FUNDA ȚIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE LUCRARE DE LICENȚĂ… [609989]

1
FUNDA ȚIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Lector univ. dr. ec. CIUREA VERGIL

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

1 FUNDA ȚIA UNIVERSITARĂ ALMA MATER
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE

Specializarea: Economia comerțului, turismului, serviciilor și
managementul calității

MANAGEMENTUL
INVESTIȚIILOR ÎN
SERVICII

COORDONATOR ȘTIINȚIFI C,
Lector . univ. dr. CIUREA VERGIL

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2 CUPRINS

Introducere 3

Capitolul I. Investițiile – aspecte teoretice 5

1.1 Funcțiile managementului 6
1.2. Organizația 8
1.2.1. Funcțiile organizației 9
1.2.2. Tipologia organizațiilor 10
1.3 Responsabilitatea organizației 12

Capitolul II. Analiza teoretică privind managementul investițiilor 13

2.1. Investițiile – clasificare și rolul lor 13
2.2. Surse de finanțare a proiectelor 19
2.2.1. Surse de finanțare pentru investiții publice 20
2.2.2. Surse proprii de finanțare a proiectelor publice 22
2.2.3. Surse din piața financiar -bancară 24
2.3. Selectarea variantei optime de investiți i 24
2.3.1. Selecție pentru firmele private 24
2.3.2. Selecțiile la instituțiile publice 25
2.4. Documentația unei investiții 27
2.4.1. Studiul de prefezabilitate 28
2.4.2. Studiul de fezabilitate 29
2.4.3. Proiectul tehnic 32
2.4.4. Devizul general 33

Capitolul III. Analiza managementului investițiilor în servicii
Studiu de caz – Ștrandul Hunedoara 35

3.1. Prevederi generale referitoare la investițiile publice 36
3.2. Studiul de prefezabilitate al obiectivului
„Amenajare zo nă de agrement – Ștrand municipiul Hunedoara ” 37
3.3. Studiul de fezabilitate 39
3.3.1. Descrierea investiției 39
3.3.2. Date tehnice ale investiției 40
3.3.3. Analiza cost -beneficiu 42
3.4. Proiectul tehnic 49
3.4.1. Contractul de lucrării 50
3.4. Proiectul tehnic ––––––––––––––––––– 50
3.5. Devizul general 58

Concluzii și propuneri 60

Anexe 62

Bibliografie 64

3 INTRODUCERE

Pare incredibil, dar România și-a revenit parțial din colapsul care a urmat după decembrie
1989. Astăzi, țara noastră se află pe locul 13 la ni vel global în topul celor mai bune desti nații de
investiții în zona servi ciilor, în creștre față de anul 2014 cu 5 poziții , arată studiul „Global
services location index 2016“ realizat de compania de consulanță în manage ment A.T. Kearney.
Faptul că se investește are importanță, dar cel mai mult depinde de cât investesc guvernul și
companiile în sistemul de învățământ universitar. Știm dintotdeauna că școala este cel mai mare
factor de progres al unei societăț i pe termen lung. Nu știm care anume sunt motivele pentru care
o țară plină de specialiști în toate domeniile a devenit brusc sărăcită de aceștia , dar putem aminți
migrația forței de muncă și distrugerea învățămân tului. Avem un deficit uriaș de specialiști.
Unele dintre cele mai căutate specialități, IT, a ajuns în postura să-și fure, la propriu , specialiștii
de la alte firme de profil din marile orașe ale țării: București, Cluj Napoca sau Timișoara . La
nivel mondi al, primele locuri la investiții în servicii sunt statele asiatice – India, China, Malae zia,
Brazi lia, Indonezia, Thailanda și Fili pine, iar din Eu ropa, doar Polonia și Bulgaria au poziții mai
bune în 2016 decât România în acest top.
În pre zent, în industr ia serviciilor pentru afa ceri din România lucrează circa 80.000 de
persoa ne, dar potențialul de creștere pen tru următorii 3-5 ani este de până la 150.000 de angajați.
Pentru anul 2017 se estimează o creștere cu 3000 de angagați. Dacă consumul este principa lul
motor al economiei, investițiile în comerț, hoteluri, restaurante, construcții și alte servicii, acesta
va rămâne și anul acesta unul dintre domeniile cele mai atractive prin profitabilitatea care
depășește media economiei.
Oportunitățile de investiții se adresează unei palete largi care pleacă de la băuturi, la
încălțăminte, clădiri de birouri, strunguri, mașini industriale până la transporturi , servicii hoteliere
sau IT&C.
Numai în 2016 au fost înființate aproape 70.000 de companii din care peste 17.000 sunt
firme de comerț, urmate de servicii, cu aproape 7700 de societăți. Cele mai atractice domenii de
investistiții s-au dovedit pentru români transporturile și serviciile de depozitare, cu peste 5.800
de societăți, hotelurile și restaurantele cu aproap e 4.300 de societăți și IT&C cu peste 3.500 de
societăți.
Ne așteptăm la schimbări majore pe piață anul acesta prin faptul că politicile vamale
protecționiste au pus la colț produsele chinezești. Alternativele de aceleași mărfuri ieftine, dar
produse în Europa sau chiar la noi în țară, ar avea un succes peste orice așteptare.
Anul trecut marii dezvoltatori au investit sume mari în construcții, anul acesta fiind unul
în care cererea de locuințe în marile orașe continuă să fie crescătoare.
Principala provocar e: Prima Casă.
Dacă până acum am făcut referire majoră la serviciile oferite de agenții economici, ca
pilon ai economiei de piață, nu trebuie să uităm investițiile în servicii făcute de administrațiile
locale. Cel mai spectaculos la nivel național rămâne satul Peștera, din județul Constanța, unde
primarul a trasformat satul plin de bălării acum 8 ani într-o mică Elveție. Școli moderne, apă
curentă, drumuri, locuri de relaxare și recreere, și locuri de muncă. Copiii și educația acestora
reprezintă o priorita te. De aceea, Primăria le plătește rechizitele, le oferă tablete și le asigură
transportul până la liceu. Aceasta în condițiile în care primăria are doar 100.000 de lei pe an de
investit.
Și alte primării au investit sume uriașe în servicii, cel mai bun exemplu fiind Cluj-
Napoca. Aici s-a investit mult în spitale, în educație, în cultură. Bani mulți, dar care au adus
pentru oraș, la rândul lor, bani mai mulți. Unul dintre cele mai grăitoare exemple de investiție în
cultură este Untold -ul de anul trecut care a returnat înapoi la bugetul primărei, după doar 3 zile,
aproape 30 de milioane de euro.
Esența investițiilor în srervicii este că aduc un plus de confort, satisfac necesități, crează
alte oportunități. Creează plus valoare pentru agenții economici și aduc bani la buget pentru

4 instiruțiile statului. Dar, cel mai important dintre toate, este că oferă locuri de muncă, adică
siguranța zilei de mâine.
Prezenta lucrare este propria mea muncă realizată în strânsă colaborare cu profesorul
coordonator. Este o lucrare care abordează o temă modernă și necesară a timpurilor noastre,
perioadă în care impactul serviciilor asupra economiei unei regiuni sau a țării este foarte
important.
Metoda desemnează o cale pe care autorul o urmează pentru a afla sau redescoperii noi
informații. Cu alte cuvinte, este o cale eficientă de organizare și dirijare a redactării. Metoda este
un ansamblu organizat de procedee. Procedeul reprezintă o tehnică mai limitată de acțiune, poate
fi definită și ca un ansamblu organizat de procedee. Prima etapă a redactării prezentei lucrări a
fost cea de documentare, găsirea surselor de informare și verificarea acestora. Pentru partea
teoretică a lucrării, a fost nevoie de consultarea unei bibliografii selective, iar bibliotecile
instituțiilor de speci alitate (Institutul Național de Statistică, Academia de Studii Economice,
Facultatea de Economie) mi-au oferit suficient material didactic în vederea realizării primelor
două capitole. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi
prezenta succint în acest subcapitol.
Observația a fost utilizată pentru a percepe cele mai importante aspecte care vizează
eficiența managementului în servicii, dar și pentru a studia materialele bibliografice și tabelele
care mi-au fost utile în realizarea lucrării. Lucrul cu tabelele statistice naționale și internaționale
au fost metode indispensabile și extrem de utile în lucrul la tema de față. Problematizarea:
implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării. Sintetizarea informa țiilor: este o
metodă foarte importantă, în condițiile în care există numeroase surse de informare. Comparația:
va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice. De asemenea,
conservația și dialogul, caracterizarea, analiza SWOT, descrierea și explicația.

5 CAPITOLUL I

Elementul fundamental în economia națională sunt investițiile . Ele sunt cele care crează
și dezvoltă activitatea umană și sunt motorul unui sistem activ. Efectele investițiilor pentru
economia națională sunt pozitive și duc la creștere economică. Din acest motiv managementul
investițiilor este un proces amplu, care necesită muncă, cunoaștere, abilități de conducere . Dar ce
este managementul ?
Prima și cea mai căutată dintre definiții o oferă Dicționarul Explicat iv al Limbii Române
care spune că managementul este: „s.n. 1. Activitatea și arta de a conduce. 2. Ansamblul
activităților de organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor. ♦ Știința și tehnica
organizării și conducerii unei întreprinderi ”.1
Management ul urmărește atingerea unor scopuri folosind resurse: oameni, materiale,
spații, timp. Succesul unui bun management se reflectă în productivitatea firmei , adică în profit .
Literatura de specialitate oferă mai multe definții care să exprime ce înseamnă managementul.
Definiția lui profesorului austriac de origine americană, Peter Drucker : Managementul
este mai degrabă practică decât știință sau profesie, deși conține elemente din ambele ”. Mai
târziu revine asupra acestei definiții recunoscând că a supraestimat rolul practicii și recunoaște
caracterul de știință a managementului. „Managementul este echivalent cu persoanele de
conducere; managerii direcționează activitatea celorlalți și își realizează activitatea
determinandu -i pe ceilalți să și-o realizeze pe a lor prin exemplul personal ”.2
O altă definiție o dă Jean Gerbier , care spune că „managementul înseamnă organizare,
arta de a conduce, de a administra, deci conducere. ”3
Andrew Mackenzie , doctor în economie, profesor de științe economice la Univer sitatea
Rochester, Scoția, este de părere că „managementul reprezint ă realizarea prin alții a obiectivelor
propuse, managerii operând cu idei, lucruri, oameni. ”4
Defini ția lui Konosuka Matsushita , fondatorul firmei Panasonic din Japonia, spune că
„manageme ntul este arta de a mobiliza și de a canaliza întreaga inteligen ță a tuturor în serviciul
scopului urmărit de întreprindere. ”
Nici specialiștii români nu se lasă mai prejos când este vorba despre cercetare și studiu
aprofundat al managementului, una dintre cele mai bune definiții ale termenului aparținând lui
prof. dr. Alexandru Puiu, rectorul facultății piteștene „Constantin Brâncoveanu ” – managementul
este știința conducerii și a inovării în toate domeniile de activitate. Managementul constituie un
sistem de concepte și metode prin care se realizeaz ă conducerea unei entităț i micro și
macroeconomic ă, cultural -știițifică, politic ă și social ă, în vederea atingerii unor obiective în
condi țiile unor performan țe ridicate și durabile ”.5
Esența științei management ului o reprezintă studiul relațiilor și proceselor de
management care are drept consecință descoperirea principiilor și legităților care explică
conținutul și dinamica managementului prin situarea în centrul atenției a omului ca subiect și
obiect al manage mentului ”6.

1 www.dexonline.ro
2 Draker, Peter – Management: Tasks, Responsibilities, Practices , E.P. Dutton, New York, 1973, p. 25
3 Gerbier , Jean – Organisation -Gestion, Paris, Dunod, 1965, p. 7
4 Mackenzie , Andrew – Harwa rd Business Review, nov. – dec., 1969, p. 25
5 Puiu, Alexandru – Management. Analize și studii comparative , Editura Independența Economică, Pitești, 2004,
p. 26
6 Lazăr, Ioan – Leadership și management , Revista transilvană de științe administrative, nr. 1 , 2002

6 Managementul firmei este cea mai importantă componentă a științei managementului
pentru că:
 firma este agentul economic de bază al fiecărei economii, principalul generator de
valoare și valoare de întrebuințare în cadrul căreia își desfășoară activitatea
majoritatea populației ocupate din fiecare țară, indiferent de nivelul său de
dezvoltare;
 primele cristalizări ale științei managementului au avut ca obiect întreprinderea
care, în continuare, a fost un teren fertil pentru inovările pe planul teoriei și
practicii manageriale, cu controbuția directă și nemijlocită a unui mare număr de
persoane1
Managementul firmei are un dublu caracter:
 este o disciplină economică de sinteză deoarece are ca menire creșterea eficienței
economice și preia o serie de categorii economice și metode de la discipline ca
economie politică, analiza economică, organizare, marketing, finanțe etc.
 are caracter multidisciplinar deoarece integrează categorii și metode preluate din
alte discipline ca: sociologia, matematica, psihologia, statistica, dreptul etc.2

1.1. Funcțiile managementului

Specialiștii în management au partajat procesul de management diferit, atribuindu -i
funcții diferite. Primul care a enumerat funcțiile managementului este Henri Fayol, în 1916.
Fayol este un inginer minier născut în Istanbul și naturalizat în Paris, este cel care a dezvoltat
teoria despre administrarea afacerilor și care poartă numele de fayolism. Potrivit acestuia,
funcțiile managementului sunt:
 prevederea și planificarea (examinarea viitorului și elaborarea planurilor de
acțiune);
 organizarea (întocmirea structurilor organizatorice);
 conducerea (menținerea la un nivel ridicat a activității și performanțelor
subordonaților);
 coordonarea (corelarea, echilibrarea, unificarea și armonizarea tuturor activităților
și eforturilor);
 controlul (supravegherea, îndrumarea în vederea respectării normelor, regulilor și
standardelor fixate)3
Potrivit teoriei prof. Alexandru Puiu, rectorul facultății „Constantin Brâncoveanu ” din
Pitești cele mai impor tante funcții ale managementului sunt destul de asemănătoare cu ale lui
Fayol4:
 stabilirea obiectivelor – necesit ă analiz ă riguroas ă a oportunit ății și fezabilit ății
acțiunii ce urmeaz ă a se iniția, a se dezvolta sau a se restructur a.
 organizarea – prin care se determin ă repartizarea activit ăților pe compartimente și
locuri de munc ă, astfel încât să se realizeze obiectivele propuse și scopurile
urmărite.
 resursele umane – presupune selectarea și încadrarea de personal cu calități
profesionale și morale corespunz ătoare, motivarea salaria ților de orice grad,
promovarea sau sancționarea, dacă situatiile o impun.

1 Niculescu, Ovidiu ; Verboncu Ion – Management , Editura Economica, Bucuresti, 1997 , p. 11
2 Lazăr, Ioan – Leadership și management , Revista transilvană de științe administrative, nr. 1, 2002
3 Fayol, Henri – Administration industrielle et générale; prévoyance, organisation, commandement, coordination,
contrôle , H. Dunod et E. Pinat , Paris , p. 20 -24
4 Puiu, Alexandru – Management. Analize și studii comparative , Editura Independența Economica, Pitești, 2004,
p. 31

7  comunicarea – cine deține informa ția cea mai complex ă, în modul cel mai operativ,
deține puterea.
 prognoza și planificarea – se are în vedere prognozar ea și planificarea resurselor,
metodelor și instrumentelor necesare atingerii obiectivelor propuse.
 decizia – analizarea situa ției existente și a modific ărilor viitoare probabile ce se
vor produce în urma luării unei anumite decizii.
 controlul – modalitate a de urmărire a realizarii obiectivelor propuse și trebuie să
aibă un caracter permanent
Dar astăzi vom vorbi mai pe larg despre cele cinci funcții ale managementului identificate
de Ovidiu Niculescu și Ion Verbuncu, ambii profesori universitari. I-am ales pentru că, fiind o
societate în schimbare, Ovidiu Niculescu, în calitate de președinte al Consiliului Național al
Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, are experiența managementului macroeconomic și
este cel mai în măsură să spună ce funcții ale managementului se potrivesc cel mai bine la noi în
țară. În cartea pe care a scris-o alături de colegul său, prof. Ion Verbuncu, Niculescu identifică
cinci matri funcții ale mangementului:
 funcția de previziune;
 funcția de organizare;
 funcția de coordonare ;
 funcția de antrenare;
 funcția de evaluare – control.1

a) Funcția de previziune
 – este totalitatea proceselor de uncă prin care se determină obiect ivele firmei,
resursele și principalele mijloace necesare realizării acestora. Aceste rezultate sunt
împărțite , la rândul lor, în trei categorii:
– prognozele – se fac pentru o perioadă de cel puțin 10 ani și se întocmesc cu
aproximație, nu sunt „bătute în cuie”. În acestea se specifică principalele
activități ale unei firme
– planurile – i se poate spune și planifica re; ele sunt întocmite pentru o perioadă
care variază între o lună și cinci ani. Sunt specificate obiectivele fundamentale
ale firmei și resursel e;
– programele – se întocmește pentru cel mult 10 zile, dar pot fi reduse până la un
program de o oră. Sunt întocmite în detaliu și sunt certe2

b) Funcția de organizare
 este totalitatea proceselor de conducere prin care se face diferența între munca
fizică și munca intelectuală, gruparea operațiilor, lucrărilor și sarcinilor pe posturi
și compartimente.3

c) Funcția de coordonare
 este totalitatea proceselor de muncă care îmbină deciziile cu acțiunile angajaților
din sistemul organizatoric precedent; coordonarea se face în două feluri:
– coodonare bilaterală, între subordonat și manager ; prin acest tip de coordonare
se obțin e rapid feed-back -ul;
– coordonare multilaterială, între manager și subordonați (sunt arhicunoscutele
ședințe)4

1 Niculescu, Ovidiu, Verbuncu, Ion – Management, ediția a II -a revizuită și adăugită , Editura Economică, București,
1997, p. 54 -60
2 idem
3 idem
4 idem

8 d) Funcția de antrenare
 reprezintă toate procesele de muncă în care este angrenat personalul angajat
pentru realizarea obiectivelor previzionate, motivându -l.

e) Funcția de control -evaluare
 însumează toate acțiunile și procesele care au loc în cadrul unei firme pe care le
compară cu obiectivele firmei și stadardele sale inițiale cu scopul de a elimina
deficiențele.

1.2. Organizația

Dacă tot am indenti ficat atât de multe feluri de manageri, să vedem care este locul unde ei
își pot desfășura activitatea. Acest loc este societatea comercială, întreprinderea, administrația
publică locală sau primăria, pentru că și primarul este tot un fel de manager al localității pe care
o administrează. De aceea putem vorbi de mai multe tipuri de management:
 management general;
 management al învățământului;
 manager al cercetării științifice;
 manager în sectorul sanitar.

Toate aceste denumiri arată modul prin care managem entul general s-a adaptat la
specificul activităților pe care le poate desfășura omul în activitățile sale.
Așa cum noțiunea de management are mai multe definiții, așa organizația, adică locul
unde se petrece procesul de management are mai definiții date de experți în domeniu. Tot
Dicționarul explicativ al limbii române este cel pe care îl consultăm cel mai ușor pentru a afla ce
înseamnă organizație: „1. Grup de persoane fizice, juridice sau de stat având o organizare de sine
stătătoare, un patrimoniu propr iu (în vederea realizării unui scop) și personalitate juridică
(instituție, întreprindere). 2. Mod de organizare, orânduire, aranjare; rânduială, alcătuire ”.1
În opinia profesorului Emilian Radu 2, întreprinderea este „o unitate economică ce produce sau
distribuie bunuri și /sau servicii utilizând o serie de surse materiale, financiare, umate și
informaționale ”.
Plecând de la aceste definiții, organizația se caracterizează prin:
 obiectivele , care pot fi:3
– generale , cuprind rolului întreprinderii;
– derivate , obiectivele se realizează treptat;
– specifice , sunt fixate pentru toate activitățile unei firme, a fiecărui compartiment
al acesteia;

 resursele , care pot fi:
– materiale (utilaje, materii prime, unelte, mobilier etc.);
– financiare (capital propriu, credite , surse atrase etc.);
– umane (ansamblul angajaților);
– informaționale (informații propriu -zise și tehnologia aferentă);
 planul sau programul de activitate de realizare a obiectivelor propuse;
 conducerea reprezentată prin angajați cu funcție de decizie. (Fig. 1.1)

1 www.dexonline.ro
2 Radu, Emilian – Managementul serviciilor , Editura București, 2000, p. 23
3 Zorlețan, Tiberiu; Burduș, Eugen; Căprărescu Gheorghiță – Managementul organizației , București, Editura
Economică, 1998, p. 113

9

Fig. 1.1 Funcționarea întreprinderii1

1.2.1. Funcțiile organizației

Profitul, scopul final al obiectivelor unei organizații, aceasta are de parcurs un număr
mare de activități diferite. Același Fayol care a identificat primul funcțiile mana gementului, a
identificat și funcțiile organizației. Orice firmă (organizație) funcționează pe baza a șase funcții:
 funcția tehnică (a produce),
 funcția comercială (a cumpăra și a vinde),
 funcția contabilă (a contabiliza),
 funcția financiară (a finanța),
 funcția de securitate (a bunurilor și persoanelor),
 administrativă (de conducere).2

Acestea funcții relevă faptul că funcția generală a unei organizații este însumarea unui
grup deactivități omogene specializate. Criteriile de bază după care se grupează aceste activități
sunt:
 de identitate – activități identice ca factură (cumpărări/ vânzări);
 de complemeritate – activitățile care se completează reciproc (negocierea și
urmărirea derulării contractelor în cadrul funcției comerciale).
 de convergență – activități diferite ca factură (evaluarea performanțelor,
remunerarea, instruirea și dezvoltarea, ca activități ale funcției de personal).3
Funcțiile întreprinderilor sunt suficient de complexe pentru ca specialiștii să aibă păreri
diferite despre cât de multe există într-o firmă. Aceste funcții sunt importante pentru organizarea
firmei, activitate specifică funcției de management. Cele mai importante funcții într-o firmă sunt:
 cercetare -dezvoltare : cercetarea produselor, serviciilor, tehnologiilor; proiectare a
produselor; prototipuri; realizarea proiectelor de investiții; dezvoltarea
capacităților de producție; organizarea producției și a muncii; invenții și inovații;
informarea -documentarea etc;
 producție: programarea, lansarea și urmărirea producției ; fabric ația produsului
sau prestarea serviciului; controlul tehnic de calitate; transportul intern etc.; 4
 marketing: ansamblu coerent de activități practice, programate și organizate prin
utilizarea unor metode și tehnici științifice, respectiv a unui instrument ar
specific ”;1

1 http://www.biblioteca -digitala.ase.ro
2 Russu, Corneliu – Management , Editura Expert, București, 1996, p., 49 -50
3 idem
4 idem, p. 51

10  comercială: aprovizionarea, desfacerea produselor și serviciilor; serviciile
postvânzare; încheierea și urmărirea derulării contractelor; gestiunea stocurilor;
depozitarea; transportul exterior; publicitatea etc.;
 financiar -contabilă : plani ficarea și execuția financiară; controlul financiar intern;
contabilitatea; analiza economico -financiară a rezultatelor etc
 personal (resurse umane): analiza și evaluarea posturilor; gestiunea previzională a
personalului; recrutarea și selecția; integrarea socioprofesională; evaluarea
performanțelor salariaților; promovarea; gestiunea carierei; remunerarea;
instruirea și dezvoltarea profesională; activități și servicii cu caracter social;
motivarea etc. 2
În funcție de obiectul principal de activitate al unei firmel, fiecare dintre funcțiile de mai
sus poate deveni predominantă. Dacă firma este una de comerț, atunci funcția princinapă este cea
comercială urmată de funcția de cercetare -dezvoltare.

