Fundamentarea Bugetului de Venituri Si Cheltuieli In Cadrul Regiei Autonome de Transport Public Ploiesti

CUPRINS

NOTA INTRODUCTIVA

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND NOTIUNEA DE BUGET LOCAL

I.1.Bugetul local- definitie, structura, rol

I.2.Etapele activitatii bugetare la nivel local

I.3. Principiile fundamentarii bugetului local

CAPITOLUL II. PREZENTAREA REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PERSOANE A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

2.1.Scurt istoric al Regiei Autonome de Transport Public Ploiesti

2.2. Obiectul de activitate

2.3.Misiunea și obiectivele RATP (T.C.E)

2.4.Structura regiei

2.5.Patrimoniul RATP

CAPITOLUL III.FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎN CADRUL REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC PLOIEȘTI

3.1. Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

3.2. Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

3.3. Bugetul de venituri și cheltuieli și estimările pe anul 2013 al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești și pe 2014-2018

CONCLUZII GENERALE

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

NOTA INTRODUCTIVA

Lucrarea de fata trateaza ca si tema Fundamentarea bugetului local in cadrul Regiei Autonome de Transport Public Ploiesti si este structurata in trei capitole, respectiv unul de teorie, iar celelalte doua fiind aplicate in cadrul societatii ce face obiectul acestui studiu de caz.

Asa cum mentionam si mai sus, in primul capitol al lucrarii, voi aduce in discutie aspectele generale privind notiunea de buget local, definitia, structura si rolul acestuia, precum si etapele activitatii bugetare la nivel local si principiile fundamentarii bugetului local.

In cel de-al doilea capitol Prezentarea Regiei Autonome de Transport Public a municipiului Ploiești, voi descrie obiectul de activitate, misiunea și obiectivele RATP (T.C.E), structura regiei dar si patrimoniul RATP.

Ultimul capitol, si poate cel mai important din cadrul intregii lucrari, voi prezenta Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli în cadrul Regiei Autonome de Transport Public Ploiești, tratand urmatoare puncte, ca si subcapitole:

-Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

-Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

-Bugetul de venituri și cheltuieli și estimările pe anul 2013 al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești și pe 2014-2018;

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND NOTIUNEA DE BUGET LOCAL

I.1.Bugetul local- definitie, structura, rol

Bugetul este o categorie fundamentală a științei finanțelor, legată de existenta statului și a mecanismului pieții. Prin intermediul acesteia statul își îndeplinește funcțiile pe care le exercită: de alocare, redistribuire, stabilizare macroeconomică, reglare a sctivitatilor agenților economici. În condițiile finanțelor clasice, după cum Haralambie George menționa în Finanțe publice “bugetul public este considerat, ca act legislativ, doar o listă a cheltuielilor și a veniturilor publice, fără specificarea vreunei legături cu starea și perspectiva economiei naționale.”

Potrivit legii fundamentale a țării (Constituția României) bugetul public national, cuprinde “bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și județelor.”

Bugetele locale

Comunitățile locale reprezintă colectivități umane delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ care au autorități publice diferite de cele ale statului.

În statele democratice administrația locală se bazează pe principiul descentralizării și autonomiei locale. Problematica generală a autonomiei locale pentru statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale. Aceasta a fost întocmită de către Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferința Permanentă a autorităților locale și regionale din Europa și a fost deschisă semnăturilor din octombrie 1985.

În România organizarea teritorială a finanțelor publice este așezată pe împărțirea țării în unități administrativ teritoriale: județe, municipii, orașe și comune.

Prin buget local se înțelege actul în care se înscriu veniturile și cheltuielile colectivităților locale pe o perioadă de un an. În România, fiecare comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București întocmește buget propriu în condiții de autonomie. Bugetele locale au o anumită structură delimitata teritorial. În România, avem două verigi ale bugetelor locale (nivele):

1) bugetele proprii ale județelor și al municipiului București administrate de consiliile județene

2) bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și ale sectoarelor București administrate de către primării.

Cadrul legal care reglementează funcționarea administrației locale pe tema bugetelor locale include următoarele legi:

• Constituția României (1991)

• Legea administrației publice locale (2001)

• Legea finanțelor publice (1996)

• Legea finanțelor publice locale (1998)

• Legea privind contenciosul administrativ (1998)

• Legea privind taxele și impozitele locale (1994)

• Legea anuală a bugetului de stat.

Alături de acestea se regăsesc și ordonanțe și hotărâri ale guvernului, ordine ale ministerelor și prefecturilor, hotărâri ale consiliilor județene, hotărâri ale consiliilor locale, dispoziții ale președintelui consiliului județean, dispoziții ale primarului.

Bugetele locale, ca parte componentă a bugetului public national, îndeplinesc mai multe roluri sau funcții a căror întindere depinde de gradul de autonomie fata de bugetul central:

Rolul financiar potrivit căruia bugetele locale mobilizează și redistribuie resursele financiare al căror volum cât și natura depind de reglementările legale în vigoare;

Rolul economic care derivă din implicarea factorului de decizie local în realizarea unor obiective economice de larg interes social;

Rolul social și cultural se regăsește în asigurarea unui fond locativ pentru categoriile defavorizate și a unui minim de existență, acoperirea unor nevoi pentru învățământ și sănătate cât și pentru acoperirea nevoilor ocazionate de teatre, muzee, biblioteci și ordine publică;

Rolul politic își regăsește expresia în autonomia legislativă a consiliilor locale atât în ceea ce privește nivelul veniturilor cât mai ales a destinației unor cheltuieli.

Bugetele locale cuprind două capitole principale: veniturile și cheltuielile localităților.

Veniturile bugetelor locale (vz. Anexa nr.1)

Bugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local și venituri primite de la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate crește venitul realizat pe plan local o reprezintă împrumuturile. Pe langa acestea, ca sursele de formare a veniturilor bugetelor locale mai putem mentiona:

1) impozite, taxe, alte venituri ale bugetului de stat și bugetelor locale;

2) sume din vânzarea sau valorificarea materialelor obținute prin casarea mijloacelor

fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale;

3) sume încasate din vânzarea bunurilor aparținând domeniului privat al unității

administrativ teritoriale;

4) sume încasate din valorificarea bunurilor confiscate;

5) transferuri de la bugetul de stat;

6) împrumuturi pe piața financiară internă sau externă.

1. Veniturile proprii

Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritățile le realizează pe plan local. Nivelul și sursele acestor venituri sunt controlate, decise de către autoritățile locale, în limitele legale prevăzute. În România principalele acte normative care reglementează veniturile proprii sunt Legea finanțelor publice locale și Legea privind impozitele și taxele locale. Un alt aspect care definește veniturile proprii este acela că autoritățile locale au în general libertate în privința modului în care sunt cheltuite.

Se poate afirma că gradul de autonomie locală a unei comunități depinde în mare măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan local în raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale. Ideal ar fi ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale. Pentru aceasta însă competențele autorităților locale trebuie corelate cu veniturile bugetelor locale. În realitate acest lucru se întâmplă foarte rar.

