FUNDAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT IOAN SLAVICI [306650]

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

DOMENIUL: FINANȚE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

-2017-

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

DOMENIUL: FINANȚE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND FURNIZORII ȘI CLIENȚII LA S.C. AZUR S.A.

MOTTO:

„Clientul este întotdeuna prioritatea numărul unu”

FUNDAȚIA PENTRU CULTURĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT "IOAN SLAVICI" TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA "IOAN SLAVICI" DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

DOMENIUL: FINANȚE

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

Tema proiectului este : ,, CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND CLIENȚII ȘI FURNIZORII’’

Termenul pentru predarea proiectului este : iunie 2017

Elementele inițiale pentru proiect sunt: [anonimizat], materiale preluate de la firmă

Conținutul proiectului ( cu enumerarea capitolelor)

CAP.1 Prezentarea societății

CAP.2 Datorii, creanțe și documente justificative

CAP.3 [anonimizat].4 Studiu de caz

CAP.5 Concluzii și propuneri

Enumerarea materialului grafic: 6 grafice și 10 tabele

Consultații pentru proiect: periodic

Dată eliberării temei: noiembrie 2016

Tema a [anonimizat]: noiembrie 2016

Semnatura student: [anonimizat] 1

PREZENTAREA SOCIETÃȚII SC AZUR SA

1.1. DATE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA

Bazele actualei Societăți Comerciale Azur S.A. au fost puse în anul 1844, când a fost infințată societatea “Fabricile Unite de Ulei și Săpun”.

De-a lungul timpului fabrica a evoluat dezvoltând alte obiecte de activitate și produse noi.

După anul 1989, privatizarea nu a [anonimizat] 1989 pachetul majoritar de acțiuni a fost cumparat de ICC Industries New York.

1.2. ISTORICUL S.C. AZUR S.A.

Fondarea fabricii în anul 1844 este atestată de Documente din arhiva Tribunalului Județean Timiș. Fabrica a purtat numele de “Fabrica de Săpun și Lumânări Îșidor Rosenthal “

[anonimizat] a [anonimizat], urmată de cumpararea licenței de producție a vopselelor, pentru a majora profitul realizat.

1923 Eugen Farber incepe importul de vopsele și înființează o [anonimizat] 1925 incepe fabricarea lacurilor și vopselelor. Număr de angajati : 11

1928 societatea industrială își schimba numele în « Fabricile Unite de Lacuri și Vopsele ».

1933 « Fabrica Unită de Lacuri și Vopsele » își diversifică sortimentația prin punerea în funcțiune a [anonimizat].

1941in cadrul secției de săpun se pune în funcțiune un evaporator pentru glicerină brută;

1942 ia ființă o [anonimizat].6 (actuala Str. Stuparilor) ;

1944 numărul angajaților ajunge la 144 ;

1945-1948 se instalează încă două cazane la secția fierbătorie a fabricii ;

1948 producția de lacuri și vopsele a fost de 427 tone/an (echivalentul producției pe o lună în prezent); fabrica este naționalizată și își schimba numele în Fabrica de lacuri și vopsele “Gheorghe Doja”

1952 se renunță la fabricarea uleiurilor vegetale și a lumănarilor, utilajele fiind transferate fabriciilor « OLEA » și « CILT »; spațiul disponibil servind pentru lărgirea spațiilor de producție

și anexe: atelierului lacuri, constituirea unei noi fierbătorii de rasini și amenajarea laboratorarelor de secții și central, remiza PSI, garajul auto, atelierul de tâmplărie și vestiarele;

se construiește o instalație de epurare a apelor reziduale și un decantor;

nivelul producție anuală ajunge la 574.3 tone;

1964 Numele societății se schimba în “Azur” producție anuală atinge 2630.7 tone și 400 sortimente;

1968, societatea preia fabrica chimică « TIMIȘ »;

1980 “Azur” investește int-un nou spatiu de producție în Calea Buziașului, cu o capacitate de 50.000 tone/an ;

1985 se face o noua investiție, pentru secția de caroserii din poliester armat cu fibră de sticlă, pentru autoturimele “Lăstun”. Secția incepe acivitatea în 1988.

După evenimentele din 1989 și tranziția României către o economiei de piată descentralizată, societatea a cunoscut un program amplu de restructurare.

1991 Întreprinderea de Lacuri și Vopsele se înregistrează la Registrul Comerțului ca Societatea Comercială « AZUR » S.A. Timișoara, la poziția J/35/9/31.01.1991;

1990-1998 societate pierde cote importante din piață, producția anuală scade de la 40.000 tone/an , la 1.234 tone/an; de asemeni pierde și sectii de producție preluate de alte societati, care au revendicat mai repede respectivele spații de producție;

1999 după o incercare de privatizare din partea angajatilor , pein metoda “MEBO” are loc privatizarea societății, pachetul majoritar de acțiuni fiind achiziționat de ICC INDUSTRIES NY, societate administrată de Dr. John J. Farber, fiul fostului propritar Eugen Farber, fondatorul societății de Lacuri și Vopsele;

2001 a fost dată în folosintă o noua secție de producere a semifabricatului utilizat la presarea reperelor de poliesterilor armat cu fibră de sticlă;

2004 s-a achiziționat prima masina industrială de nuanțare computerizată pentru vopselele industriale , astfel se face primul pas spre o tehnologie modernă ;

2006 s-au instalat primele masini de nuanțare computerizată a vopselelor și tencuielilor pe bază de apă în magazinele care distribuie produse Azur.

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚII

Obiectul de activitate al S.C. AZUR S.A. (cod CAEN 2030) este producerea și comercializarea de lacuri și vopsele, răsini, repere din poliesteri armați cu fibră de sticlă.

Din punct de vedere al claselor de produse se disting:

vopsele alchidice;

vopsele epoxi;

vopsele siliconice;

vopsele clorcauciuc;

vopsele emulsionate (pentru pereti interiori, exteriori și tigle);

lacuri de parchet;

SMC (Sheet Moulding compound);

PAFS (Repere Armate cu Fibră de Sticla);

Produse de sinteză fină destinate industriei alimentare.

Din punct de vedere al domeniului de utilizare a produselor, așa cum este prezentat de site-ul www.azur.ro, portofoliul cuprinde:

Produse decorative (pentru lemn, pentru metal, pentru decorare lemn, grunduri și diluanți);

Produse pentru industrie (rasini, marcaj rutier, acoperiri suprafețe metalice).

Produse Q-tek profesionale, destinate construcțiilor (vopsele lavabile, de țiglã, tencuieli decorative, pardoseli epoxi, vopsele pentru piscine, etc.);

Sistem de nuanțare QTEK, produse de sinteza fină destinate industriei alimentare (arome alimentare).

Divizia Compozite: producția SMC și secția de presare/montaj repere SMC

Preluarea companiei de către fiul fondatorului ei a fost facută de către JJ Farber din motive profund sentimentale. JJ Farber nu a ezitat să investeasca în “Azur” pentru a aduce compania la un nivel de tehnologie care să asigure supraviețuirea ei pe piață , schimbarea viziunii și a politicii,orientarea către consumator.

O grija deosebită se acordă calității produselor, și siguranței în funcționare și grija pentru mediul inconjurator.

1.4. Structura organizatoricã la SC AZUR SA

Sectorul productiv cuprinde 6 centre de profit (numite și secții, fiecare având propriul director) : Răsini, Solventh baise,Waterbase,Valspar, Smc și Pafs, Departament Cercetare – Dezvoltare, departament întreținere și birou planificare producție, a căror activitate este coordonată de către 2 directori executivi de producție

Consiliul de administrație este format din :

ACTIVE CIRCULANTE

Rata activelor circulante reprezintã ponderea pe care o dețin activele circulante în total patrimoniu. Indicatorul masoară indirect și gradul de lichiditate al patrimoniului

Activele circulante (în spețã stocurile) au avut o creștere în anul 2016 datoritã faptului cã societatea a onorat contracte cu mai multe firme. Modificarea nivelului activelor circulante de la o perioada la alta a avut loc ca urmare a modificãrii nivelului celor trei categorii de active circulante:

stocuri;

creanțe

disponibilitați bãnești

CAPITALURI PROPRII

Capitalurile se formează la înființarea societății, iar pe parcursul desfașurării activității ele se majoreazã sau diminuează după caz , iar la încetarea activități se lichidează.

Sursele proprii sunt denumite și capitaluri proprii și corespund finănțãrii proprii a mijloacelor aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii.

Din structura acestora fac parte capitalul individual sau social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele întreprinderii, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului, subvențiile pentru investiții, reglementate și fondurile proprii cu scop determinat. În cazul acestei societăți profitul brut s-a repartizat în fondul de rezervã.

PROFITUL NET

Rezultatul exercițiului financiar este determinat de diferența dîntre veniturile și cheltuielile realizate între sfârșitul și începutul exercițiului.În ultimii doi ani profitul exercițiului financiar a crescut considerabil, în special datoritã exportului de produse finite .

CIFRĂ DE AFACERI

Cifră de afaceri exprimã totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale curente , fiind unul dîntre cei mai importanți indicatori de masurã a performanțelor economice ale unei întreprinderi. Practic , cifră de afaceri permite determinarea poziției pe piatã a unei societăți, oferã informații despre dinamică activității , șansele de extindere a afacerii sau importanța întreprinderii în cadrul sectorului.

În anul 2016 s-a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri fatã de anul 2015 ca urmare a creșterii atât a producției vândute cât și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.

Cifră de afaceri reprezintă sumele facturate și de facturat, nete de TVA și rabaturi comerciale, pentru bunuri livrate sau servicii prestate terțiilor.

Veniturile se referă la bunurile vândute și la serviciile furnizate. Veniturile din vânzările de bunuri sunt recunoscute în momentul în care Societatea a transferat cumpărătorului principalele riscuri și beneficii asociate deținerii bunurilor.

Veniturile din redevențe sunt recunoscute pe baza principiilor contabilității de angajament în conformitate cu substanța economică a contractelor aferente.

Dividendele sunt recunoscute ca și venituri în momentul în care se stabilește dreptul legal de a primi aceste sume. În aceste situații

financiare, veniturile și cheltuielile sunt prezentate la valoarea brută. În bilanțul contabil, datoriile și creanțele de la aceiasi parteneri sunt prezentate la valoarea netă în momentul în care există un drept de compensare.

CAPITOLUL 2

DATORII, CREANȚE ȘI DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

2.1Noțiuni general privind relațiile cu furnizorii și clienții

În cadrul activității economice, se realizează schimburi de valori între entitățiile care participă la circuitul economic. În funcție de pozitia acestora, iau naștere raporturi juridice de drepturi și obligații, cunoscută sub denumirea generică de relații cu terții. Acestea sunt generatoare de creanțe pentru cei care oferă ceva și de datorii pentru cei care primesc, sau în favoarea cărora se realizează anumite prestații. În aceste condiții, creditorul este în drept să pretindă o contraprestație, de regulă sub formă monetără, iar debitorul este obligat să plătească ulterior, la un anumit termen numit scadență. Deosebim două fluxuri de sens contrar:

– fluxul bunurilor sau prestațiilor;

– fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, în general al baniilor.

