Fumatul Si Scopurile Unui Program Anti Fumat

I. PARTEA TEORETICĂ

MOTIVAȚIA TEMEI

Fumatul este o problemă a lumii moderne și anual produce mai multe victime decât SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulație, crimele, tentativele de suicid, incendiile fiind astfel una dintre primele cauze de deces ce pot fi prevenite.

Fumatul constituie un factor de risc în apariția mai multor tipuri de cancer: laringian, oro-faringian, de limbă, pulmonar, esofagian, gastric, de vezică urinară, de piele, precum și a afecțiunilor cardio-vasculare și complicațiilor sarcinii.

Dependența de tutun este o stare cronică care necesită intervenții repetate și actualmente există câteva tratamente eficiente care pot ajuta la obținerea unei abstinențe pe termen lung sau chiar permanente.

Statistic cancerul reprezintă atât în lume, cât și în țara noastră a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm datorat fumatului, constituind prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la bărbați și 12% la femei). Dacă incidența neoplasmului pulmonar a scăzut la bărbați cu 4.4%, la femei a crescut cu 6.2% în SUA, unde în ultimii 20 de ani numărul supraviețuitorilor a crescut la 14%. În ciuda acestor date statistice nefavorabile, ultimele succese în tehnicile de diagnostic molecular (folosite în elucidarea fazei preclinice a bolii) și în îmbunătățirea posibilităților terapeutice oferă o speranță pentru un prognostic mai bun.În România se constată aceeași tendință existentă pe plan mondial, în plus cu o accentuare a obiceiului de a fuma în rândul tinerilor și chiar a minorilor [21, 37, 44, 48].

Datorită ignoranței și lipsei de educație sanitară în țara noastră diagnosticul bolii se realizează în stadii avansate, când tratamentul rămâne adesea numai paliativ și extrem de costisitor atât pentru societate, cât și pentru individ.

Instituirea unor campanii agresive împotriva fumatului, campanii care să se adreseze tuturor segmentelor populaționale dar mai ales copiilor (învățământ preșcolar, școlar, liceal dar și universitar) intens mediatizat ar reprezenta un prim pas în cadrul unui program național anti-fumat.

Screeningul realizat în cadrul unui program activ s-a dovedit a fi mult mai eficient decât cel spontan, mai ales acolo unde educația sanitară este deficitară. Numai un program organizat poate fi evaluat corect, atât în ceea ce privește eficiența depistării dar și în ceea ce privește raportul cost-beneficiu. De asemenea, un program activ permite abordări diferențiate în funcție de grupele de vârstă, de gradul de risc, de rezultatele primelor teste. Totuși pentru cancerul bronho-pulmonar screeningul nu este eficient.

Eficiența este inițierea unui program privind controlul, prevenirea fumatului și afecțiunilor bronho-pulmonare determinate de acesta, puternic mediatizat, care să se adreseze în special grupelor de populație cu risc și fumătorilor.

Scopurile unui program anti-fumat:

Reducerea incidenței, a costurilor tratamentelor și a mortalitatii prin cancer

Instruirea din punct de vedere oncologic a medicilor de familie sau de alte specialități

Tratamentul pacienților cu afecțiuni bronho-pulmonare precum bronșita cronică, emfizemul pulmonar, bronhopneumopatia cronică obstructivă și a celor cu afecțiuni cardio-vasculare cauzate de fumat.

Reintegrarea socio-profesională a pacienților după încheierea tratamentului.

Implicarea institutelor oncologice, centrelor universitare medicale.

Colectarea de fonduri pentru susținerea acestui program [49, 51, 52].

Reducerea incidenței, a costurilor tratamentelor și a mortalității prin cancer;

Prevenția cancerului cauzat de fumat depinde în mare măsură de succesul educației sanitare, axate pe combaterea fumatului, responsabil de 85% din decesele prin cancer pulmonar ca și de buna identificare a indivizilor cu risc crescut, de o metodologie optimă de screening și depistare precoce, cu scopul de a reduce mortalitatea și costurile tratamentelor pe termen scurt [1, 8, 9].

Incidența globală a cancerului pulmonar crește cu 5% pe an o dată cu creșterea consumului de țigări la vârste din ce în ce mai mici, respectiv 13-14 ani și a numărului mare de fumători care nu renunță.