2. Venituri la bugetele locale provenite de la nivel central

Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor dezechilibre care intervin pe plan local atât vertical (nivelul impozitelor și taxelor locale nu acoperă cheltuielile necesare furnizării serviciilor publice), dar și orizontal deoarece nu toate colectivitățile locale se descurcă la fel financiar deși au obligația de a oferi servicii echivalente din punct de vedere calitativ și cantitativ.

3. Împrumuturi

Legea cadru a finanțelor publice locale oferă posibilitatea autorităților administrației publice locale de a-și completa propriile resurse financiare prin contractarea unor împrumuturi interne sau externe pe care le pot folosi fie pentru realizarea de investiții publice de interes local, fie pentru refinanțarea datoriei publice locale.

Pentru realizarea acestor împrumuturi autoritățile locale au la dispoziție două instrumente. Primul dintre ele este emiterea și lansarea titlurilor de valoare care se poate face fie direct de către autoritățile locale, fie prin intermediul unor agenții sau instituții specializate. Cel de-al doilea se referă la împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituții de credit.

Cheltuielile bugetelor locale

Legea finanțelor publice definește cheltuiala bugetară, ca fiind o cheltuială aprobată prin bugetul local, bugetul unei instituții sau al unui serviciu public, bugetul unei activități finanțate integral din venituri extrabugetare și efectuată în limita resurselor acestor bugete, cu respectarea prevederilor legale. În esență, cheltuielile publice din bugetele locale (vz. Anexa nr.2.) se concretizează în cumpărarea de bunuri și servicii efectuată de autoritățile locale pentru cetățeni, în plățile efectuate cetățenilor sub forma transferurilor (pensii, subvenții, ajutor de șomaj, etc) precum și în plata împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.

Bugetele locale asigura dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea inițiativei locale, afirmarea autonomiei locale și exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor locale, contribuie la planificarea și conducerii activității financiare a unităților administrative-teritoriale. Structura acestora reflecta gradul de autonomie a administrației locale fata de puterea centrală și legăturile existente intre diferite administrații teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor și efectuării cheltuielilor pe destinații și acoperire a deficitelor.

I.2.Etapele activitatii bugetare la nivel local

Fiind parte a bugetului public național, activitatea bugetară la nivel local se circumscrie activității bugetare la nivel național, cunoscând aceleași etape și desfășurându-se pe baza acelorași principii, dar privite prin prisma specificității activității administrației publice locale. Activitatea bugetară la nivel local cunoaște patru etape:

1.Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a veniturilor și cheltuielilor la nivelul unităților adiministrativ-teritoriale cu personalitate juridică (fiecare comună, oraș, municipiu, județ, sector al capitalei și Municipiul București);

Elaborarea proiectelor bugetelor locale se bazează pe proiectele de bugete proprii ale administrației, ale instituțiilor și serviciilor publice din subordine. Procedurile implicate în vederea examinării și adoptării bugetelor locale pot fi sintetizate în următorii pași:

a.) prezentarea proiectelor de bugete de către ordonatorii principali de credite la direcțiile generale ale Finanțelor Publice județene (DGFPCFS), care depun aceste proiecte la Ministerul Finanțelor.

b.) Ministerul Finanțelor comunică direcției generale județene limitele aprobate ale sumelor defalcate din impozite și taxe la bugetul de stat și transferurile cu destinație specială cât și criteriile de repartizare ale acestora pe unitățile administrativ teritoriale;

c.) până în 20 iulie se depun la Direcțiile de finanțe noile propuneri pentru proiectul de buget;

d.) Direcțiile generale de finanțe depun proiectele de buget de pe ansamblul județelor și al municipiului București la Ministerul Finanțelor. Competența de aprobare revine Consiliilor locale, Consiliilor județene și Consiliului general al municipiului București. Pe parcursul exercițiului bugetar aceleași autorități pot aproba rectificarea bugetelor locale în termen de 30 de zile de la rectificarea bugetului de stat.

Ordonatorii principali de credite bugetare sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ teritoriale.

Ordonatorii secundari sau terțiari sunt conducătorii instituțiilor sau serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor județene și Consiliului general al municipiului București. Competențele privind finanțarea cheltuielilor revine ordonatorilor principali de credite.

2. Aprobarea presupune dezbaterea și votarea bugetelor locale de către autoritățile administrației publice locale cu funcție deliberativă și care au în competența lor această atribuție (consiliile locale, consiliile județene, precum și Consiliul General al Municipiului București);

Bugetele locale si celelalte bugete se aproba astfel:

a) bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz;

b) bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile prevazute la lit. a), in functie de subordonarea acestora;

c) bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de catre conducerea institutiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite .

3. Execuția bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul și în cuantumul prevăzut în bugetul local și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute în bugetul local.

Această etapă este cea mai importantă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret, asigurându-se astfel finanțarea activităților și funcționarea instituțiilor publice de la nivel local;

4. Încheierea exercițiului bugetar presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizare a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.

I.3. Principiile fundamentarii bugetului local

Prin asezarea autonomiei locale la baza organizarii si functionarii organelor administratiei publice locale, intre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se creaza relatii de interconexiune, prin care se redistribuie resursele banesti in vederea satisfacerii cerintelor colective. Fundamentarea bugetului local se bazeaza pe respectarea anumitor principii.

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 care reia principiile consacrate din precedenta lege privind administrația publică locală (Legea 69/1991). Cele care au cea mai mare relevanță în domeniul bugetelor locale sunt:

– principiul autonomiei locale

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, activitățile publice. Acest drept se exercită de către consiliile locale și primari, precum și de către consiliile județene. Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau județului, după caz.

– principiul descentralizării serviciilor publice

Este un principiu de organizare și conducere a statului întemeiat pe o largă autonomie acordată autorităților locale din unitățile administrativ-teritoriale. Conform acestui principiu are loc un transfer limitat al puterii de decizie de la autoritățile publice centrale la cele locale.

– principiul consultării cetățenilor

Acest principiu prevede ca cetățenii să fie consultați în activitatea de proiectare și adoptare a bugetelor locale.

Legea finanțelor publice nr. 72/1996 precizează că la baza elaborării și execuției bugetelor locale stau principiile unicității, universalității, echilibrului, realității, anualității și publicității.

Legea finanțelor publice locale nr. 189/1998 enunță ca principii care stau la baza elaborării, aprobării și execuției bugetare: autonomia locală, echilibrul, realitatea, anualitatea și publicitatea.

– principiul autonomiei locale

Este cel descris și de Legea administrației publice locale.

– principiul universalității bugetare

Potrivit acestui principiu, veniturile și cheltuielile publice trebuie să figureze în bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit și nici o cheltuială neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece obținerea veniturilor publice determină anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective să se înscrie în buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totală, iar nu direct diferența dintre acestea, pentru a se putea cunoaște și controla suma exactă a cheltuielilor publice.

– principiul echilibrului bugetului

Presupune ca veniturile să acopere integral cheltuielile prevăzute în bugetul local. În situația în care veniturile nu acoperă cheltuielile, deficitul bugetului local urmează să fie acoperit din împrumuturi contractate de autoritățile publice locale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prevăzute prin legea bugetului de stat.