Decontările cu terții din operațiuni comerciale presupun legătura dîntre două entități, generic denumite: furnizorul și clientul.

Furnizorul are calitatea de vânzător sau prestator, fiind cel care pune la dispoziția terțiilor bunuri sau servicii contra cost, de regulă pe baza unei înțelegeri prealabile.

Clientul are calitatea de cumpărător sau beneficiar al bunurilor și serviciilor achiziționate contra cost de la furnizor la prestator.

Furnizorul înregistrează în contabilitate creanțe față de clienți, în timp ce clientul înregistrează datorii față de furnizor.

Elementele de bază ale relațiilor cu terții sunt:

– Drepturile (creanțele);

– Obligațiile (datoriile).

A. Creanțele reprezintă contrapartidă unei prestații, a unei livrări și se concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de bani, bunuri, servicii sau lucrări. Ele iau naștere odată cu transferul proprietății bunurilor și valorilor, lichidându-se la încasarea clienților sau debitorilor diversi. Din punct de vedere al poziției financiare, acestea sunt încadrate în activul bilanțului.

Creanțele se redă în contabilitate din momentul înregistrării drepturilor față de terți până în momentul stingerii lor, de regulă prin încasare.

Creanțele pot fi grupate după mai multe criterii:

a)după natura operațiilor din care provin:

– creanțe comerciale;

– creanțe financiare;

– alte creanțe.

b) în funcție de conținutul activității la care se referă:

– creanțe din activitatea de exploatare și anume :

– față de client , pentru livrări și prestații

– față de salariați, pentru avansurile acordate

– față de buget , pentru subvențiile de primit , TVA de recuperate

– față de furnizori, pentru avansurile și aconturile acordate

– creanțe diverse

– cheltuieli anticipate

B. Datoriile reprezintă surse atrase și angajamente financiare (finănțări externe) constituind obligații actuale ale întreprinderii rezultate din evenimente trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii economice. Trebuie făcută distincție între obligație actuală și angajament viitor. Sunt recunoscute drept datorii numai obligațiile actuale care au apărut ca urmare a unor evenimente trecute. O datorie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acționa într-un anumit fel. O obligație apare, în mod normal, în momentul unor livrări sau când firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achiziție. Tocmai de aceea datoriile reprezintă o obligație actuală și nu viitoare.

Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi:

– plată în numerar și / sau virament;

– transferul unor active;

– prestare de servicii;

– înlocuirea unor datorii cu o altă obligație;

– conversia obligațiilor în elemente de capital propriu, etc.

Lichidarea obligațiilor presupune deci renunțarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice. Aceasta înseamnă că datoriile iau naștere odată cu obținerea dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor, serviciilor și se lichidează odată cu plată acestora. Prin gestiunea datoriilor unei entități trebuie să se urmărească menținerea acestora la nivel optim, care poate duce la creșterea valorii firmei și scăderea costului capitalului. Din punct de vedere al poziției financiare, datoriile sunt încadrate în pasivul bilanțului.

Datoriile se reflectă în contabilitate din momentul creării angajamentelor și până în momentul stingerii, adică a plății acestora.

Clasificarea datoriilor se poate face după aceleași criterii folosite în cazul creanțelor:

După naturăoperațiilor din care provin:

– datorii din activitatea comercială;

– datorii din activitatea financiară;

– alte datorii (salariale, fiscale, sociale, etc.)

După conținutul activității la care se referă:

– Datorii din activitatea de exploatare:

– față de furnizori, pentru livrări și prestații;

– față de personal, pentru drepturile salariale;

– față de buget: impozite, taxe, contribuții;

– față de clienți, pentru avansurile primite de la aceștia.

– datorii diverse:

– datorii față de asociați sau acționari;

– datorii față de unități din cadrul grupului;

– datorii față de creditori diversi.

În funcție de momentul decontării, vânzările – cumpărările se pot grupa astfel:

– cu decontare imediată – în numerar (bani lichizi);

– cu decontare ulterioară – pe credit comercial clasic sau cambial.

Creditul comercial clasic constă în amânarea la plată acordată de către furnizor clientului, când decontarea se face ulterior folosind instrumente clasice: ordin de plată, CEC, etc.

Creditul comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la ordin, cambie, etc.) care prevede expres: suma de plată, scadență și banca care va face decontarea.

Mateș Dorel, Matis Dumitru, Cotlet Dumitru – “Contabilitatea financiară a entităților economice” EdituraMirton Timișoara, 2006

2.2 Evaluarea și recunoașterea datoriilor și creanțelor

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situațiile financiare valorile corespunzătoare ale creanțelor și datoriilor unei entități.

Recunoașterea creanțelor și datoriilor în situațiile financiare se realizează prin referință la două criterii ce trebuie îndeplinite cumulativ:

– probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru creanțe) respectiv, înregistrarea unei iesiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

– evaluarea să poată fi realizată credibil.

Decontările cu terții, generatoare de datorii și de creanțe, sunt evaluate în contabilitate la valoarea nominală din momentul înregistrarii lor. Valoarea nominală este dată de suma înscrisă în documentele care consemnează creanță sau datoria. Aceasta poate fi: costul istoric, valoarea realizabilă, valoarea actualizată.

Creanțele și datoriile interne, în monedă națională, sunt evaluate în lei, reprezentând sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat.

Creanțele și datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitate în lei și în valută, dacă operațiunile ce dau naștere datoriilor și creanțelor sunt efectuate în valută sau firmă a optat din considerente proprii pentru întocmirea situațiilor financiare într-o monedă stabilă. Transformarea în lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb în vigoare la dată efectuării operațiilor

prin care acestea au fost înregistrate. Pe măsura încasării creanțelor, respectiv a plății datoriilor, diferențele de curs între dată încasării creanțelor, respectiv a plății și data înregistrării în contabilitate se evidențiază ca venituri sau cheltuieli financiare, în funcție de situație.2

La fiecare dată a bilanțului:

– elementele monetăre exprimate în valută trebuie raportate utilizandu-se cursul de închidere, diferențele favorabile sau nefavorabile înregistrându-se la venituri sau cheltuieli după caz;

– elementele nemonetăre trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la dată efectuării tranzacției;

– elementele nemonetăre înregistrate la valoarea justă și exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorii respective.

Cu ocazia inventarierii, evaluarea creanțelor și datoriilor se face la valoarea actuală, care se stabilește în funcție de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.

2.3 Documente privind evidența decontărilor cu terții

Documentele primare care reflectă creanțele și datoriile față de terți difera în funcție de categoria în care se încadreaza terții ( furnizori , salariați etc. ) și de natură juridică a relațiilor economice ( datorii sau creanțe ) .

În tabelul de mai jos sunt redate cele mai frecvente datorii , precum și documentele în care acestea se reflectă :

În tabelul de mai jos sunt redate cele mai frecvente creanțe , precum și documentele în care acestea se reflectă :

Obiectivele organizatorii contabile ,decontărilor cu terții,în principal sunt următoarele:

cunoașterea în orice moment al nivelului creanțelor și a datoriilor firmei.

urmărirea încasarii la timp a tuturor sumelor de la clienți și debitori,precum și achitarea la termen a datoriilor față de furnizori,creditori,bugetul statului,etc.

cunoașterea creanțelor și datoriilor față de acționari și asociați.

soluționarea corecta a decontărilor reieșite din operații în curs de lămurire (operații în curs de clarificare)

Evidența datoriilor se efectuează pe baza unor documente justificative.

Dacă operațiunea are loc înainte ca documentul justificativ să sosească în unitate atunci înregistrarea se efectuează în conturi distincte de așteptare. Până la apariția documentului când are în loc transferul în conturile de datorii.

Evaluarea datoriilor prezintă anumite elemente caracteristice.

Reflectarea în contabilitate a acestora se realizează la valoarea nominală adică valoarea efectiva din momentul aparitiei lor.

Există posibilitatea ca la inventariere valoarea unei astfel de datorii să fie diferită de valoarea ei nominală.

În cazul datoriilor, la apariția unei datorii probabile se constituie provizioane pentru riscuri și cheltuieli. Astfel, în documentele de sinteza se asigură o informație corecta a situatiilor, respectiv a drepturilor și obligațiilor UNITĂȚII patrimoniale.

Creanțele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii și de executarea de lucrării către terți. Aici se încadreaza clienții și conturile asimilate:

–         411 "Clienți"

–         413 "Efecte de primit de la clienți"

–         418 "Clienți-facturi de întocmit"

–         419 "Clienți-creditori"

La determinarea diferențelor de curs valutar aferent datoriilor în devize se are în vedere faptul ca fiecare exercițiu financiar să fie afectat cu diferența de curs ce apare în cadrul său.

Pentru pierderea netă provenită din diferențe de curs valutar, în sensul ca diferențele nefavorabile sunt mai mari decât diferențele favorabile, se constituie provizioane deductibile fiscale, care ulterior se virează la venituri, fie pe măsura lichidării datoriilor în valută pentru care acestea au fost constituite, fie ca urmare a scăderii cursului valutar de referință la închiderea exercițiului financiar următor.

În ceea ce priveste marimea propriu-zisă a datoriilor față de furnizori pentru cumpărările și plățile efectuate se reține ca nu în toate cazurile coincide cu prețul sau tariful negociat și aceasta datorită anumitor reduceri de preț pe care le efectuează, diminuări ce pot fi încadrate în două categorii și anume:

1) Reduceri de natură comercială, care au o influența directa asupra marimii nete a unei facturi unde se încadreaza: rabaturile,remizele și risturnurile;

Rabatul reprezintă reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea

inferioara a bunurilor livrate

Remizele( discountul) este reducerea pe care o acordă furnizorul pentru considerație

față de client, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi

Atât rabaturile cât și remizele nu se vor înregistra în contabilitate, unde se reflectă

numai valoarea netă, fără reducerile în cauza.

Risturnul este o reducere anuală și globală acordată pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumpărărilor

Diferența dîntre valoarea la preț de vânzare și reducerile comerciale se numeste net comercial

2) Reduceri de natură financiara, care poarta denumirea de scont.

Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul, dacă acesta își plătește înainte de scadență datoria . Acestea reprezintă cheltuieli financiare pentru furnizori și venituri financiare pentru clienți. Suma rezultată în urma deducerii scontului reprezintă netul financiar

Metodologia de calcul a reducerilor: reducerile comerciale premerg reducerile financiare, reducerile se aplică asupra netului anterior, se opereaza intâi rabaturile, apoi remizele, facturile care conțin reduceri comerciale se inregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială. În schimb sconturile primite de la furnizori se inregistrează la venituri financiare, iar sconturile acordate, la cheltuieli financiare.

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanță stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri și alte efecte comerciale primite de la clienți în contul creanțelor.

Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiară românească conformă cu standardele europene, ed. a III-a, Editura Intelcredo, Deva, 2008

Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unitățile patrimoniale terților și instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoana (emitentul) se obligă să plătească necondiționat sau dispune să se plătească necondiționat de către o alta persoana, la dată și locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

1)Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiționat creditorului (trăgătorului) într-un anumit loc și la o anumită dată o suma de bani.

Debitorul (trasul) ––––––> Creditorului(trăgătorului)

2)Trata este o cambie prin care o persoana fizică sau juridică în calitate de creditor (tragător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o suma de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data și în locul stabilit o suma de bani .

3)Cecul este un înscris solemn prin care o persoana numita tragător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la banca devenita astfel tras, da ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o suma determinată unei terțe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parți. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie și altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plată, trasul este acela care efectuează plată iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plată.

Precum în cazul celorlalte instrumente de plată, alaturi de biletul la ordin și trata, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiționat de a plăti o suma determinată inclusă în textul tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea Bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plată – locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei și a locului unde a fost emis cecul; semnaturăaceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plată.

Warantul este recipisa primită de către posesorul unei marfi depusa într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăti. Dacă nu efectuează plată nu poate ridica marfă. Până la scadență efectelor comerciale putând interveni operațiuni de andosare și avalizare, legate de circulația lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligației de plată a noului debitor, față de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabilește " Plătiti suma de la dată de persoanei". Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât dată stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanție a plații datoriei noului debitor către creditor și se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanția înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoana fizică sau juridică care se angajaza să achite contravaloarea tranzacției în cazul în care nici unul din ceilalți debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadență . Avalizarea se poate face o singura dată iar andosarea de cate ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificata prin andosari și nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadență sau anulări efectelor. Trăgătorul, beneficiarul inițial contabilizează andosarea.

Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiară românească conformă cu standardele europene, ed. a III-a, Editura Intelcredo, Deva, 2008

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei Bănci, în care caz se suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpară efectele remitentului și plătește acestuia imediat suma cuvenita valoarea scontata, reținând scontul după relatia:

Valoarea scontata = Valoarea nominală- Aigo

Unde Aigo = Scont + Comîșionul variabil admîșibil scontului

În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni și situația în care clientul plătește datoria înainte de scadență, iar furnizorul ii acorda un comîșion pentru încasarea mai devreme a creanței.

Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienți înainte de derularea tranzactiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii.

Creanțele din reclamatii, pagube materiale create de terți și alte creanțe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităților financiare sau extraordinare și sunt înregistrate în contabilitate în categoria " Debitorilor diversi"

Atunci când unitatea are relatii ce se concretizeaza în datorii exprimate în valută, înregistrarea în contabilitate se efectuează în lei, la cursul de schimb în vigoare la dată realizării operațiilor.

Fluctuatia cursului de schimb determina apariția unor diferențe favorabile sau nefavorabile de curs valutar.

La plată datoriilor aceste diferențe se regăsesc în venituri sau cheltuieli financiare.

Datoriile în devize existente la închiderea exercițiului financiar sunt inventariate și evaluate la cursul valutar de referință al Băncii Nationale a Romaniei din ultima zi a exercițiului.

Diferențele nefavorabile sau favorabile de curs valutar care apar față de dată înregistrării lor în contabilitate afectează conturile de cheltuieli sau conturile de venituri din diferențe de curs valutar.

CAPITOLUL 3

SISTEMUL CONTURILOR SINTETICE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA RELAȚIILOR CU TERȚII, FURNIZORI ȘI CLIENȚI

3.1 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII DATORIILOR

Compoziția contabilității operațiilor de decontare cu furnizorii se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care constituie grupa 40 "Furnizor și conturi asimilate" din cadrul Planului general de conturi și anume:

–         401 "Furnizori"

–         403 "Efecte de plătit"

–         404 "Furnizor de imobilizări"

–         405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

–         408 "Furnizari – facturi nesosite"

–         409 "Furnizori – debitori".

Ultimul cont amintit 409 "Furnizori – debitori", așa cum semnifica și cifră 9 a simbolului, are conținutul economic de creanțe și funcție contabilă de activ, deci inverse comparativ cu celelalte conturi din aceeași grupa, conturi care sunt de datorii și implicit de pasiv.

Conturile de obligații față de furnizori au anumite trăsături comune așa cum se prezintă în continuare:

– au funcția contabilă de pasiv;

– reflectă în credit costul de achiziție sau prețul prestabilit aferent cumpărărilor efectuate (cu titlu oneros) sau valoarea acceptată a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise, după caz;

-oglindesc în debit plățile directe efectuate către furnizori sau pe cele indirecte realizate la scadență pe bază de efecte comerciale;

– sunt conturi de bilanț și pot prezente solduri creditoare, care se referă la datoriile nedecontate sau la valoarea efectelor de plătit;

-suma soldurilor finale creditoare existente la sfârșitul anului se inscrie în pasivul bilantlui în grupa de datorii;

– evidența analitică se organizează pe datorii de obligații, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. Totodată furnizori se grupeaza în furnizori interni și furnizori externi, iar în cadrul fiecăreia din aceste categorii pe termene de plată și anume: termen lung (peste cinci ani), mediu (de la unu la cinci ani) și termen scurt (sub un an).

Conturile privind operațiile de decontare cu furnizorii, pe langa trăsăturile comune pe care le au, prezintă și unele aspecte specifice, ceea ce se poate reliefa prin intermediul analizei modului de utilizare a lor.

Contul 401 "Furniori" are funcția contabilă de pasiv, după continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa funcția contabila este un cont de pasiv utilizat de catre clienți, care ține evidența datoriilor față de furnizori pentru achiziționării de bunuri se servicii.

În credit se înregistrează prețul de cumpărare facturat de furnizori pentru achizitionările de active circulante materiale, prin debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau categoriilor de cumpărări efectuate, dintre care se amintesc:

301 "Materii prime",

302 "Materiale consumabile",

371 "Mărfuri",

381 "Ambalaje",

308 "Diferențe de preț la materii prime și materiale",

378 "Diferențe de preț la mărfuri",

388 "Diferențe de preț la ambaleje ", etc., atunci când evidența stocurilor se organizeaza la prețul standard;

Diferențele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la închiderea exercițiului, prin corespondența cu debitul contului de cheltuieli 665 "Cheltuieli din diferențe de

curs valutar;valoarea materialelor aprovizionate și incluse în cheltuieli, consumul de energie și apă, valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire,valoarea lucrărilor executatea sau a serviciilor prestate de terți, și altele, prin debitul conturilor 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate", 605 "Cheltuieli privind energia și apa", 409 "Furnizori-debitori" și respectiv 611 "Cheltuieli de întretinere și reparații", 628 "Alte cheltuieli cu serviciile legate de terți";

TVA facturată de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibilă", sau 4428 "TVA neexigibilă", după cum datoria ce se creaza se plătește în mod obișnuit și respectiv în rate, pe bază de contract incheiat în acest sens, precum și în cazul că nu a sosit factura.

În debitul contului se înregistrează diminuarea datoriilor față de furnizori ca urmarea a plăților efectuate sau a biletelor la ordine ori a cambiilor subscrise și acceptate, prin creditul conturilor de trezorerie, de credite bancare pe termen lung și mediu și respeciv 403 "Efecte de plătit";

Diferențele favorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la închiderea exercițiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar";

Diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută plătite furnizorilor externi, precum și valoarea sconturilor obținute de la furnizori, prin corespondențacu creditul conturilor 765 "Venituri din diferențe de curs valutar" și respectiv 767 "Venituri din sconturi obținute";

Diminuarea datorilor față de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum și valoarea ambalajelor returnate furnizorilor în cazul utilizarii sistemu-

lui de restituire directa.

diminuarea datorilor față de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum și valoarea ambalajelor returnate furnizorilor în cazul utilizarii sistemului de restituire directa.

Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor și reprezintă totalul datoriilor față de unitățile furnizoare.

Contul 404 "Furnizori de imobilizări" după conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabila este un cont de pasiv, care ține evidenta datoriilor față de furnizorii de imobilizări necorporale si corporale

În creditul contului se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor corporale și necorporale facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate de terți pentru realizarea acestor imobilizări, dintre care se amintesc:

201 "Cheltuieli de constiuire",

203 "Cheltuieli de cercetare – dezvoltare",

2111 "Terenuri",

212 "Constructii" și altele;

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la închiderea exercițiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar";

– TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibilă" sau 4428 "TVA neexigibila", după cum datoria creata se deconteaza în mod obijnuit și respectiv în rate, stabilite pe baza de documente legal întocmite.

În debitul contului se înregistrează:

– decontările datoriilor față de furnizori, prin creditul conturilor care arata modalitatea de plată, cum sunt cele de trezorerie, de credite bancare pe termen lung sau de efecte de plătit pentru imobilizări;

–  diferențele de curs valutar avantajoase aferente datoriilor existente la închiderea exercițiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar";

– diferențe de curs valutar avantajoase aferente datoriilor plătite în valută furnizorilor externi, precum și valoarea sconturilor obținute de la furnizori, în corespondențacu creditul conturilor 765 "Venituri din diferențe de curs valutar" și respectiv 767 "Venituri din sconturi obținute".

Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizări" este creditor și reflectă datoriile unei unitati provenite din aprovizionari cu active imobilizate.

Conturile 403 "Efecte de plătit" și 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" care ține evidența obligațiilor de plătit furnizorilor (cambia și biletul la ordin) și au funcție contabilă de pasiv. Aceste conturi se reflectă astfel:

În creditul conturilor se înregistrează:

– valoarea acceptata de către furnizori a cambiilor sau biletelor la ordin, prin debitul conturilor 401 "Furnizori" și respectiv 404 "Furnizori de imobilizări";

-diferențele nefavorabile de curs valutar stabilite la sfârșitul exercițiului pentru datorii ce se vor deconta pe baza de efecte comerciale, în corespondența cu debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar".

În debitul conturilor se înregistrează:

– plățile ce se vor efectua către furnizori, la scadență efectelor comerciale, prin creditul contului 512 "Conturi curente la Bănci";

– diferențe favorabile de curs valutar aferente atât datoriilor decontate în valută furnizorilor externi, cât și efectelor de plată exprimate în devize și existente la închiderea exercițiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar".

Soldul conturilor 403 "Efecte de plătit" și 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" este creditor și reprezintă valoarea totală a efectelor comerciale decontate furnizorilor.

Contul 408 "Furnizori – facturi nesosite" după conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, care ține evidența datoriilor privind aprovizionările de bunuri, lucrări și servicii, pentru care nu s-au primit factură:

În creditul contului se înregistrează:

– valoarea bunurilor achiziționate, lucrărilor executate, și serviciilor prestate, inclusiv TVA aferent, valori pentru care nu s-au primit facturi, prin debitul conturilor corespunzatoare de valori materiale și de cheltuieli, ca în cazul creditării contului 401 "Furnizori", precum și de TVA neexigibil;

– diferențele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile nefacturate până la sfârșitul exercițiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar".

