FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT IOAN SLAVICI TIMI ȘOARA [605607]

FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT “IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMA ȚIEI
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT – ZI

PROIECT DE DIPLOM Ă

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
conf.dr.ing. Gabriela – Victoria MNERIE

ABSO LVENT
ANGHELU Ș DELIA-
CARINA

– 2018 –

FUNDA ȚIA PENTRU CULTUR Ă ȘI ÎNV ĂȚĂ MÂNT “IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
UNIVERSITATEA “IOAN SLAVICI” TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE
DOMENIUL CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMA ȚIEI
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT – ZI

OUTLETSTORE

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
conf.dr.ing. Gabriela – Victoria MNERIE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA de Inginerie Electric ă și Tehnologia Informa ției
DEPARTAMENTUL Calculatoare și tehnologia informa ției

TEMA

Lucrare de Finalizare a studiilor a student: [anonimizat]

1) Tema proiectului: OUTLETSTORE

2) Termenul de predare a lucr ării practice și a proiectului: iunie 2018

3) Elemente ini țiale pentru elaborarea lucr ării de finalizare a studiilor: Cunoa șterea și
utilizarea Microsoft SQL Server Management Studio 2 017 și Microsoft Visual Studio 2017

4) Con ținutul proiectului:
Capitolul I – Baze de date – Introducere
Capitolul II – Programe folosite
Capitolul III – Crearea aplica ției în Microsoft SQL Server Management Studio
Capitolul IV – Crearea interfe ței în Visual Studio
Capitolul V – Concluzii
Bibliografie
Anexe

5) Material grafic scheme, imagini, print screen-uri

6) Locul de documentare pentru elaborarea proiectul ui și execu ție a lucr ării practice:
Universitatea Ioan Slavici – Facultatea de Ingineri e, Timi șoara

7) Data emiterii temei: 16.11.2017

Coordonator știin țific
Conf.dr.ing.ec. Gabriela Victoria MNERIE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC Ă
ȘI TEHNOLOGIA INFORMA ȚIEI
Adresa Oradea, Cod 410087, Bihor, România, Strada Universi t ății,
nr. 1 ,
Tel/Fax :+40 259/408412, Tel:+40 259/408104; +40
259/408204

REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE LICEN ȚĂ
A
ABSOLVENT: [anonimizat]: ANGHELU Ș DELIA-CARINA
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU: Calculatoare și ingineria
informa ției/Calculatoare
PROMO ȚIA 2018
1. Titlul lucr ării: OutletStore

2. Structura lucr ării Lucrarea este structurat ă pe cinci capitole:
• Capitolul I – Baze de date
• Capitolul II – Programe folosite
• Capitolul III – Crearea aplica ției în Microsoft SQL Server Management
Studio
• Capitolul IV – Crearea interfe ței în Visual Studio
• Capitolul V – Concluzii
• Bibliografie
• Anexe

• Aprecieri asupra con ținutului lucr ării de LICEN ȚĂ (finalizare a studiilor),
mod de abordare, complexitate, actualitate, deficie n țe
Con ținutul lucr ării poate fi apreciat ca suficient de cuprinz ător, f ăcând referin țe la
țintele ce se doresc a fi atinse. Modul de abordare și complexitatea, reflect ă în totalitate
sistemul și standardele impuse de Universitatea “Ioan Slavici ” Timi șoara. Într-un domeniu în
continu ă evolu ție, s-a reu șit crearea unei lucr ări, al c ărei con ținut, men ține actual dezideratul
de a face cât mai eficient un domeniu de activitate , de o real ă importan ță economic ă.

• Aprecieri asupra lucr ării (se va men ționa: num ărul titlurilor bibliografice
consultate, frecven ța notelor de subsol, calitatea și diversitatea surselor consultate;
modul în care absolventul a prelucrat informa țiile din surse teoretice)
Prin folosirea unei game foarte variate de titluri bibliografice consultate, în num ăr de
20, s-a asigurat o calitate și diversitate ridicat ă în abordarea tematicii prezentate, absolventul
reu șind s ă prelucreze la un înalt nivel întreaga palet ă de informa ții furnizat ă prin sursele
abordate. Frecven ța notelor de subsol, în num ăr de 11, este suficient ă pentru a eviden ția
principalele surse și titluri bibliografice folosite în lucrare.
(se va men ționa: op țional locul de documentare și modul în care absolventul a realizat
cercetarea men ționându-se contribu ția autorului)

Documentarea a fost efectuat ă în cadrul Universit ății “Ioan Slavici”.
• Concluzii (coordonatorul lucr ării trebuie s ă aprecieze valoarea lucr ării
întocmite, relevan ța studiului întreprins, competen țele absolventului, rigurozitatea pe
parcursul elabor ării lucr ării, consecven ța și seriozitatea de care a dat dovad ă
absolventul pe parcurs)
Lucrarea îndepline ște în totalitate condi țiile prezent ării în fa ța unei comisiei de
examinare. Lucrarea este valoroas ă deoarece dovede ște atât abilit ățile din domeniul software
cât și cel de cercetare (documentare).

• Redactarea lucr ării respect ă toate cerin țele academice de redactare (p ărți,
capitole, subcapitole, note de subsol și bibliografie).

• Consider c ă lucrarea îndepline ște/ nu îndepline ște condi țiile pentru sus ținere
în sesiunea de Examen de LICEN ȚĂ (finalizare a studiilor) din IULIE 2018 și propun
acordarea notei ………………

Oradea,
Data Conduc ător știin țific,

Conf. dr.ing.ec. Gabriela Victoria MNERIE

CUPRINS

Introducere…………………………………. …………………………………………… …………………………………7
Capitolul I. Baze de date – Introducere………… …………………………………………… …………………..8
I.1. Baza de date, clasificare………………… …………………………………………… …….8
I.2. Arhitectura unei baze de date ……………. …………………………………………… .11
I.3. Introducere limbaj SQL…………………… …………………………………………… …11
I.3.1.Avantaje SQL……………… …………………………………………… ………….12
I.3.2. Relational Database Management System …… …………………………13
Capitolul II. Programe folosite……………….. …………………………………………… ………………………14
II.1. Microsoft SQL Server Management Studio 2017.. ……………………………..14
II.1.1. SQL Server Tehnologii………………………… ………………………………15
II.2. Visual Studio 2017……………………… …………………………………………… ……17
II.3. Crystal Reports………………………… …………………………………………… ………19
Capitolul III. Crearea aplica ției în Microsoft SQL Server Management Studio 2017. …………20
III.1. Descrierea aplica ției OutletStore……………………………… ……………………..20
III.2. Crearea unei baze de date………………. …………………………………………… …21
III.3. Tabele……………………………….. …………………………………………… …………..23
III.3.1. Crearea tabelelor……………………. …………………………………………..2 3
III.3.2. Tipuri de date și formate…………………………………… …………………27
III.3.3. Crearea rela țiilor între tabele…………………………… …………………..30
III.4. Tipuri de interog ări…………………………………………. ……………………………35
Capitolul IV. Crearea interfe ței în Visual Studio 2017……………………… …………………………….36
IV.1. Windows Forms Application……………….. ………………………………………..36
IV.1.1. Crearea aplica ției în Windows Forms Application………………. …36
IV.1.2. Interfa ța programului Visual Studio…………………… …………………37
IV.1.3. Crearea unui form…………………….. ………………………………………..38
IV.1.4. Fereastra principal ă a aplica ție…………………………………………. ….47
IV.1.5. Login și autentificare……………………………… …………………………..48
IV.2. Conectarea la baza de date……. …………………………………………… ………….52
IV.3. Rapoarte……………………. …………………………………………… …………………..53
IV.3.1. Crearea unui raport…………………… ……………………………………….53
IV.3.2. Crearea unui raport expert Report Wizard… …………………………..55
Capitolul V. Concluzii……………………….. …………………………………………… …………………………58
BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… ……………………….59
ANEXE………………………………………. …………………………………………… ……………………………..60

7

INTRODUCERE

Sistemele de baze de date sunt aplica ții software expert, cu o multitudine de
func ționalit ăți, fiind capabile s ă execute și s ă organizeze interog ări cu viteze mari, folosite de
către marile companii și integrate în cadrul institu țiilor guvernamentale din întreaga lume.
O baz ă de date este o colec ție organizat ă de date, stocate pe disc, u șor de accesat de
către utilizatori. Ace știa pot gestiona, prelucra și filtra informa țiile utile despre persoane,
produse, comenzi sau orice altceva. În general, bazele de date sunt separate în func ție de
domeniile de aplicare: companiile de comunica ție, întreprinderile de comer ț, serviciile
bancare, serviciile de transport, asigur ările, universit ățile, etc. Con ținutul unei baze de date
cuprinde informa ții referitoare la angaja ți și salarizare, la vânz ări, la date contabile și a șa mai
departe.
Tema acestei lucr ări de licen ță se define ște prin punctarea etapelor care stau la baza
dezvolt ării unei aplica ții folosind baze de date, pentru gestiunea unui mag azin outlet de haine
și articole de cas ă, contribuind la progresul și succesul magazinului.
În ultimii ani, aspectele cele mai importante în teh nologia informa ției sunt reprezentate
de dezvoltarea bazelor de date, având un impact dec isiv asupra organiz ării și func ționalit ății
numeroaselor institu ții și servicii, acestea fiind dependente de func ționarea corect ă și
neîntrerupt ă a bazelor de date.
Sistemele de baze de date reprezint ă componenta cea mai important ă a vie ții de zi cu zi
în societatea modern ă. Zilnic, majoritatea oamenilor interac ționeaza cu o baz ă de date:
extragerea unei sume de bani din banc ă, rezervarea biletelor de avion, c ăutarea unei c ărți într-
o bibliotec ă computerizat ă, gestiunea angaja ților dintr-o firm ă, cump ărarea unor produse etc.
Înregistr ările unei baze de date pot începe de la ordinul zec ilor și pot ajunge la ordinul
milioanelor (de exemplu o baz ă de date cu stocarea produselor unei firme) și au complexit ăți
foarte variate.
Majoritatea sistemelor de baze de date exi stente sunt rela ționale și exist ă posibilitatea
achizi țion ării și folosirii unor astfel de sisteme comerciale pentr u propriile dezvolt ări.
Modelul rela țional de baze de date a fost introdus în anul 1970 de c ătre E.F.Codd 1.
Tehnologia a devenit un agent major al sch imb ărilor din afaceri și industrii. Aceast ă
transformare este determinat ă în parte de intersec ția a trei tendin țe: o explozie masiv ă de date,
inteligen ța de la înv ățarea ma șinilor și analiza avansat ă, precum și economia și agilitatea
cloud computing-ului.
Dezvoltarea de aplica ții pentru bazele de date a devenit în ziua de azi u n aspect
primordial în dezvoltarea software 2.

1 Pribeanu C. – Baze de date și aplica ții , Editura MatrixRom, 2000
2 Slavici T., Ioan Groza, Gabriela Victoria Mnerie, D inu Gubencu – Fundamentele utiliz ării
calculatoarelor , Editura Eurostampa, 2007

8

Capitolul I
BAZE DE DATE – INTRODUCERE

Necesitatea ob ținerii unui acces facil la un volum cât mai mare de date a determinat
evolu ția diferitelor metode și tehnici de organizare a datelor, pe suporturi de memorie extern ă.
Datele stocate și prelucrate sunt foarte complexe cu foarte multe i nterdependen țe, lucru care a
făcut necesar ă apari ția bazelor de date.

