Funcționarea Unei Fabrici DE Cherestea, Studiul DE Caz

Introducere

La alegerea temei acestei lucrări au avut influență două motive principale: primul de latură sentimentală și al doilea de natură logică.

Cel natură sentimentală este legat de trecutul familiei mele. M-am născut într-o familie în care lemnul nu este considerat doar o sursă de combustibil dar și materia primă pentru realizarea mobilei. Explicația pentru acest fenomen e simplă, cel puțin trei generați din familia mea au fost tâmplari. Am crescut de mic cu lemnul fiind fascinat de multe ori de transformarea cherestelei în mobilă, comparând aspectul inițial al lemnului și al piesei terminate. De oare ce părinți mei și-au dorit o viață mai bună pentru mine nu mi-au permis să continuă în tradiția de tâmplar dar am rămas în tangență cu acel material care m-a fascinat în copilărie și a rămas mă fascinează până în prezent.

Cel de al doilea motiv principal a fost faptul că într-o perioada aveam posibilitatea de a vizita o fabrică de cherestea. Am avut ocazia să observ toate procesele necesare transformări buștenilor în cherestea. Aceste vizite au avut loc înaintea începeri studiilor superioare punând astfel bazele cunoștințelor mele în cadrul acestui domeniu. Din păcate în urmă cu ceva timp fără avertizare acea fabrică a fost închisă de către proprietar. Motivele au fost diverse dar principalul motiv a fost incapabilitatea de a concura cu alte fabrici și lipsă de clienți. Intenția mea fiind să efectuez studiul necesar elaborări acestei lucrări în cadrul acestei dar am fost nevoit să mă orientez către o altă fabrică.

În lucrarea mea am descris modul de funcționare unei fabrici de cherestea. Am început cu prezentarea secțiilor și operațiunilor specifice care au loc în cadrul fiecărei secții. În capitolul II m-am ocupat cu tipuri de utilaje conducătoare care sunt folosite în cadrul obțineri de cherestea, urmând să mă ocup mai intens cu ferăstrăul panglică în subcapitolul III.5. Capitolul III cuprinde o descriere a fabrici în conformitate cu clauza de confidențialitate. Despre această clauză găsiți informații în cadrul acestui capitol. De oare ce viața și sănătatea este cel mai de preț lucru pe care îl deține o persoană și un accident de muncă sau o boală cauzata de mediul de lucru poate fi prevenită capitolul IV se ocupă cu aspecte privind securitatea munci. Capitol V conține concluzi și recomandări care rezultă din analiza fabrici de cherestea luată în studiul.

CAPITOLUL I. Prelucrarea primară a lemnului generalități

Industria prelucrări lemnului face parte din economia mondială și are ca scop valorificarea optimă a materiei lemnoase în vederea obțineri unor produse specifice: cherestea, semifabricatele, produse finite din lemn etc. Principalul produs al industriei preluări lemnului o constituie cheresteaua.

„Cheresteaua reprezintă un produs obținut prin tăierea în lungul fibrelor a lemnului rotund, brut în scopul transformării sale în piese de dimensiuni și forme standardizate.” Industria cherestelei produce o gamă largă de produse după cum urmează:

cheresteaua propriu-zisă care cuprinde următoarele produse după cum urmează:

scândură

dulapi

grinzi

șipci

rigle

frize

margini și lăturoaie

traversele

doagele

rămășițe

În această lucrare o să mă ocup cu obținerea scânduri, randamentele în urma prelucrări și costurile aferente obțineri acestor produse. În continuare aș vrea să vă prezint câteva produsele ale industrie de cherestea.

Scândurile prezintă piese de lemn care la rășinoase au o grosime maximă de 24 mm și la foioase o grosime maximă de 40 mm. În ceea ce privește lățimea maximă la rășinoase este de 30 cm și la foioase este nelimitată. În urma prelucrări au două fețe prelucrate, în cazul în care canturile nu sunt prelucrate vorbim de cheresteaua netivită care o putem întâlni la foioase, în caz contrar când și canturi sunt prelucrate vorbim de cheresteaua tivită care o întâlnim la cheresteaua de rășinoase dar o putem întâlni și la cea de foioase.

Dulapi sunt asemănători scândurilor dar diferența între aceste două produse constă în grosimea lor, la rășinoase cuprinsă între 28 și 75 mm, la foioase între 50 și 90 mm. Lățimile maxime sunt identice cu cele a scândurilor.

Grinzile sunt piese de lemn a cărora grosimea minimă în cazul rășinoaselor este de 100 mm și la foioase de minim 120 mm, lățimea este egală sau mai mare decât grosimea.

„Traversele sunt piese ale industrie cherestelei, care au forme dimensiuni și condiții de calitate ale lemnului, specifice utilizării lor ca suport (teren și subteran) pentru șine de cale ferată. În general se produc din fag și mai rar de din stejar diferențiindu-se după forma secțiunii transversale și după destinație.”

În vederea obțineri a produselor din masa lemnoasă o fabrică de cherestea este împărțită în mai multe secții după cum urmează:

depozitul de bușteni

hala de fabricație

centrul de tratarea termică și chimică

depozitul de cherestea

anexele

În fig. nr.1.1. se poate observa reprezentarea grafică a unei fabrici de cherestea.

Fig. nr.1.1. Reprezentarea grafică alcătuiri a unei fabrici de cherestea

În cadrul fiecărei secții au un ansamblul operații specifica care trebuie parcurse în vederea obțineri produselor specifice acestui domeniu de producție.

Prima secție pe care aș dori să vă prezint este depozitul de bușteni. Este de regulă o suprafață plană și betonată în care are loc preluarea, controlul, sortarea și dacă este necesar și conservarea masei lemnoase care urmează să fie prelucrată,

Prima operație ar fi preluarea și sortarea lemnului brut. Livrarea masei lemnoase se poate se poate face cu autovehicule special amenajate în acest scop, unele sunt prevăzute cu un braț hidraulic la capătul căreia se află un dispozitiv de prindere a pieselor de lemn care oferă posibilitatea manipulări masei lemnoase fără dependența de alte utilaje după cum urmează în figura 1.2.

Fig. 1.2. Livrarea masei lemnoase

O altă posibilitatea prin care se poate face livrarea mesei lemnoase ar fi cu ajutorul căi ferate, în acest caz în centrul de sortare și prelucrare a masei lemnoase trebuie să existe un utilaj cu ajutorul căreia putem să descărcăm masa lemnoasă din vagoane în care au fost livrate. Este evidentă că într-o fabrică de cherestea trebuie să existe cel puțin un utilaj care ne oferă posibilitatea manipulări masei lemnoase indiferent dacă este vorba de sortarea sau transportul în hala de fabricație unde urmează să fie prelucrată masa lemnoasă. Un utilaj folosit în fabricile de cherestea de capacitate mică ar fi încărcător frontal IFRON 204 D.

Urmează procesul de verificare a provenienței masei lemnoase. Prin Hotărârea de Guvern nr. 470/2014 începând cu data de 8 octombrie 2014 toate transporturi de masa lemnoasă trebuie să fie înscrise în sistemul informatic SUMAL. Acest program se poate accesa de pe smartphone sau tabletă cu acces la internet și la sistemul de poziționare GPS care înregistrează coordonatele de proveniență a masei lemnoase, cantitatea, traseul parcurs și numărul de înmatriculare a autovehiculul care transportă masă lemnoasă. Datorită acestui program se poate dovedi proveniența legală a masei livrate.

Următorul pas ar fi verificarea cantitativă și calitativă a masei lemnoase după cum se poate observa în fig. nr.1. 3. Există mai multe metode de verificare a cantități masei lemnoase cea mai simpla ar fi prin metoda directă care constă în măsurarea lungimi și a diametrului la mijlocului piesei de lemn în situația în care piesa măsurată are sub 4 m, în cazul în care depășește 4 m se măsoară diametrul la capăt subțire și la capătul gros și se face media aritmetică. Formulă pentru determinarea volumului este:

unde:

D= diametrul piese în metri

L= lungimea piesei în metri

Următoarea metodă ar fi metoda gravimetrică care constă in compararea masei încărcături și masei specifice kg/mc. Formula este următoarea:

unde:

M= masa încărcături în kg

m= masa specifică kg/mc

M se obține prin cântărire directă a masei lemnoase și m se poate prelua din tabele cu valori medii sau prin preluarea unui eșantion din lemnul pe care vrem să determinăm. La fel de importantă ca și controlul cantități este controlul calități de oare ce piese rezultate din masa lemnoase o să aibă aceeași proprietăți ca și lemnul din care provin. Unul printre cele mai grave defecte ar fi lemnul cu putregai care nu este admis să se regăsească în produsele finite. La cvercinee există posibilitatea apariția gelivurilor care prezintă calitățile tehnologice inferioare. Lunura, inima roșie și diferite colorați anormale nu se admit. Defectele ce care le acceptăm depind de produsele pe care vrem să obținem din masă lemnoasă , de domeniul unde aceste produse o să fie utilizate și de cerințele cumpărătorilor.