În debitul contului se înregistrează:

– valoarea facturilor sosite, prin creditul contului 401 "Furnizori";

– diferențele de curs valutar de la sfârșitul exercițiului aferente datoriilor nefacturate, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar".

Soldul contului 408 "Furnizori – facturi nesosite" este creditor și reprezintă toate facturile pe care unitatea nu le primeste de la furnizori.

Contul 409 "Furnizori – debitori" după conținutul economic sunt conturi de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă sunt conturi de activ, care țin evidența avansurilor acordate furnizorilor de stocuri, lucrări și servicii, precum și ambalajele care circulă in sistem restituire:

În debitul conturilor se înregistrează avansurile acordate, prin creditul conturilor de disponibilitățile bănesti.

În credit se inregistreza avansurile regularizate ca urmare a primirii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, în corespondență cu debitul contului 401 "Furnizori"

Soldul contului 409 "Furnizori – debitori" este debitor și reprezintă avansurile acordate și neregularizate, pentru care nu s-au primit bonuri, lucrări sau servicii.

3.2 CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPĂRĂRI

STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPĂRĂRI PE CREDIT

Datoriile din cumpărări pe credit pot fi ierarhizate ținând seama de anumite norme, astfel:

a) În funcție de natura activelor cumparate pe credit, se disting:

datorii provenind din cumpărări de bunuri și servicii;

datorii provenind din cumpărări de imobilizări.

b) În funcție de natura creditelor obținute la cumpărare și de documentele care stau la baza înregistrării acestora, se disting:

datorii din cumpărăr pe credit comercial;

datorii din cumpărări pe credit cambial

Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atât pentru cumpărări de bunuri și servicii cât și pentru cumpărări de imobilizări.

c) În funcție de scadență datoriilor, se întâlnesc:

datorii din cumpărări pe credit comercial, care au un termen de plată stabilit pe baza de documente;

datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile, cumpărări ce nu sunt însoțite de facturi ale furnizorului.

În cadrul relațiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul se pot naște creanțe provenind din relațiile de cumpărare, cum sunt:

– avansuri acordate de client furnizorului;

– ambalaje primite odată cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.

Datoriile din cumpărările pe credit sunt structurate cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori și conturi asimilate" și anume:

contul 401 "Furnizori"

contul 403 "Efecte de plătit";

contul 404 "Furnizori de imobilizări"

contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

contul 408 "Furnizori facturi nesosite"

contul 409 "Furnizori – debitori".

Conturile sintetice prezentate se detaliază pe conturi analitice deschise pe fiecare furnizor în parte, conturi a căror simbolizare este la latitudinea fiecărui agent economic.

3.3 CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPĂRĂRI PE CREDIT COMERCIAL

Datoriile în urma cumpărărilor pe credit comercial se evidențiază în contabilitate cu ajutorul conturilor:

– 401 "Furnizori", cont ce reflectă datoriile rezultate în urma cumpărărilor de bunuri și servicii pe credit comercial;

– 404 "Furnizor de imobilizări", cont de datorii provenind din cumpărări de imobilizări pe credit comercial.

Contul 401 "Furnizori" ține evidența decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate sau serviciile prestate, având funcția contabilă de pasiv și se reflectă astfel:

În creditul contului se înregistrează:

-valoarea la preț de cumpărare sau standard (prestabilit) a stocurilor achiziționate cu titlu oneros de la terți pe bază de facturi precum și diferențele de preț nefavorabile aferente, în cazul în care evidența acestora se ține la prețuri standard;

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente furnizorilor neachitați la închiderea exercițiului financiar, cu ocazia evaluării soldului în valută precum și cele rezultate în momentul decontării;

– valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse pe cheltuieli, precum și consumul de energie și apa;

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori;

– valoarea materiilor prime, materiilor consumabile, mărfurilor, ambalajelor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent;

– valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți;

-valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidențiate anterior ca facturi nesosite;

– taxa pe valoare adaugată înscrisă în facturile furnizorilor;

– valoarea timbrelor fiscale și poștale, a biletelor de tratament și odihnă și a altor valori achiziționate.

În debitul contului se înregistrează:

–  plățile efectuate către furnizori;

–  valoarea biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise acceptate de furnizori;

– diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori cu ocazia decontării sau a evaluării acestora la sfârșitul exercițiului financiar;

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizărilor plăților cu aceștia;

– valoarea la preț de înregistrare a veniturilor cuvenite unităților prestatoare ca plată în natură, conform prevederilor contractuale;

– datoriile prescrise sau anulate;

– sumele nete achitate colaboratorilor și impozitul retinut;

– valoarea sconturilor obținute de la furnizori;

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire predate furnizorului.

Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor și reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Contul 404 "Furnizori de imobilizări" ține evidența obligațiilor de plată față de furnizorii de imobilizări corporale și necorporale, având funcția contabilă de pasiv și se reflectă astfel:

În creditul contului se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate de terți pentru realizarea acestor imobilizări;

– obligatia de plată a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor emise de locatar;

– valoarea dobânzilor datorate și facturate potrivit prevederilor contractuale în cazul leasingului financiar;

– taxa pe valoare adaugată înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări;

-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului la sfârșitul exercițiului financiar.

În debitul contului se evidențiază:

– sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum și valoarea avansurilor decontate acestora;

– valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de către furnizorii de imobilizări;

– valoarea sconturilor obținute de la furnizorii de imobilizări;

– diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări cu ocazia decontării sau evaluării de la sfârșitul exercițiului financiar.

Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizări" este creditor și reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

În funcție de monedă în care se evalueaza cumpărările cu factura furnizorului distingem:

-datorii față de furnizori, a căror exprimare valorică se realizează în lei;

-datorii față de furnizori, a căror exprimare valorică se efectuează în devize.

Reflectarea în contabilitate a acestor datorii necesită înregistrari distincte.

a) Contabilitatea operațiilor privind datoriile din cumpărări de bunuri și servicii pe credit comercial față de furnizori, cu exprimare în lei

Acest tip de datorii, implica următoarele înregistrari contabile

–  achiziționarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natură obiectelor de inventar, animale, mărfuri și ambalaje de la furnizori, în situația în care evidența sconturilor se realizează prin inventarul permanent la costuri efective de achiziție:

–         în cazul în care evidența sconturilor se ține la prețuri standard, contul 401 "Furnizori se creditează și în corespondență cu conturile de diferențe de preț adecvate fiecarei categorii de stocuri achiziționate, pentru diferențele de preț în plus față de prețurile prestabilite, astfel:

– în situația în care evidența stocurilor se realizează prin inventarul intermitent, contul 401 "Furnizori" se creditează în corespondență cu conturile de cheltuieli în care se înregistrează consumul de stocuri și T.V.A. deductibilă, astfel:

–         evidențierea materiilor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli precum și consumul de energie și apa:

–         reflectarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți:

– evidența ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:

–         achiziționarea timbrelor fiscale și poștale, a biletelor de odihnă și tratament și a altor valori de la furnizori:

–         primirea facturilor de la furnizori, în situația în care acestea au fost evidențiate anterior ca facturi nesosite, fără diferențe:

– concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma în T.V.A. deductibilă:

–         reținerea avansului acordat anterior furnizorului, din datoria totală cu ocazia regularizării plăților cu aceștia:

Identic se înregistrează și ambalajele predate furnizorului, care circulă în sistem de restituire.

–         achitarea datoriilor către furnizori, se poate efectua din diferite conturi de trezorerie sau împrumuturi, astfel:

evidențierea biletelor la ordin emise și acceptate de furnizori:

–         reflectarea sumelor nete achitate colaboratorilor, reținerea impozitului datorat și a contribuției pentru asigurările sociale de sanatate în procent de 6,5%:

Marimea propriu-zisă a datoriilor față de furnizori pentru cumpărările și plățile efectuate, nu în toate cazurile aceasta coincide cu prețul sau tariful negociat, datorită anumitor reduceri sau diminuări ce se acorda clienților.

Reducerile de preț pot fi încadrate în două categorii și anume:

-reduceri de natură comercială ce se evidențiază în momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:

. dacă în factura inițială sunt reflectate distinct reducerile de preț acordate, respectiv primite, atât vânzătorul cât și cumpărătorul înregistrează în contabilitate factura la valoarea netă comercială, aceasta reprezentând valoarea inițială, mai putin reducerile acordate;

. în cazul în care după întocmirea facturii inițiale, vânzătorul acordă clientului reduceri de preț, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind într-o factură ulterioară în rosu, care se evidențiază distinct în contabilitate astfel:

~ la vânzător valoarea reducerilor acordate pentru livrări efectuate în acelasi exercițiu implica formula contabilă:

~ la cumpărător, reducerile primite corectează valoarea stocurilor, atunci când acestea se regăsesc în gestiune sau cheltuieli cu stocurile, când acestea au fost scăzute din gestiune situație ce implica formula contabilă:

-reducerile de natură financiară, ce se înregistrează în contabilitate astfel:

~ la vânzător, valoarea reducerilor acordate, generează formula contabilă:

~ la cumpărător, valoarea reducerilor primite implica formula contabilă:

b) Contabilitatea operațiilor privind datoriile din cumpărări de bunuri și servicii pe credit comercial față de furnizori cu exprimare în valută

Corespondența contului 401 "Furnizori", în acest caz, este în general aceeași ca în situația cumpărărilor de la furnizorii interni, cu exprimare în lei, cu deosebire că apar unele înregistrari specifice privind diferențele de curs valutar aferente datoriilor către furnizori cu ocazia decontării sau a evaluării de la sfârșitul exercițiului financiar, iar în locul conturilor de trezorerie în lei se utilizează conturile corespunzatoare de trezorerie în devize.

Datoriile se evidențiază pe baza facturilor primite de la furnizorii externi, în care bunurile sau serviciile cumparate sunt exprimate valoric, în devize.

În contabilitatea unităților patrimoniale evaluarea și înregistrarea trebuie să se efectueze în monedă națională, adică în lei.

Pentru aceasta, devizele se transforma în lei, pe baza cursului valutara al leului, de la data primirii bunurilor, executarii lucrărilor sau prestarii de servicii.

Cursul valutar poate să oscileze de la o zi la alta și de aceea la data achitării datoriilor pot să apară diferențe de curs valutar, în situația în care cursul leului crește sau nefavorabile când cursul leului scade.

Aceste diferențe se evidențiază ca venituri financiare sau ca și cheltuieli financiare.

La închiderea exercițiului financiar, în vederea reflectării fidele a patrimoniului toate datoriile în valută sunt inventariate și evaluate pe baza cursului valutar al zilei, iar din compararea acestor valori cu valorile contabile ale datoriilor evaluate pe baza cursului valutar de la data înregistrării în contabilitate apar diferențele de curs valutar.