I.1. Baza de date, clasificare
O baz ă de date este o colec ție de informa ții centralizate, care este organizat ă astfel încât
utilizatorii să poat ă accesa, gestiona și actualiza cu u șurin ță con ținutul.
Organizarea datelor se face prin introduce rea acestora în rânduri, coloane și tabele și
indexarea lor pentru a facilita g ăsirea informa țiilor importante. Datele sunt actualizate, extinse
și șterse pe m ăsur ă ce sunt ad ăugate informa ții noi 3. Bazele de date proceseaz ă înc ărc ările de
lucru pentru a le crea și actualiza, interogând datele pe care le con țin și execut ă aplica ții
împotriva lor.
Prin baze de date se în țelege un ansamblu de informa ții organizate tabelar care are
urm ătoarele propriet ăți:
• este organizat: pe mai multe niveluri ale informa ției, pe hard disc;
• este coerent: corespunzând unor propriet ăți restrictive specifice de integritatea informa ției;
• este structurat: astfel încât s ă corespund ă unui model de tip baz ă de date;
• este accesibil: putând fi folosit de mai mul ți operatori simultan sau succesiv.
Bazele de date con țin în principal agreg ări ale înregistr ărilor sau fi șierelor de date, cum
ar fi: tranzac țiile de vânzare, stocul produselor, profilurile cli en ților, etc.
În general, un manager de baze de date poa te oferi utilizatorilor posibilitatea de a
controla accesul la citire sau scriere, generarea d e rapoarte și analiza utiliz ării. Unele baze de
date ofer ă compatibilitatea ACID (atomicitate, consisten ță , izolare și durabilitate) 4 pentru a
garanta c ă datele sunt coerente și că tranzac țiile sunt complete.
Într-o anumit ă perspectiv ă, bazele de date pot fi clasificate în func ție de tipul de
con ținut: bibliografic, text integral, numeric și imagini. În calcul, bazele de date sunt uneori
clasificate în func ție de abordarea lor organiza țional ă. Exist ă numeroase tipuri de baze de
date, variind de la cea mai r ăspândit ă abordare, baza de date rela țional ă, la o baz ă de date
distribuit ă, o baz ă de date cloud sau o baz ă de date NoSQL.

3 Ciocârlie H. – Limbaje de programare concepte fundamentale , Editura Eurostampa, Editura
Funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici” Timi șoara, 2016
4 Gray, Jim – The Transaction Concept: Virtues and Limitations . Proceedings of the 7th
International Conference on Very Large Databases , Cupertino, CA: Tandem
Computers , 2015

9
Bazele de date construite pentru a face fa ță întreruperilor de ast ăzi fac analize foarte
rapide ale datelor live în memorie, deoarece tranza c țiile sunt înregistrate sau interogate.
Acestea sus țin analizele avansate de laten ță foarte reduse și înv ățarea în ma șin ă, cum ar fi
modelele de prognoz ă și de predic ție, pe acelea și date, astfel încât aplica țiile s ă poat ă
încorpora cu u șurin ță informa țiile bazate pe date. În acest mod, bazele de date p ot fi oferite ca
un serviciu complet gestionat în cloud, f ăcând astfel u șor s ă se construiasc ă și s ă se instaleze
aplica ții software inteligente ca serviciu (SaaS – Softwar e as a service – permite utilizatorilor
să se conecteze și s ă utilizeze aplica ții bazate pe cloud. Exemplele cele mai comune sunt e-
mail, calendare și instrumente de birou).

Clasificarea bazelor de date
Bazele de date se pot clasifica dup ă mai multe criterii:

1. Dup ă modelul de date, bazele de date pot fi:
• Bază de date rela țional ă
O baz ă de date rela țional ă, inventat ă de E.F. Codd la IBM în 1970, este o baz ă de date
tabelar ă în care datele sunt definite astfel încât s ă pot fi reorganizate și accesate în mai multe
moduri diferite.
Bazele de date rela ționale sunt alc ătuite dintr-un set de tabele cu date care se încadr eaz ă
într-o categorie predefinit ă. Fiecare tabel are cel pu țin o categorie de date într-o coloan ă și
fiecare rând are un anumit exemplu de date pentru c ategoriile definite în coloane 5.
Limbajul de interogare structurat (SQL) es te interfa ța standard a utilizatorului și a
aplicației pentru o baz ă de date rela țional ă. Bazele de date rela ționale sunt u șor de extins și o
nou ă categorie de date poate fi ad ăugat ă dup ă crearea ini țial ă a bazei de date f ără a fi necesar ă
modificarea tuturor aplica țiilor existente.
• Baz ă de date distribuit ă
O baz ă de date distribuit ă este o baz ă de date în care por țiunile bazei de date sunt stocate
în mai multe loca ții fizice și în care prelucrarea este dispersat ă sau reprodus ă între diferite
puncte dintr-o re țea.
Bazele de date distribuite pot fi omogene sau eterogene. Toate loca țiile fizice dintr-un
sistem de baze de date distribuite omogene au acela și hardware de baz ă și ruleaz ă acelea și
sisteme de operare și aplica ții de baz ă de date. Hardware-ul, sistemele de operare sau
aplica țiile bazei de date într-o baz ă de date eterogen ă distribuit ă pot fi diferite în fiecare
loca ție.
• Baz ă de date Cloud
O baz ă de date cloud este o baz ă de date care a fost optimizat ă sau construit ă pentru un
mediu virtualizat, fie într-un nor hibrid, cloud sa u cloud privat. Bazele de date cloud ofer ă

5 Pescariu D., Gabriela Victoria Mnerie – Baze de date

10
beneficii cum ar fi capacitatea de a pl ăti pentru volumul de stocare și l ățimea de band ă pe
baz ă de utilizare per utilizator și ofer ă scalabilitate la cerere împreun ă cu disponibilitatea
ridicat ă.
O baz ă de date cloud ofer ă, de asemenea, posibilitatea întreprinderilor de a sprijini
aplica țiile de afaceri într-o implementare software-în-ser viciu.
• Baz ă de date NoSQL
Bazele de date NoSQL sunt utile pentru set urile mari de date distribuite.
Bazele de date NoSQL sunt eficiente pentru problemele de performan ță ridicat ă a
datelor pe care bazele de date rela ționale nu sunt construite pentru a le rezolva. Ele sunt cele
mai eficiente atunci când o organiza ție trebuie s ă analizeze buc ăți mari de date nestructurate
sau date stocate pe mai multe servere virtuale din cloud.
• Baz ă de date orientat ă pe obiecte
Elementele create folosind limbi de progra mare orientate obiect sunt adesea stocate în
baze de date rela ționale, dar bazele de date orientate pe obiecte sun t potrivite pentru aceste
elemente.
O baz ă de date orientat ă pe obiecte este organizat ă mai degrab ă în jurul obiectelor decât
în ac țiuni și date, mai degrab ă decât în logic ă. De exemplu, o înregistrare multimedia într-o
baz ă de date rela țional ă poate fi un obiect de date definibil, spre deosebi re de o valoare
alfanumeric ă.
• Grafic de date
O baz ă de date orientat ă pe grafic sau o baz ă de date grafice este un tip de baz ă de date
NoSQL care utilizeaz ă teoria graficelor pentru a stoca, a cartona și a interoga rela ții. Bazele
de date grafice sunt în principiu colec ții de noduri și muchii, în care fiecare nod reprezint ă o
entitate și fiecare margine reprezint ă o conexiune între noduri.
Bazele de date din grafice cresc în popula ritate pentru analizarea interconexiunilor. De
exemplu, companiile ar putea utiliza o baz ă de date cu grafice pentru a mina date despre
clien ți din mediile sociale.
2. Dup ă num ărul de utilizatori, bazele de date se pot împ ărții în:
a) Mul ți utilizatori – adic ă permit accesul în acela și timp la mai mul ți utilizatori
la aceea și baz ă de date. Acest tip de baze de date sunt cele mai r ăspandite;
b) Monoutilizator – adic ă permit accesul doar unui utilizator la un moment d at la
aceea și baz ă de date.

3. Dup ă num ărul de sta ții pe care este stocat ă baza de date. Acest criteriu împarte
bazele de date în:
a) Centralizate – acestea se definesc prin faptul c ă atât datele cât și sistemul de gestiune
sunt stocate pe un singur calculator;
b) Distribuite – acestea au ca și caracteristic ă faptul c ă atât datele cât și sistemul de

11
gestiune se pot g ăsi pe mai multe calculatoare care sunt interconecta te printr-o re țea de
comunica ție.

I.2. Arhitectura unei baze de date

În cadrul bazelor de date arhitectura este structurat ă pe trei niveluri, pentru a asigura
independen ța atât fizic ă cât și logic ă a datelor:
Nivelul intern sau schema fizic ă descrie detaliile despre modul în care sunt stocat e
datele: fi șierele, indicii etc. pe sistemul de discuri cu acce s aleatoriu. De asemenea, descrie de
obicei aspectul înregistr ărilor fi șierelor și tipul fi șierelor (hash, b-tree, flat).
Nivelul conceptual , de asemenea, denumit nivel logic, ascunde detalii le nivelului fizic.
La acest nivel descriem complet baza de date și vom pune accent pe descrierea tipurilor de
rela ții ce se stabilesc între tipurile de date, pe tipur ile de date utilizate, precum și pe restric țiile
asociate.
Nivelul extern , în modelul rela țional, schema extern ă prezint ă de asemenea date ca un
set de rela ții. O schem ă extern ă specific ă o vizualizare a datelor în ceea ce prive ște nivelul
conceptual. Acesta este adaptat nevoilor unei anumi te categorii de utilizatori. Por țiuni de date
stocate nu ar trebui s ă fie v ăzute de unii utilizatori și începe s ă implementeze un nivel de
securitate și simplific ă vizualizarea pentru ace ști utilizatori.
Arhitectura bazei de date poate avea ca și reprezentare grafic ă schema (Fig 1.1)

Figura 1.1 – Arhitectura unei baze de date
I.3. Introducere limbaj SQL
SQL (engl. Structured Query Language) este un limba j declarativ, care con ține relativ
pu ține cuvinte cheie și este conceput pentru a gestiona datele stocate în baze de date
rela ționale. SQL func ționeaz ă prin declara ții simple, care permit exprimarea unor interogari
foarte complexe pe o baza de date. Acest lucru p ăstreaz ă datele exacte și securizate și ajut ă la
men ținerea integrit ății bazelor de date, indiferent de dimensiune.
În cazul limbajelor declarative, programat orul descrie algoritmul de rezolvat în loc s ă

12
implementeze algoritmul de rezolvare. Sistemul caut ă algoritmul de rezolvare, dac ă nu se
pune problema nerespect ării sintaxei limbajului la începutul descrierii pro blemei 6.
Limbajul SQL a devenit un standard în dome niu (standardizat ANSI-ISO ), fiind cel mai
popular limbaj utilizat pentru crearea, modificarea , reg ăsirea și manipularea datelor de c ătre
sistemele de gestiune a bazelor de date rela ționale 7.
Elementele limbajului SQL sunt urm ătoarele 8:

Clauzele : sunt componente ale instruc țiunilor și interog ărilor;

Expresiile : efectul acestora este producerea de valori scalar e sau tabele;

Predicatele: pot specifica condi ții care sunt evaluate de SQL, în scopul limit ării
efectelor instruc țiunilor, sau pentru a influen ța cursul programului;

Interog ările : scopul acestora este reg ăsirea datelor dup ă criterii specifice;

Instruc țiunile : pot avea un efect persistent asupra datelor sau s tructurii datelor, sau pot
controla tranzac țiile, conexiunile sau cursul programului. În genera l, instruc țiunile SQL se
termin ă cu caracterul punct-virgul ă, de și acest lucru nu este obligatoriu în toate platform ele
SQL.
Limbajul SQL permite atât crearea entita ților specifice unei baze de date, cum ar fi
tabele, indec și, utilizatori, cât și editarea și reg ăsirea înregistr ărilor din aceasta. Cunoa șterea
SQL ofer ă libertatea de a explora datele și puterea de a lua decizii mai bune.
Ac țiunile pe care le poate întreprinde un limbaj SQL:
• executarea interog ărilor;
• preluarea datelor dintr-o baz ă de date;
• introducerea înregistr ărilor într-o baz ă de date;
• actualizarea înregistr ărilor într-o baz ă de date;
• ștergerea înregistr ărilor dintr-o baz ă de date;
• crearea unei noi baze de date;
• crearea unei noi tabele într-o baz ă de date;
• crearea procedurilor stocate într-o baz ă de date;
• crearea vizualiz ărilor într-o baz ă de date;
• setarea permisiunilor pe tabele, proceduri și vizualiz ări;

I.3.1. Avantaje SQL
Limbajul SQL are urm ătoarele avantaje:
• Interog ările SQL pot fi folosite pentru a recupera cantit ăți mari de înregistr ări dintr-o
baz ă de date rapid și eficient;
• SQL este folosit pentru vizualizarea datelor f ără stocarea datelor în obiect;
• SQL se une ște cu dou ă sau mai multe tabele și le arat ă ca un obiect pentru utilizator;

6 Herman L.,Titus Slavici – Tehnici de programare clasice și orientate pe obiecte , Editura
Mirton, Editura Funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici” Timi șoara, 2013
7 Runceanu A., Mihaela Runceanu – Baze de date , Editura Academic ă Brâncu și, Târgu-Jiu,
2009
8 Assaf W., Randolph West, Sven Aelterman, Mindy Curn utt – SQL Server 2017
Administration Inside Out, Pearson Education, 2018

13
• Bazele de date SQL folosesc standardul de lung ă durat ă, care este adoptat de ANSI &
ISO . Bazele de date non-SQL nu ader ă la niciun standard clar;
• Utilizând SQL standard, este mai u șoar ă gestionarea sistemelor de baze de date f ără
scrierea unei cantit ăți substan țiale de cod;
• SQL restric ționeaz ă accesul unui tabel astfel încât nimeni s ă nu poate introduce
rândurile în tabel.
Datorit ă avantajelor este utilizat pe scar ă larg ă ast ăzi în cadrul cadrelor web și al
aplica țiilor bazei de date.

I.3.2. Relational Database Management System

RDBMS reprezint ă sistemul de gestionare a bazelor de date rela ționale și este un set de
tabele descrise formal, din care pot fi accesate sa u reasamblate datele în mai multe moduri
diferite, f ără reorganizarea tabelelor bazei de date. Interfa ța standard de programare a
utilizatorilor și a aplica țiilor (API) a unei baze de date rela ționale este limbajul de interogare
structurat (SQL). Instruc țiunile SQL sunt utilizate atât pentru interog ări interactive dintr-o
baz ă de date rela țional ă, cât și pentru colectarea datelor pentru rapoarte.
Sistemul de gestionare a bazelor de date r ela ționale este baza pentru limbajul SQL și
pentru toate sistemele de baze de date moderne, cum ar fi MS SQL Server, IBM DB2, Oracle,
MySQL și Microsoft Access 9.
Datele din RDBMS sunt stocate în obiecte b aze de date numite tabele. Tabelul este o
colec ție de intr ări de date corelate și const ă din coloane și rânduri.
Majoritatea RDBMS-urilor moderne ofer ă posibilitatea de a crea o rela ție fie
programabil, fie prin intermediul unei interfe țe grafice (GUI). Folosind GUI , putem vedea
rela ția reprezentat ă într-o diagram ă vizual ă.

9 Woody B., Danielle Dean, Debraj GuhaThakurta Gagan Bansal, Matt Conners, Wee-
Hyong Tok – Data Science with Microsoft SQL Server 2016 , Microsoft Press, 2016

14
Capitolul II
PROGRAME FOLOSITE

II.1. Microsoft SQL Server Management Studio 2017

SQL Server este o parte central ă a platformei de date Microsoft. Microsoft SQL Server
Management Studio este un lider în domeniul sistemelor opera ționale de gestionare a bazelor
de date (ODBMS).
Microsoft SQL Server Management Studio prezint ă o interfa ță grafic ă pentru
configurarea, monitorizarea și administrarea instan țelor SQL Server . De asemenea,
permisiunea de a implementa, monitoriza și actualiza nivelul de date utilizate de aplica țiile,
cum ar fi bazele de date. Microsoft SQL Server Management Studio ofer ă de asemenea editori
de limb ă Transact-SQL, MDX, DMX și XML pentru editarea și depanarea scripturilor 10 .
Limbajul R este una dintre cele mai populare, puternice medii de analiz ă a datelor
utilizate de oamenii de știin ță din domeniul datelor. Datele privind afacerile sun t adesea
stocate în sistemele de gestionare a bazelor de dat e rela ționale (RDBMS), iar unul dintre cele
mai utilizate RDBMS este Microsoft SQL Server Management Studio . Mult mai mult decât un
server de baze de date, este o ecostructur ă bogat ă cu capacit ăți analitice avansate. Microsoft
SQL Server R Services combin ă aceste medii, permi țând interac țiunea direct ă între datele din
RDBMS și limbajul R , toate acestea p ăstrând în acela și timp securitatea și siguran ța pe care
un sistem de gestionare a bazelor de date rela ționale le con ține.
Microsoft SQL Server Management Studio este un RDBMS, dar serve ște și ca o
platform ă mai mare pentru Business Intelligence (BI), minier e de date, raportare, sistem de
extragere, transformare și înc ărcare (ETL) și inclusiv integrarea limbajului R . Utilizeaz ă un
dialect al limbajului SQL numit Transact-SQL (T-SQL). Microsoft SQL Server Management
Studio suport ă ODBC (Open Database Connectivity). 11
Opera ții de baz ă în Microsoft SQL Server 12 :
• Creare, citire, actualizare și ștergere (CRUD);
• Crearea de obiecte de baze de date și baze de date: declara ții de limb ă de defini ție a
datelor (DDL);
• Opera țiuni multi-integrare;
• Exemple recursive;
• Gruparea, combinarea și consolidarea declara țiilor de limb ă de manipulare a datelor (DML);

10 Chmel M., Vladimir Muzny – SQL Server 2017 Administrator’s Guide , Packt Publishing,
2017
11 Unkroth K. – Deploying SQL Server 2016 , Microsoft, 2015
12 Blake G. – SQL Server 2017: A Practical Guide for Beginners , CreateSpace Independent
Publishing Platform, 2017

15
SQL Server Management Studio (SSMS) este un mediu integrat pentru gestionarea
oric ărei infrastructuri SQL, de la SQL Server la SQL Database . SSMS ofer ă instrumente
pentru configurarea, monitorizarea și administrarea instan țelor SQL. Utilizarea SSMS se face
pentru a implementa, monitoriza și actualiza datele din aplica ție, precum și pentru a construi
interog ări și scripturi.
Cu ajutorul sistemului SQL Server Management Studio putem interoga, proiecta și
gestiona bazele de date și depozitele de date, aflate pe computerul local sa u în cloud.

II.1.1. SQL Server Tehnologii
Tehnologiile folosite de Microsoft SQL Server Management Studio sunt urm ătoarele 13 :
• Database Engine
Database Engine reprezint ă serviciul de baz ă pentru stocarea, procesarea și securizarea
datelor. Acesta permite accesul controlat și procesarea rapid ă a tranzac țiilor pentru a îndeplini
cerin țele celor mai solicitante aplica ții consumatoare de date din cadrul companiilor. Mot orul
bazei de date ofer ă, de asemenea, un suport bogat pentru sus ținerea disponibilit ății ridicate.
Utilizarea motorului bazei de date implica crearea bazelor de date rela ționale pentru
procesarea tranzac țiilor online sau pentru prelucrarea datelor analiti ce online. Aceasta include
crearea de tabele pentru stocarea datelor și obiecte de baz ă de date, cum ar fi indexuri,
vizualiz ări și proceduri stocate pentru vizualizarea, gestionare a și securizarea datelor. Putem
utiliza SQL Server Management Studio pentru a gestiona obiectele bazei de date și SQL
Server Profiler pentru a capta evenimente server .
• Machine Learning Services
Machine Learning Services sprijin ă integrarea înv ăță rii mecanice, folosind limbile
populare R și Python, în fluxurile de lucru ale întreprinderii.
Machine Learning Services (In-Database) faciliteaz ă construirea, recalificarea și
marcarea modelelor apelând procedurile stocate. Ser viciile (In-Database) func ționeaz ă în
cadrul instan ței motorului bazei de date, unde motorul de calcul este complet integrat cu
motorul bazei de date.
Machine Learning Services (Standalone) este un server de înv ățare pentru Windows
care ruleaz ă independent de motorul bazei de date. De și se folose ște utilizarea configur ării
SQL Server pentru a instala serverul, caracteristic a nu este con știent ă de instan ță .
• Integration Services
Integration Services este o platform ă pentru crearea de solu ții de integrare a datelor de
înalt ă performan ță , inclusiv pachete care ofer ă procesare de extragere, transformare și
înc ărcare (ETL) pentru depozitarea datelor.
Integration Services reprezint ă o platform ă pentru construirea solu țiilor de integrare a
datelor la nivel de întreprindere și de transformare a datelor. Utilizarea acesteia es te o metoda
de a rezolva probleme complexe de afaceri prin copi erea sau desc ărcarea fi șierelor, trimiterea