– principiul realității bugetare

Potrivit acestui principiu trebuie avute în vedere variantele cele mai prudente în realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea apărea pe parcursul execuției bugetare.

– principiul unității bugetare

Presupune necesitatea ca toate veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document, și anume bugetul local.

– principiul anualității bugetare

Implică aprobarea bugetului local de către autoritățile publice locale competente în fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care acestea acordă „autorizația” de a se încasa veniturile și de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.

– principiul publicității bugetului

Presupune aducerea la cunoștința opiniei publice a acestuia. Astfel, proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei înainte cu 15 zile de a fi supus aprobării consiliului local. Dezbaterea sa se face în ședință publică, primarul putând cere consultarea cetățenilor prin referendum în problemele privind bugetul local. De asemenea, hotărârea prin care se aprobă bugetul trebuie adusă la cunoștință publică, în condițiile Legii administrației publice locale, ca orice altă hotărâre cu caracter normativ.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PERSOANE A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

R.A.T.P. PLOIEȘTI este regie autonomă de interes local, care se afla sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Ploiești, fiind înființată pe durata nedeterminată. Sediul regiei se afla în Municipiul Ploiești, str. Gageni, nr.88. Activitatea desfășurându-se atât la sediul regiei cât și în punctul de lucru “Podul Înalt” situate în Ploiești, șoseaua Ploiesti-Targoviste, DN 72.

2.1.Scurt istoric

Primele autobuze în Ploiești își fac apariția prin anii 1929, acestea fiind proprietatea firmei Gogiman-Dumitrescu. 5 ani mai târziu, după expirarea contractului de concesionare, 1934 Primăria pune în funcțiune 3 autobuze, unul proprietate proprie, iar două închiriate. Serviciul Primăriei presta activități pe 6 linii cu o lungime a traseelor de 18 km.

Din 1961, conform Deciziei 243/7.02.1961 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Ploiești, transportul de călători a fost reorganizat, înființându-se “Întreprinderea de Transport Ploiești “(I.T.P.) având 3 secții: Secția Transport Călători în Comun (autobuze și taximetre), Secția Transport Mărfuri preluată de la Întreprinderea de Transporturi Comerciale, Secția Încărcări-Descărcări preluată de la Întreprinderea Orășenească Prestări Servicii.

În 1991, prin decizia nr. 125 a Prefectului Județului Prahova, ia ființă Regia Autonomă de Transport în Comun de Persoane Prahova (R.A.T.C.P. Prahova), iar în 1995 trece în subordinea Consiliului Local al Municipiului Ploiești, în baza Hotărârii nr. 5 a acestuia, cu denumirea de Regia Autonomă de Transport Public Ploiești.

Începând cu data de 27.06.2013 Regia s-a transformat în societate pe acțiuni, cu acționar unic Primăria Municipiului Ploiești, prin hotărârea de Consiliu Local nr. 220. (T.C.E.)

2.2. Obiectul de activitate

R.A.T.P. Ploiești are următorul obiect de activitate:

1. Prestãri  servicii

-Transport  în  comun  de  persoane  cu  autobuzul,  troleibuzul,tramvaiul  și  alte  mijloace  de 

 transport  specifice,   pe  teritoriul  municipiului  Ploiești  și  în  zonele  limitrofe  acestuia;

            – transport  de  persoane  intern  și  internațional  cu  autobuze,   autocare  și  microbuze;

            – prestãri  servicii  auto – service;

            – întreținerea  și  repararea  de  mijloace  de  transport  și  utilaje  proprii  și  pentru  terți;

            -activitatea  de  transport  ușor  și  greu, încărcări  și  descãrcãri  cu  scop  de  deservire  și sprijin  a  activității  de  transport  în  comun  de  cãlãtori;

            – activitate  de  turism;

            – școlarizare  conducãtori  tramvaie,   conducãtori  autobuze  și  troleibuze;

            -examinarea  psihologicã  a  conducãtorilor  mijloacelor  de  transport  ale  Regiei,  cât  și pentru  terți;

            – inspecție  tehnicã  a  autovehiculelor  și  remorcilor  din  dotarea  Regiei  și  pentru  terți;

– Activitate  de  reprezentantã  pentru  piese  auto  și  accesorii  la  solicitarea  unităților  

Producãtoare;

            –  Publicitate;

            –  Reviste  și  periodice;

            –  alte  activități  anexe  transporturilor  terestre;

–          activități  de  transmitere  de  date;

–          întreținere drumuri (plombe);

–          marcaje rutiere;

–          semne de circulație și indicatoare rutiere;

–          reglementarea activității de taximetrie;

–          reglementări de circulație (terminale, autorizații, trasee);

–          secretariatul comisiei circulație;

–          semaforizare.

2. Activitatea de producție

– Tipografiere   (abonamente,   bilete,   legitimații,   etc.)   pentru  activitatea  proprie  și  terți;

– Confecționare  echipament  de  lucru;

 – producție  de  scaune  din  metal;

–  producție  de  mobilier  din  metal  pentru  birouri  și  magazine.

3. Activitatea de construcție

            – lucrãri  de  construcții  montaj  pentru  calea  de  rulare  și  linii  contact  tramvai;

            – lucrãri  construcții  montaj  industriale  și  civile,   stații  de  redresare,   instalații  electrice,   

Sanitare,   gaze,   cromatizare,   protecția  mediului,   toate  în  condițiile  legii;

            – lucrãri  de  construcții,   inclusiv  lucrãri  de  artã;

            – lucrãri  de  învelitori  șarpante   și   terase  la  construcții;

            – construcții  de  cãi  de  comunicație  terestre  și  construcții  destinate  sportului;

            – construcții  hidrotehnice;

            – alte  lucrãri  de  construcții  inginerești;

            – alte  lucrãri  specifice  pentru  construcții;

            – lucrãri  de  instalații  sanitare  și  de  încălzire  centralã  și  de  montaj  de  echipamente  și  utilaje  tehnologice  la  clãdiri  și  construcții  inginerești;

            – lucrãri  de  pardosire  și  placare  a  pereților;

            – lucrãri  de  vopsitorie,   zugrãveli  și  montãri  de  geamuri

            – alte  lucrãri  de  instalații  și  de  construcții  auxiliare;

            – lucrãri  de  ipsoserie;

            – lucrãri  de  tâmplãrie  și  dulgherie;

4. Activitate de comerț exterior

5. Activitate de comerț interior

–  Comercializarea  de  materii  prime,   materiale  și  piese  de  schimb  auto  și  tramvai;

–   Comerț  cu  amãnuntul  care  nu  se  efectueazã  prin  magazine.

