJ103, DJ103C și DJ101H.

Actualmente accesul rutier din / spre municipiul Brașov, se realizează astfel:

pe E 60 spre București (168 km);

pe DN 73/E 574 spre Pitești (136 km);

pe E 68 spre Sibiu (143 km); pe E 60 spre Tg. Mureș (171 km);

pe E 574 spre Bacău (179 km);

pe DN 10 spre Buzău (157 km).

Feroviare

În 30 martie 1873 s-a deschis Gara Brașov, iar în același an se deschid liniile de cale ferată Brașov – Budapesta – Viena, Brașov – Sighișoara, iar peste 6 luni linia Brașov – București.

În perioada interbelică s-a dat în funcțiune tunelul de la Teliu și linia ferată Brașov – Întorsura Buzăului. Noua gară de călători, dată în funcțiune în 19 august 1962 a fost la inaugurare una dintre cele mai moderne din țară, având o arhitectură deosebită. Accesul la gări si triaje este asigurat prin drumuri de legătură pe trasee cu o lungime maximă de 14 Km. Acestea sunt:

Gara Centrala Brașov – situată in Centrul Civic;

Gara Bartolomeu – situată in zona de vest a orașului;

Gara Dârste – situată in zona de Sud-Est a orașului;

Triajul Brașov cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului. Legăturile pe calea ferată se realizează cu municipiul Brașov prin 4 magistrale și o linie CF, astfel:

Magistrala 1: Brașov – Predeal – București, în partea de sud, linie dublă electrificată;

Magistrala 2: Brașov – Sibiu, în partea de vest, linie simplă;

Magistrala 3: Brașov – Sighișoara, în partea de nord, linie dublă electrificată;

Magistrala 4: Brașov – Miercurea–Ciuc, în partea de nord-est, linie simplă electrificată

Aeriene

În imediata vecinătate a municipiului Brașov nu există aeroporturi accesibile publicului. Apropierea pe calea aerului de Brașov, se realizează în prezent prin Aeroportul Internațional Henri Coandă, iar pentru curse de pasageri cu avioane de mică capacitate poate fi folosit aeroportul din Sibiu. În planurile de dezvoltare ale zonei Brașov există și un proiect de construire a unui aeroport la Brașov.

Relief

Sub aspect fizico-geografic, județul Brașov se află la joncțiunea a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.

Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea și Podragul. Relieful coboară gradual spre nord  printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

Clima

Brasovul se incadreaza in climatul de tip continental-moderat.Sub influenta reliefului muntos,se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6° C,temperature maxima absoluta fiind de 37° C in luna august:numarul mediu al zilelor de vara este egal cu numarul mediu al zilelor de iarna – aproximativ 50 zile/an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%,iar precipitatiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest (1,5 -3,2 m/s).

Resurse naturale

Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naționale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafețele protejate au 27 313,7 ha, reprezentând circa 7 la sută din suprafața județului. Apele de munte și de șes sunt populate cu specii diferite de pești (păstrăv, lipan, mreană), iar pădurile abundă în specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun și încălțat, barza albă și neagră, potârnichea, cocoșul de munte, acvila) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul).

În cadrul județului, pădurile dețin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 la sută din întreaga suprafață. Principalele resurse naturale ale județului sunt: zăcămintele de cărbune (lignit) de la Vulcan, marmura de la Șinca Veche, calcarul de la Brașov, Codlea, Zărnești și Racoș, bazaltul și andezitele de la Racoș și Pădurea Bogății, gresia de la Teliu, argilele refractare de la Brașov și Cristian, apele termale de la Codlea și cele iodo-sodice de la Perșani, Rotbav și Homorod, apele minerale de la Zizin, toate acestea întregind cadrul natural și peisagistic deosebit al acestor meleaguri.

Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei natural precum si eecosistemele fragmentare instalate in urma interventiei omului in timp.Aproape intreg teritoriul judetului a apartinut zonei forestiere alpine. Zona forestiera este reprezentata,incepand cu vegetatia depresionara si terminand cu cea montana de : subzone stejarului,subzone gorunului,subzone fagului. Toate aceste categorii de vegetatie ofera primara toana peisaje de mare atractivitate turistica.

Flora numara jumate din speciile care cresc in Romania.In zona se realizeaza o interferenta intre speciile euroasiatice cu cele circumpolare,central-europene,mediteraneene,pontice.Printre speciile se interes se gasesc : roua cerului,ochii broastei,daricul,zambila salbatica,patlagina argintie,nemtisorul de stanca,cununita de calcar,visinelul.

