Fundaţia Universitară Alma Mater [307253]

[anonimizat] , [anonimizat].univ.dr.CIUBOTARU Gheorghe

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat] ,SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE

Specializarea : Management

Auditul calității în domeniul producției. [anonimizat].univ.dr. CIUBOTARU Gheorghe

Absolvent: [anonimizat]

2016

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………4

Capitolul 1 : Date generale ale auditului ………………………………………………..5

Noțiunea termenilor și definirea auditului …………………………………………….5

Standardele auditului ………………………………………………………………………..6

Obiectivele principale și importanța auditului ………………………………………7

Clasificarea auditului ……………………………………………………………………..8

Capitolul 2 : Activitatea auditului și managementului calității ……………….10

2.1 Procedura de inițiere și pregătire a auditului ……………………………………….10

2.2 Desfășurarea auditului ………………………………………………………………………10

2.3 Realizarea raportului de audit …………………………………………………………..12

2.4 Materializarea auditului ……………………………………………………………………..13

Capitolul 3 : Studiu de caz la societatea SC COMPA SA Sibiu ……………….14

3.1 Descrierea generală a societății …………………………………………………………14

3.1.1 Prezentarea societății în date statistice ………………………………………..15

3.2 Principalele produse ……………………………………………………………………….18

3.3 Auditul calității în producție ……………………………………………………………20

Concluzii și sugestii ……………………………………………………………………………..29

Anexe ………………………………………………………………………………………………30

Bibliografie ……………………………………………………………………………………..52

Introducere

Managementul calității reprezintă practica organizațiilor pentru a asigura produse și servicii în conformitate cu cerințele clienților săi. Un certificate ISO 9001 : 2001 dovedește că sistemul de management al entității întrunește toate cerințele acestui standard internațional. Un sistem de management al calității certificat demonstrează angajamentul organizației pentru calitatea și satisfacția clientului. Încrederea în capacitatea de a aduce calitate a unei organizații este premisa de bază pentru o cooperare fructuoasă.

Calitatea , ceea ce înseamnă calitatea produselor și a rezultatelor , [anonimizat].[anonimizat] ,satisfacând cerințele consumatorilor printr-o structura sortimentală și specificațiile cerute produselor în cazul unor piețe libere și a liberei concurențe fiind cerința fundamentală pentru succesul unei organizații.

In contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme ale calității, potrivit standardelor din familia ISO, auditul este considerat un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor intreprinderii, în acest domeniu.Scopul principal al auditului calității este de a evalua acțiunile corective necesare pentru eliminarea deficiențelor și posibilitățile de imbunătățire a sistemului calității intreprinderii, a proceselor sale, a produselor și serviciilor pe care le oferă.Pe de altă parte, certificarea sistemelor calității, a cărei importanță a crescut în ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu Standardele Internationale și Europene, aplicabile in domeniu.In domeniul managementului calității, termenul de audit este utilizat în sensul de examinare a calității produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calității in ansamblu.Standardul ISO 8402 definește auditul calitatii ca reprezentand o examinare sistematică și independentă, efectuată pentru a determina dacă activitățile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozițiilor prestabilite, dacă aceste dispoziții sunt efectiv implementate și corespunzătoare pentru relizarea obiectivelor. În prezent, această definiție este cea mai larg acceptată.Un program de audit poate include unul sau mai multe audituri în funcție de mărimea, natura și complexitatea organizației care urmează a fi auditată. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective și pot de asemenea să includă audituri comune sau combinate. Un program de audit include de asemenea toate activitățile necesare pentru planificarea și organizarea tipurilor și numărului de audituri, precum și pentru furnizarea resurselor pentru desfășurarea eficace și eficiență a acestora în cadrul intervalului de timp specificat.O organizație poate stabili mai mult de un program de audit.

Capitolul 1

Date generale ale auditului

1.1 Noțiunea termenilor și definirea auditului calității

Auditul are origini din limba latină , de la verbul ‚audio’ care înseamnă ’a asculta ’. Încă din evul mediu acest verb a căpătat sensul de ascultare a părților implicate într-un proiect, ca mai târzin în Franța și în țările anglo-saxone să primească o largă extindere și în alte domenii.

Lărgindu-și aria de activitate în timp termenul de ‚audit’ a primit o multitudine de definiții dintre ca voi menționa auditul:

Este un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor unei entități

Reprezintă o examinare a unei informații în vederea obținerii unei opinii responsabile și independente în raport cu criteriile de calitate;

Reflectă un proces independent și sistematic documentat de o evaluare obiectivă a documentelor necesare auditului pentru a putea determina dacă sunt sau nu îndeplinite criteriile stabilite.

reprezintă ’o examinare sistematică și independentă , efectuată pentru a determina dacă activitățile și rezultatele lor referitoare la calitate , corespund dispozițiilor prestabilite, dacă aceste dispoziții sunt efectiv implementate și corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.’Standardul ISO 8402

este o activitate de examinare sistematică referitoare la calitate fiind planificată și programată în funcție de natura și importanța activităților

Revenind la definiția dată de Standardul ISO 8402 subliniez adjectivele ’sistematic’ și ’independent’ , reținând astfel că auditul este un proces pe de o parte, programat și planificat iar pe altă parte nu pot fi realizate de persoane care au responsabilități directe cu domeniul abordat.

În timpul efectuării auditului calității în producție se folosesc adesea următoarele terminologii pe care le voi defini în timpul enumerării :

Proces- reprezintă ansamblul de activități care transformă materia primă in produs finit.

