FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNTIOAN SLAVICI TIMI ȘOARA [623208]

FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT”IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
UNIVERSITATEA”IOAN SLAVICI” DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ
DOMENIUL CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII:CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

ÎNDRUM ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
Lector Univ.Prof .Dr.Bogdan Cotle ț

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT”IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
UNIVERSITATEA”IOAN SLAVICI” DIN TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
STUDII UNIVERSITARE DE LICEN ȚĂ
DOMENIUL CONTABILITATE
PROGRAMUL DE STUDII:CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA DATORIILOR ȘI CREAN ȚELOR LA
METALWERK SRL

ÎNDRUM ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
Lector Univ.Prof .Dr.Bogdan Cotle ț

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… ……..1
CAPITOLUL 1 .NO ȚIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ȘI
CREAN ȚELE COMERCIALE………………………………. ………………………………….3
1.1 Furnizorii și clien ții…………………………………………. ………………………………..3
1.1.1. Definirea conceptului de datorie.Rela țiile cu furnizorii……………… 3
1.1.2. Definirea conceptului de crean ță .Rela țiile cu clien ții …………………..4
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA DATORIILOR ȘI CREANȚE LOR
COMERCIALE………………………………….. …………………………………………… ………….5
2.1. Contabilitatea datoriilor și creanțelor c omerciale………………………………5
2.2 Datoriile și creanțele comerciale.Analiza ra telor…………………………………..6
2.3 Datoriile și creanțele comerciale.Situații f inanciare………………………………7
2.4 Analiza datoriilor cu ajutorul ratelor…… …………………………………………… ..7
2.5 Analiza creanțelor cu ajutorul ratelor…… ………………………………………….10
2.6 Analiza lichidității și solvabilității de pl ată cu ajutorul indicatorilor……..11
CAPITOLUL 3 .DATORII ȘI CREANȚE LA METALWERK S.R.L. CONTABILITA TE ȘI
GESTIUNE……………………………………. …………………………………………… ………….13
3.1 Prezentarea societății…………………. …………………………………………… …….13
3.2 Analiza principalilor indicatori………… …………………………………………… ….15
3.3 Analiza creanțelor și datoriilor la societat ea METALWERK SRL……………..19
3.3.1 Analiza datoriilor…. …………………………………………… ………19
3.3.2 Analiza creanțelor…. …………………………………………… ……..30
CONCLUZII …………………………………………… …………………………………………… ….33
BIBLIOGRAFIE …………………………………………… …………………………………………..3 7

INTRODUCERE

Contabilitatea este știin ța și arta st ăpânirii afacerilor.Ea se ocup ă cu m ăsurarea,
evaluarea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor ob ținute din activitatea persoanelor fizice și juridice, în care scop trebuie s ă
asigure înregistrarea cronologic ă și sistematic ă, prelucrarea, publicarea și p ăstrarea
informa țiilor cu privire la pozi ția financiar ă, performan ța și fluxurile de trezorerie, atât pentru
cerin țele interne ale acestora, cât și în rela țiile cu învestitorii prezen ți și poten țiali, creditorii
financiari și comerciali, clien ții, institu țiile publice și al ți utilizatori.
Pentru realizarea de c ătre fiecare entitate economic ă a unei ridicate performan țe
economico-financiare și a unei înalte și durabile competitivit ăți, în condi țiile unui tot mai
accentuat caracter concuren țial al economiei, se impune un management eficient .
În calitatea sa de principal subsistem informa țional al sistemului informa țional
economic, contabilitatea societ ății, trebuie s ă constituie un obiect al preocup ărilor
speciali știlor pentru a asigura cre șterea contribu ției ei la consolidarea situa ției financiare a
societ ății patrimoniale, la cre șterea performan ței financiare a acesteia.
Prin func țiile ei de reflectare, calcul, analiz ă și control,contabilitatea poate și trebuie
să duc ă la înt ărirea disciplinei și sim țului de responsabilitate în gestionarea resurselor,
optimizarea deciziilor economice.
Tranzac țiile comerciale sunt plasate în centrul universului economic. Prin ele exist ă și
se dezvolt ă economia unei ță ri, se realizeaz ă conexiunile dintre sectoarele economiei
na ționale, cât și dintre activit ățile economice. Tranzac ția comercial ă are loc, de fapt, la nivelul
agentului economic constituit sub forma unei societ ăți comerciale sau regie autonom ă.
Activit ățile pe care le desf ăș oar ă agen ții economici în domeniul tranzac țiilor sunt de natura:
– activit ăților de produc ție
– activit ăților de comercializare
Activit ățile de comercializare se reg ăsesc, la rândul lor, sub form ă de achizi ții și de
vânz ări.
Studiul realizat debuteaz ă – în capitolul unu – cu definirea conceptelor de c rean ță și
datorie și sunt prezentate obiectivele contabilit ății și gestiunii datoriilor și crean țelor
comerciale, evaluarea acestora, în finalul acestui capitol sunt caracterizate rela țiile
1

juridico-patrimoniale cu ter ții precum și gestiunea clien ților, componentele gestiunii
clien ților, metodele de apreciere a clien ților precum și instrumentele utilizate în acordarea
creditului – clien ți.
În capitolul al doilea intitulat „Contabilitatea și gestiunea datoriilor și crean țelor
comerciale”, sunt analizate problemele esen țiale ale organiz ării și conducerii contabilit ății,
respectiv, purt ătorii primari de informa ții, sistemul de conturi utilizat și reflectarea, în
contabilitate a opera țiilor privind datoriile și crean țele comerciale. Tot în cadrul acestui
capitol este prezentat ă metodologia de valorificare a informa ției contabile pe calea analizei
economico-financiare.
Ultimul capitol reprezint ă substan ța principal ă a lucr ării și abordeaz ă studiul de caz
privind societatea METALWERK SRL, respectiv istoric ul societ ății, obiectul de activitate, o
analiz ă economico-financiar ă privind principalii indicatori ai societ ății.
În încheierea lucr ării sunt prezentate concluziile rezultate în urma s tudiului entit ății
economice.

2

CAPITOLUL 1. NO ȚIUNI GENERALE PRIVIND
DATORIILE ȘI CREAN ȚELE COMERCIALE

1.1. Furnizorii și clien ții

1.1.1. Definirea conceptului de datorie. Rela țiile cu furnizorii

Categoria cea mai extins ă a obliga țiilor unei entit ăți este reprezentat ă de datoriile
propriu-zise ale acesteia fa ță de diver și ter ți.O datorie reprezint ă o obliga ție actual ă a
societ ății ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea c ăreia se a șteapt ă s ă rezulte o
ie șire de resurse care încorporeaz ă beneficii economice 1.
Potrivit unor autori 2 „datoriile reprezint ă surse atrase și angajamente financiare
constituind obliga ții actuale ale societ ății rezultate din evenimente trecute și prin decontarea
cărora se a șteapt ă s ă rezulte o ie șire de resurse care s ă încorporeze beneficii economice”.
În rela țiile cu ter ții, datoriile reprezint ă obliga ții pe termen scurt (temporare) ale
unit ății ce deriva din:
– rela ții comerciale cu furnizorii s ăi;
– opera țiuni financiare cu bugetul statului, organismele de asigurare și protec ție
social ă;
– alte opera țiuni cu creditori diver și” 3.
Datoria este o obliga ție contractual ă fa ță de un ter ț , care presupune plata unei sume de
bani, prestarea unor servicii sau executarea de luc r ări în folosul acestuia, livrarea unui bun..
Cel ce are o datorie este considerat ca fiind debit or.
Furnizorul este partenerul din cadrul pie ței, care asigur ă entit ății resursele necesare
desf ășur ării activit ății, în baza unor rela ții de vânzare-cump ărare. Întreprinderea are nevoie de
o serie de informa ții de genul: dimensiunile și calitatea ofertei, pre țurile practicate, politicile
comerciale utilizate, localizarea geografic ă, etc.

1 *** Ordinul Ministerului Finan țelor Publice nr. 3055/2009 Reglement ări Contabile Conforme Cu Directivele Europene,
M.O. nr. 766 bis/10 noiembrie 2009, cu modific ările și complet ările ulterioare (actualizat pana la data de 18 dece mbrie 2016),
pct. 20, alin (3), b
2 Mate ș, Dorel. Cotle ț, Dumitru (2006), Contabilitate financiar ă, Editura Universitatea de Vest, Timi șoara, pg.102.
3 Adriana, Du țescu (2001), Ghid pentru în țelegerea și aplicarea IAS, Editura CECCAR, Bucure ști
3

Asigurarea unor rela ții de pia ță normale impune cunoa șterea unor aspecte referitoare la
climatul intern al societ ății furnizoare, precum și a altor elemente care ar putea reprezenta la
un moment dat factori perturbatori.

1.1.2. Definirea conceptului de crean ță . Rela țiile cu clien ții

Crean țele sau valoarea în curs de decontare, reprezint ă valori economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmeaz ă s ă
primeasc ă un echivalent valoric, care poate fi reprezentat p rintre-o sum ă de bani, o lucrare,
sau un serviciu.
Crean țele reflect ă valori ce vor fi încasate de c ătre agen ții economici reprezentând
contravaloarea m ărfurilor, produselor, semifabricatelor vândute și/sau a serviciilor și a
lucr ărilor prestate. Crean țele devin certe în momentul înregistr ării (factur ării).Ele sunt
înregistrate în rela țiile cu clien ții (crean țe – client, efecte de primit), cu debitorii, cu
personalul, cu bugetul statului (TVA de recuperat, v ărs ăminte de impozite peste suma real ă),
cu bugetul asigur ărilor sociale, în cadrul grupului cu asocia ții, cu subunit ățile și chiar cu
furnizorii (furnizori – debitori).
Clien ții reprezint ă crean țele fa ță de ter ți determinate de vânzarea pe credit a bunurilor
materiale, lucr ărilor și serviciilor care fac obiectul activit ății societ ății.
Rela țiile care apar între agen ții economici ca furnizori și clien ți poart ă denumirea de
crean țe. Crean țele repezint ă drepturile b ăne ști ale agentului economic de a încasa de la ter țe
persoane contravaloarea livr ărilor sau prest ărilor de lucr ări sau servicii.