Realizarea de materiale informative despre factorii de risc ai cancerului datorat fumatului și metodele de depistare precoce a cancerului dar mai ales al cancerului bronhopulmonar :

Pliante pentru fiecare localizare, în care să fie prezentați succint principalii factori de risc ai cancerului și al cancerului bronhopulmonar precum și modalitățile prin care pot fi înlăturați aceștia; prezentarea unor semne și simptome de alarmă care impun consult medical imediat;

Postere care prezintă informații despre maladiiile determinate de fumul de țigară care să fie afișate în locurile publice aglomerate, în unități preșcolare, școli, universități , sau alte spații publice;

Casete video și filme de scurt metraj care să ilustreze efectele nocive exercitate de componentele fumului de țigară asupra țesutului bronho-pulmonar și aparatului cardio-vascular, simptomatologia bolii și evoluția în cazurile tratate corect și incorect; casetele video vor fi vizionate în cadrul întrunirilor, meselor rotunde, iar filmele de scurt metraj vor fi prezentate în cinematografe și la televiziune, ca spoturi publicitare;

Acțiuni realizate împreună cu cadrele didactice din învățământul preșcolar, școlar și liceal;

Ghiduri practice destinate persoanelor de orice vârstă, redactate într-un limbaj accesibil, ce vor fi distribuite pe scară largă

Articole tematice publicate în cotidiene naționale.

Antrenarea organizațiilor de protecție a mediului în vederea eliminarii noxelor care sunt implicate în apariția cancerului bronho-pulmonar

Distribuirea acestor materiale în rândul populației

Prin intermediul poștei – în colaborare cu Serviciul de Evidența Populatiei – invitații la diferite întruniri, materiale informative și chiar invitații la consultații medicale cu programare a locului și datei  

În cadrul unor standuri sau expoziții de carte

În cadrul unor întruniri mondene

Prin cooptarea unui numar cât mai mare de voluntari

Organizarea de mese rotunde în unitățile de învățământ, autorități administrative locale, conduceri ale întreprinderilor . Acestea vor avea ca scop prezentarea pe larg a subiectelor semnalate în materialele publicitare [31, 34, 40].

Antrenarea instituțiilor statului, pe baza unor protocoale de colaborare. În sprijinirea programului: primării, inspectorate de poliție, inspectorate de Învățământ, spitale județene, Ministerul Apărării Naționale, unitățile de pompieri [49, 50].

Instruirea din punct de vedere oncologic a medicilor de alte specialități

Organizarea de conferințe, simpozioane, mese rotunde, eventual în cadrul societăților de specialitate, în care se vor prezenta noutăți în prevenția, depistarea și tratamentul precoce al maladiilor oncologice la care vor participa atât specialiști din țară, cât și din străinatate;

Schimburi de experiență între medicii specialiști oncologi din țară cu privire la strategiile de prevenție și depistare precoce a tipurilor de cancer cauzate de fumat;

Cursuri de specializare a medicilor de familie pentru eficientizarea activității de prevenție și depistare precoce, având în vedere că aceștia sunt primii solicitați de către populație.

Redactarea și difuzarea unei reviste de educație oncologică. Revista va cuprinde pe lângă articolele originale de specialitate și rezultatele intermediare obținute în cadrul programelor și informații menite să atragă cadrele medicale în activitatea de prevenție și depistare precoce a cancerului. Vom distribui revista populației, medicilor de familie dar și medicilor specialiști, în colaborare cu societățile de specialitate, Colegiul Medicilor din România, etc. [51, 52, 53].

Tratamentul pacienților cu afecțiuni bronho-pulmonare precum bronșita cronică, emfizemul pulmonar, bronhopneumopatia cronică obstructivă și a celor cu afecțiuni cardio-vasculare cauzate de fumat.

Se realizează prin colaborarea medicilor de familie cu specialiștii pneumologi și cardiologi începând din cabinetele medicale ale medicilor de familie și cele din centrele de diagnostic și tratament, continuând cu tratamentul specific în centrele medicale de specialitate.

Este necesar să se explice cât mai clar acestor bolnavi riscul pe care îl reprezintă continuarea fumatului și efectul benefic pe care îl are oprirea fumatului asupra stării lor clinice. Aceste acțiuni presupun participarea inclusiv a unor psihologi care vor acorda asistență și consiliere fie individual fie în grup. Pacienții depistați cu cancer pulmonar trebuiesc îndrumați către centrele oncologice universitare sau județene unde există comisiile oncologice de indicație terapeutică. Acestea vor avea în componență un chirurg oncolog (chirurgie toracică), un oncolog medical și un radioterapeut [15, 18].

Reintegrarea socio-profesionala a pacientilor dupa incheierea tratamentului.