Fauna este foarte variata,gratie multitudinii biotipurilor intalnite din Valea Oltului pana pe crestele muntoase.Fauna ihtiologica este reprezentata de pastrav,lipan si mreana,fauna ornitologica este reprezentata de sorecarul coun,sorecarul incaltat,barza alba,barza neagra,vanturei,potarniche,acvile,cocos de munte,iar fauna mamiferelor este reprezentata de capra neagra,ursul,capriorul,mistretul si rasul.

Obiective turistice

Brasovul considerat inima Romaniei, este important centru economic, turistic,cultural si sportiv al tarii. Municipiu si resedinta a judetului cu acelasi nume se afla la o distanta de 171 km de Bucuresti.Caile de acces cele mai comode sunt soseaua ce strabate Valea Prahovei si apoi Valea Timisului cat si calea ferata care merge paralel cu soseaua.Situat la o altitudine de 592 m,in partea interioara a curburii lantului carpatic,la poalele muntelui Tampa (960 m) Brasovul se desfasoara in plina depresiune.Principalele obiective turistice din Brasov sunt:

BISERICA Neagra

Biserica Neagra este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura gotica din Romania. Initial s-a numit Biserica Sfanta Maria, pana in anul 1689 cand o avut loc un incendiu care a distrus partial cladirea, innegrindu-i zidurile. Atunci a primit numele actual – Biserica Neagra. In clopotnita bisericii se afla cel mai mare clopot din Romania, un clopot din bronz care cantareste 6 tone. Biserica adaposteste o importanta si valoroasă coletție de covoare orientale (peste 100). Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adauga si renumita orga, cu 4.000 de tuburi, instalata in 1839

TURNUL NEGRU

Turnul Negru a fost ridicat in secolul al XIV-lea, el trebuind sa impiedice apropierea dusmanilor de zidurile orasului. In trecut, turnul poseda un sistem de legatura cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lasa pana la Bastionul Fierarilor. Acoperisul initial nu se mai pastreaza, fiind distrus de traznet, la 23 iulie 1559, si de incendiul din 1689 – care au innegrit zidurile turnului si i-a dat denumirea de azi. In 1991, zidul sudic al turnului s-a prabusit dupa o ploaie torentiala, restaurarea fiind facuta abia in 1996.

TURNUL ALB
Turnul Alb se afla la 59 m departare de zidul cetatii, si comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce facea legatura intre turn si Bastionul Graft. Era cel mai ridicat punct de fortificatie din Brasov si era deservit de breasla cositorarilor. In ultimii ani a fost restaurat si detine un punct muzeal.

BASTIONUL TESATORILOR 
Construit de catre breasla tesatorilor, pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de pacura și cu doua turnuri de straja, bastionul are o arhitectura unica în sud-estul Europei, fiind si cea mai bine pastrata fortificatie a orasului. A fost atestat documentar din anul 1522. 
Astazi , in interiorul sau a fost amenajat un muzeu al Brasovului medieval, unde se poate vedea o valoroasa colectie de arme medievale, precum si o macheta a cetatii de la sfarsitul secolului al XV-lea.

POARTA SCHEI
Poarta a fost construita intre anii 1827 – 1828, cu contributia financiara a negustorilor scheieni pentru a usura accesul spre oras din cartierul romanesc si se afla la aproximativ 50 m de Poarta Ecaterina. Poarta Schei are trei arcuri: doua mici pentru pietoni si unul mare, central, pentru accesul vehiculelor.

STRADA SFORII
Coborand din Poarta Schei aproximativ 100 m, pe partea dreapta, se ajunge la cea mai ingusta strada din estul Europei, strada SFORII. Dateaza de la inceputul sec. al XIII-lea, fiind singura strada din oras ai carei pereti pot fi atinsi cu ambele brațe in același timp, ea are 1.32 m latime si 83 m lungime. Recent a fost restaurata si redata circuitului turistic.

CASA SFATULUI (in germana RATHAUS) MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE 
In anul 1420 a fost ridicata in piata centrala a vechii cetati, primaria orasului, numita Casa Sfatului sau Rathaus (germana). La inceputul secolului XX, Casa Sfatului urma sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric.Din 1950 cladirea gazduieste Muzeul de Istorie a judetului Brasov.
Expozitia permanenta a Muzeului Judetean de Istorie Brasov: “Brasov – istorie, cultura, civilizatie” este organizata în 17 sali cu 3334 piese expuse in 123 vitrine si cu o suprafața grafica totala desfasurata pe 210 mp (50 panouri). Expozitia este structurata pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie moderna (etaj).