4

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA ȘI GESTIUNEA
DATORIILOR ȘI CREAN ȚELOR COMERCIALE

Contabilitatea și gestiunea datoriilor și crean țelor comerciale este un domeniu în care
contabilitatea, prin func țiile ei de reflectare, calcul, analiz ă și control poate și trebuie s ă duc ă
la optimizarea deciziilor economice, la înt ărirea disciplinei și sim țului de responsabilitate .
Eviden ța datoriilor și crean țelor unit ății în rela țiile acesteia cu furnizorii, clien ții,
personalul,asigur ările sociale,bugetul statului, entit ățile din cadrul grupului,
asociații/ac ționarii, debitorii și creditorii diver și se asigur ă prin contabilitatea ter ților.
Crean țele și datoriile sunt eviden țiate la valoarea lor nominal ă (valoarea efectiv ă din
momentul apari ției lor). Crean țele și datoriile în devize se înregistreaz ă în contabilitate atât în
lei la cursul zilei, cât și în devize.
În contabilitatea analitic ă furnizorii și clien ții se grupeaz ă în interni și externi, iar în
cadrul acestora pe termene de plat ă, respectiv de încasare.

2.1. Contabilitatea datoriilor și crean țelor comerciale

Având în vedere varietatea activit ăților desf ăș urate în unit ățile economice,în
contabilitate se impune rezolvarea problemelor în s piritul cerin țelor pie ței.
Principiul continuit ății activit ății societ ății poate fi asigurat numai în situa ția realiz ării
echilibrului financiar dintre venituri și cheltuieli, dintre încas ări și pl ăti.Pentru realizarea
acestui echilibru se impune controlarea permanent ă a capacit ății de plat ă a unit ății, a
autonomiei financiare.
Cump ărările de bunuri și servicii genereaz ă datorii c ătre furnizor, stingerea lor urmând
să se fac ă în perioadele urm ătoare.
Vânz ările de bunuri și servicii genereaz ă crean țe fa ță de cump ărători, considera ți
clien ți din opera ții comerciale, a c ăror încasare urmeaz ă s ă se fac ă în perioadele urm ătoare.
În contabilitatea furnizorilor și clien ților se înregistreaz ă opera țiunile privind
cump ărările, respectiv livr ările de m ărfuri și produse, serviciile prestate, precum și alte
opera țiuni similare efectuate.
5

Pentru reflectarea decont ărilor cu furnizorii și a opera țiilor asimilate acestora se
folosesc conturile din „Furnizori și conturi asimilate” grupa 40, și anume „Furnizori” = 401,
„Efecte de pl ătit”= 403 „Furnizori de imobiliz ări”= 404, „Efecte de pl ătit pentru imobiliz ări”
=405, „Furnizori-facturi nesosite”=408, „Furnizori- debitori”= 409, „Furnizori-debitori pentru
cump ărări de bunuri de natura stocurilor”= 4091 și „Furnizori-debitori pentru prest ări de
servicii și execut ări de lucr ări”= 4092.
„În esen ță , furnizorii și conturile asimilate, cuprind resursele b ăne ști atrase temporar de
la ter ți și care contribuie la finan țarea temporar ă a activit ății curente, prin amânarea pl ăților
adic ă a ie șirilor din firm ă a numerarului sau a echivalentului în numerar” 1.
În contabilitate crean țele se înregistreaz ă pe baza factur ării la valoarea lor nominal ă
care este data de totalul de plata (valoarea factur ii + TVA).
Dreptul de crean ță se stinge prin încasarea acestuia în numerar, prin contul din banc ă
sau pe baza de efecte comerciale.
Eviden ța decont ărilor cu clien ții și a opera țiilor asimilate acestora se ține prin
intermediul urm ătoarele conturi din grupa,,Clien ți și conturi asimilate” 41, respectiv: „Clien ți”
411
,,Clien ți” 411
„Clien ți incer ți sau în litigiu” 4118
„Efecte de primit de la clien ți” 413
,,Clien ți-facturi de întocmit” 418
„Clien ți-creditori” 419

2.2 Datoriile și crean țele comerciale. Analiza ratelor

Situa ția financiar patrimonial ă poate fi analizat ă în principal pe date din ultimul bilan ț
și contul de profit și pierdere, care constitute documentele oficiale de gestiune a fiec ărei
întreprinderi. Pe baza acestor date se formuleaz ă concluzii referitoare la pozi ția particular ă a
entit ății în raport cu situa ția general ă a ramurii din care face parte și a concurentei. Rezultatele
economico-financiare ale entit ății au o structur ă complex ă, datorit ă faptului c ă sunt expresia
unor ample și variate fenomene economico – financiare ce caract erizeaz ă activitatea sa și care
se desf ășoar ă dup ă legi economice bine determinate.

1 Dorel Mate ș, Dumitru Cotle ț (2006), Contabilitate financiar ă a entit ăților economice, Editura Mirton, pg.259.
6

Activitatea de analiz ă economico-financiar ă este organizat ă diferit în func ție de
subiect și de scopul urm ărit.

2.3 Datorii și crean țe comerciale. Situa ții financiare

Analiza economica urm ăre ște permanent maximizarea veniturilor și minimizarea
cheltuielilor de produc ție, urm ăre ște sa previn ă, descopere și lichideze, cauzele generatoare de
rezultate negative.Rezultatele economico-financiare ale societ ății au o structur ă complex ă,ele
fiind expresia variatelor procese și fenomene-financiare ce caracterizeaz ă activitatea sa și care
la rândul lor, se desf ășoar ă dup ă legi economice bine determinate.
Analiza pe baza de bilan ț stabile ște un diagnostic asupra situa ției financiare și
rentabilit ății societ ății în mod corespunz ător, ea se structureaz ă pe dou ă categorii de
probleme:
– analiza situa ției patrimoniului prin prisma echilibrului financiar,
lichidit ății și solvabilit ății societ ății;
– analiza rezultatelor.
Acestea sunt elemente ale diagnosticului financiar care formeaz ă tabloul pe baza c ăruia
se pot trage concluzii asupra valorii unit ății și a perspective acesteia.

2.4. Analiza datoriilor cu ajutorul ratelor
Rata general ă a serviciului datoriei (SD r) = rata de îndatorare global ă eviden țiaz ă
gradul de îndatorare al societ ății și arat ă ponderea pe care datoriile totale le au în totalul
pasivului bilan țier: 100 ..⋅ =total Pasiv totale Datorii rSD
Aceast ă rat ă trebuie s ă fie sub 100% (sau subunitar ă), îndep ărtarea de 100% (respectiv
de 1) însemnând o reducere a îndator ării societ ății, ea evolueaz ă invers propor țional cu rata
autonomiei financiare totale,
Rata datoriilor bancare (DF r) reprezint ă ponderea pe care împrumuturile angajate de
societate o au în totalul datoriilor:
100 . ere întreprind de angajate ile împrumutur ⋅ =totale Datorii rDF
7

1. Rata datoriilor comerciale (DC r) arat ă ponderea obliga țiilor societ ății fa ță de
ter ți, în special furnizori în compara ție cu datoriile totale ale agentului economic.
100 . terti de fata int obligatii ⋅ =totale Datorii reprindere rDC
O cre ștere a acestei rate semnific ă faptul c ă au crescut obliga țiile fa ță de ter ți, sau c ă a
crescut termenul de plat ă a obliga țiilor fa ță de furnizori. Sc ăderea acestei rate semnific ă faptul
că fie societatea și-a achitat obliga țiile fa ță de ter ți, fie și-a restrâns activitatea, fie a redus
termenul de plat ă a obliga țiilor c ătre furnizori.
3. Rata datoriilor fiscale (DFC r ) eviden țiaz ă ponderea pe care obliga țiile fa ță de
bugetul statului și bugetele locale o de țin în totalul datoriilor:
100 …. . .. .⋅ =totale Datorii stat de si local bugetul de fata Datorii rDFC
4. Rata altor datorii (Ad r) pune în eviden ță ponderea pe care o de țin obliga țiile
societ ății fa ță de personal și al ți creditori în totalul datoriilor.
100 … .⋅ =totale Datorii salariati de fata obligatii rAd
Rata stabilit ății financiare (RSf) reflect ă m ăsura în care societatea dispune de surse
de finan țare cu caracter permanent (stabil).
100 total Pasiv permanent Capital × = RSf

Un nivel minim care ofer ă o stabilitate acceptabil ă pentru societate este de 50%, de și
un nivel ce oscileaz ă în jurul a 66% este considerat mai adecvat.
Rata autonomiei financiare totale (raft) denumit ă și Rata autonomiei financiare
globale arat ă gradul în care societatea poate face fa ță obligațiilor de plat ă, măsura în care
sursele de finan țare ale societ ății sunt constituite pe baza celor proprii. Indicato rul se
determin ă ca raport procentual între capitalurile proprii și pasivul total, deci formula de calcul
este urm ătoarea 1:
100 total Pasiv propriu Capital ⋅ =aft r

1 Sab ău, Cr ăciun. Duran, Irina. (2007). Gestiunea financiar ă a societ ății –Note de curs pentru uzul studen ților de la ÎFR.
Editura Eurostampa. Timi șoara, pg. 16
8

Aceast ă rat ă reflect ă ponderea surselor proprii folosite în finan țarea mijloacelor
economice ale societ ății. Ea difer ă în func ție de politica financiar ă a societ ății și rentabilitatea
ei. Un nivel minim al ratei este considerat 33%.
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) arat ă propor ția în care capitalurile proprii
particip ă la formarea capitalurilor permanente 1.
100 permanent Capital propriu Capital × = Raft

Nivelul minim al indicatorului este considerat 50%. Sub aceast ă limit ă societatea se
afl ă într-o situa ție nefavorabil ă în ceea ce prive ște riscul de solvabilitate.
Capacitatea de îndatorare a unei societ ăți exprim ă posibilit ățile sale de a primi credite
care s ă fie garantate și a c ăror rambursare, inclusiv plata dobânzilor, s ă nu creeze greut ăți
financiare greu de suportat 2.
Rata de îndatorare măsoar ă ponderea datoriilor în total pasiv. Se calculeaz ă în dou ă
variante, și anume: rata de îndatorare global ă și rata de îndatorare la termen 3.
A) Rata îndator ării globale (Rîg) m ăsoar ă gradul în care datoriilor totale (DT)
particip ă la formarea pasivului total.

Nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fi 66%.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) și rata îndator ării globale (Rîg) sunt
complementare. Rafg + Rîg =100 %
B) Rata îndator ării la termen (Rît) reflect ă gradul în care datoriile pe termen mediu și
lung particip ă la formarea resurselor permanente.
100 Cpm Dtml Rît × =
Nivelul maxim al ratei este considerat 50% . Peste acest nivel societatea se afl ă în
pericol de insolvabilitate.
Rata de îndatorare arat ă ponderea obliga țiilor în patrimoniul societ ății și se determin ă
în mai multe variante și anume:

1 Ștefea, P. Pantea, M. Brîndescu-Olariu, Daniel. (2008 ). Analiz ă economico-financiar ă. Editura Universit ății de Vest ,
Timi șoara. pg. 44
2 Herbei, M. Dumiter, F. (2009). Gestiune financiar ă. Editura Universit ății de Vest . Timi șoara. Pg. 34
3 Sab ău, Cr ăciun. Duran, Irina. (2007). Gestiunea financiar ă a societ ății –Note de curs pentru uzul studen ților de la ÎFR.
Editura Eurostampa. Timi șoara, pg. 16
9 100 × =
PT DT Rîg

• Rata datoriilor pe termen scurt 1 ) (Dts r se calculeaz ă potrivit rela ției:
100 .. ..⋅ =total Pasiv scurt termen pe Datorii rDts
Rata semnific ă ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an în
totalul surselor societ ății.
• Rata datoriilor totale )(Dt r se calculeaz ă potrivit rela ției:
100 ..⋅ =total Pasiv totale Datorii rDt
Valoarea acestei rate arat ă în ce propor ție activele societ ății sunt finan țate pe seama
datoriilor pe termen scurt, mediu și lung.
• Coeficientul de îndatorare global ă(ig k)2 se calculeaz ă potrivit rela ției:
total Pasiv totale Datorii
îg K..=
Valoarea coeficientului trebuie s ă fie mai mic ă sau egal ă cu 2/3.
• Coeficientul de îndatorare la termen (k ît ) se calculeaz ă potrivit rela ției:
proprii Capitaluri totale Datorii
ît K..=
Valoarea coeficientului trebuie s ă fie mai mic ă sau egal ă cu 2.

2.5. Analiza crean țelor cu ajutorul ratelor

Modificarea crean țelor în perioada actual ă fa ță de perioada precedent ă se poate
calcula folosind abaterea absolut ă, indicele de cre ștere, ritmul de modificare. Se poate aprecia
atât per global cât și pe elemente componente.
Evolu ția nivelului crean țelor actuale fa ță de perioada precedent ă este determinat ă, în
principal, de: modificarea cifrei de afaceri, modif icarea duratei medii de încasare a crean țelor,
influen ța unor factori aleatorii (diferen țe de curs valutar, reactivarea unor clien ți
Rata crean țelor curente (R cr ) arat ă ponderea crean țelor curente pe care le are
societatea în total active circulante. Gradul acest ora de lichiditate este mai mare decât cel al
stocurilor. Modul de determinare a ratei crean țelor fiind 1:

1 Ștefea, P. Pantea, M. Brîndescu-Olariu, Daniel. (2008 ). Analiz ă economico-financiar ă. Editura Universit ății de Vest .
Timi șoara. pg. 43
2 Sab ău, Cr ăciun. Duran, Irina. (2007). Gestiunea financiar ă a societ ății –Note de curs pentru uzul studen ților de la ÎFR.
Editura Eurostampa. Timi șoara, pg. 9
10

/g1844/g3004/g3045 = /g1829/g1870/g1857/g1853/g1866/g1872/g1857 (/g1829/g1870)
/g1827/g1855/g1872/g1861/g1874 /g1872/g1867/g1872/g1853/g1864 (/g1827/g1872) × 100
Durata medie de încasare a clien ților (Dmî) arat ă num ărul de zile între momentul
vânz ării și momentul primirii efective a banilor aferen ți acesteia. Cu ajutorul acestui indicator
se afl ă, în medie, în câte zile se primesc banii pe produs ele vândute.
Durata medie de încasare a clien ților se calculeaz ă în dou ă etape:
a) Cifra anual ă a vânz ărilor se împarte ia 365 (zile), pentru a afla media vânz ărilor
zilnice.

b) Valoarea efectelor comerciale de primit (clien ți) se împarte la media zilnic ă a
vânz ărilor, pentru a afla num ărul mediu de zile în care primi ți banii de la clien ți.
zilnice Vânzari Clienti Dmi =

”2.6. Analiza lichidit ății și solvabilit ății de plat ă cu ajutorul
indicatorilor

Situa ția financiar ă a crean țelor și datoriilor se determin ă cu ajutorul unor indicatori
economico – financiari ca de exemplu lichiditatea.P roblematica lichidit ății și solvabilit ății
societ ății este destul de complex ă: ,,Lichiditatea se refera la proprietatea elemente lor
patrimoniale de a se transforma în bani, aceasta pu tând fi și un criteriu de grupare a posturilor
în bilan ț”2. Principalii indicatori calcula ți pentru aflarea lichidit ății sunt:
– Lichiditatea global ă sau general ă a societ ății (Lg) – se determin ă ca raport între
total active circulante și total datorii sau obliga ții de plat ă pe termen scurt.
/g1838/g1859 =/g1827/g1855
/g1830/g1872/g1871 ∗ 100
Indicatorul lichidit ății globale reflect ă posibilitatea componentelor patrimoniale
curente ale unei întreprinderi de a se transforma î ntr-un termen scurt în lichidit ăți, pentru a

1 Untaru, Mircea. (2017). Analiz ă Economico-financiar ă. Editura funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici”.
Timi șoara. pg. 52
2 Stancu, Ion (2003), Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Editura economic ă, Bucure ști, pg.276-277.
11 365 Cv Vz =

satisface obliga țiile de plata exigibile. Lichiditatea general ă este satisf ăcătoare dac ă m ărimea
acesteia este între 1,2 și 1,8
– Lichiditatea redus ă (Lr): se determin ă ca raport între activele circulante disponibile
și obliga ții curente :
/g1838/g1870 =/g1829/g1870 + /g1830/g1854
/g1830/g1872/g1871 ∗ 100
Lichiditatea redus ă ia în considerare doar activele patrimoniale care pot fi transformate
imediat în moned ă. Acest indicator poate atinge minim valoarea de 0, 5 %, iar valoarea optim ă
trebuie sa fie egal ă cu 1. Este ceea ce se nume ște „ regula pruden ței financiare”
– Lichiditatea imediata (Li) se determin ă ca raport între trezoreria activ ă (casa,
disponibilit ăți bancare și plasamente de scurt ă durat ă) și datoriile pe termen scurt ale
societ ății:
/g1838/g1861 =/g1830/g1854
/g1830/g1872/g1871 ∗ 100
Aceasta rata m ăsoar ă partea de datorii pe termen scurt care ar putea fi rambursat ă
instantaneu, pe baza valorilor disponibile.
Aprecierea lichidit ății globale pe baza de bilan ț se face cu ajutorul fondului de rulment.
– Fondul de rulment – este un concept foarte utilizat de analiza finan ciar ă, el
serve ște m ăsur ării condi țiilor echilibrului financiar. Reprezentat de capita lul permanent pentru
finan țarea activelor circulante, intereseaz ă nu numai întreprinderea ci și creditorii acesteia,
care v ăd în fondul de rulment posibilitatea societ ății de a-și onora obliga țiile pe termen scurt..
/g1832/g1844 = /g1827/g1855 − /g1830/g1872/g1871
Aceast ă metod ă de calcul eviden țiaz ă mai bine pentru ce folose ște fondul de rulment..
Solvabilitatea – arat ă capacitatea societ ății de a face fata obliga țiilor sale la termenele
scadente, adic ă a obliga țiilor pe termen mediu și lung. Aprecierea solvabilit ății unui agent se
face cu urm ătorii indicatori:
Rata solvabilit ății patrimoniale (Sp): /g1844/g1871/g1868 =/g3004/g3043
/g3004/g3043/g2878/g3005/g3047/g3040/g3039 ∗ 100
Nivelul minim al acestei rate trebuie s ă se încadreze între 0,3- 0,5.
– Rata solvabilit ății generate (Sg): /g1844/g1871/g1859 =/g3002/g3021
/g3005/g3021 ∗ 100
Cu cât valoarea acesteia este mai mare decât 1 cu atât situa ția financiar ă a societ ății
este mai bun ă