Fig. nr. 1.3. Procesul de verificare cantitativă și calitativă a lemnului

Următorul proces ar fi sortarea și conservarea lemnului. Sortarea masei lemnoase se face în primul rând pe specii după care în funcție de lungimea pieselor, diametrul și calitatea lor. În cazul în care masa lemnoasă nu se procesează în câteva zile după primire este recomandat ca lemnul să fie conservat. Putem să întâmpinăm situați destul de neplăcute când constatăm că masa lemnoasă nu mai are aceea valoare pe care a avut sau nu se mai poate utiliza deloc datorită defectelor apărute datorită stocări neadecvate. Conservarea lemnului se poate efectua în două moduri după cum urmează:

prin uscarea rapidă

prin menținerea umidități naturale.

Prin uscarea rapidă se vor conserva bușteni de rășinoase dar și unele specii de foioase. Uscare rapidă se va efectua cu ajutorul cojiri pieselor respective. Cojirea buștenilor se efectuează mecanic cu dispozitive numite cojitoare. Există un avantaj care aduce această metodă uzura pânzelor este mai mică ceea ce are drept urmare creșterea productivități. Metoda de conservare prin conservarea umidități naturale se folosește la bușteni de foioase. Există mai multe metode prima ar fi prin aplicarea de paste sau rumeguș umed la capetele bușteanului. A doua metodă constă în stropirea capetelor bușteanului sau prin scufundarea piesei întregi de lemn într-un bazin cu apă.

A doua secție din cadrul unei fabrici de cherestea este hala de fabricație sau cum mai este numită hala utilajelor. Aici are loc cel mai important proces și anume debitarea lemnului brut și transformarea lui în sortimente finite și semifinite. Acest proces este influențat de tehnologia pe care o folosim de oare ce fiecare tehnologie are particularitățile ei care se reflectă capacitatea de prelucrare, calitatea produsului finit, dimensiunile maxime pe care pot avea piese de lemn care urmează să fie prelucrate, cantitatea de rumeguș rezultată și altele. Tot aici pot să aibă loc procese de prelucrarea cherestelei brute indiferent de specia din care provine, aceste procese sunt:

retezare – secționare

tivire

spintecare

Urmează secția de tratare termică și chimică. Această secție poate lipsi la unele fabrici de cherestea. Uscarea este procesul prin care se urmărește scăderea umidități lemnului până la o anumită valoare. Există două moduri prin care se poate realiza uscarea lemnului: natural și artificial. Uscarea naturală se face prin expunerea la aer în locuri acoperite și ferite de acțiunea directă a razelor solare și a precipitaților atmosferice până în momentul în care umiditatea ajunge la un echilibru cu umiditatea atmosferică. Aceste locuri trebuie să fie bine ventilate astfel este garantat transportul aerului saturat în vapori și pătrunderea aerului uscat care este în stare să preia umiditatea degajată de masa lemnoasă. Această metodă este asociată cu costurile minime dar timpul de stocare este lung și capitalul rămâne blocat până la livrarea produselor acest fapt poate stânjeni activitatea fabricilor mici ducând la imposibilitatea achiziționări materialului brut. Uscarea artificială se face în dispozitive special amenajate în acest scop numite uscătoare. Există costuri necesare funcționări acestor dispozitive care se regăsesc în prețul final al produselor dar marele avantaj este timpul scăzut în comparație cu uscarea naturală.

Tratarea chimică este o operațiune prin care cresc costurile produsului dar aduce o serie de avantaje calitative în funcție de domeniul unde urmează să fie folosite produsele specifice. Această cuprindă următoarele operații:

ignifugarea

antiseptizare

conservare

Ignifugarea este un proces prin care lemnul este tratat cu substanțe ignifuge care au rolul de a crețe rezistența lemnului la ardere oferind astfel un spor de siguranță în cazul clădirilor. Există mai multe metode prin care se poate realiza ignifugarea. Prima metodă ar fi prin scufundarea sau impregnarea, este o metodă prin care substanțele pătrund adânc în lemn. Este ușor de realizat dar timpul necesar pentru această operațiune este mai mare în comparație cu a doua metodă. A doua metodă constă în acoperirea suprafeței prin aplicarea cu pensulă sau prin pulverizarea substanțelor cu rol de protecție. Substanțe folosite pentru ignifugarea nu opresc arderea lemnului ci măresc intervalul de timp până când acesta se aprinde, îngreunează arderea lemnului și răspândirea flăcărilor. Toate aceste avantaje aduc un spor de timp care în caz de incendiu poate salva o viață. Câteva exemple de substanțe cu efect ignifugativ : Magma Firestop Sbp 10, Ignicon, Bassis Plus.

Antiseptizare este procesul de protecția de scurtă durată a pieselor de cherestea împotriva ciupercilor inferioare care atacă primele lemnul. Ca să prevenim atacul acestor ciuperci soluția de antiseptizare trebuie aplicată în 24 de ore de la aburire sau debitare. Se practică la produse rezultate din fag în cazul în care așezarea depozitului de cherestea nu asigura condiții optime pentru depozitare și favorizează apariția acestor ciuperci primitive. Aș dori să vă enumer câteva produse pentru antiseptizare care există de vânzare pe piața românească: WoodGard EC, Catiotim, WoodGard, Resistol, Bomul 60GR.

Conservarea prezintă procesul de durată lungă prin care se introduc în lemn substanțe cu rol de a întârzia procesul de descompunerea masei lemnoase. În cadrul procesului de conservare se recurge și la aburirea, uscarea și stivuirea corespunzătoare pot avea efecte pozitive în folosirea ulterioară a pieselor de lemn. O modalitate de prevenirea apariției crăpăturilor la capetele pieselor este aplicarea diferitelor paste sau se recurge la baterea unor plăcuțe. Este evident că orice defect care a putut fi evitat în procesul de fabricare sau stocare și care apare pe produsul livrat clientului scade prețul produsului sau poate duce la returnarea lui însemnând o pierdere economică dar și o dăunare a imagini firmei, un lucru care a avut odată loc este greu de reabilitat și poate duce la reducerea volumului de comenzi având ca rezultat stagnarea firmei.

Ultima secție este depozitul de cherestea, aici are loc sortarea produselor rezultate în urma debitări, stocarea și pregătirea lor pentru livrare. Procesul de sortare este un proces important prin care se garantează anumit standard al produselor. Produsele obținute se vor sorta după specii, următorul criteriu de sorta ar fi cel al lungimi pieselor. Se trece la sortarea după grosimea și lățimea pieselor. Ultimul criteriu de sortare care trebuie respectat ar fi cel calitativ. Este recomandat să se facă periodic verificări al grosimi pieselor pentru asigurări dimensiunilor oferite de către fabrica de cherestea sau dimensiunilor cerute de client. Urmează depozitarea produselor rezultate care se face în șoproane acoperite, obligatoriu între piese rezultate se vor așeza șipcile care asigură o ventilație corespunzătoare a pieselor rezultate. În caz contrar pot apare deprecierea lemnului până în stadiul în care nu mai poate fi folosit.

Anexele sunt construcții care nu îndeplinesc rolul de producție dar prezența lor este importantă. În anexele se includ: sediul administrativ, depozitul materialelor, atelier de reparare și ascuțire a pânzelor, obiectele sanitare, vestiare, șoproane care au rolul de a adăposti utilajele pentru manipularea buștenilor și a cherestelei, etc.