Înființarea unui Grup de sprijin pentru supraviețuitorii de cancer în care aceștia să beneficieze sau să ofere consiliere cu privire la problemele specifice lor;

antrenarea membrilor acestui grup în activitățile de prevenție a tabagismului;

soluții de reintegrare a pacienților în normalitate din punct de vedere familial și socio-profesional (ajutor financiar pentru cazurile cu un statut socio-economic scăzut);

Înscrierea voluntară a persoanelor care au suferit de cancer în cadrul acestui Grup poate fi ea însăși o soluție și un prim pas spre reintegrarea socio-profesională a acestora, fiind în același timp un real sprijin pentru cei care se confruntă cu boala [3, 12, 23].

Implicarea institutelor oncologice, centrelor universitare medicale.

Programul National de Cancer (care include și un capitol destinat controlului și prevenției consumului de tutun) derulat prin intermediul institutelor oncologice din București și Cluj și a centrelor universitare din țară poate stimula implicarea acestora și în Programul "Fumatul si cancerul".

Introducerea programului de prevenție și combatere a cancerului pulmonar în cadrul Programului Național de combatere a Cancerului.

Centrele de depistare precoce din institutele oncologice, centrele universitare care vor catagrafia populatia care trebuie inclusă în programele de screening și vor efectua investigațiile și examenele necesare depistării posibilelor neoplasme datorate fumatului.

În cadrul acestor centre universitare se vor crea comisii de acreditare a unităților de screening (dotare, competențe personal, proceduri de lucru, de control al calității) care vor compara periodic rezultatele și calitatea diferitelor centre; comisiile de acreditare vor recomanda măsuri administrative și legislative privind controlul, prevenția fumatului și depistarea precoce [38, 39, 53]

Colectarea de fonduri pentru susținerea acestui program.

organizarea unor acțiuni culturale care să aibă ca scop susținerea materială a programului;

contactarea unor organizații sau fundații internaționale cu activitate similară în vederea colaborării;

cooptarea unor factori economici pentru susținerea financiară;

prezentarea programului autorităților competente pentru solicitarea unor finanțări;

realizarea unei "mape de prezentare" care să cuprindă activitatea Ligii Române de Cancer în cadrul Programului "Fumatul și cancerul", rezultatele obținute până în prezent, precum și proiecte de viitor pe termen imediat sau mai îndepărtat.

STATISTICI DIN ROMÂNIA

64% dintre cei sub 16 ani fumează înregistrându-se o creștere de 11% față de studiul din 1999 simultan cu scăderea vârstei de debut a fumatului.

32 la sută dintre elevi au fumat prima țigară înainte de 14 ani.

Doar 13 la sută cred că fumatul din când în când este dăunător dar cred în proporție de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sănătate.

72% din populația având vârsta între 14-60 ani au afirmat ca au receptat reclame la țigări [44ionale cu activitate similară în vederea colaborării;

cooptarea unor factori economici pentru susținerea financiară;

prezentarea programului autorităților competente pentru solicitarea unor finanțări;

realizarea unei "mape de prezentare" care să cuprindă activitatea Ligii Române de Cancer în cadrul Programului "Fumatul și cancerul", rezultatele obținute până în prezent, precum și proiecte de viitor pe termen imediat sau mai îndepărtat.

STATISTICI DIN ROMÂNIA

64% dintre cei sub 16 ani fumează înregistrându-se o creștere de 11% față de studiul din 1999 simultan cu scăderea vârstei de debut a fumatului.

32 la sută dintre elevi au fumat prima țigară înainte de 14 ani.

Doar 13 la sută cred că fumatul din când în când este dăunător dar cred în proporție de peste 75% că fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sănătate.

72% din populația având vârsta între 14-60 ani au afirmat ca au receptat reclame la țigări [44, 48, 49].

Ministerul Sănătății, martie 2004

În România mor anual de cancer peste 40.000 de persoane

Numărul pacienților cu cancer aflați în evidență era, la 31 decembrie 2003, de 320.000 de bolnavi, față de 290.000 în 2001. Aceasta înseamnă o creștere de 10,35 % în doi ani de zile.

Numai în 2003 au fost înregistrate un număr de 58 261 cazuri noi de cancer

1950 miliarde de lei vor fi alocați anul acesta de către Ministerul Sănătății pentru tratarea bolnavilor de cancer, costul mediu al tratamentului pe an pentru un pacient fiind de 25 milioane de lei [48,54].

Raportul Starea de Sănătate a Populației din România (2000) al Institutului Național de Statistică

47,5 % dintre fumători au început să fumeze între 15-19 ani

33,8 % dintre fumători au început să fumeze între 20-24 ani

În grupa de vârstă 15-24 de ani:

18,8% dintre bărbați fumau

8,8% dintre femei fumau

10,4% au început să fumeze înainte de 15 ani

71,4% au început să fumeze între 15 și 19 ani [48,54].

