Fundamentarea decizie de creditare bancară a [614096]

Fundamentarea decizie de creditare bancară a
activității curente a societații
FITERMAN PHARMA SRL

Masterand: [anonimizat] 2017 –

2 Cuprins

Capitolul 1. Importanța eco nomică și socială a IMM -urilor ………………………….. ………………………….. ……… 3
1.1 Ce sunt IMM -urile? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.2 Contribuția IMM -urilor în Romȃnia și UE ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.3 Impactul crizei asupra sectorului IMM ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
1.4 Tipologia resurselor de finanțare a IMM -urilor ………………………….. ………………………….. …………….. 9
Capit olul 2. Fundamentarea deciziei de creditare a activității curente a unei întreprinderi mici și mijlocii
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
Analiza acordării unui credit bancar pentru finanțarea activității curente a societății FITERMAN PHARMA
SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18

3 Capitolul 1 . Importanța economică și socială a IMM -urilor

1.1 Ce sunt IMM -urile?

Întreprind erile mici și mijlocii (IMM -uri) sunt coloana vertebrală a economiei
europene. Ele reprezintă 99% din toate întreprinderile din UE. In ultimii cinci ani, s -au creat în
jur de 85% din noile locuri de muncă și a oferit două treimi din totalul forței de muncă din
sectorul privat din UE. Comisia Europeană consideră că IMM -urile și antreprenoriatul ca fiind
esențiale pentru asigurar ea creșterii economice, inovație , crearea de locuri de muncă, precum și
integrarea socială în UE.
Cu toate acestea, una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă IMM –
urile este dificultatea de a avea acces la finanțare. Comisia Europeană lucrează pentru a
îmbunătăți mediul de finanțare pentru întreprinderile mici din Europa.
Definiția unui IMM este important ă pentru acce sul la programele de finanțare și de
sprijin al UE destinate în mod specific acestor întreprinderi.
Principalii factori care determină dacă o întreprindere este un IMM sunt:
1. Numărul de angajați și
2. fie cifra de afaceri sau bilanț ul total.
Categoria microînt reprinderi, întreprinderi mici și mijlocii este formată din întreprinderi
care au mai puțin de 250 de angajați și fie au fie o cifră de afaceri care nu depășește 50 de
milioane EUR, fie un bilanț total anual care n u depășește 43 de milioane EUR conform definiției
europene a IMM -urilor din tabelul de mai jos :

4
Tabelul nr.1 Definiția europeană a IMM -urilor
Sursa: Comisia Europeană

1.2 Contribuția IMM -urilor în Romȃnia și UE

IMM -urile din România reprezintă aproximativ două treimi d in ocuparea forței de
muncă în economia întreprinderilor nefinanciare, similar cu ponderea medie în altă parte în UE.
Cu toate acestea, cota lor de 50% din valoarea adăugată totală este mai mică decât media U E de
57%. Micro -întreprinderile în special, contribuie cu 16% din valoarea totală adăugată, cu 5
puncte procentuale mai mică decât în restul Uniunii Europene. Sectoarele de comerț cu ridicata
și cu amănuntul au rolul de a genera cele mai mari cote de valoare adăugată. C omerț ul cu ridicata
și cu amănuntul este responsab il pentru mai mult de un sfert din valoarea adăugată și aproape
30% din ocuparea forței de muncă. Acest lucru este semnificativ mai mare decât media UE și un
indicator clar că punctul central al economiei românești este în comerț.
De-a lungul ultimilor ani , economia din România a continuat pe drumul său spre
recuperare. PIB -ul a crescut cu cel puțin 3% pe an pentru ultimii 3 ani. IMM -urile în economia
întreprinderilor nefinanciare au participat pe deplin la această creștere, în special în ceea ce
privește v aloarea adăugată, care a crescut cu 29% în perioada 2010 -2015. O cuparea forței de
muncă pentru IMM -uri a crescut, de asemenea, dar numai cu 6% în aceeași perioadă( conform
fig. nr.2 si nr.3 )