1.2.2. Tipologia organizațiilor

Pentru că există o plajă largă de forme ale unei organizații, este necesar ca acestea să fie
împărțite după criteriile care le apropie ca formă și ca fond. Astfel, cele mai importante criterii
de clasificare sunt:3
a) După forma juridică:
 întreprinderea publică – în acest caz statul este cel care deține proprietatea asupra
patrimoniului; întreprinderea este creată pentru asigur area controlului statului în
uele sectoare le strategice și al influențării de către stat a unor evoluții social –
economice pe termen lung; se regăsește sub forma regiei autonome (industria
energetică, poștă, exploatarea minelor și gazelor naturale, transporturi feroviare,
sau la nivel municipal, pentru distribuirea gazului, transport în comun etc.);
 întreprinderea semipublică – în acest caz statul deține parțial din patrimoniu, acest
lucru se poate face prin concesiune;
 întreprinderea privată – în acest caz patrimoniu aparține unei persoane sau unui
grup de persoane, acestea fiind independente în administrarea afacerii.
b) După scopul înființării organizației și modul de funcționare pot exista:
 regii autonome;
 societăți comercial e;
 organizații nonprofit .
c) După numărul proprietarilor. Potrivit legii, la noi în țară pot funcționa mai multe
tipuri de societăți:

Societate cu răspundere limitată – SRL – este o societate de capitaluri:
 răspunderea este limitată la aportul social;
 capitalul social nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei;
 aportul social este alcătuit din părți sociale;
 numărul de asociați nu poate fi mai mare de 50

1 Balaure , Virgil – Marketing , Bucure ști, Editura Uranus, 2002, p. 24
2 Russu, Corneliu – Management , Editura Expert, București, 1996, p. 51
3 Niculescu, Ovidiu, Verbuncu, Ion – Management, ediția a II -a revizuită și adăugită , Editura Economică, București,
1997, p. 85 -90

11 Societate pe acțiuni – SA – este o societate de capitaluri :
 capitalul este divizat în acțiuni;
 acționarii sunt răspunzători numai în limita aportului la capitalul social;
 capitalul societății este compus din:
1) capitalul inițial, subscris de asociați, numit și „capital -acțiuni ”;
2) „capitalul -obligațiuni ”, cel procurat pe parcurs prin emiterea de obligațiuni.
Societate în comandită pe acțiuni – SCA – este o societat e de capitaluri:
 capitalul este divizat în acțiuni;
 acționarii comanditari își pot vinde partea și astfel pot ieși din societate;
 asociații sunt răspunzători în limita capitalului deținut (acțiunilor)
 nu are firmă socială și se denumește prin obiectul societății.
Societate în comandită simplă – SCS – este o societate de persoane :
 există două categorii de asociați:
1) comanditarii, a căror respo nsabilitate este limitată la mărimea aportului social;
2) comanditații, care exploatează capitalul și care răspund nelimitat și solidar de
toate datoriile societății;
 este o firmă socială ca și SNC, cu mențiunea că în firmă pot figura numai numele
comanditaț ilor
Societate în nume colectiv – SNC -este o societate de persoane:
 obligațiile sociale sunt garantate de toți asociații, cu întregul lor patrimoniu;
 patrimoniul și persoana asociatului devin componente ale personalității juridice a
societății;
 au o firmă socială (nume comercial) în care apar numele tuturor asociaților sau al
celui mai cunoscut1
d) După apartenența național există:
 întreprinderi naționale, al căror patrimoniu se află integral în proprietatea
membrilor unei anumite țări;
 întreprinderi multinaționale, al căror patrimoniu aparține unui grup economic cu
caracter internațional care își desfășoară activitatea în două sau mai multe țări;
 firmele joint-venture, create prin participarea cu capital în proporții diferite a unor
persoane fizice sau juridice din două sau mai multe țări.
e) După dimensiuni le pe care le au întreprinderile pot fi:2
 întreprinderi mari, caracterizate printr -un grad mare de diversitate a activității ,
resurse financiare importante și cu un număr de peste 250 de angajați.
 întreprinderile mici și mijlocii (IMM) , fără criterii precise, dar al căror la numărul
de angajați și cifra de afaceri au limitele diferite. În țara noastră, IMM -urile sunt
împărțite astfel:
 un număr de până la 49 angajați pentru întreprinderea mică;
 50-249 angajați pentru întreprinderile mijlocii ;
 microîntreprinderi cu 1-9 angajați;
 întreprinderi mici cu 10-49 angajați;
 întreprinderi mijlocii cu 50-249 angajați.

1 Zorlețan, Tiberiu; Burduș, Eugen; Căprărescu Gheorghiță – Managementul organizației , vol. l, Editura Holding
Reporter, București , 1995, p. 159 -161
2 Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor și Legea nr. 133/1999 privind
stimularea înt reprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. privind
impunerea microîntreprinderilo

12
f) După profil ul activității unei organizații :1
 axate pe produs, cu atenție pe caracteristicile produsului lor decât de eficiența
acestuia sau, în cazul sectorului public, de costul său;
 axate pe profit – caută și apoi speculează oportunități le de piață;
 axate pe personal – furnizarea de locuri de muncă este însuși scopul existenței lor;
aparțin în general sectorului public, motiv pentru care nu dau atenție nevoilor
clienților;
 axate pe client – sunt considerate cele mai bune modele;
 caritabile, etnice și religioase.

Tot ceea ce înseamnă activități economice și sociale într-o țară și care au un cadru juridic
și unul de management reprezintă organizația. Iar rolul ei este unul de o importanță majoră în
societate. 2

1.3. Responsabilitatea organizației

Întreprinde rea, prin natura ei, produce și distribuie bunuri și servicii. În plus, aduce profit
pentru proprietarul sau proprietarii acesteia. O firmă nu aduce numai beneficii, ci produce și
daune și de aceea, la nivel de societate se face un raport între beneficii și prejudicii.
Beneficii.
Întreprinderile aduc pentru angajați:
 locuri de muncă,
 venituri,
 sănătate,
 beneficii materiale,
 dezvoltare,
 experiență,
 satisfacție,
 identitate personală,
 securitate.
Pentru comunitate:
 taxele pentru finanțarea serviciilor publice,
 creșterea calității vieții
Pentru o națiune:
 stabilitatea
 creșterea econo mică.
Prejudicii.
Nu întotdeauna activitatea întreprinderilor este benefică.
Pentru comunitate:
 poluarea aerului, apelor și solului,
 condițiile de lucru nesigure,
 publicitatea falsă,
 discriminările .
Pentru ca aceste prejudicii să fie limitate la minimum, puterea politică prin Parlament
instituie legi și reglementări diverse , încălcarea acestora se poate solda cu amenzi uriașe sau cu
încarcerări.

1 Ordonanța nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.
2 Peel, Malcom – Introducere în management , Editura Alterna tive, București, 1993, p. 166 -167

13 CAPITOLUL II

ANALIZA TEORETICĂ PRIVIND MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR

2.1. Investițiile – clasificare și rolul lor

Ce sunt investițiile? Definițiile investițiilor pleacă de la realizarea unor obiective
industriale până la dobândirea unor bunuri concrete care duc la încasări viitoare, însă cea mai
complexă definiție o oferă profesorii universitari Florin Buhociu și Gheorghe Negoescu, în
cartea lor „Investițiile în economia de tranziție ”:”prin investiții înțelegem ansamblul resurselor
(materiale, financiare, tehnice și umane) destinate creșterii capacității de producție a societății, a
vieții sociale sub toate aspecte le sale, pentru asigurarea obținerii în viitor a efectelor scontate. ”1
În circuitul economic, investtițiile fac un joc dublu în sensul că:
 agenții economici sunt cei care pun în practică proiecte le de investiții bunuri și
servicii și generează plus valoar e;
 proiectele de investiții vor genera nevoi, solicit ări suplimentare de materii prime,
materiale, utilități, consumă bunuri și servicii ceea ce aduc plus valoare tuturor
agenților economici implicați în întregul proces.
Dacă privim sub aspect social, investițiile sunt cele care crează cele mai multe locuri de
muncă și aduc, prin aceasta, o altă calitate a vieții, sunt cele care solicită forță de muncă în
cercetare, proiectare, construcție, producția de echipamente, producția de instalații de lucru. Pe
de altă parte, odată realizat un proiect de investiție, vor intra în „malaxor ” alt tip de forță de
muncă, adică cei care vor beneficia de pe urma investiției. Pentru că, prin aceasta, se crează
locuri de muncă se poate spune despre investiții că inlătur ă facto rii generatori de șomaj.
Dacă pe plan local, investițiile aduc bunăstare și creșterea nivelului de trai, la nivel
național este sunt cele care crează baza creșterii avuției naționale.
Elementele definitorii ale noțiuni de investiți i sunt:
 conținutul mater ial concret al efortului investițional;
 factorul timp:
– perioada pe parcursul căreia parametrii economici ai proiectului obligatoriu
trebuie să fie realizati;
– eficiența și finalitatea proiectului;
– pericolul care decurge din eșalona rea pe perioade viitoar e.2

După manualele de specialitate există o paletă foarte largă de clasificare a investițiilor.
Aceasta pentru că societatea modernă a adus cu sine și noi criterii de clasificare. În opinia
profesorului universitar doctor în economie Ioan Bogdan, de la Facultatea Alma Mater Sibiu,
acestea sunt următoarele:
a) După natura lor:
 investiții corporale;
 investiții necorporale;
 investiții financiare .3

Dacă vorbim de investiții corporale, atunci trebuie să știm că ele sunt deținute de o
persoană juridică și folosite în producția proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi
închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; o investiție corporală este
utilizat ă pentru o perioadă mai mare de un an și are valoare mai mare decât limita prevazută de

1 Buhociu, Florin; Negoescu, Gheorghe – Investițiile în economia de tranziție , Editura Evrika, Brăila, 1998, p. 160
2 Românu, Ion; Vasilescu, Ion; Cicea, Claudiu – Investiții , Editura Economică, București, 2000, p. 102
3 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 7

14 reglementările legale. Între investițiile corporale se numără: terenuri, construcții, instalații
tehnice și mașini, alte instalații, utilaje și mobilier, avansuri și investiții corporale în curs de
execu ție.
Investițiile necorporale sunt active nemateriale, imobilizari intangibile, imobilizari
imateriale, investitii nemateriale. În cadrul acestui tip de investiții se numără: cheltuielile de
constituire a firmei, cheltuielile de cercetare dezvoltare , concesiunile, brevetele, licen țele,
mărcile, drepturile și alte valori similare, programele informatice , fondul comercial și investiții
necorporale în curs de execu ție.
Investițiile financiare sunt acțiuni emise de societ ăți din cadrul grupului sau din afara
acestuia. Între acestea se numără: obligațiu ni proprii, obliga țiuni emise de alte entiățti, alte
investi ții pe termen scurt și crean țe asimilate, vărsă minte de efectuat pentru investi ții pe termen
scurt. 1
b) După natura efectelor
 investiții productive;
 investiții neproductive2.

Investițiile din sfera productivă sunt: investiții de înlocuire, care au ca destinație
înlocuirea activelor fixe uzate fizic și moral, investiții de modernizare care asigură reducerea
costurilor de producție și duc la creșterea productivității, investiții de dezvoltare cum ar fi
extinderea sau dezvoltarea întreprinderilor existente, crearea de noi întreprinderi, investiții
strategice care presupun cheltuieli cu cercetarea științifică și de natură socială pentru personalul
angajat în vederea reducerii riscului.
Investițiile din sfera neproductivă sunt cele din învățământ, cultură, artă, știință, sănătate
și asistență socială.3
c) După locul în care se realizeaz ă:
 interne;
 externe. 4

Investiția internă este investitia realizată de companii îin fabrică, echipament și oameni
pentru a putea înființa o companie , pentru a prelua controlul unei companii sau pentru a-și
extinde activitatea .
Investiții le externe vizează dezvoltarea unor parteneriate cu țările partenere , oferă o
garanție pentru sectorul privat, astfel încât acesta să efectueze investiții în contexte care sunt mai
riscante din punct de vedere politic decât altele, și abordează factorii principali care favorizează
atragerea de investiții private în locuri spre care, în alte condiții, investitorii nu s-ar îndrepta.
Investițiile vor fi în principal orientate către îmbunătățirea infrastructurii sociale și economice, de
exemplu a infrastructurilor municipale și a serviciilor de proximitate, precum și către acordarea
de sprijin IMM -urilor, microfinanțărilor și proiectelor prin care se creează locuri de muncă.5
d) După influențele asupra patrimoniului:
 investiții de menținere;
 investiții de expansiune.6
Investițiile de menținere vizează renovarea spațiilor deja existente astfel încât acestea să
își mențină competitivitatea în timp și în raport cu cele existente pe piață

1 OMFP 306/2002
2 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 7
3 Românu, I on., Vasilescu, I on., – Managementul inves tițiilor , Editura Mărgăritar, București, 1997 , p. 20
4 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 8
5 MEMO -16-3006_RO.pdf
6 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004 , p. 8

15 Investițiile de expansiune sunt acele investiții care contribuie la creșterea și dezvoltarea
activității firmei. Între acestea se pot numi: creșterea capacității de producție, lansarea pe piață a
unui nou produs, achiziția unei terțe societăți. Acest tip de investiții fac obiectul unor determinări
a rentabilitățtii financiare a proiectelor.
e) După gradul de risc:
 investiții cu risc ridicat – (cele mai riscante sunt investițiile de expansiune sau de
diversificare);
 investiții de risc scăzut – (investițiile de susținere și de ameliorare);
 investiții cu risc minim, (investițiile garantate de stat, de importanță națională);
 investiții cu risc mic (recuperabile în 2-3 ani);
 invest iții cu risc mediu,( antrenează modific ări tehnologice sau a noi capacități de
producție, recuperabile în 3-4 ani);
 investiții cu risc ridicat, care vizează sporirea capacităților existente cu peste 50%,
sau proiecte de mai mare anvergură, (timp de viață economică de până la 25 de
ani; investiții cu risc ridicat).1
Investiții cu risc redus sunt cele mai frecvente tipuri de investiții atunci când vorbim de
risc. Această categorie include investițiile de menținere și de ameliorare, care necesită resurse
puține, dar au și cele mai mici efecte.
Investițiile cu risc sporit sunt cele de dezvoltare, de expansiune, de inovare, de
modernizare. Acest tip de investiții implică sume mult mai mari în „joc”, ceea ce înseamnă că
produce efecte mai mari: creșterea capacităților tehnice, efectuarea unor restructurări de
producț ie, implementarea noilor produse și servicii.2
f) După resursele financiare utilizate:
 investiții finanțate din surse proprii;
 investiții finanțate din surse staine – imprumutate;
 investiții finanțate din surse mixte3

Investițiile realizate din surse proprii presupune fie un plan bugetar al instituțiilor publice
aprobat la începutul anului financiar, fie economii realizate din profitul societăților și pot fi de
orice tip. Investițiile realizate din împrumut prevăd un acord de împrumut cu o bancă sau un alt
agent economic, modalitățile de rambursare fiind făcute după termenii acordului. Iar investițiile
mixte presupune că agentul economic sau administrația publică locală nu deține suficienți bani
pentru un anume tip de investiție planificat și solicită credite bancare sau externe pentru
realizarea acestuia.
g) După stadiul în care se află:
 investiții în curs de execuție;
 investiții terminate.4

Investițiile în curs de execuție presupun o fază de execuție în care sunt cuprinse lucrări
facturate de furnizori, inclusi v entități afiliate sau entități legate prin interese de participare. Aici
sunt incluse investițiile efectuate in regie proprie, neterminate, cele primite ca aport la capitalul
Investițiile terminate sunt acele investiții care au fost, recepționate, date în folosință sau
puse în funcțiune.5
h) După forma de proprietate:
 investiții private;
 investiții private ale statului;
 investiții publice.1

1 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 9
2 Românu, I on., Vasilescu, I on., Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, București, 1997 , p. 24
3 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investiții lor, Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 9
4 idem
5 http://codfiscal.net/4811/contul -231-imobilizari -corporale -in-curs-de-executie

16 Investițiile private sunt toate acele investiții realizate de un agent economici din sursele
proprii, obiectul de investiție fiind, de cele mai multe ori exploatat de către firmă, pentru
închiriere, pentru vânzarea ulterioară sau pur și simplu fiind o investiție imobiliară în terenuri.
Investițiile private ale statului sunt, de cele mai multe ori realizate de o firmă privată,
scopul acestora fiind, a statului. Un exemplu ar fi o firmă care investește într-o universitate de
stat pentru ca apoi, specialiștii care ies de pe băncile școlii să fie angajați de către aceasta.
Investițiile publice vizează :
1) Mediul:
 înființări de rețele de apă;
 îmbunătățiri ale sistemului de colectare a deșeurilor;
 regularizări ale văilor;
 decolmat ări și refacere a digurilor ;
 împăduriri , etc.
2) Capitalul uman:
 accesare de programe guvernamentale și/sau cu finanțare UE pentru reconversie
profesională și crearea de noi locuri de muncă ;
 programe de incluziune socială;
 înființare de centre de reconversie profesională :
 revitalizare a practicilor tradiționale;
 îmbunătățirea calității vieții prin ridicarea calității actului medical;
 implementare de programe de educaț ie pentru scăderea delincvenței.
3) Infrastructură fizică de bază:
 înființare rețele publice de apă;
 modernizare și asfaltare de drumuri de interes local , regional și național;
 construcții , reabilit ări și moderniz ări de poduri ;
 sisteme de iluminat public;
 racordări la rețeaua de gaze;
 implementare de programe pentru reabilitarea termică a spațiilor de locuit
4) Infrastructură edilitară :
 reabilit ări termice de școli și case de cultură;
 înființări și dotări de centre de îngrijire copii, bătrâni sau persoa ne cu nevoi speciale;
 construire de baze sportive;
 moderniz ări, dotări, restaurări, consolidări și conservări pentru obiective de interes
local și ale lăcașurilor de cult vechi;
5) Mică industrie, comerț și servicii :
 centre de colectări pentru fructe, legume , plante medicinale, lapte;
 crearea unor ateliere pentru confecționarea de obiecte de artă populară și artizanat;
 organizarea de târguri locale, evenimente specific locale și manifestări cultural –
artistice;
 producere de energie din surse regenerabile ;
 construirea de centrale cu combustibil biomasă ;
 roducerea de energie electrică din surse regenerabile – parc eolian
6) Agricultură :
 înfiintare de asociați i de ovine și caprine, bovine și cabaline ;
 îmbunătățirea raselor la animale și păsări ;
 regenerare de livez i și îmbunătățire a soiurilor de pomi fructiferi;
 înfințare de ferme de caprine și obținerea de brânzeturi cu valoare superioară;
 amenajări piscicole.

