. Fundamentarea Interventiilor Sociale Printr Un Sondaj Asupra Saraciei Comunitare Proromi

Abrevieri

Tabele

Tabelul 1. Populația de etnie Roma la Recensământ și cea rezultată în urma aplicării sondajului PROROMI în funcție de mediul de reședință și aria culturală (%) 7

Tabelul 2. Populația (probabil) autoidentificată ca aparținând etniei Roma, la nivel național, conform Recensământul din 2002 și estimării PROROMI din 2005 10

Tabelul 3.Calitatea drumurilor de acces și a celor intra-comunitare (%) 14

Tabelul 4. Indicatori pentru construcția tipologică 15

Tabelul 5. Sărăcia la comunitățile de romi în funcție de mediul de reședință: urban sau rural 15

Tabelul 6. Ponderea comunităților sărace de romi și a populației de la nivelul lor 17

Tabelul 7. Dimensiunea comunităților de romi în funcție de caracterul lor periferic și de localizarea în mediul rural/urban 18

Tabelul 8. Populația Roma în funcție de dimensiunea comunității și de nivelul de sărăcie (%) 19

Tabelul 9. Populația săracă de etnie Roma în funcție de tipul de localitate (%) 19

Tabelul 10. Un profil social al populației locuind în comunitățile de romi sărace 20

Tabelul 11. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acesteia („neamuri”) % 20

Tabelul 12 „ Descrieți pe scurt principalele probleme ale comunității de romi legate de….” 23

Tabelul 13. Severitatea problemelor precepute ale comunităților de romi și ponderea probabilă de romi autoidentificați în cadrul comunității 24

Grafice

Graficul 1. Ierarhia problemelor sociale percepute în comunitățile de romi în funcție de dimensiunea raportului resurse-nevoi și de dimensiunea raportului public-privat. 11

Graficul 2.Extinderea sondajului PROROMI și folosirea datelor sale pentru dezvoltarea comunitară a comunităților de romi 13

Graficul 3. Ponderea comunităților de romi considerate de către INFOLOC ca fiind afectate de diverse probleme socio-economice 22

Graficul 4. Felul în care comunitățile de romi își percep intercauzalitatea propriei sărăcii 23

Casete

Caseta 1. Instrucțiuni privind pe cei care vor completa chestionarele în comunitate 6

Caseta 2. Chestionare valide și nevalide rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a datelor 16

Caseta 3.Relațiile dintre Recensământul 2002 și Sondajul din 2005 46

Scurtă prezentare

Obiectiv

Aceasta este o lucrare ce vizează comunitățile de romi din România cu scopul susținerii și promovării dezvoltării lor sociale. Populația de etnie Roma este una dintre cele mai sărace și mai vulnerabile din România. Elementul care diferențiază profilul sărăciei dintre acest segment de populație și celelalte categorii constă, în fapt, în concentrarea ei spațială mai mare decât în cazul altor segmente de populație. Romii sunt săraci nu doar în termeni legați de nivelul consumului privat dar, de asemenea, și în termeni legați de consumul de bunuri și servicii/utilități publice. Sărăcia comunitară, ca rezultat al infrastructurii sociale și materiale precare precum și ca urmare a nivelului scăzut de consum privat, este mai puternic evidențiată în sânul comunităților de romi decât în cazul altor grupuri. Asocierea excluderii sociale cu sărăcia comunitară este o trăsătură caracteristică populației de etnie Roma.

Intervențiile sociale în cadrul comunităților de romi implică trei operațiuni:

Construirea tipologiilor și a profilelor comunităților de Romi din punct de vedere al stării lor de sărăcie/bunăstare;

Localizarea comunităților de romi pe tipul de așezări și pe regiuni în funcție de gradul lor de sărăcie sau în funcție de modul lor de viață;

Ierarhizarea problemelor sociale ale acestor comunități cu scopul orientării eforturilor de intervenție socială sau pentru dezvoltarea de acțiuni de dezvoltare comunitară.

Estimarea numărului de romi nu a fost unul dintre obiectivele acestui studiu. O astfel de estimare a fost însă necesară pentru a putea calcula indici operaționali. Datele disponibile , oferite de acest studiu de comunități ne permit doar o estimare a persoanelor de etnie Roma cu probabilitate înaltă de autoidentificare în anul 2005, în trei variante : maxima, medie și minimă. Aceste estimări diferite sunt menționate pentru a indica o anumită relație între sondajul PROROMI și Recensământul din 2002. Relațiile implicate în estimarea numărului populației de etnie Roma sunt, din punctul de vedere al acestui studiu, mai importante decât rezultatele estimării în sine.

Metodologie

Clasificarea comunităților de romi mai mari de 20 de gospodării cu localizare relativ compactă a fost realizată, la nivel național, pe baza sondajului PROROMI ce a folosit persoane locale cheie (experți locali/informatori cheie) implicate în culegerea de date (PIC). Agenția Națională pentru Romi-ANR a fost partenerul principal în elaborarea chestionarului, în instruirea persoanelor implicate în culegerea de date. Sociologul responsabil cu acest proiect a acționat astfel încât să combine proiectul de cercetare cu cercetarea participativă în scopul obținerii sprijinului reprezentanților populației de etnie Roma.

Chestionarul (vezi Caseta 1) ca instrument de bază destinat culegerii de date a fost trimis de către ANR în toate unitățile administrative teritoriale ale țării prin intermediul reprezentanților Agenției (experților din Birourile Județene pentru Romi din cadrul prefecturilor). Instrucțiunile de completare a chestionarului (vezi Caseta 1) sunt prezentate în ultima parte a chestionarului. Un reprezentant al comunității de romi, un reprezentat al primăriei și un al treilea reprezentant al unei instituții sau organizații (chiar și neguvernamentale) locale implicate în problemele romilor au fost recomandați de către organizatorii studiului să constituie echipa de completare a chestionarului la nivel local (echipa PIC).

Caseta 1. Instrucțiuni privind pe cei care vor completa chestionarele în comunitate

Așa cum se întâmplă de obicei în astfel de cercetări, instrucțiunile de completare a chestionarului de către echipa INFOLOC au fost doar parțial respectate. Chiar și așa, romii și reprezentanții primăriei au jucat rolul cel important în completarea chestionarului. Implicația acestui fapt constă în faptul că, în final, informația oferită de către sondajul PROROMI poarta amprenta ideologiei elitelor romilor și cea a autorităților locale. Este foarte probabil ca raportarea ecologică să fie mai puțin afectată de ideologii în raport cu cea vizând populația sau problemele ei specifice .

Lucrarea prezintă datele culese doar din 848 de comunități de romi mai mari de 20 de gospodării (vezi anexa cu sintaxa pentru eliminarea din baza de date a posibilelor chestionare nevalide).

În general, Recensământul Populației și al Locuințelor din 2002 și rezultatele studiului nostru distribuie, într-un mod similar, populația de etnie Roma la nivel național/județe. (Tabelul 1): datele din sondaj în funcție de mediul de reședință și de ariile culturale concordă cu datele de la Recensământ cu referire la romii autoidentificați, indiferent de tipul de localizare al acestora (răspândiți, grupați în comunități mici sau mai numeroase).

Tabelul 1. Populația de etnie Roma la Recensământ și cea rezultată în urma aplicării sondajului PROROMI în funcție de mediul de reședință și aria culturală (%)

. Cifrele din eșantionul PROROMI se referă doar la populația Roma aflată în comunități mai mari de 20 de gospodării ca urmare a datelor culese și prelucrate prin chestionarele valide. * Sursa: Recensământ, INS, 2002 Sunt trecute cu majuscule simbolurile județelor ce se constituie în arii culturale.** Pentru estimările de populație din PROROMI, vezi detaliile de la variabila ROMI05 în Caseta 3.

Aceasta implică o estimare pozitivă asupra reprezentativității eșantionului PROROMI dar, așa cum este cazul în orice sondaj, datele de eșantion nu sunt reprezentative pentru toate caracteristicile ce țin de problematica roma. Datele din sondajul PROROMI sunt, în special, reprezentative pentru acele caracteristici ce sunt asociate cu aspectele ce țin de localizarea și concentrarea comunităților de romi.