Calitate – reprezintă măsura în care cerințele trebuie să îndeplinească un ansamblu de caracteristici.

Obiectiv al calității – reprezintă ceea ce urmărește sau spre ce tinde să realizeze, referitor la calitate o organizație.

Managementul calității –reprezintă activitățile coordonate pentru a orienta și controla organizația în ceea ce privește calitatea.

Auditat- reprezintă organizația auditată.

Auditor – este persoana acreditată și competentă pentru efectuarea auditului.

Echipă de audit – reprezintă un grup de auditori care vor efectua activitatea de audit.

Program de audit – reprezintă ansamblul de audituri planificate pe un anumit interval de timp și orientarea spre un anumit scop.

Criterii de audit – sunt ansambluri de politici , proceduri sau cerințe utilizate ca etalon.

1.2 Standardele auditului

În definiția celor de la ISO standardul este: „un document stabilit prin consens și aprobat de un organism recunoscut , care furnizează pentru utilizări comune și repetate ,de reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatele lor , urmărind obținerea unui grad optim de ordine , intr-un context dat.”

Standardele reprezintă o normă obligatorie căreia trebuie să-i corespundă un serviciu sau un produs.

Standardele se mai pot defini ca fiind un ansamblu de norme oficiale atestate prin documente oficiale reglementând astfel condiții dimensionale ale unor produse sau servicii.

Oferind îndrumarea și instrumentele necesare organizațiilor ce doresc îndeplinirea cerințelor clienților în asigurarea produselor și serviciilor, standardele ajută la îmbunătățirea în mod constant a calității.

Standardelor sunt de două tipuri :

Standarde naționale care sunt o operă colectivă.

Standarde internaționale care sunt cel mai des folosite în activitate de audit, iar cele mai populare strandarde internaționale sunt cele de la ISO.

Pentru efectuarea unui audit al calității cel mai frecvent se folosesc standardele din familia ISO 9000/2000 grupate in Fig.1

Familia standardelor ISO 9000-2000 este alcătuită din standarde individuale care sunt totuși legate între ele pentru o bună colaborare între managementul calității și auditul calității.

Fig.1

Standardele din familia ISO 9000/2000

Pentru certificarea calității în sectorul industriei auto se folosesc următoarele standarde :

Standardul ISO 9001 care cuprinde cerințele privind sistemul da management al calității ;

Standardul ISO TS 16949 care are la bază standardul ISO 9001/2008 ,completat cu cerințele specifice industriei auto europene și americane. Acest standard este elaborat de ITAF ( International Automotive Task Force ) , grup compus din reprezentanți ai constructorilor și organizațiilor profesionale de producție de echipamente de automobile europene și americane.

Certificarea acestui standard este recunoscută de toți producătorii și constructori din întreaga lume , această certificare devenind un avantaj competitiv.

Standardul SR EN ISO/CEI 17025 este cel mai important standard de metrologie și etalonare cunoscut în întreaga lume. Acest standard ajută la acreditarea laboratorului de metrologie oferind astfel capabilitatea unei firme de a oferi etalonări pentru obținerea unor rezultate de calitate.

1.3 Obiectivele principale și importanța auditului

Auditul calității se efectuează în următoarele situații :

Actualizarea sistemului de management al calității datorită intervenției unor schimbări de procese tehnice și tehnologice, modificarea standardului de referință.

Modificarea obiectivelor organizației prin lansarea pe piață a unor produse noi și orientarea desfacerii către noi segmente de piață.

Pregătirea planului de îmbunătățire a calității pentru pătrunderea pe noi piețe ca urmare a creșterii calității produselor livrate.

În cazul extinderii relațiilor comerciale pentru dezvoltarea exportului.

Obiectivele principale ale auditului calității sunt următoarele:

Determină gradul de conformitate a sistemului de management al auditatului , cu criterii de audit.

Identifică neconformitățile în raport.

Evaluează capabilitatea sistemului de management de asigurarea conformităților cu cerințele legale și contactuare.

Identifică zonele de îmbunătățire potențială a sistemului de management integrat.

Evaluează eficacitatea sistemului de management în atingerea obiectivelor specificate.

Acoperirea tuturor zonelor planificate pentru a fi auditate.

Pentru fundamentarea auditului sunt importante următoarele date :

Identificarea priorităților conducerii ;

Identificarea intențiilor comerciale ;

Stabilirea ansamblului de cerințe contractuale și reglementare ale părților interesate ale clientului și ale furnizorului ;

Riscurile potențiale ale organizației.

1.4 Clasificarea auditului

Având o întreagă arie a calității auditul calității se distinge prin mai multe tipuri de audit:

După obiectul lui auditul calității se clasifica astfel:

Auditul calității produsului și/sau serviciilor.

Auditul calității procesului .

Auditul sistemului calității .

Auditul calității produsului și/sau serviciilor ajută la evaluarea conformității caracteristicilor de calitate ale unui produs / serviciu cu cerințele clientului sau cu cerințele documentelor luate drept referențial.

În Planul calității elaborat de Departamentul de Calitate al întreprinderii este menționată frecvența auditurilor ,iar programarea este făcută de același departament.Principalele etape parcurse în timpul evaluării auditului calității produsului sunt:

Examinarea produsului / serviciului în raport cu documentele de referință , în raport cu procesele implicate în obținerea produsului/serviciului și cu materiile prime ce au fost utilizate;

Elaborarea raportului de examinare , cu specificarea neconformităților;

Stabilirea măsurilor de îmbunătațire sau corective necesare;

Supravegherea aplicării măsurilor de îmbunătățire sau corective stabilite.