12

CAPITOLUL 3. DATORII ȘI CREAN ȚE LA
METALWERK SRL. CONTABILITATE ȘI GESTIUNE

3.1. Prezentarea societ ății METALWERK SRL

Societatea METALWERK SRL a fost înfiin țat ă în anul 2007 de c ătre doi asocia ți, cu
sediul în Timi șoara, str. Wilhelm Tell nr. 35, înregistrat la Regi strul Comer țului cu num ăr
J35/3040/2007, CUI 22266322, având ca principal ob iect de activitate produc ția de mobilier
metalic (CAEN:2511 – Fabricarea de construc ții metalice și p ărți componente ale structurilor
metalice).
Pentru început societatea a dezvoltat în principal produc ția de paturi metalice,
promovarea lor la nivel na țional prin participarea la diverse târguri și cât și la alte evenimente
specifice în domeniu, au condus în timp la informar ea, “educarea” clien ților și schimbarea
obiceiurilor lor de consum în favoarea acestui tip de mobilier. Astfel, putem aprecia c ă
cererea pentru produsele societ ății a fost ini țial generat ă în primul rând de oferta sa, deoarece
prezen ța produselor pe pia ță a trezit de fapt interesul consumatorilor, iar so cietatea a reu șit s ă
impulsioneze propriile vânz ări în aceast ă manier ă.
În anul 2008 societatea METALWERK SRL a decis înreg istrarea și protejarea la
OSIM a mai multor modele de paturi metalice.
Anul 2009 reprezint ă un punct de reper în dezvoltarea societ ății întrucât societatea a
reu șit încheierea unui contract pentru producerea și livrarea unui num ăr de 10.000 de paturi,
contract ce a presupus eforturi suplimentare pentru societate, îns ă care a fost finalizat cu
succes. Finalizarea cu succes a acestui contract a asigurat societ ății capacitatea financiar ă
necesar ă contract ării și sus ținerii unui credit bancar pentru achizi ția unui nou spa țiu de
produc ție, în Chi șoda, ce permitea cre șterea și dezvoltarea suplimentar ă a afacerii.
Pe parcursul anilor societatea și-a dezvoltat constant oferta de produse comerciali zate,
atât prin l ărgirea gamei sortimentale comercializate cât și prin realizarea unor noi designuri
pentru produsele existente, pentru a fi mereu în pa s cu tendin țele pie ței și pentru a r ăspunde
solicit ărilor clien ților. Astfel pe lâng ă paturile și scaunele metalice, societatea a început s ă
realizeze și mobilier școlar, mobilier medical, mobilier și accesorii necesare unui dormitor
13

(noptiere, cuiere, garderobe ), mic mobilier modula r (mese metalice, oglinzi), mobilier
pentru birouri și mobilier pentru terase și restaurante.

Anii 2015-2016 au fost anii cu cele mai multe real iz ări din istoria METALWERK
SRL, întrucât societatea a reu șit completarea dot ărilor cu noi echipamente/instala ții, adaptate
nevoilor de cre ștere și dezvoltare a competitivit ății societ ății. S-a achizi ționat o ma șin ă de
îndoit țeav ă cu CNC, precum și o instala ție performanta de vopsit în câmp electrostatic, ce au
permis dezvoltarea produc ției de scaune metalice precum și a altor piese de mobilier, cu noi
designuri, mai atractive și mai pl ăcute. Mobilierul realizat pe structura metalic ă, dup ă caz și în
asociere cu pal și sticla, a început s ă fie prezentat sub marca Magda Design.
Prin achizi ția echipamentelor sus-men ționate societatea și-a sporit capacitatea de
produc ție, astfel încât în anul 2016 au fost produse un nu m ăr de 9.545 scaune, fa ță de anul
2015 când au fost realizate doar 1.917 scaune.
În prezent are un num ăr mediu de 20 angaja ți, din care 5 personal TESA iar restul de
15 muncitori.

14

3.2. Analiza principalilor indicatori la METALWERK SRL

Principali indicatori analiza
31.12, aferente perioadei 2015

Figura 3.1. Evolu
Din figura nr. 3.1 putem observa c
2015 cu 0,7%, adic ă de la suma de 4.400.278,93 lei la suma de 4.397.00 5,89 lei. De
asemenea, activele imobilizate au sc
la suma de 4.397.005,89 lei
putem observa o sc ădere de aproximativ 9%.
activit ăți de produc ție valoarea imobiliz

2015 4400278.93 3.2. Analiza principalilor indicatori la METALWERK SRL
Principali indicatori analiza ți sunt constitui ții pe baza balan țelor de verificare de la
31.12, aferente perioadei 2015 -2017
Figura 3.1. Evolu ția activelor imobilizate la METALWERK SRL

Din figura nr. 3.1 putem observa c ă activele imobilizate au sc ăzut în anul 2016 fa
de la suma de 4.400.278,93 lei la suma de 4.397.00 5,89 lei. De
asemenea, activele imobilizate au sc ăzut și în anul 2017 fa ță de 2016 cu aproximativ 8%, de
la suma de 4.397.005,89 lei la suma de 4.362.470,19 lei. Comparând anul 2015 cu 2017
dere de aproximativ 9%. Deoarece societatea analizat
ie valoarea imobiliz ărilor este mare.
15 2016
2017 4400278.93 4397005.89
4362470.19 Evolutia imobiliz ărilor 3.2. Analiza principalilor indicatori la METALWERK SRL
elor de verificare de la
METALWERK SRL
zut în anul 2016 fa ță de
de la suma de 4.400.278,93 lei la suma de 4.397.00 5,89 lei. De
de 2016 cu aproximativ 8%, de
la suma de 4.362.470,19 lei. Comparând anul 2015 cu 2017
Deoarece societatea analizat ă desf ășoar ă și

Figura 3.2. Evolu
Din figura 3.2 se poate constata c
sc ădere fa ță de 2015 de aproximativ 9%, iar în anul 2017 fa
aproximativ 49%. Comparativ cu anul 2015, în anul 2 017 activele
aproximativ 36%
Din figura 3.3 se observ
cre ștere a stocurilor de peste 3,6 ori. Cre
88%, iar în anul 2017 stocurile cresc fa
suma de 294.525,92 le i ajung la suma 726.705,08 lei 2015 1419524.4
2015 156179.29 Figura 3.2. Evolu ția activelor circulante la METALWERK SRL
Din figura 3.2 se poate constata c ă activele circulante în anul 2016 au înregistrat o
de 2015 de aproximativ 9%, iar în anul 2017 fa ță de anul 2016 au crescut cu
aproximativ 49%. Comparativ cu anul 2015, în anul 2 017 activele circulante
Figura 3.3. Evolu ția stocurilor
Din figura 3.3 se observ ă dac ă compar ăm anul 2015 cu anul 2017 putem observa o
tere a stocurilor de peste 3,6 ori. Cre șterea stocurilor din anul 2016 fa ță
iar în anul 2017 stocurile cresc fa ță de anul 2016 cu aproximativ 147%, adic
i ajung la suma 726.705,08 lei
16
2016 2017 1295398.29 1929585.82 Evolu ția activelor circulante
2016 2017 294525.92 726708.08 Evolu ția stocurilor
la METALWERK SRL
activele circulante în anul 2016 au înregistrat o
de anul 2016 au crescut cu
circulante au crescut cu

m anul 2015 cu anul 2017 putem observa o
terea stocurilor din anul 2016 fa ță de 2015 este de
de anul 2016 cu aproximativ 147%, adic ă de la 1929585.82
726708.08

Figura 3.4. Evolu
Potrivit figurii 3.4 putem observa o sc
de 2015 cu aproximativ 71%, adic
în anul 2017 disponibilit ăților b
cu anul 2017 putem observa o sc
17.121,51 lei.
Figura 3.5. Evolu
Potrivit figurii 3.5 putem observa evolu
fa ță de anul 2015 cu peste 5%, iar în an 2015 262486.19
2015 3214204.9 Figura 3.4. Evolu ția disponibilit ăților b ăne ști
Potrivit figurii 3.4 putem observa o sc ădere a disponibilit ăților b ă
de 2015 cu aproximativ 71%, adic ă de la suma de 262.486,19 lei la suma de 75.862,49 lei, iar
ților b ăne ști scad fa ță de 20152 cu 77%. Comparând îns
cu anul 2017 putem observa o sc ădere de peste 93%, de la suma de 262.486,19 lei la suma de
Figura 3.5. Evolu ția capitalului propriu
Potrivit figurii 3.5 putem observa evolu ția capitalurilor proprii care cresc în anul 2016
de anul 2015 cu peste 5%, iar în an ul 2017 cresc fa ță de anul 2016 cu doar 0,02%.
17
2016 2017 75862.49
17121.51 Evolu ția disponibilit ăților b ăne ști
2016 2017 3387241.13 3387979.61 Evolu ția Capitalului propriu
ilor b ăne ști în 2016 fa ță
de la suma de 262.486,19 lei la suma de 75.862,49 lei, iar
de 20152 cu 77%. Comparând îns ă anul 2015
dere de peste 93%, de la suma de 262.486,19 lei la suma de

ia capitalurilor proprii care cresc în anul 2016
de anul 2016 cu doar 0,02%.

Comparând anul 2015 cu anul 2017, capitalurile prop rii c
Figura 3.6. Evolu
Potrivit figurii 3.6 putem observa evolu
2016 fa ță de anul 2015 cu doar 0,2%, iar în anul 2017 sc
anul 2016 de 4%. Comparând anul 2015 cu anul 2017, capitalurile permanente cunosc o
sc ădere de peste 4%.
Potrivit figurii 3.7 putem observa c
înregistrat o cre ștere de 3%, iar în anul 2017 a înregistrat o sc
peste 55%, datorat ă în primul rând contract
și cre șterii costurilor la materiile prime achizi 2015 3956506.64 Evolu Comparând anul 2015 cu anul 2017, capitalurile prop rii c unosc o cre ștere de aproximativ
Figura 3.6. Evolu ția capitalului permanent
Potrivit figurii 3.6 putem observa evolu ția capitalurilor permanente
de anul 2015 cu doar 0,2%, iar în anul 2017 sc ăderea este mult mai mare fa
anul 2016 de 4%. Comparând anul 2015 cu anul 2017, capitalurile permanente cunosc o
Figura 3.7. Evolu ția profitului
figurii 3.7 putem observa c ă în anul 2016 fa ță de anul 2015 profitul a
tere de 3%, iar în anul 2017 a înregistrat o sc ăderea fa ță
în primul rând contract ării unui credit care are costuri destul de mari,
terii costurilor la materiile prime achizi ționate.
18
2016 2017 3947363.66
3789363.67 Evolu ția capitalului permanent tere de aproximativ 5,4

ia capitalurilor permanente care scad în anul
derea este mult mai mare fa ță de
anul 2016 de 4%. Comparând anul 2015 cu anul 2017, capitalurile permanente cunosc o

de anul 2015 profitul a
derea fa ță de anul 2016 de
rii unui credit care are costuri destul de mari, dar

3.3 Analiza crean țelor și datoriilor la societatea METALWERK SRL

3.3.1. Analiza datoriilor la societatea METALWERK S RL

Cre ștere a datoriilor comerciale fa ță de anul anterior, se poate explica prin:
/head2right cre șterea volumului de activitate al societ ății care implic ă o cre ștere a
volumului fizic al achizi țiilor de la ter ți sub forma m ărfurilor
/head2right negocierea unor termene contractuale cu furnizorii mai relaxate;
/head2right cre șterea valoric ă a avansurilor primite de la clien ți.
/head2right cre șterea costului de achizi ție unitar pentru intr ările provenite de la ter ți;
/head2right acumularea de datorii comerciale neachitate în term enul contractual;
O cre ștere a datoriilor comerciale trebuie apreciat ă ca fiind favorabil ă atâta timp cât ele
se încadreaz ă în termenul contractual deoarece ele sunt surse gr atuite de finan țare a
necesarului de fond de rulment.
Evolu ția datoriilor la societatea METALWERK SRL este prezentat ă în figura 3.8.
Potrivit figurii 3.8 putem observa c ă în anul 2016 fa ță de anul 2015 volumul datoriilor
a înregistrat o sc ădere de peste 11%, iar în anul 2017 a înregistrat o cre ștere fa ță de anul 2016
de aproape 26%, datorat ă contract ării unui credit. Comparând anul 2015 cu anul 2017,
valoarea datoriilor cunoa ște o cre ștere de peste 11%.