2.3.Misiunea și obiectivele RATP (T.C.E)

Misiunea S.C. Transport Călătorii Express S.A. Ploiești este realizarea transportului public de persoane în municipiul Ploiești.   În viziunea RATP un transport public de calitate este serviciul pentru care un client a plătit, este mulțumit că nu a pierdut timp, nu a avut evenimente neplăcute, nu a avut riscuri pentru sănătatea sau bunurile sale, a ajuns unde a dorit, iar prestarea serviciului de transport nu a avut ca efect poluarea mediului înconjurător. 
      Obiectivul ținta este atingerea și menținerea unei reputații maxime prin calitatea serviciului efectuat și prin îmbunătățirea continuă a performantelor în domeniul transportului

Public de persoane. Iar acest obiectiv, nu poate fi atins decât prin:
 -comunicarea angajaților orientarea către client, asigurarea satisfacerii continuă a cerințelor și așteptărilor clienților noștri și a altor părți interesate prin calitatea serviciului de transport prestat;
– Stabilirea politicii și asigurarea stabilirii obiectivelor calității;  
 -conducerea analizelor managementului, evaluarea și analiza periodică a politicii și obiectivelor calității pentru adecvarea lor continuă;  
 -asigurarea disponibilității resursele necesare întreprinderii acțiunilor pentru menținerea și îmbunătățirea continuă a proceselor și a eficacității Sistemului de Management al Calității;  
  -asigurea respectării cerințelor legale și reglementate aplicabile domeniului de activitate. 
      Pentru respectarea acestor angajamente, s-a implementat și certificat un Sistem de Management al Calității, adecvat domeniului de activitate și scopului organizației, menținut și îmbunătățit continuu. Sistemul implementat este în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001:2008 (vezi figura nr.1. Certificat ISO 9001:2008) precum și cu cerințele legale și reglementate aplicabile, inclusiv cu cele stabilite prin contracte. 
      Promovarea conceptelor moderne de management reprezintă una din prioritățile organizației și este un factor determinant pentru o dezvoltare durabilă. Pentru că organizația noastră să devină solidă și sănătoasă pe termen lung și ținând cont de necesitățile și așteptările clienților noștri și a altor părți interesate, s-a stabilit următoarele obiective generale:  
 -orientarea către client a acțiunilor și activităților organizației, în vederea obținerii și creșterii satisfacției acestuia;  
  -imbunatatirea continuă a serviciului de transport public de persoane;  
   -mentinerea și îmbunătățirea continuă a eficacității Sistemului de Management al Calității în conformitate cu standardul de referință SR EN ISO 9001:2008;  
   -respectarea cerințelor legale și reglementate referitoare la domeniul de activitate al organizației 
     -mentinerea unei structuri organizatorice adecvate, care să asigure desfășurarea și controlul proceselor;  
     -constientizarea întregului personal asupra faptului că răspunderea față de calitatea serviciului prestat către populație, aparține tuturor compartimentelor și fiecărui angajat în parte;  
     -cultivarea competentei, responsabilității și a unei atitudini de parteneriat pozitiv în rândul personalului propriu;  
     -cresterea profitului și asigurarea existenței de lungă durată a organizației;  
     -protejarea mediului înconjurător prin retehnologizare, acolo unde este posibil, gestionarea resurselor, materialelor și deșeurilor. 
      Politica în domeniul calității se adresează tuturor angajaților, indiferent de locul de muncă sau de nivelul de pregătire al acestora. Aceștia au obligația de a îndeplini cerințele stabilite în proceduri, instrucțiuni, regulamente și alte documente aplicabile propriului domeniu de activitate, în scopul realizării serviciului de transport public de persoane. 

Obiectivele Regiei Autonome de Transport Persoane

Obiectivele RATP pe următoarea perioadă (2013-2017) au fost sintetizate în tabelul II.1., acestea fiind următoarele:

– Creșterea veniturilor;

– Reducerea cheltuielilor;

– Eficientizarea activității de transport;

– Retehnologizarea parcului de mijloace de transport și înființarea unei stații de alimentare carburant în incinta organizației

– Refacerea infrastructurii de transport public;

– Reorganizarea organizației;

– Efectuarea verificărilor medicale generale din cadrul autorizării medicina muncii, cu personal medical propriu;

Realizarea obiectivelor propuse este parțial condiționată de evoluția cadru legislativ și de

Alocațiile bugetare/investițiile aprobate de către administrația publică locală. Evaluarea

Îndeplinirii obiectivelor propuse se va face în funcție de posibilitățile și

Responsabilitățile proprii ale organizației.

2.4.Structura regiei

Structura organizaționala a RATP Ploiești se avizează de Consiliul Administrației, la propunerea Directorului general și se aprobă la propunerea Primarului orașului, în condițiile legii, de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești. RATP are în structura secții, servicii, birouri, compartimente și ateliere. (vezi fig.2. Organigramă RATP). Atribuțiile și responsabilitățile birourilor și compartimentelor se stabilesc prin internediul Regulamentului de ordine interioară (ROF), avizat de Consiliul de administrație și aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești.

Structura funcțională

Atribuțiile și responsabilitățile birourilor și compartimentelor se stabilesc prin internediul Regulamentului de ordine interioară (ROF), avizat de Consiliul de administrație și aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești. Personalul care face parte dinstructura funcțională RATP este următorul:

– Consilierul;

– Serviciul de resurse umane- laborator psihologic;

– Biroul de Managementul Calității;

– Biroul Control financiar de gestiune;

– Serviciul administrativ;

– Biroul contencios;

– Comunicare proiecte-relatii cu publicul;

– Serviciul SSM;

– Serviciul informatică și mentenanța echipamente IT;

– Inspector protecție civilă;

– Serviciu tehnic- investiții;

– Serviciu aprovizionare;

– Birou achiziții;

– Serviciu exploatare- dispecerizare compiuterizata;

– Serviciul siguranță circulatiei- controlul legitimațiilor de călătorie;

– Serviciul financiar;

– Serviciul contabilitate;

– Serviul Buget- Tarife-Analize economice;

B. Structura de producție

– Secția întreținere și reparații auto;

– Secția transport electric;

– Secția autobuze;

– Coloana autospeciale;

– Stația inspecție tehnică;

– Tipografie;

2.5.Patrimoniul RATP

Regia  Autonomã  de  Transport  Public  Ploiești  are  la  data  de  30.06.2002  un  patrimoniu privat în  valoare  de  36.884  milioane  lei,    înregistrat  în  baza  reevaluãrii  patrimoniului   conform  prevederilor H.G.  nr. 500/1994,   modificat  și  completat  de  H.G.  nr. 3/1995  și  Ordinul  M.F.  nr. 1459/1995. Patrimoniul  public  la  aceeași  datã,   este  de  20.309  milioane  lei  înregistrat  în  baza  H.G.  nr. 1359/2001.

Regia  Autonomã  de  Transport  Public  Ploiești  administreazã  bunurile  publice  încredințate,   cu  diligenta  unui  bun   proprietar.

            Bunurile  proprietate  publicã  sunt  inalienabile, insesizabile, imprescriptibile și ca atare  nu  se  aflã  în  circuitul  civil.    

Potrivit  legii, ele  se   evidențiază  în  mod  distinct  în  patrimoniul  Regiei.  Aceste  bunuri  pot  fi concesionate  sau  închiriate,   în   condițiile  legii, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Local al municipiului Ploiești.