Auditul calității procesului servește la evaluarea conformității procesului ce cerințele clientului și cu documentele luate drept referențial.În cadrul evaluării auditului calității procesului principalele etape care trebuie parcurse sunt :

Examinarea elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat ;

Valabilitatea documentelor referitoare la proces cum ar fi instrucțiuni de lucru, desene etc.;

Starea echipamentelor (mașini,instalații) de inspecție și utilizarea corespunzătoare a acestora;

Capacitatea echipamentelor de lucru privind realizarea calitatea cerută;

Analizarea materiilor prime și materialelor prelucrate în respectivul proces ;

Elaborarea documentelor intermediare necesare privind rezultatele examinării elementelor menționate ( raport de examinare, liste de verificare);

Elaborarea raportului de audit cu specificarea neconformităților ;

Cauza neconformităților și analiza acestora ;

Stabilirea măsurilor corective necesare ;

Supravegherea aplicării măsurilor corective.

Auditul sistemului calității sunt efectuate pentru îndeplinirea următoarelor scopuri principale :

Determinarea conformităților elementelor sistemului calității cerințe specificate în standarde sau alte documente de referință ;

Îmbunătățirea sistemului calității prin auditare ;

Determinarea eficienței sistemului privind realizarea obiectivelor stabilite ;

Îndeplinirea cerințelor reglementare ;

Certificarea sistemului calității organizației auditate.

În funcție de scopul lor , tipurile auditurile calității sunt :

Audituri interne ale calității , au drept scop evaluarea acțiunilor corective sau de îmbunătățire necesare în cadrul propriei organizații. Aceste audituri sunt efectuate de organizația însăși , fiind astfel cunoscute și sub numele de audituri ’primă parte’. De obicei aceste audituri reprezintă o combinație între auditul calității produsului/ serviciului , procesului și sistemul calității organizației.

Auditurile externe ale calității au drept scop principal obținerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obținerea calității cerute.

Auditurile externe sunt efectuate de beneficiari ai organizației prin auditori proprii, în scopul evaluării sistemului calității acesteia , denumite și audituri ’secunda parte’.

Auditurile externe pot fi efectuate și de un auditor neutru , la cererea organizației care dorește auditarea sistemului calității sau la cererea unei alte părți ( beneficiar al organizației sau un organism independent) , acest tip de audit mai este cunoscut și sub denumirea de ’terță parte’

Capitolul 2

Activitatea auditului și managementului calității

2.1 Procedurile de inițiere și pregătirea auditului

Procedurile de inițierea a auditului constă în stabilirea obiectivului și domeniului auditului , frecvenței acestuia dar și analiza preliminară a prezentării sistemului calității al auditatului. La inițierea auditului se stabilește auditorul șef care este desemnat de organizația inițiatoarea a auditului în cadrul auditului intern sau terță parte in cadrul auditului terță parte. Desemnarea are loc printr-o notificare oficială , se precizează scopul auditului și se acceptă de cel numit.Inițierea auditului poate avea loc din inițiativa unei organizații , în cadrul auditului la subcontractați;organizației auditate , în cadrul auditului intern ;altor organizații interesate sau îndreptățite , în cadrul auditului terță parte; Organizației auditate care înaintează o cerere de certificare. Pregătirea auditului constă în:

Elaborarea unui plan de audit care trebuie aprobat de client și comunicat auditorilor și organizației auditate. Acest plan se recomandă a fi conceput astfel încât să aibe flexibilitatea necesară adaptării unor situații concrete , pe baza informațiilor obținute în timpul auditării.Organizarea echipei de audit . Auditul calității poate fi efectuat de unul sau mai mulți auditori. Responsabilului de audit îi revine răspunderea generală a auditului.

Stabilirea documentelor de lucru , în vederea facilității desfășurării auditului și pentru consemnarea și raportarea concluziilor auditului. Pentru asta sunt necesare următoarele documente:

– liste de verificare pentru evaluarea elementelor sistemului calității,

-formulare pentru raportarea observațiilor auditorului,

-formulare pentru documentarea dovezilor care vor servi la fundamentarea concluziilor finale. Aceste documente sunt necesare pe parcursul activității de audit.

2.2 Desfășurarea auditului

Auditul are o largă arie de acoperire din cauza aceasta există moduri diferite de a efectua auditul și datorită faptului ca există mai multe tipuri de audit conform Fig.2.

Pentru a putea efectua un audit trebuie luat în considerare parcurgerea a trei etape fundamentale în cadrul efectuării auditului :Reuniunea de deschidere , Examinarea sistemului calității , Reuniunea de încheiere cu conducerea organizației auditate care are loc înaintea elaborării raportului de audit, la această reuniune participă responsabilii domeniilor auditate.

Observații:

– modul in care sunt respectate procedurile;

– daca echipamentele adecvate sunt disponibile;

– daca procedurile si instructiunile asigura un mod de lucru care este in acord cu politica de calitate/mediu/SSO

Interviurile: trebuie creata o atmosfera relaxata;

– trebuie sa fiti politicos dar profesional;

– nu trebuie create situatii pentru dezaprobarea auditatului sau pentru laudarea lui;

– trebuie verificat ca personalul isi cunoaste responsabilitatile, ca procedurile si instructiunile sunt implementate si aplicate,

– trebuie pastrat controlul asupra interviului (aducerea auditatului la subiect, reluarea intrebarilor la care nu s-a raspuns, evitarea indepartarii de subiect);

– prezentarea sumarului constatarilor;

– explicarea constatarilor clar si simplu;

– solicitareaconfirmarii auditatului;