CAPITOLUL II. Debitarea buștenilor

Procesul de debitare este un proces tehnologic prin care piese lemnoase de dimensiuni diferite sunt transformate prin tăiere în produse semifinite care urmează ulterior să fie prelucrate sau în produse finite. În cadrul unei fabrici de cherestea indiferent de mărime cel mai important factor joacă alegerea utilajului conducător. Utilajul conducător este acel utilaj care execută tăierea longitudinală a pieselor de lemn stabilind astfel grosimea viitoarelor piese. Este numit utilaj conducător de oare ce de acest utilaj depinde capacitatea de prelucrare a fabrici de cherestea. În funcție de utilajul ales avem alte metode de lucru, randamentele, volumul așchiilor, adaptabilitatea la schimbarea sortimentelor și altele. În momentul de față există trei modalității de a obține cherestea și anume cu ajutorul :

gaterelor

ferestraielor panglică

ferestraielor circulare

Toate utilaje execută aceeași operație dar modul prin care o execută e diferit. Petru o înțelegere mai bună motivației alegeri unui ferestrău panglică o să descriu fiecare tip de utilaj în parte, avantaje și dezavantaje fiecărui utilaj.

Gatere sunt utilaje folosite pentru obținerea cherestelei, sunt folosite foarte de la specii de rășinoase. În fig. nr. 2.1. se poate observa un gater vertical de la firma Spiering. Sunt caracterizate prin faptul că printr-o singură trecere a piesei de lemn se obțin mai multe piese. Acest lucru se datorează ramei gaterului în care se pot așeza mai multe pânze, distanța între ele va reprezenta viitoarea grosime a pieselor rezultate în urma tăieri. Dezavantajul acestei metode de obținere a cherestelei este faptul că nu se poate observa structura internă a piesei tăiate astfel nu se pot elimina porțiuni cu defecte în timpul tăieri doar după tăiere. Pierderea datorată grosimi pânzelor este mai mare în comparație cu ferestraiele panglică. Schimbarea pânzelor durează mult și trebuie făcută cu mare atenție altfel se poate întâmpla ca piesele rezultate să nu aibă pe întreagă lățime aceeași grosime sau să nu corespundă grosimile comenzi date de către client. Nu sunt de preferat în cazul prelucrări unor specii valoroase datorită cantității mari de rumeguș și imposibilității analizări piesei în timpul prelucrări.

Fig. nr.2.1. Gater vertical de la firma Spiering, sursa (http://www.spiering-technik.de/Gattersaege-Maschinen.html)

Ferestraiele panglică au această denumire datorită faptului că pânza este sub forma unei benzi infinite. Tăierea în cazul ferestraielor panglică are loc succesiv piesă cu piesă și mai este denumită și tăiere individuală. În fig.nr.2.2. se poate observa un ferăstrău panglică de la firma Donaris model Puma Ea care este folosit în fabrica de cherestea unde am făcut studiul de caz. Avantajul acestui mod de tăiere este că operatorul în funcție de calitatea bușteanului poate decide ce sortiment va rezulta sau în cazul defectelor poate să le elimine. Datorită vitei mari a pânzei tăietura obținută este de o calitate superioară. Ușurința adaptări la diferite grosimi în comparație cu un gater. Volumul rezultat de rumeguș este mai mic datorită faptului că pânzele sunt mai subțiri. Un dezavantaj al acestui utilaj ar fi productivitatea mai mică. În momentul de față pe lângă modele clasice care pot executa o singură tăiere există modele ca și cel de la firma Wood-Mizer modelul HR1000 care este echipat cu mai multe pânze, astfel se reduce semnificativ timpul necesar pentru obținerea produselor în același timp menținându-se posibilitatea adaptări rapide la producerea unor sortimente noi.

Fig.nr.2.2. Ferăstrău panglică Puma Ea de la firma Donaris

Ferestraiele circulare fig. nr.2.3. dețin ca element tăietor o pânză sub formă circulară. În practică variantele prezentate până acum se folosesc cel mai des în practică pentru debitarea lemnului. Principalul dezavantaj ar fi datorită grosimi mai mari a pânzei tăietoare, aceste pierderi pot să fie cu 20 – 30% mai mari față de gater faptul care aduce un dezavantaj în cazul debitări unor specii valoroase precum cireșul. Ferestraiele circulare sunt folosite mai mult pentru următoarele operați: tivit, retezat, spintecat. Un avantaj ar fi posibilitatea obțineri mai multor piese printr-o singură trecere a piesei datorită așezări mai multor pânze circulare într-o linie.

Fig. nr.2.3. Ferăstrău circular de debitare, sursa (http://kara.fi/products/stationary-circular-sawmills/kara-f2000-4/ )

Pe lângă alegerea metodei cu care se execută producerea de produse oferita de fabrica de cherestea este important alegerea modului de producere. În trecut era preferat sistemul de producere pe stoc. În momentul de față există și a doua variantă care constă în producerea la comandă. Fiecare dintre strategiile de producere are avantajele și dezavantajele lor. În cadrul fabrici de cherestea unde am efectuat cercetările necesare elaborări acestei lucrări se aplica strategia de producere la comandă. În opinia mea această strategie de producere este o alegere bună pentru fabricile de cherestea cu capacități mici de producție. Astfel se evită situația în care produsul finit se află în depozitul de cherestea fără ca să fie cumpărat o perioadă o perioadă m-ai mare decât ar trebui să fie. În această situație se poate întâmpla ca o parte din capitalul fabrici să rămână blocat fără posibilitatea circulări capitalului care ar putea să fie folosit de exemplu pentru cumpărarea materie prime, pânzelor, salariilor angajaților și altele. Dacă această situație se repetă des poate duce la o încetinire a dezvoltări fabrici.

CAPITOLUL III. Studiul de caz

III.1. Prezentare generală

Datorită clauze de confidențialitate între mine și proprietarului fabrici de cherestea unde am efectuat cercetările necesare elaborări acestei lucrări îmi este interzis să comunic în această lucrare sau prin alte mijloace orice date care ar putea duce la identificarea locației fabrici de cherestea, angajaților sau a proprietarului. Ce pot să comunic este că fabrica de cherestea se află pe teritoriul României. Acesta este motivul pentru care am dat la această fabrică de cherestea denumirea Lignum. Fabrica are acces la un drum public. Conține următoarele secții:

depozitul de bușteni

hala utilajelor

depozitul de cherestea

anexele

În cadrul studiului meu la această fabrică am avut posibilitatea urmăriri executări a patru comenzi pentru clienți diferiți cu specii diferite, începând de la livrarea masei lemnoase până expediția acesteia. Datorită clauzei de confidențialitate am fost nevoit pentru identificarea fiecărei comenzi să denumesc clienții fabrici în modul următor: A4, B3, C2, D1. Acum urmează o descrieri a fabrici de cherestea Lignum. Este o fabrică cu o capacitate mică de prelucrare care produce sortimente de produse doar după cererea clintului cu o parte a sumei totale în avans. Perimetrul fabrici din motive de securitate este îngrădit cu un gard clasic. Datorită problemelor din trecut legate de sustrageri de produse pe timpul nopți din depozitul de cherestea pe lângă gardul clasic există un sistem de alarmă cu infraroșu care este monitorizat de o firmă de pază. Această măsura sa dovedit eficientă de oare ce de la instalarea acestui sistem de alarmă s-au oprit furturile.

În momentul efectuări cercetărilor mele în cadrul fabrici Lignum după cum se poate observa în fig. nr. 1.3. suprafața depozitul de bușteni nu era betonată. Motivul pentru care nu era amenajată era mutarea depozitului pe o suprafață mai mare de oare ce depozitul inițial devenise prea mic. Poziția lui nu era optimă de oare ce distanța dintre depozit și hala utilajelor era prea mare scăzând astfel productivitatea fabrici și crescând cheltuieli pentru combustibil care au fost necesare transportului între cele două secții.

Hala utilajelor cuprinde un ferăstrău panglică de la firma Donaris modelul Puma Ea. În dotarea firmei mai există un ferăstrău circular care este folosit pentru producerea din cherestea de calitate inferioară a șipcilor necesare pentru stivuirea produselor rezultate. O descriere mai detaliată a ferăstrăului panglică folosit de către firma Lignum o să fac în subcapitolul III.5. unde o să aibă loc o descriere a utilajelor și a forței de muncă.