13 Chmel M., Vladimir Muzny – SQL Server 2017 Administrator’s Guide , Packt Publishing,
2017

16
de mesaje e-mail ca r ăspuns la evenimente, actualizarea depozitelor de da te, cur ățarea și
extragerea datelor și gestionarea obiectelor și datelor SQL Server . Pachetele pot func ționa
singure sau în împreun ă cu alte pachete pentru a r ăspunde nevoilor complexe ale afacerii.
Serviciile de integrare pot extrage și transforma datele dintr-o mare varietate de surse , cum ar
fi fi șierele de date XML, fi șierele plate și sursele de date rela ționale, apoi s ă încarce datele
într-una sau mai multe destina ții.
Serviciile de integrare includ un set boga t de sarcini și transform ări incorporate,
instrumente pentru construirea de pachete, de aseme nea, serviciul pentru administrarea și
gestionarea pachetelor. Folosirea instrumentelor gr afice a serviciilor de integrare ne ajut ă la
crearea solu țiilor fără a scrie o singur ă linie de cod, la programarea modelului extins de
servicii de integrare pentru a crea pachete program ate și pentru a codifica sarcini personalizate
și alte obiecte pachete.
• Analysis Services
Serviciile de analiz ă reprezint ă o platform ă de date analitice și un set de instrumente
pentru informa ții personale, de grup și corporative. Serverele și designerii de clien ți suport ă
solu țiile OLAP tradi ționale, solu țiile noi de modelare tabele, precum și analizele și
colabor ările pe baz ă de self-service, utilizând mediul Power Pivot , Excel și SharePoint
Server . Serviciile de analiz ă includ, de asemenea, Data Mining , astfel încât modelele și
rela țiile ascunse în volume mari de date s ă fie descoperite.
• Reporting Services
Serviciile de raportare ofer ă func ționalitate de raportare la nivel de întreprindere. Putem
crea rapoarte care s ă con țin ă informa ții dintr-o varietate de surse de date, s ă publice rapoarte
în diferite formate și s ă gestioneze centralizat securitatea și abonamentele.
• Replication
Replicarea reprezint ă un set de tehnologii pentru copierea și distribuirea obiectelor de
date și baze de date dintr-o baz ă de date în alta și apoi sincronizarea între baze de date pentru
a men ține coeren ța. Prin utilizarea replic ării, putem distribui datele c ătre diferite loca ții și
către utilizatori de la distan ță sau prin intermediul re țelelor locale și la nivel înalt, conexiuni
dial-up, conexiuni wireless și Internet.
• Data Quality Services
SQL Server Data Quality Services (DQS) ofer ă o solu ție de cur ățare a datelor bazat ă pe
cunoa ștere. DQS permite construirea unei baze de cuno știn țe și apoi utilizarea aceastei baze
pentru a efectua corectarea și deduplicarea datelor pe datele existente, folosin d atât mijloace
asistate de calculator, cât și interactive. Putem utiliza serviciile de date de referin ță bazate pe
cloud și putem crea o solu ție de gestionare a datelor care integreaz ă DQS cu SQL Server
Integration Services și Master Data Services .
• Master Data Services
Master Data Services reprezint ă solu ția SQL Server pentru gestionarea datelor master. O
solu ție bazat ă pe Master Data Services ofer ă asigurarea c ă raportul și analiza se bazeaz ă pe
informa țiile corecte. Utilizând Master Data Services , se creeaz ă un depozit central pentru
datele de baz ă și se p ăstreaza o înregistrare auditabil ă și securizat ă a acestor date pe m ăsur ă ce
acestea se schimb ă în timp.

17

II.2. Visual Studio 2017

Visual Studio (VS) este un mediu integrat de dezvoltare (IDE) av ând un set de
instrumente, într-o singur ă aplica ție, care ajut ă la scrierea programelor. F ără VS, ar fi nevoie
de deschiderea unui editor de text, scrierea codulu i și executarea unui compilator de linie de
comand ă pentru a crea o aplica ție executabil ă.
Visual Studio ofer ă un mediu bogat de dezvoltare integrat pentru crear ea de aplica ții
uimitoare pentru Windows (ex: .NET Framework , Windows Mobile etc), Android și iOS ,
precum și aplica ții web moderne și servicii cloud. Visual Studio ofer ă de asemenea,
instrumente de gestionare a ciclului de via ță al aplica țiilor (ALM).
Mediul de dezvoltare interactiv Visual Studio (IDE) este un tampon de lansare creativ
utilizat pentru a vizualiza și edita aproape orice fel de cod și apoi pentru a depana, construi și
publica aplica ții pentru Android , iOS , Windows , web și cloud. Exist ă versiuni disponibile
pentru Mac și Windows.
Visual Studio include numeroase tipuri de proiecte, pentru alege rea tipului dorit în
crearea aplica ției. La începutul unui nou proiect, VS genereaz ă automat un schelet care poate
fi compilat și executat imediat. Fiecare tip de proiect are elem ente de proiect care se pot
ad ăuga, iar elementele proiectului includ scheletul co dului.
Visual Studio con ține R Tools care reprezint ă mediul de dezvoltare al Microsoft pentru
aproape orice limbaj de programare. Acesta cuprinde un mediu Integrat de Dezvoltare (IDE)
foarte sofisticat, având caracteristici de integrar e în echip ă folosind Git sau Team Foundation
Server și este extrem de extensibil și configurabil 14 .
Cu ajutorul setului de instrumente R Tools pentru Visual Studio (RTVS) creat de
Microsoft, putem lucra în mediul R, atât la nivel l ocal, cât și prin utilizarea serverului
Microsoft R și a serviciilor SQL Server R .
Visual Studio ofer ă șabloane care ajut ă la crearea de site-uri web, jocuri, aplica ții
desktop, aplica ții mobile, aplica ții pentru Office și multe altele.
Microsoft Visual Studio ofer ă editor, compilator/debugger și mediu de proiectare
(designer) pentru mai multe limbaje de programare. Limbaje de programare incluse:
Microsoft Visual C++ , Microsoft Visual C# , Microsoft Visual Basic , Microsoft Visual Web
Developer , Team Foundation Server 15 . Aceste limbaje beneficiaz ă de caracteristicile .NET
Framework care ofer ă acces la tehnologii cheie care simplific ă dezvoltarea de aplica ții web
ASP și XML Web Services cu Visual Web Developer .
Microsoft Visual Studio ofer ă suport și pentru diferite limbaje, de exemplu R, Python ,
Ruby . De asemenea, sprijin ă XML/XSLT, HTML/XHTML, JavaScript și CSS 16 .
Visual Studio exist ă în mai multe variante: Express, Professional, Prem ium, Ultimate,
Test Professional.

14 Chowdhury K. – Mastering Visual Studio 2017 , Packt Publishing, 2017
15 Johnson B. – Professional Visual Studio 2017 , Paperback, 2017
16 www.microsoft.com

18
Caracteristicile oferite de Visual Studio 17 :
• Database Project
Aceast ă sec țiune descrie particularit ățile oferite de SQL Server Data Tools (SSDT)
pentru crearea, construirea, depanarea și publicarea unui proiect de baz ă de date.
Folosind SQL Server Data Tools , se poate crea un proiect de baz ă de date offline și se
pot implementa modific ările schemelor prin ad ăugarea, modificarea sau ștergerea defini țiilor
obiectelor (reprezentate de scripturi) în proiect, f ără o conexiune la o instan ță de server.
Acestea pot fi realizate folosind designerul de tab ele sau editorul Transact-SQL . De
asemenea, putem scrie și depana obiecte Transact-SQL și CLR în acela și proiect.
• IntelliSense and Editing
Editarea T-SQL în baza de date este mai ac cesibil ă datorit ă îmbun ătățirii IntelliSense și
eviden țierii erorilor. IntelliSense identific ă erorile de sintax ă și de referin ță ale schemelor.
Utilizând func ția Find All Reference and Go To Definition putem urm ări impactul
modific ărilor.
• Design Tables
Utilizarea modului Design Tables permite crearea unui nou tabel, modificarea tabel ului
existent, ad ăugarea rapid ă sau modificarea coloanelor, constrângerilor și indicilor existen ți.
Pentru a modifica indicii, vizualiz ările, procedurile și func ții afectate nu este nevoie de un cod
complex. Visual Studio modific ă scrisul u șurând munca utilizatorului.
• View and Edit Data
Vizionarea și editarea datelor într-un tabel este cea mai obi șnuit ă sarcin ă pentru
dezvoltatori, dar de obicei acestea necesit ă scrierea unei interog ări. Cu Visual Studio ,
vizualizarea și editarea datele într-o re țea tabelar ă se face folosind doar câteva clicuri.
• Schema and Comparison Data
În Visual Studio diferen ța dintre mai multe versiuni ale bazei de date se fa ce prin
compararea schemelor și compararea datelor. Rezultatul unei compara ții între dou ă baze de
date sau proiecte de baz ă de date este analizat și permite aplicarea modific ărilor în baza de
date surs ă pentru a viza sau pur și simplu genera scripturi T-SQL care se pot vizuali za,
modifica și executa sub controlul utilizatorului.
• Continuous Integration and Deployment
Unul dintre avantajele cheie ale dezvolt ării bazei de date cu SQL Server Data Tools este
că poate integra cu u șurin ță practicile de management al ciclului de via ță al aplica țiilor
(ALM) la dezvoltarea bazelor de date.

II.3. Crystal Reports

Visual Studio.NET este primul mediu de dezvoltare Windows care ofer ă dezvoltatorilor
o experien ță deplin ă cu o solu ție de raportare integrat ă și robust ă. Crystal Reports se
instaleaz ă împreun ă cu Visual Studio . Acesta este folosit pentru a proiecta și a genera rapoarte

17 Zak D. – Programming with Microsoft Visual Basic 2017 , Editor Cengace, 2017

19
dintr-o gam ă larg ă de surse de date.
Crystal Reports permite utilizatorilor s ă conceap ă grafic conexiuni de date și rapoarte.
În Database Wizard , utilizatorii pot selecta și lega tabele dintr-o gam ă larg ă de surse, inclusiv
foi de calcul Microsoft Excel , baze de date Oracle , baze de date Microsoft SQL Server , baze
de date Microsoft Access , vizualiz ări de afaceri BusinessObjects Enterprise și informa ții
locale despre fi șiere. Designerii de rapoarte pot plasa câmpuri din aceste surse pe suprafa ța de
proiectare a rapoartelor și le pot implementa și în formule personalizate (utilizând fie sintaxa
proprie BASIC , fie Crystal ), care sunt apoi plasate pe suprafa ța de proiectare. Formulele pot fi
evaluate în mai multe faze în timpul gener ării de rapoarte.
Dezvoltatorii pot scrie aplica ții care au rapoarte integrate în ele. Începând cu Visual
Basic 3.0 , Crystal Reports a fost inclus împreun ă cu limbajul de programare, dar nu facea
parte din instalarea implicit ă. A fost de asemenea, un produs autonom care era in dependent de
limbajul de programare. De-a lungul anilor, Microso ft a inclus Crystal Reports cu fiecare
versiune de Visual Basic 18 . Construit în IDE, dezvoltatorii Windows au acum i nstrumentele
necesare pentru a scrie calitatea de prezentare rap oarte interactive.