39% dintre femei fumau (în timp ce în 1989 procentul era doar de 11%)

72% dintre bărbați au declarat fumatul, 54% dintre ei apreciindu-se ca fumători activi.

Ministerul Sănătății – 1994

15% dintre femei fumau

47 % dintre bărbați fumau

36 % din total s-au declarat fumători.

În comparație cu anul 1993, în 1999 s-a înregistrat o creștere cu 35 % la populația feminină în grupa de vârstă 15-49 cel mai mult înregistrându-se la grupa de vârstă 15-24 ani – cu 50% [42].

2003 – Autoritatea Natională pentru Protecția Consumatorilor

65% dintre agenții economici nu respectă prevederile legale la comercializarea produselor din tutun în unitățile de vanzare cu amănuntul.

Printre abaterile constatate se numără comercializarea și expunerea spre vânzare a țigaretelor în incinta unităților de învățământ preuniversitar, în locurile de cazare pentru elevi, în curțile acestor imobile, precum și pe trotuarele sau pe aleile de acces în aceste unități și vanzarea țigaretelor la bucată, precum și neafișarea interzicerii vânzării produselor din tutun tinerilor sub 18 ani.[53]

Consumul de tutun în rândul medicilor – 1999

"Tabagismul, consecințe și tratament" conf. dr. Florin Mihalceanu de la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta".

43,2 % dintre medici sunt fumători

16,6% au renunțat la fumat

62,6 % dintre medicii specialiști fumau

60,5 la sută dintre bărbați și 40 la sută dintre femeile pneumolog fumează

27 % dintre medicii de familie (40 % dintre bărbați, 19 % dintre femei) fumau

19 % dintre medicii de familie erau fumători pasivi.

45,8 % dintre chirurgi (31,8 la sută permanenți, 14 la sută ocazionali) fumau

15,9 % au renunțat la fumat

21,9 % dintre farmaciști fumau

10,7 au renunțat la fumat

8,9 % erau fumători pasivi [49]..

EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII

În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenți din SUA fumează prima lor țigară și astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumător regulat. O treime dintre aceștia vor muri datorită bolilor provocate de fumat.

40% dintre adolescenții care fumează regulat au încercat cel puțin o dată să renunțe.

Fumatul este o boală a copiilor. 89% dintre oamenii care încearcă pentru prima dată o țigară o încearcă până la vârsta de 18 ani.

90% dintre noii fumători sunt copii și adolescenți. Acești noi fumători îi înlocuiesc pe cei care s-au lăsat sau au murit prematur din cauza bolilor provocate de fumat. Tinerii sunt încurajați să fumeze prima țigară de către reclamele și promoțiile organizate de companiile producătoare de țigări, de prietenii lor, de prețurile mici precum și de posibilitatea de le procura foarte ușor, unii comercianți ignorînd reglementările în vigoare [41].

Nicotina provoacă dependență; de fapt riscul de a deveni dependent este de unul la trei sau unul la doi în timp ce riscul de deveni dependent de cocaina administrată intravenos este de unu la patru! Mai mult de 80% dintre tinerii care fumează un pachet sau mai mult pe zi recunosc nevoia sau dependența lor de țigări.

42% dintre cei care fumează până la trei țigări pe zi vor deveni fumători regulați.

70 % dintre adolescenți declară că dacă ar putea să aleagă încă o dată ar alege să nu fumeze.

În SUA 1 din 5 morți este datorată unei boli produsă de fumat.

Mai mult de 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de fumat adică mai mult decât cele provocate de alcool, crack, heroina, crime, sinucideri, accidente de mașină și SIDA la un loc.

Tinerii nu înțeleg sau subestimează dependența produsă de nicotină. Dintre cei care credeau că peste cinci ani vor renunța la fumat 73% încă mai fumau după șase ani!

Cel puțin 4,5 milioane de copii având vârste între 12-17 ani fumează! [2, 5, 11, 20, 25].

Efectele asupra sănătății tinerilor

Efectele pe termen scurt includ efecte asupra sistemului respirator, dependența, precum și asocierea cu alte droguri.

Fumătorii își folosesc la un nivel mai scăzut plamânii decât cei care nu au fumat niciodată.

Fumatul provoacă boli de inimă

Fumatul afectează performanța și rezistența la cei care practică un sport de performanță.

În medie un om care fumează un pachet de țigări în fiecare zi trăiește cu șapte ani mai puțin decât unul care nu a fumat niciodată.