5 Fig.nr.2 Valoarea adăugată a imm -urilor in Romȃnia si UE Fig. nr.3 Nr.de persoane angajate în IMM -uri

Rolul IMM -urilor în cadrul economiei naționale pot fi evidențiate pe baza datelor din
tabelul si graficul de mai jos .IMM -urile dețin o poziție majoritară de 99,7% în numărul total de
întreprinderi a ctive din Romȃnia similar UE. În schimb ponderea angajaților în sectorul IMM de
67,5% este peste media UE de 66,8% cu 0,7%. Prin prisma rolului valorii adăugate IMM -urile
din Romȃnia au o contribuție de 49,9%, procent mai scazut comparativ cu media UE(57,4%). În
structura întreprinderilor pe categorii de mărime se constată că micriîntreprinderile dețin o
pondere covȃrșitoare,respectiv 87,7% în totalul întreprinderilor, asigură 23,5% din totalul
locurilor de muncă și 15,8% din valoarea adăugată creată de întrepri nderi.
Tabelul nr 1. Indicatori pt. IMM -uri in UE si Romania in anul 2015
Micro Mici Mijlocii Total IMM
Nr.de
întreprinderi RO 87,7% 10,2% 1,8% 99,7%
EU 92,8% 6% 1% 99,8%
Nr.de
angajați RO 23,5% 23% 21,1% 67,5%
EU 29,5% 20,2% 17% 66,8%
Valoarea
adaugata RO 15,8% 15,7% 18,4% 49,9%
EU 21,2% 18% 18,2% 57,4%
Sursa: date prelucrate

6 În România, ca în oricare economie de piață, IMM -urile au efecte benefice pentru
sistemul economic, prin rolurile pe care le îndeplinesc. Dintre ele menționăm:
 Întreprin derile mici și mijlocii sunt importante creatoare de locuri de muncă, prin
aceasta ele contribuind la stabilitatea socială a zonei respective.
 Sectorul IMM -urilor este principala sursă de formare a clasei de mijloc, ce are un
rol decisiv în asigurarea stab ilității socio -politice a țării. Acest lucru este posibil
datorită faptului ca distribuția puterii economice prin sistemul firmelor mici și
mijlocii conduce la o repartizare favorabilă a puterii în societate.
 Un alt rol important este acela că sporesc cara cterul concurențial al unor piețe, ele
înseși fiind surse de concurență, determinând astfel o mai bună satisfacere a
nevoilor consumatorilor.
 IMM -urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servicii și, în acest fel, la
formarea PIB, la creșterea exp orturilor și a investițiilor naționale.
 Se asigură combinări ale unor factori de producție care, în alte condiții, probabil
nu ar fi folosiți: resurse locale, produse secundare ale firmelor mari și altele. Cu
întreprinderile mari, IMM -urile au relații de cooperare care se prezintă sub forma
acordurilor de parteneriat .
 Faptul că IMM -urile sunt administrate direct de către proprietari face ca sistemul
de luare a deciziilor să fie foarte simplu și să depindă de talentul și de capacitățile
manageriale ale ace stora. De aceea, firmele mici și mijlocii prezintă o mare
flexibilitate și rezistență în perioadele de recesiune, dată de capacitatea de
adaptare la modificările pieței.
 .Ele asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație
proce selor de creștere și dezvoltare la care vor lua parte.
 Accentul pe procesele de inovație, atât în privința tehnologiilor, cât ș i a
managementului, reprezintă o altă trăsătură importantă a IMMurilor.
 Întreprinderile mici și mijlocii se pot integra relativ ușor într -o rețea economică
regională, ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea
șomajului.
 Dimensionarea lor redusă contribuie la diminuarea practicilor birocratice și la
evitarea depersonalizării relațiilor umane, datorită scu rtării circuitului

7 documentelor și al informațiilor în firmă. De aceea, IMM -urile asigură o calitate
superioară a ocupării, din punct de vedere al performanțelor și satisfacției în
muncă. Relațiile în aceste firme sunt mai puțin formalizate și există o mai strânsă
legătură între eforturile individuale și obiectivele întreprinderii.

Pe langă avantajele pe care IMM -urile le prezinta, acestea au si unele dezavantaje sau
puncte slabe, printre care:
 dispun de un volum redus de resurse încorporabile și de rezerv e
 dependența de o singură persoană -întreprinzătorul
 dispun de protecție socială limitată astfel că riscul falimentului este mai mare
 nivelul tehnic scăzut comparativ cu întreprinderile mari

1.3 Impactul crizei asupra sectorului IMM

Criza financiara glob ala a afectat sectorul IMM -urilor din Romania pe doua cai:
 Prima cale , mediul economic , prin prisma faptului ca marile intreprinderi cu care
colaboreaza sunt afectate.
 ȘI a doua cale se datoreaza sistemului financiar -bancar, care in acest moment este
cel ma i vulnerabil si cel mai volatil, sistemul limitand accesul la credite al IMM -urilor.
Criza a inceput din cauza situatiei de pe piata imobiliara, iar garantiile pe care bancile le cer
IMM -urilor pentru a avea acces la finantare sunt in special gara ntii imobiliare si in aceasta
situatie scaderea valorii de piata a imobiliarelor va antrena intrarea in dificultate a IMM –
urilor de a obtine noi credite sau chiar posibilitatea de a mentine liniile de credit pentru
dezvoltarea productiei .