1 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 10

17 7) Turism :
 înfiintare de pensiuni turistice;
 înființare de ONG -uri pentru promovarea tradițiilor, datinilor și obiceiurilor locale ;
 înființare de centre de informații turistice ;
 asigurarea locală cu dotări tehnico -edilitare, comerciale, sanitare, sportive și de
agreement;
 promovarea turismului;
 înfiintarea unor circuit e de turism religios , balnear, pentru sportur i extreme, etc;
 dezvoltarea brand urilor local e prin ofert ă turistică.

i) După modul de execuție:
 investiții executate în antrepriză;
 investiții executate în regie proprie;
 investiții executate mixt.1

Investiții în antrepriză sunt lucrările realizate de o firmă specializată și nu de agentul
economic care le solicită, iar investițiile în regie reprezintă lucrările mai puțin specializate, dar
realizate cu forțe proprii de agentul economic. Mixt, înseamnă că lucrările importante sunt
realizate de o firmă special izată în timp de lucrările care nu implică specializare prea mare de
către firma solicitantă.
j) După natura activelor create prin investiție:
 investiții reale;
 investiții financiare.2
k) După cauzele care le creeaz ă:
 investiții productive;
 investiții obligatori i;
 investiții strategice.3

Investiții strategice au ca scop fie reducerea riscului de fabrică, rezultat din progresul
tehnic și concurentă (defensive), fie menținerea sau câștigarea unui loc mai bun între
producătorii de același profil (ofensive).
Primul caz este specific societăților care se reprofilează pe domenii de activități ce le vor
asigura o competitivitate ridicată în raport cu situația prezentă. Al doilea caz aparține agenților
economici puternici, care doresc să rămână în avangarda progresului tehnic și să beneficieze
primii de noile piețe de desfacere. Investițiile sunt orientate spre proiecte de cercetare
tehnologică, studii de previziune, programe de software, integrarea pe orizontală și pe verticală
prin achiziționarea unor societăți de aprovizionare – desfacere, asocierea cu societăți din alte
sectoare economice corespunzător strategiei adoptată de firmă.4
l) După structura tehnologică :
 investiții pentru active fixe (terenuri, construcții și amenajări de terenuri,
echipamente, montaj,alte active fixe);
 cheltuieli preliminare(proiectare, licențe, formare personal, know -how,etc);
 fondul de rulment (adica capitalul de lucru pentru seria 0)
m) După cronologia intrărilor și a ieșirilor din trezorerie:
 investiții cu intrări multiple și o singură ieșire;
 investiții cu o singură intrare și mai multe ieșiri;
 investiții cu intrări multiple și ieșiri multiple.

1 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004, p. 9
2 idem, p. 10
3 idem
4 Prelipcean, Gabriela; Lupan, Mariana – Strategii investiționale în afaceri , Suceava, 2009, p. 11

18 n) După modul de constituire:
 investiții nete;
 investiții brute (sunt cele acre se adaugă amortizarea pentru majorarea și
modernizarea capitalului fix), etc. 1

În metodologia ONU apar tipurile de investiții brute și investiții nete, primele referindu –
se la creșterea și refacerea capitalului fix și circulant, iar ultimele definind doar cheltuielile
pentru creșterea capitalului fix și circulant. Aceste noțiuni sunt utilizate în scopul asigurării
comparabilității pe plan internațional.
Progresul unei țări se reflectă în investițiile care se fac. Cât, cum, cine, cu ce calitate sunt
întrebările firești la care se răspunde aunci când se vorbește despre investiți i și dezvoltarea
economică și socială a unei țări. Clasicii din domeniul economiei au analizat raporturile dintre
diverse fenomene economice și procesul dezvoltării economice , pe care, mai apoi le-au corelat
Ei au dat o atenție deosebită investițiilor despre care, au constatat că valoarea lor la nivel național
se reflectă în produsul intern brut (PIB) . Tot un rezultat al analizei acestora este faptul că rata
dobânzii determină activitatea investițională într-o economie
O altă abordare a acestui fenomen o are economistul britanic J. M. Keynes, care a elaborat
o teorie prin care spune că menținerea echilibrului economic se poate face prin creșterea volumului
consumului și/sau investițiilor, care duce la cerere în economie , iar prin aceasta se dă de lucru
oamen ilor și sunt folosite mijloacel e de producție. El le plasează în lista categoriilor economice
prioritare, alături de câteva alte categorii importante, și le notează cu litere mari: Venitul Național,
Consumul, Investițiile, Economiile. Această teorie se cumește teoria keynesiană.
Ca urmare a teoriei lui Keynes a urma o schimbare în atitudinea economiștilor care au
abordat problema investițiilor, mai precis prin faptul că investițiile reale sunt determinate, de
perspectivele existente la un moment dat în econ omie , și abia apoi rata dobânzii . Din momentul
în care cresc perspectivele de profitabilitate, crește și nivelul activității investiționale,
producându -se expansiunea economică. Investițiile financiare, la rândul lor, sunt determinate de
rata dobânzii. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât crește atractivitatea acestui tip de
investire, și invers.2
În orice domeniu economic, dar și într-unul social sau unul cultural, investițiile înseamnă
dezvoltare . Prin investiții se asigură:
 sporirea capitalului fix,
 creșterea randamentului tehnic și economic al fondurilor existente;
 crearea de noi locuri de muncă.

La nivel național , un interes esențial prezintă metodele economice de stimulare a
investițiilor în producție ale țărilor dezvoltate occidentale, în care a fost efectuată o schimbare
radicală a sistemelor de creditare și impozitare în scopul liberalizării economiei, stimulării
propriei inițiative și susținerii financiare a antreprenorilor de către stat.
După toate acestea putem spune că efectele care rezul tă în urma realizării unei investiții
se împart în două categorii: efecte economice și efecte sociale.
Efectele sociale ale investițiilor sunt:
 creșterea calității vieții;
 creșterea nivelului de trai;
 creșterea numărului de locuri de muncă;
 creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

1 Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editura Alma Mat er, Sibiu, 2004, p. 10
2 Keynes , John Maynard – Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor , Editura Public ă,
București, 2009, traducere de Corina Mădălina Hai tă, p. 87

19  scăderea șomajului;
 dezvoltarea culturii;
 dezvoltarea educației;
 creșterea calității forței de muncă;
 ocrotirea sănătății;
 protecția mediului.

Efectele economice ale investițiilor sunt:
 creșterea cererii de bunuri și servicii;
 creșterea și diversificarea ofertei de locuri de muncă ;
 creșterea cifrei de afaceri pentru agenții economici;
 creșterea veniturilor populației și a firmelor;
 creșterea profitului agenților economici;
 favorizarea circulația capitalurilor;
 accelerarea progresului tehnic;
 dezvoltarea, retehnologizarea și înnoirea capaci tăților de producție existente;
 creșterea eficienței în toate domeniile;
 îmbunătățirea mediului economic, etc. 1

2.2. Surse de finanțare a proiectelor

Indiferent de felul său, un proie ct are nevoie de bani. Cele mai mari sume sunt necesare
investițiilor, însă și cele pentru învățământ necesită fonduri substanțiale. În ceea ce privește
investițiile publice se are în vedere strategia de dezvoltare pe termen lung a localității, regiunii
sau țării și este necesară indentificarea surselor de finanțare pentru realizarea acestora. Un
avantaj al noii societăți românești este economia de piață care permite autonomia gestiunii
resurselor de investi ții. Fie că e vorba de un agent economic sau de însuși statul român, se va
constitui fondul de investi ții sau se solicită credite bancare pentru investiții care nu pot acoperi
din profit sau din bugetul local sumele necesare.
Atunci când vorbim de investiții, se au în vedere două aspecte importante2:
 comp onenta financiar ă – care presupune constituirea și utilizarea fondurilor bănești
necesare derul ării procesului investi țional;
 componenta fizică – care presupune acțiuni fizice și tehnologice în urma cărora se
va realiza fizic obiectivul de investi ții.
În economia de piață, sursele de finanțare a proiectelor de investiții sunt variate:3
a) Surse interne care sunt constituite din
 fonduri proprii
 profitul net
 amortismente
 vânzare active scoase din funcțiune
 împrumuturi bancare
 credite pe termen lung și mijlociu:
– credite bancare acordate pe baza unor garanții materiale, care cuprind active
imobilizate
– credite ipotecare cu garanție în clădiri și terenuri, utilizată de micii investitori
pentru locuințe, agricultură și SRL-uri;

1 Vasilescu, Ion; Românu, Ion Cicea, Claudiu – Investiții , Edit ura Economică, București, 2000, p. 17
2 Pârvu, Dumitru – Eficienta investițiilor , Editura Lumina Lex, București, 2003, p. 36
3 Prelipcean, Gabriela – Fundamente economice ale investițiilor , Editura Universitară, Suceava, 2000, p. 15

20 – credite de tip cash – flow, acorate în baza unui studiu de fezabilitate prezentat de
investitor, iar investiția este realizată din surse atrase.
– alocații de la bugetul de stat.
– alocatii nerambursabil e.
b) Surse externe de finan țare
 credite
 credite guvernamentale pe baza convenției între două țări
 garanții guvernamentale
 investi ții directe de capital.

Practica a demonstrat că investiț iile directe de capital provenit din surse străine sunt calea
cea mai eficientă atunci când e vorba de redresarea unei țări. Cel puțin în teorie, pentru că în
practică tot economiile proprii sunt cele mai bune. Însă, pentru investițiile de amploare, acest
lucru este imposibil doar din surse proprii. Astfel de investiții duc la schimbări substan țiale,
pentru că sunt folosite tehnici și tehnologii moderne , iar la toate acestea se adaugă un
management adecvat. Firmele stăine care investesc pot asigura comenzi și piețe noli, imposibil
de pătruns în ele fără ajutor.
Creditele bancare sunt asigurate de bănci din diferite țări, pentru acest tip de credit se va
garanta cu un gaj material și un studiu de fezabilitate, care să asigure banca ca își va recupera
creditul și dobânzile.
O altă categorie de credite externe sunt creditele acordate de institu țiile interna ționale,
cum sunt Fondul Monetar Interna țional , Banca Internaț ional ă de Reconstruc ție și Dezvoltare,
Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare, Banca European ă pentru Investi ții, Banca
Mondial ă.1

2.2.1. Surse de finanțare pentru investiții publice

Proiectele de investiții publice sunt create fie pentru a rezolva unele probleme de utilitate
general ă pentru membrii colectivit ății locale , fie pentru a le crea un spațiu propice pentru
petrecerea timpului liber, de agrement, social sau cultural . Cât de bine este integrat acel proiect
investițional în cadrul comunității este sarcine manageruluui de proiect. Să nu uităm că, la
administrațiile publice beneficiile financiare de pe urma investițiilor sunt adesea ignorate și
ajung chiar să anuleze rolul criteriilor de eficien ță economic ă. Acest lucru se datorează și faptul
că astfel de proiecte se întind pe mai mulți ani, fapt care crează dificultati de identificare a
efectelor economice ale proiectului.
Gestionarea efortului investițional pentru proiectele publice sunt de o importață majoră în
managementul investi țiilor pentr u că este vorba de bani publici și pentru că ei sunt folosiți pentru
comunitate . Este un motiv suficient pentru a se crea norme specifice prin care se reglementeaz ă
atribu ții, compete nțe de decizie și coordonate obligatorii privind logica derul ării procese lor
investiț ionale .
În plan local, ordonatorul de credite este cea mai importantă persoană pentru un proiect
investițional și are ca misiune modul cum se cheltuie banii publici. Aceste informații le putem
obține din Legea finanțelor publice, mai precis Legea nr. 500/2002 (publicată în Monitorul
Oficial nr. 597 din 13.08.2002), modificată și completată prin: – Legea nr. 314/2003 (publicată în
Monitorul Oficial nr. 506 din 14.07.2003) – Legea nr. 96/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr.
380 din 03.05.2006) – HG nr. 1865/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 08.01.2007) –
OUG. nr. 34/2009 (publicată în Monitorul Oficial nr. 249 din 14.04.2009) – Legea nr. 305/2009
(publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 09.10.2009) – OUG. nr. 57/2010 (publicată în
Monitorul Oficial nr. 436 din 29.06.2010) – OUG. nr. 121/2010 (publicată în Monitorul Oficial
nr. 890 din 30.12.2010) .

1 Prelipcean, Gabriela – Fundamente economice ale investițiilor , Editura Universitară, Suceava, 2000, p. 17

21 Ordonatorul de credite este persoana juridic ă care are obliga ția de a program ă și urmări
derularea cheltuielilor conform principiului respect ării destina ției banului public. Conform legii,
dupa sfera de competen ță distingem trei categorii
1) Ordonatori principali – reprezenta ți de miniștrii, alți conduc ători ai administra ției
publice centrale, iar în cazul administra ției locale; președinți ai Consiliilor Județene
sau primari,
2) Ordonatori secundari – conduc ători de institu ții subordonate sau alte organe centrale
care au în subordine institu ții bugetare,
3) Ordonatori terțiari – conduc ătrii institu țiilor care utilizeaz ă fondurile alocate conform
destinatiei .
La nivelul de primărie/ sector administrarea bugetului local este asigurată de consiliul
local, iar ordonatorul principal este primarul; ordonatorii secundari sunt direcțiile/
departamentele, iar ordonatori terțiari sunt conducătorii unitățil or beneficiare.1
Pentru ca un proiect de investi ții să fie admis la finan țare trebuie să fie inclus în
programul/lista obiectelor de investi ții, anex ă la buget, aprobat ă de ordonatorul principal de
credite. Listele se intocmesc pe categori de cheltuieli:
A – Obiective în continuare ,
B – Obiective noi
C – Alte cheltuieli de investiț ii detaliată astfel :
c.1. – Achizitii de imobile,
c.2. – Dotări independente – echipamente mobilier care nu necesit ă montaj,
c.3. – Cheltuieli pentru studii aferente proiectelor,
c.4. – Alte cheltuieli – experti ze, proietare, consolid ări, interven ții pentru înlăturarea
efectelor produse de accidente sau calamit ăți naturale; cutremure, inunda ții,
alunec ări, tasări, prăbușiri de teren, incendii, accidente tehnice , lucrări de foraj,
cartografiere , fotogrametrie, determin ări seismologice, asisten ță și consultan ță
de specialaitate, alte cheltuieli asimilate potrivit legii.

Pentru finan țările din mijloace extrabugetare, sponsoriz ări, dona ții se întomesc liste
separate care sunt însoțite de contracte din care să rezulte caracterul și destina ția sumelor.
Conform normelor reglementare ordonatorii principali de credite au obliga ția de a
întocmi Programe de investi ții (defalcat pe clasifica ția funcțional ă; obiective în continuare,
obiective noi, alte cheltuieli de investi ții), anex ă la bugetul propriu pentru anul următor și
previziunea pe următorii trei ani. Aici se va regăsi: ce lucrări de investi ții, studii de
prefezabilitate și fezabilitate se vor executa în anul următor pentru care se întocmește bugetul.
Un proiect este inclus în program doar dacă are documenta țiile tehnico -economice aprobate.
Fiecare proiect înscris în program va deține următoarele informații:
1) informa ții financiare
 valoarea proiectului,
 creditele de angajament,
 credite buge tare,
 grafic de finan țare (pe surse și ani) corelat cu graficul de execu ție,
 analiza de tip cost-beneficiu,
 costuri de întreținere și funcționare,
2) informa ții nefinanciare
 stategia investi țional ă – priorit ățile investi ționale, legătura între diferite proiec te,
criteriile de analiz ă pe baza cărora s-au inclus în program proiectele noi, etc.
 descrierea proiectului,
 stadiul fizic al realiz ărilor.2

1 Legea finanțelor publice nr. 500/2002 , p. 10
2 Legea Finanțelor publice locale; Legea Bugetului de stat

22 La nivelul administra ției centrale, pe baza propunerilor din programele de investi ții ale
ordonatorilor principali , Ministerul Finan țelor Publice va elabora Strategia în domeniul
investi țiilor publice. Potrivit dispozi țiilor legale el are următoarele atribu ții:
 stabile ște conținutul, forma și informa țiile pe care trebuie să le conțină programele
de investi ții, necesar e elabor ării bugetului.
 stabile țte normele metodologice, criteriile de evaluare și selec ție a proiectelor de
investi ții incluse în programe,
 analizeaz ă programele de investi ții din punct de vedere al încadr ării în limitele
stabilite de cheltuieli, al respe ctării criteriilor stabilite de selec ție și prioritizare a
eșalonării creditelor bugetare în funcție de durata de execu ție,
 coordoneaz ă procesul de monitorizare a programelor de investi ții.

Documenta țiile tehnico -economice ale proiectelor de investi ții se aprob ă, în limita unor
plafoane valorice de către Guvern sau ordonatori principali.1
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficienta a fondurilor și de
realizarea obiectivelor de investi ții incluse în program conform programulu i. Pe parcursul
execu ției bugetare urmăresc conformitatea derul ării proiectului cu dispozi țiile legale, întocmind
rapoarte de monitorizare pe care le transmit Ministerului Finanțelor Publice.
Toate angajamentele legale, din care rezult ă o cheltuial ă de investiție sau alte cheltuieli
asimilate investi ției, cofinan țate de o institu ție interna țional ă se vor derula conform acordurilor
de finan țare.
Dacă pe parcursul execu ției bugetare din motive obiective un proiect de investi ții nu se
poate derula conform proiecției bugetare, ordonatorii principali de credite pot să propun ă
consiliilor locale și județene, până la 31 octombrie redistribuirea fondurilor la celelate proiecte
cuprinse în program .
După accepta rea proiectul ui și pe baza documentelor de fundamentare elaborate în faza
de pregătire, se trece la faza de planificare a implementarii sale.
Pentru elaborarea planului de investi ții și de finan țare se parcurg următoarele etape:
 analiza structurii financiare a administrației publice promotoare de proiect,
 identi ficarea nevoilor de finan țare legate de noile proiecte,
 previziunea mijloacelor de finan țare intern ă,
 cercetarea și alegerea surselor externe

Surselor de finan țare a proiectelor din sectorul public au urmatoare a structur ă:
a) finan țare de la bugetul local,
b) finanțare din fondurile proprii ale întreprinderilor locale; regii, societ ăți,
c) fondurile colectivit ăților locale; sponsoriz ări, dona ții de la persoa ne fizice sau
juridice rezidente în teritoriu, organiza ții umanitare, etc,
d) accesarea resurselor financiare de pe piața financiar -bancar ă autohton ă sau străină cu
sau fără garan ții guvernamentale,
e) parteneriat public – privat sau asociere în participa țiune – întreprinderi mixte.2

2.2.2. Surse proprii de finan țare a proiectelor publice

Sursele proprii de finan țare a cheltuielilor de investi ții ale administra ției locale sunt
bugetele locale ale institu țiilor publice subordonate, ale căror venituri provin din:
 impozite și taxe locale – aprobate de Consiliile locale, județene sau CGMB în
limitele și prevederile legilor în vigoare. Conform OU nr. 45/2003 privind

1 Legea finanțelor publice nr. 500/2002 , p. 11
2 Legea Finanțelor publice locale; Legea Bugetului de stat

23 finan țele publice locale se includ și cote defalacate din impozitul pe profit din
activit ățile economice rezidente ;
 venituri din cesionarea (vânzarea) unor bunuri aparținând domeniului public sau
privat al autorităților publice locale,
 venituri din concesionarea unor bunuri aparținând domeniului public sau privat al
autorit ăților publice locale,
 venituri din activit ățile economice ale unităților de servicii publice de interes local .

Legile românești nu permit autorităților locale să folosească toți banii din trezoreria
statului, indifferent pentru ce scop sunt solicitați.
La capitolul venituri bugetele locale beneficiez ă de transferuri consolidate de la bugetul
de stat pentru:
 proiecte finan țate din împrumuturi externe cu garan ții guvernamentale (sumele se
aprob ă anual prin legea bugetului de stat)
 finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes național, zonal sau
local (se acorda prin bugetele ordonatorilor principali de credite – ministere,
agenții guvernamentale, etc).1

Pentru finan țarea proiectelor de la buget, normele prevăd ca fondurile alocate pe un
exerci țiu care, din diferite motive nu au fost utilizate integral, la încheierea exerci țiului respectiv,
sumele neutilizate devin venituri la bugetul de stat.
Când vorbim de finanțarea proiectelor de investiții, primul lucru la care te gândești ester
că, una din principalele surse de finanțare sunt venituril e bugetare din taxe și impozite. Dar,
contrar așteptărilor, acești bani sunt un factor de incertitudine pentru că nu sunt sume fixe, pe
care poți conta, colectarea lor situându -se la un nivel aleatoriu. Pe de altă parte, veniturile din
valorificarea sau concesionarea unor active pot fi folosite exclusiv pentru finan țarea investitiilor ,
dar nicio dată suficiente.
Veniturile extrabugetare sunt considerate tot surse proprii , banii provin din sponsoriz ări,
dona ții, taxe speciale/locale impuse temporar de autorit ăți pentru a servi ca surse de finan țare a
proiectelor. Ele nu sunt constituite doar din sume de bani, ci și din valori materiale.
Sponsorizarile sau dona țiile provin de la personane fizice sau juridice rezidente sau
nerezidente pentru a realiza un obiectiv de interes public. Sumele primite în acest scop vor fi
folosite după dorin ța donatorului.
Taxele speciale instituite la nivel local pot servi la finanț area unor proiecte de investi ții.
Ele se stabilesc în limitele și condi țiile legilor și trebuie să fie aprobate de consiliile județene, sau
locale și nu pot fi folosite decât pentru scopul pentr u care au fost instituite.
În concluzie, proiectel e de investi ții din serviciil e publice au ca principal ă caracteristic ă
faptul că, spre deosebire de cele din sectorul privat, finan țarea lor dispune de banul public prin
bugetul local/central . Proiectele sunt de multe ori amânate din lipsa banilor la buget, motivul cel
mai des este lipsa colectării banilor la buget la scadență. Pentru a-și îndeplini obiectivele,
autoritatile publice locale au acces la credite din sectorul privat sau bancar.

Parteneriatul public – privat (PPP) s-au constituit pentru a se putea rezolva problema
unei comunități, acolo unde administrația publică locală nu poate face față singură. Principalele
forme de de partenriat sunt; concesiunea și asocierea în participaț iune sub form ă de firme mixte.
În acest fel, fiecare dintre părți își urmărește obiectivul propriu. Chiar dacă investi ția este de
utilitate public ă, firma partener ă trebuie să respect e principiile de gestiune care guverneaz ă pieța
liberă. În acest tip de asociație, de cele mai mult ori administrația publică locală contribuie
„în natură ” prin baze materiale, terenuri, construc ții, logistic ă. Riscurile atașate proiectului sunt
negociate și împărțite .