Diferențele constatate cu ocazia decontării sau a evaluării datoriilor în devize de la sfârșitul exercițiului financiar, necesită operații specifice, respectiv:

–         achitarea datoriei către un furnizor extern în situația în care cursul leului crește (diferența de curs favorabilă):

–         achitarea datoriei către un furnizor extern, în cazul în care cursul leului scade (diferența de curs nefavorabilă):

–         reflectarea diferențelor nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitați, la închiderea exercițiului financiar ca urmare a cresterii cursului valutar:

–         evidențierea diferențelor favorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitați, la închiderea exercițiului financiar ca urmare a scăderii cursului valutar:

Evidența obligațiilor rezultate din cumpărările de imobilizări pe credit comercial se realizează cu ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizări", care se creditează în corespondență cu debitul conturilor de imobilizări necorporale, corporale și în curs, în funcție de natura imobilizărilor achiziționate la care se mai adauga și contul 4426 "T.V.A. deductibilă".

Contul 404 "Furnizori de imobilizări" se debitează în corespondență cu creditul conturilor de trezorerie sau împrumuturi bancare pentru investiții, în funcție de modalitatea de plată, sau ca urmare a biletelor de ordin emise de client și acceptate de furnizor prin creditul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

Imobilizările pot fi achiziționate de la furnizori externi, în cazul în care, exprimarea valorică din facturi este facută în devize. În aceasta situație pentru înregistrarea cumpărărilor este necesară transformarea devizelor în lei.

La data achitării datoriilor ca urmare a evoluției cursului valutar pot să apară diferențe favorabile sau nefavorabile care afectează veniturile financiare sau cheltuielile financiare.

De asemenea diferențele rezultate la finele exercițiului financiar cu ocazia evaluării datoriilor în devize influentează cheltuielile sau veniturile financiare după cum acestea sunt nefavorabile, respectiv favorabile.

Reducerile de preț de natură comercială sau de natură financiara pe care le poate acorda furnizorul sunt practicabile și la cumpărările de imobilizări.

3.4 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII DECONTĂRILOR CU

CLIENȚII

PRINCIPII ȘI STRUCTURI PRIVIND CREANȚELE UNITĂȚII

Relațiile unităților patrimoniale cu alte persoane juridice și fizice, conduc la creanțe și datori. Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcționării lor. Creanțele față de clienți rezultă ca urmare a vânzării producției, respectiv realizării lucrărilor și a serviciilor și au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanțele întreprinderii față de clienți ei își au izvorul în schimbul de consimțământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului și acceptată de către producator sau având ca bază contractele incheiate.

Creanțele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii.

Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizării lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creanțele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau prețul negociat plus TVA care se va aplică doar operațiilor supuse impozitări. În cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adauga și TVA. În situația în care se acorda clienților și reduceri financiare, valoarea nominală a creanței este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca și o cheltuială financiara. Scontul va reduce valoarea creanței inițiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda posterior printr-o factură de reducere.

Creanțele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări operațiunilor. Diferențele de curs valutar, între data înregistrari creanțelor în devize și data încasari lor, se înregistrează ca și venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferențele sunt favorabile sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanțele și datoriile se împart în:

        creanțe pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mică de un an;

        creanțe pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 ani;

        creanțe pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.

Creanțele pe termen lung și mijlociu se încadreaza în categoria imobilizărilor financiare.

Creanțele pe termen scurt sunt generate de desfășurarea activități de exploatare și creanțele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare și conturile fără incidență asupra contului de rezultate și cuprind: creanțe comercial; creanțe din gestiunea titlurilor de plasament și alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanțe din decontări în cadrul grupului și cu asociații, care mai sunt denumite și creanțe în afara grupului de exploatare.

Pentru înregistrarea creanțelor se folosesc conturi din clasa 4 " Conturi de terți" din care face parte și grupa de conturi: 41 "Clienți și conturi asimilate".

Pentru evaluarea creanțelor se folosesc trei metode sau reguli în funcție de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a creanței la valoarea curenta sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanțieră.

Eventualele diferențe ce apar în timpul încasari creanțelor, vor fi evidențiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferențele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferențele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanțelor la valoarea care se stabilește după valoarea de utilitate, în funcție de loc și de prețurile actualizate. Valoarea de inventar a creanțelor ține seama de posibilitățile concrete de încasare și pot există clienți în litigiu, debitori incerți, ale căror posibilități de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situați:

– egalitate

– valoarea de inventar depășește valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenței deși putem încasa mai mult aceasta diferența nu o vom înregistra

– valoarea de inventar este sub valoarea contabilă și suntem nevoiți să creem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilanțieră se face cu respectarea principiului fidelități. Creanțele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală și din prudentă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă s-a constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va deduce provizionul.

La creanțele exprimate în valută, evaluarea de bilanț se face la cursul valutar existent. Diferențele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferențe de conversie de activ și de pasiv. Aceste diferențe la începutul exercițiului următor se vor relua.

Creanțele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii și de executarea de lucrării către terți. Aici se încadreaza clienții și conturile asimilate:

–         411 "Clienți"

–         413 "Efecte de primit de la clienți"

–         418 "Clienți-facturi de întocmit"

–         419 "Clienți-creditori"

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanță stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri și alte efecte comerciale primite de la clienți în contul creanțelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unitățile patrimoniale terților și instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiționat sau dispune să se plătească necondiționat de către o alta persoana, la data și locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

1)     Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiționat creditorului (trăgătorului) într-un anumit loc și la o anumită dată o suma de bani.

se obligă

Debitorul (trasul) ––––––> Creditorului(trăgătorului)

să plătească necondiționat

2)     Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (tragător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o suma de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la dată și în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn prin care o persoana numita tragător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la banca devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare ,o suma determinată unei terțe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părți. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la banca, cecuri de calătorie și altele. În acest caz:

trăgătorul este persoana care dispune plată, trasul este acela care efectuează plată iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plată.

Precum în cazul celorlalte instrumente de plată, alaturi de biletul la ordin și trata, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiționat de a plăti o suma determinată inclusă în textul tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea Bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plată – locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei și a locului unde a fost emis cecul; semnatură aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plată.

Warantul este recipisa primită de către posesorul unei mărfuri depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăti. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadență efectelor comerciale putând interveni operațiuni de andosare și avalizare, legate de circulația lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligației de plată a noului debitor, față de creditor.Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanție a plații datoriei noului debitor către creditor și se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanția înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoana fizică sau juridică care se angajaza să achite contravaloarea tranzacției în cazul în care nici unul din ceilalți debitori nu o fac. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadență . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de cate ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosari și nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadență sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul inițial contabilizează andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei Bănci, în acest caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpară efectele remitentului și plătește acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reținând scontul după relatia:

Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo

Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni și situația în care clientul plătește datoria înainte de scadență, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanței.
Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienți înainte de derularea tranzacțiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii.
Creanțele din reclamații, pagube materiale create de terți și alte creanțe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităților financiare sau extraordinare și sunt înregistrate în contabilitate în categoria " Debitorilor diverși"

3.5 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CREANȚELOR

Evidența sumelor datorate de clienți interni și externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceștia ca acont sau decontate și cele ramase de plată, se ține cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienți și conturi asimilate".

Grupa 41 "Clienți și conturi asimilate";

411 "Clienți";

4118 "Clienți incerți sau în litigiu";

413 "Efecte de primit de la clienți";

418 "Clienți-facturi de întocmit";

419 "Clienți-creditori".

Contul 411''Clienți" după conținutul economic este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de activ utilizat de către furnizori, care ține evidența creanțelor față de clienți pentru vânzări de bunuri, lucrări și servicii. Se debitează cu valoarea la preț de vânzare a bunurilor livrate și serviciilor prestate, precum și taxa pe valoarea adaugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienți. Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți.

În debitul contului se înregistrează:

–         prețul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectată aferentă, prin creditul conturilor :

701 "Venituri din vânzarea produselor finite";

702 "Venituri din vânzarea semifabricatelor";

703 "Venituri din vânzarea produselor reziduale";

704 "Venituri din lucrări executate și servicii prestate";

705 " Venituri din studii și cercetari";

706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri";

707 " Venituri din vânzarea de mărfuri";

708 " Venituri din activități diverse";

4427 " TVA colectată";

4428 "TVA neexigibilă" ,pentru Livrările cu plată în rate;

– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior și care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 "Clienți-facturi de întocmit"

– la sfârșitul exercițiului, cu diferențe favorabile de curs valutar, rezultate în urma creșteri cursului valutar, aferent creanțelor exprimate în devize, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar";

– contravaloarea creanțelor reactivate, prin creditul contului 754 "Venituri din creanțe reactivate și debitori diversi";

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților, prin creditul contului 419 "Clienți-creditori".

În creditul contului se înregistrează:

–  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților , prin creditul conturilor:

512 "Conturi curente la Bănci";

531 "Casa";

–  contravaloarea efectelor comerciale acceptate și preluate în contul livrărilor sau prestațiilor făcute, prin debitul contului 413 "Efecte de primit";

– sume datorate de clienți rău platnici , dubioși sau cu care unitatea se afla în litigiu, prin debitul contului 4118 "Clienți incerți sau în litigiu";

– contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienți prin debitul contului 419 "Clienți-creditori";

– diferențe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exercițiului, aferente creanțelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar";

– reluarea la începutul exercițiului a sumelor înregistrate în exercițiul precedent ca diferențe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 765 " Venituri din diferențe de curs valutar";

-diferențe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasari creanțelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar";

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienți , prin debitul contului 419 "Clienți-creditori";

– valoarea sconturilor acordate clienților, prin debitul contului 667 " Cheltuieli privind sconturile acordate".

Soldul contului este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți, deci creanțe față de aceștia neîncasate înca.

În mod obisnuit livrarea este însoțită de factura, dar nu este tot timpul așa fiind și unele excepții. De aceea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să țină cont între decalajele existente între livrări și facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate și serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări și trebuie înregistrate la creanțe într-un cont distinct 418 "Clienți-facturi de întocmit" care este un cont de activ.

Contul 418 "Clienți-facturi de întocmit"este un cont de creanțe comerciale, iar după funcțtia contabilă este un cont de activ, care ține evidența decontărilor cu clienții pentru livrările de bunuri, lucrări și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi.

În debitul contului se înregistrează

–  contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienți aferente exercițiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă;

– diferențele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exercițiului, aferente creanțelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar" cont de pasiv.

În creditul contului se înregistrează:

–  diferențe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar";

– diferențe nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize, nefacturate până la închiderea exercițiului financiar, prin debitul contului 765 " Venituri din diferențe de curs valutar" cont de activ.

Soldul contului 418 "Clienți-facturi de întocmit" este debitor și reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constata la sfârșitul; exercițiului ca anumite creanțe față de anumiti clienți devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este indoielnica, ținând cont de situația financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 4111 "Clienți " în contul 4118 " Clienți incerți sau în litigiu ". Creanță se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de T.V.A.

Contul 413 "Efecte de primit de la clienți" este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența creanțelor de incasat, pe bază de efecte comerciale( bilet la ordin, cambii)

În debitul contului se înregistrează:

–  acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienți la plată prin creditul contului 403 "Efecte de plătit";

–  diferențele favorabile de curs valutar la închiderea exercițiului.