8 Principalele dificultati cu care IMM -uril se mai confrunta din cauza crizei economice
sunt:
1. in domeniul asigurarii finantarii necesare si a lichiditatilor din
cauza blocajului creditarii.
2. scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si
international, reflectata in reducerea importanta a exporturilor si vinzarilor pe piata
interna,
3. fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicata,
4. cresterea abrupta a preturilor la materii prime, energie si alimente,
5. variatii mari ale cursului valutar si i nflatiei,
6. cadrul legal instabil, birocratia si numeroasele bariere
administrative privind desfasurarea activitatii IMM -urilor,
7. masurile insuficiente de sustinere a IMM -urilor in perioada crizei
8. excesul de controale ale administratiei publice locale si c entrale
asupra IMM -urilor.

În condițiile actualei crizei economice și financiare mondiale, sectorul IMM -urilor
prezintă și alte limite1:
 nu pot sa -și readucă dimensiunea pentru că sunt deja mici
 sunt mai puțin diversificate din punct de vedere al activităților economice
 au o struct ură financiară mai puțin solidă iar capitalizarea slabă
 depind într -o măsură semnificativă de credite
 dpdv al riscului notarea lor este mai slabă
 au mai puține opțiuni de finanțare, urmare a accesului limitat pe piețele
financiare

1
OECD, The Impact of the Global Crisis on SME and Ent repreneurship Financing and Policy Responses , OECD, The Impact of the Global Crisis on SME and Ent repreneurship Financing and Policy Responses ,
2009, http://www.oecd.org/industry/smes/43183090.pdf

9
1.4 Tipologia resursel or de finanțare a IMM -urilor

Diferitele modalități de finanțare a activelor IMM -urilor se referă la:

a) Capitalurile proprii care, la rândul lor, pot proveni din două surse:
– aport de capital al acționarilor sau asociaților prin achiziționarea de cătr e aceștia de
acțiuni sau părți sociale, emise de IMM -uri și deținerea lor pe o perioadă nedeterminată;
– autofinanțare , prin reinvestirea unei părți din profitul net. Amortizarea este o
recuperare de aport inițial de capital propriu care finanțează investi ția de menținere a capacității
productive a întreprinderii. În consecință, amortizarea nu poate fi luată în calculul capitalurilor
proprii, încă odată.
Avantajul esențial al capitalului propriu este că el nu trebuie rambursat. Cele mai
obișnuite surse de finanțare proprie la inițierea unei afaceri sunt următoarele:
1. Economiile personale
2. Prieteni, rude
3. Parteneri

b) Capitalurile împrumutate , care pot fi:
– împrumutul bancar tradițional , cu garanție materială explicită;
– împrumutul comercial din partea întrep rinderilor partenere, sub formă de avansuri de
finanțare. Dacă sunt gratuite, atunci nu se iau în calculul datoriilor;
– credite de scont pe bază de gaj de valori mobiliare care sunt acordate în general pe
termen scurt;
– leasing -ul, respectiv primirea cu împrumut a dreptului de folosință a activelor fixe
închiriate și garantat cu dreptul de proprietate, care este al furnizorului.
c) Capitalurile condiționale care își pot schimba natura în funcție de decizia
investitorului. În funcție de prevalența avantaje lor deținerii de capitaluri proprii sau, dimpotrivă,
de capitaluri împrumutate, în cadrul aceleiași IMM, investitorul poate cere restituirea aportului

10 de capital propriu, convertirea împrumutului în capital propriu, drept preferențial de subscriere la
emis iuni de noi titluri etc.
Principalele bariere în accesarea de finanțări bancare sunt prețul creditului sau dobânzile
prea ridicate (44,43% dintre IMM -uri), lipsa garanțiilor (29,11%), faptul că se cer prea multe
acte (18,98%), dar și lipsa certitudinii pri vind situația financiară a companiei (18,16%).2
Prin urmare 21,26% dintre IMM -uri au preferat să recurgă la credite la furnizor, 7,94%
din întreprinderi au utilizat leasingul și doar 2,1% din unitățile economice au utilizat fondurile
nerambursabile ca surs ă de finanțare.
Principalele nevoi de finanțare ale IMM -urilor sunt:
 finanțarea stocurilor și capitalul de lucru (35,95%),
 dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi piețe (29,74%)
 și investițiile imobiliare în echipamente sau tehnologie (28,10%).