1 Legea Finanțelor publice locale; Legea Bugetului de stat

24 Concesiunea este asociere tentan ră pentru firmele private, dar reciproca este avantajoasă prin
următoarele avantaje:
 degrevarea bugetului local de povara costurilor cu organizarea și gestionarea
prest prii serviciului public;
 îmbun ătățirea raportului calitate – cost la prestarea servic iului, asigurarea unor
servicii la nivelul exigen țelor cetcetățenilor la costuri minime ;
 realizarea unor programe de reabilitare sau dezvoltare a bazei materiale pe
chelt uiala prestatorului concesionar;
 posbiltatea autorității publice de a cere garan ții de bună execu ție, control ulterior li
de a abroga unilateral contractul dacp prestatorul nu respect ă obliga țiile de
calitate/continuitate față de beneficiarii serviciului.

În acest partemeriat nu există doar avantaje, posibilele dezavantaje fiind următoarele:
 prestatorul exploateaz ă excesiv baza material ă existent ă fără a face nici un fel de
investiție;
 din suprapunerea interesului public cu interesul privat pot apare disfunc ții în
detrimental interesului public. Prestatorul privat nu are nici o obliga ție față de
cetățeanul consumator și poate să ignore cerințele lui dacă nu sunt stipulate clar în
conract .1

2.2.3. Surse din piața financiar -bancar ă

Accesarea creditului municipal a devenit o practică a autorităților publice locale pentru
implementarea strategiilor de dezvoltare locala durabil ă. Instrumente le datoriei publice locale
sunt:
 emisiunea de titluri de valoare (obliga țiuni municipale)
 împrumuturile cu sau fără garan ții guvernamentale.

Consiliile locale și județene pot aproba unele imprumuturi intern e sau strpină pentru
finan țarea unor proiecte de investi ții publice de interes local.
Imprumuturile externe se contracteaza direct sau sunt contractate și garantate de
autorit ățile guvernamentale prin acorduri bilaterale cu autorit îți sau institu ții interna ționale.

2.3. Selectarea variantei optime de investiții

2.3.1. Selecție pentru firme le private

Pentru orice investiție este necesară studierea proiectelor din punct de vedere comercial,
financiar, tehnic, fiscal și de personal. Ca urmare a studiului se va lua decizia de a se investi în
variant optimă. Aceasta este selectată în urma a trei criterii :
 criteriul rentabilității
 criteriul lichidități
 criteriul riscului .

1 Legea Finanțelor publice locale; Legea Bugetului de stat

25 Criteriul rentabilității – în economia de piață mai importantă este problema selectării
celui mai bun proiect de investiții pentru folos irea fondurilor de care dispune o firmă în cel mai
bun mod posibil . Acest criteriu este cel mai important dintre cele trei enumerate mai sus și este
decisiv atunci când se adoptă sau nu un proiect. În acest context rata rentabilității trebuie să fie
mai mare decît costurile surselor de finanțare proprii sau împrumutate.1
Criteriul lichidității
Lichiditatea financiară este capacitatea firmei de a transforma în bani activele de care
dispune. Prin acest criteriu se urmărește ca investitorul să își redobândeasc ă banii investiți, la
care să se adauge profitul în cel mai scurt timp posibil pentru ca banii obținuți să poată fi
refolosiți pentru alte proiecte.
Criteriul riscului
Orice investiție implică un risc pentru investitor. Cu cât riscul este mai mare, cu atât
crește pretenția remunerației capitalului investit. Riscul de investire este:
 economic
 financiar
Riscul economic este riscul de nerealizare la scadențele prevăzut e fluxurile pozitive
așteptate, adică investiția nu aduce banii așteptați la timp, ceea ce face ca datornicii să-și
plătească cu întârziere datoriile, de cele mai multe ori și în sumă mai mică.
Riscul financiar depinde de durata de viață a proiectului de investire. În cazul
creditorilor, dacă rata dobînzii nu se index ează riscul financiar mai mare cu cît scadențele sunt
mai îndepărtate. Cu cît durata investiției este mai lungă, cu atît mai sensibile sunt fluxurile
pozitive viitoare.2

2.3.2. Selecțiile la instituțiile publice

Atunci când se construiește o școală, un spital sau o casă de cultură, statul vine cu un
efort investițional major. Același lucru este valabil și pentru situațiile în care acestea sunt deja
construite și doar urmează să se modernizeze. Sunt obiective unde angajații statului își
desfășoară activitatea, dar în care inițiativa privată este impliacată doar în vederea realizării lor și
nu pentru beneficiile firmelor. Ca la orice investiție, și în cazul acestora este imperios necesar ca
ele să fie fezabile . Să nu uităm, totuși, că oricât de fezabilă ar fi o investiție, ea are și va avea
efecte politice, juridice, economice, financiare, sociale, comerciale, tehnice, de mediu și
institu ționale. Adică cu totul altele ca investițiile realizate de un agent economic oarecare din
economia reală de piață.
Deși voi prezenta mai jos câteva reguli scrise și nescrise privind investițiile publice, ele
sunt decisive atunci când se ia în considerare aprobarea sau nu a unui proiect de investiții care să
privească o întreagă comunitate:
 un proiect de investi ții poate fi acceptat sau respins din considerente politice
indiferent dacă îndeplinește condi țiile de fezabilitate economice, sociale,
financiare ;
 în realizarea unui proiect de investitii trebuie îndeplinite condi țiile legale prind
cadrul legal al realiz ării și procur ării surselor de finan țare;
 pentru a fi fezabil, un proiect de investi ții realizat de o institu ție public ă trebuie să
acopere cheltuielile presupuse pentru realizarea lui prin veniturile obținute;
practica însă a demonstrat că cele mai multe cheltuieli se fac de instituția publică .
 unele investiții cu caracter social nu urmăresc întotdeauna realizarea unei
fezabilit ăți economice;3

1 Cistelecan, Lazăr – Economia, eficien ța și finan țarea investi țiilor, Editura Economic ă, Bucure ști, 2002 , p. 401
2 idem
3 Vasilescu, Ion; Cicea, Claudiu, Românu, Ion – Investi ții, Editura Economică, București, 2000, p. 244

26 În întocmirea studiului de fezabilitate pentru un proiect de investiții se va ține cont de mai
mulți factori dintre care amintim:
a) Factorul comercial – apare în urma activităților comerciale pentru care s-a făcut
investiție: achizi ția de bunuri și servicii, contractarea de lucrări, angajarea
personalului, ș.a.m.d
b) Factorul tehnic – este important pentru că duce la o creștere a costurilor dacă vorbim
de realizarea versiunii optime a investiției sau duce la costuri ulterioare dacă este
subevaluat tehnic și aduce cu sine plăți suplimentare cu întreținerea, funcționarea și
repara țiile.
c) Factorul institu țional – din acest punct de vedere, pentru a se obține o investiție
fezabilă este obligatoriu ca activitatea să se desfășoare în domeniul solicitat pentru
investiție și cu personal de specialitate (exemplu: medici și asistente pentru spital,
profesori, învățători pentru școală) .
d) Factorul de mediu – este important pentru că investiția trebuie să respecte condițiile
de mediu, normele de poluare, condiții de aspect fizic ș.a.m.d.1

Dacă verificăm planurile de investiții ale primăriilor din România din rapoartele de
activitate pe ani, vom observa că atunci când se pregătește o investiție se pleacă de la niște
cerințe concrete ale populației, iar în ședințele de consiliu se aprobă sau se respinge un proiect.
Dar, tot acolo vedem și faptul că se pot propune mai multe investiții și doar o parte vor putea fi
realizate, din cauza banilor care sunt limitați.

Pentru alegerea investiț iei optime există mai multe metode de evaluare:
 analiza cost beneficiu;
 analiza cost-eficacitate
 metode multicriteriale.

Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea proiectelor de investitii pe baza raportului
care exista intre costurile efectuate pentru realizarea investitiei și beneficiile estimate a se realiza.
În selectarea proiectelor de investiții de către o instituție publică se mai ține cont și de
alte criterii:
 criteriul maximin:
– constă în aleger ea variantei unde riscul de realizare este minim; în acest caz se
va alege proiectul de investi ții cu valoarea minim ă și beneficiul cel mai mare
 criteriul maximax:
– constă în alegerea proiectului cu cel mai mare beneficiu probabil de realizat din
cadrul beneficiilor maxime ale proiectelor de investiț ii; este cel mai riscant
criteriu
 criteriul minimax:
– costă în alegerea proiectului cu cea mai mică valoare a pierderilor posibile ; din
proiectarea matrice i regretelor se va extrage proiectul care are suma regrete lor
cea mai mică .2

Indiferent de criteriile după care se selectează un proiect de investiții este imposibil să nu
fie luat în calcul factorul subiectiv pentru că fiecare dintre criterii are o marjă de risc. Un risc la
fel de mare în fața comunității îl are ordonatorul de credite, adică primarul, pentru o primărie sau
directorul instituției, ei fiind cei care pot sau nu să folosească eficient fondurile bugetare. Și pot
să o facă la fel de subiectiv ca însăși criteriile.

1 Vasilescu, Ion; Cicea, Claudiu, Românu, Ion – Investitii , Editura Economică, București, 2000, p. 24 5
2 idem p. 246

27 Față de firmele private, în sectorul bugetar este aproape imposibil de cunaotificat
benficiile sociale ale proiectelor de investiții . La firmele bugetare sumele care se pot aloca unor
proiecte de investiții pot fi uriașe, iar o simplă decizie luată greșit duce la imposibilitatea
realizării mai multor proiecte de investiții, adică la constrângeri financiare pentru că un singur
proiect înghite toate sumele alocate pentru investiții.
La firmele de stat sau alte institu ții publice, apar numeroase propuneri de proiecte de
investi ții. Unele sunt necesare, altele sunt doar viabile, altele doar ridică standardele comunității
pentru care se urmărește să se facă o investiție. De aceea, cel mai important aspect este
elaborarea unor metode de selectare a acestora după rezultat sau după valoarea proiectulu i de
investi ție.

2.4. Documentația unei investiții

Orice investiție necesită documentație nu doar pentru că implică sume uriașe, ci și pentru
că se desfășoară pe perioade mari de timp. Orice investițiie este unică. Chiar dacă multe din
investiții par asemănătoare, ele au fiecare, în sine, elemente particulare.
Documentație pentru investiții are trei roluri de bază:
 să atenționeze pericolul în procesul de investire;
 să informeze investitorul despre oportunitatea, legalitatea, posibilitățile de
efectuare , eforturilor de natură financiară, materială, umană, pe care le presupune;
 să-i convingă pe finanțatori să permită accesul la bani.

Guvernul României a reglementat cadrul normativ pentru investițiile publice,
reglementare modificată și completată cu Normele metodologice ale Ministerului de Finanțe și
ale Ministerului Lucrărilor Publice. Toate aceste reglementări normative au fost vizate și
recomandate tuturor investitorilor .
Prin intermediul tuturor acestor reglementări normative sa stabilit că trebuie avut în
vedere urmatoarele aspecte principale:
 nivelul de atins pentru restructurarea economiei pe piața, a lucrărilor de construcții
în România;
 experiența dobândită în realizarea mecanismului de licitare – ofertare pentru
contractarea atât execuției proie ctării și a execuției investițiilor;
 variantele propuse privind ameliorarea normelor metodologice de către un mare
număr de antreprenori, precum și de către asociațiile profesionale și sindicatele
din cadrul sectorului de construcții;
 aplicarea proceduril or pe plan european și în mod strict cele propuse și recomandate
de instituții financiare internaționale – Banca Mondială, Banca Europeană de
Reconstrucție și Dezvoltare și Comisia de Integrare Europeană;
 determinarea, conținutului -cadru minimal al proiect elor, pe faze de proiectare a
investițiilor atăt pentru studiul de prefezabilitate cât și pentru studiul de
fezabilitate, proiectul tehnic și caietele de sarcini;
 aplicărea unitară a principiilor și regulilor care stau la baza organizării și
desfășurării licitațiilor publice, dar și a adjudecării și contractării execuției
investițiilor;
 toate normele metodologice trebuie să se adreseze în mod echitabil, persoanelor
juridice, proiectanților și potențialilor contractanți și să reprezinte, de asemenea,
un ghid pentru activitatea tuturor specialiștilor numiți ca membri în comisiile de
licitație;

28  aplicarea tuturor acestor norme, în mod echitabil, de către toți factorii care
participă la achizițiile de investiții, trebuie să asigure condițiile pentru respectare a
principiului concurenței loiale, înlăturarea tendințelor și manifestărilor care pot
pereclita loialitatea concurenței, înlăturarea unor suspiciuni de favorizare sau de
corupție, prin neasigurarea transparenței necesare, astfel încât prin aceasta să nu se
aducă atingere dreptului contractanților de a-și proteja proprietatea intelectuală
sau secretele sale comerciale.1

Legea impune efectuarea următoarelor documentații tehnico – economice standardizate:
 studiul de prefezabilitate;
 studiul de fezabilitate;
 proiectul tehnic.

În cadrul elaborării documentației pentru investiții se parcurg, în principiu, următoarele
etape:
 întocmirea temei de proiectare;
 întocmirea studiului de amplasament;
 realizarea studiilor topografice și geotehnice;
 realizarea planului urbanistic de detaliu;
 obținerea certificatului de urbanism;
 intrarea în posesia studiului de prefezabilitate;
 dobândirea avizelor și acordurilor necesare;
 întocmirea studiului de fezabilitate;
 avizarea și aprobarea studiului de fezabiliate;
 întocmirea proiec tului tehnic;
 intrarea în posesia autorizației de construcție.

2.4.1. Studiul de prefezabilitate

Studiul de prefezabilitate reprezintă o analiză care identifică sursele de finanțare și
amplasarea obiectivului de investiții, pe ba datelor tehnice și econ omie ale obiectivului de
investiții, cu scopul de a fundamenta necesitatea și oportunitatea realizării investiției. Este primul
element al documentație tehnico -economice prin care se formulează varianta pentru investiția
respectivă: necesitatea, oportunita tea, eficiența și condițiile prin care se va face investiția etc.
Conținutul cadru al studiului de prefezabilitate este structurat pe două părți distincte:
partea scrisă și partea desenată.
a) Partea scrisă a studiului de prefezabilitate conține următoarele elemente:
1) Date generale referitoare la:
 denumirea investiției;
 elaboratorul studiului de prefezabilitate;
 ordonatorul principal de credite;
 autoritatea contractantă (investitorul);
 amplasamentul (județ, localitate, stradă, număar);
 tema , cu fundamentarea necesității și oportunității investiției.

1 http://www .mfinante.gov.ro/investitiipublice

29 2) Evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate ,
care includ:
 valoarea totală estimativă a investiției;
 cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate;
 cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate;
 cheltuieli pentru obținerea avizelor legale necesare elaborării celor două studii;
 cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru
atribuirea contractului de lucrări și a contract ului de servicii de proiectare,
urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instruc țiuni
pentru ofertan ți, publicitate, onorarii și cheltuieli de deplasare, etc.).
3) Date tehnice ale lucrării referitoare la:
 suprafa ța și situa ția juridic ă a terenului care urmeaz ă să fie ocupat de lucrare;
 caracteristici geofizice ale terenului din amplasament (zonă seismic ă, natura
terenului de fundare, nivelul maxim al apelor freatice, etc.);
 caracteristici principale ale construc țiilor, respecti v ale clădirilor (aria construit ă,
desfășurată, număr de niveluri) și ale rețelelor (lungimi, diametre);
 principalele utilaje de dotare a construc țiilor (cazane, hidrofoare, ascensoare, etc.);
 utilit ăți necesare (modul de asigurare și solutia avută în vedere).
4) Finan țarea investi ției: Din valoare totală estimativ ă a investi ției
 % din surse proprii,
 % din credite bancare,
 % din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local,
 % din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete,
 % din credite externe garantate sau contractate direct de stat, etc.1

La stabilirea valorii pe obiecte se vor utiliza indici specifici pe categorii de lucrări –
justifica ți prin resurse materiale, mâna de lucru, utilaje și transporturi -, precum și prețuri
rezult ate din cataloage și oferte de la furnizorii de materiale, utilaje, echipamente și dotări.
b) Partea desenată
Partea desenată a studiului de prefezabilitate conține următoarele elemente:
1) Plan de amplasare în zonă, elaborat la scara 1:25000¸ 1:5000;
2) Plan gene ral, elaborat la scara 1:5000¸ 1:1000 .

2.4.2. Studiul de fezabilitate

Pentru elaborarea studiului de prefezabilitate nu sunt necesare cheltuieli de proiectare.
Sunt însă investiții de strictă specialitate, ca de pildă o investiție pentru consolidarea unei clădiri
afectate de o explozie. În aceste situații nu se mai întocmește studiu de prefezabilitate, ci se
elaborează direct studiul de fezabilitate.
Rezultatele studiului de fezabilitate trebuie să ofere informații complete care să justifice că:
a) proiectu l poate fi realizat;
b) au fost luate în considerare toate alternativele de realizare a proiectului;
c) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerințelor și politicilor autorității
publice;

1 Norma metodologică privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate pentru
proiectele de parteneriat public -privat, desfășurarea negocierilor cu investitorii selectați și conținut ul standard al
contractului de parteneriat public -privat din 20.06.2002 . Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la
05.07.2002

30 d) proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu
poate fi acoperit din venituri, care este sarcina financiară a autorității publice, cu
încadrarea în prevederile legale.

Studiul de fezabilitate trebuie să acopere într-o manieră cantitativă principalele aspecte
tehnice, finan ciare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public -privat, să
identifice, să definească și să cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, generându -se
totodată matricea preliminară de repartiție a riscurilor de proiect. Este aprobat de autoritatea
publică în conformitate cu regulamentele proprii de organizare și funcționare. Autoritatea
publică poate apela la consultanți independenți în vederea elaborării studiului de fezabilitate.

Autoritatea publică selecționează consultantul în baza următoarelor criterii:
a) înțelegerea problematicii și a priorităților autorității publice;
b) experiență în lucrări similare;
c) cunoașterea situației locale;
d) experiența și expertiza individuală a persoanelor din echipa de consultanță.

Activitate a consultantului se realizează potrivit termenilor de referință elaborați și
aprobați de autoritatea publică. Termenii de referință fixează liniile directoare ale activității
consultantului, precum și modul în care acesta prezintă rezultatele studiului. Conținutul generic
al termenilor de referință pentru elaborarea studiului de fezabilitate este următorul:
a) generalități – se descriu contextul general și principalele obiective ale proiectului
public -privat;
b) scop și obiective – descrierea problemei/problemelo r de rezolvat;
c) domeniul acoperit de serviciile solicitate – descrierea activităților pe care trebuie să le
efectueze consultantul și modul în care va fi utilizată informația;
d) organizare, implementare – procedurile de monitorizare, revizuire și evaluare a
activității consultantului, precum și modul în care progresează studiul;
e) calificarea consultantului – capacitatea și experiența cerută consultantului și
experților acestuia;1
f) rapoarte – numărul de rapoarte de fază și finale care trebuie prezentate de consul tant
și termenele de prezentare;
g) resurse disponibile – orice fel de contribuție a autorității publice la elaborarea
studiului de fezabilitate;
h) programul de lucru – programul de lucru propus de autoritatea publică, cu
menționarea datelor relevante pentru fiecare etapă;
i) localizarea activității – locul unde se desfășoară activitatea consultantului;
j) buget – o indicație a bugetului disponibil pentru consultanță;
k) alte informații relevante – modul în care se face selecția, alte condiții speciale.

După selecționar ea consultantului autoritatea publică trebuie să ia toate măsurile care să
asigure că studiul de fezabilitate este elaborat la un standard corespunzător și reflectă în totalitate
cerințele și condițiile formulate în termenii de referință. Studiul de fezabi litate trebuie să
cuprindă cel puțin analiza următoarelor elemente:
A. Aspecte generale:
a) obiectivele pe termen lung, mediu și imediate ale proiectului public -privat;
b) contribuția proiectului public -privat la atingerea politicilor și priorităților în domeniu
ale autorității publice;

1 Norma metodologică privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate pentru
proiectele de parteneriat public -privat, desfășurarea negocierilor cu investitorii selectați și conținutul standard al
contractului de parteneriat public -privat din 20.06.2002 . Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la
05.07.2002

31 c) identificarea beneficiarilor proiectului public -privat;
d) examinarea tuturor opțiunilor rezonabile;
e) identificarea și descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public -privat,
măsurile care trebuie luate pentru reducerea lor și modul de distribuire a acestor
riscuri între investitor și autoritatea publică.
B. Fezabilitatea tehnică:
a) modul în care proiectul public -privat poate fi realizat în condițiile definite;
b) eficiența, siguranța și abordabilitatea standardelor propuse pentru proiectul public –
privat;
c) abordabilitatea și eficiența costurilor pentru tehnologia propusă în cadrul proiectului
public -privat;
d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru o bună operare și întreținere a
infrastructurii și echipamentului cuprins în proiectul public -privat.
C. Fezabilitate economică și financiară:
a) abordabilitatea financiară a proiectului public -privat;
b) perioada de recuperare a investiției;
c) calculul profitului estimat pentru investitor;
d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;
e) cuantumul contribuției autorității publice la închiderea financiară a proiectului
public -privat;
f) justificarea implicării financiare directe a autorității publice pe baza beneficiilor
indirecte;
g) analiza proiecțiilor financiare în raport cu cerințele autorităț ii publice.
D. Aspecte de mediu – impactul proiectului public -privat asupra mediului și costul măsurilor
de eliminare sau de reducere semnificativă a acestui impact
E. Aspecte sociale:
a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ și pozitiv de realizarea proiectului
public -privat și cuantificarea acestor efecte;
b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale și modalitățile de acoperire a acestora;
c) analiza și cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii și ocupării forței de
muncă.1

Tipuri de contract e de parteneriat public -privat care vor fi întocmite între autoritatea
public și agenții economici sunt următoarele:
 contracte cu preț fix;
 contracte cu valoare variabilă calculată pe bază de prețuri unitare;
 contracte tip cost plus remunerație;
 contracte pe faze de realizare.