Depozitul de cherestea este betonat și acoperit oferind o protecție produselor împotriva precipitațiilor atmosferice și a radiației solare directe. Lipsește în dotarea fabrici secția de tratare termică și chimică. Produsele se livrează verzi, stivuite la șipcă.

Anexele cuprind sediul administrativ, depozitul de materiale, unitățile sanitare, atelier pentru ascuțirea pânzelor, vestiar și o camera amenajate unde angajații pot lua masa.

III.2. Materia primă

Materia primă ca și cantitatea care urmează să fie prelucrată este aleasă de către client care are posibilitatea de a alege indiferent dacă este vorba de specii moi sau tari. Clientul are posibilitatea de a aduce materia primă cu condiția verificări provenienței legale a materialului lemnos cu ajutorul programului Sumal care în câteva secunde ne confirmă proveniența masei livrate. Cu această variantă la urma procesului de prelucrare clientul plătește costurile aferente manoperei, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale și profit. Există varianta în care dacă clientul nu are acces la masa lemnoasă fabrica poate achiziționa masa lemnoasă. Ceea mai mare parte a clienților optează pentru a doua variantă. Cu această variantă clientul pe lângă costurile enumerate mai sus plătește costul materialului necesar obțineri volumului comenzi. Dimensiunile pieselor de lemn pe care fabrica Lignum este în stare să prelucreze depind de ferestrăul Puma Ea și sunt următoarele:

diametrul maxim 110 cm

lungimea minimă 80 cm

lungimea maximă 5,0 m

În timpul cercetărilor mele în cadrul fabrici Lignum s-au procesat următoarele specii: fag, cer, cireș și mesteacăn.

După cum se poate vedea în figurile 1.2. și 1.3. am avut ocazia sa am parte la livrarea și verificarea masei lemnoase. Parte de măsurători necesare verificări cantități masei lemnoase în cazul livrări speciei fag am realizat eu. Instrumentele necesare ca și clupa, ruletă și suport pe care am notat dimensiunile fiecărei piese mi-a pus la dispoziție proprietarul firmei care supraveghea procesul de descărcare și verificare corectitudini din punct de vedere calitativ și cantitativ a masei cumpărate. Masa lemnoasă a fost achiziționat de la un agent economic dar datorită clauzei de confidențialitate nu pot să povestesc mai mult despre proveniența materialului lemnos care se prelucra în cadrul fabrici Lignum, de oare ce această informație ar putea duce la identificarea proprietarului sau a zonei în care are sediul fabrica Lignum. Sortarea masei lemnoase se face în primul rând pe proprietăți în cazul în care un client a optat pentru varianta de a aduce propriul material lemnos care urmează să fie prelucrat. În cazul în care un client aduce propriul material clientul trebuie să asiste la procesul de cubare a masei lemnoase, pe lângă volumul pieselor se notează specia și defectele pe care le prezintă piesele. Toate aceste date se notează pe un protocol de primire a masei lemnoase completat în două exemplare și semnat de amândouă părți. În cazul materialului lemnos aparține fabrici Lignum se sortează în primul rând după specii. Urmează o sortare calitativă în cadrul speciilor și dimensională. Ulterior se stabilesc produsele care o să fie obținute din piese respective. Procesul de sortare se execută cu ajutorul unui încărcător frontal Ifron 204 D, acest utilaj o să descriu în subcapitolul III.5. dedicat descrieri utilajelor care se regăsesc în cadrul fabrici de cherestea dar și a angajaților. Piesele de fag pe care am avut ocazia să le măsor în vederea controlului de cantitate a masei au fost fără colorații sau putregai, singurul defect erau câteva crăpături la capătul unor piese. Pentru prevenirea extinderi lor pe aceste piese se aplicau plăcuțe sub formă de I și în cadrul procesări urmau să fie procesate prime. Datorită faptului că piesele de fag nu erau acoperite cu noroi care crește uzura pânzelor și poate să ascundă pietre de diferite mărimi care pot fi înglobate în scoarța. Aceste pietre prezintă un pericol pentru elemente tăietoare ale pânzelor care la contact cu un obiect străin sunt prejudiciate.

În continuare în cadrul acestei lucrări o să va prezint speciile debitate și câteva din posibile utilizări . „ Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare și analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective și de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere și de cooperare inter-sectorială.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) și pentru Convenția privind diversitatea biologică ( CBD ).

Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date. ”

Pentru o percepere mai bună a situației fondului forestier am ales să realizez o diagramă fig. nr. III.1. care cuprinde ponderea speciile aflate în fondul forestiere național. Pentru realizarea acestei diagrame am folosit datele de pe situl http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/grupa-de-specii-suprafata/, aceste date sunt rezultatul inventarului forestier național în perioada 2008 – 2012.

Fig. nr. III.1. Ponderea speciilor din cadrul fondului forestier

Prima specie cu care aș vrea să încep este fagul. Denumirea științifică acestei specii de arbori este Fagus sylvatica, face parte din genul Fagus, familia Fagaceae. Este o specie autohtonă de arbori. Din fig. nr. III.1. rezulta că fagul ocupă 29 % din suprafața fondului forestier național fiind în ceea mai mare proporție ca specie. Datorită acestui fapt este specie care este cel mai des prelucrată. Ca să nu existe confundări la livrarea materialului cu alte specii asemănătoare cel care preia lemnul trebuie să cunoască cum arată specia. De aceea am ales să descriu cum arată specia fag. Specia se poate recunoaște după scoarța care este neted, are o colorație cenușie și cu niște pete mari albicioase care reprezintă licheni crustacei. A doua posibilitatea de a determina specia este după lemnul. Prezintă un lemn alb roșiatic, fără duramen, există posibilitatea ca la unele exemplare să apară un duramen fals de culoare roșiatică numit inima roșie care cu timpul se transformă în putregai. Există raze medulare care sunt cunoscute sub denumirea de oglinzi. Are un lemn greu, cu o elasticitate mijlocie. Datorită faptului că se prelucrează ușor are numeroase întrebuințări începând de la cherestea destinată confecție de mobilă, furnire, plăci fibrolemnoase, plăci celulare, frize, instrumente muzicale, construcția navală, lemnul aburit este folosit pentru confecționarea mobilei curbate. Exemplarele care nu corespund standardelor pentru prelucrare superioară de exemplu confecționarea cherestelei pot fi utilizate pentru obținerea gudroanelor, acid acetic și alte substanțe. O altă utilizare ar fi resturile și marginile care rămân în urma procesului de prelucrare pot fi transformate în tocătură care la rândul lor poate fi folosită în obținerea de bricheți, peleți, plăci fibrolemnoase, îndustria celulozei. În cadrul studiului efectuat în cadrul fabrici Lignum la cerea clientului era în execuție o comandă în care un client comanda cherestea din această specie. Piesele de lemn erau controlate exterior dacă includ obiectele străine de exemplu pietre, muniție, etc. după care au fost transportate din depozitul de bușteni în hala de fabricație unde erau prelucrate. Despre procesul de prelucrare care are loc în hala utilajelor o să discut în subcapitolul III.3. care se ocupă cu această temă.

Următoarea specie care a fost prelucrată în cadrul fabrici Lignum este cireșul. Denumirea lui științifică este Prunus avium, această specie face parte din genul Prunus, familia Rosaceae. La fel ca și fagul este o specie indigenă de arbore. Identificarea acestei specii se face după scoarță care este netedă, are o culoare brun violacee, cu un aspect lucios care se exfoliază în fășii. La bătrânețe formează un ritidom negricios gros. Este o specie mult mai valoroase din punct de vedere economic datorită lemnului său. În comparație cu fagul cireșul este o specie care dezvoltă un duramen brun cenușiu, de asemenea prezintă și duramen lat de culoare ale cenușiu roșiatic slab dungat. Porțiunea cu alburn are proprietățile inferioare față de duramen pentru care este apreciată această specie. Duramenul este caracterizat de un desen al lemnului frumos, dur, greu, se poate lustri frumos, împreună cu culoarea sa este una din speciile preferate pentru construcția mobilei. Pe lângă cherestea pentru mobilă din lemnul de cireș se confecționează furnir tehnic și estetic care este folosit în industria nobilei dar și cea automobilă în cazul modelelor delux. Principalul dezavantaj lemnului acestei specii o constituie durabilitate scăzută la variați de umiditate, ceea ce duce foarte des la apariție unor crăpături la capetele pieselor indiferent dacă este vorba de lemn brut sau produse obținute din el. Clientul a optat pentru varianta ca fabrica să procure material lemnos necesar confecționări comenzi.