Rezultate

Raportul prezintă o tipologie a comunităților de romi relevantă pentru procesul de identificare a sărăciei și a acțiunilor colaterale acestui proces. În al doilea rând, sunt abordate chestiunile legate de locația diferitelor tipuri identificate de comunități. Prioritizarea problemelor sociale ale comunităților de romi este a treia problematică abordată prin prezenta lucrare.

Cum se identifică o comunitate săracă de romi

Începând cu un set de 6 indicatori (Tabelul 4) este posibil să stabilească și să se cuantifice 3 tipuri de sărăcie în comunităților de romi în funcție de criteriile legate de accesibilitate, infrastructură și venit. O comunitate de romi (CR) este considerată săraca dacă sunt cumulate date despre cel puțin două din cele trei seturi de criterii de mai sus.

Simpla enumerare a criteriilor de cuantificare a sărăciei permite o clasificare a comunităților de romi în patru clase : comunități de romi non-problematice (NONPROB), CR cu probleme relative scăzute (LOWPROB), CR cu probleme severe (MIDPROB) și CR cu probleme grave (HIGHPROB). Comunitățile de tip MIDPROB și HIGHPROB sunt considerate a fi comunități de romi sărace.

Clasificarea pe cele 4 tipuri se bazează pe un index de cuantificare (Indexul Sărăciei în Comunitatea de Romi – ISCR). Aceasta este o metodă simplă de a calcula și a oferi date viabile dacă imput-urile inițiale sunt corect introduce în algoritmul de estimare. Comunitățile care nu au fost incluse în sondajul PROROMI vor putea fi, astfel, studiate/evaluate din punct de vedere al nivelului de sărăcie și comparate cu celelalte comunități de romi incluse în baza de date PROROMI. Cuantificarea sărăciei la sate de către FRDS se constituie într-un predecesor notabil al măsurării sărăciei în CR prin sondajul PROROMI. În măsura în care alte aspecte legate ale sărăciei sunt considerate relevante, ele pot fi adăugate în index. Diferența față de măsurarea sărăciei în rândul comunităților rurale realizată de către FRDS și cea realizată în comunitățile de romi prin sondajul și studiul PROROMI este dată nu doar de conținutul indicatorilor dar, totodată, și de faptul că cea din urmă a asociat o tipologizare ce ghidează practica dezvoltării comunitare într-o manieră mai eficientă decât cea pe care o poate oferi o simplă enumerare a criteriilor de cuantificare a sărăciei.

ISCR nu măsoară sărăcia la nivel de individ/familie ci la nivel de comunitate. ISCR are variații sistematice care pot fi interpretate în funcție de dimensiunea comunității, de mediul de reședință rural sau urban, de caracterul central sau periferic (centralitatea) al locației comunității, în funcție de stocul/resursele educaționale și în funcție de alți factori de predicție ai sărăciei în comunitățile de romi (Tabelul 10). Aceasta se constituie într-o bază de date validă și poate fi considerată o sursă credibilă de informații destinate măsurării sărăciei în CR.

Dimensiunea, localizarea și profilul comunităților

Circa 60% din totalul comunităților de romi sunt sărace iar la nivelul acestora trăiește mai mult de 50% din totalul populației de etnie Roma (Tabelul 6).

Cea mai mare concentrație de populație de etnie Roma o regăsim în comunitățile de dimensiuni mari de peste 500 de persoane și în comunitățile de dimensiuni medii, cu o populație cuprinsă între 200 și 500 de persoane (Tabelul 8). Mai mult de 60% din populația de etnie Roma, localizată compact, poate fi regăsită în comunități de mari de peste 500 de persoane.

Dimensiunea medie a unei comunități de romi de peste 19 gospodării este de cca. 300 de persoane de comunitate, în vreme ce mărimea mediană a unei comunități este mult mai mică, de doar 170 de persoane de comunitate. Această dimensiune tinde spre valori minime în cazul comunităților rurale (ce dețin o medie de cca. 260 pers.) și atinge valori de cca. 500 pers. în cazul comunităților urbane (Tabelul 7). În general, dimensiunea comunităților de romi crește:

de la cele din mediul rural la cele din mee la cele din mediul rural la cele din mediul urban,

de la cele amplasate periferic la cele amplasate central,

de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB.

Cea mai mare concentrate de populație săracă de etnie Roma se află în comunele dezvoltate și în orașele mici (Tabelul 9).

Romii care trăiesc în comunitățile sărace de romi au un stoc educațional scăzut , o rata scăzută a migrației temporare în străinătate și o orientare valorică de tip preponderent tradiționalist (vorbesc cu mai mare frecvență limba Romani) și o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei ().

Comunitățile de romi foarte sărace sunt sărace nu doar din punct de vedere al infrastructurii, al accesibilității (drumurilor), și al surselor de venit ci și din punct de vedere al resurselor de capital uman ca urmare a experienței educaționale și de migrațiune relativ reduse. Constatarea indica faptul că tipologia/clasificarea propusă este deosebit de relevantă pentru proiectele de țintesc reducerea sărăciei și incluziunea socială pentru comunitățile de romi. Cele mai sărace dintre comunitățile sărace de romi au un stoc educațional foarte scăzut și o experiență foarte redusă a migrației în străinătate . Există și o variație a sărăciei comunitare rome și în funcție de grupurile culturale tradiționale – ''neamurile de romi''. Cele mai sărace grupuri culturale par a fi cele ale cărămidarilor cu peste 80% de comunități sărace din totalul numărului de comunități de cărămidari. Rudarii și vătrășii urmează imediat în această ierarhie ( Tabelul 2).

Cele 848 de comunități de romi mai mari de 20 de gospodării sunt situate în 549 de localități. Luând ca bază informațiile din sondajul PROROMI din 2005 și cele din Recensământul populației și locuințelor din 2002 privind populația de etnie Roma și rata analfabetismului în fiecare localitate putem să estimăm numărul celor care, probabil, se autodeclară ca aparținând etniei Roma, la nivel național, în trei variante ale estimării: superioară, medie și inferioară (Caseta 3, Tabelul 2).

Tabelul 2. Populația (probabil) autoidentificată ca aparținând etniei Roma, la nivel național, conform Recensământul din 2002 și estimării PROROMI din 2005

Surse de venit și probleme sociale percepute

Severitatea problemelor sociale percepute este mai mare în CR sărace, cu un procentaj scăzut de populație de altă etnie locuind în aceeași arie/zonă/comunitate.

Venitul minim garantat-VMG- și activitățile ocazionale sunt principalele surse de venit ale locuitorilor din comunitățile de romi. Sursa standard de venit pentru comunitățile HIGHPROB este VMG-ul. Comunitățile NONPROB au cele mai variate surse de venit pe când cele de tip HIGHPROB sunt dependente, în principal, de VMG. Salariile, pensiile, activitățile lucrative private, agricultura și migrația în străinătate sunt surse de venit ce se întâlnesc mai frecvent în comunitățile de tip NONPROB.

S-a obținut o specificitate în a asocia sursele de venit în comunitățile de romi cu tipul de reședință și cu așezarea comunității în cadrul localității:

VMG este sursa de venit specifică pentru comunitățile aflate la periferia satelor;

Activitățile ocazionale sunt o sursă de venit caracteristică mai de grabă comunităților de romi din marile orașe;

Salariile sunt specifice comunităților de romi din zonele urbane;

Agricultura se constituie în a treia sursă de venituri pentru romii care locuiesc în mediul rural.

Elitele romilor la nivel local par să perceapă ca principale probleme ale romilor cele legate de lipsa unui loc de muncă și a unei surse de venit. Comunitățile de romi au un nivel foarte scăzut de ocupare a profesională/a forței de muncă și, ca urmare, un nivel foarte scăzut și al veniturilor (nesigure și ele) ca urmare a resurselor educațional scăzute în contextual ofertei generale scăzute de locuri de muncă pentru mâna de lucru necalificată și, uneori, ca urmare a discriminării în procesul de angajare. Condițiile precare de locuit și de sănătate merg mână în mână cu oportunitățile scăzute de angajare și cu cele de obținere a unui venit sigur. Problemele legate de locuire și de sănătate sunt rezultat nu doar al sărăciei cauzate de penuria de locuri de muncă și de surse de venit dar și un rezultat al segregării rezidențiale.