Un contract cu preț fix se utilizează atunci când managementul și operarea bunului public
sunt relativ simple, predictibile și certe. Detaliile lucrărilor și serviciilor sunt stipulate în anexele
la contract și se referă la standarde , specificații, desene și altele asemenea. Totodată în contract
se introduc mecanisme clare de măsurare a nivelului de performanță atins în operare.
Un contract cu valoare variabilă calculată pe bază de prețuri unitare are în vedere unități
de servicii și facilități. Standardele și specificațiile identifică nivelul de servicii asigurate sau de
facilități generate.

1 Norma metodolog ică privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate pentru
proiectele de parteneriat public -privat, desfășurarea negocierilor cu investitorii selectați și conținutul standard al
contractului de parteneriat public -privat din 20.06.2002 . Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la
05.07.2002

32 Un contract tip cost plus remunerație se aplică atunci când domeniul acoperit de proiectul
public -privat nu poate fi definit de la început, cum ar fi, de exemplu, cantitățile de lucrări sau de
servicii furnizate. În mod normal investitorul negociază o marjă de profit sau o remunerație, iar
autoritatea publică controlează costurile direct sau prin reprezentant.
Contractul pe faze de realizare se aplică în cazul proiectelor public -private complexe sau
în cazul în care facilitățile și serviciile nu sunt bine definite. În acest caz investitorul agreează un
preț fix sau un preț unitar în combinație cu detaliile lucrărilor de efectuat în fiecare fază.1

2.4.3. Proiectul tehnic

Proiectul tehnic se întocmește pentru aprobarea și avizarea execuției și pentru execuția
propriu -zisă a investiției . Este cea mai vastă documentație pentru investiții. Scopurile generale
pentru care se elaborează, sunt în principa l următoarele :
 avizarea și aprobarea începerii execuției investiției;
 modul de organizarea și de efectuare a licitațiilor;
 realizarea investiției;
 efectuarea recepți ei lucrărilor de investiții.

Descrierea lucrărilor : amplasamentul, topografia, clima și fenomenele naturale specifice
zonei, geologia, seismicitatea, prezentare proiect pe capitole de specialitate, devieri de utilități și
protejări ale acestora, sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon.
Caiete de sarcini – Documente ce reglementează nivelul de performanță al lucrărilor,
precum și cerințele, condiții tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care
urmează a fi puse în lucrare, testele, inclusiv testele tehnologice, încercările, nivelurile de
toleranțe.

Rolul caietelo r de sarcini este următorul:
a) sunt parte a proiectului tehnic;
b) descriu elemente tehnice și de calitate menționate in planșe;
c) planșele, breviarele de calcul șii caietele de sarcini sunt parte dintr -un întreg omogen;
d) detaliază notele, dețin caracteristici de calitate ale materialelor folosite, testele și
probele acestora, descriu lucrările de execuție, calitatea, felul in care realizează,
testele, verificările și probele acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și
aspectul final;
e) împreună cu planșele trebuie să fie concepute într-un mod în care să se poată
determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă și
dotarea necesare execuției lucrărilor;2
f) întocmirea lor se face de către proiectan ți – arhitec ți și ingineri specialiști – pentru
fiecare categorie de lucrare;
g) stabilesc responsabilit ățile pentru calitățile materialelor și ale lucrărilor și
responsabilit ățile pentru teste, verific ări, probe;
h) redactarea caietelor de sarcini – concis ă și sistematizat ă.

1 Norma metodologică privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate și a studiului de fezabilitate pentru
proiectele de parteneriat public -privat, desfășurarea negocierilor cu investitorii selectați și conținutul standard al
contractului de parteneriat public -privat din 20.06.2002 . Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la
05.07.2002
2 Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului -cadru al documentației tehnico -economice
aferente investițiilor publice, a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, aprobate
prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 863/2008.

33 2.4.4. Deviz ul general

Devizul general, reprezintă documentații cuprinzând detaliile tehnice utile executanților
(economiști, maiștri, muncitori, ingineri diriginți de șantier etc.) pentru realizarea investiției
controlul și verificarea acesteia. În structura lor predomină planșele, cotele, dimensiunile,
explicațiil e tehnice și tehnologice utile.
Devizul general reprezintă o componentă importantă identică tuturor documentațiilor
tehnico – economice prezentate, fiind un document de natură financiară. Cel mai vast deviz
general este cel inclus în Studiul de fezabilitate și în Proiectul tehnic. Caracterul practic al
Devizului general rezultă din faptul că, cu ajutorul lui se evaluează efortul financiar pe care îl
necesită realizarea investițiilor, precum și pentru controlu l și verificarea utilizării fondurilor
aprobate.
Devizul general are la bază documentația tehnică pentru care se întocmeste. Acesta, este
clar structurat pe părți, capitole, obiecte de investiții și evident categorii de lucrări.

Partea I: Cheltuieli pent ru execuția investiției și darea ei în exploatare

Capitolul. 1.:
Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului . În cadrul acest capitol sunt
prezentate trei grupe de cheltuieli: cheltuieli pentru intrarea in posesia terenului: cheltuieli pentru
cump ărare, concesionare, expropriere, despăgubiri, schimbare de destinație etc. cheltuieli pentru
amenajarea terenului: demolări, demontări, evacuări, devieri de rețele, sistematizare, defrișare,
nivelare, strămutare construcții și alte amenajări; cheltuielile cu amenajările pentru protecția
mediului înconjurător .

Capitolul. 2:
Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii. În cadrul acestui capitol sunt încadrate
cheltuielile pentru asigurarea necesarului de utilități pentru obiectivului de investiții (rețelel or
exterioare și alte cheltuieli similare).

Capitolul. 3.
Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică . Face referire la următoarele grupe de
cheltuieli: studiul pentru teren: topo- geo- hidro; cheltuieli pentru întocmirea documentațiilor
tehnico -economice; cheltuieli de consultanță și asistență tehnică, dar și cheltuieli de urmărire a
lucrărilor etc.; cheltuieli pentru intrarea în posesia avizelor, acordurilor și autorizațiilor: certificat
de urbanism, autorizație de construcție, demolări, dezafectăr i, alte schimbări etc.; autorizație
pentru foraje, escavări, racordări etc.; avize pentru de mediu etc. cheltuieli cu organizarea
licitațiilor: cumpărarea documentaților; onorarii experți și pentru membrii comisiilor,
multiplicare, publicitate etc.

Capito lul. 4.
Cheltuieli pentru realizarea investiției de bază . În cadrul acestui capitol sunt încadrate
cheltuielile pentru construcția propriu -zisă a investiției, dar și dotările necesare: cheltuielile de
efectuate pe fiecare obiect de investiții (hale, centra le termice etc.) și pe categorii de lucrări;
cheltuielile pentru fixatul utilajelor și instalațiilor; cheltuielile cu dotările din țară dar și din
import etc.; cheltuielile pentru cumpărarea sau obținerea utilajelor și instalațiilor tehnologice
necesare.

34 Capitolul. 5. Alte cheltuieli 1
În cadrul acestu capitol, se încadrează următoarele grupe de cheltuieli: cheltuielile pentru
organizarea de șantier (acestea se stabilesc ca procent din valoarea lucrării – de regulă în procent
de sub 5%); cheltuieli divers e și excepționale (sunt acele cheltuieli generale la lucrările de
investiții, care sunt activități vaste și care nu se poat anticipa, cu precizie. În devizul general,
pentru aceste aspecte se stabilesc valori la acest capitol, valori care se stabilesc tot în procente
din valoarea totală lucrării ( acestea în principiu nu depășesc 5%). Din aceste prevederi, nu se pot
efectua obiective noi, neprevăzute în cadrul devizul general. Se fac numai completări la cele
existente (de exemplu, coșul de fum la o hală industriala, etc); cheltuieli cu comisioanele
bancare, care se fac tot în procente din valoarea totală a lucrării (acestea sunt în principiu în
proporție de sub 2%), precum și alte taxe și cote stabilite de legiuitor.

Capitolul 6.
Cheltuieli pentru darea în exploatare a investiției . În cadrul acestui capitol sunt
încadrate categoriile de cheltuielile de următoarea natură: cheltuieli pentru pregătirea
personalului, cheltuili pentru probe, încercări, expertize, recepții etc.

Partea a II-a:
Valoarea rămasă actualizată . În valoarea rămasă acualizată se încadrează valoarea
construcțiilor, utilajelor, echipamentelor etc., care au fost pe teren ul pe care se ridică investiția și
care nu au fost încadrate ca plată, în investiție. Prevederile din această valoare actua lizată a
Devizului general este să asigure eficiența investițiilor, dar mai cu seamă la cuantificarea
indicatorilor de eficiență, dar și de performanță.

Partea a III-a:
Fondul de rulment necesar începerii producției . Fondul de rulment necesar începerii
producției este o cheltuială care trebuie să includă finanțarea, astfel încât acesta să acopere
financiar necesarul pentru primul ciclu din activitatea de după intrarea investiției în exploatare,
evident după ce producția urmează să se deruleze din fondul de rulment realizat prin vânzarea
produselor și serviciilor. Schimbările valorice de la un obiect de investiție la celălalt și de la o
parte sau un capitol la celălalt se poate realiza numai cu avizul celui care a proiectat investiția și
a celui care a avizat-o, aprobat -o și finanțat -o. Definirea, înlănțuirea părților, a capitolelor și a
obiectelor și a cheltuieli le stabilește proiectantul. Valoarea totală a unui obiectiv de investiții
este rezultatul totalizării categoriilor de lucrări la care se adaugă TVA.2

1 Metodologie din 9 ianuarie 2008 privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de
intervenții
2 idem

35 CAPITOLUL III

ANALIZA MANAGEMENTULUI INVESTIȚIILOR ÎN SERVICII
STUDIU DE CAZ – ȘTRANDUL HUNEDOARA

Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale,
Hunedoara a luat naștere la poalele dealului Sânpetru, la confl uența râurilor Cerna și Zlaști, deși,
în realitate, ea este mai veche decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra
orașului și în satele din împrejurimi urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe
Dealul Sânpetrului au fost găsite pe terasele din jurul cetății un depozit, mai mult de o tonă de
lupe mari de fier și un atelier metalurgic, comportând opt cuptoare din vremea daco -geților. În
actualul areal de locuire al hunedorenilor, s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor,
cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara ”, precum și monede romane de tip republican sau
imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.), ceea ce dovedește
puternice contacte economice între două civilizații, una a „cetății eterne Roma ” și alta plămădită
de nemuritorii antichității dacogetice.
În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii
romane prin bogățiile sale, în special fierul. În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg al
fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă.
Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în
secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind
scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul,
care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în
secolele următoare. Ca urmare crește numărul de la 784 în 1512 la 896 în secolul al XVII.
Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marchează probleme noi, legate de conștiința
de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică.
În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș -Cerna, Plosca,
Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi români
îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor
locașe de lumină. În jurul anului 1870, este ales primar al orașului Hunedoara George Dănilă.
Documentele păstrate la Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă
s-a implicat cam în toate: a trimis bani pentru ostașii români răniți pe front , a dezvoltat zona
industrială a orașului construind Uzinele de Fier, a restaurat integral Castelul Corvinilor .
După Al Doilea Război Mondial, industria hunedoreană a cunoscut o dezvoltare fără
precedent. În preajma revoluției din 1989 , în Hune doara, se produceau peste 3 milioane tone de
oțel, peste 2 milioane tone cocs metalurgic, încălțăminte și tricotaje. Această dezvoltare a atras
forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a
dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură.
S-au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățământ superior,
două stadioane, o sală de sport, piscină, iar după 1989 s-a construit o popicărie modernă,
capabilă să găzduiască mari concursuri internaționale.
Numărul populației municipiului de pe Cerna este în continuă scădere după 1989.
Motivele sunt numeroase, în special distrugerea siderurgiei și a fabricilor. Pe locul ecologizat al
fostului combinat siderurgic s-a construit o fabrică de cablaje care absoarbe forță de muncă, însă
prea puțină în raport cu necesitățile orașului. Așa că una din alternativele durabile pe care au
încercat să se axeze primarii aleși ai municipiului, a fost turismul.

36 Municipiul Hunedoara oferă turiștilor o bogată paletă de destinații, atât în localitate cât și
în imediata vecinătate:
 Castelul Corvinilor – este unul dintre cele mai importante monumente de
arhitectură gotică din România. Clădit în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara,
a fost una dintre cele mai importante proprietăți de-ale sale. În jurul său s-au creat
numeroase legende, precum cea a corbului, a fântânii sau a construirii cetății.
 Rezervația naturală „Pădurea Chizid ” (50 ha).
 Lacul Cinciș – Este așezat la 15 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre
Toplița. Este o zonă de o frumusețe deosebită care atrage numeroși turiști. Lacul
are o suprafață de 867 ha și o poveste deosebită. Lacul Cinciș este situat pe vatra
satului cu același nume, care în anul 1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere
pentru a putea lua naștere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste
1000 de ani (menționat încă din 1360), a fost pentru totdeauna înghițit de ape.
 Munții Poiana Ruscă .
 Grădina Zoologică.
 Furnalul de la Govăjdia – A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru
extragerea de fier și a fost construit în anul 1806. Primul a fost construit în
Toplița, aproape de Hunedoara în anul 1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate și
astăzi.
 Biserici și mănăstiri: Biserica ortodoxă Strei, la 10 km. – Mănăstirea Prislop la 20
km. spre Hațeg – Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 km. – Biserica reformată
Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea – Biserica cetății COLȚ – Biserica din Densuș,
ce este un monument unic în arhitectura medievală românească, fiind construită
probabil în cursul secolului al 13-lea. – Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în
secolul XIV, adăpostește o frescă de la 1365.

Pentru locuitorii orașului, dar și pentru cei care se află în tranzit turistic prin municipiul
Hunedoara, primărul ales în 2012, Viorel Arion, a propus ca proiect de hotărâre locală
consturirea unui ștrand municipal așa cum nu există altul în județul Hunedoara. Fiind majoritar
partidul pe care îl reprezenta la acel moment, proiectul propus de Arion a fost aprobat. Așa că s-a
purces rapid la treabă.

3.1. Prevederi generale referitoare la investițiile publice

Cheltuielile pentru inves tiții publice și cheltuielile de investiții se cuprind în proiectele de
buget în baza programelor de investiții publice care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui
ordonator principal de credite.
Ordonatorul principal de credite în cazul studiului nostru de caz – Primăria Municipiului
Hunedpara – va prezenta anual progra mul anual de investiții publice cu clasificația funcțională și
economică.
Primăria Municipiului Hunedoara, în calitate de ordonator principal de credite, va
transmite pentru fiecare obiectiv de investiții informațiile financiare și informațiile nefinanciar e.
Informațiile financiare cuprind: valaorea totala a proiectului, creditele de angajament,
creditele bugetare, graficul de finanțare și pe surse coroborat cu graficul de execuție, analiza
cost-beneficiu, costurile de funcționare și întreținere după puner ea în funcțiune.
Informațiile nefinanciare cuprind: strategia în domeniul investițiilor, descrierea
proiectului, stadiu fizic al obiectivelor de investiții.
Guvernul și Ministerul Finanțelor Publice vor evalua strategia în domeniul învestilor pe
baza progr amelor elaborate de ordonatorul principal de credite, în cazul nostru și Primăria
Municipiului Hunedoara.

37 Ministerul Finanțelor Publice va stabili prin norme proprii: criteriile de evaluare și
selecție a obiectivelor de investiții, analizează programul de investiții din punctul de vedere al
încadrării în limitele de cheltuieli stabilite, monitorizează întregul program de investiții.
Documentațiile tehnico economice aferente obiectivelor de investiții noi care se
finanțează din fonduri publice se aprobă astfel:
 de către guvern pentru valori mai mari de 20 milioane lei;
 de către ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 3-20 mil lei;
 de ceilalți ordonatori de credite pentru valori mai mici de 3 milioane lei

Documentațiile tehnico econom ice aferente obiectivelor de investiții ce se realizează din
credite externe contractate sau garantate de stat, se aprobă de guvern indiferent de valoarea.
Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli de investiții se cuprind în programele de
investiț ii publice care constituie anexa la buget.
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de investiții
incluse în programul de investiții publice.
Structura programului de investiții publice grupează obiectivele de investiții publice în:
investiții în continuare, investiții noi, alte investiții cum ar fi achizițiile de imobile, dotări
idependente, cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, cheltuieli de
expertiză, proiectare și execuție.
Chelt uielile de investiții se detaliază și se aprobă pe liste separat de către ordonatorul de
principal de credite.

3.2. Studiul de prefezabilitate al obiectivului „Amenajare zonă de agrement – Ștrand
municipiul Hunedoara ”

Conform metodelor după care se realizează o investiție, o dată cu aprobarea în Consiliul
Local Hunedoara a proiectului „Amenajare zonă de agrement – ștrand municipiul Hunedoara ”,
primul studiu care se face este cel de prefezabilitate.
Acest studi u conține următoarele date generale referitoa re la:

a) Date generale:
Denumirea investiț iei: „Amenajare zonă de agrement – ștrand municipiul Hunedoara ”.
Elaboratorul studiului de prefezabilitat e: Departamentul investiții al Primăriei Deva
Ordonatorul principal de credite : primarul municipiului Hunedoar a, Viorel Arion
Autoritatea contractantă (investitorul ): Consiliul Local al municipiului Hunedoara
Amplasamentul : Județul Hunedoara, municipiul Hunedoara
Tema cu fundamentarea necesității și oportunității investiției : Oportunitatea investiției
este justificată de necesitatea punerii în valoare a spațiului neamenajat și a creării în zonă a unui
loc de recreere, relaxare, promenadă, joacă pentru copii. Propunerea se încadrează în zona de
agrement a municipiului și este susținută de existența bazinului de înot acoperit.

Prin lucrăr i vor fi create zone distincte în care toate categoriile de vârst ă își pot găsi locul
de relaxare, joacă sau liniște dorit. Scenariul selectat pentru realizarea investiției presupune
amenajarea unui ștrand care să satisfacă nevoia de liniște și relaxare și de zone distincte pentru
copii. Probleme identificate:
 Lipsa unei zone de agrement -ștrand în municipiu;
 Existenta unui spațiu public inestetic, fără utilizare;
 Lipsa de locuri dejoacă in imediata apropiere;
 Nevoia de a mari suprafeț ele verzi controlat;
 Nefolosirea la capacitate maxim ă a potențialului de recreere din zonă.

38 Pentru diversificarea oportunităților de dezvoltare economică a municipiului Hunedoara
este necesară luarea în considerare a activităților turistice și de agrement . Prin HCL
27304 /20.05. 2013 a fost aprobat ă suma pentru Servicii de proiectare – documentații tehnico –
economice – pentru realizarea investiției „Amenajare zonă de agreement Ștrand în municipiul
Hunedoara (Studiul de fezabilitate + Proiect tehnic + DE+DTAC+ DTOE+ CS, precum și
elaborarea de documentații pentru obținerea de avize și autorizații, verificare tehnică, caiet de
sarcini pentru producedura de achiziție.)

b) Evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate :
Valoarea totală estimativă a investi ției: în conformitate cu Proiectul Nr. 322/200 3,
valoarea totală estimată a lucrărilor (inclusiv TVA) este de 6.836.000 euro
Cheltuieli pentru proiectar ea studiului de prefezabilitate 80.000 lei
Cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate : 200.000 lei
Cheltuieli construcții montaj (C+M) 3.700.000 euro

c) Date tehnice ale lucrări i:
Suprafața terenului pe care se va amenaja zona de agrement – ștrandul este de 8913 mp.
Terenul pe care se propune amplasarea ștrandului este situat în spatele bazinul ui de înot, pe un
loc unde există platforme, alei betonate și o clădire dezafectată cu rol de WC. Primăria solicită
amenajarea zonei de agrement pe terenul aflat în proprietatea sa, pentru a-l face atractiv din
punct de vedere economic.

Ștrandul va fi compus din două bazine:
 primul cu o lungime de 25 m, o adâncime de 1,90 m și o temperatură a apei de
23°C, destinat campionatelor naționale și internaționale, dar și pentru agrement și
întreținerea condiției fizice;
 al doilea bazin, cu o lungime de 15 m, o adâncime de 1 m și o temperatură a apei
de 29°C, destinat copiilor.

Complexul va fi dotat cu o sală modernă de fitness, saună, cabinet de masaj și cosmetică –
coafor, bar și o sală în care se poate practica tenis de masă.

d) Finanțarea investiției :

Finanțarea acestui proiect se realizează din credit care va fi rambursat pe parcursul
a … ani din sumele obținute chiriile agenților economici .

e) Partea desenată
Partea desenată a studiului de prefezabilitate conține următoarele elemente:
1) Plan de amplasare în zonă, elaborat la scara 1:200 ¸ 1:50;
2) Plan general , elaborat la scara 1:5000¸ 1:1000.

Studiul a fost aprobat în ședința de consiliu local cu 16 voturi pentru vs. 5 voturi contra,
cei care au validat studiul fiind membrii PDL , partid din care făcea parte la acea dată primarul
municipiului. La momentul respectiv, Consiliul Local Hunedoara era compus din 21 de membri.
Odată aprobat studiul s-a făcut public informația prin care firmele puteau să depună
caietele de sarcini în vederea vânzării și instalării telecabine i.
Câștigătorul licitației s-a dovedit a fi firma deveană SC Sercotrans SRL Deva pe codul
CAEN 7112 „Activități de proiectare, urbanism, inginerie și alte servicii tehnice legate de
acestea ”.