2 http://www.economica.net/majoritatea -imm -urilor -se-finanteaza -din-surse -proprii -care -sunt –
barierele -in-accesul -la-finantare_122629.html#ixzz4a6Iz2mzs

11 Capitolul 2 . Fundamentarea deciziei de creditare a activității curente a
unei întreprinderi mici și mijlocii

Principala sursă de finanțare externă a IMM -urilor o reprezintă creditul bancar
astfel încȃt accesul la acest tip de împrum ut este vital pentru dezvoltarea acestor întreprinderi.
Creditarea este o funcție de bază a unei bănci în economie, ce conferã responsabilitãți privind
promovarea unei economii bazate pe criteriul rentabilită ții și eficienței, băncile trebuind să
promove ze afacerile eficiente, viabile și legale, ș i să le elimine pe cele nerentabile.
În vederea acordării de credite, banca trebuie să facă investigații pentru cunoașterea
clienților săi, urmărind în special următoarele aspecte3:
– capacitatea managerială : experiența în domeniu și existența a cel puțin o
persoană calificată pe probleme financiar -contabile;
– relațiile și reputația pe piaț ă: se verificã modul în care clientul îș i respectă
obligațiile faț ă de terți și se evalueazã produsele/serviciile aces tuia prezente pe piaț ă;
– rezultatele financiare: se analizeazã bilanțul contabil, contul de profit și pierdere ,
fluxul de încasă ri și plăți;
– fișa clientului.
Pentru prevenirea riscului de creditare, bancile nu acorda credite :
 agentilor economici care inregistreaza pierderi;
 agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea activelor circulante
sau la realizarea proiectelor de investitii;
 agentilor economici cu datorii fata de banca, trecute de aceasta in afara bilantului si care
nu prezinta programe de redresare viabile;
 agentilor economici pentru care s -a instituit procedura de reorganizare sau faliment.

3 Sorin M. Mihãescu – Controlul financiar în bãnci, editura Sedcom Libris, Iasi 2003, pa g. 122

12 Principalele surse de informații pe care le poate accesa banca sunt:
informații obținute de la clienți:
 cererea de deschidere a contului și cererea de credit;
 contractul de societate și statutul societății;
 bilanțurile contabile, contul de profit și pier dere,balanțe de verificare și
alte situații financiare;
informații din evidențele băncii:
 volumul total de credite aprobat și acordat
 volumul de încasări și plăți lunare
 incidente apărute în derularea operațiunilor de plăți fără numerar, a
operațiunilor de creditare
informații din surse externe:
 BNR
 Centrala Riscului de Credit
 Centrala Incidentelor de Plăți
 Registrul Comerțului etc.
Instituțiile de credit din Romȃnia acordă următoarele tipuri de credite IMM -urilor:
 credite pentru activitatea curentă
 credit e pentru investiții
 credite cu destinație mixtă
 credite ipotecare
 credite start -up

Creditele pentru activitatea curentă sunt destinate pentru a finanța activitatea
curentă a IMM -urilor și pot lua următoarele forme:
– linii de credit în moneda națională și/s au în valută
– credite pentru stocuri
– credite pe documente în curs de încasare(OP, Cec -uri,bilete la ordin)
– credite pentru facilitățile de cont
– credit overdraft(descoperitul de cont)

13
Creditele pentru investiții pe termen mediu și lung sunt destinate realiz ării de noi
obiective și capacități de producție, dezvoltări, modernizări, achiziții și alte
activități ale firme . Pentru acest tip de credit perioada de creditare,perioada de
grație si valoarea creditului se diferențiază de la o bancă la alta; se solicită un
aport propriu al clientului; garanțiile creditului sunt reprezentate de ipoteci
conveționale,gaj,cash colateral etc iar rambursarea creditului se poate stabili de
comun acord cu clientul, în funcție de specificul activității fiecărui client.

Creditele ipotecare sunt destinate achiziționării de construcții ;
construirii,reabilitării , consolidării sau extinderii imobilelor; refinanțarea unor
credite ipotecare contractate la alte instituții financiar -bancare.

Creditele start -up pentru investiții se adrese ază companiilor nou înființate care se
află în stadiul de a demara sau de a dezvolta o activitate.