Percepția probabilă a ierarhiei problemelor romilor este o funcție înțeleasă prin două dimensiuni date de raportul sferei public-privat și, respectiv a celei create de raportul nevoi elementare-nevoi superioare (Graficul 1). Problemele legate de locul de muncă și venit sunt percepute cel mai intens de vreme ce se referă la nevoile elementare și la sfera vieții private. La cealaltă extremă se află problemele legate de discriminare, ele aflându-se situate, oarecum, în sfera vieții publice și a nevoilor elevate.

Graficul 1. Ierarhia problemelor sociale percepute în comunitățile de romi în funcție de dimensiunea raportului resurse-nevoi și de dimensiunea raportului public-privat.

Percepția severității problemelor are nivelele cele mai înalte cu cea mai mare concentrare de romi (probabil) autoidentificați (Tabelul 13). Pentru comunitățile cu o concentrare scăzută de romi (probabil) autoidentificați, percepția asupra amplorii asupra problemelor este mai puțin intensă. Rezultatul este relevant pentru ipoteza în care sărăcia comunitară este mai mare în acele comunități care sunt compuse, în principal din romi autoidentificați (ca situație opusă cazului acelor comunități în care ponderea de romi autoidentificați este mai scăzută).

Indexul severității problemelor ISP, ca și măsură a percepției problemelor sociale are cele mai mari valori în comunitățile sărace. Orașele mai mari adăpostesc comunitățile de romi cu cele mai mari nemulțumiri legate de modul lor de viață.

Ierarhia problemelor sociale obiective, așa cum este ea oferită de analiza de date indică faptul că majoritatea problemelor acute sunt sau au legătură cu sursele de venit, accesibilitatea și infrastructura de locuit: 74% din comunitățile de romi au probleme severe legate de venituri, 67% din ele au probleme legate de accesibilitate și 23% dintre ele au probleme legate de infrastructura (electricitate și sursa de apă potabila).

Perspective ale politicilor în domeniu

Comunitățile de romi de tip LOWPROB, MEDPROB ȘI HIGHPROB, așa cum sunt ele identificate în studiul PROROMI, ar putea folosi ca bază pentru a orienta acțiunile de facilitare ale FRDS-ului sau pentru organizarea unor activități cu funcții asemănătoare. O listă a comunităților de romi de tip HIGHPROB este oferită în anexă.

Un număr de aproximativ 120 de comunități de tip HIGHPROB (vezi anexa) ar trebui să se constituie în prima țintă a facilitării și, dacă diagnosticul se confirmă, să fie acceptate ca și țintă a acțiunilor de combatere a sărăciei și de incluziune socială. Aceste comunități sunt comunități care au, cumulate, mai multe probleme legate de venituri, accesibilitate și infrastructură. Comunitățile de tip MEDPROB ar trebui să se constituie în a doua țintă pentru facilitare și acțiune.

Acest model de acțiune poate fi folosit și în cazul comunităților care nu au fost incluse în sondajul PROROMI astfel :

Utilizarea criteriilor accesibilității și a surselor de venit (prezente în Tabelul 4) în scopul încadrării comunităților de romi într-una din cele 4 categorii/clase de probleme;

Identificarea zonelor de intervenție/capacitare a comunităților prin adresarea de întrebări deschise (în chestionarul PROROMI întrebările de la V91 la V9.10).

Agenția Națională pentru Romi și alte organizații de profil pot beneficia din plin de extinderea, la nivel național, a acestui proces de colectare de date și de analiză cu scopul acoperirii comunităților compacte de romi de pe tot cuprinsul țării. Metodologia și chestionarul existente se constituie în principalele unelte ce vor permite această operațiune.

Sondajul PROROMI poate fi extins și astfel să acopere toate comunitățile de romi iar datele sale ar putea fi utilizate mai bine (Graficul 2) prin folosirea următoarelor principii:

secvențializarea acțiunilor;

un spațiu necesar pentru corectarea erorilor ce țin de procesul de includere-excludere;

timpul necesar pentru a trece de la sondaj la enumerare completă ;

spațiul necesar pentru ca multipli actori interesați de comunitățile de romi să intervină

incorporarea evaluărilor în procesul de implementare.

Graficul 2.Extinderea sondajului PROROMI și folosirea datelor sale pentru dezvoltarea comunitară a comunităților de romi

* ( ) estimări ale ponderii populației de romi. Cifrele din paranteze indică ponderea comunităților de romi .

O tipologie a sărăciei în comunitățile de romi

Clasificarea comunităților de romi din punctul de vedere al sărăciei a fost fundamentată pe trei criterii grupând șase indicatori – criteriul accesibilității (cu indicatorii legați de: drumuri de acces, caracterul periferic și localizarea comunității față de o groapă de gunoi), criteriul infrastructurii (cu indicatorii legați de accesul la apă potabilă și conectarea la o rețea de electricitate) și criteriul sursei principale de venituri (cu indicatorii oferiți de VMG și/sau sursele de venit provenite din activități ocazionale).

Analiza datelor indică o strânsă legătură între calitatea drumurilor de acces și calitatea drumurilor din interiorul unei comunități: 93% din comunitățile care nu dețin drumuri modernizate de acces sunt, de asemenea, lipsite de drumuri modernizate în interiorul ariei pe care se află comunitatea (Tabelul 3); într-o manieră similară, 77% din numărul de CR care au drumuri de acces pietruite (pavate) dețin și in interiorul lor drumuri de acces de același fel.

Tabelul 3.Calitatea drumurilor de acces și a celor intra-comunitare (%)

Ca rezultat al acestei constatări putem simplifica măsurarea accesibilității luând în considerație, pentru clasificare, doar drumurile de acces, caracterul periferic/marginal al comunității și amplasarea ei în apropierea sau nu a unei gropi de gunoi (Tabelul 4).

Tabelul 4. Indicatori pentru construcția tipologică

Codul întrebărilor din baza de date și chestionare. ** V52, V77, și V76 sunt corelate pozitiv și semnificativ între ele. V55 este corelat în mod pozitiv și semnificativ doar cu V52. *** Cele două elemente ale dimensiunii sunt corelate în mod pozitiv la nivelul semnificativ r=0.11, p=0.01.

Problemele legate de accesibilitate sunt mai frecvente în cazul comunităților de romi rurale decât în cel al comunităților urbane. Problemele de venit și infrastructura par a fi mai degrabă la fel de răspândite atât în cazul comunităților de romi rurale, cât și în cazul comunităților de romi din mediul urban (Tabelul 5).

Tabelul 5. Sărăcia la comunitățile de romi în funcție de mediul de reședință: urban sau rural

Cei șase indicatori care au fost utilizați pentru a măsura sărăcia comunităților de romi pot fi reuniți în două dimensiuni de bază care sunt relevante pentru infrastructura și locația comunității Sărăcia datorată veniturilor reduse pare a fi asociată, mai degrabă, cu localizarea la periferie decât cu accesibilitatea.

Caseta 2. Chestionare valide și nevalide rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a datelor

Ponderea de comunități de romi non-problematice din punct de vedere al bunăstării pare a fi mai degrabă una redusă, de cca. 10%.

O CR este considerată ca având probleme foarte severe (CR de tip HIGHPROB) dacă reunește toate criteriile legate de ACCES, INFRASTRUCURĂ și VENIT. Acest tip de CR deține o pondere de cca. 14% din numărul total de comunități de romi. Dacă se întâlnesc doar două din cele trei criterii de cuantificare a sărăciei comunitare, comunitatea este considerată ca având probleme severe (si este o CR de tip MIDPROB); CR de tip LOWPROP îndeplinesc un singur criteriu în vreme ce comunitățile non-problematice nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Aceasta este o modalitate simplă de măsurare ce poate fi extinsă și adoptată de către practicienii în domeniu și care ar putea aduce, astfel, rezultate compatibile cu studiul PROROMI.

Tabelul 6. Ponderea comunităților sărace de romi și a populației de la nivelul lor

* Datele se referă la eșantionul de 848 de CR cu o populație de 274854 persoane care s-au identificat (cu mare probabilitate) ca aparținând etniei roma (considerând faptul că experții locali care au completat chestionarele sunt, în mare parte, persoane care s-au autoidentificat ca aparținând acestei etnii). Numărul de romi probabil autoidentificați care locuiesc în comunitate a fost estimat prin înmulțirea numărului de romi heteroidentificați cu un factor de conversie așa cum este el oferit de răspunsurile la întrebarea nr.2. Eșantionul este relevant pentru comunitățile de romi mai mari de 19 gospodării.