În creditul contului se înregistrează:

– efectele comerciale primite de la clienți ,respectiv la avalizarea cambiilor și a biletelor la ordin;

– diferențele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize;

– diferențe nefavorabile de curs valutar la închiderea exercițiului;

– sumele încasate de la clienți prin contul curent.

Soldul contului 413 "Efecte de primit de la clienți" este debitor și reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" este un cont de creanțe comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența creanțelor incerte. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestațiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienților care se dovedesc rău platnici, dubioși, incerți sau în litigiu.

Se creditează cu sumele încasate de la clienți incerți sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderi din evidența a clienților incerți sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adaugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienți incerți sau în litigiu.

În debitul contului se înregistrează:

–  contravaloarea creanțelor față de clienți care se dovedesc rău platnici , dubioși , incerți, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 4111 "Clienți";

–  diferențe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare și cea de la sfârșitul exercițiului , aferente creanțelor incerte în valută , prin creditul contului 765 "Venituri din diferențe de curs valutar".

În creditul contului se înregistrează:

–  sume recuperate încasate în conturile de disponibilitati sau în numerar de la clienți incerți sau în litigiu, prin debitul conturilor :

5121 " Conturi la bănci în lei";

5124 " Conturi la bănci în devize";

531 "Casa";

–         diferențe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exercițiului, aferente creanțelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar";

– creanțe ce se constata a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

654 " Pierderi din creanțe";

4427 "T.V.A. colectata" deoarece T.V.A. a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări și a fost decontată bugetului de stat în luna respectiva, la constatarea pierderi creanței se va diminua obligatia față de buget prin debitarea contului 4427 "T.V.A. colectata";

– diferențe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasari unor creanțe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar".

Soldul contului 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" este debitor și reprezintă sumele datorate de clienți dubioși, incerți sau cu care unitatea patrimoniala se afla în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanței și transferarea ei în contul 4118, aplicand principiul prudenței, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanțelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul T.V.A. și se va aprecia pentru fiecare creanță în parte ținând cont de circumstanțe, provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 "Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți

Contul 419 "Clienți – creditori" este un cont de pasiv care exprimă obligațiile unităților patrimoniale față de clienți lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceștia. Aceștia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestațiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferența între nivelul total al facturări și avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienți reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări și se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienți. Soldul contului este creditor și reprezintă sumele datorate clienților

În creditul contului se înregistrează:

– sumele încasate de la clienți, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arata modalitatea de încasare: 512 "Conturi curente la Bănci" și 531 "Casa";

–  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienților prin debitul contului 4111 "Clienți";

– diferențele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exercițiului, aferente avansurilor primite în devize și nedecontate înca, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferențe de curs valutar".

În debitul contului se înregistrează:

– valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienților pe seama livrărilor de bunuri, a prestarilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 4111 "Clienți";

– diferențele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 "Venituri din diferențele de curs valutar";

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienți, prin creditul contului 4111 "Clienți";

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienți, prin contul 708 "Venituri din activități diverse".

Soldul contului 419 "Clienți-creditori" este creditor reprezintă datoriile UNITĂȚII față de clienți pentru avansurile sau aconturile primite și nedecontate înca.

3.6 CONTABILITATEA CREANȚELOR DIN VÂNZĂRI DE BUNURI ȘI SERVICII PE CREDIT

STRUCTURA CREANȚELOR DIN VÂNZĂRI DE BUNURI ȘI SERVICII PE CREDIT

Structura creanțelor din vânzări de bunuri și servicii este variata, în raport de natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vânzării și de exigibilitatea acestora, astfel:

În funcție de natura creditelor acordate de furnizor, se întâlnesc:

–         creanțe din vânzări pe credit comercial;

–         creanțe din vânzări pe credit cambial.

În funcție de exigibilitatea creanțelor, se întâlnesc:

–         creanțe neexigibile pentru care nu au fost emise facturi;

–         creanțe al căror termen de exigibilitate a expirat.

Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienți și conturi asimilate", care cuprinde conturi sintetice de gradul I, operationale, pe feluri de creanțe, în funcție de natura lor și un cont de datorii față de clienți, astfel:

–         contul 411 "Clienți";

–         contul 413 "Efecte de primit de la clienți";

–         contul 418 "Clienți-facturi de întocmit";

–         contul 419 "Clienți-creditori".

3.7 CONTABILITATEA CREANȚELOR DIN VÂNZĂRI DE BUNURI ȘI SERVICII PE CREDIT COMERCIAL

Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial se realizează cu ajutorul contului 411 "Clienți", ce evidențiază creanțele și decontările în relațiile cu clienți interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri și alte bunuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clienților incerți, rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu.

Vânzările pe credit comercial se efectuează către partenerii interni și externi, motiv pentru care clienți se grupeaza în clienți interni și externi.

Operații economice privind creanțele din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial, clienților interni

Contul 411 "Clienți" este un cont de active circulante în decontare, are funcția contabilă de activ și se reflectă astfel:

În debitul contului se înregistrează:

–         valoarea la preț de vânzarea a bunurilor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, precum și taxa pe valoare adaugată aferentă;

– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidențiate anterior în contul 418 "Clienți-facturi de întocmit";

– venituri înregistrate în avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugată aferentă;

– valoarea avansurilor facturate clienților;

– valoarea dobânzilor facturate de locator în cazul leasingului financiar;

– valoarea creanțelor reactivate;

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților;

–  diferențele favorabile de curs valutar aferente creanțelor exprimate în valută, la închiderea exercițiului financiar, cu ocazia evaluării acestora.

În creditul contului se înregistrează:

– sumele încasate de la clienți în conturile de disponibilitati bancare sau în numerar;

– decontarea avansurilor încasate de la clienți;

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor exprimate în devize, încasate;

– valoarea cecurilor și efectelor comerciale acceptate;

– valoarea sconturilor acordate clienților;

–  sumele trecute pe pierderi sau cu prilejul scăderii din evidența a clienților incerți sau în litigiu;

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți;

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize la închiderea exercițiului.

Soldul contului 411 "Clienți" este debitor și reprezintă sumele neîncasate de la clienți

Contul 411 "Clienți" se detaliază în două conturi sintetice operationale de gradul al doilea astfel:

–         contul 4111 "Clienți";

–         contul 4118 "Clienți incerți sau în litigiu".

Creanțele din vânzări de bunuri, executări de lucrări sau prestări de servicii pe credit comercial a căror exprimare se realizează în lei generează următoarele înregistrari contabile:

–         se evidențiază valoarea la preț de vânzarea mărfurilor, produselor, semifabricatelor livrate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, care au fost facturate:

–         se reflectă valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, care au fost evidențiate anterior în contul 418 "Clienți-facturi de întocmit"

~ concomitent, se înregistrează T.V.A. neexigibila care devine colectata:

–         se evidențiază veniturile ce urmeaza să se realizeze, aferente perioadelor financiare urmatoare, respectiv veniturile înregistrate în avans:

–         se reflectă valoarea avansurilor facturate clienților:

–         se înregistrează dobanda facturata de locator în cazul leasingului financiar odată cu ratele de incasat, potrivit contractului incheiat:

~ concomitent cu emiterea facturii se efectuează și articole contabile prezentate în paragraful referitor la:Operații economice privind leasingul financiar.

–         se reflectă valoarea creanțelor reactivate:

~ concomitent, are loc încetarea urmăriri debitorilor scoși din activ:

–         se evidențiază valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților:

–         se înregistrează sumele încasate de la clienți în contul de disponibil de la banca sau în casierie:

–         se reflectă valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți fără diferențe:

–         se evidențiază valoarea cecurilor și a efectelor comerciale afectate:

–         se înregistrează sumele datorate de la clienții incerți, dubioși, rău platnici sau aflați în litigiu:

~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea clienților:

–         decontarea avansurilor încasate de la clienți (fără T.V.A.):

–         încasarea înainte de termen a unei creanțe de la un client, situație în care se acordă un scont:

Operații economice privind creanțele din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial, către clienți cu exprimare în valută

Creanțele privind livrarea bunurilor, executarea de lucrări sau prestarea de servicii către clienți cu exprimare în valută, se înregistrează în debitul contului 4111 "Clienți", în corespondență cu conturile de venituri din vânzări, după ce în prealabil s-a efectuat transformarea devizelor în lei pe baza cursului valutar la dată respectivă.

Pentru livrările la export nu se calculează și nu se efectuează taxa pe valoarea adaugată colectată, iar taxa pe valoarea adaugată deductibilă rezultată din achiziționarea bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiilor de export se recuperează de la bugetul statului sau se deduce din taxa pe valoarea adaugată colectată rezultată din vânzarea altor valori pe piața interna.

Până în momentul încasarii creanțelor cursul valutar al monedei convertibile, în care sunt evaluate bunurile facturate, poate să scadă sau să creasca.

Aceasta situație implica următoarele înregistrari contabile:

–         în cazul în care cursul valutar al devizelor a crescut, în momentul încasarii creanțelor, societatea realizează un venit din diferența de curs valutar, ce se reflectă astfel:

–         în cazul în care cursul valutar al devizelor a scazut, în momentul încasarii creanțelor se realizează o pierdere, ce se evidențiază astfel:

La închiderea exercițiului financiar vom avea următoarele înregistrari ca urmare a diferențelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar:

–         se înregistrează diferențele favorabile de curs valutar:

–         se înregistrează diferențele nefavorabile de curs valutar:

3.8 CONTABILITATEA CREANȚELOR NEÎNCASATE LA TERMEN

Pentru unele creanțe există riscul de a nu putea fi recuperate, încasarea lor devenind astfel incerta.

Creanțele care nu sunt încasate la termen atrag unele daune datorită neintrării valorilor respective în circuitul economic al furnizorilor.

Contabilitatea acestor creanțe se realizează cu ajutorul contului 4118 "Clienți incerți sau în litigiu", care ține evidența clienților rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu, respectiv a creanțelor neîncasate în termen și a căror recuperare a devenit nesigura.

Contul 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" este un cont de active circulante în decontare, cu funcția contabilă de activ și se reflectă astfel:

În debitul contului se înregistrează :

– valoarea bunurilor livrate, prestațiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienților care se dovedesc rău platnici, dubioși, incerți sau în litigiu;

– diferențele favorabile de curs valutar, aferente clienților incerți sau în litigiu, la închiderea exercițiului.

În creditul contului se evidențiază :

– diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente clienților incerți sau în litigiu;

– diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente clienților incerți, la închiderea exercițiului;

– sumele încasate în conturile de disponibilitati sau în numerar de la clienții incerți sau în litigiu;

– sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidența a clienților incerți sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugată.

Soldul contului 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" este debitor și reprezintă sumele datorate de clienții incerți sau în litigiu.