Capitolul III
CREAREA APLICA ṬIEI ÎN MICROSOFT SQL SERVER
MANAGEMENT STUDIO 2017

18 Tull C. – Mastering Business Analysis with Crystal Reports 9 , Wordware Publishing, 2004

20

III. 1. Descrierea aplica ției OutletStore

Modelarea eviden ței stocului într-un magazin outlet de haine și articole de casa
presupune implementarea unei aplica ții back office de gestiune care urm ăre ște
evolu ția financiar ă a magazinului și raportele. Astfel se vor urm ării ad ăugarea sau ștergerea
produselor din stoc, managementul contractelor (Fur nizori și Clien ți), eviden ța bonurilor,
detaliile transporturilor.
O aplica ție de gestiune trebuie s ă permit ă generarea de rapoarte ale facturilor și
transporturilor realizate, permi țând filtrarea informa țiilor în func ție de numele clientului,
numele produsului, data transportului. Pentru stabi lirea acestor cerin țe, se va ține cont în mod
deosebit de utilizatorii care vor folosi aceast ă aplica ție.
Ușurin ța utiliz ării acestei aplica ții permite folosirea acesteia într-o anumit ă masur ă de
către orice angajat al magazinului, accesul la date f iind garantat prin de ținerea unui cont de
utilizator. În momentul log ării, utilizatorul trebuie s ă se autentifice printr-un user-name și o
parol ă. De asemenea, se pot crea conturi noi pentru acces ul la date și al altor angaja ți.
Aplica ția con ține o baz ă de date cu eviden ța produselor, produselor defecte, stocului
comandat și primit, vânzarilor, transporturilor, managementul clien ților și furnizorilor. Baza
de date poate fi modificat ă în momentul introducerii sau ștergerii unor produse, unor clien ți
sau furnizori.
Utilizarea unei aplica ții soft de gestiune stocuri transform ă o activitate haotic ă într-una
foarte bine organizat ă, fluid ă și bine coordonat ă, asigurând succesul afacerii. Intrarea și ie șirea
mărfii devine o opera țiune practica, care poate fi monitorizat ă în mod constant.
Functionalit ățile programului:
• emitere bon fiscal cu casa de marcat;
• eviden ța bonurilor în func ție de data emiterii;
• utilizarea codurile de bare și la caserie;
• interfa ța standard de vânz ări;
• generare de necesar dupa cantitatea minim ă sau în func ție de vânz ări (reorder point);
• administrarea comenzilor clien ților;
• clasificare produse în func ție de categorie și furnizor;
• administrarea furnizorilor;
• administrarea stocului comandat și primit;
• înregistrarea utilizatorilor noi;
• vizualizarea stocului defect;
• managementul transporturilor;
• realizarea rapoartelor în timp real;

Beneficiile implementarii unui soft de ges tiune:

Avantajul unui program de gestiune stabil, exact și rapid

21

Ob ținerea mai multor rapoarte

Utilizarea codurile de bare

Înregistrarea și p ăstrarea datelelor pe termen lung

Cre șterea eficien ței angaja ților

Oferirea rapoartelor în timp real

III.2. Crearea unei baze de date

Microsoft SQL Management Studio faciliteaz ă crearea unei baze de date, prin
intermediul aplica țiilor expert, care includ în pachet diferite șabloane predefinite.
În cazul cre ării de la zero a bazei este nevoie de o atent ă planificare care trebuie s ă ia în
considerare urm ătoarele aspecte de ordin arhitectural:
• Anvergura și rolul bazei de date;
• Alegerea tipului de tabele folosite și a datelor pe care le va con ține;
• Stabilirea tipului de rela ții dintre tabele.
Proiectarea unei baze de date const ă din proiectarea schemei conceptuale (logice)
și fizice a acesteia, astfel încât s ă r ăspund ă cerin țelor utilizatorilor pentru un anumit set de
aplica ții.
În general, se consider ă c ă proiectarea unei baze de date se poate diviza în
urm ătoarele faze:

Colectarea și analiza cerin țelor;

Proiectarea conceptual ă a bazei de date;

Alegerea unui SGBD;

Proiectarea logic ă a bazei de date;

Proiectarea fizic ă a bazei de date.

Când cre ăm o baz ă de date, cre ăm fi șierele de date cât mai mari pe baza cantit ății
maxime de date pe care le a ștept ăm în baza de date.
Pentru a men ține controlul asupra utiliz ării discului pe o instan ță a serverului SQL,
permisiunea de a crea baze de date este de obicei l imitat ă la câteva conturi de conectare.
Fiind stabilite aceste aspecte s ă trecem la crearea efectiv ă a bazei de date. Pentru aceasta
este necesar parcurgerea urm ătoarelor etape:
• Lans ăm în execu ție programul Microsoft SQL Server Management Studio (Fig.
3.1)
Putem s ă ne conect ăm la o instan ță a Microsoft SQL Server utilizând oricare dintre
instrumentele de administrare grafic ă sau dintr-un prompt de comand ă.
• Când ne conect ăm la o instan ță a serverului SQL utilizând un instrument de
administrare
grafic ă, cum ar fi SQL Server Management Studio , ni se solicit ă s ă furniz ăm numele
serverului, o autentificare SQL Server și o parol ă, dac ă este necesar.
• Dac ă ne conect ăm la SQL Server utilizând Windows Authentication , nu este necesar
să

22
furniz ăm o autentificare SQL Server de fiecare dat ă când acces ăm o instan ță a serverului
SQL. În schimb, SQL Server utilizeaz ă contul Microsoft Windows pentru a ne conecta
automat.
Dac ă SQL Server ruleaz ă în mod mixt ( SQL Server și Windows Authentication Mode ) și
alegem să ne conect ăm utilizând SQL Server Authentication , trebuie s ă furniz ăm un login și o
parol ă SQL Server. Când este posibil, utiliz ăm autentificarea Windows.

Figura 3.1 – Lansarea în execu ție a programului Microsoft SQL Server

• În Object Explorer , ne conect ăm la o instan ță a SQL Server Database Engine și
apoi extindem acea instan ță .
• Facem click cu butonul din dreapta pe Databases , apoi facem click pe New Database .
(Fig. 3.2)

Figura 3.2 – Crearea unei baze de date noi

• În Database Name introducem numele bazei de date (Fig. 3.3)

23
• Pentru a crea baza de date acceptând toate valorile implicite, facem click pe OK, altfel
continu ăm cu urm ătorii pa și op ționali.
• Pentru a modifica numele proprietarului, facem clic k pe (…) pentru a selecta alt
proprietar

Figura 3.3 – Introducerea numelui bazei de date noi

III. 3. Tabele
III.3.1. Crearea tabelelor
Aceast ă opera ție necesit ă folosirea comenzii CREATE TABLE din baza de date și
permisiunea ALTER pe schema în care se creeaz ă tabela. Dac ă oricare dintre coloanele din
instruc țiunea CREATE TABLE este definit ă ca un tip definit de utilizator de CLR, este
necesar ă fie dreptul de proprietate asupra tipului, fie per misiunea REFERENCES pentru
aceasta. Dac ă orice coloan ă din instruc țiunea CREATE TABLE are asociat ă o colec ție de
schem ă XML, este necesar ă fie dreptul de proprietate asupra colec ției schemei XML, fie
permisiunea REFERENCES pentru aceasta.
Pentru a crea tabelele sunt doua posibilit ăți:
Utilizarea Table Designer
• În Object Explorer , extindem nodul Databases și apoi extindem baza de date care va
con ține noua tabel ă. (Fig. 3.4)
• În Object Explorer , facem click cu butonul din dreapta pe nodul Tables din baza de
date și apoi facem click pe Table .

24

Figura 3.4 – Deschiderea unei noi tabele

• Alegem un nume pentru primul câmp din coloana Column Name (Fig. 3.5)

Figura 3.5 – Intoducerea datelor în Column Name

• Tast ăm Tab sau d ăm click pe coloan ă, ac țiune care duce la apari ția unei liste din care
alegem tipul de date care dorim s ă le introducem în acel câmp.
• Tast ăm din nou TAB și trecem în coloana Allow Nulls în care putem alege dac ă
accept ăm sau nu ca un câmp s ă fie nul. (Fig. 3.6)

25

Figura 3.6 – Selectarea coloanei Allow Nulls

• Pentru a specifica mai multe propriet ăți pentru o coloan ă, cum ar fi valori de
identitate sau valori ale coloanelor, facem click p e coloan ă și în fila Column
Properties , alegem propriet ățile corespunz ătoare.
• Pentru a specifica o coloan ă ca o cheie primar ă, facem click dreapta pe coloan ă și
select ăm Set Primary Key (Fig. 3.7).

Figura 3.7 – Setarea cheii pr imare

• Pentru a crea rela ții de chei str ăine, a verifica constrângerile sau indici, facem cl ick
dreapta în panoul Table Designer și select ăm un obiect din list ă
• În mod prestabilit, tabelul este con ținut în schema dbo . Pentru a specifica o schem ă
diferit ă pentru tabel, facem click dreapta în panoul Table Designer și select ăm
Properties .
• Din meniul File , alegem Save numele tabelului.
• În caseta de dialog introducem un nume pentru tabel și facem click pe OK . (Fig. 3.8)

26
• Pentru a vedea noua tabel ă, în Object Explorer , extindem nodul Tables și ap ăsăm
F5 pentru a reîmprosp ăta lista obiectelor. Noul tabel este afi șat în lista de tabele.

Figura 3.8 – Denumirea tabelei

Utilizând Transact-SQL (Editorul interog ărilor)

• În Object Explorer , ne conect ăm la o instan ță a Database Engine .
• În bara standard, facem click pe New Query . (Fig. 3.9)

Figura 3.9 – Deschiderea editorului de interog ări

Un exemplu utilizând editorul Transact- SQL este dat în Fig. 3.10.

27

Figura 3.10 – Editorul Transact- SQ L

Pentru a introduce date în acest tabel am proced at astfel:
• Select ăm tabelul dorit din Object Explorer , apoi d ăm click dreapta și select ăm Edit
Top 200 Rows
• Am introdus datele în fiecare coloan ă conform cu tipul de date ales pentru câmpul
respectiv (Fig. 3.11)

Figura 3.11 – Editarea liniilor dintr-un tabel

III.3.2. Tipuri de date și formate
Microsoft SQL Management Server pune la dispozi ție diferite tipuri de date, formate de
câmpuri care definesc genul de date pe care le poat e accepta, câmpul care acoper ă o larg ă

28
varietate de date 19 . În SQL Server , fiecare coloan ă, variabil ă local ă, expresie și parametru are
un tip de date asociat. Un tip de date este un atri but care specific ă tipul de date pe care poate
să îl de țin ă: date întregi, date de caractere, date monetare, d ate de dat ă și or ă, șiruri binare și
așa mai departe.

Categorii de tipuri de date
Tipurile de date din SQL Server sunt organizate în urm ătoarele categorii 20 :
• Exact numerics : bigint, numeric, bit, smallint, decimal, smallmon ey, int, tinyint;
• Unicode character strings : nchar, nvarchar, ntext;
• Approximate numerics : float, real 21 ;
• Binary strings : binary, varbinary, image;
• Date and time : date, datetimeoffset, datetime2, smalldatetime, d atetime, time;
• Other data types : cursor, row, version, hierarchyid, uniqueidentifi er, sql_variant, xml,
Spatial Geometry Types, Spatial Geography Types, ta ble;
• Character strings : char, varchar, text;
În SQL Server , pe baza caracteristicilor lor de stocare, unele t ipuri de date sunt
desemnate ca apar ținând urm ătoarelor grupuri:
• Tipuri de date cu valoare mare: varchar (max) și nvarchar (max);
• Tipuri mari de date obiect: text, ntext, imagine, v arbinary (max) și xml;
• Text (implicit) : sunt secven țe simple de caractere de tip text, combina ții de text și
numere, precum și numere care nu necesit ă calcule, având ca limit ă maxim ă de 255 de
caractere;

Stabilirea chei primare
Alegerea chei primare într-un tabel este n ecesar ă pentru c ă este un identificator singular
pentru fiecare rând, care ulterior poate fi referit ă în alte tabele pentru a face leg ătura înapoi la
tabelul care o con ține.
În stabilirea chei primare am parcurs pa șii:
1. Am deschis tabelul în modul de vedere Design;
2. Am ales câmpul dorit pentru a fi cheie primar ă;
3. Am dat click pe butonul Primary Key pentru a asocia acestuia o cheie primar ă.