Tehnica interogarii trebuie sa aiba in vedere intrebarile: cine?, ce?, unde?, cand?, cum?, de ce ?; intrebari deschise; intrebari inchise; intrebari orientative; intrebari capcana;

• comunicarea cu auditatul trebuie sa fie: clara, concisa, relevanta, frecventa

• comunicarea in cadrul echipei de audit trebuie sa includa: discutarea constatarilor, impartasirea informatiilor intre membrii echipei de audit, asigurarea ca sunt parcurse activitatile planificate

• punctele tari ale comunicarii: sa fi prietenos, sincer, meticulos, receptiv la ideile noi, coerent si usor de inteles, entuziast, bun observator, imaginativ

pentru o comunicare reusita: ascultati cu atentie, vorbiti clar, lasati timp de vorbire si celorlalti, comunicati usor sentimentele, urmariti cu usurinta pe ceilalti, recunoasteti cand gresiti

Responsabilitatile auditorului

• conformarea cu conditile aplicabile auditului si cu regulile stabilite de conducatorul de audit

• planificarea adecvata a auditului in zonele care ii revin

• colectarea dovezilor de audit relevante si suficiente si analiza lor pentru a stabili constatarile de audit

• pregatirea documentelor si documentarea prin inregistrari a constatarilor auditului

Fig.2

Tipuri de audit

2.3 Realizare raportului de audit

Raportul de audit al calității reprezintă procesul de închidere a auditului și este structurat în concordanță cu tematica în detaliu a activității de audit obișnuită din etapa de elaborare a analizei riscurilor. Acest raport se întocmește după o abordare standardizată pentru a facilita utilizarea acestuia de către managementul calității entității.

În cazul apariției unor neconformități cu standardele de referință, se întocmește un raport de neconformitate.

Obiectivitatea , exactitatea, claritatea, concesivitatea și convingerea sunt principalele caracteristici ale raportului de audit.

Raportul de audit este întocmit în baza dosarelor de audit : dosarul documentelor de lucru și dosarul permanent. Dosarul documentelor de lucruri are în componența sa copii xerox ale documentelor justificative care confirmă concluziile auditorilor . Documentația misiunii ,documentația administrativă a misiunii , anexele auditului și raportul auditului reprezintă documentele pe care le conține dosarul permanent

2.4 Materializarea auditului

Observatiile finale si intalnirile cu clientul vizeaza: discutarea tuturor propunerilor de ajustare facute de catre auditor si stabilireaacelora care sunt agreate de conducere;discutarea evenimentelor ulterioare si a scrisorilor de confirmare;discutarea raportului de audit provizoriu.

Discutiile cu managementul entitatii se consemneaza sub forma unei note sau a unui proces-verbal semnat si stampilat de catre ambele parti si se ataseaza la dosar constituind o proba de audit.

Dupa discutiile cu conducerea:se urmareste daca ajustarile agreate au fost efectuate in contabilitate;suma ajustarilor neagreate se compara cu pragul de semnificatie in vedea stabilirii daca raportul de audit va fi cu rezerve sau nu ca urmare a propunerilor facute;

se definitiveaza raportul de audit.

Verificarea finalizarii angajamentului are in vedere dacaau fost revizuite documentele de lucru si clarificate punctele restante;exista note ale discutiilor purtate

Capitolul 3

Studiu de caz la societatea SCC COMPA SA Sibiu

3.1 Descrierea generală a societății

Marcă de prestigiu a industriei românești SC COMPA SA și-a câștigat un renume datorită calității și diversității de produse, arcuri și remorci , subansamble auto și utilaje tehnologhice.

Societatea reprezintă rezultatul fuziunii în anul 1969 a două întreprinderi și anume Uzina Elastic Sibiu și Uzina Automecanica Sibiu astfel luând naștere Întreprinderea de Piese Auto Sibiu (IPAS). IPAS-ul a devenit în anul 1991 societate comercială pe acțiuni sub denumirea de SC COMPA SA care a devenit una din cele mai puternice entități economice în industria construcțiilor de mașini și totodată ducând mai departe tradiția industrială a precursorilor folosind noile tehnologii și noi tehnici manageriale.

Un atelier de fierărie înființat din sec. al XIX-lea dezvoltat ulterior în atelier de caroserii și mai târziu în fabrică de produse forjate și arcuri a reprezentat rădăcinile adânci ale întreprinderii Uzina Elastic Sibiu.

Uzina Automecanica Sibiu își are proveniența din Arsenalul Artileriei Sibiu.

De-a lungul anilor de existență sociatatea SC COMPA SA a progresat în mod constant din punct de vedere tehnologhic și tehnic investind în permanență în calitate serviciilor și produselor sale.

Aflându-se printre primele companii cu capital românesc prezente în top 100 al exportatorilor români harta societății acopera 23 de țări , de pe 3 continente , dintre care amintesc : Franța , Belgia, Olanda,Germania, Cehia, Statele Unite,India și China.

Pe automobilele precum BMW, KIA, Mercedes, Peugeot, Renault, Audi, Fiat, Ford, VW, Porche, Toyota sunt asamblate produse ale societății.

Pentru menținera pe piață societatea produce mai multe grupe de produse și servicii pe care le execută cu o calitate impecabilă pentru a mulțumi clienții și pentru a semna noi contracte ,astfel menținăndu-se pe o linie în continuă dezvoltare.

În anul 1996 împreună cu Concernul Thyssen Krupp societatea creează o societate mixtă, KRUPP BILSTEIN COMPA, axată pe fabricarea de amortizoare.