Etapele procesului de creditare bancară presupune mai multe etape succesive și anume:
a. emiterea ofertei indicative
b. întocmirea dosarului de credit
c. analiza dos arului de credit
d. aprobarea creditului
e. semnarea și înregistrarea contractelor de credit și de garanție
f. plata dobȃnzilor și a comisioanelor
g. rambursarea integrală a obligațiilor generate de derularea creditului

A. Emiterea ofertei indicative – în această etapă ofițerul de credite oferă clientului
informațiile necesare și consultanță cu privire la caracteristicile produsului tip credit
și informează clientul cu privire la documentele necesare solicitate de bancă.

14 B. Întocmirea dosarului de credit – documentația pe c are firma trebuie să o prezinte
băncii în vederea obținerii creditului sunt următoarele:
 cererea de credit
 extrasul electronic de la ONRC
 bilanțul contabil pentru ultimii doi ani
 balanța de verificare încheiată
 situații financiare provizionate
 documente c are să justifice volumul și destinația creditului
 acte privind garanțiile propuse
 acordul de consultare la CRC
 hotărȃrea organului competent
 alte acte,documente sau situații solicitate de către bancă.

C. Analiza dosarului de credit – cuprinde în esență:
 anali za de formă a documentelor prezentate
 analiza aspectelor nefinanciare ale firmei împrumutate
 analiza situației patrimoniale și a rezultatelor economico -financiare

D. Aprobarea creditului si semnarea contractului de credit – dosarul va fi prezentat
spre aprobare persoanelor abilitate.Dacă este aprobat se trece la semnarea lui și se
întocmește dosarul de acordare a creditului .

Pentru fundamentarea deciziei de creditare, în analiza și evaluarea firmei , se
urmărește:
 analiza e conomico -financiară a activității
 analiza aspectelor calitative

15

1. Analiza economico -financiară a activității
Prin analiza economico -financiară a activității firmei se urmărește stabilirea unui
diagnostic al situației economice, respectiv dacă societate a se confruntă cu dificultăți pe plan
financiar sau dacă are o situație financiară bună. Analiza economico -financiară se bazează pe
documentele de sinteză ale contabilității, pe analiza fluxului de fonduri, pe analiza fluxului de
lichidități.
Analiza econ omico -financiară a activității agenților economici conține:
a) analiza bilanțului, care presupune examinarea bilanțurilor financiare și a situațiilor
financiare pe trei perioade anterioare, respectiv ultimii doi ani consecutivi încheiați (bilanțuri) și
ultima situație contabilã periodică (balanța de verificare).
b) analiza veniturilor, cheltuielilor și contului de profit și pierdere, care presupune:
analiza rezultatelor activității și a profitului obținut, analiza repartizãrii profitului net, analiza
pierderilor înregistrate și recuperarea lor.
c) analiza fluxului de fon duri ale perioadei trecute oferă posibilitatea unei mai bune
cunoaș teri la nivelul fiecă rei activitãti a împrumutatului, a modului în care au fost generate
fondurile și utilizarea acesto ra, precum ș i impactul asupra disponibilită ților bă nești ale acestuia.
d) analiza fluxului de lichiditãți pe perioada urmãtoare presupune evaluarea posibilitaților
clientului de a genera în viitor lichiditãți și capacitatea acestuia de a -și onora obligați ile de platã
viitoare.

Factorii cantitativi analizați de instituțiile de credit se referă în principal la următorii indicatori:
 lichiditate
 solvabilitate
 profitabilitate
 și risc

16 Lichiditatea este capacitatea fir mei de a face față datoriilor pe termen scurt, prin
transformarea rapidă a activelor pe termen scurt în lichidităț i.

Lichiditatea=active circulante −stocuri nevalorificate −clienti incerti
datorii pe termen scurtx 100

Solvabilitatea reflectă capacitatea unei firme de a transforma toate activele s ale î n
nume rar pentru plata tuturor obligaț iilor.
Solvabilitatea =𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢
𝐜𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢x100

Profitabilitatea reflectă capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea
firmei.

Profitabilitatea=profit brut
cifra de afacerix100

2. Analiza aspectelor nefinanciare (calitative) ale fimei împrumutate vizează credibilitatea
firmei. Principalele criterii analizate de către bănci sunt următoarele:
 istoricul de creditare : se are în vedere dacă firma a mai contr actat împrumuturi
bancare și modul în care și -a onorat obligațiile privind plata la scadență a ratelor și a
dobȃnzilor aferente.
 calitatea acționariatului: apreciată prin prisma structurii capitalului
 calitatea conducerii executive
 garanțiile primite
 gradul de acoperire al pieței

Stabilirea ratingului de credite și încadra rea în categorii de performanță
Categoriile de performanță financiară ale agenților economici împrumutați au următoarea
semnificație:

17  categoria A – în cazul în care performanțele finan ciare sunt foarte bune și permit
achitarea la scadență a dobânzii și a ratei. Totodată se prefigurează menținerea și în
perspectivă a performanțelor financiare la un nivel ridicat;
 categoria B – în cazul în care performanțele financiare sunt bune sau f oarte bune, dar
nu pot menține acest nivel în perspectivă mai îndelungată;
 categoria C – în cazul în care performanțele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o
evidentă tendință de înrăutățire;
 categoria D – în cazul în care performanța financiară este scăzută și cu o evidentă
ciclicitate la intervale scurte de timp;
 categoria E – în cazul în care performanțele financiare arată pierderi și există
perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele nici dobânzile.