            În  exercitarea drepturilor  de  proprietate,   Regia  posedã,   folosește  și  dispune,   în  condițiile  legii, de  bunuri  aflate  în  patrimoniul  sãu, altele  decât  cele  publice, în  scopul  realizãrii  obiectului   sãu  de  activitate,  și  beneficiazã  de  rezultatele  utilizãrii  acestora

Patrimoniul  Regiei  poate  fi  micșorat,  respectiv  mãrit, prin  hotãrârea  Consiliului  Local  al  Municipiului  Ploiești, potrivit legii. 

Bugetul  de  Venituri  și  Cheltuieli  și  administrarea  acestuia. Relații  financiare    

Regia  Autonomã  de  Transport  Public  Ploiești  întocmește  anual  bilanțul  contabil  și  contul  de  profit  și  pierderi  dupã  modelele  stabilite  de  Ministerul  Finanțelor. Bilanțul  contabil  anual  și  contul  de  profit  și  pierderi  se  supun  spre  aprobare  Consiliului  de  Administrație  al  R.A.T.P. Ploiești  și  Consiliul  Local  al  Municipiului  Ploiești  și  se  publicã  în  Monitorul  Oficial  al României,   Partea   a  IV – a,   dupã  caz. 

Veniturile  și  cheltuielile  Regiei se  stabilesc  prin  Bugetul  de  Venituri  și  Cheltuieli  pentru  fiecare  exercițiu  financiar  și  se  aprobã  de  Consiliul  Local  al  Municipiului  Ploiești. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale R.A.T.P. Ploiești se asigura diferențiat pe obiecte de activitate din următoarele surse:

A)       venituri proprii;

B)       subvenții pentru acoperirea diferenței de tarif și alocații bugetare pentru investiții și pentru activitățile preluate de la Aparatul propriu și instituțiile subordonate Consiliului Local. 

Din  veniturile  realizate,   Regia  își  acoperã  toate  cheltuielile  evidențiate  în  costuri,   pentru  constituirea  fondului  de  rezervã  și  a  celorlalte  cheltuieli  prevãzute  de  lege. Regia  Autonomã  de  Transport  Public  Ploiești  beneficiazã  de  subvenții  pentru  diferența  de  preț  și  tarif  și  subvenții  pentru  investiții  care  se  aprobã  prin  legea  bugetului  de  stat  și  bugetului  local. 

Pentru  acoperirea  cheltuielilor  curente  în  situația  în  care  în  cursul  unui  an, mijloacele  Regiei   nu  sunt  suficiente,  aceasta  poate  contracta  credite   potrivit  legii.Regia  hotărăște, prin  Consiliul  de  Administrație, cu  privire  la  investițiile  ce  urmeazã  a  fi  realizate,în  limit competentelor ce-i  sunt  acordate,  stabilește  nivelul  surselor  proprii  de  finanțare  și determinã  volumul  creditelor   pentru  obiectivele  de  investiții.În  cazul  investițiilor  finanțate  integral  sau  parțial  de  la  bugetul  local, Regia   are  obligația  ca  în  executarea  bugetului  de  venituri  și  cheltuieli sã se  încadreze  în  alocațiile  bugetare  aprobate.

Execuția  investițiilor  prevãzute  se  adjudecã  pe  bazã  de  licitație  publicã, potrivit  legii  care  reglementeazã  achizițiile  publice. Contractarea  de  credite  mai  mari  de  500  milioane  lei,  în  vederea  realizãrii  de  investiții se face  cu  aprobarea  prealabilã  Consiliului  Local  al  Municipiului  Ploiești, pe baza avizului 

 prealabil  al  Ministerului Finanțelor. Regia  Autonomã  de  Transport  Public  Ploiești  are  organizat  controlul  financiar  preventiv și controlul  financiar  de  gestiune,   potrivit  legii.

CAPITOLUL III.FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎN CADRUL REGIEI AUTONOME DE TRANSPORT PUBLIC PLOIEȘTI

3.1. Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

Prin Hotărârea nr.38 privind aprobarea Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2012 al RATP Ploiești, s-au discutat următoarele puncte:

– Propunerea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2012;

– Avizarea proiectului de buget pe anul 2012 al Regiei;

– Stabilirea modului de asigurare a protecției sociale direct a unor categorii de persoane la transportul urban de călători, a gratuităților și reducerilor de tarif;

– Acordarea de reduceri de 50% ale tarifelor pentru transportul local în comun, de care beneficiază elevii și studenții;

Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2012 al RATP a fost elaborat în conformitate cu prevederile Lg.nr.273/29.06.2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată, Lg.nr.15/1990 pentru reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale cu modificările și completările ulterioare, Ordinul Ministerului de Finanțe nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor- cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare și Legii Bugetului de Stat nr. 293/12.12.2012.

La elaborarea Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2012 s-au avut în vedere regulile de baza de întocmire a acestuia, cu respectarea legislației în vigoare și a principiilor generale. Totodată s-a urmărit armonizarea proiectului de buget al RATP Ploiești, în conformitate cu prevederile cuprinse în Bugetul local, respectiv la capitolul Transporturi- protecția socială acordată anumitor categorii defavorizate de călători.

Fundamentarea veniturilor din exploatare la bilete și abonamente precum și protecția socială în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. În ceea ce privește programul de investiții, acesta cuprinde sursele din finanțare din veniturile proprii Regiei în suma de 2234 lei.

Proiectul Bugetului de Venituri și cheltuieli al RATP Ploiești, pe anul 2012, cuprinde:

– Anexa nr.1. Bugetul activității generale pentru anul 2012;

– Anexa nr.1.1. Situația elementelor de cheltuială ce se reduc cu 20% conform prevederilor Ordonanței de urgență nr.55/2010;

– Anexa 1.2. Subvenții an 2012;

– Anexa 2-Nota de fundamentare pentru investiții proprii pentru anul 2012;

Sintetizând datele prezentate în anexa nr.1. – Bugetul activităților generale pentru 2012, proiectul de Bugetului de Venituri și cheltuieli cuprinde următorii indicatori:

– Venituri totale: 76065,0 mii lei;

– Cheltuieli totale: 76065,0 mii lei;

– Rezultatul brut: 0,5 mii lei;

Sumele prevăzute a fi transferate din sursele bugetului local în bugetul Regiei, conform analizei efectuate de către administratorul public al Municipiului Ploiești sunt în suma de 30060 mii lei, din care:

– 25250 mii lei protecție socială acordată anumitor persoane defavorizate;

– 4810 suma asistenta socială pentru persoanele cu handicap;

Sursele de finanțare propuse pentru anul 2012 cu cheltuielile aferente în vederea programului de investiții sunt în suma de 2234,0 mii lei și sunt din surse proprii în funcție de posibilitatea de finanțare ale Regiei.