Următoarea specie care a fost prelucrată este cerul. Denumirea științifică a cerului este Quercus cerris, aparține genului Quercus și familiei Fagaceae, făcând parte din aceleași familie ca și fagul. Specia se identifică după aspectul scoarței care formează din timpuriu un ritidom negricios, gros, pietros și cu fundul crăpăturilor roșu cărămiziu. Lemnul cerului la fel ca și al cireșului dezvoltă un duramen roșiatic, tare, greu de prelucrat, calitativ inferior în comparație cu alte specii de stejari. Foarte des la această specie se poate observa gelivura, este un defect care se produce pe timpul sezonului rece și constă într-o înghețarea unei părți a trunchiului, rămânând o porțiune cu proprietățile inferioare față de restul arborelui. Poate să apară defectul numit lunura, acest defect se produce în timpul sezonului rece, are loc înghețarea parțială a triunghiului, ulterior în cadrul acestei porțiuni nu are loc duramificarea. Duramificarea este procesul prin care pori lemnului cu diferite substanțe numite tile, aceste substanțe schimbă culoarea lemnului, măresc rezistența mecanică, crește rezistența la putrezire, are loc o îmbunătățire a proprietăților lemnului. Cerul datorită defectelor lui este folosit cel mai des ca și lemn de foc. Se poate folosi și pentru obținerea de cherestea și alte produse specifice domeniului de prelucrarea lemnului. Această specie a fost aleasă pentru a fi prelucrată la cererea clientului. Motivul pentru care a ales această specie nu îmi este cunoscut de oare ce identitatea clienților fabrici Lignum nu îmi este cunoscută. Clintul a optat pentru varianta ca fabrica să asigure material lemnos care a fost procesat în vederea obțineri cherestelei.

Ultima specie pe care vreau să o descriu este mesteacănul. Denumirea științifică acestei specii este Betul pendula, aparține genului Betula și familiei Betulaceae. Deține o scoarță albă și netedă în tinerețe, care se exfoliază în făși circulare. La bătrânețe începe cu formarea unui ritidom pietros, negricios și adânc crăpat. Are un lemn fără duramen, de culoare alb gălbui, destul de fin, moale, lucios, omogen, cu fibre scurte, putrezește ușor la variați de umiditate. La noi în țară această specie este rar folosită în industria cherestelei în favoarea unor altor specii cum ar fi fagul. Cu siguranță acest lucru nu înseamnă că nu se poate obține cherestea. Produsele obținute din mesteacăn trebuie protejate față de umiditate de oare ce prezintă o rezistență mică față de putrezire. La noi în țară este considerat o specie invazivă și cu tare nu este promovat. În țările precum Canada, Rusia, statele Baltice, Finlanda, Belarus această specie crește într-o proporție mai mare de oare ce nu are cerințe ecologice mari. Datorită fibrelor scurte este folosită în industria hârtiei. În Rusia este folosită în obținerea gudronului care este folosit ca și lubrifiant. Indieni americani prețuiau acest arbore datorită coajei sale care se poate aprinde foarte ușor datorită uleiurilor pe care le conține. Lemnul era folosit pentru confecționarea vaselor, corturilor tradiționale numite tepee dar și pentru confecționarea tobelor. Așa dar mesteacănul are o grămadă de utilizări pe lângă cea a combustibilului care i se atribuie la noi cel mai des. Alegerea ca acesta specie să fie prelucrată în vederea obțineri a cherestelei a aparținut în totalitate a clientului, motivația lui îmi este necunoscută de oare ce nu am avut contact cu el. Clientul a ales varianta prin care fabrica a achiziționat material lemnos care a fost procesat ulterior în vederea obțineri a cherestelei.

III.3. Schema de debitare

Procesul de debitare în cazul unui ferestrău panglică este diferit față de cel al unui gater prin faptul că la fiecare cursă a ferăstrăului are loc o tăietură rezultând astfel o piesă excepția făcând ultima tăietură. Acest proces trebuie organizat cât mai bine pentru a scoate maximul posibil dintr-o piesă, separarea zonelor calitativ superioare de cele inferioare ale secțiuni transversale. De asemenea o să se urmărească includerea defectelor în cât mai puține piese și obținerea unui randament calitativ și cantitativ în cherestea cât mai ridicat. Există mai multe variante sistematizate de tăiere a buștenilor. În continuare o să va prezint schemele de debitare folosite și mai puțin folosite în practică.

Prima schema de debitare este și cea mai de des folosită, este vorba de debitare pe plin. Această schemă de debitare constă într-o singură prindere a bușteanului cu ajutorul grifelor de fixare și executarea tăieturilor succesive. Bușteanul se fixează într-o poziție optimă. Se aplică la bușteni cu o structură uniformă care nu prezintă diferențe mari de calitate în cadrul secțiuni transversale. Partea de cea mai bună calitate se regăsește în treimea mijlocie. Este recomandat ca inima roșie care prezintă un defect și se obțin din punct de vedere economic prețuri mai mii să fie scoasă într-o singură bucată. Prima tăietură are rolul de a nivela suprafața bușteanului rezultând o piesă care nu are utilizări superioare, se poate vinde ca și combustibil sau sub formă de tocătură care să fie prelucrată pentru obținerea de bricheți și peleți. Din următoarele tăieturi vor rezulta scânduri, urmează porțiunea de calitate superioară de unde se obțin dulapi. Această schemă de debitare sa aplicat în cadrul a trei comenzi din totalul de 4 comenzi. Prin aplicarea acestei metode de debitare se obține cherestea netivită. Asigură o eficiență sporită față de scheme de debitare care cuprind întoarceri ale bușteanului, car prin aceste scheme se obține cherestea tivită sau netivită depinde de numărul de întoarceri la care este supus bușteanul.

Urmează chema de debitare cu întoarceri al 90˚. Această schemă se poate prezenta sub două variante: cu o în toarcere sau mai multe întoarceri. Metoda de lucru este identică. Bușteanul se fixează cu ajutorul grifelor și se execută o tăietură sau mai multe până la nivelul dorit. Se eliberează bușteanul și are loc o întoarcere la 90˚. Dacă nu mai au loc alte întoarceri cheresteaua obținută va fi semitivită. În cazul în care se continuă cu întoarceri se va obține cherestea tivită. Acest model de debitare are dezavantajul scăderi productivități în comparație cu cel pe plin dar astfel se obține cherestea tivită care nu mai trebuie tivit într-un proces separat. În cadrul comenzi de care conținea specia cer sa aplicat sa aplicat modelul de debitare cu întoarceri succesive de oare ce clintul comandase cherestea tivită. Urmează scheme de debitare care nu am fost aplicate în cadrul celor patru comenzi dar care se folosesc în practică.

Schema de debitare cu întoarceri la 180˚. Procedura de lucru este asemănătoare ca și cu cea la întoarceri la 90˚ cu diferența că după cel două întoarceri bușteanul se întoarce cu 90˚ și astfel se obțin piese cu aceiași lățime sau se pot obține grinzile respectiv traversele.

Debitare pe sferturi în funcție de diametrul se aplică două variante: le bușteni groși peste 35 cm și la bușteni subțiri sub 35 cm. La bușteni groși piesa de lemn care urmează să fie prelucrată se împarte în prima faza în două. În a doua fază din zona centrală se extrag câteva piese astfel jumătățile rămase se întorc și începe producția propriu-zisă de cherestea radială. În cazul buștenilor subțiri are loc o tăietură care împarte bușteanul în două piese. Urmează o tăietură prin care din jumătăți se obțin sferturi. Aceste sferturi sunt întoarse și tăiate corespunzător obțineri cherestelei radiale. Cherestea radială și cea semiradială este folosită pentru confecționarea doagelor, aceste sunt folosite pentru construirea butoaielor.

Debitarea pe zone de obicei această metodă de debitare se aplică la bușteni de dimensiuni mari cu diametrul peste 65 cm. Această metodă constă în împărțirea bușteanului în mai multe zone, fiecare zonă urmează să fie prelucrat separat ulterior.