39 3.3. Studiu l de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este mult mai amplu și prezintă 2 scenarii tehnico -economice prin
care obiectivele proiectului de investiții pot fi atinse. În studiu există o mențiune: „în cazul în
care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborate un studiu de prefezabililitate sau un
plan detaliat de investiții pe termen lung). Acesta există, după cum se vede prezentat mai sus,
însă primarul a considerat că este la fel de oportun și realizarea unui studiu de fezabilitate care să
cuprindă aceste două scenarii. Mai jos voi prezenta doar unul dintre cele două scenarii, acela care
a și fost implententat și care pe tot parcusul studiului a fost recomandat de către firma Secotrans,
cea care l-a proiectat .

3.3.1. Descrierea investiției

AMENAJAREA UNUI ȘTRAND CU CONTUR LIBER ȘI TEHNOLOGII MODERNE
(Sistem de recirculare overflow)
Lucrări propuse :
1) devierea rețelelor existente,
2) dezafectarea construcției aftata pe teren,
3) terasamente,
4) împrejmuirea terenului,
5) -amenajarea unei rampe de acces pentru persoane cu handicap,
6) -amenajarea unui bazin cu forme libere, circulare pentru adulți impartit in doua zone,
7) una cu adâncime de 1,6m și zona cu jacuzzi și una cu adâncime de 1,4m și bar cu
terasa,
8) amenajarea unui bazin cu forme libere, circulare pentru tineri cu adâncime variabil ă
și trei tobogane,
9) amena jarea unui bazin cu forme libere, circulare pentru copii de vârste mici,
10) amenajare zona tehnica in clădirea existenta a bazinului acoperit.
11) amenajrea unui loc dejoacă pentru copii (zona cu nisip),
12) realizarea unor alei din dale in jurul bazinelor și care care sa lega diferitele zone ale
ștrandului,
13) amenajarea unui spațiu construit care să adăpostească barul, terasa, spații comerciale,
dușuri și grupurile sanitare,
14) realizarea unor cabine de schimb,
15) montare banei fixe,
16) montare stâlpi de iluminat,
17) montare coșur i pentru gunoi menajer,
18) amenajare spații verzi cu plantare de arbori,
19) însămânțarea cu iarbă.

Bazinele au un contur cu forme circulara care se desfășoară pe lungimea terenului și sunt
legate intre ele funcțional și vizual. Alegerea unui contur sinuos al bazinelor și amenajărilor este
preluat ă din natur ă.
Avantajele scenariului recomandat chiar de către firma care a realizat studiul este mai
degrabă financiară, pentru că diferența între cele două scenarii este de 6% din valoarea devizului
general estimat .

40 Amenajarea zonei de agrement – ștrand presupune crearea mai multor zone distincte care
să satisfacă toate categoriile de vârstă și diferițele de preocupări ale vizitatorilor. Vor fi realizate
sectoare de odihnă pasivă, sector pentru mișcare, sector pentru copii (Tabel 3.1.):

Tabel. 3.1
Suprafața totală amenajată 8913 mp
suprafață totală luciu apă 2001 mp
alei pietonale pavate cu pavele 3511 mp
alei și platforme pavate cu gresie 641mp
spații verzi 1660 mp
loc de joaca pentru copii cu nisip 66 mp
supraf ața construita casa poartă 32 mp
suprafața construita pavilion servicii 387mp
suprafața construită bar 45 mp
suprafața construită cabine schimb 190 mp
mobilier bănci 15 buc
mobilier coșuri de gunoi 15 buc
stâlpi de iluminat 5 buc
arbori ornamentali 10 buc
Suprafața propusă pentru amenajarea zonei de agrement1

3.3.2. Date tehnice ale investiției

Cea mai mare parte a datelor vor coincide cu cele din studiul de prefezabilitate și din
scenariul prezentat mai sus – scenariu care a fost ales să fie implementat.

Zona și amplasamentul: Terenul pe care se va realiza investiția este amplasat in
intravilanul municipiului Hunedoara, in zona de agrement langa bazinele de inot acoperite și
stadionul Michael Klein.
Statutul juridic al terenului care urmează sa fie ocupat: beneficiarul terenului pe care
se vor executa lucrările de investiții este municipiul Hunedoara, asa cum reiese din CF 66 din
19.03.2013.
Situația ocupării definitive de teren: teren intravilan, liber de construcții. Suprafața
totala a terenulu i este de 8.913 mp
P.O.T .propus = 8.02%
C.U.T. propus = 0.09
Studii de teren: Studii topografice: pentru întocmirea studiului de fezabilitate s-au
întocmit ridicări topografice scara 1:1000, planuri la scara 1:500. Ridicarea topografică s-a
realizat în sistemul național de coordonate Stereografic 1970, având ca nivel de referința
Marea Neagră.

1 Studiu de fezabilitate „ Amenajare zonă de agrement – ștrand municipiul Hunedoara ”

41 Caracteristicile principale ale construcțiilor : Propunerea vizează amenajarea unui
spațiu total de 8.913 mp și include următoarele cinci areale principale:
 suprafaț a totală luciu apă: 2001 mp
 alei pietonale pavate cu dale de beton 3511 mp
 alei și platforme pavate cu gresie: 641 mp
 spatii verzi: 1660 mp
 suprafața totală construit desfășurat ă 654 mp

Situația existenta a utilităților și analiza de consum:
 curent electr ic
 apa potabil ă – debitul va fi asigurat de branșamentul cu de 0.3 l/s
 canalizare

Pe amplasamentul studiat sunt unele rețele edilitare ce vor fi deviate care au fost cuprinse
în cap. 1 al devizului general la amenajarea terenului.

Soluții tehnice de asigurare cu utilități : obiectivul va fi racordat la rețele de utilități
care sunt in apropierea amplasamentului:
Curent electric: Se va realiza un branșament la rețeaua stradala existenta, din strada
Padișului
Instalații de alimentare cu apă: Branșament la rețeaua de alimentare cu apă.
Canalizare: Branșament la rețeaua de canalizare din strada Padișului.
Obiectivul – (robinet) sistem irigare) – va fi racordat ă la rețele de utilități care sunt în
apropierea amplasamentului:
Instalații de alimentare cu apă: Bran șament la rețeaua de alimentare cu apă.

Concluziile evaluării impactului asupra mediului : nu este afectat patrimoniul cultural al
comunității din zona municipiului Hunedoara, dimpotrivă, va creste potențialul turistic din zonă.
Realizarea investiției are impact nesimnificativ asupra factorilor de mediu, apa, aer, sol.
Amplasamentul nu se situează pe arii protejate sau ecosisteme sensibile. Deseurile rezultate din
activitatea de construir e se vor transporta în depozite autorizate,conform legislației in vigoare.

Durata de realizare și etapele principale: se vede în Tabelul 3.2.:

Tabelul 3.2.

Denumire
activitate Luna*/RON
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Servicii de
consultan
ță, studii
teren,
studiu
fezabilitate X
Achiziții
servicii
proiectare,
asistenta
tehnica X
Achiziții
pentru
execuția
lucrărilor X
Organizare
de șantier X X
Construcții
și instalații X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

42
Amenajări
protecția
mediului X
Consultan –
ta și
asistenta
tehnica X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Comisioan
e și taxe X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Cheltuieli
neprevăzu –
te X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Recepția la
terminarea
lucrărilor X
Returnare
avans și
rambursare
ultima
transa X
Graficul de realizare a investiției1

Consturile estimative ale investiției : reprezintă valoarea totală cu detalierea pe structura
devizului general conform Tabelului 3.3.
Tabelul 3.3.
Costurile de realizare a investiției în mii lei mii euro
TOTAL 6.836.509 1.546.670
din care C+M 3.784.152 855.524
TVA 1.416.868 320.227
TOTAL CU TVA 8.253.67 7 1.865.997
Valoarea totală a devizului general
Conform curs BNR la data de 15.07.2013 : 1 EURO = 4,4232 lei
Eșalonarea costurilor și graficul de realizare a investiției poate fi găsit la Anexa 1

3.3.3. Analiza cost-beneficiu

Investiția din prezentul studiu constă în amenajarea unei zone de agrement ca și ștrand în
municipiul Hunedoara. Aceasta este necesar ă deoarece populația nu beneficiază de existen ța
altui loc de agrement pe perioada de vară. Exist ă teren proprietatea primăriei al cărui
amplasament este compatibil cu amenajarea unui ștrand.
În cadru prezentului studiu se propune realizarea unei zone de agrement ca și ștrand ce va
dispune de bazine pentru adulți, bazine pentru copii, loc de joacă pentru copii, bar, terase
(pavilion servicii) și zonă verde cu mobilier urban (banci și coșuri de colectare a gunoiului).
Realizarea obiectivului de investiție va duce la dezvoltarea turismului în municipiul
Hunedoara și în împrejurimi.
Obiectivul strategic const ă în sprijinirea unei dezvoltări economice, socia le, durabile și
echilibrate teritorial a tuturor regiunilor țării. Implementarea prezentului proiect va contribui la
atingerea obiectivelor propuse în cadrul masterplanului pentru dezvoltarea turismului național.

1 Studiu de fezabilitate „ Amenajare zonă de agreme nt – ștrand municipiul Hunedoara ”

43 Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea structurii de agreement prin
construirea ștrandului în aer liber în municipul Hunedoara, în scopul creeării de noi locuri de
munc ă, îmbun ătățirea stării de sănătate a populației tinere, creșterea numărului de turiști, a
duratei sejurului și valorificării patrimoniului cultural și natural specific zonei.

Obiectivele specifice urmărite prin proiect sunt:
1) Realizarea infrastructurii ștrandului respectând principiile dezvoltării durabile în
sensul conservării și protecției mediului;
2) Creșterea numărul ui benefic Iarilor prin diversificarea și creșterea calității serviciilor
oferite;
3) îmbunătățirea și diversificarea serviciilor turistice oferite.

Atingerea acestor obiective specifice este legat ă de realizarea investiției propuse prin
proiect.
Perioada de referință se referă la numărul maxim de ani pentru care se realizează
previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile vor fi realizate pentru o perioadă
apropiată de viața economică a investiției, dar suficient de îndelungată pentru a permite
manifestarea impactului pe termen mediu și lung al acesteia.
Conform normativelor în vigoare analiza cost benficiu a fost realizată pentru o perioadă
de perspectiva de 15 ani.
 Analiza financiara și calcularea indicatorilor de performanță financiară

Principa lul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii performanței
financiare a proiectului (profitabilitatea sa). În cadrul analizei financiare s-a utilizat metoda
incrementală. Rata de actualizare utilizată conform recomandărilor este de 5%.
Analiza financiară evaluează profitabilitatea financiară a investiției în proiect determinată
cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) și RIRF/C (rata
internă de rentabilitate calculată la total valoare investiție .
Durabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de
numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză.
La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua în considerare toate costurile
(eligibile și ne-eligibile) și toate sursele de finanțare (atât pentru investiție cât și pentru operare și
funcționare, inclusiv veniturile nete).
Pentru varianta care a fost implementată este prezentat fluxul de venituri și chelt uieli pentru
perioada previzionată de 15 ani. Indicatorii profitabilității financiare sunt prezentați mai jos:

VANF/C: 874.917
RIRF/C: 6,137% peste rata de actualizare de 5%
FN: > 0 pentru fiecare an
RCB: 0.180

Aceste rezultate subliniază faptul că realizarea investiției este necesară pentru
implementarea proiectului, întrucât acesta se încadreazăîin categoria investițiilor cu rentabilitate
socio -economică ridicată, RIRF/C fiind mai mare decât rata de actualizare luată în calcul. Având
În vedere aceste aspecte, investiția analizată poate fi o prioritate – în comparație cu alte proiecte,
care au șanse mai mari de a fi considerate eligibile de către instituții de finanțare internaționale
sau naționale.

44
a) Analiza de sensivitate

Analiza de senzitivitate preze ntată mai jos indică variația valorilor indicatorilor de
performanță economică ai proiectului atunci când se modifică anumiți factori – cheie: cheltuielile
investiționale totale și costurile de întreținere.
Rezultatele din Tabelul 3.4. arată modul în care se schimbă valorile VANF/C în scenarii
optimiste și pesimiste:

Tabel 3.4.
Indicator VANF /C RIRF /C
Variația cheltuielilor investiționale:
Creștere 1% 809765 6.035
Reducere 1% 940070 6.242
Creștere 5% 549155 5.642
Reducere 5% 1200679 6.679
Variația c osturior de întreținere:
Creștere 1% 855333 6.110
Reducere 1% 894502 6.165
Creștere 5% 776994 6.000
Reducere 5% 972840 6.274
Variația veniturilor din exploatare:
Creștere 1% 968403 6.268
Reducere 1% 781431 6.006
Creștere 5% 1342348 6.788
Reducere 5% 407487 5.478
Venitul net și rata de rentabilitate1

Concluzie: rezultatele obținute atestă faptul că realizarea proiectului investi țional propus
se poate realize.

b) Analiza de risc

Analiza de senzitivitate evaluează impactul unei anumite modificări procentuale a unei
variabile asupra indicatorilor de performanță ai proiectului, dar nu spune nimic despre
probabilitatea de apariție a acestei modificări. De acest aspect se ocupă analiza de risc.

1 Studiu de fezabilitate „ Amenajare zonă de agrement – ștrand municipiul Hunedoara ”

45 Prin repartizarea distribuției de probabilitate corespunzăto are variabilelor critice se poate
estima distribuția de probabilitate pentru indicatorii de performanță financiari și economici.
Acest lucru permite analistului să furnizeze statistici interesante referitoare la indicatorii de
performanță ai proiectului: valori probabile, deviație standard, coeficientul de variație, etc.
În funcție de profilul fluxului de numerar, în anumite cazuri rata internă de rentabilitate
poate avea valori multiple sau poate fi nedefinită. în ceea ce privește raportul C/B, valoarea sa
poate depinde, de exemplu, de faptul dacă un anumit articol este considerat a fi beneficiu sau o
reducere de cost.
Trebuie să se menționeze că deși mereu se poate face o analiză a sensibilității, nu se poate
spune același lucru și despre analiza riscului. în anumite situații (de ex. Lipsa datelor istorice
referitoare la proiecte similare) se poate dovedi a fi destul de dificil să se întocmească ipoteze
sensibile privind distribuția de probabilitate a variabilelor critice. în asemenea situații, trebuie
efectuată cel puțin o evaluare calitativă a riscului pentru a sprijini rezultatele analizei de
senzitivitate.

Ipoteze
Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr -o gamă largă de activități, care se
finalizează cu obținerea unor rezultate necesare ating erii parametrilor obiectivelor proiectului.
Activitățile proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumții care trebuiesc în prealabil
soluționate pentru derularea în bune condiții a proiectului.
Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, și pot fi: factori
definiți pozitiv și în termeni măsurabili, iar incertitudinile apar ca și modificări posibile a
elementelor proiectului, dar a căror probabilitate de apariție nu este cunoscută.

Ipotezele formulate în legătură cu prezentul proiectul pot fi diferențiate pe trei faze:
1) faza de pregătire și elaborare proiect;
2) faza de implementare a proiectului și realizare efectivă a lucrărilor;
3) faza de gestionare și monitorizare a proiectului.

1) Faza de pregătire și elaborare proiect
 resur se umane cu experiență în implementarea proiectului
Elaborarea documentației de finanțare a fost contractată cu o firmă de specialitate cu
experiența în domeniu, iar aportul de resurse umane al comunei direct implicat în proiect este
format din experți tehnici și financiari din primărie.
 performanța consultantului
– asigurarea surselor de finanțare externe
– asigurarea surselor de finanțare interne de la Consiliul Local implicat în proiect și
eventual de la Consiliul Județean -natura proprietății este clarifica tă

2) Faza de implementare a proiectului și realizarea efectivă a lucrărilor
 inflația este cea pronosticată
 creșterea economică este cea previzionată
 evoluția ratelor de schimb și a dobânzilor sunt cele stabilite
 modificările legislative sunt cele previzibil e
 armonizarea legislației României cu legislația Uniunii Europene
 climat normal pe durata realizării fizice a lucrărilor
 planul de finanțare va fi respectat
 lucrările se realizează de buna calitate și cu un constructor experimentat
 costul celorlalte utilități este cel preconizat, ținându -se cont de potențialele investiții
și în aceste infrastructuri
 creșterea demografică este cea estimată
 personalul instruit este disponibil
 nivelul de suportabilitate al consumatorilor este cel preconizat
 previziunea asupra cererii de apă se confirmă

46 3) Faza de gestionare și monitorizare a proiectului
 management performant al operatorului
 practici de muncă eficiente
 continuarea dezvoltării strategiei lucrărilor
 creșterea încrederii în calitatea serviciilor
 creșterea tarifului va fi justificată de creșterea calității serviciilor

Riscurile identificate în cadrul prezentului proiect prin metodele mai sus menționate
De identificare a riscurilor sunt:
1) Riscuri comerciale și strategice:
 schimbările tehnologice
 proprietatea asupra utilităților
2) Riscuri economice:
 creșterea ratei de actualizare
 creșterea prețului la energie
 schimbarea ratelor de schimb
 creșterea accelerată a inflației
 creșterea costului celorlalte utilități
 descreșterea demografică
3) Riscuri contractuale:
 întârzieri în executarea lucrărilor
 lipsa de forța majoră
 probleme neprevăzute ale furnizorilor de materiale și echipamente
4) Riscuri financiare:
 modificarea ratelor dobânzii
 lipsa surselor interne de finanțare
 lipsa surselor externe de finanțare
 majorarea impozitelor
 scădere a ratei de colectare a taxelor
 creșterea cheltuielilor de capital
 dificultăți la rambursarea împrumutului
5) Riscuri de mediu :
 întârzieri ale proceselor de avizare
6) Riscuri politice :
 retragerea sprijinului politic local
 schimbări politice majore
 renunțarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării
investi ționale
7) Riscuri sociale:
 apariția grupurilor de presiune
 înșelarea așteptărilor comunității
 răspuns negativ la consultarea comunității
8) Riscuri naturale:
 cutremure
 alunecări de ter en
 incendii
 inundații
9) Riscuri instituționale și organizaționale:
 management de proiect neadecvat
 greve
 retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local
 angajarea celor interesați în alte împrumuturi
 lipsa de resurse și de planificare

47 10) Riscuri operaț ionale și de sistem:
 probleme de comunicare
 estimări greșite ale pierderilor
11) Riscuri determinate de factorul uman:
 erori de estimare
 erori de operare
 sabotaj
 vandalism
12) Riscuri tehnice:
 lipsa de personal specializat și calificat
 nerespectarea reglementărilo r și standardelor tehnice de execuție
 erori în documentația de licitație
 evaluări geotehnice neadecvate
 control defectuos al calității
 lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje
 întârzieri de finalizare

După identificarea riscurilor pe baza surselor de r isc se pune problema evaluării
impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului în cazul producerii lor precum
și a estimării probabilității producerii riscurilor Evaluarea riscurilor oferă soluții în ceea ce
privește măsurile care trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.

Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe:
 dimensionarea riscului – se determină impactul, mărimea riscului
 măsurarea riscului – se determină probabilitatea producerii riscului

Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact / Probabilitate

Impact Scăzut Mediu Mare
Probabilitate 1 2 3
Scăzută 4 5 6
Mare 7 8 9

Gestionarea riscurilor

În funcție de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări eficiente și
corecte a riscurilor. Gesti onarea riscurilor se realizează pe baza a patru operațiuni distinte :

 planificarea (operațiune care intră în sarcina municipiului Hunedoara și a
consultantului desemnat în urma licitației de prestări servicii pentru această etapă)
 monitorizare (operațiune care intră în sarcina municipiului Hunedoara)
 alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor
produse (operațiune care intră în sarcina municipiului Hunedoara, Consiliului
Local Hunedoara, direct implicat în proiect și alte instituții financiare sau politice
a căror rol este de sprijinire a proiectului)
 control (operațiune care intră în sarcina municipiului Hunedoara)

Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect, pentru a
realiza o gestionar e eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize complexe:

 analiza factorilor interesați – factorii interesați sunt: Consiliul Local, Consiliul Județean
 analiza socială – analiza a fost realizată de către Municipiului Hunedoara a în
colaborare cu Consiliul Local, iar în urma acestei analize s-a determinat gradul de
suportabilitate a populației, gradul de implicare civică a cetățenilor, reacția socială
la obiectivele investiționale ale proiectului, creerea de noi locuri de muncă.

48  analiza instituți onală – proiectul poate fi implementat din punct de vedere
legislativ, dar în funcție de evoluția proiectului trebuie reglementat modul de
funcționare al Serviciului Juridic din cadrul Municipiului Hunedoara. Pot fi făcute
de asemenea modificări de regleme ntare la nivel local pentru îmbunătățirea
capacității instituționale și manageriale.
 analiza tehnică – analiza care în prezent se regăsește în studiul de fezabilitate și
furnizează informații cu privire la calculul și dimensionarea amenajării zonei de
agrement -strand, soluții tehnice necesare în atingerea obiectivelor.
 analiza economică – analiza care se regăsește tot în studiul de fezabilitate și
furnizează informații legate de rentabilitatea proiectului, gradul de acoperire a
creditului (dacă este cazul), structura și evoluția costurilor și a tarifelor. în analiza
economică s-au luat în considerare costuri pentru fiecare etapă a ciclului de viață
(planificare, proiectare, construcție, operare și întreținere)
 analiza de mediu – realizată în strânsă legătură cu Agenția de Protecție a Mediului
furnizează informații cu privire la integrarea prezentului proiect în stategia
națională și regională de mediu, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu
naționale și internaționale
Toate aceste analize dimensionea ză soluții și implicit obiective, dar acestea la rândul lor
sunt însoțite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza de elaborare a
proiectului, luarea unor măsuri de prevenire și protecție a proiectului:
 includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului;
 includerea în proiect a activităților de atenuare a riscurilor;
 proiecte complementare, susținute din fonduri locale sau din alte surse;
 corelarea obiectivă între obiectivele, scopurile și rezultatele proiectului;
 atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr -o atentă monitorizare;
 angrenarea factorilor interesați în toate etapele de derulare a proiectului.