Figura 3.8. Evolu ția datoriilor
19
2605598.43
2305163.05 2904076.4
2015 2016 2017 Evolu ția datoriilor totale

Din figura 3.9 putem observa c ă
mare o au datoriile pe termen scurt, a c
Rata generala a datoriilor totale
datoriilor în totalul pasivelor societ
tabelul 3.1. Posibilit ățile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât
sc ăzut ă.

Figura 3.9. Componen ța datoriilor

Din figura 3.9 putem observa c ă pe întreaga perioad ă analizat ă (2015 -2017) ponderea cea mai
mare o au datoriile pe termen scurt, a c ăror pondere a variat între 71,5% în anul 2015
86,18% în anul 2017.

Rata generala a datoriilor totale sau îndator ării globale
pasivelor societ ății. Modul de calcul al acestei rate este prezentat în
ile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât aceast
20
2017) ponderea cea mai
ror pondere a variat între 71,5% în anul 2015 și
rii globale măsoar ă ponderea
Modul de calcul al acestei rate este prezentat în
aceast ă rat ă este mai

Tabel 3.1. Rata de îndatorare și coeficientul îndator ării calcul
Denumirea indicatorului
Formula
de calcul U.M. Valoare
2015 2016 2017
Capital propriu Cpr lei 3.214.204,90 3.387.241,13 3.387.979,61
Capital
permanent Cpm
lei 3.956.506,64 3.947.363,66 3.789.363,67
Datorii pe
termen scurt Dts
lei 1.863.296,69 1.745.040,52 2.502.692,34
Datorii pe
termen mediu și
lung Dtml
lei 742.301,74
560.122,53
401.384,06

Datorii totale 2.605.598,43 2.305.163,05 2.904.0 76,4
Pasiv total Pt lei 5.819.803,33 5.692.404,18 6.292 .056,01
Coeficientul
îndator ării
globale 1 r îg1 rîg1 = 100 ×
tt
PD
% 44,77 40,49 46,15
Nivelul maxim 66%
Coeficientul
îndator ării
globale 2 rîg2 rîg2 = 100 ×
pr t
CD
% 81,06 68,05 85,71
Coeficientul
îndator ării
la termen 1 rît1 rît1 = 100 ×
ptml
CD
% 18,76 14,18 10,59
Coeficientul
îndator ării
la termen 2 rît2 rît2 = 100 ×
pr tml
CD
% 23,09 16,53 11,84
Nivel optim < 100%

Din tabelul 3.1. și figura 3.10 putem observa c ă cei trei ani analiza ți, rata îndator ării
globale înregistreaz ă niveluri mai mici decât nivelul maxim (de 66%), co nsider ăm c ă politica
financiar ă a societ ății este bun ă. Valoarea acestei rate pentru anul 2015 este de 44 ,77%, pentru
anul 2016 în valoare de 40,49%, în sc ădere fa ță de anul anterior, iar în anul 2017 valoarea este
de 46,15%, fiind cea mai ridicat ă în anii analiza ți.
Iar în baza celei de a doua rela ții valorile ratelor sunt de 81,06% pentru anul 2015 ,
68,05% pentru anul 2016 și 85,71% pentru anul 2017.
21

Pentru a exprima o situa ție financiar
la termen (tabelul 3.1. și figura 3.11) aceste dou
-în cazul primei rela ții mai mic
deoarece este de 18,76% pentru anul 2015 în sc
pentru anul 2016 și 10,59% pentru anul 2017.
-în cazul celei dea doua rela ții trebuie s
23,09% în anul 2015, 16,53% în anul 2016
sc ădere, având un rezultat foarte bun.
Figura
Rata datoriilor ce trebuie pl
teorie m ăsoar ă ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul dat oriilor. 44.7 81.06
2015 Evolu
Coeficientul îndator ie financiar ă favorabil ă din punct de vedere al gradului de îndatorare
i figura 3.11) aceste dou ă rate trebuie s ă ia urm ătoarele valori:
ii mai mic ă de 50%, cea ce în cazul societ ății analizate este foarte bun
deoarece este de 18,76% pentru anul 2015 în sc ădere în urm ătorii doi ani respectiv de 14,18%
i 10,59% pentru anul 2017.
ții trebuie s ă fie mai mic ă de 100% iar în cazul nostru este de
23,09% în anul 2015, 16,53% în anul 2016 și 11,84% în anul 2017 ratele fiind în continu
dere, având un rezultat foarte bun.
Figura 3.10. Evolu ția îndator ării globale
Figura 3.11. Evolu ția îndator ării la termen
Rata datoriilor ce trebuie pl ătite într -o perioada de 1 an așa cum am prezentat la
ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul dat oriilor.
22 40.49 46.15 68.05 85.71
2016 2017 Evolu ția coeficientului îndator ării la termen
Coeficientul îndator ării globale 1 Coeficientul îndator ării globale 2 din punct de vedere al gradului de îndatorare
ătoarele valori:
ii analizate este foarte bun ă,
torii doi ani respectiv de 14,18%
de 100% iar în cazul nostru este de
i 11,84% în anul 2017 ratele fiind în continu ă

șa cum am prezentat la rii globale 2

Figura 3.11. Evolu
Din figura 3.11 putem observa c
ridicate, respectiv 71,51% în anul 2015, 75,70% în anul 2016
continu ă cre ștere. Aceste valori ne arat
termen scurt.
Rata datoriilor comerciale sub 1 an
termen scurt fa ță de ter ți izvorând din activitatea comercial
scurt.
Figura 3.12. Evolu
Din figura 3.12 putem observa c
societ ății analizate sunt, 31,27% pentru anul 2015, în valo are de 28,18% pentru anul 2016 în 2015 71.51 Rata datoriilor ce trebuie pl
Figura 3.11. Evolu ția ratei datoriilor ce trebuie pl ătite într- o perioada de 1 an
Din figura 3.11 putem observa c ă în cazul societ ății analizate valorile ratei sunt
ridicate, respectiv 71,51% în anul 2015, 75,70% în anul 2016 și 86,17% pentru 2017, în
tere. Aceste valori ne arat ă c ă societate a î și achit ă tot mai greu datoriile pe
Rata datoriilor comerciale sub 1 an reprezint ă ponderea pe care o de
i izvorând din activitatea comercial ă în totalul datoriilor pe termen
Figura 3.12. Evolu ția ratei datoriilor comerciale sub 1 an
Din figura 3.12 putem observa c ă valorile ratei datoriilor comerciale sub 1 an
ii analizate sunt, 31,27% pentru anul 2015, în valo are de 28,18% pentru anul 2016 în
23
2016 2017 75.7 86.18 Rata datoriilor ce trebuie pl ătite într -o perioad ă de pân

o perioada de 1 an
ii analizate valorile ratei sunt
i 86,17% pentru 2017, în
tot mai greu datoriile pe
ponderea pe care o de țin obliga țiile pe
în totalul datoriilor pe termen

ratei datoriilor comerciale sub 1 an
ratei datoriilor comerciale sub 1 an în cazul
ii analizate sunt, 31,27% pentru anul 2015, în valo are de 28,18% pentru anul 2016 în 86.18 de pân ă la un an