Alegerea schemei de debitat se face în funcție de produsele pe care vrem să obținem, de caracteristicile lemnului debitat și în funcție de dotările tehnice pe care le are la dispoziția fabrica de cherestea. E evident că o fabrica care nu deține un ferăstrău circular simplu sau multilamă și acceptă o comandă de frize este nevoită să o execute cu ferăstrăul panglică. De asemenea este influențată productivitatea și randamentul.

III.4. Balanța produselor rezultate

În cadrul acestui subcapitol o să mă ocup cu descrierea cantitativă a tuturor produselor rezultate fiind cele destinate vânzări precum cherestea sau cele secundare cum sunt marginile și rumegușul. Conform firmei Donaris care afirma că productivitatea lunară a ferăstrăului panglica Puma EA ar fi situat între 100 – 400 mc. Din aceste date rezultă că productivitatea teoretică anuală s-ar situa între 1200 și 4800 de mc. În cadrul fabrici Lignum este greu de prezis productivitatea anuală datorită strategiei de producție. Producția făcându-se doar la comandă a clientului. Datorită acestui fapt poate să apară situați în care în lipsei comenzilor să stagneze producția. În acest caz proprietarul fabrici poate ordona prelucrarea masei lemnoase aflate în depozitul de bușteni în sortimente cele mai uzuale. Scopul acestei măsuri este prevenirea începeri procesului de degradarea a masei lemnoase de oare ce există perioade în timpul anului în care există pericolul să apară diferite forme de degradare. Produsele rezultate sunt stivuite la șipcă în depozitul de cherestea astfel încât să reziste până la apariția unei comenzi care se va suprapune cu produsele în stoc. În timpul începeri cercetărilor mele în cadrul depozitului de cherestea nu se aflau produse destinate vânzări. Ulterior era stocate produsele cerute de către clienți în cantități și specii cerute de către aceștia.

În timpul studiului meu am comandate de către patru persoane diferite patru comenzi, fiecare comandă avea alte cerințe în legătură cantitatea și speciile din speciile din care era alcătuită comanda. Clintul A4 comandase 28 mc de cherestea netivită de fag. Nu a ales varianta aduceri propriului material, pentru executarea comenzi sa folosit materialul cumpărat de către fabrica prețul acestuia fiind inclus în produsul final și poate fi observat în cadrul subcapitolului III.6. analiza economică. Pentru realizarea comenzi sa folosit 47 mc de bușteni. Formula pentru obținerea randamentului este următoare:

unde:

R = randament

= volumul rezultat în mc

= volumul inițial în mc

Cu ajutorul acestei relații se obține valoare randamentului în %. Randamentul în cazul comenzi pentru clientul A4 a fost de 59,57%. Indicele de consum prezintă raportul între volumul brut de masă lemnoasă și volumul de cherestea rezultată rezultând cantitatea necesară de material brut obțineri unui metru cub de produs dorit. În cadrul acestei comenzi au fost necesari 1,678 mc de lemn brut necesar obțineri unui mc de cherestea. Restul materialului care prezintă un volum de 19 mc în următoarele : margini și calote 7,72 mc, rumeguș 4,23 mc, pierderile tehnologice 4,23 mc, coaja 2,82 mc. În cadrul anexelor se regăsește proces verbal de tăiere în instalații de debitat cu aceste date. Cherestea obținută în cadrul acestei comenzi a fost stivuită la șipcă și depozitată în cadrul depozitului de cherestea până în momentul în expedieri ei. Fabrica în cazul clienților care nu găsesc un mijloc de transport adecvat transportări produselor comandate poate recomanda o firmă cu care colaborează de la începutul înființări fabrici.

Clintul B3 a dat în lucru o comandă de 10 mc de cherestea netivită de mesteacăn. A ales varianta ca fabrica de cherestea să cumpere material lemnos care urma să fie prelucrat. Petru obținerea volumului de cherestea cerută a fost nevoie de 17 mc. Randamentul astfel rezultat este de 58,82%. După debitare cherestea a fost stivuită la șipcă și depozitată în depozitul de cherestea până în momentul expedieri. Volumul celor 7 mc care prezintă produse secundare este repartizat următor: 1,22 mc margini și calote, 1,53 mc rumeguș, 1,53 mc pierderi tehnologice, 2,72 mc coaja. În cadrul acestei comenzi indicele de consum are o valoare de 1,7.

Clientul C2 a comandat 4 mc de cherestea netivită de cireș. A ales varianta ca fabrica de cherestea să achiziționeze materia primă care va fi prelucrată. Pentru obținerea volumului cerut de către client au fost necesar 7 mc de lemn brut. Randamentul obținut în urma prelucrări a fost de 57,14%. După debitare cherestea a fost stivuită la șipcă și depozitată în depozitul de cherestea până în momentul expedieri. Clientul în acest caz a venit la interval de câteva ore după terminarea comenzi de oare ce fiind o specie valoroasă dar greu de uscat natural fără să are loc apariția crăpăturilor sa decis pentru varianta artificială. Volumul celor 3 mc este repartizat următor: margini și calote 1,32 mc, rumeguș 0,63 mc, pierderi tehnologice 0,63 mc, coaja 0,42 mc. În cadrul acestei comenzi sa realizat un indice de consum de 1,75.

Clientul D1 a comandat 1,74 mc de cherestea tivită de cer. Cantitatea minimă de la care fabrica de cherestea acceptă comenzi este de 1,5 mc. Clientul a optat pentru varianta ca fabrica să achiziționeze material lemnos. Pentru satisfacerea comenzi au fost nevoie de

3 mc de materie primă. Randamentul rezultat în urma procesări a fost de 58%. Volumul celor 1,26 mc este repartizat următor: margini și calote 0,57 mc, rumeguș 0,27 mc, pierderi tehnologice 0,27 mc, coaja 0,18 mc.

În total pentru toate patru comenzi sau folosit 74 mc de masă lemnoasă din care a rezultat un volum de 43,74 mc de cherestea. Acest volum de cherestea nu a fost tratat, întregul volum a fost stivuit la șipcă și depozitat în depozitul de bușteni până în momentul în care a fost transportată către beneficiar. Randamentul mediu are o valoare de 59,10 %. Indicele mediu consum are o valoare de 1,69. Volumul total celorlalte produse este următor: margini și calote este de 10,80 mc, rumeguș 6,66 mc, pierderi tehnologice 6,66 mc, coaja 6,14 mc. Volumul total al acestor produse este de 30,26 mc. Pentru o înțelegere mai bună a balanței produselor în fig. nr. III.2. se poate observa proporția produselor rezultate în urma prelucrări

Fig. nr. III.2. Reprezentarea proporției produselor în %

III.5. Analiza economică

În cadrul acestui subcapitol o să vă prezint costuri de producție pe mc și costurile totale. Toate datele despre costurile de producție mi-au fost puse la dispoziție de către proprietarul firmei Lignum.

Clientul A4 comandase 28 mc de cherestea netivită de fag. Toate costurile aferente produceri unui mc de cherestea pot fi împărțite în trei categorii:

materiale

manopera

alte cheltuieli

În cadrul materialelor avem: prețul pentru materia primă necesară obțineri unui mc de cherestea, energie electrică, materiale.

În cadrul manoperei avem: manopera, cote asupra manoperei 22,287%, cheltuieli indirecte 15%.

Categoria alte cheltuieli cuprinde: cheltuieli generale 25%, profit 12%, rotunjiri.

Materiale, pentru realizare unui mc de cherestea a fost nevoie de 1,678 mc de lemn brut pentru obținerea unui mc de cherestea, prețul masei lemnoase fiind de 160 Ron/mc material brut, astfel rezultă un cost de 268,48 Ron. Costul energiei electrice a fost de 5 Ron și a materialelor 15 Ron. Costul total al materialelor ar fi de 288,48 Ron.

Manopera, costul aferent manoperei este de 73 Ron, cote asupra manoperei 17 Ron și cheltuieli indirecte 15 % 11 Ron. Astfel costurile necesare manoperei sunt de 101 Ron.

Ultima categoria alte cheltuieli cuprinde cheltuieli generale 25% în valoare de 97 Ron , profit 12% cu o valoare de 58 Ron, rotunjiri 5,52 Ron.