La elaborarea proiectului BVC pentru anul 2012, s-au avut în vederea regulile de baza de întocmirea a acestuia cu respectarea legislației în vigoare și a principiilor generale. Astfel, s-a respectat principiul universalității, respectiv totalitatea veniturilor și cheltuielilor, care sunt cuprinse în proiectul de buget sunt pe două poziții distincte: totalitatea veniturilor și totalitatea cheltuielilor, lăsând posibilitatea autorităților locale să aprecieze, să respingă sau să aprobe o poziție sau alta. De asemenea sunt respectate și celelalte principii de bază ale unității bugetare, al realității bugetare și al anuității bugetare.

Situațiile financiare ale RATP Ploiești au fost încheiate conform prevederilor OMF nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene actualizat, spre deosebire de instituțiile publice care se supun regulilor contabilității publice.

Datele din exercițiul financiar reflectă următoarea situație:

1. Veniturile totale cuprind veniturile din exploatare și financiare și au fost prognozate că ajungând la 76065,00 mii lei, după următorii factori:

– Valorile medii lunare pe 2011;

– Numarul mediu de bucăți de bilete și abonamente vândute în 2011 prin casieria unității și punctele de vânzare;

– Tinta inflației prognozate de la BNR pentru 2012, de 3%;

2. Cheltuielile totale cuprind cheltuili pentru exploatare și financiare și au fost dimensionate pornind de la realitate, cu respectarea principiului realității bugetare, respectiv de la înregistrările efectuate în contabilitate pe elementele de cheltuieli, pe centre de cost și în corelare cu rezultatul economico financiar inregstrat, urmărindu-se asigurarea echilibrului financiar al activității.

Acestea au ajuns la suma de 76064,5 mii lei.

3. Rezultatul brut: 0,5 mii lei;

4. Impozitul pe profit (conform Lg. Nr.571/2013, cota care se aplică pentru profitul impozabil este de 16%)

5. Profit de repartizat:2234,0 mii lei;

6. Surse de finanțare a investițiilor: 2234,0 mii lei;

3.2. Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2013 al RATP Ploiești

Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2013 al RATP a fost elaborat în conformitate cu prevederile Lg.nr.273/29.06.2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată, Lg.nr.15/1990 pentru reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale cu modificările și completările ulterioare, Ordinul Ministerului de Finanțe nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor- cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, cu modificările și completările ulterioare și Legii Bugetului de Stat nr. 293/12.12.2012.

La elaborarea Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2013 s-au avut în vedere regulile de baza de întocmire a acestuia, cu respectarea legislației în vigoare și a principiilor generale. Totodată s-a urmărit armonizarea proiectului de buget al RATP Ploiești, în conformitate cu prevederile cuprinse în Bugetul local, respectiv la capitolul Transporturi- protecția socială acordată anumitor categorii defavorizate de călători.

Sumele prevăzute a fi transferate din sursele bugetului local în bugetul Regiei, conform analizei efectuate de către administratorul public al Municipiului Ploiești sunt în suma de 34299 mii lei, din care: 3000 mii lei, protecție socială acordată anumitor persoane defavorizate și 4299,00 mii lei, suma asistenta socială pentru persoanele cu handicap;

În ceea ce privește programul de investiții, acesta cuprinde obiective de investiții propuse a se realiza din surse proprii, pentru anul 2013 și următorii ani: 2014, 2015, 2016. Astfel, pentru anul 2013 se propune a se realiza investiții din veniturile proprii ale Regiei, în suma de 1558,0 mii lei. Pentru următorii 3 ani, sumele propuse pentru achiziționarea de mijloace fixe/obiecte de inventar s-au previzionat conform programului de investiții, din sume proprii și anume:

– 1893,0 mii lei pentru anul 2014;

– 1282,0 mii lei pentru 2015;

– 757,0 mii lei pentru 2016;

Estimarea exercițiului pentru 2013 a fost următoarea:

1. Veniturile totale cuprind veniturile din exploatare și financiare și au fost prognozate că ajungând la 77775,00 mii lei, după următorii factori:

– Valorile medii lunare pe 2012;

– Numărul mediu de bucăți de bilete și abonamente vândute în 2012 prin casieria unității și punctele de vânzare;

– Ținta inflației prognozate de la BNR pentru 2013, de 3,5%;

2. Cheltuielile totale cuprind cheltuili pentru exploatare și financiare și au fost dimensionate pornind de la realitate, cu respectarea principiului realității bugetare, respectiv de la înregistrările efectuate în contabilitate pe elementele de cheltuieli, pe centre de cost și în corelare cu rezultatul economico financiar inregstrat, urmărindu-se asigurarea echilibrului financiar al activității. Acestea au ajuns la suma de 76912,9 mii lei.

3. Rezultatul brut:862,10 mii lei;

4. Impozitul pe profit: (conform Lg. Nr.571/2013, cota care se aplică pentru profitul impozabil este de 16%).

Anexa 5.1.. Propunere programul de investiții din surse proprii anilor 2013-2016 reflectă următoarea evoluție a situației mijloacelor fixe/obiectelor de inventor în perioada 2013-2016, astfel:

În 2013, RATP Ploiești și-a propus să investească 1523,00 mii lei în automate de bilete și bilete călătorie, respectiv sistem automat de autotaxare: 35,00 mii lei. Investiția de 1558, 00 mii lei este singura în acest tip de obiecte de inventor, investiții în astfel de obiecte, neregăsindu-se pe parcursul următorilor ani.

Pentru anul 2014, RATP Ploiești și-a propus să investească suma de 1893,00 mii lei, cu următoarea destinație:

– Choppere tracțiune tramvaie: 692 mii lei;

– Afișoare număr traseu tramvai: 340 mii lei;

– Macaze și intersecție tramvai și troilebuz: 388 lei;

– Diverse bunuri: 473;

În comparație cu 2014, pentru 2015, suma propusă a fii investita este mult mai mică (de 1282,00 mii lei), astfel:

– Autoturn: 218 mii lei;

– Compostoare electronice: 175 mii lei;

– Sursa static tramvai și motoare asincrone pentru ventilare: 164 mii lei;

– Autoutilitara pentru troleibuz și tramvai: 240 mii lei;

– Diverse bunuri: 485 mii lei;

Suma cea mai mică de investiții este propusă pentru anul 2016, respectiv 757,00 mii lei, când atenția este îndreptată către contuarele de combustibil: 167 mii lei, aer condiționat stații redresare: 94 mii lei și alte achiziții directe: 496 mii lei.

3.3. Bugetul de venituri și cheltuieli și estimările pe anul 2013 al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești și pe 2014-2018

În baza HCL al Municipiului Ploiești nr.220/27.06.2013, modificată și completată prin HCL al Municipiului Ploiești nr.289/13.08.2013, a fost înființată S.C. T.C.E. S.A. Ploiești, prin reorganizarea administrative a RATP Ploiești.

Potrivit prevederilor hotărârilor de mai sus menționate, S.C. T.C.E. S.A. Ploiești, începând cu data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului, se subroga în drepturi și obligații RATP Ploiești.În consecință pentru societatea rezultată este necesară și aprobarea bugetului de veneituri și cheltuieli. În acest sens, a fost dată Hotărârea nr. 406/25.10.2013 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuili pe anul 2013 al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești și estimările pe 2014-2018.