sc ădere fa ță de anul 2015,
anteriori.
Dac ă ne raport ăm la rata datoriilor ce trebuie pl
consider ăm, c ă aceste rate sunt acceptabile din punct de vedere e conomic.
Rata datoriilo r financiar bancare sub 1 an
datoriile curente fa ță de b ănci ș
Figura 3.13. Evolu
Din figura 3.13 putem observa c
cazul societ ății noastre sunt de 16,92% în anul 2015, 18,86% în a nul 2016
2017, valorile fiind destul de constante, cea ce ne arat
și alte institu ții financiare r ămân la acela
Rata datoriilor fiscale sub 1 an
scurt în totalul datoriilor pe termen scurt.
Din figura 3.14 putem observa c
acestei societ ății sunt de 4,5% pentru anul 2015, 4,75% pentru anul 2016,
anul 2017, acestea fiind valori normale pentru soci etatea noastr
Rata datoriilor sociale sub 1 an
angaja ții societ ății în totalul datoriilor pe termen scurt
Din figura 3.15 putem observa c
societatea analizat ă sunt 0,81% pentru anul 2015, 0,93% pentru anul 201 6,
pentru2017.Consider ăm c ă acestea sunt valori nesemnificative în totalul dat oriilor pe termen
scurt. 2015 16.92 de anul 2015, și 36,63% pentru anul 2017 dep ăș ind valorile anilor
m la rata datoriilor ce trebuie pl ătite într -o perioad ă
aceste rate sunt acceptabile din punct de vedere e conomic.
r financiar bancare sub 1 an măsoar ă ponderea pe care o de
ănci și alte institu ții financiare în total ul datoriilor pe termen scurt.
Figura 3.13. Evolu ția ratei datoriilor financiar bancare sub 1 an
Din figura 3.13 putem observa c ă valorile ratei datoriilor financiar bancare sub 1 an
ii noastre sunt de 16,92% în anul 2015, 18,86% în a nul 2016 ș
2017, valorile fiind destul de constante, cea ce ne arat ă c ă datoriile p e termen scurt c
ămân la acela și nivel.
Rata datoriilor fiscale sub 1 an indic ă ponderea datoriilor fa ță de buget pe termen
scurt în totalul datoriilor pe termen scurt.
Din figura 3.14 putem observa c ă valorile ratei datoriilor fiscale sub 1 an
ii sunt de 4,5% pentru anul 2015, 4,75% pentru anul 2016,
anul 2017, acestea fiind valori normale pentru soci etatea noastr ă.
Rata datoriilor sociale sub 1 an indic ă ponderea obliga țiilor pe termen scurt fa
ii în totalul datoriilor pe termen scurt .
Din figura 3.15 putem observa c ă valorile ratei datoriilor sociale sub 1 an
ă sunt 0,81% pentru anul 2015, 0,93% pentru anul 201 6,
ă acestea sunt valori nesemnificative în totalul dat oriilor pe termen
24 2016
2017 18.86
18.49 Rata datoriilor financiar bancare sub 1 an ăș ind valorile anilor
o perioad ă de 1 an, putem s ă

ponderea pe care o de țin
ul datoriilor pe termen scurt.

financiar bancare sub 1 an
financiar bancare sub 1 an în
ii noastre sunt de 16,92% în anul 2015, 18,86% în a nul 2016 și 18, 49% în anul
e termen scurt c ătre b ănci
ță de buget pe termen
datoriilor fiscale sub 1 an în cazul
ii sunt de 4,5% pentru anul 2015, 4,75% pentru anul 2016, și 2,69% pentru
iilor pe termen scurt fa ță de
ratei datoriilor sociale sub 1 an pentru
sunt 0,81% pentru anul 2015, 0,93% pentru anul 201 6, și 0,57%
acestea sunt valori nesemnificative în totalul dat oriilor pe termen 2017 18.49

Figura 3.14. Evolu
Figura 3.15. Evolu

Rata datoriilor fa ță de grup sub
fa ță de societ ăți din cadrul grupului în totalul datoriilor pe term en scurt.
Din figura 3.16 putem observa c
primul an de referin ță nu avem
în valoare de 1,49%, iar în anul 2017 valoarea este de 5,32%. Consider
valoarea total ă a datoriilor pe termen scurt, valorile sunt mici.
2015 4.5 Rata datoriilor fiscale sub 1 an
2015 0.81 Rata datoriilor sociale sub 1 an Figura 3.14. Evolu ția ratei datoriilor fiscale sub 1 an
Figura 3.15. Evolu ția ratei datoriilor sociale sub 1 an
ță de grup sub 1 an măsoar ă ponderea datoriilor pe termen scurt
i din cadrul grupului în totalul datoriilor pe term en scurt.
Din figura 3.16 putem observa c ă r eferitor la rata datoriilor fa ță de asocia
nu avem datorii fa ță de societ ățile aflate în grup, în anul 2016 rata este
în valoare de 1,49%, iar în anul 2017 valoarea este de 5,32%. Consider ă
a datoriilor pe termen scurt, valorile sunt mici.
25
2016 2017 4.75
2.69 Rata datoriilor fiscale sub 1 an
2016 2017 0.93
0.57 Rata datoriilor sociale sub 1 an
ratei datoriilor fiscale sub 1 an

ratei datoriilor sociale sub 1 an
ponderea datoriilor pe termen scurt
de asocia ți sub 1 an în
ile aflate în grup, în anul 2016 rata este
în valoare de 1,49%, iar în anul 2017 valoarea este de 5,32%. Consider ăm c ă raportate la

Figura 3.16. Evolu
Rata datoriilor fa ță de asocia
de ac ționarii/asocia ții societ ății în totalul datoriilor pe termen scurt,
Figura 3.17. Evolu

Din figura 3.17 putem observa c
15,93% pentru anul 2015, 26,44% pentru anul 2016,
mari cu ajutorul c ărora societatea a achitat unel
Rata datoriilor ce trebuie pl
datoriilor pe termen lung în totalul datoriilor,
2015 0Rata datoriilor fa
2015 15.93 Rata datoriilor fa Figura 3.16. Evolu ția ratei datoriilor fa ță de grup sub 1 an
de asocia ți sub 1 an ne arat ă ponderea datoriilor pe termen scurt fa
ății în totalul datoriilor pe termen scurt,
Figura 3.17. Evolu ția ratei datoriilor fa ță de asocia ți sub 1 an
Din figura 3.17 putem observa c ă valorile ratei datoriilor fa ță de asocia
15,93% pentru anul 2015, 26,44% pentru anul 2016, și 24,15% pentru anul 2017, sunt valori
rora societatea a achitat unel e datorii.
Rata datoriilor ce trebuie pl ătite într -o perioad ă de peste 1 an
datoriilor pe termen lung în totalul datoriilor,
26
2016 2017 1.49 5.32 Rata datoriilor fa ță de grup sub 1 an
2016 2017 26.44
24.15 Rata datoriilor fa ță de asocia ți sub 1 an
de grup sub 1 an
ponderea datoriilor pe termen scurt fa ță

ți sub 1 an
de asocia ți sub 1 an sunt
i 24,15% pentru anul 2017, sunt valori
de peste 1 an măsoar ă pondera

Figura 3.18. Evolu ția
Din figura 3.18 putem observa c
perioad ă de peste 1 an pentru societatea analizat
2016 și 13,82% în anul 2017. Aceste valori ne arat
pe termen lung.
Rata datoriilor financiar bancare de peste 1 an
de țin datoriile pe termen lung fa
termen lung.
Figura 3.19. Evolu
Din figura 3.19 putem observa c
an sunt de 100% pentru fiecare an analizat, de unde rezult
termen lung. 2015 28.48 Rata datoriilor ce trebuie pl
0% 2015 2016 2017 Rata datoriilor financiar bancare de peste 1 an ția ratei datoriilor ce trebuie pl ătite într- o perioad
Din figura 3.18 putem observa c ă valorile ratei datoriilor ce trebuie pl
de peste 1 an pentru societatea analizat ă sunt, 28,48% în anul 2015, 24,29% în anul
i 13,82% în anul 2017. Aceste valori ne arat ă c ă societatea a reu șit s ă
Rata datoriilor financiar bancare de peste 1 an reprezint ă ponderea pe care o
in datoriile pe termen lung fa ță de b ănci și alte institu ții financiare, în totalul datoriilor pe
Figura 3.19. Evolu ția ratei datoriilor financiar bancare de peste 1 an
Din figura 3.19 putem observa c ă valorile ratei datoriilor financiar bancare de peste 1
an sunt de 100% pentru fiecare an analizat, de unde rezult ă c ă societatea nu are alte datorii pe
27
2016 2017 24.29
13.82 Rata datoriilor ce trebuie pl ătite într -o perioad ă de peste 1
an
20% 40% 60% 80% 100 100 100 Rata datoriilor financiar bancare de peste 1 an
o perioad ă de peste 1 an
ce trebuie pl ătite într -o
sunt, 28,48% în anul 2015, 24,29% în anul
șit s ă își achite datoriile
reprezint ă ponderea pe care o
ii financiare, în totalul datoriilor pe

datoriilor financiar bancare de peste 1 an
datoriilor financiar bancare de peste 1
societatea nu are alte datorii pe 100% Rata datoriilor financiar bancare de peste 1 an

Rata stabilit ății financiare reflect ă leg ătura dintre capitalul permanent de care
dispune societatea și pasivul total sau datoriile pe termen scurt și pasivul total.

Tabel 3.2. Rata stabilit ății financiare
Denumirea
indicatorului
Formula
de calcul U.M Valoare
2015 2016 2017
Capital
permanent Cpm lei 3.956.506,64 3.947.363,66 3.956.506,64
Datorii pe
termen scurt Dts lei 1863296,69 1745040,52 2.502.692,34
Pasiv total Pt lei 5.819.803,33 5.692.404,18 6.292 .056,01
Rata
stabilit ății
financiare 1 Rsf1 rsf1 = 100 ×
tPCp % 67,98 69,34 60,22
Rata
stabilit ății
financiare 2 Rsf2 rsf2 =
100 1 ×

−
tts
PD % 32,016 30,65 39,77

Analizând datele din tabelul 3.2. observ ăm leg ătura dintre capitalul permanent de care
dispune societate și pasivul total și putem observa c ă rata stabilit ății financiare cre ște în al
doilea an de referin ță și scade în al treilea an, cea ce însemn ă c ă mai întâi cre ște ponderea
capitalurilor permanente în totalul surselor financ iare de la 67,98% la 69,34%, deci cre ște
ponderea surselor stabile în raport cu sursele cicl ice, iar apoi scade de la 69,34% la 60,22%,
deci scade ponderea surselor stabile în raport cu s ursele ciclice, cea ce nu este bine pentru
societate. Dac ă analiza se face în raportul dintre datoriile pe te rmen scurt și pasive totale, în al
doilea an de analiz ă avem o sc ădere de la 32,01% la 30,65% iar în al treilea an av em o
cre ștere la 39,77%, ce înseamn ă o cre ștere a surselor stabile în raport cu sursele ciclic e.
Rata autonomiei financiare globale , reflect ă rela ția dintre capitalurile proprii ale
societ ății și total pasiv.
Rata autonomiei financiare la termen exprim ă structura capitalurilor permanente
care asigur ă o finan țare îndelungat ă a societ ății. Acesta este considerat ă mai expresiv ă decât
rata autonomiei financiare globale deoarece exprima structura capitalurilor permanente care
28

asigura o finan țare îndelungat ă a societ ății.
Tabel 3.3. Rata autonomiei financiare
Denumirea
indicatorului
Formula
de
calcul U.M. Valoare
2015 2016 2017
Capital propriu Cpr lei 3.214.204,90 3.387.241,13 3.387.979,61
Capital
permanent Cpm
lei 3.956.506,64 3.947.363,66 3.956.506,64
Pasiv total Pt lei 5.819.803,33 5.692.404,18 6.292.056,01
Datorii pe
termen mediu și
lung Dtml
lei 742.301,74 560.122,53 401.384,06
Rata autonomiei
financiare
globale rag
100 × =Pt Cpr Rag % 55,22 59,50 53,84
Rata autonomiei
financiare la
termen raft1 100 × =Cpm Cpr Raft
% 81,23 85,81 89,40
Rata autonomiei
financiare la
termen 2 raft2 100 2 × =Dtml Cpr Raft
% 433,005 604,73 844,07