În 1977 SC COMPA SA obține certificarea sistemului calității în raport cu standardul internațional ISO 9001 de către TUV SUDDEUTSCHLAND-Management service gmbh , iar în iunie 2000 și în raport cu standardul QS 9000.

În anul 1999 SC COMPA SA devine Societate privată pe acțiuni cu participare internațională.

În 2003 SC COMPA SA obține certificarea Sistemului de Management al Calității în raport cu standardul internațional ISO/TS 16949 și a sistemului de management de mediu în raport cu standardul internațional ISO 1400 , în urma auditurilor firmei TUV SUDDEUTSCHLAND – Management Service.

În 2009 SC COMPA SA obține certificarea sistemului de management al sănătății și securității operaționale în raport cu standardul OHSAS 18001 , ca urmare a auditului de certificare al firmei TUV Rheiland.

În prezent SC COMPA SA ,este o intreprindere cu un domeniu de fabricație exrem de diversificat în domeniul componentelor auto , numărând printre clienții firme de marcă națională și internațională cum sunt : Bosch , Honeywell , Delphi Franța , Bilstein , Ina , Takata , Jtekt & Fuji etc.

Societatea comercială a fost înființată prin Hotărârea Guvernamentală nr.1256/13.12.1990 .

Societatea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din județul Sibiu , sub nr.J.32/129/1991.Scopul societății este proiectarea , producerea și comercializarea de piese și componente în domeniul construcțiilor de mașini și domenii conexe , competitive pe plan intern și internațional , promovarea unor acțiuni care să contribuie la dezvoltzrea afacerii și obținerea profitului.

Structura organizatorică a societății comerciale COMPA , este alcătuită din fabrici și ateliere de producție , unități mixte pentru bunuri și servicii , unități prestatoare de servicii organizate ca module independente , și compartimente funcționale , la nivel central conform organigramei din ANEXA 1.

3.1.1 Prezentarea societății în date statistice

COMPA este o companie privata, cu sediul în România, care lucrează în principal pentru industria de automobile. Exporturile Compa sunt mai mult de 75% din cifra sa de afaceri in peste 23 de țări, pe 3 continente.

Fiind certificata pentru standardele internationale ISO 9001, ISO TS 16949 , ajunge la mai puțin de 200 părți per milion (PPM) de piese reclamate, Compa este unul dintre partenerii români cei mai de încredere.

COMPA este o companie responsabilă, ea nu funcționează doar pentru clienții săi și acționari, dar și pentru dezvoltarea comunitatii si pentru un mediu durabil (ISO 14001 – Sistemul de Management de Mediu) si pentru un mediu de sanatate si securitate ocupationala (ISO 18001 –Sisteme de sanatate si securitate ocupationala).

Principalele elemente de evaluare generala a activitatii societatii (profit, cifra de afaceri, export, costuri, % disponibil in cont, etc) sunt prezentate in dinamica ultimilor trei ani in Tabelul 3.1

TABELUL3.1

Elemente de evaluare generală

Piesele de schimb se vând în general prin rețeaua de dealeri ai SC COMPA care acoperă întreaga țară și prin rețelele de vânzare piese de origine ale producătorilor români de autovehicule.Restul vânzărilor se realizează direct către clienții din țara sau din străinătate.

Ponderea fiecarei categorii de produse sau servicii in total venituri este prezentată în evoluție pe perioada 2013-2015 in TABELUL 3.2

Ponderea categoriilor de produse și servicii în total cifra de afaceri, pe perioada 2013 – 2015, o prezint in TABELUL 3.3

Pentru anul 2015 obiectivele de investiții urmăresc creșterea productivității, a calității și reducerea costurilor:

– achiziționarea de utilaje pentru creșterea productivității si a calității proceselor;TABELUL 3.4

– extinderea capacităților de fabricație pentru produse DELPHI și BOSCH

Referitor la activitatea de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import) prezint mai jos informații cu privire la siguranța surselor de aprovizionare și la prețurile materiilor prime și la dimensiunile stocurilor de materii prime și materiale.

In anul 2015 a continuat creșterea poderii materiilor prime și a componentelor achizțtionate din import în detrimenetul celor din țară, ca urmare a scăderii continue a volumului produselor tradiționale pentru care se folosesc cu preponderență materii prime din piața internă.

TABELUL 3.2

Venituri 2013-2015

Tabelul 3.3

Cifra de afaceri 2013-2015

Tabelul 3.4

Aprovizionare 2014-2015

3.3 Principalele produse

S.C.COMPA S.A. este liderul producatorilor de componente pentru autovehicule, pentru unele produse fiind unic producator intern. Produsele firmei sunt destinate echiparii autovehiculelor din productia interna, principalii beneficiari fiind producatorii de autoturisme, autoutilitare, autocamioane si tractoare, dar si producatorii de utilaje agricole si material rulant.