Astfel prețul de vânzare a unui mc de cherestea netivită de fag este de 550 Ron. Pentru o demonstrare mai buna a costurilor de producție a unui mc de cherestea se pot observa în fig. nr. III.3. reprezentare grafica a costurilor de producere a unui mc de cherestea de fag

Fig. .nr. III.3.Reprezentare grafica a costurilor de producere a unui mc de cherestea de fag

Clientul B3 comandase 10 mc de cherestea netivită de mesteacăn. Urmează prezentarea fiecărei grupe de costuri de producție pe un mc de cherestea.

Material, pentru realizarea unui mc de cherestea a fost nevoie de 1,7 mc de material brut, prețul unui mc de lemn brut este de 120 Ron, așa dar prețul lemnului este de 204 Ron. Costul energiei electrice este de 5 Ron, materiale 15 Ron. În total costul materialelor este de 224 Ron.

Manopera, costul manoperei propriu-zise este de 73 Ron, cota asupra manoperei 22,287% și are o valoare de 17 Ron, cheltuieli indirecte 15% 11 Ron. În total costurile manoperei sunt de 101 Ron.

Alte cheltuieli, cheltuielile generale 25% cu o valoare de 81 Ron, profit 12% având o valoare de 49 Ron, rotunjiri 5 Ron.

Prețul de vânzare a unui mc de cherestea netivită de mesteacăn este de 460 Ron. În fig. nr. III.4. se poate observa reprezentare grafică a costurilor de producție unui mc de cherestea de mesteacăn

Fig. nr. III.4.Reprezentare grafica a costurilor de producere a unui mc de cherestea de mesteacăn

Comanda clientului C2 comandase 4 mc de cherestea netivită de cireș.

Material, pentru realizarea unui mc de cherestea de cireș a fost nevoie de 1,75 mc de lemn brut, prețul unui mc de lemn brut fiind de 370 Ron, valoare masei lemnoase necesare obțineri unui mc de cherestea fiind de 648 Ron. Costul energiei electrice fiind de 5 Ron, materiale 15 Ron. Costul total al materialelor fiind de 668 Ron

Manopera, costul manoperei propriu-zisă este de 80 Ron, cota asupra manoperei fiind de 19 Ron, cheltuieli indirecte 12 Ron. Totalul manoperei fiind de 111 Ron.

Alte cheltuieli, cheltuielile generale 25% cu o valoare de 195 Ron, profit 12% cu o valoare de 117 Ron, rotunjiri 9 Ron.

Sa realizat un preț de vânzare de 1110 Ron pe mc. Prețul acestui sortiment de cherestea de aceea diferă așa de mult față de restul comenzilor datorită prețului ridicat al masei lemnoase și al costurilor de transport ridicate pe un mc de lemn.

Pentru o înțelegere mai buna a costurilor care au format prețul cherestelei de cireș în fig. nr. III.5. se poate observa reprezentare grafica a costurilor de producere a unui mc de cherestea.

Fig. nr. III.5.Reprezentare grafica a costurilor de producere a unui mc de cherestea de cireș

Ultimul client D1 făcuse o comandă de 1,74 mc de cherestea tivită de cer.

Material, pentru realizarea unui mc de cherestea este nevoie de 1,72 mc de lemn brut, prețul unui mc de lemn brut este de 140 Ron, prețul materialului pentru un mc de cherestea este de 241 Ron. Costul energiei electrice este de 5 Ron, materiale 15 Ron. Costul materialelor este de 261 Ron.

Manopera, costul manoperei este de 90 Ron, cota asupra manoperei este de 20 Ron, cheltuieli indirecte 14 Ron. Totalul manoperei este de 124 Ron.

Alte cheltuieli, cheltuielile generale 25% cu o valoare de 96 Ron, profit 12% având valoare de 58 Ron, rotunjiri 1 Ron.

Prețul de vânzare a cherestele tivite de cer pe un mc este de 540 Ron.

Acum urmează o prezentare a costurilor totale aferente executări a celor patru comenzi. Costurile cele mai ridicate sunt aferente valori masei lemnoase. A fost tăiată masa lemnoasă în valoare de 12360 Ron repartizată astfel pe specii după cum urmează:

fag în valoare de 7520 Ron reprezentând 60,84% din suma alocată cumpărări a masei lemnoase

mesteacăn în valoare de 2040 Ron reprezentând 16,50% din suma alocată cumpărări a masei lemnoase

cireș în valoare de 2380 Ron reprezentând 19,26% din suma alocată cumpărări a masei lemnoase

cer în valoare de 420 Ron reprezentând 3,40% din suma alocată cumpărări a masei lemnoase

Suma încasată de pe execuția celor patru comenzi este de 25376,6 Ron care se împarte în următoarele costuri:

cheltuieli aferente materialelor au avut o valoare de 13443,58 Ron, reprezentând 52,97% din suma totală

cheltuieli aferente manoperei au avut o valoare de 4497,76 Ron, reprezentând 17,72% din suma totală

cheltuieli generale au avut o valoare de 4473,04 Ron, reprezentând 17,62% din suma totală

profitul a avut o valoare de 2682,92 Ron, reprezentând 10,57% din suma totală

rotunjiri cu o valoare de 242,30 Ron, reprezentând 0,95% din suma totală

Pentru o ilustrare mai bună am ales să reprezint datele despre costurile totale într-o reprezentarea grafică fig. nr. III.6.

Fig. nr. III.6. Reprezentarea grafică a tuturor cheltuielilor aferente produceri comenzilor

III.6. Utilaje și forța de muncă

În cadrul acestui subcapitol o să prezint utilajul de bază al fabrici de cherestea Lignum și anume ferăstrăul panglică Puma Ea de la firma Donaris și încărcătorul frontal Ifron 204D. Sigur că nu sunt singure utilaje dar au o importanță deosebită în cadrul procesului de prelucrare. O să enumeri și pe restul utilajelor și uneltelor. O să urmeze enumerarea forței de muncă și operațiile pe care le execută.

O să încep cu utilajul de bază sau mai este numit și utilajul conducător, în acest caz este vorba de un ferăstrău panglică modelul Puma Ea de la firma Donaris care se poate vedea în fig. nr. II.2. Utilajul a fost achiziționat direct de la firma Donaris care este producătorul acestui model de ferăstrău în anul 2013. Donaris este o firmă autohtonă având sediul în Sibiu, începând producție de ferestraiele panglică în anul 1998 și în prezent au fost vânduți peste 650 de exemplare în aproape toate județe dar și în străinătate. Este un ferăstrău orizontal datorită poziției orizontale a pânzei în timpul executări tăieri. Denumirea de ferăstrău panglică vine de la faptul că pânza tăietoare este sub forma de panglică. Urmează o descriere a componentelor din care este alcătuit un ferăstrău panglică:

platforma de susținere și ghidare

batiul

Batiul are rolul de a susține altor elemente precum:

doi volanți din care unul destinat antrenări pânzei

motorul electric destinat antrenări pânzei

sistemul de ghidare a pânzei

sistemul de întindere a pânzei

sistemul de curățire a pânzei

tabloul de comandă

ansamblul frâna

ansamblul sistem de măsurare

ansamblul sistem de lubrifiere

deflector rumeguș

sistemul de avans

instalație electrică

Modul de funcționare a unui ferăstrău panglică e următor: de la motor merge spre un volant merge o curea cu rolul de a antrena pânza într-o singură direcție în comparație cu gatere unde pânze face o mișcare în două sensuri. Panza este amplasată pe doi volanți cu aceeași diametrul acesta fiind de 575 mm. Este ținute pe locul unde trebuie în timpul tăieri datorită rolelor de ghidaj care conduc pânza și a faptului că pânza în timpul tăieri este întinsă cu o forță constantă de către sistemul de întindere. Acest sistem poate fi de mai multe feluri, la ferestraiele mai vechi acest sistem este unul mecanic, ferăstraiele noi poate fi hidraulic, electric și o combinație între aceste două sisteme. În cazul acestui ferăstrău sistemul de întindere a pânzei este unul hidraulic și pentru supravegherea tensiuni care este executată asupra pânzei este prevăzut cu un manometru. Dinți pânzei când intră în contact cu lemnul execută a tăietură, materialul tăiat este stocat în golurile între dinți și la finalul cursei este evacuat într-o direcție. Datorită vitezei mari cu care se deplasează pânze se obține o tăietură fină de calitate superioară. Acesta fiind antrenată de un motor electric cu o putere de 11 KW, o viteză de rotație de 3000 rpm, tensiunea de alimentare 400V și cu o frecvență de 50 Hz. Dinți pânzei sunt ceaprăzuiți, procesul prin care se face deplasarea vârfului dintelui într-o direcție urmând ca dintele următor să fie deplasat de aceeași distanță în direcția opusă. Există trei tipuri de ceaprăzuire și anume :prin îndoire, turtire, stelitare. Primul este cel mai simplu, este utilizat cel mai des, poate fi făcut manual cu ajutorul dispozitivului de ceaprăzuire sau cu ajutorul aparatelor care execută acest proces. Ceaprazul la pânze care se foloseau în timpul executări comenzi era unul prin îndoire și a fost realizat manual. Caracteristicile pânzei sunt următoarele:

lungimea pânzei panglică 5126 mm

lățimea pânzei panglică 45 sau 40 mm

grosimea pânzei panglică 0,9 – 1,1 mm

dantura pânzei pas de 22 mm

Pânza este ascuțită de dispozitivul de ascuțire a pazelor MA 50 de la firma Donaris care era inclusă în pachetul la achiziționarea ferăstrăului. În fig. nr. III.7. se poate observa acest dispozitiv.

Fig. nr. III.7. MA 50 de la firma Donaris, sursa ( http://www.donaris.eu/ma50.php#detalii )

Panoul de comandă oferă posibilitatea porniri și opriri ferăstrăului. Are un buton de urgență care în caz de urgență fiind apăsat oprește motorul care antrenează pânza tăietoare. De asemenea panoul de comandă este echipat cu un ampermetru cu care se poate supraveghea intensitatea curentului electric. De pe panou de comandă se reglează grosimea pieselor de oare ce avansul de poziționare a pânzei pe înălțime este unul electric.

Importanță deosebită o are sistemul de lubrifiere, acest sistem este alcătuit dintr-un recipient de plastic care servește pentru stocarea lichidului de lubrifiere, un robinet cu care se poate regla debitul de lichid, un furtun care conduse lichidul până la duză. Acest sistem este necesar de oare ce reduce frecarea între pânza tăietoare și lemnul astfel previne apariției arsurilor, acest fenomen apare mai intens la specii cu conținut ridicat de rășină. Ajută la transportul rumegușului, previne într-o măsură împrăștieri rumegușului în are. Despre acest fenomen o să discut în capitolul IV de oare ce este legat de securitatea munci.

Următorul utilaj pe care o să descriu este încărcător frontal Ifron 204D de la firma Irum. Este o firmă autohtonă cu sediul Reghin, județul Mureș, fondată în 1953. Inițial era o companie de stat dar în 1999 aceasta devine o companie cu capital privat achiziționată de către Maviprod, fiind o firmă autohtonă în proprietatea familiei Oltean într-o proporție de 100%. Ifron 204D este un utilaj prevăzut în partea de față cu un dispozitiv de prindere numit graifăr care oferă posibilitatea de a manipula bușteni în cadrul depozitului de bușteni. Ifronul folosit în cadrul fabrici Lignum se poate observa în fig. nr. III.8. Ifron 204D

Fig. nr. III.8. Ifron 204D

Este un utilaj adaptabil de oarece pe lângă graifăr se poate echipa cu alte unelte precum: cupă, linguri de săpat, plug de zăpadă, furcile pentru manipularea paleților și a semifabricatelor. Este un utilaj robust având la bază tractorul U 650 și IFRA 25. Un încărcător frontal este un utilaj indispensabil în cadrul fiecărei fabrici de cherestea de oare ce cu acest utilaj se realizează sortarea masei lemnoase în cadrul depozitului, transportul lemnului din depozit în hale de fabricație și în cazul în care lipsesc utilaje pentru transportul de cherestelei se poate adapta pentru acest scop. Acum urmează o descriere a principalelor componente ale unui Ifron 204D:

motor

transmisia

diferite sisteme indispensabile funcționări

graifărul

cilindri hidraulici de basculare

cilindri hidraulici de închidere

braț de basculare

șasiul și altele

Acum urmează o descriere a caracteristicilor tehnice ale Ifron 204D:

lungime cu unealtă 5700 mm

lungime fără unealtă 4500 mm

lățime 2220 mm

înălțime 2650 mm

înălțime maximă de ridicare 3600 mm

greutate 6060 kg

sarcina utilă 1800 kgf

tip motor D 110

putere nominală 65 CP

raza minimă de virare 5 m

Ma 50 de la firma Donaris este un dispozitiv destinat ascuțiri pânzelor panglică. Este absolut necesar de oare ce pânza în timpul tăieri depune efort și are loc uzura tăișului dinților. Este prevăzut cu un disc de polizat care are rolul de a ascuți partea tăietoare a pânzei, adâncimea până la care coboară discul sa poate fixa și un sistem de antrenare a pânzei. În fig. nr. III.7. Ma 50 de la firma Donaris se poate observa acest dispozitiv. Urmează caracteristicile tehnice acestui dispozitiv:

dimensiuni de gabarit complet montată 2000 x 1280 x 1170

puterea motorului principal 0,25 KW

puterea motorului de avans 0,06 KW

tensiune de alimentare 230 V

Pe lângă aceste utilaje în dotarea firmei se află:

două motoferăstraie destinate secționări masei lemnoase

dispozitivul de curățare cu presiune

topoare

țapine

ferăstrău circular folosit pentru spintecarea scândurilor în vederea obțineri șipcilor necesare pentru stivuire

clupe

rulete

carte de cubare a lemnului rotund

stingător

Ca toate fabricile și fabrica Lignum dispune de angajați, datorită clauzei de confidențialitate nu pot să public fotografiile în care apar aceștia în timpul lucrului. Fabrica dispune de un număr total de opt angajați. Proprietarul fabrici are următoarele atribuții: cumpărarea masei lemnoase, controlul livrări, stabilirea prețurilor produselor, achiziționarea utilajelor și a materialelor, etc. Urmează secretara care are următoarele atribute: preia comenzile clienților, verifică la livrare proveniența materialului lemnos, partea de contabilitate, etc. Urmează echipa de lucru care este responsabilă pentru tăierea masei lemnoase. Este alcătuită dintr-o echipă de trei oameni. Șef de echipă, muncitor calificat care are următoarele sarcini: evidența materialului prelucrat, controlarea ferăstrăului Puma Ea, alegerea schemei de debitare, ascuțirea pânzei. Restul echipei este alcătuit din doi muncitori necalificați care au următoarele atribute: fixarea buștenilor cu ajutorul grifelor, transportarea produselor rezultate pe paletă, stivuirea marginilor, înlăturarea rumegușului din hala de fabricație. Un muncitor calificat cu următoarele atribute: manipulator Ifron aici sunt incluse sortarea și transportul masei lemnoase în cadrul depozitului de cherestea, transportul paleților pentru sortare în depozitul de cherestea, încărcarea produselor, controlul corectitudini executări comenzi cerute de către client, supraveghează procesul de sortare și expediere a produselor rezultate. Doi muncitori necalificați care au următoarele atribute: sortarea și stivuirea produselor rezultate, confecționarea șipcilor, curățirea buștenilor, controlarea vizuală a corturilor străine în cadrul buștenilor, curățirea depozitului de bușteni și a depozitului de cherestea.

CAPITOLUL IV. Securitatea munci

Cel mai de preț lucru pe care deține o persoană este viața și sănătatea. Pentru a preveni accidente de muncă care pot avea ca urmare răni ușoare până la moartea unui sau mai multora angajați sau apariția unor boli cauzate de condițiile neadecvate de lucru trebuie luate o serie de măsuri de precauție. Unele dintre aceste măsuri sunt simple dar foarte importante de oare ce nerespectarea lor poate avea ca urmare accidente de muncă. În cadrul acestui capitol o să mă ocup de doua domenii:

aspecte legate de boli profesionale care apar în cadrul industrie prelucrări lemnului

aspecte legate de securitatea munci

Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncă, boala profesională este definită ca fiind: afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.