Operații economice privind creanțele neîncasate la termen

Creanțele care nu au fost încasate în termenul prevazut, implica următoarele înregistrari contabile:

–         evidențierea valorii bunurilor livrate, prestațiilor efectuate sau lucrărilor executate clienților care se dovedesc rău platnici incerți sau în litigiu:

~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea creanțelor:

–         încasarea clienților incerți în lei, prin casierie și în contul de disponibil de la banca :

~ concomitent, cu încasarea clienților incerți se anulează provizionul constituit anterior:

–         trecerea la pierderi a clienților insolvabili:

~ concomitent, clienții insolvabili se trec în contul extrabilantier 8034, astfel:

~ anularea provizioanelor constituite anterior, concomitent cu trecerea pe pierderi a clienților insolvabili:

Creanțele scoase din activ și reflectate în contul extra bilanțier 8034 "Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare" se mențin înregistrate în acest cont până la împlinirea termenului de prescriere, perioada în care se efectuează demersuri pentru încasare.

–         reactivarea clienților insolvabili:

~ concomitent :

Creanțele neîncasate în termen pot fi exprimate și în valută. În acest caz pot să apară diferențe favorabile sau nefavorabile, aferente clienților incerți sau în litigiu, cu ocazia încasarii lor, ce se evidențiază astfel:

~ diferențele favorabile:

~ diferențele nefavorabile:

Concomitent, se anulează provizionul constituit anterior pentru deprecierea creanțelor.

La dată întocmirii bilantului contabil, în urma evaluării creanțelor incerte în devize pot interveni diferențe de curs valutar, care generează următoarele articole contabile:

–         reflectarea diferențelor de curs valutar, care generează următoarele articole contabile:

–         evidențierea, la închiderea exercițiului, a diferențelor de curs valutar favorabile, aferente clienților incerți:

3.9 CONTABILITATEA CREANȚELOR NEEXIGIBILE

Pentru unele vânzări, executări de lucrări sau prestări de servicii, există situații când, la data livrării nu poate fi întocmită factura.

Acestea sunt creanțe neexigibile în momentul livrării și se referă mai ales la vânzările nestocabile cum ar fi: livrările de energie de orice fel, de apă sau de servicii telefonice. Creanțele devin neexigibile odată cu întocmirea facturii și aducerea ei la cunoștința clientului.

Creanțele neexigibile se înregistrează în contul 418 "Clienți-facturi de întocmit", cu condiția ca acestea să fie precis evaluabile.

Totodată se calculează și se evidențiază și taxa pe valoarea adaugată care în acest moment este neexigibilă de natură celei colectate.

Contul 418 "Clienți – facturi de întocmit", are funcția contabilă de activ.

În debitul contului se înregistrează :

– valoarea livrărilor de bunuri, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienți, aferente exercițiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugată aferentă;

-diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în devize, înregistrate la închiderea exercițiului, pentru care nu s-au întocmit facturi.

În creditul contului se evidențiază :

– valoarea facturilor întocmite;

– diferențele nefavorabile de curs valutar aferente clienților – facturi de întocmit;

-diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize, nefacturate la închiderea exercițiului.

Soldul contului 418 "Clienți-facturi de întocmit" este debitor și reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Operații economice privind creanțele neexigibile

Creanțele pentru care nu s-au întocmit facturi, implica următoarele înregistrari contabile:

–  livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii către clienți, aferente exercițiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi:

–         întocmirea facturii, moment în care creanță devine neexigibila:

~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma în T.V.A. exigibila de naturăcelei colectate:

În situația în care, creanțele sunt exprimate în devize, în momentul întocmirii facturii pot apărea diferențe nefavorabile sau favorabile de curs valutar aferente clienților – facturi de întocmit, ce se reflectă astfel:

–         evidențierea valorii diferențelor nefavorabile de curs valutar, aferente clienților-facturi de întocmit, la dată întocmirii facturii:

–         reflectarea diferențelor favorabile de curs valutar, aferente clienților nefacturati în momentul întocmirii facturii:

Și în aceste ultime două cazuri, T.V.A. neexigibilă se transforma în T.V.A. colectată.

La închiderea exercițiului financiar trebuie să se calculeze și să se evidentieze diferențele de curs valutar aferente creanțelor pentru care nu s-au întocmit facturi, cazuri ce implica înregistrările:

–         reflectarea valorii diferențelor favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în devize, existente la închiderea exercițiului, pentru care nu s-au întocmit facturi:

–         evidențierea valorii diferențelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanțelor în devize, existente la închiderea exercițiului, pentru care nu s-au întocmit facturi:

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

PRIVIND CONTABILITATEA CLIENȚILOR ȘI FURNIZORILOR LA S.C. AZUR S.A.

4.1 FURNIZORII LA S.C. AZUR S.A.

Pentru activitatea productivã ciclul de exploatare începe din momentul achizitionării materiilor prime și a materialelor auxiliare , continuã cu transformarea acestora în produse finite și se încheie cu vânzarea acestora pe piața interna și externa.

DEPARTAMENTUL VÂNZĂRI

COMANDA NR 52/ 01.03.2017 TERMEN DE PREDARE DEPOZIT FINITE 07/05/2017

figura 1, model comandă

Figura 2, Produsul Finit

DEPARTAMENTUL PLANIFICARE PRODUCȚIE

La departamentul de Planificare Producție se introduce în sistemul informatic MFG (utilizat la SC AZUR SA) cantitatea de produs finit , iar sistemul rulează necesarul de materii prime aferent producției , și se trimite către Departamentul Aprovizionare NECESARUL DE MATERII PRIME cu care trebuie aprovizionat pentru realizarea producției.

ETAPELE PROCESULUI DE ACHIZIȚIE

Stocurile de materii prime se realizează în conformitate cu procedura de achiziții prevazută în manualul de calitate al societății SC AZUR SA. Procesul de achiziție materii prime, obținerea produselor finite, vânzarea acestora.

Pentru realizarea comenzii 52/01.03.2017 se va face aprovizionarea cu următoarele materii prime:

ANHIDRIDA FTALICA 20.000 kg

ACID SEBACIC GRANULAT 20.000 kg

OMYA CARB 2-VO 25 kg 20.000 kg

OMYA CARB 5-VO 25 kg 2.400 kg

Etapa urmatoare ar fii recepția cantitativ a materiilor prime și înregistrarea facturilor. În unele cazuri materiile prime sunt însoțite de transport, și de declarație vamală. Recepția cantitativă se efectuează de către gestionar și presupune confruntarea datelor din documente (comandă, aviz de însoțire a mărfii, factură fiscală) cu cantitățile de stocuri primare.

OPERAȚIUNI PRIVIND ACHIZIȚIILE DE LA

S.C. AZUR S.A.

Lansarea și confirmarea comenzilor sunt asemanătoare și nu depind de originea

mărfii.Transporul materiilor prime diferă. Astfel, mărfurile achiziționate din țara sau din UE se transporta rutier, dacă sunt solide, iar dacă sunt lichide se pot transporta atât rutier (de la furnizor la AZUR) cât și pe calea ferată.

Mărfurile achiziționate din țari care nu apartin de UE, (China, India, Israel, Brazilia, etc.) necesită organizarea unui transport mixt, în sensul ca, de la furnizor la Azur se utilizează succesiv transport maritim (până în port la Constanta, de obicei), transport pe cale ferata din port la terminalul Semenic, urmat de transport rutier de la terminal în fabrică.

Vămuirea este necesară numai în cazul mărfurilor de origine extracomunitară, iar

înregistrarea și declaratia intrastate este necesară numai în cazul mărfurilor de proveniență UE.

1.Înregistrarea materiei prime din import având și declarația vamala de import FI 1196/20.04.17

Se înregistrează în euro conform facturii

% = 401”Furnizori” 36.940 euro

301„Materii prime” 36.940 euro

Transformarea în lei conform cursului valutar de 4.5631 lei

% = 401”Furnizori” 168.560,91 lei

301„Materii prime” 168.560,91 lei

2.Înregistrarea comisionarului vamal aferent facturii de import materii prime FI 1196/20.04.2017, furnizor OOO URALKIMPROM RUSIA

Comisionarul vamal SC ACILA SRL Timisoara

% = 401”Furnizori” 45.064,21 LEI

301„Materii prime”(taxe vamale) 10.956,00 lei

4426„TVA deductibilã”(în vamă) 34.108,21 lei

Înregistrarea facturii de materii prime adusă din import , având și transportul inclus, rezultând un cost mai mare al materii prime (vezi anexa 1)

3.Se înregistrează în usd conform facturii, furnizor ICC HANDELS ELVETIA ( vezi anexa 2)

% = 401”Furnizori” 100.000 usd

301„Materii prime” 100.000 usd

4426 ,,TVA deductibilă’’ 19.000 usd

4427 ,,TVA colectata’’ -19.000 usd

Transformarea în lei conform cursului valutar de 4.1565 lei

% = 401”Furnizori” 415.650 lei

301„Materii prime” 415.650,00 lei

4426 ,,TVA deductibilă’’ 78.973,50 lei

4427 ,,TVA colectata’’ -78.973,50 lei

4.Înregistrarea facturii de transport care se leagă de materia primă, transportator NEDD COMPUTER

% = 401”Furnizori” 9161.96 lei

301„Materii prime” 7.699.13 lei

4426 ,,TVA deductibilă’’ 1.462.83 lei

5.Înregistrarea facturii din țară a materiilor prime nr 171776/21.04.2017 , furnizor OMYA CALCITA ( vezi anexa 3)

% = 401”Furnizori” 11.835,68 lei

301„Materii prime” 9.945,95 lei

4426 ,,TVA deductibilă’’ 1.889,73 lei

6.Societatea mai beneficează de prestări de servicii de la diversi furnizori, de combustibil, utilitați, materiale auxiliare, consumabile etc

% = 401”Furnizori 71.28

605 Chelt.priv.energia+apa 59,90

4426 TVA deductibilă 11,38

Plată facturilor se face prin op, fila CEC sau BO , la scadență facturilor

Plată se poate face în USD ,EURO sau LEI, depinde ce conturi are societatea deschise la bancă

401 = 5121

”Furnizori” „Conturi la bãnci în lei”

8.Un alt caz de cumpărare materii prime și ambalaje , este când sosește factura iar marfa vine în umatoarea lună, și se face urmatoarea înregistrare contabilă în contul 321 ‘’Materii prime în curs de aprovizionare,, și 328 “Ambalaje în curs de aprovizionare”

Conturile din această grupă sunt conturi de activ.

622,92 lei 321‘’Materii prime în curs de aprovizionare,, =401 ,, Furnizori’’ 622,92 lei

9.În momentul când vine marfa se face urmatoarea notă contabilă :

622,92 lei 401 ,, Furnizori’’ =321‘’Materii prime în curs de aprovizionare,, 622,92 lei

622,92 lei 301‘’Materii prime ‘’,=401 ,, Furnizori’’ =, 622,92 lei

După înregistrarea materiilor prime se dau în producție pentru realizarea comenzii de produs finit.