Principalele grupe de produse :

Pinioane Fig 3

lame stergator ;Fig 4

ansamblu tub-rezervor;

corp injector;Fig 5

componente pentru turbosuflante:carcase ,flanse, flanse asamblate, etc;Fig 6

amortizoare hidraulice pentru autocamioane si material rulant;

arcuri spirale infasurate la rece pentru producatorii de autovehicule si pentru alte destinatii;Fig 7

inele de siguranta;

piese stantate;

ansamble mecano-sudate;

piese turnate sub presiune;

tubulatura pentru aer conditionat

Principalele servicii oferite de COMPA sunt:

transport intern si international;

acoperiri de suprafata si tratamente termice;

asigurare utilitati ( apa potabila, apa industriala, energie electrica, agent termic, gaz metan, aer comprimat etc.);

analize si incercari fizico – chimice;

expertize si analize chimice pentru oteluri, fonte si neferoase;

incercari functionale si de anduranta pentru componente auto;

verificari si reconditionari aparate de masura si control;

Fig. 3 Pinion Fig. 4 Lame ștergător

Fig. 5 Corp injector

Fig.6 Componente turbo suflante

Fig. 7Arcuri spiralate

3.3 Auditul calității în domeniul producției

Auditul se desfasoara respectand Diagrama de proces ’’Audit intern’’ prezentată în Anexa 2 ,primul pas fiind planificarea auditului tinand cont de urmatoarele criterii :

Prioritatiile managementului

Starea si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate,

Rezultatele Auditurilor precedente

La inceputul fiecarui an calendaristic se intocmeste ’’Programul de audit’.In SC COMPA SA auditurile interne se planifica de doua ori pe an si se programeaza în functie de :

1. Importanta activităților care trebuie auditate, având în vedere acoperirea tuturor aspectelor/modificarilor survenite pe parcurs, la toate schimburile de lucru.De asemenea, se planifică auditul cu prioritate la compartimentele care nu au avut nivelul de aptitudine corespunzător la auditul anterior, sau care au avut neconformități semnalate la auditurile clienților / organismelor de certificare.

Auditul poate fi orientat spre produse, procese, functii etc. în cadrul compartimentelor societatii, succesiv în diferite momente ale zilei / saptamânii.

2. În situatia aparitiei unei reclamatii întemeiate din partea unui client, sau la constatarea neconformitatilor în cadrul firmei sau la produsele aflate în exploatare, se efectueaza audituri suplimentare (supraaudituri) neprogramate.

3.Auditorii interni selectați sunt independenți față de compartimentele pe care le auditează și sunt mentionati pe “ Lista auditorilor interni “.

Pregatirea auditului se face prin examinarea documentelor de referinta ale sistemului atelierului/compartimentului auditat (manualul sistemului de management ai sanatatii si securitatii operationale, diagramele de proces, fisa de analiza a procesului, instructiunile, procedurile de lucru si de organizare, dispozitii de lucru si verificare si alte reglementari /norme specifice activității). Sunt analizate de asemenea si documente externe care contin criterii de audit. Prin analiza documentelor de sistem auditorul stabileste daca :

Sunt indeplinite cerintele de forma si continut

Sunt indeplinite cerintele pentru atingerea obiectivelor

Nu exista contradictii cu reglementarile

Dupa analiza documentatiei specifice, auditorul elaboreaza “Chestionarul de evaluare” prezentat in Anexa 3.

Auditorul intocmeste ’’Planul de audit’’ prezentat in Anexa4.Acesta contine : scopul auditului, domeniul auditului, referintele utilizate pentru evaluare, perioada auditului si orarul auditului cu data si ora de intalnire.

Planului de audit elaborat se transmite proprietarului de proces auditat si se obtine prin semnatura proprietarului de proces acceptul pentru audit.

Auditorul pregateste ’’Chestionarul de evaluare ’’ prezentat in Anexa3 pentru inregistrare in timpul auditului a observatiilor, constatarilor sau a sau a potentialului de imbunatatire.

Auditul se declanseaza prin desfasurarea reuniunii de deschidere la care participa auditorul, managementul organizatiei auditate si/sau responsabilii functiunilor implicate.

Auditul propriu-zis programat a fi desfasurat se efectueaza la fata locului prin completarea de catre auditor a “Chestionarului de audit” cu dovezile obiective constatate. Informatiile din teren sunt colectate prin :

Organizarea de interviuri cu angajatii sau alte persoane ;

Observarea activitatilor, situatiilor, mediului si conditiilor de lucru;

Analiza documentelor, bazelor de date, planurilor, standardelor;

Auditorul genereaza constatarile auditului pe Chestionarul de audit, in asa fel incat acestea sa fie verificate. De asemenea inregistreaza si dovezile referitoare la conformitatea problemelor identificate.

Daca sunt divergente in constatarile auditului acestea trebuie clarificate si constatarile auditorului trebuie sa fie aprobate de proprietarul de proces auditat, in aceasta situatie seful de atelier.Inainte de sedinta de inchidere auditorul trebuie sa tina cont de :

Analizarea tuturor constatarilor auditului, toate informatiile, in raport cu obiectivele auditului,

Convenirea concluziilor auditului,

Pregatirea recomandarilor

Discutarea activitatilor de urmarire rezultate din audit.

Ca si exemple de concluzii de audit pot fi :

-Gradul de conformitate al sistemului de management al SSO

-Implementarea, mentinerea si imbunatatirea eficace a sistemului de SSO

-Capabilitatea procesului de analiza efectuata de management pentru a se asigura ca sistemul de management este in continuare corespunzator, adecvat si eficace.

La finalizarea perioadei alocate auditului se desfasoara sedinta de inchidere a auditului la care participa aceleasi functiuni ca la sedinta de deschidere.

Sedinta de inchidere are ca obiectiv comunicarea constatarilor si concluziilor auditului si prezentarea constatarilor pozitive.

In Fig.8 este prezentata o vedere de ansamblu a procesului de colectare a informatiilor incepand de la colectarea informatiilor, ajungand la concluziile auditului.

Fig.8

Procesul de colectare a informațiilor

Auditorul intocmeste "Raportul de audit" Anexa 5. Acesta contine urmatoarele: obiectivele auditului, domeniul auditului, clientul auditului, conducatorul si membrii echipei de audit, criteriile de audit, constatarile si concluziile auditului, zone neacoperite, opiniile divergente daca exista,recomandari pentru imbunatatire.