Profile ale comunităților de romi

….în funcție de dimensiune și concentrare

Dimensiunea medie a unei CR mai mari de 19 gospodării este de cca. 300 de persoane pe comunitate. Aceasta valoare este minimă în comunitățile rurale marginale (de cca. 20 pers.) și atinge valoarea de 500 de persoane în comunitățile urbane non-marginale (Tabelul 7). Dimensiunea mediană a unei CR este mult mai mică, de cca. 170 persoane. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel:

de la cele din mediul rural la cele din mediul urban,

de la cele amplasate periferic la cele amplasate central,

de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB.

Tabelul 7. Dimensiunea comunităților de romi în funcție de caracterul lor periferic și de localizarea în mediul rural/urban

Tabelul face referire la estimarea romilor probabil autoidentificați ROMI05(vezi Caseta 3).

Este greu să identificăm comunități de romi – CR – non-problematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi – CR- de tip HIGHPROB în locații urbane non-marginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi non-problematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală.

Cea mai mare concentrație de populație săracă de romi se află în comunitățile de peste 500 de persoane și în comunitățile medii cu o populație cuprinsă între 200 și 500 persoane (Tabelul 8). Cca. 60% din populația de romi care trăiește compact se regăsește în comunități mari de peste 500 de persoane.

Tabelul 8. Populația Roma în funcție de dimensiunea comunității și de nivelul de sărăcie (%)

Cea mai mare concentrație de populație Roma săracă se află desfășurată în comune dezvoltate și în orașele mici. (Tabelul 9).

Tabelul 9. Populația săracă de etnie Roma în funcție de tipul de localitate (%)

….în funcție de structura populației

Romii care trăiesc în comunitățile sărace de romi au un stoc educațional scăzut, o rata/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba Romani ().

Tabelul 10. Un profil social al populației locuind în comunitățile de romi sărace

Exemplu de lectură a datelor din tabl: 45,1% din populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar* Medii simple folosind comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația-

Există și variații ale nivelului de sărăcie în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi cele ale cărămidarilor cu 80% din comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale Rudarilor și de cele ale Vătrașilor (Tabelul 11).

Tabelul 11. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acesteia („neamuri”) %

Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul de CR. *Comunitățile sărace sunt acelea care sunt de tip HIGHPROB sau MEDPROB în vreme ce comunitățile non-sărace sunt cumulate din comunitățile de tip NONPROB și LOWPROB

Ierarhizarea problemelor în comunitățile de romi

Participarea scăzută pe piața forței de muncă și veniturile foarte scăzute sunt principalele probleme ale comunităților de romi. Interogând actorii locali implicați în completarea chestionarelor asupra problemelor principale ale comunității în care trăiesc am obținut o pondere covârșitoare de 90% din răspunsuri ce s-au referit la cât de dificil este, ca persoană de etnie Roma, să-ți găsești un loc de muncă pentru a-ți asigura traiul .

Caseta 1. Cine sunt cei care au completat chestionarele?

Se pare că s-au conturat 5 straturi legate de conștientizarea la nivel local-instituțional asupra problemelor comunităților de romi (, Graficul 3,Tabelul 12): veniturile scăzute și lipsa locurilor de muncă/slaba participare pe piața forței de muncă sunt cele mai serioase probleme socioeconomice ale comunităților de romi; condițiile de locuit și starea de sănătate precare sunt pe locul doi pe scara conștientizării, la nivel local; al treilea nivel este cel al educației și al facilităților legate de conectarea la o sursă de apă potabilă; calitatea drumurilor este a patra problemă în linia descendentă a prioritizării problemelor comunităților de romi. Discriminarea pe criterii etnice ocupă cel mai scăzut nivel pe aceeași scară.

Graficul 3. Ponderea comunităților de romi considerate de către INFOLOC ca fiind afectate de diverse probleme socio-economice

Lecturând sutele de descrieri ale INFOLOC asupra problemelor comunităților lor putem sintetiza modul în care locuitorii comunităților de romi concep factorii-cheie legați de sărăcia din respectivele comunități (Graficul ). Elitele locale ale romilor par să considere că romii au un nivel scăzut al participării pe piața forței de muncă și, în consecință, venituri foarte scăzute și nesigure toate datorate și educației lor precare în contextual ofertei scăzute de locuri de muncă necalificate și, uneori, și ca efect al practicilor discriminatorii la angajare. Condițiile de locuire și de sănătate precare nu sunt doar rezultatul sărăciei legate de raportul angajare-venituri ci efect și componentă a segregării rezidențiale.

Graficul 4. Felul în care comunitățile de romi își percep intercauzalitatea propriei sărăcii

Ierarhia problemelor sociale în percepția elitelor locale rome parcurge drumul de la nevoile elementare la cele superioare, pe de-o parte și de la cele private la nevoile de interes public (social), pe de altă parte (Graficul 1). Cel mai mare nivel de autoconștientizare a nevoilor este legat de ocuparea forței de muncă și de venituri ca resurse primare ale vieții private.

Tabelul 12 „ Descrieți pe scurt principalele probleme ale comunității de romi legate de….”

Ierarhia problemelor sociale percepute este cam aceeași, indiferent de tipul de comunitate de romi Datele disponibile sugerează o ierarhie a comunităților în funcție de modul în care își percep propriile probleme sociale. În aproape toate cazurile cel mai intens nivel al percepției problemelor sociale este cel de la nivelul comunităților HIGHPROB care au, în termeni obiectivi, problemele legate de accesibilitate, o infrastructura precară și venituri insuficiente. Tipul de comunitate și percepția locală asupra problemelor sociale sunt definite în funcție de criterii diferite. Prima categorie face apel la clasificări obiective în vreme ce a doua face apel la un set de clasificări subiective în baza opiniilor persoanele ale persoanelor locale implicate în completarea chestionarelor-INFOLOC . Faptul că cele două abordări-cea subiectivă și cea obiectivă- ne permit o interpretare consistentă a datelor este un element care indică modul în care este structurată realitatea socială în comunitățile de romi și cât de viabile sunt datele colectate după ce ele au trecut de procesul de filtrare (așa cum apar în Caseta 1).

Problemele legate de ocuparea forței de muncă sunt atât de severe încât chiar și comunitățile de romi fără probleme deosebite, intitulate de noi comunități de tip NONPROB le percep ca fiind de o relevanță deosebită în conștiința publică. Legat de celelalte probleme, cum ar fi de ex. drumurile, diferențe sunt foarte mari de la o comunitate la alta: indexul severității problemelor legate de drumuri are valoarea 80 în cazul comunităților de tip HIGHPROB și doar 38 în cazul comunităților de tip LOWPROB și NONPROB.

Percepția severității problemelor are cele mai mari valori în comunitățile de romi cu o concentrare mare de populație (probabil) autoidentificată ca aparținând etniei Roma (Tabelul 13). Pentru comunitățile cu un grad scăzut de concentrare de populație, (probabil) autoidentificată, intensitatea percepției asupra problemelor comunității este mai scăzută. Rezultatul este relevant pentru ipoteza conform căreia că sărăcia comunitară este mai ridicată în comunitățile care sunt formate, în principal, din etnici romi autoidentificați (ca situație opusă cazului comunităților având o pondere mai scăzută de romi autoidentificați).

Tabelul 13. Severitatea problemelor percepute ale comunităților de romi și ponderea probabilă de romi autoidentificați în cadrul comunității

* Cele trei categorii de gravitate a problemelor sunt generate de un index al severității problemelor ISP calculate ca o sumă a indicilor parțiali asupra severității problemelor legate de locurile de muncă, venituri, apă, drumuri, educație și discriminare. Fiecare dintre aceste elemente au fost codate cu valoarea <<1>> dacă experții locali au indicat o situație problematică (legată de respectivul element), cu valoarea <<-1>>, dacă experții au indicat o situație non-problematică și cu valoarea <<0>> pentru non-răspunsuri.