Astfel, formatul și structura bugetului de venituri și cheltuieli întocmit de către, S.C. T.C.E. S.A. Ploiești precum și anexele de fundamentare a acestuia, rămân neschimbate, cu excepția anexelor 1,2,4 și 5, care se modifica corespunzător, ca urmare a rectificărilor la capitolul subvenții pentru activitatea de exploatare/protecție socială, care au fost înregistrate în această perioadă la ASSC Ploiești, conform HCL NR. 305/27.08.2013 în suma de 641 mii lei.

Totodată se impune și o rectificare de buget, în suma de 3000, o mii lei pentru asigurarea continuității acordării protecției sociale anumitor categorii defavorizate de călători, respective elevi, student, veteran, luptători în revoluție, pensionari, personae mai mari de 65 de ani și 70 de ani, bărbate și femei.

Anexele de fundamentare a Bugetului de Venituri și Cheltuieli al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești sunt în conformitate cu Ordinul nr 214.15.02.2013 și cuprinde:

– Anexa nr.1. Bugetului de Venituri și Cheltuieli al S.C. T.C.E. S.A. Ploiești pentru 2013, rectificat;

– Anexa nr.1.2. Impozite și taxe locale;

– Anexa nr.2. Detalierea indicatorilor economici-financiari în Bugetul de Venituri și Cheltuieli, rectificata;

– Anexa nr.2.2. Programul anual al achizițiilor publice pe 2013, rectificata;

– Anexa nr.2.3. Nota de fundamentare privind elaborarea Programului anual al achizițiilor publice pentru 2013, rectificata;

– Anexa nr.3. Gradul de realizare a veniturilor proprii;

– Anexa nr.4. Repartizarea pe trimestere a indicatorilor economico-financiari, rectificata;

– Anexa nr.5. Programul de investiții, dotări și sursele de finanțare pe anul 2013 și următorii 5 ani rectificata;

– Anexa nr.5.1. Propunere programul de investiții din surse proprii anilor 2013-2018, rectificata;

– Anexa nr.5.2. Nota de fundamentare pentru investiții din surse proprii pentru anii 2013-2018, rectificata;

– Anexa nr.5.2.1. Programul de investiții din surse proprii pentru anul 2013, rectificata;

– Anexa nr.6 Programul de reducere al stocurilor;

– Anexa nr. Măsuri de îmbunătățire a rezultatului brut.

În Anexa nr.5. ne este prezentată următoarea situație în ceea ce privește sursele de finanțare a investițiilor, din care toate investitiilese fac din surse proprii. Aprobat inițial în cadrul RATP un BVC conform HCL 140/2013 de 1558,00 mii lei, acesta a fost rectificat cu suma de 454,00 mii lei, BVC propus pentru SC TCE S.A., ajungând la 2012,00 mii lei. Pentru următoarea perioadă se estimează următoarele sume destinate investițiilor:

– 2014: 4345 mii lei

– 2015: 3977 mii lei

– 2016: 3907 mii lei

– 2017: 3317 mii lei

– 2018: 3317 mii lei

Analizând Anexa nr. 5.1. ne este prezentat următorul program de investiții din surse proprii, pentru o perioadă de 5 ani, cuprinsă între 2013-2018.În fiecare an din această perioadă au fost redirecționate anumite sume pentru:

1. Achiziționarea autobuzelor medii capacitate, achiziție estimată la 15 bucăți, după cum urmează:

– Pentru 2013: 1842,75 mii lei

– Pentru 2014,2015, 2016, 2017, 2018 urmând să fie alocată suma de 3316,95 mii lei;

2. Macaze și intersecții trolebuze: 2014- 388, 00 mii lei;

3. Compostoare electronice: 2015:175,00 mii lei;

4. Contoare combustibil lichid pentru troleibuze și auxiliare tramvaie și autobuze:

5. Aer condiționat stații redresare: 2016- 94,00 mii lei;

6. Diverse bunuri:

– 2013: 169,393 mii lei;

– 2014: 473,00 mii lei;

– 2015: 485 mii lei;

– 2016: 496 mii lei

Per total, suma investițiilor în mijloace fixe, se va ridica anual, la următoarele valori:

– 2013: 2012,143 mii lei;

– 2014: 4344,95 mii lei;

– 2015: 3976,95 mii lei;

– 2016: 3906,95 mii lei

– 2017: 3316,95 mii lei;

– 2018: 3316,95 mii lei;

Programul anual al achizițiilor publice a fost elaborat având în vedere necesitățile obiective de produse, de lucrări și de servicii, gradul de priorioritate a necesitaților, anticipări cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate pentru bugetul anual. Programul a fost întocmit prin cumularea referatelor de necesitate transmise de către toate compartimentele din cadrul Regiei și cuprinde totalitatea contractelor cadru care se intenționează să fie atribuite/încheiate pe decursul anului 2013, precum și anexat, valoarea estimativă a achizițiilor directe.

CONCLUZII

Bugetul local este un instrument de politică financiar-bugetară prin care statul intervine în economia de la nivelul colectivităților locale având totodată impact și asupra rezultatului bugetului general consolidat.

Rolul și importanța bugetelor locale cresc pe măsură ce procesele de descentralizare de la nivelul statelor, fie ele la nivel european sau mondial, se intensifică. Procesul de descentralizare – presupune transferul puterii de decizie și administrare de la nivel central la nivel local, va crea, cel puțin la nivel teoretic, discrepanțe în ceea ce privește gradele de dezvoltare ale regiunilor – cu cât nivelul veniturilor colectate de către o regiune va fi mai ridicat și eficiența utilizării acestor resurse va fi mai mare cu atât mai dezvoltată va fi regiunea respectivă. Astfel, procesul de descentralizare va crea o concurența între regiuni și de aceea, acest proces este unul de durată și care implică o multitudine de componente de ordin politic, tehnic, administrativ și fiscal. La nivel național, colectivitățile locale au dreptul, în conformitate cu legislația în vigoare să majoreze impozitele și taxele locale cu maximum 20% față de prevederile legale și totodată pot acorda bonificații de până la 10%, dar doar în cazul în care plata se realizează integral, în avans până la expirarea primului termen de plată (31 martie).

R.A.T.P. PLOIEȘTI-societatea asupra careia am realizat acest studiu de caz, este o regie autonomă de interes local, care se afla sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Ploiești, fiind înființată pe durata nedeterminată si are ca si obiect de activitate realizarea transportului public de persoane în municipiul Ploiești.