Raportul de audit este inmanat clientului auditului si are atasat Planul de masuri cu neconformitatile identificate.

“Planul de măsuri” contine neconformitatile identificate, se anexează “Raportului de audit” și se predau proprietarului de proces auditat la ședința de închidere a auditului.

Ca urmare a analizei Raportului de audit si a Planului de masuri cu neconformitatile identificate, managementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa stabileasca masurile pentru eliminarea neconformitatilor identificate, responsabilii si termenele de rezolvare a acestor neconformitati, pe “ Planul de măsuri”. La stabilirea cauzelor neconformităților se va folosi metoda celor 5 “de ce” sau după caz, alte metode indicate în procedura “Rezolvarea problemelor”.

Pentru a valida calitatea produsului trebuie efectuată verificarea calității lucrărilor executate:

Verificarea calității lucrărilor se realizează pe toate operațiile.

Verificarea se realizează prin aplicarea metodelor adecvate tipului de lucrare executată și caracteristicilor tehnice specifice.

Caracteristicile tehnice a lucrărilor realizate sunt verificate prin comparația execuției cu cerințele de calitate reglementate.

Verificarea calității lucrărilor se realizează utilizând dispozitivele și verificatoarele specifice necesare.

În vederea obținerii unor piese conforme cu cerințele de calitate impuse , trebuie să fie validat procesul de fabricație. La începerea unei operații, a ciclului de lucru operatorul trebuie să verifice reglările mașinii, rezultatul trebuie înregistrat în fișa de auto control.

Pentru o monitorizare mai eficientă a calității produsului și procesului în decursul fabricației trebuie efectuata activitatea de autocontrol ce reprezintă o activitate sistematică de verificare a pieselor prelucrate și verificarea parametrilor de proces , care se desfășoară pe tot parcursul timpului de lucru și permite operatorului executant să intervină oportun pentru a ține sub control procesul de fabrocare. Autocontrolul prin verificarea periodică a pieselor prelucrate operatorul trebuie să aibă în vedere efectuarea în conformitate cu metoda de autocontrol și frecvența de verificare prevăzute în documentația tehnologică. Exemplu al unei proceduri de a lua o decizie bazată pe verificarea periodică a pieselor prelucrate este ilustrat în Fig.9

În afară de autocontrolul prin verificarea periodică a pieselur prelucrate trebuie să se realizeze și autocontrolul prin verificare periodică a parametrilor de proces în cazul în care se procesează simultan mai multe piese unde caracteristica impusă nu poate fi verificată la sfârșitul procesului.

Înregistrarea reyultatelor autocontrolului se face pe fișe de control a parametrilor de proces corespunzătoare fiecărui proces în parte și sunt prevăzute în documentația tehnologică. Exemplu al unei proceduri de a lua o decizie bazată pe verificarea periodică a parametrilor este ilustrat în Fig.10

Metodele de măsurare și control sunt în general foarte variate, acestea se stabilesc în funcție de scopul urmărit și de metoda de măsurare. Alegerea mijloacelor și metodelor de verificare se face în funcție de indicii metrologici ( limite de măsurare) și economici. Rolul hotărâtor îl poate avea de la caz la caz, fie indicii economici fie indicii metrologici.

Indicii metrologici sunt stabiliți cu următoarele instrumente de măsurare:

Instrumente de măsurare prin contact, cu ajutorul acestora se execută măsurarea prin venirea în contact direct cu două suprafețe ale piesei. Exemple:

Șublerul Fig. 11

Micrometrul Fig. 12

Indicatorul mecanic Fig.13

Manometrul Fig. 14

Instrumente de măsurare fără contact , cu ajutorul acestora măsurarea se execută fără a veni în contact cu piesa, măsurătorile sunt efectuate prin metode optice, pneumatice sau hidraulice. Exemple:

Comparatorul optic Fig .15

Indicator cu aer Fig.16

Sonometre Fig.17

Instrumente atributive sunt instrumente fixe folosite pentru a evalua dacă o dimensiune se încadrează în parametri sau toleranțele stabilite. Exemple:

Calibre inel Fig18

Calibre tampon fig .19

Calibre cilindrice Fig.20

Termenele de rezolvare a actiunilor corective si preventive nu trebuie sa depaseasca 2 saptamani, iar in cazul actiunilor mai complexe, maxim 30 zile calendaristice.

Pentru urmarirea rezolvarii la termen a masurilor stabilite la punctul anterior, auditorii verifică și înregistreaza pe ’’Planul de masuri’’ realizarea sau nerealizarea actiunilor corrective/preventive stabilite.

Actiunile corrective/preventive nerezolvate la termenele planificate vor fi identificate de catre auditori pe “Planul de masuri corrective nerezolvate la termenul planificat”. Acest plan va fi transmis de auditori la managementului responsabil din cadrul fabricatiei respective si va fi considerat ca data de intrare in analizele lunare ale managementului.Managementul de la cel mai inalt nivel va fi informat de auditorul intern de actiunile corrective/preventive care nu au fost rezolvate la punctual anterior.

Eficacitatea acțiunilor stabilite este verificată la un interval de timp de cel puțin 2-3 săptămâni de la aplicarea acestora, de catre auditor, si aceasta verificare se evidentiaza in ’’Planul de măsuri’’ pe coloana ’’Stadiul de rezolvare’’, prin identificarea persoanei care a efectuat verificarea si data la care se efectueaza verificarea.