BISERICA SFANTUL BARTOLOMEU 
Biserica a fost construita in jurul anului 1260, in stil gotic timpuriu. A fost refacuta in secolul XV. A fost cunoscuta si sub denumirea de Biserica celor trei orfane datorita legendei care spune ca acestea si-au lasat tot ce aveau bisericii si au fost inmormantate sub altar. 
In ultima duminica dinainte de 24 august (Sf Bartolomeu) are loc pelerinajul la Hramul Sfantului Bartolomeu. Comunitatile sasesti din zona se intalnesc cu aceasta ocazie ca sa participle la slujba festiva, urmata de cantece, fanfara si dansuri populare germane. În prezent, în incinta bisericii exista si un muzeu etnografic cu peste 1500 de obiecte, donate de emigranți, care prezintă o gospodărie tipic săsească.

BISERICA SFANTA TREIME 
Inainte de 1771, în Cetatea Brasovului exista doar o capela ortodoxa modesta, ridicata prin anul 1730 într-o casa închiriata pe actuala str. Postavarului. Dupa ce a fost emis “edictul de toleranta” de catre imparatul Iosif al II-lea, care dadea dreptul romanilor de a patrunde in cetatile fortificate din Transilvania, patru crestini ortodocsi cumpara doua case in scopul transformarii lor in biserica ortodoxa. În anul 1786, Magistratul aproba tranzactia, cu conditia ca acesta sa fie facuta, în fundul gradinii; sa nu se schimbe acoperisul casei si sa nu aiba clopot sau toaca” 
Astfel ca, arhitectonic, biserica este frustrata estetic de pozitia ei incomodata de cladirile care o acopera sufocant. Constructia este în forma de nava, cu bolta în arc frânt, cu pereti din piatra si caramida, dotati cu ferestre alungite, terminate în partea de sus în semicerc. Biserica câstiga estetic prin interioul atât de atragator, realizat în stil baroc si cu bogate ornamente în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante si flori. Fatada, cu ornmente în stuc în stil baroc, încadreaza cele trei icoane în ulei: Sf.Ap.Petru, Sf. Treime si Sf. Ap.Pavel.

MUZEUL DE ARTA
Muzeul de Arta Brasov cuprinde o galerie nationala de arta plastica la etajul cladirii, o sectie de arta decorativa romaneasca si straina la subsol, iar la parter sunt organizate lunar expozitii temporare cu caracter national.
Bilunar, in sala mare de la parter se organizeaza concerte, recitaluri, lansari de carte, etc.
La sala Arta, situata pe str. Muresenilor nr. 12 sunt organizate expozitii cu caracter local, la interval de 2-3 saptamani.

BISERICA SFANTUL NICOLAE
Biserica, situata in Scheii Brasovului, a fost ridicata in piatra incepand din anul 1495 de catre localnici cu ajutorul domnitorului Tarii Romanesti, Neagoe Basarab. Diaconul Coresi a început să tipărească aici cărți bisericești în limba română, Biserica devenind, impreuna cu scoala romaneasca construita in apropierea ei, un important centru spiritual si cultural pentru toti romanii. Biserica a fost ridicată inițial în stil gotic, apoi a suferit diverse transformări în stil baroc. 
În cimitirul bisericii sunt îngropate personalități importante din istoria națională și locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu, dr. Ioan Meșotă.

CASA NEGUSTORILOR
Cladirea a fost construita intre anii 1541-1547 de catre Appolonia Hirscher, vaduva cunoscutului jude al Brasovului si reprezinta un valoros monument de arhitectura al orasului. Asa cum pare sa o confirme si fresca de pe frontonul cladirii Hirscher, constructia a fost ridicata in semn de multumire in urma unei intamplari, conform careia fiica sotilor Hirscher, intrata in moarte clinica si inmormantata in cripta familiei, si-ar fi revenit si ar fi fost salvata de un gropar care incerca sa ii fure bijuteriile.
Renumele de care s-a bucurat Casa Negustorilor de-a lungul vremii reflecta puternicul rol comercial al Brasovului.

SINAGOGA
A fost construita în anul 1899 dupa planurile unui arhitect binecunoscut al timpului, Leopold Baumhorn, format la scoala Vieneza. Sinagoga a fost inaugurata la 20 august 1901. Constructia cu elemente de Art-Nouveau, care se remarca pe fatada, dateaza din 1915. In anul 2001, la 100 de ani de la ianugurare, sinagoga a fost renovata complet.

Pentru sporturile de iarna statiunea Brasov detine 7 pârtii de schi, cu o lungime cumulată de 24 de km întinse pe o suprafața de aproximativ 80 de hectare. În Poiana Brașov se poate schia pe pârtii cu toate gradele de dificultate: de la foarte ușor – pentru inițierea copiilor – până la pârtii cu grad ridicat de dificultate.