Analizand bugetul alocat RATP-ului Ploiesti din partea Consiliului Local, am putut constata urmatoarele:

Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2012 al RATP a fost elaborat în conformitate cu prevederile Lg.nr.273/29.06.2006 privind finanțele publice locale,

Sintetizând datele prezentate in Bugetul activităților generale pentru 2012, proiectul de Bugetului de Venituri și cheltuieli cuprinde următorii indicatori:

– Venituri totale: 76065,0 mii lei;

– Cheltuieli totale: 76065,0 mii lei;

– Rezultatul brut: 0,5 mii lei;

Sumele prevăzute a fi transferate din sursele bugetului local în bugetul Regiei, conform analizei efectuate de către administratorul public al Municipiului Ploiești sunt în suma de 30060 mii lei, din care:

– 25250 mii lei protecție socială acordată anumitor persoane defavorizate;

– 4810 suma asistenta socială pentru persoanele cu handicap;

Sursele de finanțare propuse pentru anul 2012 cu cheltuielile aferente în vederea programului de investiții sunt în suma de 2234,0 mii lei și sunt din surse proprii în funcție de posibilitatea de finanțare ale Regiei.

Bugetului de Venituri și cheltuieli pe anul 2013 al RATP a fost elaborat în conformitate cu prevederile Lg.nr.273/29.06.2006 privind finanțele publice locale.

Sumele prevăzute a fi transferate din sursele bugetului local în bugetul Regiei, conform analizei efectuate de către administratorul public al Municipiului Ploiești sunt în suma de 34299 mii lei, din care: 3000 mii lei, protecție socială acordată anumitor persoane defavorizate și 4299,00 mii lei, suma asistenta socială pentru persoanele cu handicap;

În ceea ce privește programul de investiții, acesta cuprinde obiective de investiții propuse a se realiza din surse proprii, pentru anul 2013 și următorii ani: 2014, 2015, 2016. Astfel, pentru anul 2013 se propune a se realiza investiții din veniturile proprii ale Regiei, în suma de 1558,0 mii lei. Pentru următorii 3 ani, sumele propuse pentru achiziționarea de mijloace fixe/obiecte de inventar s-au previzionat conform programului de investiții, din sume proprii și anume:

– 1893,0 mii lei pentru anul 2014;

– 1282,0 mii lei pentru 2015;

– 757,0 mii lei pentru 2016;

Propunere programul de investiții din surse proprii anilor 2013-2016 reflectă următoarea evoluție a situației mijloacelor fixe/obiectelor de inventor în perioada 2013-2016, astfel:

În 2013, RATP Ploiești și-a propus să investească 1523,00 mii lei în automate de bilete și bilete călătorie, respectiv sistem automat de autotaxare: 35,00 mii lei. Investiția de 1558, 00 mii lei este singura în acest tip de obiecte de inventor, investiții în astfel de obiecte, neregăsindu-se pe parcursul următorilor ani.

Pentru anul 2014, RATP Ploiești și-a propus să investească suma de 1893,00 mii lei, cu următoarea destinație:

– Choppere tracțiune tramvaie: 692 mii lei;

– Afișoare număr traseu tramvai: 340 mii lei;

– Macaze și intersecție tramvai și troilebuz: 388 lei;

– Diverse bunuri: 473;

În comparație cu 2014, pentru 2015, suma propusă a fii investita este mult mai mică (de 1282,00 mii lei), astfel:

– Autoturn: 218 mii lei;

– Compostoare electronice: 175 mii lei;

– Sursa static tramvai și motoare asincrone pentru ventilare: 164 mii lei;

– Autoutilitara pentru troleibuz și tramvai: 240 mii lei;

– Diverse bunuri: 485 mii lei;

Suma cea mai mică de investiții este propusă pentru anul 2016, respectiv 757,00 mii lei, când atenția este îndreptată către contuarele de combustibil: 167 mii lei, aer condiționat stații redresare: 94 mii lei și alte achiziții directe: 496 mii lei.

Aprobat inițial în cadrul RATP un BVC conform HCL 140/2013 de 1558,00 mii lei, acesta a fost rectificat cu suma de 454,00 mii lei, BVC propus pentru SC TCE S.A., ajungând la 2012,00 mii lei. Pentru următoarea perioadă se estimează următoarele sume destinate investițiilor:

– 2014: 4345 mii lei

– 2015: 3977 mii lei

– 2016: 3907 mii lei

– 2017: 3317 mii lei

– 2018: 3317 mii lei

Programul anual al achizițiilor publice a fost elaborat având în vedere necesitățile obiective de produse, de lucrări și de servicii, gradul de priorioritate a necesitaților, anticipări cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate pentru bugetul anual. Programul a fost întocmit prin cumularea referatelor de necesitate transmise de către toate compartimentele din cadrul Regiei și cuprinde totalitatea contractelor cadru care se intenționează să fie atribuite/încheiate pe decursul anului 2013, precum și anexat, valoarea estimativă a achizițiilor directe.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, V., Fonduri publice –constituire si utilizare, Editura de Vest, Timisoara, 2001, p.20

Constitutia Romaniei, TITLUL IV-Economia si finantele publice, articolul 138- Bugetul public national

Institutul pentru Politici Publice, Bugete locale intre teorie si practica, Bucuresti , 2001, p.33

Haralambie, G., A., Finante publice, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2013, p.93.

Macarie, F., Finante si bugete publice- note de curs ,p.72

LEGI SI ACTE NORMATIVE

Legea nr. 273/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18.07.2006),

modificată și completată prin:

– OUG. nr. 46/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 01.06.2007)

– OUG. nr. 64/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 439 din 28.06.2007)

– OUG. nr. 28/2008 (publicată în Monitorul Oficial nr. 217 din 21.03.2008)

– OUG. nr. 91/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 457 din 01.07.2009)

– OUG. nr. 111/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 12.10.2009)

– Legea nr. 329/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 761 din 09.11.2009)

– OUG. nr. 57/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 436 din 29.06.2010)

– OUG. nr. 63/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 02.07.2010).

2. Legea nr. 500/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002), modificat și completat prin:

– Legea nr. 314/2003 (publicată în Monitorul Oficial nr. 506 din 14.07.2003)

– Legea nr. 96/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 380 din 03.05.2006)

– HG nr. 1865/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 08.01.2007)

– OUG. nr. 34/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 249 din 14.04.2009)

– Legea nr. 305/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 09.10.2009)

– OUG. nr. 57/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 436 din 29.06.2010)

– OUG. nr. 121/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 890 din 30.12.2010)

3. Legea Finantelor Publice Locale (Legea nr. 273/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18.07.2006)

4. Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 cu privire la Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare

WEBIOGRAFIE:

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf , accesat la 20.12.2014

Conform Regulamentului de Organizare si Functionare RATP PLOIESTI disponibil la http://www.ratph.ro/, accesat la 12.04.2015

http://www.ratph.ro/Declaratia conducerii RATP privind politica in domeniul calitatii, accesat la 12.04.2015

http://www.ploiesti.ro/Hotarari/07%20%2828%20iulie%202002%29/135%20organizare%20si%20functionare%20ratp.htm , accesat la 12.04.2015

Husman, A., I., Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidate, accesat la 13.11.2014, http://www.fin.ase.ro/ABC/fisiere/ABC2_2014/lucrari/7.Husman%20Andrei-Ionut_PAPER.pdf

ANEXE

Anexa nr. 1. Lista impozitelor, taxelor și altor venituri ale bugetelor locale

Anexa nr. 2. Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

Anexa nr.3. Obiective 2013-2017