Exemplu de lectură a datelor din tabelul: 35% din numărul total de comunități beneficiind de cea mai mare concentrare de romi autoidentificați (prin intermediul evaluărilor INFOLOC) își definesc situația ca fiind una foarte problematică

Un model operațional de intervenție în comunitățile sărace de romi

Comunitățile de tip LOWPROB, MEDPROB și HIGHPROB așa cum sunt ele identificate de către studiul PROROMI ar putea folosi ca bază pentru orientarea acțiunilor de facilitare ale FRDS sau pentru organizații având funcții similare. O listă a comunităților de romi HIGHPROB este oferită în anexă

Cele aprox. 120 de comunități de romi de tip HIGHPROB (vezi anexa) ar trebui să se constituie în primul grup-țintă pentru facilitare, dacă diagnosticul pus de prezenta cercetare este confirmat și apoi să fie acceptate ca și obiectiv-țintă în lupta anti-sărăcie. Aceste comunități au probleme cumulative legate de venit, accesibilitate și infrastructură. Comunitățile de tip MEDPROB ar trebui să se constituie în a doua țintă pentru facilitare și acțiunea antisărăcie.

Dacă practicienii sunt interesați și de alte comunități de romi decât cele incluse în dosarul PROROMI atunci ei ar putea urma următoarea procedură:

O variantă prescurtată a chestionarului PROROMI este distribuită acelorași categorii INFOLOC și potrivit acelorași reguli specificate în anexa chestionarului. Întrebările ce vor fi incluse în chestionar sunt cele menționate în Tabelul 4 ca și măsuri pentru accesabilitate, infrastructură și pentru sursele de venit, plus întrebările deschise privind problemele comunităților (deV91 la V9.10);

Datele obținute în urma completării chestionarului vor permite includerea comunităților de romi în una din cele 4 categorii (NONPROB, LOWPROB, MIDPROB or HIGHPROB) iar informațiile din întrebările deschise ? vor realiza profilul problemelor comunității.

Avantajul uneia asemenea proceduri este acela că poate oferi ușor termeni de comparație pentru comunitățile nou studiate prin folosirea bazei de date PROROMI

Sondajul PROROMI poate fi extins și astfel să acopere toate comunitățile de romi iar datele sale ar putea fi utilizate mai bine (Graficul 2) prin folosirea următoarelor principii:

un cadru temporal pentru acțiunea politicilor în domeniu;

un spațiu necesar pentru corectarea erorilor ce țin de procesul de includere-excludere;

timpul necesar pentru a trece de la sondaj la enumerare completă (recensământ);

spațiul necesar pentru ca actorii multipli interesați de comunitățile de romi să intervină

incorporarea de evaluărilor în procesul de implementare.

Diagrama de timp ne sugerează o asemenea abordare:

Graficul 2. Extinderea sondajului PROROMI și utilizarea datelor acestuia pentru asigurarea dezvoltării comunitare în comunitățile de romi. * ( ) estimare a ponderii populației de etnie Roma. Cifrele din paranteze ne indică ponderea comunităților de romi.

Anexe

Chestionarul PROROMI și instrucțiunile de completare

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ROMI

Str.Viitorului, nr.14, sector 2 Tel: 40 – 21 – 211.65.78

București Fax:40 – 21 – 211.51.94

PRObleme ale ROMIlor cu localizare relativ compactă (PROROMI)

– chestionar –

Formularul de chestionar se completează

Există romi pe teritoriul administrativ al localității dumneavoastră ?

(ÎNCERCUIȚI CODURILE PENTRU VARIANTELE CORESPUNZĂTOARE SITUAȚIEI LOCALE ȘI, DACĂ ESTE CAZUL, ADĂUGAȚI CIFRA CORESPUNZĂTOARE ÎN SPAȚIUL MARCAT CU ____________ ATENȚIE, POT FI ÎNCERCUITE MAI MULTE VARIANTE !):

Membrii comunității se consideră a fi romi (ÎNCERCUIȚI, PE BAZA DISCUȚIILOR CU MEMBRI AI COMUNITĂȚII, UNA DINTRE VARIANTE)

aproape în totalitate (90-100%)

majoritar (50-89%)

doar unii dintre ei (20-49%)

foarte puțini dintre ei (sub 20%)

Ce limbă se vorbește, în principal, în interiorul comunitǎții ? (ÎNCERCUIȚI UNA DINTRE VARIANTE)

a) româna b) romani (romanes) c) maghiara d) alta (care?) _____________

Ce fel de romi (neam) se consideră a fi membrii comunității (de ex. căldărari, rudari etc.) ? _____________

DACĂ ÎN COMUNITATE SUNT MAI MULTE NEAMURI DIFERITE, PRECIZAȚI CARE SUNT ACESTEA ȘI PONDEREA FIECĂRUIA: …………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Localizarea comunității de romi

Persoane, gospodării și locuințe (unități de locuire*) în comunitatea de romi (CIFRELE VOR FI REZULTATE DIN APRECIERI, ESTIMĂRI ALE GRUPULUI CARE COMPLETEAZĂ FORMULARUL )

*unitate de locuire – locuință individuala (casă), apartament la bloc, adăpost improvizat (baracă, coșmelie, bordei)

**gospdǎrie – grupare de oameni care locuiesc și mănâncă împreună, folosind resursele aceluiași buget. Într-o gospodărie pot fi una sau mai multe familii.

*** termenul de familie, în sensul legii 416/2001, “desemnează soțul și soția sau soțul, sotia și copiii lor necăsătoriți, care locuiesc și se gospodăresc împreună”.

Infrastructură – utilități

Principala sursă de venit

Comunitatea a beneficiat, în ultimii 5 ani, de vreun proiect sau program de ajutorare, de combatere a sărăciei sau de dezvoltare?

a) nu b) da DACA “DA” De câte (TRECEȚI CIFRA) _______

Referitoare la ce (detaliați ) ………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Descrieți, pe scurt, principalele probleme actuale ale comunității de romi (ACOLO UNDE ESTE CAZUL DETALIAȚI ȘI PE PAGINA NUMĂRUL 8, RĂMASĂ LIBERĂ ÎN ACEST SCOP) legate de:

Cine a completat formularul:

Data (perioada completării) _ _ – _ _/_ _/2005

Anexă: Reguli de completare a formularului PROROMI

Formularul înregistrează situația pentru toate grupările de romi de cel puțin 20 gospodării (indiferent de starea lor materială, limbă vorbită, religie, neam, localizare în sat/oraș sau la margine de sat/oraș), așezate relativ compact, apropiate unele de altele, în interiorul unei localități sau în apropierea acesteia.

Prin „comunitate de romi” se înțelege, în acest caz, o grupare de cel puțin 20 gospodării de persoane care se recunosc a fi de etnie roma. Prin răspunsul la întrebarea 2 vor putea fi aduse precizări asupra proporției probabile de persoane care se recunosc a fi romi.

Dacă în localitate sunt mai multe comunități de romi, vă rugăm să completați pentru fiecare dintre ele câte o fișă PROROMI.

Vă rugăm să completați fiecare fișă PROROMI apelând la câte trei persoane alese astfel:

reprezentant al primăriei (expert local pe probleme de romi sau, dacă nu există, un consilier ales, de etnie roma , din cadrul consiliului local sau, dacă nici acesta nu existǎ, un asistent social familiarizat cu problemele comunităților de romi din localitate); această persoană se va implica direct în completarea tuturor fișelor (câte una pentru fiecare dintre grupările relativ compacte de romi de cel puțin 20 de gospodării de pe teritoriul localității respective). Persoana respectivă, beneficiind de sprijinul logistic al primăriei, va multiplica (dacă este cazul), înainte de completare, chestionarul primit de la ANR și va trimite, în cel mai scurt timp după completare (în maxim 10-14 zile calendaristice de la primirea chestionarului, dar nu mai târziu de data de 15 aprilie a.c.), toate chestionarele, completate pe raza administrativă a localității, într-un singur plic, pe adresa prefecturii județului căruia îi aparține localitatea respectivă. Pe plic se va menționa: "ÎN ATENȚIA D-LUI PREFECT ȘI A BIROULUI JUDEȚEAN PENTRU ROMI". DOAR primăriile sectorelor Municipiului București vor trimite chestionarele completate direct pe adresa Agenției Naționale pentru Romi: Str. Viitorului, nr 14 sect. 2, București.

persoană de etnie roma, din afara primăriei, locuitor în comunitatea de cel puțin 20 de gospodării pentru care se completează formularul, bun cunoscător al problemelor acelei comunități, apreciat de romii din comunitate; aceasta persoană va participa direct la completarea formularului doar pentru comunitatea de romi, din care provine;

un al treilea membru al grupului de completare al fișei va fi numit, prin acord comun între primele două persoane, și va trebui să fie un bun cunoscător al zonei din localitatea în care se află comunitatea de romi: o persoană din cadrul unei instituții locale, alta decât primăria, (de ex.: un mediator sanitar sau un mediator școlar), un membru al unei organizații neguvernamentale implicate în proiecte locale pentru romi (dacă există) sau un lider local rom (formal sau informal). Persoana respectivă va fi aleasă și în funcție de modul în care se implică în rezolvarea problemelor comunității (grupării) de romi. Ea poate participa, acolo unde este cazul, la completarea a mai mult de o fișă.