Această grupare a ag enților economici permite băncilor să aprecieze posibilitățile de
recuperare a creditelor și de încasare a dob ȃnzilor aferente.

18 CAPITOLUL 3 . STUDIU DE CAZ
Analiza acordării unui credit bancar pentru finanțarea activității curente a
societăți i FITERMAN PHARMA SRL

In realizarea studiului de caz am luat ca și bază pentru analiză FITERMAN PHARMA
SRL , societate care solicită un credit pentru finanțarea activității curente de la banca comercială
RAIFFEISSEN BANK.
3.1. Descrierea societății FITERMAN PHARMA SRL

Numele complet al intreprinderii: . FITERMAN PHARMA SRL
Coordonatele intreprinderii:
Sediul social : Sos. Pacurari nr. 127, Iasi, cod postal 700544
Număr de înregistrare:
Oficiul Registru Comerțului: J22/2863/1994
Codul de Înregistrare Fiscala: RO 6787981
Forma juridica de constituire
Societate cu Răspundere Limitata – cu capital 100% privat
Capital social : 61.000 RON
Obiect de activitate: CAEN: Fabricarea preparatelor farmaceutice

Fiterman Pharma este o companie produ cătoare de medicamente din Iași. Este
deținută de familia Fiterman,fiind primul producător de medicamente cu capital integral privat
românesc din zona Moldovei , compania fiind înființată la Iași în anul 1995. În anul 2012
compania avea un portofoliu de aproape 50 de produse și peste 100 de angajați.
Istoria companiei a început după ce Solomon Fiterman, tatăl lui Dan Fiterman, a
plecat în Israel în 1976, de unde a revenit în 1985 pentru a face medicina la Iași. Revoluția l -a
prins cu un capital substanțial în Israel, strâns din afaceri cu cablu TV în perioada șederii ac olo.

19 A fondat, alături de Vasile Burlui, Universitatea Apollonia și a deschis prima clădire de birouri
din Iași.
Rezultate financiare

Numarul angajaților firmei este in creștere în perioada analizată, în anul 2014
înregistrȃnd un numar mediu de 160 de angajați, ceea ce semnifică faptul că firma este într -o
continuă dezvoltare.
Cifra de afaceri totală reprezintă suma totală a veniturilor din operațiunile co merciale efectuate
de firmă(facturate) în perioada 2012 – 2015 și nu include TVA -ul.
Cifra de afaceri pentru firma FITERMAN PHARMA SRL este crescătoare. Firma a avut o cifră
de afaceri (CA) totală de 470 065 532 RON.
O evoluție în timp a firmei FITERMAN PH ARMA SRL este sintetizată în tabelu de mai jos :

20 Sursa: prelucrare proprie

ANALIZA SWOT A FIRMEI FITERMAN PHARMA SRL

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE

 Distribuitorul propriu,farmaciile proprii
 Linie tehnologică modernă
 Fidelitatea angajaților
 Personal de îna ltă calificare
 Apartenența la un grup de renume
 Echipă de promovare numeric inferioară
 Dificultăți în motivarea reprezentanților medicali

OPORTUNITĂȚI RISCURI

 Piața în creștere
 Modificări de preț
 Asocieri ale firmelor producătoare
 Modificări legate de produsele
antidiabetice
• Întȃrzierile de plată
• Discounturile foarte mari
• Gradul mic de diferențiere a produselor

21 3.2. Solicitarea creditului si cererea de credit a firmei

Firma FITERMAN PHARMA SRL contracteaza de la Raiffeisen Bank un credit Flexi I MM in
valoare de 50.000 RON pentru o perioada de 12 luni, pentru finantarea activității curente.

Avantajele acestui credit pot fi sintetizate astfel:

Caracteristicile produsului Flexi IMM sunt următoarele:
Suma minimă: 20.000 Lei.
Utilizare: într-o singură tragere.
Perioada de rambursare: maxim 120 luni.
Valuta: Lei, Euro.
Garanții: Mix de garantii ce pot include garantii imobiliare reale,
garantie reala mobiliara asupra conturilor curente, garantie
personala de tip fideiusiune,in conformitate c u
reglementarile bancii .