Auditul se considera inchis o data cu rezolvarea actiunilor corrective/preventive rezultate ca urmare a neconformitatilor identificate in timpul auditului. Raportul de audit contine o rubrica cu recomandari pentru imbunatatirea eficacitatii sistemului de management al sanatatii si securitatii operationale.

Fig.11 Șubler Fig.12Micrometrul

Fig.13 Indicatorul mecanic

Fig.14 Manometru

Fig.15 Comparator optic

Fig.16 Indicator cu aer

Fig.17 Sonometru

Fig.18 Calibru inel

Fig.19 Calibru tampon

Fig.20 Calibre cilindrice

Fig.9

Schema autocontrolului prin verificare periodică a pieselor prelucrate

Fig.10

Schema autocontrolului prin verificarea parametrilor de proces

Concluzii și sugestii

Auditul este încheiat atunci când activitățile descrise în planul de audit au fost îndeplinite și Raportul de audit aprobat a fost difuzat.

Documentele referitoare la audit trebuiesc reținute sau distruse în baza acordului dintre părțile participante și în concordanță cu procedurile programului de audit și cerințele legale, reglementate si contractuale aplicabile.

Concluziile auditului pot indica necesitatea unor acțiuni corective , de îmbunătățire sau preventive , după caz. Astfel de acțiuni sunt întreprinse și decise de obicei de auditat în cadrul perioadei de timp convenite și nu considerate ca făcând parte din audit.

Finalizarea și eficacitatea acțiunilor corective trebuie verificată. Această verificare poate fi parte a unui auditor anterior.

Prin implementarea, certificarea și îmbunătățirea continuă a unui Sistem de Management al Calității , o organizație dorește să demonstreze capacitatea sa de a furniza în mod constant produse ce satisfac cerințele tuturor părților interesate.

Sistemul de Management al Calității este acea parte a sistemului de management al organizației orientat spre realizarea obiectivelor referitoare la calitate, în scopul satisfacerii cerințelor tuturor părților interesate și depășirea așteptărilor acestora.

Abordarea calităților produselor  în cadrul unei organizații, prin intermediul unui Sistem de Management al Calității , permite identificarea punctelor tari și slabe referitoare la calitate.

Prin acest sistem au fost identificate procesele sistemului, secvența și interacțiunile dintre aceste procese, criteriile și metodele necesare asigurării funcționării efective și controlul acestor produse, disponibilitatile informațiilor necesare funcționării și monitorizării acestor procese, precum și implementarea acțiunilor necesare obținerii rezultatelor planificate și îmbunătățirii continue.

Din punctul meu de vedere conceptul de calitate în economia actuală , de competiție, este proprie omului și activităților sale definind locul și rolul acestora. Calitatea este atât un scop cât și un rezultat, o ștachetă care este atinsă și depășită prin calitatea factorilor care realizează proiectarea, executarea și distribuirea produselor si prestarea serviciilor.

În concluzie în condițiile economiei de piață moderne, instrumentul cel mai principal în lupta pentru concurență devine nu prețul ci calitatea. Pentru a cuceri noi piețe de desfacere nu este suficient de a livra mărfurile sau a presta serviciii la prețuri mai reduse decât concurenții noștri. În acest caz principalul factor care influențează în mod direct cererea consumatorului față de oarecare produs devine calitatea acestuia.

Anexa 3

AUDITUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT

DE SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

IN CONFORMITATE CU CERINTELE STANDARDULUI SR OHSAS 18001

ZONA AUDITATA : ARCURI

ANEXA 5

RAPORT AUDIT

Nr. 1/ I, Data 17.01.2015

Elaborat in conformitate cu Planul de audit Nr. 1/I din 08.01.2015 pentru Atelier Arcuri

Perioada auditului: 14.01.2015 – 17.01.2015

Bibliografie

Al.Isaic Maniu , V. Gh.Vodă ,Manualul calității , Editura Economică 1997.

https://ro.scribd.com/doc/301861555/Dictionar-Termeni-SMC

Deming Prize Committee, Union of Japanese Scientists and Engineers(JUSE)

www.iso.org

F.Roman Stan,Asigurarea calității,Editura CD Press ,București 2009

http.//standardecalitate.wordpress.com/auditul –calității

http://compa.ro/despre-compa;

Raportul anual consolidat 2014 SC COMPA SA SIBIU

Managementul calității furnizorului SC COMPA SA, Octavian Suciu, Dan Baiasu, Radu Muresianu editată în 2010 ;

Dr.Ing.Constantin Viorel Duță,Lect.Univ.Dr. Mihaela Badea,Managentul Producției , Editura Cetatea Deva 2008

Florica Badea Managementul producției Ediție revizuită Editura ASE București 2005

Masterat IMSC –Disciplina auditul calității

Martinescu I.,Martinescu D.Auditul sistemelor de management,Editura LuxLibris ,Brașov,2006

Roncea C.,Auditul sistemului calității,Editura Class București,1998.

Iulian Ceausu Dictionar enciclopedic managerial, Editura Academica de management

Revista “Calitate si management”-colectia 2009-2010

Managementul integrat al calitatii – Editura Universității “Lucian Blaga” din SIBIU, 2005

Constantin Oprean ,Managementul calitatii – curs, Editura Alma Mater Sibiu,2005

Macarie F.,Olaru I.- Note de curs și aplicații practice . Ed Alma Mater Bacău , 2007

Iulian Ceausu Dictionar enciclopedic managerial, Editura Academica de management

http://www.referatele.com/referate/economie/online11/Proiect-Disertatie–ASPECTE-PRACTICE-PRIVIND-AUDITUL-SISTEMELOR-CALITATII-referatele-com.php