Acolo unde aceast lucru este posibil, cel puțin două dintre cele trei persoane care completează formularul trebuie să fie persoane de etnie roma care își recunosc apartenența etnică (cel puțin una, va fi, obligatoriu, de etnie roma).

Înainte de completarea chestionarului și după citirea lui atentă, persoanele responsabile cu această acțiune trebuie să stea de vorbă cu membri ai comunității de romi pentru care se face descrierea de situație.

Acolo unde cei trei, fie nu se pun de acord între ei, fie informația pe care o dețin este insuficientă, în loc de o cifră se va completa un interval de procente sau cifre absolute care descriu limitele în care se încadrează evaluarea grupului de completare al formularului asupra chestiunii în cauză.

Este posibil ca, pentru eventualele neclarități, să revenim, direct la nivel local, cu întrebări sau operatori de teren.

Pentru orice întrebare legată de modul de completare al formularului, vă puteți adresa următoarelor persoane:

expertului județean pe probleme de romi din cadrul prefecturii (biroului județean pentru romi);

AICI EXPERTUL PE PROBLEME DE ROMI DIN CADRUL BIROULUI JUDEȚEAN PENTRU ROMI ÎȘI VA TRECE (OBLIGATORIU PE TOATE CHESTIONARELE ȘI ÎNAINTE DE EXPEDIEREA LOR CĂTRE PRIMĂRII ) NUMELE ȘI NUMERELE DE TELEFON ȘI FAX (DE LA BIROU ) LA CARE POATE FI CONTACTAT→:……………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

reprezentantului Agenției Naționale pentru Romi, domnul consilier Ștefan Harda la 021 – 211 65 78 (mobil: 0742647819 sau e-mail: [anonimizat]), de luni până vineri între orele 9-17 (dacă este nevoie, puteți solicita prezentul chestionar și în format electronic la adresea de mail de mai sus);

domului prof.univ.dr. Dumitru Sandu, coordonatorul studiului, la numărul tel. fix 021 – 4449799 (e-mail [anonimizat]) între orele 8-9 sau 21-22.

Evaluările formulate de către cele trei persoane care completează formularul nu trebuie să fie modificate de către nici una dintre instituțiile la nivelul cărora circulă acest formular (primărie, prefectură, BJR). Eventualele comentarii ale acestor instituții vor fi transmise, separat, coordonatorului din partea ANR sau coordonatorului general de cercetare.

Vă mulțumim, încă odată, pentru sprijinul acordat pe tot parcursul acestei cercetări și vă asigurăm că datele pe care le obținem prin intermediul dumneavoastră vor fi folosite numai pentru binele comunităților de romi, pentru a fundamenta proiecte și programe care să le ajute direct pe ele și, indirect, întreaga localitate!

PE ACEASTĂ PAGINĂ PUTEȚI OFERI, DACĂ ESTE CAZUL, AMĂNUNTE LEGATE DE PRINCIPALELE PROBLEME ACTUALE ALE COMUNITĂȚII ROMA PENTRU CARE AȚI COMPLETAT FORMULARUL. DAT FIIND FAPTUL CĂ ESTE VORBA DE O CERCETARE SOCIALĂ, NU ESTE CAZUL SĂ DATI LISTE CU NUME DE PERSOANE ȘI CU CERERI ÎN NUMELE LOR!

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Comentarii asupra modalității de completare a chestionarului

Observații legate de tipurile de răspunsuri primite:

În funcție de forma în care s-a răspuns și conținutul general al răspunsului prin raportare la prezența romilor în localitate, se poate discuta despre trei categorii mari de răspunsuri:

Localități care au răspuns completând un chestionar, că nu au romi pe teritoriul administrativ (răspuns „nu” la întrebarea 1.1/pag.2)

Localități care au răspuns completând un chestionar, că au romi pe teritoriul administrativ (răspuns „da” la una sau mai multe dintre întrebările 1.2., 1.3, 1.4/pag.2)

Localități care au răspuns printr-o adresă,

Fie precizând că nu au romi pe teritoriul administrativ

Fie precizând că nu au comunități de romi care să facă obiectul studiului (fără alte precizări suplimentare) pe teritoriul administrativ

Fie precizând că au romi pe teritoriul administrativ și menționând numărul acestora/numărul familiilor sau/și numărul gospodăriilor

Observații legate de modalitatea în care a fost codificată și introdusă informația pe suport electronic

Situația A și Situația C (punctele a și b) – informația a fost introdusă într-o bază de date (o singură variabilă – v11 – corespondentă întrebării 1.1./pag 2 din formular). Identificarea localităților s-a făcut pe baza codului siruta inferioară, pornind de la supoziția că răspunsul primăriei (în acest caz) vizează toate localitățile componente ale unității administrativ teritoriale (dacă primăria unei comune a răspuns, indiferent în ce formă, că pe teritoriul unității administrative nu există romi, răpunsul a fost atribuit tuturor localităților (satelor) componente).

Comentariu: Decizia implică o serie de riscuri induse de modificările statutlui administrativ al unor localități, necuprinse în sistemul de codificare INS. Există din acest motiv două situații:

În cazul comunelor nou înființate, răspunsul „nu” a fost atribuit restrictiv unui singur sat (identificabil pe sirută inferioară)

În cazul comunelor care au pierdut localități componente, răspunsul a fost atribuit extensiv pentru o serie de sate care este posibil să nu mai facă parte din unitatea administrativă respectivă

Răspunsurile primite de la primării sunt identificabile pe baza a două valori atribuite variabilei v11:

Valoarea 1: pentru răspunsul nu există romi

Valoarea 2: pentru răspunsul nu există comunitate de romi care să facă obiectul studiului.

Situația C (punctul c) – reprezintă un număr extrem de mic de cazuri până în acest moment (sub 10), care nu au fost încă transpuse pe suport electronic din cauza incompatibilității cu modul de structurare a informației culese (în cazul acestor unități administrativ teritoriale nu se poate încadra informația în categoriile furnizate de întrebările 1.2., 1.3 și 1.4/pag 2). O eventuală verificare telefonică ar permite rezolvarea situației.

Situația B : concentrează cea mai mare parte a chestionarelor. Modalitatea de transpunere pe suport electronic a informației cuprinse în aceste chestionare necesită o serie de lămuriri referitoare la completarea chestionarelor prin raportarea la unitatea administrativ teritorială/unitatea naturală de locuire.

Chestionarele nu au un referent spațial comun. Din acest punct de vedere au fost identificate trei tipuri de situații:

Chestionare completate cumulat la nivelul unității administrativ teritoriale (comună/oraș), probabil pentru toate unitățile naturale de locuire (sat/oraș). În cazul acesta nu se poate opera cu codul siruta inferioară, informația fiind înregistrată într-o bază de date separată (baza siruta superioară) și identificată prin utilizarea codului siruta superioară.

Chestionare completate cumulat la nivelul mai multor unități naturale de locuire (sate, orașe), specificate în cuprinsul chestionarului (incluzând situații în care localitățile specificate nu reprezintă totalul localităților cuprinse de unitatea administrativ teritorială). Informația cuprinsă în aceste chestionare a fost introdusă în baza de date siruta superioară, prin atribuirea ei, pe baza codului siruta superioară, unității administrativ teritoariale.

Chestionare completate la nivelul unei unități naturale de locuire precizate în cuprinsul chestionarului prin răspunsul la întrebarea 5.1./pag. 3. Informația a fost introdusă intr-o nouă bază de date (baza siruta inferioară) în care identificarea localității se face pe baza codului siruta inferioară.