22  Criterii de eligibilitate: Compania sa aiba cifra de afaceri pana la 5 milioane Euro si
minim un an financiar incheiat.
 Documentatie necesara: ultimul bilant anual si ultima balanta de verificare.

3.3. Analiza economico – financ iară a firmei
Are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situatiei economico -financiare indispensabil pentru
decizia de creditare si se bazeaza pe documentele de sinteza contabila, pe analiza fluxului de
fonduri ale perioadelor expirate, precum si pe an aliza fluxului de lichiditati (cash -flow-ului)
pentru perioada urmatoare.

Principalii indicatori privind bonitatea clientului sunt: cifra de afaceri, capitalurile
proprii, rezultatul exercițiului, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreri a netă,
lichiditatea, solvabilitatea, gradul de îndatorarea generală și financiară, viteza de rotație a
activelor circulante, rentabilitate, acoperirea dobânzii, rata valorii adăugate, politica de
dividende.
Luarea în calcul a cererii de credit presupune o analiză corectă a tuturor indicatorilor
privind bonitatea societății noastre. În acest scop sunt prelucrate datele din Bilanțul contabil pus
la dispoziție de către aceasta .

Principalele informații din Bilanțurile contabile ale societății SC PARCS SRL su nt
sintetizate în tabelul nr.2.

Tabel nr. 1. Aspecte generale ale Bilanturilor contabile pe 2011 -2015 pentru FITERMAN
PHARMA SRL

Sursa: Bilanțul contabil al firmei
An 2011 2012 2013 2014 2015
Active imobilizate
totale 13.830.446 19.835.882 17.270.112 17.810.512 17.974.799
Active circulante
totale 30.950.767 44.658.782 55.516.658 65.050.516 75.179.601
Stocuri 7.951.523 10.299.847 13.342.517 16.348.974 17.481.500

23 Casa si conturi la
banci 400.585 35.800 50.270 57.882 11.726.500
Creante
22.598.659 34.323.135 42.123.871 48.643.660 45.971.601
Capitaluri totale 28.666.127 35.679.969 40.411.197 48.146.008 60.298.346
Capital social 61.000 61.000 61.000 61.000 61.000

În Tabelul nr 2, pe baza tabelului nr. 1 se înregistrează următoarele valori pentru indicatorii
principali de bonitate pentru FITERMAN PHARMA SRL:

Tabel nr. 2 Situatia indicatorilor economic o-financiari
2011 2012 2013 2014 2015
INDICATORI DE LICHIDITATE
Lichiditate curentă 1,9214 1,5474 1,7115 1,8685 2,2810
INDICATORI DE RISC
Grad de îndatorare al capitalului propriu 0,5619 0,8089 0,8027 0,7231 0,5466
Solvabilitatea 0,3978 0,4223 0,3686 0,3486 0,3197
Profitabilitatea 0,2334 0,1354 0,0849 0,1131 0,1716

Lichiditatea este peste 1 ceea ce indică faptul că societatea FITERMAN PHARMA
SRL are active curente mai mari decât pasivele curente și ar trebui să fie capabilă să -și respecte
termenele scadente ale datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea curentă oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Valoarea recomandată pentru acest indicator este în intervalul 1 -1,8, societatea încadrându -se
între aceste valori.
Solvabilitatea patrimonialã exprimã capacitatea societãtii de a -si onora plãtile la
termenele scadente. Valoarea minimã necesarã este de 0,3, iar pe ste 0,5 situatia este consideratã
normalã. Dupã cume reiese si din tabelul de mai sus, societatea este solvabilã.
Gradul de îndatorare general al societății FITERMAN PHARMA SRL, înregistrează în
anii luați în calcul valori de până la 60% ( excepție 2012,2013,2014 când se înregistrează o
ușoară depășire a acestui prag), ceea ce face ca aceasta să primească un calificativ bun pentru
acest indicator, respectiv, relevă capacitatea societății de a atrage fonduri externe și a se finanța
din aceste a în locul resurselor proprii.