Ponderea capitalurilor proprii în total pasiv este mai mare de 50% în fiecare an
analizat deci rata autonomiei financiare globale se presupune a fi bun ă pentru societate.
În baza calculelor efectuate și prezentate în tabelul 3.3. dup ă prima rela ție
putem considera c ă autonomia financiar ă la termen a societ ății este realizat ă deoarece este mai
mare de 50% respectiv pentru anul 2015 este de 81,2 3% pentru anul 2016 este de 85,81% iar
pentru anul 2017 este de 89,40%, în cre ștere pentru fiecare an analizat. Totodat ă și dup ă
calculele efectuate în baza celei d-ea doua rela ție autonomia financiar ă la termen a societ ății
este realizat ă deoarece este mai mare de 100%, respectiv 433%pent ru anul 2015, 604,73
pentru anul 2016 și 844,07% pentru 2017.
29

3.3 .2. Analiza crean
Rata crean țelor eviden
în patrimoniul societ ății. Aceast
plat ă acordat clien ților și este influen
societ ății, de specificul activit ă
din amonte, dar este influen țat ă
crean țelor fiind:
Este determinat ă de natura clientelei
având drept clientel ă particulari
întreprinderi și institu ții. Are valo
cazul prest ărilor de servicii c ătre popula

Conform datelor din figura 3.20 dac
crescut cu aproximativ 18%. Crean
adic ă de la suma de 1.000.858,92 lei la suma de 925.009, 88 lei, iar în anul 2017 cres
anul 2016 cu peste 28% 2015 1000858.92 .2. Analiza crean țelor la societatea METALWERK SRL
eviden țiaz ă importan ța relativ ă a portofoliului de crean
Aceast ă rat ă reflect ă politica societ ății în leg ătur
i este influen țat ă de practicile locale sau din sectorul de act
de specificul activit ății, de puterea de negociere a societ ății cu partenerii comerciali
țat ă și de managementul societ ății. Modul de determinare a ratei
/g1844/g3004/g3045 = /g1829/g1870/g1857/g1853/g1866/g1872/g1857 (/g1829/g1870)
/g1827/g1855/g1872/g1861/g1874 /g1872/g1867/g1872/g1853/g1864 (/g1827/g1872) × 100
natura clientelei , rata fiind în general mic ă pentru întreprinderile
particulari și mai ridicat ă în cazul în care clientela este reprezentat
ii. Are valo ri foarte sc ăzute sau nule în comer țul cu am
rilor de servicii c ătre popula ție. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale .
Figura 3.20. Evolu ția crean țelor
Conform datelor din figura 3.20 dac ă compar ăm anul 2015 cu anul 2017, crean
crescut cu aproximativ 18%. Crean țele scad în anul 2016 fa ță de 2015 cu aproximativ 8%,
de la suma de 1.000.858,92 lei la suma de 925.009, 88 lei, iar în anul 2017 cres
30 2016
2017 925009.88 1185759.23 Evolu ția crean țelor elor la societatea METALWERK SRL
a portofoliului de crean țe comerciale
ătur ă cu termenul de
de practicile locale sau din sectorul de act ivitate al
ii cu partenerii comerciali
ii. Modul de determinare a ratei
ă pentru întreprinderile
în cazul în care clientela este reprezentat ă de
țul cu am ănuntul și în
ie. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale .

m anul 2015 cu anul 2017, crean țele au
de 2015 cu aproximativ 8%,
de la suma de 1.000.858,92 lei la suma de 925.009, 88 lei, iar în anul 2017 cres c fa ță de

Din figura 3.21 putem observa c
analiza ți dep ăș ind nivelul mediu, luând valoarea de 70,50% în anul 2015, 71,40% în anul
2016 și 61,45% în anul 2017.
Figura 3.22. Evolu
Din figura 3.22 putem observa c
anii 2015 și 2017, dep ăș ind nivelul mediu, valorile fiind de 84,88% respect iv 66,78%. În anul
2016 valoarea este mai apropiat
39,23%. Aceste rate ridicate se datoreaz
termen 2015 70.05
2015 84.88 Figura 3.21. Rata crean țelor
Din figura 3.21 putem observa c ă valorile ratei crintelor sunt foarte ridicate în t o
ind nivelul mediu, luând valoarea de 70,50% în anul 2015, 71,40% în anul
i 61,45% în anul 2017.
Figura 3.22. Evolu ția ratei cren țelor comerciale
Din figura 3.22 putem observa c ă și rata crean țelor comerciale are valori ridicate în
ind nivelul mediu, valorile fiind de 84,88% respect iv 66,78%. În anul
2016 valoarea este mai apropiat ă de nivelul mediu dep ășind-ul totu și, fiind în valoare de
39,23%. Aceste rate ridicate se datoreaz ă contractelor încheiate la sfâr șitul anului, cu plata la
31
2016 2017 71.4
61.45 Evolu ția ratei crean țelor
2016 2017 39.23 66.78 Rata crean țelor comerciale
valorile ratei crintelor sunt foarte ridicate în t o ți anii
ind nivelul mediu, luând valoarea de 70,50% în anul 2015, 71,40% în anul

elor comerciale are valori ridicate în
ind nivelul mediu, valorile fiind de 84,88% respect iv 66,78%. În anul
și, fiind în valoare de
itul anului, cu plata la

Figura 3.23. Evolu
Din figura 3.23 putem observa c
fiind în valoare de 0,44% pentru anul 2015, 0,82% î n anul 2016
aceste valori se vor compensa cu datoriile fiscale din prima lun
Din figura 3.24 putem obs
12,38%, fiind o valoare sub nivelul mediu, în 2016 avem o valoare mare de 59,03%, aceast
valoare este din cauza unui client care nu
a sc ăzut la valoarea de 31,53%. 2015 0.44
2016 12.38 Figura 3.23. Evolu ția ratei crean țelor fiscale
Din figura 3.23 putem observa c ă rata crean țelor fiscale are valori
fiind în valoare de 0,44% pentru anul 2015, 0,82% î n anul 2016 și 2,36% pentru anul 2017,
aceste valori se vor compensa cu datoriile fiscale din prima lun ă din urm ătorul an.
Figura 3.24. Evolu ția ratei crean țelor
Din figura 3.24 putem obs erva c ă tata altor crean țe pentru anul 2015 are valoare de
12,38%, fiind o valoare sub nivelul mediu, în 2016 avem o valoare mare de 59,03%, aceast
valoare este din cauza unui client care nu și-a pl ătit datoriile fa ță de entitate. În anul 2017 rata
ut la valoarea de 31,53%.
32
2016 2017 0.82 2.36 Rata crean țelor fiscale
2016 2017 59.03
31.53 Rata altor crean țe
elor fiscale are valori nesemnificative
i 2,36% pentru anul 2017,
ătorul an.

e pentru anul 2015 are valoare de
12,38%, fiind o valoare sub nivelul mediu, în 2016 avem o valoare mare de 59,03%, aceast ă
de entitate. În anul 2017 rata

CONCLUZII

Tranzi ția spre o economie de pia ță ridic ă o seam ă de probleme, astfel pentru ca
economia s ă func ționeze pe baza jocului liber al for țelor pie ței, trebuie solu ționate cel pu țin
urm ătoarele chestiuni:
– realizarea privatiz ării;
– concuren ța și liberul schimb al bunurilor trebuie s ă fie o realitate;
– trebuie s ă existe un cod bine ordonat de reglement ări care s ă guverneze
falimentul și lichidarea firmelor.
Din p ăcate, cele 3 premise nu sunt înc ă realizate pe deplin, chiar dac ă pre țurile au fost
liberalizate, datorit ă lipsei unei concuren țe reale, acestea r ămân fixate la un nivel ridicat.
În aparen ță , rela țiile furnizor – client, în ambele sensuri sunt rela tiv simple, atunci când
livr ările și pl ățile se fac la termen. În realitate, nu se întâmpl ă întotdeauna a șa, mul ți clien ți nu
încheie contracte ferme, ci prefer ă comanda și în acest caz este imposibil ă previzionarea
capacit ății de absorb ție a pie ței.
Pentru promovarea rela țiilor comerciale cu clien ții și furnizorii, amintim câteva aspecte
ce ar fi bine s ă fie luate în considerare: respectarea contractelor și angajamentelor,
reprezentarea profesional ă a societ ății.
Nerespectarea contractelor și angajamentelor asumate atrage dup ă sine deteriorarea
imaginii societ ății, deci genereaz ă un minim de credibilitate.
Ocupându-ne în lucrarea de fa ță despre reflectarea în contabilitate a rela țiilor
comerciale f ără s ă relu ăm problemele deja tratate, dorim s ă facem câteva preciz ări, în
continuare.
Datoriile unit ăților fa ță de ter ți, provenind din aprovizion ări cu bunuri, servicii și
lucr ări, se reflect ă în contabilitate cu ajutorul conturilor de pasiv d in grupa 40 „Furnizori și
conturi asimilate”.
Crean țele unit ății fa ță de ter ți, provenind din livr ări de bunuri, prest ări de servicii și din
lucr ări executate acestora, se reflect ă în contabilitate cu ajutorul conturilor de activ d in grupa
41 „Clien ți și conturi asimilate”.
Plata datoriilor sau încasarea crean țelor se poate face imediat în numerar sau dup ă un
num ăr de zile de decontare a facturilor (3 – 5 zile) s au la termen dup ă o anumit ă perioad ă de