A. Introducerea înregistr ărilor
Aceast ă opera ție se poate face d ând dublu click în panoul de navigare pe tabelul dor it din
baza de date. De la un câmp la altul înainte cu aju torul s ăge ților sau a mouse-lui. (Fig. 3.12)

19 Ionescu Felicia – Baze de date relationale , EdituraTehnica, 2004
20 Blake G. – SQL Server 2017: A Practical Guide for Beginners , CreateSpace Independent
Publishing Platform, 2017
21 Marcu M., Mircea Vl ădu țiu – A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial
Journal of Electrical and Computer Engineering, Vol . 3, No. 2 , Summer-Fall 2004

29

Figura 3.12 – Introducerea înregistr ărilor

B. Deplasare într-un tabel
Deplasarea în cadrul unui tabel se poate face cu ajutorul săge ților.

C. Înlocuirea con ținutului unei celule
Pentru a introduce date într-o celul ă d ăm dublu click pe celula respectiv ă, ca urmare a
ac țiuni apare un punct de inser ție clipitor, indicând unde va ap ărea textul. Salvarea datelor se
dă c ătre programul Microsoft SQL Management Server în mod automat pe masur ă ce le
introducem.

D. Înserarea de noi înregistr ări
Noile înregistr ări sunt înserate automat. Când începi s ă tastezi o înregistrare, apare
un nou rând sub ea, a șteptând o alt ă înregistrare, a șa cum se vede în Fig. 3.13. Nu po ți s ă
inserezi noi înregistr ări între cele existente. Acestea trebuie s ă fie introduse la sfâr șitul
tabelului.

30
Figura 3.13 – Inserarea noi lor înregistr ări

III.3.3. Crearea rela țiilor între tabele
Definirea rela țiilor
Când introducem date în tabele separate avem nevoie d e o modalitate de a îmbina aceste
date pentru formulare și rapoarte. Acest lucru se face stabilind rela ții între tabele care indic ă
modul în care datele dintr-un tabel sunt corelate c u datele dintr-un alt tabel.

TIPURI DE RELA ȚII 22

Rela ția One-To-Many (unu la mai mul ți) – presupune c ă pentru fiecare
înregistrare dintr-un tabel corespunde uneia sau ma i multor înregistr ări din al doilea tabel, dar
fiecare înregistrare din cel de-al doilea tabel tre buie s ă corespund ă unei singure înregistr ări
din primul tabel.
Spre exemplu între tabelul Customer și tabelul Orders exist ă o rela ție de tip unu
la mai mul ți, deoarece un singur client poate s ă emit ă una sau mai multe comenzi. În acest tip
de rela ție tabelul unu mai poart ă și numele de tabel primar, iar tabelul la „mai mul ți” se mai
nume ște și tabel conex.
Rela ția One-To-One (unu la unu) – înseamn ă c ă orice înregistrare dintr-un tabel
corespunde unei singure înregistr ări din al doilea tabel și reciproca.
Rela ția Many-To-Many (mai mul ți la mai mul ți) – înseamn ă c ă fiecare
înregistrare dintr-un tabel corespunde mai multor î nregistr ări din cel de-al doilea tabel și
invers.
Ca și exemple între tabelele Customer și Orders poate s ă fie o rela ție de tipul
Many-To-Many dac ă permitem ca mai mul ți clien ți s ă fie înregistra ți pe o singur ă comand ă
(similar achizi ției de grup). Se aleg urm ătoarele tabele:

22 Ionescu F. – Baze de date relationale , EdituraTehnica, 2004

31
• Tabela CUSTOMER (Fig. 3.14)

Figura 3.14 – Tabela Customer

• Aceast ă tabelă are urm ătorul con ținut (Fig 3.15):

Figura 3.15 – Con ținutul tabelei Customer

32

• Tabela ORDERS (Fig. 3.16)

Figura 3.16 – Tabela Orders

• Aceast ă tabelă are urm ătorul con ținut (Fig 3.17):

Figura 3.17 – Con ținutul tabelei Orders

33

Etapele cre ării rela țiilor sunt:
• În Object Explorer , extindem baza de date în care dorim s ă construim noua
vizualizare (în cazul nostru OutletStoreDB) (Fig 3. 18);

Figura 3.18 – Deschiderea bazei de date OutletStore DB

• Facem click dreapta pe dosarul Views , apoi pe New View (Fig. 3.19);

Figura 3.19 – Deschiderea unui nou View

• În caseta de dialog Add Table , select ăm elementul sau elementele pe care dorim s ă le
includem în noua vizualizare (Fig. 3.20); Deschiderea bazei de date
OutletStoreDB

34

Figura 3.20 – Ad ăugarea tabelelor

• Facem click pe Add , apoi pe Close.
• În meniul File , facem click pe Save Viewing Name .
• În caseta de dialog Choose Name , introducem un nume pentru noua vizualizare și
facem click pe OK .
Rela ția dintre tabelele Customer, Orders, Orders_Detail, Category_Item și Category_File
este reprezentat ă în Fig. 3.21.

Figura 3.21 – Rela ția dintre tabele

35
III.4. Tipuri de interog ări

1. Interog ări de selec ție
Interogarea de selec ție reg ăsește și afi șeaz ă interog ările în fereastra Table din vederea
View .
2. Interog ări încruci șate
Interog ările încruci șate afi șeaz ă rezumate, sume, numere de elemente și medii dintr-un
câmp al unui tabel și se grupeaz ă în func ție de un set de câmpuri enumerate în partea stâng ă a
foii de date și în func ție de un alt set de câmpuri enumerate în partea de sus a foii de date 23 .
3. Interog ări de ac țiune
Interog ările de ac țiune efectueaz ă opera ții cu înregistr ările care corespund criterilor
selectate. Acest tip de interogare se împarte în 4 subcategorii:

Interog ări de ștergere – pe care le folosim pentru a șterge înregistr ările care
corespund criteriilor;

Interog ări de actualizare – modific ă înregistr ările conform criteriilor de selec ție;

Interog ări de ata șare – anexeaz ă noi înregistr ări la sf ârșitul unui tabel;

Interog ări de realizare – creeaz ă tabele noi pe baza înregistr ărilor care corespund
criteriilor.
4. Interog ări parametrice
Interog ările parametrice ne permite s ă cerem o singur ă informa ție pe care o vom
folosi drept criteriu de selec ție în interogare.

23 Ionescu F. – Baze de date relationale , Editura Tehnica, 2004

36
Capitolul IV
CREAREA INTERFE ṬEI ÎN VISUAL STUDIO 2017

IV.1. Windows Forms Application
IV.1.1. Crearea aplica ției în Windows Forms Application
Etapele pe care trebuie s ă le parcurgem în dezvoltarea unei aplica ții:
1. În Start Page , în caseta New Project putem alege o aplica ție Consola C # sau VB (.NET
Framework). (Fig. 4.1)

Figura 4.1 – Start Page Visual Studio

2. Alegem Windows Forms Application, pentru crearea unui proiect nou. (Fig. 4.2)

Figura 4.2 – Crearea unui proiect nou

37
3. Alegem limbajul de programare Visual Basic din lista Installed Templates și select ăm
pictograma Windows Forms Application . (Fig. 4.3)

Figura 4.3 – Selectarea pictogramei Windows Forms A pplication

4. Denumim aplica ția OutletStoreDB , specific ăm loca ția și apoi apas ăm butonul OK . (Fig.
4.4)
Proiectul este creat și un fi șier numit OutletStoreDB.vb se deschide în Solution Explorer .
Solution Explorer afi șeaz ă con ținutul fi șierelor și este locul unde po ți realiza cea mai mare
parte a lucr ărilor de codare din Visual Studio.

Figura 4.4 – Denumirea aplicatiei si specificarea l ocatiei

5. Visual Studio creeaz ă o solu ție pentru programul care ac ționeaz ă ca un container pentru
toate proiectele și fi șierele necesare aplica ției.
6. În bara de meniu, selecta ți File , Save all .
Visual Studio salveaz ă proiectul în dosarul proiectelor.

IV.1.2. Interfa ța programului Visual Studio
Interfa ța con ține trei ferestre: o fereastr ă principal ă (Main Window), fereastra Solution
Explorer și fereastra Properties. (Fig. 4.5)

38

Figura 4.5 – Ferestrele principale

1. Fereastra principal ă
În aceast ă fereastr ă vom realiza cea mai mare parte a muncii, cum ar fi lucrul cu
formulare și codul de editare. În figura de mai sus, fereastra principal ă arat ă o form ă pe care o
putem modifica în Form Editor. În partea de sus a f erestrei, apare Start Page și Form1.vb
[Design] .
2. Fereastra Solution Explorer
În fereastra Solution Explorer , putem vizualiza și naviga la toate elementele din solu ția
aplica ției. Dac ă alegem un fi șier, con ținutul ferestrei Properties se modific ă. Dac ă deschidem
un fi șier în Visual Basic, apare fi șierul de cod sau designerul pentru fi șierul de cod. Un
designer este o suprafa ță vizual ă pe care putem ad ăuga comenzi, cum ar fi butoane și liste.
Pentru formele Visual Studio , designerul se nume ște Windows Forms Designer .
3. Fereastra Properties
În fereastra Properties , putem schimba propriet ățile elementelor pe care le select ăm în
celelalte ferestre. De exemplu, dac ă alegem Form1, putem modifica titlul setând proprie tatea
Text și putem schimba culoarea de fundal setând proprieta tea Backcolor .
Dac ă una dintre aceste ferestre lipse ște, putem restabili aspectul implicit al ferestrei prin
bara de meniu, selectând Window , Reset Window Layout sau utilizând comenzile din
meniu : View , Properties Window sau Solution Explorer . Închiderea ferestrelor se face prin
butonul Close (x) din col țul din dreapta sus.