10.Se realizează produsul finit :

552.345 345 = 711 552.345

“Produse finite “ “Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse”

348 Diferențe de preț la produse =711 Venituri aferente costurilor 55.234,50

stocurilor de produse

4.2 CLIENȚI LA S.C. AZUR S.A.

Societatea SC Azur SA vinde direct din incinta întreprinderii, prin magazinele proprii și prin distribuitori.

10 . După predarea produsului finit din secția de producție către magazia de produse finite prin nota de predare, se livreaza prin facturare către client ( anexa 4)

Clienți” 4111 = % 30.559,37

701 „ Venituri din vãnzarea produselor finite 29.262,35

701 Venituri din vãnzarea produselor finite -3.582,19

„Discount”

4427 „TVA colectatã” 4.879,21

11. SCOATEREA DIN EVIDENȚA A PRODUSELOR FINITE VÂNDUTE

15.000 711 = 345 15.000

“Venituri aferente costurilor “Produse finite “

stocurilor de produse”

711“Venituri aferente costurilor = 348 Diferențe de preț la produse 2.250

produse finite stocurilor de produse”

Încasarea facturii se face prin ordin de plată (anexa 4)

5121 Casa în lei= 411 Clienți 30.559,37 lei

12.Emiterea facturii de produs finit către client și încasarea acestuia cu chitanța ( anexa 5)

Clienți” 4111 = % 486,00

701 „ Venituri din vãnzarea produselor finite ‘’ 320,90

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor’’ 87,50

4427 „TVA colectatã” 77,60

13. SCOATEREA DIN EVIDENȚA A PRODUSELOR FINITE VÂNDUTE

182.25 711 = 345 182.25

“Venituri aferente costurilor “Produse finite “

stocurilor de produse”

711“Venituri aferente costurilor=348 Diferențe de preț la produse 27.34

produse finite stocurilor de produse”

14.DESCĂRCAREA DIN GESTIUNE CU VALOAREA MĂRFURILOR VÂNDUTE

% =371 87.5

378 Diferențe de preț la mărfuri 17

4428 TVA neexigibilă 16.62

607Cheltuieli privind mărfurile 70.5

5121 Casa în lei= 411 Clienți 486 lei

15. Pentru magazinele proprii se predau produse din depozit spre vânzarea lor și se emite” Aviz de insoțtire a mărfii” în valoare de 2.733,72 lei, din care TVA neexigibil 545,38 lei , Gestionarul magazinului face „NOTA DE INTRARE RECEPTIE ȘI CONSTATARE A DIFERENȚELOR ( anexa 6)

„Mãrfuri” 371 = % 2.733,72

345 „Produse finite” 2733,72

378” Diferența de preț la mărfuri 2870.41

4428”TVA neexigibil” 545.38

16.Vânzarea produselor finite din magazine către client

Clienți” 4111 = % 303,99

707 „ Venituri din vãnzarea mărfurilor” 255,45

4427 „TVA colectatã” 48,54

17. SCOATEREA DIN EVIDENȚA A MĂRFURILOR VÂNDUTE PRIN MAGAZINE

2.733,72 607 = 371 2.733,72

“Venituri aferente costurilor ‘’Mărfuri “

stocurilor de produse”

4428 ”TVA neexigibil” = 371‘’Mărfuri “ 48.54

371‘’Mărfuri “ = 378Diferențe de preț la mărfuri 51.09

Încasarea clienților se fac prin OP, BO ,CEC , chitanța numerar sau prin ordin de compensare. Plată prin OP de către client se face în conturile curente ale societății, iar bilete la ordin și cec-urile ajung în posesia departamentului financiar care le trimite la decontare spre bancă la data scadenței. Stingerea soldului se face în mometul decontării instrumentelor pe extrasul de banca .

Încasarea facturii se face cu ordin de plată prin banca ( anexa 9)

Livrarea de produse finite către țarile din UE și NON UE

18.Vânzarea de produse finite către clientul Frutarom Israel , număr factura 20041702

(anexa 7)

119.536,57 usd 411 Clienți = 701 Venituri din vãnzarea produselor finite 119.536,57 usd

Conform cursului valutar din ziua respectiva factura se va înregistra în contabilitate în lei

Curs valutar 4,22460 lei

504.994,19 lei 411 Clienți = 701 Venituri din vãnzarea produselor finite 504.994,19 lei

Se ține cont ca la sfrâsitul lunii pe conturile de valută se va face reevaluarea cu cursul de inchidere.

SCOATEREA DIN EVIDENȚA A PRODUSELOR FINITE VÂNDUTE

312.500 711 = 345 312.500

“Venituri aferente costurilor “Produse finite “

stocurilor de produse”

711“Venituri aferente costurilor =348 Diferențe de preț la produse 46.875

produse finite stocurilor de produse”

19.Vânzarea de produse finite către clientul Hager Germania , nr factura 12041703

26.171,40 euro 411 Clienți = 701 Venituri din vãnzarea produselor finite 26.171,40 euro

Conform cursului valutar din ziua respectiva factura se va înregistra în contabilitate în lei

Curs valutar 4,51330 lei

118.119,38 lei 411 Clienți = 701 Venituri din vãnzarea produselor finite 118.119,38 lei

SCOATEREA DIN EVIDENȚA A PRODUSELOR FINITE VÂNDUTE

73.824,61 711 = 345 73.824,61

“Venituri aferente costurilor “Produse finite “

stocurilor de produse”

711“Venituri aferente costurilor =348 Diferențe de preț la produse 2.250

produse finite stocurilor de produse”

20.Înregistrarea prestărilor de servicii înafara țării.

Prestări de servicii clientului Valspar Franța, număr factură DN 28041750

1.545,50 euro 411 Clienți = 704 Venit lucr.exec+servicii 1.545,50 euro

Conform cursului valutar din ziua respectivă factura se va înregistra în contabilitate în lei

Curs valutar 4,52890 lei

6.999,41 lei 411 Clienți = 704 Venit lucr.exec+servicii 6.999,41 lei

21.Vânzările de deseuri , rezultând din producția societății.

Vânzarea deșeurilor către unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidențierea distinctă în factură a cotei de 3% reprezentând fondul de mediu, număr factura AZ00134972 (anexa 8)

411 = % – total factura, inclusive TVA 1.965,00 lei

Clienți 703 ,, venituri din vânzarea produselor reziduale’’ 1.965,00 lei – valoarea deseurilor vândute (inclusiv cota de 3%-fond de mediu)

4427 TVA colectata = 4426 “TVA deductibilă” 373.55

Înregistrarea clienților incerți în contabilitatea societății.

În urma unei sesizări scrise din partea responsabilului cu clientul, în cazul în care soldul este depășit de scadență , conducerea aprobă demararea demersurilor judiciare .Ulterior clientul este transferat în client litigioși

În cursul procedurilor judiciare soldul poate fii recuperat, datoria stinsă și eliminarea clientului din contul de litigios.

De asemenea, prin procedurile judiciare creanță poate ramâne nerecuperată, în acest caz se trece pe cheltuială

4118"Clienți incerți sau în litigiu" = 4111"Clienți"
654 "Pierderi din creanțe și debitori diversi" = 491 "Ajustări pentru deprecierea
privind ajustarile pentru deprecierea creanțelor-clienți"
activelor circulante

654"Pierderi din creanțe și debitori diversi" =4118 "Clienți incerți sau în litigiu"

491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor = 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

Capitolul 5

Concluzii și propuneri

Termenul de contabilitate se aflã pe buzele tuturor în zilele noastre , nici o activitate economicã nu poate fi supusã succesului fãrã o contabilitate performantã.

În vederea desfãsurãrii unei activitãti eficiente în ramura producției și comețului , la nivelul firmei trebuie avut în vedere urmãtoarele :

creșterea volumului desfacerilor pentru creșterea masei profitului ;

minimizarea consumului de resurse sau raționalizarea diferitelor categorii de cheltuieli ;

perfecționarea sistemului de conducere economicã , a procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor și la organizarea activitãții economice ;

perfecționarea tehnologilor prin modernizarea metodelor de stocare a materiilor prime, materiale auxiliare și a mãrfurilor dupã principiile înformaticei și progresului informațional ;

perfecționarea metodelor de depozitare și vânzare prin :constituirea unor stocuri optime ;

vehicularea rapidã a materiilor prime , materiale auxiliare și mãrfuri pe sortimente comerciale cãtre clienți :prmirea și eecutarea.

Obiectivul principal al tehnologiei comerciale moderne trebuie sã îl reprezinte promovarea cifrei de afaceri a firmei , fapt realizat de societatea pentru care s-a fãcut studiul de caz, rationalizarea costurilor de circulație , creșterea profitabilitãții.

Obiectivul pricipal al activitãtii firmei pe sistemul de relații între cele trei domeniile de activitate care structureazã piața :

producția (realizarea de bunuri) ;

consumul de bunuri (pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor finăli) ;

distribuția (transmiterea de bunuri prin tranzacții comerciale de la producãtor la consumator)

Activitatea de producție este cea mai complexã și cea mai importanta ramurã a economiei, dar și cea mai grea. Investițiile sunt mai mari decât la comerț , necesitând echipamente tehnologice costîșitoare , însã și satisfacția este pe mãsurã.

Obiectivele generale stabilite de managementul AZUR S.A sunt următoarele:

creșterea profitabilitatii prin orientarea către vânzări cu profit

creșterea vânzărilor

aducerea de noi afaceri în Azur

dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor

incadrarea în prevederile autorizatiei integrate de mediu

asigurarea sanatâtii și securitatii la locurile de munca prin minimizarea sau izolarea riscurilor pentru proprii angajati, contarctori și vizitatori

Implementarea prezentei politici și urmărirea progreselor înregistrate în raport cu obiectivelor propuse , se realizeazaperiodic prin audit intern și analiza de management

AZUR S.A Adera la principiul dezvoltarii durabile ca și concept care integreaza toate activitățiile sale aflate în legatura cu comunitatea și cu generatiile viitoare.

Bibliografie

Anexa 1 FACTURA CUMPĂRARE, RECEPȚIE ȘI DVI

Anexa 1 continuare

Anexa 1 continuare

Anexa 1 continuare

Anexa 2 FACTURA CUMPĂRARE ȚARĂ NON-UE, RECEPȚIE ȘI FACTURA DE TRANSPORT

Anexa 2 continuare

Anexa 3 FACTURA DE CUMPĂRARE DIN ȚARĂ

Anexa 4

FACTURA VÂNZARE PRODUSE FINITE ȘI ÎNCASARE CU OP PRIN BANCĂ

ANEXA 4 continuare

Anexa 5

FACTURA DE VÂNZARE ȘI ÎNCASARE CU CHITANȚA

Anexa 6

FACTURA + AVIZ DE INSOȚIRE MARFĂ MAGAZINE PROPRII

Anexa 7

FACTURA DE LIVRARE ȚARĂ NON-UE

Anexa 8

FACTURA DE VÂNZARE DEȘEURI

Anexa 9 BILET LA ORDIN, CEC ȘI ORDIN DE COMPENSARE