Sursele de finanțare a investiției
Sursele de finanțare a investiției se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și
constau în fonduri proprii ale primăriei Municipiului Hunedoara.

Estimări privind forța de munca ocupată prin realizarea investiției
Pe parcursul execuției lucrărilor, se creaza 10 locuri de muncă la constructor: responsabil
tehnic cu execuția, un inginer constructor sef de șantier, personal calificat inclusiv pentru lucrul
pe utilaje și muncitori necalificati. Primăria municipiului Hunedoara va desemna diriginții de
șantier pentru supravegherea execuției lucrărilor.
Pentru funcționarea ștrandului se va asigura cu minimun 4 angajați, calificați în domeniu.

Principalii indicatori tehnico -economici ai investiției:
a) Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

Valoare (fără T.V.A.) Valoare (inclusiv T.V.A.)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
6.836,809 1.545,670 8.253,677 1.865,997
3.784,152 855,524 4.692,348 1.060,849

conform curs BNR la data de 15.07.2013: 1 EURO = 4,4232 lei

49 TOTAL GENERAL din care: C +

b) Eșalonarea investiției (INV/C+M):

 anul I:
– 2.906,225 mii lei/3.507,733 mii lei (cu TVA.) 657,041 mii euro/793,030 mii
euro (cu TVA.) C+M 1.624439,74

 anul II:
– 3.930,585 mii lei/4.745,944 mii lei (cu T.V.A.) 888,629 mii euro/1.072,966 mii
euro (cu T.V.A.) C+M 2.159.711,32

c) Durata de realizare
 Durata de implementare este de 24 luni.
d) Capacități:
 Capacitate nominala 450 persoane
 Capacitate terase zona pavilionului 120 persoane
 Capacitate cabine de schimb 57 bucati
 Capacitate locuri șezlonguri 270 persoane

3.4. Proiectul tehnic

Proiectul tehnic se întocmește pentru aprobarea și avizare a execuției și pentru execuția
propriu -zisă a investiției. Este cea mai vastă documentație pentru investiții. Scopurile generale
pentru care se elaborează, sunt în principal următoarele :
 avizarea și aprobarea începerii execuției investiției;
 modul de organ izarea și de efectuare a licitațiilor;
 realizarea investiției;
 efectuarea recepției lucrărilor de investiții.

Descrierea lucrărilor : amplasamentul, topografia, clima și fenomenele naturale specifice
zonei, geologia, seismicitatea, prezentare proiect pe capitole de specialitate, devieri de utilități și
protejări ale acestora, sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon, Aceste aspecte nu vor fi
reluate aici, fiind detaliate pe larg în studiul de fezabilitate.
Caiete de sarcini – Documente ce reglemente ază nivelul de performanță al lucrărilor,
precum și cerințele, condiții tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care
urmează a fi puse în lucrare, testele, inclusiv testele tehnologice, încercările, nivelurile de
toleranțe.
Lucrarea a fost executată de aceeași firmă de proiectare, pentru execuție fiind necesare
doar 10 persoane, restul lucrărilor fiind efectute cu utilaje specifice

3.4.1. Contractul de lucrării care a stat la baza realizarii obiectivului de investiții

În confo rmitate cu prevederile articolului 20 alininiatul (1) din OUG. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completăril e ulterioare, s -a
procedat la încheiat prezentul contract de lucrări, între Primăria Hunedoara, B -dul Libertății, nr
17, cu sediul în m unicipiul Hunedoara, reprezentat prin Director Economic Codrin Mircea
Sorin în calitate de beneficiar , pe de o parte , și SC. Sercotrans SRL, cu sediul în Deva, prin
Alex andru Augustin în calitate de administrator.
Definiții specifice ale contractului
În prezentul contract termeni următorii vor fi interpretați astfel:
– contractul – este reprezentat de prezentu l contract și de toate Anexele sale;

50 – achizitor și executant – părțile contractante, așa cum sunt acestea numite în prezentul
contract;
– prețul contractului – prețul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului
pentru îndeplinirea in tegrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor sale, asumate prin contract;
– amplasamentul lucrării – locul unde executantul execută lucrarea;
– forta majoră – un eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează
greșelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevazut la momentul încheierii contractului și care
face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea
evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe na turale, restricții
apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu
este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o
imposibilitate de executare, face extrem de costisitoa re executarea obligațiilor uneia din părți.
 zi – zi calendaristică; an – 365 zile.
Obiectul, prețul, durata contractului și alte elemente componente ale contractului
SC Sercotrans. SRL Deva se obligă să execute, să finalizeze și să întrețină lucrarea , în
conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract.
Durata prezentului contract este de 2 luni , începând de la data semnării contractului de
ambele părți .
Executarea contractului începe după predarea amplasamentului și după emiterea
ordin ului de începere a lucrărilor.
Documentele contractului sunt: grafic de execuție; propunerea tehnică; propunerea
financiară.
Obligațiile principale ale SC Sercotrans. SRL Deva
SC Sercotrans. SRL Deva are obligația de a executa, finaliza și întreține în perioada de
garanție, lucrările privind construcția șstrandului municipal Hunedoara , precum și de a remedia
viciile ascunse, cu atenția și promptitudinea cuvenită, în concordanță cu obligațiile asumate prin
contract, în limitele prevăzute de prezentul contract.
SC Sercotrans. SRL Deva are obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de
muncă, materialele, instalațiile, echipamentele și toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie,
fie definitive, cerute de și pentru contract, în masura în care necesitatea asigurării acestora este
prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.
SC Sercotrans. SRL Deva are obligația de a prezenta achizitorului, înainte de începerea
execuției lucrării, spre aprobare, graficul de plăți necesar execuției lucrărilor, în ordinea
tehnologică de execuție.
SC Sercotrans. SRL Deva este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea și
siguranța tuturor operațiunilor executate pe șantier precum și pentru procedeele de execuție
utilizate, cu respectarea prevederilor și a reglementărilor legii privind calitatea în construcții.
Un exemplar din documentația predată, de către achizitor, executantului va fi ținut de
acesta în vederea consultării de către Inspectoratul de Stat în C onstrucții, precum și de către
persoane autorizate de achizitor, la cererea acestora.
SC Sercotrans. SRL Deva nu va fi raspunzător pentru proiectul și caietele de sarcini care
nu au fost întocmite de el.
Dacă, totuși contractul prevede explicit ca o par te a lucrărilor permanente să fie
proiectată de către executant, acesta va fi pe deplin responsabil pentru acea parte a lucrărilor.
SC Sercotrans. SRL Deva are obligația de a pune la dispoziția achizitorului, la termenele
precizate în anexele contractului , caietele de măsurători (atașamentele) și, după caz, în situațiile
convenite, desenele, calculele, verificările calculelor și orice alte documente pe care executantul
trebuie să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor.
SC Sercotrans. SRL Deva are obligația de a respecta și executa dispozițiile achizitorului
în orice problemă, menționată sau nu în contract, referitoare la lucrare.
În cazul în care executantul consideră că dispozițiile achizitorului sunt nejustificate sau
inoportune, acesta are d reptul de a ridica obiecții, în scris, fără ca obiecțiile respective să îl

51 absolve de obligația de a executa dispozițiile primite, cu excepția cazului în care acestea
contravin prevederilor legale.
În cazul în care respectarea și executarea dispozițiilor prevăzute la aliniatul de mai sus
determină dificultăți în execuție care generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi
acoperite pe cheltuiala achizitorului.
SC Sercotrans. SRL Deva este responsabil de trasarea corectă a lucrărilor față de reperele
date de achizitor precum și de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor și
resurselor umane necesare îndeplinirii responsabilității respective.
În cazul în care, pe parcursul execuției lucrărilor, survine o eroare în pozi ția, cotele,
dimensiunile sau aliniamentul oricărei părți a lucrărilor, executantul are obligația de a rectifica
eroarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepția situației în care eroarea respectivă este rezultatul
datelor incorecte furnizate, în scris, d e către proiectant.
Pentru verificarea trasării de către proiectant, executantul are obligația de a proteja și
păstra cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.
Pe parcursul execuției lucrărilor și a remedierii v iciilor ascunse, executantul are obligația:
 de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezență pe
șantier este autorizată și de a menține șantierul (atât timp cât acesta este sub controlul său) și
lucrările (atât timp cât aceste a nu sunt finalizate și ocupate de către achizitor) în starea de ordine
necesară evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane;
 de a procura și de a întreține pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecție,
îngrădire, alarmă și pază, când și unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau
de către alte autorități competente, în scopul protejării lucrărilor sau al asigurării confortului
riveranilor;
– de a lua toate măsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe și în afara
șantierului și pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăților
publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alți factori generați de metodele sale de
lucru.
SC Sercotrans . SRL Deva este responsabil pen tru menținerea în bună stare a lucrărilor,
materialelor, echipamentelor și instalațiilor care urmează a fi puse în operă de la data primirii
ordinului de începere a lucrării până la data semnării procesului verbal de recepție a lucrării.
Pe parcursul exe cuției lucrărilor și a remedierii viciilor ascunse, executantul are obligația,
în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau în mod
abuziv: confortul riveranilor, sau a căile de acces, prin folosirea și ocuparea dr umurilor și căilor
publice sau private care deservesc proprietățile aflate în posesia achizitorului sau a oricarei alte
persoane.
SC Sercotrans . SRL Deva va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor,
acțiunilor în justiție, daunelor -interese, costurilor, taxelor și cheltuielilor indiferent de natura lor,
rezultând din sau în legătură cu obligația prevăzută la aliniatul de mai sus prezentat pentru care
responsabilitatea revine executantului.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau
podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul șantierului și de a preveni deteriorarea sau
distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanții săi;
executantul va selecta traseele, va alege și va folosi vehiculele și va limita și repartiza
încărcăturile, în așa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea
materialelor, echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, de pe și pe șantier, să fie limitat,
în măsu ra în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor
și podurilor respective.
În situația în care, natura lucrărilor impune utilizarea de către executant a transportului
pe apă, atunci prevederile de la aliniatul mai sus prezentat vor fi interpretate în maniera în care
prin “drum” se înțelege inclusiv ecluza, doc, dig sau orice altă structură aferentă căii navigabile
și prin “vehicul” se înțelege orice ambarcațiune, iar prevederile respective se vor aplica în
consecința.

52 În situația în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care
comunică cu/sau care se află pe traseul șantierului, datorită transportului materialelor,
echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, executantul are obligația de a despăgubi
achizitorul împotriva tuturor reclamațiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
Cu excepția unor clauze contrare prevăzute în contract, executantul este responsabil și va
plăti consolidarea, modificarea sau îmbunăt ățirea, în scopul facilitării transportului materialelor,
echipamentelor, instalațiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu
sau care se afla pe traseul șantierului.
Pe durata execuției lucrării, executantul are obligația: de a evita, pe cât posibil,
acumularea de obstacole inutile pe șantier; de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente,
instalatii, surplus de materiale și de a aduna și îndepărta de pe șantier dărâmăturile, molozul sau
lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.
SC Sercotrans . SRL Deva are dreptul de a reține pe șantier, până la sfârșitul perioadei de
garanție, numai acele materiale, echipamente, instalații sau lucrări provizorii, care îi sunt
necesare în scopul îndeplinirii oblig ațiilor sale în perioada de garanție.
SC Sercotrans . SRL Deva răspunde, potrivit obligațiilor care îi revin, pentru viciile
ascunse aledrumului, ivite într -un interval de 2 ani de la recepția lucrării și, după împlinirea
acestui termen, pe toată durata de existență a drumului, pentru viciile structurii de rezistență,
urmare a nerespectării proiectelor și detaliilor de execuție aferente execuției lucrării.
SC Sercotrans . SRL Deva se obligă de a despăgubi achizitorul împotriva oricăror:
 reclamații și acțiun i în justiție, ce rezultă din îndeplinirea
necorespunzătoare a obligațiilor contractuale și din încălcarea unor
drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate
etc.), legate de echipamentele, materialele, instalațiile sau utilajele folosite
pentru sau în legătura cu execuția lucrărilor sau încorporate în acestea;
 daune -interese sau despăgubiri solicitate de terți în justiție ca urmare a
accidentelor de circulație produse datorită stării necorespunzătoare a
drumului pe care se vor e xecuta lucrările contractate, în interval de 2 ani
de la recepția finală a lucrării, costuri, taxe și cheltuieli de orice natură,
aferente; cu excepția situației în care o astfel de încălcare rezultă din
respectarea proiectului sau caietului de sarcini întocmit de către achizitor.
La începerea lucrărilor Primăria Hunedoara are obligația de a obține toate autorizațiile și
avizele necesare execuției lucrărilor.
Primăria Hunedoara are obligația de a pune la dispoziția executantului, fără plată, dacă nu
s-a convenit altfel, următoarele: amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină; suprafețele de
teren necesare pentru depozitare și pentru organizarea de șantier; căile de acces rutier și
racordurile de cale ferată.
Costurile pentru consumul de utilități p recum și cel al contoarelor sau al altor aparate de
măsurat se suportă de către SC Sercotrans . SRL Deva .
Primăria Hunedoara are obligația de a pune la dispoziția executantului întreaga
documentație necesară pentru execuția lucrărilor contractate, fără pla tă, în patru exemplare, la
termenele stabilite prin graficul de execuție a lucrării.
Primăria Hunedoara este responsabil pentru trasarea axelor principale, bornelor de
referință, căilor de circulație și a limitelor terenului pus la dispoziția SC Sercotran s. SRL Deva
precum și pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului.
Primăria Hunedoara are obligația de a examina și măsura lucrările care devin ascunse în
cel mult 5 zile de la notificarea SC Sercotrans . SRL Deva .
Primăria H unedoara este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor și a oricăror
alte informații furnizate SC Sercotrans . SRL Deva . precum și pentru dispozițiile și livrările sale.
Pentru neîndeplinirea din vina părților contractante a obligațiilor contractu ale se aplică
sancțiuni. Pot fi întălnite mai multe situații.

53 În situația în care, din vina sa exclusivă, SC Sercotrans . SRL Deva . nu reușește să -și
îndeplinească obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din
prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din prețul contractului
de 0,1% / zi de întârziere din prețul contractului nerealizat, până la îndeplinirea efectivă a
obligațiilor.
În situația în care Primăria Hunedoara nu onore ază facturile în termen de 28 de zile de la
expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligația de a plăti, ca penalități, o sumă
echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată de 0,1% / zi de întârziere valoarea
situațiilor de lucrări fac turată și neachitată.
Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părti, în
mod culpabil și repetat, dă dreptul părții lezate de a considera contractul de drept reziliat și de a
pretinde plata de daune -interese.
Primări a Hunedoara își rezervă dreptul de a renunța oricând la contract, printr -o
notificare scrisă adresată SC Sercotrans . SRL Deva fără nici o compensație, dacă acesta din urmă
dă faliment, cu condiția că această renunțare să nu prejudicieze sau să afecteze dre ptul la acțiune
sau despăgubire pentru executant. În acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata
corespunzătoare pentru partea din contract executată pâna la data denunțării unilaterale a
contractului.
SC Sercotrans . SRL Deva se obligă să constituie garanția de bună execuție a contractului.
Garanția de bună execuție a contractului reprezintă 10% din prețul acestuia, fără TVA, și se
constituie prin scrisoare de garanție bancară de bună execuție sau rețineri succesive din sumele
datorate pot rivit facturilor parțiale.
În acest caz contractantul are obligația de a deschide un cont la dispoziția autorității
contractante, la o bancă agreată de ambele părți și de a depune in acest cont, până la demararea
contractului, o sumă inițială egală cu ce l puțin 0,5% din valoarea lucrării.
Primăria Hunedoara are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, în
limita prejudiciului creat, dacă executantul nu își execută, execută cu întârziere sau execută
necorespunzător obligațiile asumat e prin prezentul contract.
Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție, achizitorul are obligația
de a notifica acest lucru executantului, precizând totodată obligațiile care nu au fost respectate.
Primăria Hunedoara se obligă să restituie garanția de bună execuție după cum urmeză:
70% din valoarea garanției, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului -verbal de
recepție la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, iar riscul
pentr u vicii ascunse este minim; restul de 30% din valoarea garanției, la expirarea perioadei de
garanție a lucrărilor executate, pe baza procesului -verbal de recepție finală.
Procesele -verbale de recepție finală pot fi întocmite și pentru părți din lucrare, dacă
acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și/ funcțional.
Garanția tehnică este distinctă de garanția de bună execuție a contractului.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a începe lucrările în timpul cel mai scurt
posibil de la semnare a contractului.
SC Sercotrans . SRL Deva trebuie să notifice achizitorului și Inspectoratului de Stat în
Construcții, data începerii efective a lucrărilor.
Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului general de execuție și să fie terminate
la dat a stabilită. Datele intermediare, prevăzute în graficele de execuție, se consideră date
contractuale.
SC Sercotrans . SRL Deva va prezenta, la cererea achizitorului, după semnarea
contractului, graficul de execuție de detaliu, alcătuit în ordinea tehnolog ică de execuție. în cazul
în care, după opinia achizitorului, pe parcurs, desfășurarea lucrărilor nu concordă cu graficul
general de execuție a lucrărilor, la cererea achizitorului, executantul va prezenta un grafic
revizuit, în vederea terminării lucrăril or la data prevăzută în contract.
Graficul revizuit nu îl vor scuti pe executant de nici una dintre îndatoririle asumate prin
contract.

54 În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau dacă
nu își îndeplinește înda toririle prevăzute, achizitorul este îndreptățit să -i fixeze executantului un
termen până la care activitatea să intre în normal și să îl avertizeze că, în cazul neconformării, la
expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul.
Primăria Hunedoara are dreptul de a supraveghea desfășurarea execuției lucrărilor și de a
stabili conformitatea lor cu specificațiile din anexele la contract. Părțile contractante au obligația
de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanților lor atestați profesional pentru
acest scop, și anume responsabilul tehnic cu execuția din partea executantului și dirigintele de
șantier sau, dacă este cazul, altă persoană fizică sau juridică atestată potrivit legii, din partea
achizitorului.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a asigura accesul reprezentantului achizitorului
la locul de muncă, în ateliere, depozite și oriunde își desfășoară activitățile legate de îndeplinirea
obligațiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse.
Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentația de execuție; verificările
și testările materialelor folosite la execuția lucrărilor precum și condițiile de trecere a recepției
provizorii și a recepției finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la contract.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a asigura instrumentele, utilajele și materialele
necesare pentru verificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercărilor,
inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului.
Probele neprevăzute și comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau
materiale puse în operă vor fi suportate de executant dacă se dovedește că materialele nu sunt
corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în con formitate cu prevederile contractului.
În caz contrar, achizitorul va suporta aceste cheltuieli.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără
aprobarea achizitorului.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de
lucrări, inclusiv fundațiile, sunt finalizate pentru a fi examinate și măsurate.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a dezveli orice parte sau părți de lucrare, la
dispoziția achizitorului, și de a reface această parte sau părți de lucrare, dacă este cazul.
În cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzătoare și au fost
executate conform documentației de execuție, atunci cheltuielile privind dezvelirea și refacerea
vor fi sup ortate de către achizitor, iar în caz contrar, de către SC Sercotrans . SRL Deva .
În situația în care: volumul sau natura lucrărilor neprevăzute; sau condițiile climaterice
excepțional de nefavorabile; sau oricare alt motiv de întârziere care nu se datore ază executantului
și nu a survenit prin încălcarea contractului de către acesta; îndreptățesc SC Sercotrans . SRL
Deva de a solicita prelungirea termenului de execuție a lucrărilor sau a oricărei părți a acestora,
atunci, prin consultare, părțile vor stabi li:
-orice prelungire a duratei de execuție la care executantul are dreptul;
– totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adăuga la prețul contractului.
Fără a prejudicia dreptul SC Sercotrans . SRL Deva conform clauzei menționate mai sus,
acesta are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuției dacă Primăria Hunedoara
nu plătește în termen de 28 de zile de la expirarea termenului prevăzut e în contract ; în acest caz
va notifica, în scris, acest fapt achizitorului.
Finalizarea lucrărilor
Totalitatea lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi terminate
într-un termen stabilit prin graficul de execuție, trebuie finalizat e în termenul convenit, termen
care se calculează de la data începerii lucrărilor.
La terminarea lucrărilor, SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a notifica, în scris,
achizitorului că sunt îndeplinite condițiile de recepție solicitând acestuia convocarea comisiei de
recepție.