IV.1.3. Crearea unui form
Form.vb DESIGN
1. În mediul de dezvoltare integrat Visual Studio (IDE), alegem tab-ul Form1.vb [Design] din
Visual Basic. (Fig. 4.6) Solution Explorer
Window
Properties
Window
Main Window

39

Figura 4.6 – Form1.vb [Design]

2. Pentru a schimba icon-ul din Form1, d ăm click pe Icon din fereastra Properties și select ăm
poza.

Figura 4.7 – Selectarea pozei

2. În fereastra Properties , am modificat urm ătoarele propriet ăți:
• Name: Frm LOGIN;
• Font: Tahoma, 8.25pt, style= Bold;
• FormBorder Style: Fixed Single;
• Maximize Box: False;
• Size: 408,193;

40
• Start Position: Center Screen;
• Text: OutletStore Login.
3. Pentru a insera un Picture Box am folosit caseta de instrumente Toolbox , care se afl ă în
partea stang ă. Putem s ă glis ăm și s ă folosim diferite controale pe suprafa ța designerului pe
care îl utiliz ăm. De asemenea, putem s ă redimension ăm și s ă pozi țion ăm comenzile. (Fig. 4.8)

Figura 4.8 – Inserarea unui Picture Box

4. Pentru a insera o poz ă, d ăm click pe Image din fereastra Properties , select ăm Local
resource și d ăm Import . (Fig. 4.9)

Figura 4.9 –Inserarea unei poze

41
5. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți:
• BackColor: White;
• Font: Tahoma, 12pt, style= Bold;
• Location: 5,12;
• Size: 54,55;
• Size Mode: StretchImage.
6. Pentru a insera dou ă etichete, username și password, dăm click pe Label din trusa de
instrumente Toolbox . (Fig. 4.10)

Figura 4.10 – Inserarea unui Label

7. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la Label 1:
• Font: Tahoma 9.75 pt, style= Bold;
• ForeColor: ControlText;
• Location: 63,19;
• Size: 107,21;
• TabIndex: 40;
• Text: Username.
8. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la Label 2:
• Font: Tahoma 9.75 pt, style= Bold;
• ForeColor : ControlText;
• Location : 64,46;
• Size : 104,21;
• TabIndex : 41;
• Text : Password.
9. Pentru a insera dou ă texte, cu numele utilizatorului și parola respectiv ă, dăm click pe
TextBox din trusa de instrumente Toolbox . (Fig. 4.11)

42

Figura 4.11 – Inserarea unui TextBox

10. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la TextBox 1:
• Name: txtuser;
• Font: Tahoma 12 pt, style= Bold;
• Location: 144,12;
• Size: 240,32;
• TabIndex: 0;
• Text: kary.
11. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la TextBox 2:
• Name: txtpassword;
• Font: Tahoma 12 pt, style= Bold;
• Location: 144,41;
• PasswordChar: *;
• Size: 240,32;
• TabIndex: 1.
12. Pentru a insera trei butoane, unul care face le g ătura cu server-ul, unul pentru logare și unul
pentru închidere, d ăm click pe Button din trusa de instrumente Toolbox . (Fig. 4.12)

43

Figura 4.12 – Inserarea unui Button

13. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la Button 1:
• Name: Button 1;
• Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;
• ForeColor: ControlText;
• ImageAlign: MiddleLeft;
• Location: 5,77;
• Size: 114,35;
• TabIndex: 43;
• Text: & Server Settings;
• TextAlign: MiddleRight.
14. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la Button 2:
• Name: cmdLogin;
• Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;
• ForeColor: ControlText;
• Image: System. Drawing. Bitmap;
• ImageAlign: MiddleLeft;
• Location: 191,77;
• Size: 93,35;
• TabIndex: 2;
• Text: &Login;
• TextAlign: MiddleRight.
15. În fereastra Propreties, am modificat urm ătoarele propriet ăți la Button 3:
• Name: cmdcancel;

44
• Font: Tahoma, 9 pt, style= Bold;
• ForeColor: ControlText;
• Image: System. Drawing. Bitmap;
• ImageAlign: MiddleLeft;
• Location: 290,77;
• Size: 94,35;
• TabIndex: 3;
• Text: &Cancel;
• TextAlign: MiddleRight.
16. Pentru rularea programului putem utiliza oricar e dintre urm ătoarele metode:

Selectarea tastei F5;

În bara de meniu, alegem Debug ;

În bara de instrumente, alegem butonul Start Debugging .

Figura 4.13 – Rularea FrmLogin.vb[Design]

Form.vb
Dac ă d ăm dublu click pe un buton, se deschide fereastra Form Login.vb unde scriem
codul aplica ției. (Fig. 4.14)
În momentul proiect ării, atunci când deschidem fi șierul de cod pentru un buton într-un
Form , codul este generat pentru control, dac ă acesta nu exist ă deja. Acest cod, cunoscut sub
numele de metod ă, rulează atunci când execut ăm programul și alegem comanda.

45

Figura 4.14 – Form Login.vb

Butonul 1 are urm ătorul cod :
Private Sub Button1_Click( ByVal sender As System.Object, ByVal e As System.EventArgs)
Handles Button1.Click
FrmSERVERSETTINGS.ShowDialog()
End Sub

Butonul 2 are urm ătorul cod :
Private Sub cmdLogin_Click( ByVal sender As System.Object, ByVal e As
System.EventArgs) Handles cmdLogin.Click
sqlSTR = "SELECT * FROM TBL_Users WHERE Username='" & txtuser.Text & "'
AND userpass ='" & txtpassword.Text & "'"
'MsgBox(sqlSTR)
ExecuteSQLQuery(sqlSTR)
If sqlDT.Rows.Count > 0 Then
'MDIMain.Show()
For i = 0 To sqlDT.Rows.Count – 1
If sqlDT.Rows(i)( "username" ) <> txtuser.Text Or sqlDT.Rows(i)( "userpass" ) <>
txtpassword.Text Then
MsgBox( "Access denied username and password are case sensi tive!!!" ,
MsgBoxStyle.Information, "Sales and Inventory" )
Exit Sub
End If
Next
username = sqlDT.Rows(0)( "Username" )
xUser_ID = sqlDT.Rows(0)( "User_id" )
xUser_Access = sqlDT.Rows(0)( "Access_Type" )
Audit_Trail(xUser_ID, "Login to system " )

46
With MDIMain
.tslabellog.Text = username
.Timer1.Enabled = True
End With
With FrmBG
If UCase(xUser_Access) <> UCase( "Administrator" ) Then
.LinkDeffect.Enabled = False
.linkmanagesuppliers.Enabled = False
.linkproductlisting.Enabled = False
.linkreorder.Enabled = False
.LinkStock.Enabled = False
.linkstockorderandreceive.Enabl ed = False
.linksuppliersproducts.Enabled = False
.LinkUser.Enabled = False
.linkmanagesuppliers.Enabled = False
.LinkLabel2.Enabled = False
.LinkLabel1.Enabled = False
Else
.LinkDeffect.Enabled = True
.linkmanagesuppliers.Enabled = True
.linkproductlisting.Enabled = True
.linkreorder.Enabled = True
.LinkStock.Enabled = True
.linkstockorderandreceive.Enabl ed = True
.linksuppliersproducts.Enabled = True
.LinkUser.Enabled = True
.linkmanagesuppliers.Enabled = True
.LinkLabel2.Enabled = True
.LinkLabel1.Enabled = True
End If
End With
Me .Close()
Else
MsgBox( "Access denied !!!" , MsgBoxStyle.Information, "Outlet Store" )
Exit Sub
End If
End Sub

Butonul 3 are urm ătorul cod:
Private Sub cmdcancel_Click( ByVal sender As System.Object, ByVal e As
System.EventArgs) Handles cmdcancel.Click
Me .Close()
End Sub

47
IV.1.4. Fereastra principal ă a aplica ție
Fereastra principal ă este reprezentat ă de componentele urm ătoare :
• Bara de titlu – afi șeaz ă numele aplica ției;
• Bara de meniu – System File, Reports și About – afi șeaz ă o list ă de op țiuni folosite în
scopul navig ării în program;
• Bara de instrumente – Add New, Edit, Delete, Search, Print, Refresh, Lo ck, Close –
con ține butoane prin intermediul c ărora putem apela imediat o serie de comenzi
frecvent utilizate;
• Product Listing (Lista Produselor) – ne ofer ă posibilitatea de a vedea lista furnizorilor
dup ă categorie și s ă schimb ăm propriet ățile acesteia;
• Manage Suppliers (Administrarea Furnizorilor) – const ă în vizualizarea tuturor
furnizorilor și a produselor acestora în scopul modific ării datelor;
• Customer Order From (Comanda de la Client) – reprezint ă comenzile solicitate de
clien ți;
• Products on Reorder Level (Nivelul de reordonare al produselor) – const ă în
vizualizarea și printarea produselor aflate la un nivel critic;
• Stock Order and Stock Receive (Stocul Comandat și Stocul Primit) – reprezint ă
achizi ționarea unui stoc nou și vizualizarea stocului primit;
• Manage Customers (Administrarea Clien ților) – ofer ă informa ții despre conturile
clien ților;
• Stock Monitoring (Monitorizarea Stocului) – reprezint ă monitorizarea stocului curent;
• Defective Stocks (Stocuri Defecte) – const ă în modul de raportare al stocurilor
defecte;
• Sales Receipt (Bonuri) – reprezint ă lista tuturor încas ărilor, bonurile pot fi anulate sau
reprintate;
• Cashiering (Caserie) – const ă în modulul pentru punctul de vânzare;
• User Records (Înregistrarea Utilizatorilor) – afi șeaz ă înregistr ările tuturor
utilizatorilor, de asemenea vizualizarea acestora și modificarea datelor;
• Manage Trucks / Loading / Back Load (Administrarea Camioanelor) – ofer ă
informa ții despe camioane, inventarul acestora și produsele nelivrate;
• Banner circular – afi șeaz ă informa ții despre vânzarea total ă pe anul și luna curent ă,
produsele totale, inventarul curent, comanda nelivr at ă, comanada ramas ă, produse
reordonate, cantitatea cumparat ă în anul și luna curent ă;
• Bara informativ ă – oferă informa ții despre username.

Structura ferestrei a fost realizat ă astfel încât s ă fie u șor de intuit și accesibil ă, atât
administratorului, cât și pentru ceilal ți utilizatori. (Fig. 4.15)

48

Figura 4.15 – Fereastra pri ncipal ă a aplica ției

IV.1.5. Login și autentificare
Fereastra de Login reprezint ă fereastra de start a aplica ției. Aplica ția a fost gândit ă astfel
încât accesul la date se face în func ție de rolul utilizatorului. În momentul log ării, utilizatorul
trebuie s ă se autentifice printr-un user-name și o parol ă.
Conectarea la server se face prin dou ă moduri:
1. LAN Base Connection: prin SQL Server Authenticat ion
2. STANDALONE Connection: prin Windows Authenticati on

LAN Base Connection ( SQL Server Authentication)
O baz ă de date atunci când este creat ă, are un utilizator care se nume ște dbo (de la
database owner – proprietarul bazei de date). Propr ietarul bazei de date poate face absolut
orice opera ție în baza de date.
În timpul configur ării, trebuie s ă select ăm un mod de autentificare pentru accesul la baza
de date. Exist ă dou ă moduri posibile: modul de autentificare Windows și modul mixt. Modul
de autentificare Windows permite autentificarea Win dows și dezactiveaz ă autentificarea SQL
Server. Modul mixt permite atât autentificarea Wind ows cât și autentificarea SQL Server.
Autentificarea Windows este întotdeauna disponibil ă și nu poate fi dezactivat ă.
Pentru a modifica atributul de securitate, este suficient s ă se execute bifarea op țiunii
dorite (meniul Security – Login Properties). (Fig. 4.16) Bară de titlu
Bară de instrumente Bară de meniu
Banner
Bară informativă

49

Figura 4.16 – Login Properties

În modul LAN Base Connection ne vom conecta la baza de date cu adresa de IP a
calculatorului, numele serverului, numele user-ului și parola acestuia. (Fig. 4.17)

Figura 4.17 – Conexiunea cu SQL Server Authentifica tion

STANDALONE Connection (Windows Authentication)
În modul de autentificare Windows, dup ă realizarea conect ării prin re țea la SQL
Server, trebuie prezentate atributele de securitate din Windows . Atributele se construiesc în
timpul procesului de conectare la o re țea Windows și sunt verificate în mod automat.
În modul STANDALONE Connection ne vom conecta la baza de date doar cu
numele serverului. (Fig. 4.18)

50

Fig. 4.18 – Conexiunea cu Windows Authentification

În aplica ție exist ă dou ă roluri (Admininistrator și Casier) care vor avea diferite
permisiuni definite în baza de date.
Administratorul are drepturi depline asupra aplica ției, poate accesa orice fereastr ă și este
singurul care poate crea conturi noi pentru noi uti lizatori.

