Functiile Comunicarii
Din cele mai vechi timpuri preocuparea privind functiile comunicarii este legata de numele lui Aristotel (385-322 I H.), avand ca domeniu de referinta retorica.
Prima clasificare ia in considerare urmatoarele functii: functia politica/deliberativa (stabilirea oportunitatilor/inoportunitatilor prin discurs), functia forensica/judiciara (dovedirea justetei) si functia epideictica/demonstrativa (evidentierea unui eveniment).
Cu trecerea timpului, aria comunicarii s-a extins, ajungand la sase, si anume:
Functia expresiva/emotiva, evidentiand starile si reactiile afective ale emitatorului;
Functia poetica, avand in vedere modul in care este transmis mesajul. Atentia receptorului fiind indreptata asupra semnificantului cu aspectul sau poetic;
Functia conativa/persuasiva/retorica, se asteapta obtinerea unor anumite reactii din partea receptorului, a unui anumit raspuns in sensul dorit de initiator prin utilizarea unor anumite forme verbale.
Functia metalingvistica, intervenind atunci cand este necesar sa se semnaleze codul in care se realizeaza comunicarea prin ton, gesturi;
Functia fatica, se refera doar la trasaturile canalului de comunicare si buna functionare a acestuia, fara vreo legatura cu partenerii comunicarii, cu cadrul sau mesajul transmis.
Aceasta functie se poate recunoaste prin numeroase semnale verbale si non-verbale intr-o comunicare interpersonal, cum ar fi, gesture de aprobare, saluturi, contact visual.
Functia referentiala, vizeaza cadrul situational, referinta mesajului , cat si contextual in care se desfasoara comunicarea.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Functiile Comunicarii (ID: 106913)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.