55 În baza situațiilor de lucrări executate confirmate și a co nstatărilor efectuate pe teren
Primăria Hunedoara va aprecia dacă sunt întrunite condițiile pentru a convoca comisia de
recepție.
În cazul în care se constată ca sunt lipsuri sau deficiențe, acestea vor fi notificate
executantului, stab ilindu -se și termenele pentru remediere și finalizare. După constatarea
remedierii tuturor lipsurilor și deficiențelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va
convoca comisia de recepție.
Comisia de recepție are obligația de a constata stadi ul îndeplinirii contractului prin
corelarea prevederilor acestuia cu documentația de execuție și cu reglementările în vigoare. În
funcție de constatările făcute, Primăria Hunedoara are dreptul de a aproba sau de a respinge
recepția.
Recepția se poate f ace și pentru părți ale lucrării, distincte din punct de vedere fizic și
funcțional.
Perioada de garanție acordată lucrărilor
Perioada de garanție este de 12 luni și decurge de la data recepției la terminarea
lucrărilor, pâna la recepția finală.
În perioada de garanție, executantul are obligația, în urma dispoziției date de achizitor, de
a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor, contracțiilor și altor
defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale .
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la
aliniatul de mai sus precizat , pe cheltuiala proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită:
utilizării de materiale, de instalații sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului;
sau; unui viciu de concepție, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei parți a
lucrărilor; sau neglijenței sau neîndeplinirii de catre executant a oricăreia dintre obligațiile
explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.
În situația în care defecțiunile nu se datorează SC Sercotrans . SRL Deva , lucrările fiind
executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat și
plătit ca lucrări suplimentare.
În cazul în care SC Sercotrans . SRL Deva nu execută lucrările prevăzute în contract
Primăria Hunedoara este îndreptățit ă să angajeze și să plătească alte persoane care să le execute.
Cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi recuperate de către Primăria Hu nedoara de la SC
Sercotrans . SRL Deva sau reținute din sumele cuvenite acestuia.
Primăria Hunedoara are obligația de a efectua plata în termen de 30 de zile calendaristice
de la data înregistrării facturii emisă de către SC Sercotrans . SRL Deva și func ție de alocarea
fondurilor cu aceasta destinație.
Dacă Primăria Hunedoara nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea
perioadei convenite, atunci SC Sercotrans . SRL Deva are dreptul de a sista executarea lucrărilor
sau de a diminua ritmul e xecuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul
corespunzător zilei de efectuare a plății. Imediat ce achizitorul își onorează restanța, executantul
va relua executarea lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.
Plata facturilor se va efectua în perioada 24 – 31 a fiecărei luni în conformitate cu
prevederile art. 36, alin. (1), din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.34 din 11 aprilie 2009.
Plățile parțiale trebuie să fie realizate , la cererea SC Sercotrans . SRL Deva , la valoarea
lucrărilor executate conform contractului și în cel mai scurt timp posibil. Lucrările executate
trebuie să fie dovedite ca atare printr -o situație de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să
asigure o rapidă și sigură verificare a lor. Din situațiile de lucrări provizorii achizitorul va putea
face scăzăminte pentru servicii făcute executantului și convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se
pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi
legale.
Situații le de plată provizorii se confirmă în termenul stabilit, de către reprezentanții
autorității contractante desemnați în acest sens.

56 Plățile parțiale se efectuează, de regulă, la intervale lunare dar nu influențează
responsabilitatea și garanția de bună exe cuție a executantului; ele nu se consideră, de către
achizitor, ca recepție a lucrărilor executate.
Plata facturii finale se va face imediat după verificarea și acceptarea situației de plată
definitive de către achizitor. Dacă verificarea se prelungește d in diferite motive, dar, în special,
datorită unor eventuale litigii, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi platită
imediat.
Contractul nu va fi considerat terminat pâna când procesul -verbal de recepție finală nu va
fi semnat de comisia de recepție, care confirmă că lucrările au fost executate conform
contractului. Recepția finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea
perioadei de garanție. Plata ultimelor sume datorate SC Sercotrans . SRL Deva , pentru lucrările
execu tate, nu va fi condiționată de eliberarea certificatului de recepție finală.
Pentru lucrările executate, plătile datorate de Colegiul Național Sportiv ,,Cetate,, Deva
pentru SC Sercotrans . SRL Deva sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la c ontract.
Prețul contractului nu se actualizează, este ferm.
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o
asigurare ce va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele,
instalaț iile de lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu și reprezentanții
împuterniciți să verifice, să testeze sau să recepționeze lucrările precum și daunele sau
prejudiciile aduse către terțe persoane fizice sau juridice.
SC Sercotrans . SRL Deva poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu și -a
îndeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va modifica prețul
contractului și va fi notificată Primăriei Hunedoara .
SC Sercotrans . SRL Deva are obligația de a nu transfera total sau parțial obligațiile sale
asumate prin contract, fără să obțină, în prealabil, acordul scris al Primăriei Hunedoara . Cesiunea
nu va exonera executantul de nici o responsabilitate privind garanția sau orice alte obligații
asumate pri n contract.
Forța majora este constatată de o autoritate competentă.
Forța majoră exonerează atât Primăria Hunedoara cât și SC Sercotrans . SRL Deva de
îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta
acționeaz ă. Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acțiune a forței majore, dar
fară a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părților până la apariția acesteia.
Partea contractantă care invoca forța majoră are obligația de a notifica celeilalt e părti,
imediat și în mod complet, producerea acesteia și să ia orice măsuri care îi stau la dispoziție în
vederea limitării consecințelor.
Dacă forța majoră acționează sau se estimează că va acționa o perioada mai mare de 5
zile, fiecare parte va avea d reptul să notifice celeilalte părți încetarea de plin drept a prezentului
contract, fără ca vreuna din părți să poată pretinde celeilalte daune -interese.
Atât Primăria Hunedoara cât și SC Sercotrans . SRL Deva vor face toate eforturile pentru
a rezolva p e cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînțelegere sau dispută care se poate ivi
între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.
Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul și executantul
nu reușe sc să rezolve în mod amiabil o divergență contractuală, disputa se va soluționa de către
instanțele judecatorești de la sediul autorității achizitoare, potrivit dreptului comun.
Orice comunicare între părți, referitoare la îndeplinirea prezentului contr act, trebuie să fie
transmisă în scris. Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât și în
momentul primirii. Comunicările între părți se pot face și prin telefon, telegramă, telex, fax sau
e-mail cu condiția confirmării în sc ris a primirii comunicării. Contractul va fi interpretat conform
legilor din România

57 3.5. Deviz general de lucrări

Deviz general privind cheltuielile necesare realiz ării investi ției
„ȘTRAND, MUNICIPIUL HUNEDOARA , JUD. HUNEDOARA”
În LEI/EURO la cursul BNR LEI/EURO din data de 15.07.2013

1 EURO la data de 15.07.2013

Denumirea capitolelor și
subcapitolelor de cheltuieli Valoare
(fără TVA) Valoare
TVA Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6
PARTEA I
CAPITOLUL 1
Chelt uieli pentru obținerea și
amenajarea terenului
1.1 Obținerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protecția
mediului
TOTAL CAPITOLUL 1 0,000
170,899
15,438

186,337 0,000
38,637
3,490

42,127 0,000
41,016
3,705

44,721 0,000
211,915
19,143

231,058 0,000
47,910
4,328

52,238
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea
utilităților necesare obiectivului
TOTAL CAPITOLUL 2 130,554 29,516 31,333 161,887 36,600
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare și
asistență tehnică
3.1 Studii de teren
3.2 Obținerea de avize, acorduri și
autorizații
3.3 Proiectare și engineering
3.4 Organizarea procedurilor de
achiziție publică
3.5 Consultanță
3.6 Asistență tehnică
TOTAL CAPITOLUL 3 1,450
2,115

65,700
0,600

47,786
119,465
237,116 0,328
0,478

14,853
0,136

10,803
27,009
53,607 0,348
0,268

15,768
0,144

11,469
28,672
56,908 1,798
2,383

81,468
0,744

59,255
148,137
294,024 0,406
0,539

18,418
0,168

13,396
33,491
66,473
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiția de bază
4.1 Construcții și instalații
4.2 Mo ntaj utilaj tehnologic, inclusiv
rețele aferente
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice
și funcționale cu montaj
4.4 Utilaje fără montaj și
echipamente de transport
4.5 Dotări
4.6 Active necorporale
TOTAL CAPITOLUL 4 3.289,660
140,350

1.169,587

41,000

138,000
0,000
4.778,598 743,729
31,731

264,421

9,269

31,199
0,000
1.080,349 789,518
33,684

280,701

9,840

33,120
0,000
1.146,863 4.079,179
174,035

1.450,288

50,840

171,120
0,000
5.925,461 922,223
39,346

327,882

11,494

38,687
0,000
1.339,632

58
CAP ITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de șantier
5.1.1 Lucrări de construcții
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării
șantierului
5.2 Comisioane, taxe, cote legale,
costuri de finanțare
5.2.1 Comision CSC 0,5%
5.2.2 Comision bancă finanțatoare
5.2.3 Comision Inspecția în
Construcții 0,8% ( 0,7 % Legea
10/1995+0,1% Legea 453/2001)
5.2.4 Costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute
10%
TOTAL CAPITOLUL 5 37,250
37,250
0,000

933,194

18,921
0,000
30,273

884,000
533,260

1.503,704 8,422
8,422
0,000

210,978

4,278
0,000
6,844

199,855
120,560

339,960 8,940
8,940
0,000

0,000

0,000
0,000
0,000

0,000
127,983

136,923 46,190
46,190
0,000

933,194

18,921
0,000
30,273

884,000
661,243

1.640,627 10,443
10,443
0,000

210,978

4,278
0,000
6,844

199,855
149,494

370,915
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru darea în
exploatare
6.1 Pregătirea personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice
TOTAL CAPITOLUL 6 0,000

0,500
0,500 0,000

0,113
0,113 0,000

0,120
0,120 0,000

0,620
0,620 0,000

0,140
0,140
TOTAL
din care: C + M 6.836,809
3.784,152 1.545,670
855,524 1.416,868
908,196 8.253,677
4.692,348 1.865,997
1.060,849

Beneficiar: Proiectant:
MUNICIPIUL HUNEDOARA SC SERCOTRANS SRL
JUDEȚUL HUNEDOARA

De la finalizarea investiției, peste ștrandul Hunedoara au trecut 2 ani și tocmai s -a deschis
sezonul anul acesta. Nu ne propunem să evidențiem dacă investiția este într -adevăr rentabilă sau
nu, așa cum arată în studiul de dezaabilitate, cert este că hunedorenii și nu numai ei vin la ștrand
pentru că investiția er a necesară. Până la darea lui în folosință, pe timpul verii hunedorenii
alegeau să facă plajă la lacul Cinciș, în stațiunile Geogiu Băi sau Călan Băi, destul de peste
mână, mai ales pentru cei cu bani puțini. Tabelul de mai jos evidențiază numărul de bile te care se
pun în vânzare pe perioada verii, defalcat, pe vârste și abonamentele care s -au făcut pentru a
evidenția rolul pe care îl au servicile oferite prin investiția primăriei locale.

Tabel 3.5

DENUMIRE TARIFE ȘI TAXE CANTITATE
Bilet intrare bazin p entru copii peste 5 ani elevi, studenți la zi,
șomeri și pensionari/10 lei/3ore 2105 buc
Bilet intrare bazin și saună elevi, studenți la zi, șomeri și
pensionari/13 lei/3ore 360 buc
Bilet intrare bazin adulți/16 lei/3 ore 1103 buc
Bilet intrare bazin ș i saună adulți/19 lei/3 ore 1046 buc
Bilet intrare bazin supliment saună/3 lei/3 ore 237 buc

59 Bilet intrare bazin în vederea desfășurării orelor de sport pentru elevii
claselor IVIII/5 lei/oră/persoană 262 buc
Bilet intrare bazin pentru grupuri sportive/ 8 lei/oră/persoană 534 buc
Bilet intrare bazin pentru grupuri organizate (minim 10 persoane)
/10 lei/oră/persoană 258 buc
Abonament bazin elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/
70 lei/8 ședințe/lună 95 buc
Abonament bazin și saună elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/
95 lei/8 ședințe/lună 7 buc
Abonament bazin elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/
100 lei/15 ședințe/lună 71 buc
Abonament bazin și saună elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/
130 lei/15 ședințe/lună 10 buc
Abonament bazin elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/120 lei/lună 38 buc
Abonament bazin și saună elevi, studenți la zi, șomeri și pensionari/
140 lei/lună 24 buc
Abonament bazin adulți/100 lei/8 ședințe/lună 95 buc
Abonament bazin și saună adulți / 130 lei/8 ședințe/lună 19 buc
Abonament bazin adulți/140 lei/15 ședințe/lună 85 buc
Abonament bazin și saună adulți /170 lei/15 ședințe/lună 30 buc
Abonament bazin adulți/200 lei/lună 4 buc
Abonament bazin Family (2 adulți și doi copii până în 12 ani)/
250 lei/15 ședințe/lună 12 buc
Tarif închiriere bazin și saună pentru evenimente/500 lei/oră 12 h
(100 sportivi/oră)
Tarif închiriere culoare de înot pentru cursuri de inițiere/66 lei/oră 923 h
(591 copii)
Tarif închiriere bazin mic pentru cursuri de a erobic/53 lei/oră 36 h
(360 persoane)

Numărul de bilete și abonamente vândute la ștrandul Hunedoara1

1 Bilanțul Primăriei Hunedoara

60 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Atunci când se i mplement ează un proiect de dezvoltare este necesară multă muncă de
planificare și cercetare prealabilă . Apoi se iau angajamente contractuale fiindcă acestea, de cele
dacă sunt lansate, e foarte greu să mai fie abandonat e. Mai mult, pentru cazul proiectelor ce
solicită alocări financiare importante și cu timp mare de realizare , opțiunile greșite pot avea
consecin țe financiare și economice grave între care se poate număra fondurile epuizate (sau
blocate
Instituțiile publice fac investiții pentru că aleșii vor să demonstreze buna desfășurare a
activităților curente , pentru real izarea unor obiective publice și pentru realizarea unor obiective
economice. În lucrarea mea am ales a doua categorie de investiții care cuprinde investițiile
majore în dreptate în folosul comunității. Între acestea ar putea fi construirea unui drum, a unui
pod, a unui dig, realizarea sistemu lui de canalizare a unei localități, conectarea unei localități la
sistemul de electricitate . În ultima categorie se includ investițiile care au ca scop obținerea de
profit din desfășurarea unei activități economice (în acest caz statul acționează ca un a gent
economic) , iar în acest tip de investiții ester inclus un monoliner pe Dealul Cetății din Deva , o
bază acvatică tot la Deva, Aqualand și cum s -a construit ștrandul de la Hunedoara care face
obiectul studiului de caz ales de mine .
Lucrarea mea de lic ență poartă numele ”Managementul investițiilor în servicii”. Pentru
realizarea ei am structurat lucrarea pe trei părți. Capitolele I și II sunt teoretice, iar alt treilea este
aplicația practică a teoriei enunțate în capitolul al II -lea/,
Capitolul I vix ează aspecte teoretice legate de investiții. Am enunțat funțiile
managementului, ce este organizația, care sunt funcțiile și responsabilitățile acesteia, dar și
tipologia organizației.
În cadrul c apitolul ui al II-lea analizez pe larg teoria privind manag ementul investițiilor.
Explic ce sunt acestea, cine finanțează o investiție, apoi arăt care sunt sursele de finanțare pentru
investițiile publice, care sunt sursele proprii de finanțare a proiectelor publice și care sunt s ursele
din piața financiar -bancară . Apoi am arătat cum se face selectarea variantei optime de investiții
pentru firmele private și pentru instituțiile publice . Cum nicio investiție nu se face fără o
documentație tehnică, am arătat ce conține acesstă documentație: s tudiul de prefezabilitate , care
arată de ce este nevoie să se facă acea investiție, s tudiul de fezabilitate , care arată toate scenariile
alese de proiectant pentru ca investiția să fie profitabilă financiar sau e benefică pentru cetățeni,
chiar dacă nu e profitabilă. Tot din docum entație face parte și p roiectul ethnic și d evizul general /
Capitolul al III -lea, așa cum spuneam, este menit să pună în practică ceea ce am
specificat în teorie. Pentru aceasta am ales ca studio de caz ștrandul construit în municipiul
Hunedoara în urmă cu aproape 3 ani. Am arătat în practică ce conține studiul de prefezabilitate a
ștrandului, despre investiție și scenariile posibile de punere în practică în studiul de fezabilitate,
analiza cost -benefivciu, proiectul tehnic, contractul de lucrări și Deviz ul general.
În urma studiului de caz și a bazei teorice am desprins mai multe concluzii:
– investițiile realizate de instituțiile publice pot realizate exclusiv de către instituțiile publice sau
împreună cu sectorul privat;
– costurile investiții lor realizate exclusiv de instituțiile publice nu pot fi recuperate de la
beneficiari, datorită imposibilității individualizării acestora sau a stabilirii cuantumului
beneficiului.
– proiecte de investiții care pot fi realizate de sectorul privat dar sunt realizat e de cel public au o
valoare a investiției foarte mare și investitorii din sectorul privat nu dispun sau nu pot procura
suficiente resurse financiare pentru realizarea ei; tot din acest motiv costul investiției este foarte
ridicat și termenul de recuperar e este foarte mare, astfel, ea nedevenind rentabilă pentru
investitori .

61 – sectorul public urmărește o gamă diversificată de beneficii: materiale, sociale, culturale și
urmărește ca aceste beneficii să se realizeze la nivelul societății nu numai la nivel ul
investitorului.
Propunerile mele vizează nu investiția, dat fiind faptul că ea deja a fost făcută și a urmat
pașii stabiliți prin lege, ci recuperarea investiției:
– una dintre propuneri vizează agenții economici care au închiriat spațiile în incinta ștrandului să
nu plătească chirie cu condiția să ofere 2 locuri de muncă pe perioada verii;
– o altă propunere vizează diversificarea ofertei de închiriere, aceasta să se facă și către agenți
economici care au ca obiect de activitate vânzarea de echipament e de plajă .

62 Anexa 1

Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de ralizare a investiției

Denumire
activitate Luna*/RON 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Servicii de
consulta nță,
studii teren,
studiu
fezabilitate X 42,658

Achiziții
servicii
proiectare,
asistență
tehnică X

50,800

Achiziții
pentru
execuția
lucrărilor X

300

Organizare
de șantier X X

18,625

18,625
Construcții
și instalații X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
233,769
Amenajări
protecția
mediului X

186,337
Consultanță
și asistență
tehnică X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
6,827
Comisioane
și taxe X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
44,438
Cheltuieli
neprevăzute X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
25,393
Cheltuieli
pentru
darea în
exploatare X

500
Recepția la
terminare a
lucrări lor X

COSTURI
exclusiv
TVA
42,685
50,800
300
329,052
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
310,427
515,889
TOTAL 6,836,809

63 Anexa 2

64 BIBLIOGRAFIE

A. Cărți, tratate, cursuri, monografii

Balaure, Virgil – Marketing , Bucur ești, Editura Uranus, 2002
Bogdan, Ioan – Managementul eficienței investițiilor , Editur a Alma Mater,
Sibiu, 2004
Buhociu, Florin
Negoescu, Gheorghe – Investițiile în economia de tranziție , Editu ra Evrika, Brăila, 1998
Cistelecan, Lazăr – Economia, eficiența și finanțarea investițiilor , Editura Ec onomică,
București, 2002
Draker, Peter – Management : Tasks, Responsibilities, Practices , E. P. Dutton,
New York, 1973
Fayol, Henri – Administration industrielle et générale; prévoyance, organisation,
commandement, coordination, contrôle , H. D unod et E. Pinat , Paris
Gerbier, Jean – Organisation -Gestion , Paris, H. Dunod, 1965
Keynes, John Maynard – Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor ,
Editura Publică, București, 2009,
tradu cere de Corina Mădălina Haită
Niculescu, Ovidiu
Verbuncu, Ion – Management , Edit ura Economică, București, 1997
Niculescu, Ovidiu
Verbuncu, Ion – Management , ediția a II -a revizuită și adăugită, Edit ura
Economică, București, 1997
Pârvu, Dumitru – Eficienta investițiilor , Editura Lu mina Lex, București, 2003
Peel, Malcom – Introducere în management , Editura Alternative, București, 1993
Prelipcean, Gabriela – Fundamente economice ale investițiilor , Editura Universitară,
Suceava, 2000
Prelipcean, Gabriela
Lupan, Mariana – Strategii investiționale în afaceri , Suceava, 2009
Puiu, Alexandru – Management. Analize și studii comparative , Editura Indepen dența
Economică, Pitești, 2004
Radu, Emilian – Managementul serviciilor , Editura București, 2000
Românu, Ion
Vasilescu, Ion – Managementul investițiilor , Editu ra Mărgăritar, București, 1997
Românu, Ion
Vasilescu, Ion
Cicea, Claudiu – Investiții , Editura Ec onomică, București, 2000
Russu, Corneliu – Management , Editura Expert, București, 1996
Zorlețan, Tiberiu
Burduș, Eugen
Căprărescu Gheorghiță – Managementul organizației , București, Editura Economică, 1998
Zorlețan, Tib eriu
Burduș, Eugen
Căprărescu Gheorghiță – Managementul organizației , vol. l, Editura Holding Reporter,
București, 1995

B. Articole și lucrări, conferințe

Lazăr, Ioan – Leadership și management , Revista transilvană de științe
administrative, nr. 1, 2002

65 Mackenzie, Andrew – Harward Business Review , nov. – dec., 1969
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea con ținutului -cadru al documentației
tehnico -economice aferente investițiilor publice, a devizului general pentru obiective de
investiții și luc rări de intervenții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor
publice și locuințelor nr. 863/2008.
Legea Bugetului de stat
Legea Finanțelo r publice locale
Legea Finanț elor publice nr. 500/2002
Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființă rii și dezvoltării întreprinderilor și Legea
nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea
întreprinderilor mici și mijlocii. privind impunerea microîntreprinderilo r
Metodologie din 9 ianuarie 2008 privind ela borarea devizului general pentru obiective de
investiții și lucrări de intervenții
Norma metodologică privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate și a studiului de
fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public -privat, desfășurarea nego cierilor cu
investitorii selectați și conținutul standard al contractului de parteneriat public -privat din
20.06.2002. Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 05.07.2002
Ordonanța nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor
OMFP 306/20 02
Studiu de fezabilitate „ Amenajare zonă de agrement – ștrand municipiul Hunedoara ”

MEMO -16-3006_RO.pdf

C. Situri web

http://codfiscal.net/4811/contul -231-imobilizari -corporale -in-curs-de-executie
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro
http://www.mfinante .gov.ro/investitiipublice
www.dexonline.ro