Figura 4.19 – Login Administrator

Aplica ția vazut ă de administrator este ilustrat ă în Fig. 4.20.

Figura 4.20 – Aplica ția vazut ă de administrator

51
Introducerea unui nou utilizator se face i ntrând în User Records, dăm click pe Add și
dup ă introducerea datelor personale, facem click pe Update . (Fig. 4.21)

Figura 4.21 – Introducerea unui nou utilizator

Casierul are acces numai la Sales Receipt și Cashiering , unde poate vizualiza bonurile
în func ție de selectarea datei, precum și opera țiile de anulare sau reprintare. Casierul poate
emite bonuri fiscale la Cashiering . (Fig. 4.22)

Figura 4.22 – Login Casier

Aplica ția vazut ă de casier este ilustrat ă în Fig. 4.23.

52

Figura 4.23 – Aplica ția vazut ă de casier

IV.2. Conectarea la baza de date
Conexiunea la baza de date Microsoft SQL Server Management Studio se face
parcurgând urm ătorii pa și:

1. Pornim Microsoft Visual Studio.NET ;
2. În meniul View , facem click pe Server Explorer ;
3. În Server Explorer , facem click dreapta pe Data Connections și apoi facem click pe Add
Connection ;
4. În caseta de dialog select ăm Data Source , dac ă vrem s ă schimb ăm facem click pe Change ;
5. În caseta Server Name facem click Refresh ;
6. În caseta de dialog Select or enter a database name găsim baza de date OutletStoreDB ;
7. Select ăm baza de date OutletStoreDB și apoi facem click pe OK . (Fig. 4.24)

Figura 4.24 – Selectarea bazei de date

53
Vizualizarea unui tabel din baza de date în Visual Studio este reprezentat ă în Fig. 4.25.

Figura 4.25 – Vizualizarea unui tabel în modul Desi gn

IV.3. Rapoarte

Raportul reprezint ă sinteza informa țiilor într-unul sau mai multe tabele. Acestea
permit ad ăugarea îmbun ătățirii pe care o simpl ă tip ărire a înregistr ărilor dintr-un tabel nu le
poate oferi.
Pe lâng ă informa țiile detaliate și de sintez ă care pot s ă includ ă calcule, rapoartele
pot s ă mai furnizeze și urm ătoarele func ții:
• O formatare atractiv ă care faciliteaz ă lecturarea și în țelegearea raportului
• Anteturi și subsoluri care tip ăresc informa ții de identificare în partea de sus, sau jos a
paginii
• Gruparea și sortarea informa țiilor
• Îmbun ătățește aspectul unui raport prin ad ăugare de elemente clipart, fotografii sau
imagini stocate.

IV.3.1. Crearea unui raport
Putem crea rapid un raport în Crystal Reports folosind urm ătorii pași:
• Select ăm Project din bara de meniu și d ăm click pe Add New Item (Fig. 4.26)

54

Figura 4.26 – Modul de conectare la Crystal Reports

• Dăm click pe butonul Reporting și select ăm Crystal Reports (Fig. 4.27)

Figura 4.27 – Selectarea Crystal Reports

• Alegem unul din butoanele din galerie (Fig. 4.28):

Using the Report Wizard – permite selectarea sursei de date pe care s ă
o utiliz ăm pentru raport

As a Blank Report – formeaz ă un raport gol

From an Existing Report – permite ad ăugarea unui raport existent în
altul sub form ă de subraport, încorporând con ținutul în orice sec țiune de raport

55

Figura 4.28 – Deschiderea galeriei Crystal Reports

Dup ă selectarea formatului raportului Crystal Reports afi șeaz ă în format Main
Report și Main Report Preview , dar acesta poate fi salvat sau tip ărit. (Fig. 4.29)

Figura 4.29 – Previzualizarea raportului

IV.3.2. Crearea unui raport expert Report Wizard
Implic ă urmarea etapelor:
• Select ăm Project din bara de meniu și d ăm click pe Add New Item
• Dăm click pe butonul Reporting și select ăm Crystal Reports
• Ap ăsăm butonul Using the Report Wizard

56
• Alegem sursa de date și cu ajutorul butoanelor select ăm tabelele care vrem s ă apar ă
în formular (Fig 4.30)

Figura 4.30 – Selectarea tabelelor

• Specific ăm leg ăturile dintre câmpurile selectate, apoi d ăm Next (Fig. 4.31)

Figura 4.31 – Stabilirea leg ăturii dintre tabele

• Alegem câmpurile pe care le dorim în raport, dup ă dăm click pe Next
• Op țional putem grupa informa țiile cuprinse în raport, d ăm Next
• Op țional putem selecta un subset de informa ții care s ă fie afi șate în înregistr ări, dup ă
dăm click pe Next
• Alegem stilul raportului, parte care afecteaz ă formatarea și aspectul raportului final
dup ă care d ăm Finish (Fig 4.32)

57

Figura 4.32 – Alegerea stilului raportului

• În final alegem un nume pentru raport, urmând apoi s ă alegem dac ă vrem s ă-l
previzualiz ăm sau s ă îl afi șă m în vedere Design și ap ăsăm butonul Close . (Fig. 4.33)

Figura 4.33 – Vizualizarea unui raport în modul des ign

58
Capitolul V
CONCLUZII

Pornind de la un mediu cunoscut studiat s-a creat o aplica ție care folose ște o baz ă
de date, u șor de utilizat în gestionarea stocurilor, comenzilo r și a situaților financiare dintr-un
magazin outlet de haine și articole de cas ă.
Aceast ă baz ă de date se poate m ări zilnic prin introducearea unor noi produse,
clien ți, furnizori, utilizatori etc.
Folosirea aplica ție soft de gestiune stocuri ne ajut ă să coordon ăm și s ă organiz ăm
activit ățile desf ăș urate în cadrul magazinului, într-un mod eficient c ontribuind la succesul
afacerii.
Prin implementarea acestei baze de date în gestiune a stocurilor, comenzilor și a
departamentului financiar duce la apari ția unor avantaje ca:
• Ușurin ță în c ăutarea și sortarea datelor
• Accesul u șor la acest sistem informatic de gestionare a datel or la nivel de
departamente
• Posibilitatea de a genera rapoarte la anumite inter vale pe fiecare schimb
• Reducerea timpului de lucru
Se pot face rapoarte din interog ările pe criteriile propuse.
Lucrarea aduce contribu ții originale fiind util ă studiului unui domeniu u șurând
munca utlizatorului în c ăutarea informa ției.

59

BIBLIOGRAFIE

1. Assaf W., Randolph West, Sven Aelterman, Mindy Curn utt – SQL Server 2017
Administration Inside Out, Pearson Education, 2018
2. Blake G. – SQL Server 2017: A Practical Guide for Beginners , CreateSpace
Independent Publishing Platform, 2017
3. Chmel M., Vladimir Muzny – SQL Server 2017 Administrator’s Guide , Packt
Publishing, 2017
4. Chowdhury K. – Mastering Visual Studio 2017 , Packt Publishing, 2017
5. Ciocârlie H. – Limbaje de programare concepte fundamentale , Editura Eurostampa,
Editura Funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici” Timi șoara, 2016
6. Gray, Jim – The Transaction Concept: Virtues and Limitations. Proceedings of the 7th
International Conference on Very Large Databases , Cupertino, CA: Tandem
Computers, 2015
7. Herman L.,Titus Slavici – Tehnici de programare clasice și orientate pe obiecte , Editura
Mirton, Editura Funda ției pentru cultur ă și înv ăță mânt „Ioan Slavici” Timi șoara, 2013
8. Ionescu F. – Baze de date relationale , EdituraTehnica, 2004
9. Johnson B. – Professional Visual Studio 2017 , Paperback, 2017
10. Marcu M., Mircea Vl ădu țiu – A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion,
Iranial Journal of Electrical and Computer Engineer ing, Vol. 3, No. 2 , Summer-Fall 2004
11. Pescariu D., Gabriela Victoria Mnerie – Baze de dat e
12. Pribeanu C. – Baze de date și aplica ții , Editura MatrixRom, 2000
13. Runceanu A., Mihaela Runceanu – Baze de date , Editura Academic ă Brâncu și, Târgu-
Jiu, 2009
14. Slavici T., Ioan Groza, Gabriela Victoria Mnerie, D inu Gubencu – Fundamentele
utiliz ării calculatoarelor , Editura Eurostampa, 2007
15. Tull C. – Mastering Business Analysis with Crystal Reports 9 , Wordware Publishing,
2004
16. Unkroth K. – Deploying SQL Server 2016 , Microsoft, 2015
17. Woody B., Danielle Dean, Debraj GuhaThakurta Gagan Bansal, Matt Conners, Wee-
Hyong Tok – Data Science with Microsoft SQL Server 2016 , Microsoft Press, 2016
18. www.microsoft.com
19. Zak D. – Programming with Microsoft Visual Basic 2017, Edito r Cengace, 2017

60
ANEXE

O parte din codul surs ă

Lista de Form

61

Lista cu rapoarte

Afi șarea produselor

62

Afi șarea unui raport

63
DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
A
LUCR ĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR

Titlul lucr ării:
OutletStore
Autorul lucr ării …………………………………………… ………………………….

Lucrarea de finalizare a studiilor este elaborat ă în vederea sus ținerii
examenului de finalizare a studiilor organizat de c ătre Facultatea de Inginerie
Electric ă și Tehnologia Informa ției din cadrul Universit ății din Oradea, sesiunea
IULIE 2018 a anului universitar 2017/2018.
Prin prezenta, subsemnatul (nume, prenume, CNP)
___________________________________________________ _____________ ,
declar pe proprie r ăspundere c ă aceast ă lucrare a fost scris ă de c ătre mine, f ără
nici un ajutor neautorizat și c ă nici o parte a lucr ării nu con ține aplica ții sau
studii de caz publicate de al ți autori.
Declar, de asemenea, c ă în lucrare nu exist ă idei, tabele, grafice, h ărți sau
alte surse folosite f ără respectarea legii române și a conven țiilor interna ționale
privind drepturile de autor.

Oradea,
Data Semn ătura