33

timp de la recep ție (30, 60 sau 90 de zile) în func ție de perioada convenit ă între agen ții
economici.
În func ție de respectarea sau nu a termenelor de plat ă, cu titlu de excep ție pot s ă apar ă
și clien ți cu întârzieri la plata facturilor, clien ți cu care unitatea se afl ă în litigiu sau clien ți
insolvabili, reflecta ți distinct în contabilitate, cu ajutorul contului 4 118 „Clien ți incer ți sau în
litigiu”.
Atunci când plata datoriilor, respectiv încasarea c rean țelor se face la termen apare
creditul comercial numit și credit vânz ător și const ă în credit – furnizor și credit–client.
În situa ția în care apar avansuri încasate de la clien ți sau avansuri pl ătite furnizorilor,
este vorba despre credite cump ărător, ap ărând ca o prefinan țare de c ătre beneficiarii
fabrica ției produselor pe care ace știa inten ționeaz ă s ă le procure. Acestea pot fi denumite
„decont ări avansate” sau „f ăcute în avans”. Acestora, contabilitatea le rezerv ă conturi speciale
409 „Furnizori – debitori” și 419 „Clien ți – creditori”.
În situa ția în care exist ă decalaj, în timp, între livrare și facturare, bunurile sunt înso țite
de avizul de expedi ție. În func ție de pozi ția pe care o ocup ă unitatea, de vânz ător sau
cump ărător se vor utiliza conturile 418 „Clien ți – facturi de întocmit”, respectiv 408
„Furnizori – facturi nesosite”. Aceste cazuri se po t denumi „decont ări amânate” sau
„întârziate” pân ă la momentul întocmirii facturii.
Crean țele, respectiv datoriile se încaseaz ă, respectiv se pl ătesc la valoarea lor nominal ă
de rambursare, pentru crean țele și datoriile în valuta apar diferen țe de curs valutar între
valoarea lor în cost istoric și valoarea la cursul din data încas ării, respectiv a pl ății.
Diferen țele de curs valutar aferente crean țelor și datoriilor în valuta se înregistreaz ă
atât la decontarea lor cât și la evaluarea acestora cu ocazia încheierii exerci țiului financiar.
În momentul încas ării, respectiv a pl ății, deci al finaliz ării actului comercial,
diferen țele de curs fiind certe, se înregistreaz ă în contul 665 „Cheltuieli din diferen țe de curs
valutar” sau 765 „Venituri din diferen țe de curs valutar”, dup ă cum sunt favorabile sau
nefavorabile. Acela și tratament se aplica și în momentul încheierii exerci țiului financiar,
crean țele și datoriile în valuta se convertesc la cursul ultim ei zile din an.
La unitatea analizat ă de noi, se recurge frecvent la compens ări, ca o modalitate în
vederea încas ării, respectiv pl ății datoriilor.
Urm ărirea și controlul creditelor – clien ți, respectiv a creditelor – furnizori, este o
activitate indispensabil ă realiz ării unei gestiuni eficiente a societ ății. La societatea analizat ă
am constatat urm ătoarele:
34

• în anul 2016 fa ță de anul 2015 volumul datoriilor a înregistrat o sc ădere de
peste 11%, iar în anul 2017 a înregistrat o cre ștere fa ță de anul 2016 de aproape 26%,
datorat ă contract ării unui credit. Comparând anul 2015 cu anul 2017, valoarea datoriilor
cunoa ște o cre ștere de peste 11%.
• rata datoriilor comerciale sub 1 an (creditele – furnizori) sunt de 31,27%
pentru anul 2015, în valoare de 28,18% pentru anul 2016 în sc ădere fa ță de anul 2015, și
36,63% pentru anul 2017 dep ășind valorile anilor anteriori. Dac ă ne raport ăm la rata
datoriilor ce trebuie pl ătite într-o perioad ă de 1 an, putem s ă consider ăm, c ă aceste rate
sunt acceptabile din punct de vedere economic.
• rata îndator ării globale înregistreaz ă niveluri mai mici decât nivelul maxim
(de 66%), consider ăm c ă politica financiar ă a societ ății este bun ă. Valoarea acestei rate
pentru anul 2015 este de 44,77%, pentru anul 2016 î n valoare de 40,49%, în sc ădere fa ță
de anul anterior, iar în anul 2017 valoarea este de 46,15%, fiind cea mai ridicat ă în anii
analiza ți. Iar în baza celei d-ea doua rela ții valorile ratelor sunt de 81,06% pentru anul
2015, 68,05% pentru anul 2016 și 85,71% pentru anul 2017.
-dac ă compar ăm anul 2015 cu anul 2017, crean țele au crescut cu aproximativ
18%.
-rata crean țelor comerciale are valori ridicate în anii 2015 și 2017, dep ășind
nivelul mediu, valorile fiind de 84,88% respectiv 6 6,78%. În anul 2016 valoarea
este mai apropiat ă de nivelul mediu dep ășind-ul totu și, fiind în valoare de 39,23%.
Aceste rate ridicate se datoreaz ă contractelor încheiate la sfâr șitul anului, cu plata
la termen.
Cre șterea datoriilor comerciale fa ță de anul anterior, se poate explica prin:
• cre șterea volumului de activitate al societ ății care implic ă o cre ștere a
volumului fizic al achizi țiilor de la ter ți sub forma m ărfurilor
• negocierea unor termene contractuale cu furnizorii mai relaxate;
• cre șterea valoric ă a avansurilor primite de la clien ți.
• cre șterea costului de achizi ție unitar pentru intr ările provenite de la ter ți;
• acumularea de datorii comerciale neachitate în term enul contractual;
O cre ștere a datoriilor comerciale trebuie apreciat ă ca fiind favorabil ă atâta timp cât ele
se încadreaz ă în termenul contractual deoarece ele sunt surse gr atuite de finan țare a
necesarului de fond de rulment.
35

Rata crean țelor eviden țiaz ă importan ța relativ ă a portofoliului de crean țe comerciale
în patrimoniul societ ății și reflect ă politica societ ății în leg ătur ă cu termenul de plat ă acordat
clien ților și este influen țat ă de practicile locale sau din sectorul de activitat e al societ ății, de
specificul activit ății, de puterea de negociere a societ ății cu partenerii comerciali din amonte,
dar este influen țat ă și de managementul societ ății. Este determinat ă de natura clientelei, rata
fiind în general mic ă pentru întreprinderile având drept clientel ă particulari și mai ridicat ă în
cazul în care clientela este reprezentat ă de întreprinderi și institu ții. Are valori foarte sc ăzute
sau nule în comer țul cu am ănuntul și în cazul prest ărilor de servicii c ătre popula ție.

36

BIBLIOGRAFIE

1. *** Ordinul Ministerului Finan țelor Publice nr. 3055/2009
Reglement ări Contabile Conforme Cu Directivele Europene, M.O. nr. 766 bis/10
noiembrie 2009, cu modific ările și complet ările ulterioare (actualizat pana la data de
18 decembrie 2016).
2. ***Legea contabilit ății nr. 82 /1991, republicat ă, modificat ă și
completat ă.
3. Adriana, Du țescu (2001), Ghid pentru în țelegerea și aplicarea IAS,
Editura CECCAR, Bucure ști
4. Bunget Ovidiu Constantin (2005). Contabilitate româ neasc ă între
reform ă și convergen ță . Editura Economic ă Bucure ști.
5. Cotle ț Dumitru,Ovidiu Megan,Bogdan Cotle ț (2010). Teoria și practica
situa țiilor financiare. Editura Mirton.
6. Cotle ț Dumitru,Ovidiu Megan,Bogdan Cotle ț,Cosmin Pistol (2009).
Teoria și practica situa țiilor financiare. Editura Mirton.
7. Herbei, M. Dumiter, F. (2009). Gestiune financiar ă. Editura
Universit ății de Vest. Timi șoara.
8. Mate ș Dorel (2003). Normalizarea contabilit ății și fiscalitatea
întreprinderii. Editura Mirton Timi șoara.
9. Mate ș Dorel (2010).Contabilitate financiar ă. Editura Mirton Timi șoara.
10. Mate ș Dorel(coordonator),Felicia Ineovan ,Bogdan Cotle ț
(2010).Contabilitate financiar ă.Concepte de baz ă.Tratamente specifice.Studii de caz.
Editura Mirton.
11. Mate ș, Dorel. Cotle ț, Dumitru (2006), Contabilitate financiar ă a
entit ăților economice, Editura Mirton. Timi șoara.
12. Mate ș, Dorel. Cotle ț, Dumitru (2006), Contabilitate financiar ă, Editura
Universitatea de Vest, Timi șoara.
13. Pavel, Codru ța Daniela (2007). Contabilitate financiar ă. Editura
Solness, Timi șoara.
37

14. Pere ș Ion(coordonator),Dorel Mate ș,etc,Bogdan Cotle ț (2011). Bazele
contabilit ății. Editura Mirton.
15. Sab ău, Cr ăciun. Duran, Irina. (2007). Gestiunea financiar ă a societ ății
–Note de curs pentru uzul studen ților de la ÎFR. Editura Eurostampa. Timi șoara.
16. Sab ău, Cr ăciun. Duran, Irina (2007). Gestiunea financiar ă a
întreprinderii. Editura Eurostampa. Timi șoara.
17. Stancu, Ion (2003), Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Editura
economic ă, Bucure ști.
18. Ștefea, P. Pantea, M. Brîndescu-Olariu, Daniel. (200 8). Analiz ă
economico-financiar ă. Editura Universit ății de Vest, Timi șoara.
19. Untaru, Mircea. (2017). Analiz ă Economico-financiar ă. Editura
funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici”. Timi șoara.

38