1. Pârtia Lupului

Este o pârtie dificilă, având lungimea de 2860 de metri și o diferență maximă de nivel de 765 de metri.

2. Pârtia Sulinar

Este o pârtie pentru schiorii de nivel mediu având o lungime de 2500 de metri si o diferență maximă de nivel de 650 de metri.

3. Pârtia Drumul Roșu

Este cea mai lungă pârtie de schi din România măsurând aproximativ 5600 de metri și având o diferență de nivel maximă de 650 de metri. Pârtia are un grad ușor de dificultate și are legături cu aproape toate celelalte pârtii din Poiana Brașov.

4. Pârtia Ruia (Sub Teleferic)

Pârtia Ruia este o pârtie cu grad ridicat de dificultate, destinată schiorilor cu experiență. Accesul pe pârtie se face direct de la stația de telegondolă sau cu acces din pârtia Kanzel, dacă se folosește „Telecabina Mare” sau „Telecabina Mica.Ruia are o lungime totală de 1035 de metri si o diferență maximă de nivel de 650 de metri.

5. Pârtia Kanzel

Are o lungime de 450 de metri și are ca punct de plecare stația de la „Telecabina Mare”, fiind practic pârtia de legătură între stația de telecabină și celelalte pârtii.

6. Pârtia Bradul

Este cea mai populară pârtie de schi în rândul începătorilor, fiind și singura pârtie dotată cu instalație de nocturnă. Pârtia este deservită de o instalație de teleschi și este de cele mai multe ori foarte aglomerată.Este cea mai ușoară pârtie din Poiana Brașov, destinată copiilor și celor care se urcă pentru prima oară pe schiuri sau pe placa de snowboard. Este locul ideal pentru a deprinde mișcările de bază și pentru a exersa urcatul cu teleschiul. Are o lungime de doar 325 de metri și o diferență de nivel de 30 de metri.

Circulatia turistica in Brasov

În urma raportărilor unui număr de 730 unități cu activitate turistică din Brasov reiese că numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică, în luna decembrie 2013, a fost de 73.473 persoane, din care 69.099 turiști români (94,1%) și 4.374 turiști străini (5,9%). Comparativ cu luna decembrie 2012 numărul total de turiști a crescut cu 12,4%. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov în luna decembrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 12,5% și sosirile turiștilor străini au înregistrat o creștere cu 10,2%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov au fost în anul 2013, comparativ cu anul 2012, în creștere cu 13,7%. La nivel național în luna decembrie 2013 s-au înregistrat 498.125 de turiști sosiți în structurile de primire turistică, cu 8,5% mai mare decât în aceeași lună din anul 2012 și cu 14,0% mai mic decât în luna precedentă. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din România în luna decembrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 9,1%, sosirile turiștilor străini au înregistrat o creștere cu 5,7%

În anul 2013, comparativ cu anul 2012, la nivel național sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat o creștere cu 3,5 %. În județul Brașov numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a fost de 169.665 în luna decembrie 2013, în creștere cu 13,7% față de aceeași lună a anului 2012. Înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov în luna decembrie 2013 comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, au înregistrat o creștere cu 14,4%, iar înnoptările turiștilor străini au înregistrat o crestere cu 3,7%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județul Brașov au fost în anul 2013, comparativ cu anul 2012, în creștere cu 18,5%. Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, în județul Brașov, în luna decembrie 2013, a fost de 21,9% (33,3% la hoteluri, 20,0% la vile, 16,7% la pensiuni turistice, 14,4% la pensiuni agroturistice, 12,1% la bungalouri, 11,4% la moteluri, 9,8% la hosteluri, 9,7% tabere de elevi și preșcolari , 8,6% la cabane turistice,3,3% la sate de vacanță), mai mic cu 3,6 puncte procentuale față de cel înregistrat în aceeași lună a anului 2012 și mai mare cu 5,2 puncte procentuale față de noiembrie 2013. Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, în județul Brașov, în anul 2013 a fost de 19,6%, față de anul 2012 a scăzut cu 0,5 puncte procentuale. Durata medie a sejurului a fost în luna decembrie 2013 de 2,3 zile (2,3 zile la turiștii români și la fel la cei străini), la fel ca cea înregistrată în luna decembrie 2012 .

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune, la nivel național, în luna decembrie 2013, a fost de 18,8%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de cel înregistrat în decembrie 2012. În anul 2013, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, la nivel național, a fost de 25,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de anul 2012.