24 In cadrul bancii Raiffeisen pentru calculul bonitatii se folosesc u rmatorii indicatori financiari
– Lichiditate curenta = Active curente/Pasive curente
– Solvabilitatea = Active totale/Pasive totale
– Rentabilitatea generala = (Profit net/Cheltuieli totale) x 100
– Rentabilitatea capitalului propriu = (Profit net/Capital propriu) x 100
– Gradul de indatorare = Pasive total/Capital propriu

Punctajul indicatorilor
Nr.
crt Indicator i 20
pct 15 pct 10 pct 5 pct
1 Lichiditatea=2,28 >2:1 2-1,5:1 1,4-1:1 Sub 1:1
2 Solvabilitatea =0,31 >2:1 2-1,5:1 1,4-1:1 Sub 1:1
3 Rata rentab
generale=0,17 >10% 9,9% -5% 4,9% -1% Sub 1%
4 Rata rentab cap
propriu=0,25 >5% 4,9% -3% 2,9% -1% Sub 1%
5 Grad de
indatorare=0,54 0-0,3 0,4-0,6 0,7-1 >1

25 3.4. Analiza non – financiară a firmei

Analiza non -financiara vizeaza credibilitatea agentului economic si se refera in special la
calitatile morale si profesionale ale managerilor si actionarilor firmei, pre cum si la reputatia
firmei (calitatea produselor si serviciilor, modul de indeplinire a obligatiilor asumate in relatiile
cu partenerii de afaceri).

Factorii non -financiari care influenteaza activitatea clientului pot fi:
1. Istoricul creditarii =5 puncte
2. Calitatea acționariatului =5 puncte
3. Calitatea conducerii =5 puncte
4. Garanțiile primite =3 puncte
5. Gradul de acoperire al pieței =5 puncte

Concluziile rezultate din analiza aspectelor non -financiare privind clientii sunt utilizate de catre
banca la fundamentarea deciziei de creditare, intocmirea si analiza situatiei clientilor, dar si la
analiza calitatii portofoliului de imprumuturi.

In functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi incadrat
intr-una din urmatoarele grupe de bonitate astfel:
 Grupa A Standard 91 – 100 puncte
 Grupa B in observatie 90 – 71 puncte
 Grupa C substandard 70 – 51 puncte
 Grupa D indoielnic 50 – 26 puncte
 Grupa E pierdere 25 – 20 puncte
In urma punctajului obtinut firm a se incadrează in categoria de performanță B (73 puncte) ,
categorie cu o situație financiară bună în prezent însă pentru perioada următoare nu sunt
perspective pentru menținerea performanțelor financiare la același nivel.

26 Avand in vedere ca agentul inde plineste conditiile necesare privind acordarea de credite
se intocmeste contractul de credit ca rezultat al aprobarii creditului care stipuleaza obligatiile si
drepturile imprumutatului si bancii care va fi semnat atat de banca cat si de imprumutat si va f i
avizat de serviciul juridic.
Avand in vedere aprobarea creditului se intocmeste si graficul de rambursare a creditului.

27 Concluzii

Decizia de creditare este una foarte importantă care necesită o foarte mare atenție la
detalii de natura financiară și nefinanciară, deoarece în cazul în care nu au fost realizate toate
analizele în mod corespunzător, acordarea de credite unor societăți necorespunzătoare poate avea
drept consecințe pierderi uriașe pentru bancă.
De asemenea a ctivita tea de creditare bancară trebuie să prezinte interes atât pentru bancă,
care are în vedere o sporire a proftur ilor obținute din dobânzi, cât și pentru agenții economici ce
urmă resc consolidarea afa cerilor pe care le desfășoară .
În ce privește societatea a nalizată, FITERMAN PHARMA SRL, acesteia i se va acorda
creditul deoarece rezultatele financiare și nefinanciare ale acesteia sunt corespunzătoare, și se
intocmeste contractul de credit ca rezultat al aprobarii creditului care stipuleaza obligatiile si
drepturile imprumutatului si bancii care va fi semnat atat de banca cat si de imprumutat si va fi
avizat de serviciul juridic.

28 Bibliografie

 Roman Angela – Creditarea bancară a activității de exploatare a întreprinderii , Editura
Sedcom Libris, Iaș i, 2003
 Sorin M. Mihãescu – Controlul financiar în bãnci, editura Sedcom Libris, Iasi 2003, pag. 122

 OECD, The Impact of the Global Crisis on SME and Entrepreneurship Financing and Policy
Responses , 2009, http://www.oecd.org/industry/smes/43183090.pdf

 http://www.economica.net/majoritatea -imm -urilor -se-finanteaza -din-surse -proprii -care -sunt-
barierele -in-accesul -la-finantare_122629.html#ixzz4a6Iz2mzs
 https://www.raiffeisen.ro/imm/produse -si-servicii/finantare/finantarea -activitatii –
curente/credit -flexi-imm/

 http://fitermanpharma.ro/