Comentariu: Pentru a preveni erorile induse de schimbarea statului administrativ teritorial al unor localități, introducerea informației în baza siruta inferioară s-a realizat numai în cazul chestionarelor în care răspunsul la întrebarea 5.1./pag.3 specifica o localitate identificabilă după siruta inferioară.

În urma intersectării de criterii legate de tipul de răspuns/informație generală (există nu există romi la nivelul unității administrativ teritoriale)/referința spațială de completare (unitatea administrativ teritorială ca întreg, o parte a unității administrativ teritoariale/o unitate naturală de locuire) informația a fost înregistrată în 3 baze de date:

Baza de date fără romi

Baza de date siruta superioară

Baza de date siruta inferioară

Observații legate de modalitatea de transmitere a chestionarului

Chestionarele centralizate de ANR au fost transmise fie direct Agenției (prin fax sau poștă), fie Agenției prin intermediul Prefecturii (cu o etapă anterioară de centralizare la nivelul BJR). Există localități care au interpretat instrucțiunile de transmitere a chestionarului completat în sensul unei duble expedieri: la nivel județean (Prefectură) și la nivel național (ANR). Suprapunerea etapelor de codificare/introducere a datelor (din motive de timp alocat cercetării) a condus într-o primă fază la introducerea dublă a informației. Verificările ulterioare asupra bazei au eliminat chestionarele „repetate”.

Observații legate de modalitatea de completare a formularului – echipe de lucru

Există localități la nivelul cărora echipe diferite de completare au lucrat în paralel iar în suma chestionarelor centralizate de ANR se regăsesc ambele „variante” de chestionare.

Situațiile de acest gen sunt greu de identificat în condițiile în care se lucrează cu estimări ale numărului de romi și este îndreptățită (și chiar recomandată de instrucțiunile chestionarului) completarea mai multor chestionare la nivelul aceleiași unități admnistrativ teritoriale/unități naturale de locuire în cazul în care există mai multe comunități compacte de romi. Chestionarele suspectate de a fi completate în situația amintită nu au fost transpuse pe suport electronic. Există însă riscul ca în cazul localităților cu mai multe chestionare completate să fie vorba și de unele situații de completări paralele (în special în cazul în care estimările pentru populația de romi diferă semnificativ, nu există un nume consacrat al comunității, nu se răspunde la întrebarea referitoare la neamul căruia aparțin romii și echipele de completare sunt diferite).

Observații legate de modalitatea de transmitere a formularului către echipele de completare

Intervenția BJR a indus în unele cazuri modificări în modalitatea de culegera a datelor.

În Județul Giurgiu, chestionarul a fost modificat și transmis în noua formă către echipele de completare. Din noua variantă lipsesc întrebările 3; 4/pag. 2; întrebarea 6.3.1/pag.3. O serie de întrebări sau instrucțiuni de completare a întrebărilor sunt modificate: întrebarea referitoare la numele comunității de romi (pag 2) a fost modificată prin înlocuirea între paranteze a textului („ASA CUM II SPUN LOCAL NICII” cu textul „se va trece denumirea sub care este cunoscută respectiva comunitate de romi”), întrebarea 6.5/pag3 este modificată în „pondere populație diferită de cea ortodoxă (penticostali, adventiști, iehoviști, catolici, greco-catolici etc.), întrebarea 7.7/pag 4 este modificată în „în interiorul comunității, numai drumuri de pământ, greu de practicat pe vreme ploiasă” cu indicația „INCERCUIȚI VARIANTA CORESPUNZĂTOARE” (variantele de răspuns, modificate, sunt: „1. DA, 2. NU”). Tabelul 8/pag 4 nu este însoțit în noua formă de indicațiile dintre paranteze. Întrebarea 9.5./pag.4 a fost modificată (în noua formă „locuire”) ca și întrebarea 9.10/pag care solicită menționarea „alte probleme (numiți-le și detaliați)”. În structura noului chestionar, după întrebarea 5.1./pag 3 a fost introdusă o nouă întrebare: „denumirea locală a zonei (COMPLETAȚI ÎN SPAȚIUL LIBER)”.

Informația cuprinsă în aceste chestionare a fost introdusă în format electronic după compatibilizare (acolo unde s-a putut face) cu structuta chestionarului standard.

Observații legate de modalitatea de formare a echipei de completare

Din punct de vedere etnic, se poate discuta despre două tipuri de completări:

Completare în afara comunității etnice (persoanele care furnizează informația sunt toate de etnie non-romă)

Completarea în interiorul comunității etnice (persoanele care furnizează informația sunt toate de etnie romă)

Completare mixtă, cu participarea etnicilor romi și a persoanelor de etnie diferită (situația recomandată implicit de instrucțiunile de completare care au însoțit chestionarul)

Comentariu: Etnia membrilor echipei de completare a fost adesea menționată în forma „nu/da” ori „nu/rom” sau s-a menționat etnia numai în cazul persoanelor de etnie romă. Pentru situațiile de genul: „nu/da”; „nu/rom” a fost introdus un cod special cu semnificația „non-rom”. În cazul în care în chestionar nu apărea nici o mențiune, s-a atribuit codul non-răspuns.

De regulă cele trei tipuri de completare se suprapun peste o distincțe în termeni instituționali:

Completare în interiorul primăriei (persoanele care furnizează informația sunt exclusiv angajații primăriei)

Completare în afara primăriei (nici una dintre persoanele care completează chestionarul nu este un agajat al primăriei)

Completare cu participarea primăriei (cu participarea a cel puțin unui anagajat al primăriei)

Atât cât operația de codificare a chestionarelor poate permite (urmând ca analiza rezultatelor să confirme/infirme această observație), este probabil ca între cele trei tipuri de completare (în special în cazul suprapunerii completare în interiorul comunității – completare în afara primăriei, să existe diferențe calitative în raport cu restul chestionarelor.

Observații legate de modalitatea de completare a chestionarului – informație extensivă/informație restrânsă prin raportare la existența unei comunități compacte cu peste 20 de gospodării

Întrebările din caseta 1 (pag.2) au rolul de filtra situațiile existente și de a le selecta în perspectiva completării chestionarului. Conform instrucțiunilor de completare, la întrebările care urmează (începând cu întrebarea 2/pag.2) ar fi trebuit să se răspundă numai în cazul comunităților compacte (mai mult de 20 de gospodării). Logica întrebărilor care urmează este una care face referire la acest tip de situație. Chestionarele nu respectă decât în mică măsură indicațiile de completare din acest punct de vedere, ajungându-se la mai multe situații:

Localități care au romi, dar nu au o comunitate compactă cu peste 20 de gospodării în cazul cărora

Se continuă completarea informației pentru restul chestionarului

Nu se continuă completarea chestionarului

Localități care au numai comunități compacte și completează întregul chestionar pentru fiecare dintre acestea

Localități care au o comunitate compactă dar și grupări sub 20 de gospodării (eventual și gospodării risipite) și se continuă completarea chestionarului cu informație cumulată pentru toți romii

Localități care au o comunitate compactă dar și grupări sub 20 de gospodării (eventual și gospodării risipite) și continuă completarea numai pentru comunitatea compactă

Situațiile 1-b, 2, 4 sunt situațiile de normalitate. Situațiile 1-a și 3, deși au fost introduse in bazele de date ridică o serie de probleme de compatibilitate pentru o parte dintre întrebări concepute și logice numai în cazul comunităților compacte, pentru care trebuia realizată o completare independentă (câte un chestionar pentru o comunitate compactă). Pentru întrebările 2, 3, 4, 5.1., 5.2., 5.3., 5.5., 5.6., 7.6., 7.7., 7.8. s-au atribuit în aceste condiții coduri suplimentare care cumulează mai multe variante de răspuns.

Observații legate de estimarea numărului de romi

Există chestionare pentru care se înregistrează diferențe între numărul de romi notat la întrebările din caseta 1/pag.2 (chiar dacă acesta este considerat cumulat) și numărul de romi pentru care se răspunde în cadrul tabelului 7/pag. 3

Observații legate de modalitatea de completare a răspunsurilor la întrebări specifice

Caseta 1 (întrebările 1.2., 1.3., 1.4)/pag.2 pare să fi ridicat în unele cazuri dificultăți de încadrare a comunităților în varinatele propuse de chestionar.

Există chestionare în care, pentru mai multe variante încercuite (mai multe tipuri de comunități) este menționat exact același număr de romi (exemplu: se răspunde „da” la 1.2. cu precizarea unui număr, se răspunde „da” la 1.3. cu precizarea aceluiași număr).

Există chestionare în care, la întrebarea 1.4. se menționează un număr de romi egal cu suma numărului/lor de romi menționate în cazul întrebărilor anterioare (exemplu: se răspunde „da” la întrebarea 1.2 cu precizarea unui număr X, se răspunde „da” la întrebarea 1.3. cu precizarea unui număr Y, se răspunde sau nu „da” la 1.4. cu precizarea unui număr egal cu X+Y).

În cazul întrebării 5.4/pag 3 există situații în care se răspunde cumulat (procente de gospodării ocupanți ilegali ai locuințelor/terenurilor, gospodării care dețin locuințe în proprietate, care locuiesc cu chirie sau care locuiesc la familie, la rude din totalul gospodăriilor de romi)

În cazul Tabelului 7/pag.3, respondenții nu respectă alternanța între numere și procente. Pentru o parte dintre chestionare este probabil ca răspunsul la întrebare, deși se solicitau procente, să reprezinte de fapt numere.

Comentariu: În cazurile în care procentele dăpășeau în mod constant 100 sau apăreau mențiuni explicite pe chestionar de tipul: x persoane, numerele au fost transformate în procente în etapa de codificare.

Există chestionare în care respondenții s-au confruntat cu problema calculului procentelor. În aceste cazuri „procentele” sunt de fapt proporții șî au valori foarte mici (de tipul 0,..)

Comentariu: Prin verificarea informației cu tabelul 7/pag4 – referitor la sursele de venit, în cazul în care suma „procentelor” din acel tabel erau egale cu 1, a devenit evident că este vorba de proporții. În aceste situații procentele au fost calculate la codificare, prin multiplicare cu 100.

În cazul întrebării 6.2/pag. 3, există chestionare în care s-a răspuns cu numărul mediu de persoane/gospodărie (inclusiv interval de tipul 5-7)

Este posibil ca în unele cazuri să fi existat o oarecare dificultate de operare cu distincția între termenii „familie” și „gospodărie”. În unele chestionare numărul estimat al gospodăriilor este mai mare decât numărul familiilor.

Întrebarea 6.9/pag 3 primește răspunsuri 0, deși tabelul 7/pag.4 oferă informații despre procentul celor care obțin venituri din diverse surse asociate cu implicarea într-o activitate aducătoare de venit.

Întrebările referitoare la VMG: 6.11 și 6.12/pag.3 primesc în unele chestionare valori mai mari decât numărul total al familiilor menționat la întrebarea 6.3.

Este posibilă o dificultate de operare cu termenul de „unitate de locuit”. Întrebarea 6.16. primește un număr mare de non-răspunsuri.

În cazul Tabelul 7/pag 4, există situații în care s-a răspuns prin completare procentului gospodăriilor care au ca sursă de venit… (variantele din chestionar) în loc de gospodării care au ca principală sursă de venit. În această a doua situație suma procentelor este diferită de 100%.

În cazul întrebării 7.3. și 7.6./pag.4 este posibil să existe, în unele chestionare, o oarecare confuzie legată de încadrarea „zilierilor”, dacă aceștia lucrează în agricultură.

În cazul tabelului 9/pag. 5 apar în unele situații descrieri ale stării de fapt sau aprecieri asupra aspectelor menționate în chestionar (răspunsuri de genul: „bune”, „acceptabil”, „venitul minim garantat, pensiile, alocațiile pentru copiii”)

Notă – Implicații ale problemelor mai sus menționate. Echipa de prelucrare a datelor a eliminate câteva chestionare și a corectat, acolo unde s-a putut realiza aceasta, altele. Specialistul care a procesat datele a luat în calul erorile mai sus menționate și a construit o grilă de 7 posibile erori. Formulare (chestionarele) afectate de cel puțin una dintre cele 7 erori au fost eliminate din setul celor care au oferit datele pentru acest raport..

Sintaxa SPSS pentru selecția chestionarelor valide

Un număr total de 1500 de chestionare au fost introduce pe calculator-este vorba despre baza de date PROROMI. Nu toate aceste chestionare se referă la comunități compacte de romi de mai mult de 20 de gospodării.

Au fost identificate 7 tipuri de erori și a fost construită o variabilă de selecție pentru selectarea chestionarelor valide:

Er1 – dacă chestionarul a fost completat în cazul unor comunități mai mici de 20 de gospodării sau pentru comunității dispersate, necompacte de romi;

Er2 – dacă numărul mediu de personae pe gospodărie depășea 30 de persoane;

ER3 – dacă chestionarul s-a completat pentru întreaga populație de romi aflată atât în comunități (inclusive pentru cea aflată în grupări de mai puțin sau de mai mult de 20 de gospodării și/sau dispersată).

ER4 – dacă există informații care să ne indice că un chestionar a fost completat pentru mai multe comunități

ER5 – dacă numărul total de populație de etnie Roma din localitate, așa cum apare el în chestionar, îl depășeste pe cel al populație totale a localității plus (+) 100 pers

ER6 – dacă numărul de gospodării în comunitatea de referință este mai mic de 20 (limita inferioară stabilită convențional de către organizatorii studiului)

ER7 –dacă nu este specificat numărul populației din comunitate.

Erori de completare pe mediul de reședință

Eroarea 1 și eroarea 6 au fost cele mai frecvente.

Prin utilizarea grilei de validizare au fost eliminate un număr de 733 chestionare din baza de date. Procesul de selecție a fost foarte riguros pentru a obține un sub-eșantion de chestionare valide. Sintaxa pentru identificarea chestionarelor valide:

compute nris=v12nr.

compute nmic=v13nr.

compute nmar= v14nr.

RECODE

nris nmic nmar (9998=0) (9999=0) .

EXECUTE .

compute total=nris+nmic+nmar.

compute rarmic=nris+nmic.

compute pers62= v62.

compute dif6214= pers62-nmar.

compute PG=v62/v61.

if rarmic=pers62 er1=1.

if pg>30 er2=1.

if ((pers62=total) and (rarmic>0) and (nmar>0))er3=1.

if (v52>3) er4=1.

if (total> (POPST+100)) er5=1.

if v61<20 er6=1.

if v61>v62 er7=1.

count nerori= er1 er2 er3 er4 er5 er6 er7(1).

recode nerori (0=1) (else=0) into valid.

Cât de reprezentativ este eșantionul PROROMI ?

Recensământul Oficial din 2002 și sondajul PROROMI se referă la diferite categorii ale populației de romi. Recensământul din 2002 a cuantificat toți romii care s-au autoidentificat indiferent de felul în care ei se află concentrați în unele comunități locale. Sondajul PROROMI este diferit prin felul cum a fost proiectat. Se concentrează doar pe populația de etnie romă care trăiește în comunități compacte care sunt mai mari de 20 gospodării. În al doilea rând populația identificată de sondaj nu este nici autoidentificată nici heteroidentificată. Datorită procedurilor de colectare a datelor, ce au implicat un număr mare de reprezentanți ai comunităților de romi și a instrucțiunilor de lucru pe teren, sondajul a identificat populația de etnie romă care, probabil, se autoidentifică ca atare.

Datorită faptului că populația de etnie romă trăiește, în mare parte, în comunități compacte și luând în considerare faptul că „populația de etnie romă care, probabil se autoidentifică” este o măsură aproximativă pentru cei care se autoidentifică, ne putem aștepta să avem o strânsă corelare între sondaj și recensământ. Tabelul 1 prezintă distribuția populației rome după reședință și spațiul cultural (grupate pe județe similare) la recensământ și la nivelul sondajului. În general populația romă determinată de INS și sondaj are o distribuție consistentă. Acest fapt implică o estimare pozitivă asupra reprezentativității eșantionului PROROMI.

Caseta 3.Relațiile dintre Recensământul 2002 și Sondajul din 2005

Lista comunităților de romi cu probleme foarte mari (de tip HIGHPROB) rezultate ca urmare a aplicării sondajului PROROMI

Notă: Unele din comunitățile listate mai sus au o dublă locație specifică. Aceasta se datorează amplasării comunităților între două localități sau al unor raportărilor cumulate nesolicitate primite de la mai multe comunități de romi.???