Adolescenții care fumează au probleme cu respirația de trei ori mai des decât nefumătorii.

Adolescenții care fumează sunt nevoiți să meargă mult mai des la doctor decât cei care nu fumează [30, 39, 45].

Tinerii care fumează sunt mai dispuși de trei ori mai mult decât nefumătorii sa utilizeze alcoolul, de ori mai mult să folosească marijuana și de 22 ori mai mult să folosească cocaina. De asemenea sunt mai dispuși să accepte sex neprotejat sau să rezolve un conflict prin violență [19, 26, 27, 28].

Tinerii și tutunul

Mai mult de jumătate dintre fumători încep să fumeze înainte de 14 ani iar 90% încep până la împlinirea vârstei de 19 ani [22].

Tutunul și fumul de țigară fac hainele și părul să miroasă urât. Mirosul gurii este înrăutățit și făcut și mai dezagreabil prin folosirea tutunului.

Intervenția chirurgicală pentru cancerul gurii poate deforma pe viață înfățișarea.

Evită ziarele și revistele care fac reclamă la diferite mărci de țigări. Prietenii adevărați nu te vor îndemna să fumezi. De asemenea, nu folosi nici un produs promoțional al companiilor producătoare de țigări: pungi, brelocuri, tricouri, bandane etc.

Fă-ți prieteni, dezvoltați aptitudinile sportive, fii independent – nu dependent, ajută-i pe alții! [29, 38, 36, 48].

Impotența și infertilitatea

Impotența sau disfuncția erectilă este incapacitatea repetată de a avea sau a menține o erecție. În România, prevalența disfuncției erectile este de 25% în populatia generală, ceea ce înseamnă că unul din patru bărbați suferă de impotență!

Studii realizate de Action on Smoking and Health (ASH) și British Medical Association (BMA) arată că fumatul crește riscul impotenței cu 50%, risc care poate fi chiar mai mare în cazul asocierii fumatului cu factori de stress. În cadrul veteranilor din Vietnam s-a demonstrat că a existat un risc cu 80% mai mare de apariție a impotenței în cazul fumătorilor decât în cazul nefumătorilor.

Pe lângă impotență, printre problemele cauzate în mod direct de fumat se numără reducerea volumului de ejaculare, micșorarea numărului de spermatozoizi ejaculați precum și apariția unor forme anormale și a unei mobilități reduse a spermatozoizilor. Cu toate acestea, cercetările realizate de MORI pentru ASH au arătat că 88% dintre fumători nu cunosc riscurile de natură sexuală la care se expun.

Etichetele de pe pachetele de țigări ar trebui să avertizeze consumatorii asupra riscului impotenței. O nouă directivă a Uniunii Europene o va înlocui în curând pe cea existentă (89/622/EEC) care conține specificații asupra avertismentelor actuale de pe pachetele de țigări și reclamele asociate acestora. Țigările vândute în Tailanda au acum menționate avertismente asupra riscurilor impotenței cauzate de fumat iar ideea este aprig disputată în Hong Kong. Noua directivă va impune menționarea următoarelor avertismente:

Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe nocive organismului printre care monoxidul de carbon, nicotina și 1,3-butadiena. Ele sunt responsabile pentru 40.300 de decese premature anual în Marea Britanie și peste 1,2 milioane numai în Europa! Distrugerea arterelor și a venelor care vascularizează penisul este doar o manifestare a distrugerii sistemului circulator. Mai mult, hipertensivii, bolnavii de inimă sau artrită care fumează sunt condamnați la impotență definitivă!

Fumatul este devastator pentru sănătatea sexuală. Având în vedere că două dintre cele trei efecte secundare ale fumatului sunt cauzate de nicotină, un fumător are șanse ca odată cu renunțarea la fumat să aibă parte de îmbunătățiri semnificative ale disfuncțiilor erectile [6, 13, 14].

Date de patologie

Fumatul nu reduce numai speranța de viață ci și calitatea vieții. Fumătorii impotenți de obicei suferă în tăcere cu conștiința încărcată de faptul că totul ar fi putut fi prevenit.

Este evident faptul că fumătorii sunt predispuși la impotența. Acest lucru este un rezultat al acțiunii substanțelor din fumul de țigară asupra capilarelor sangvine dar și al acțiunii directe asupra musculaturii penisului.

Tabagismul are efecte dramatice imediate și de lungă durată asupra erecției. Renunțarea la fumat conduce adesea la îmbunătățiri substanțiale. Este surprinzător ca impotența nu este citată mai des ca factor motivator pentru a renunța la fumat.

Bronșita

Semnul caracteristic este tusea fumătorului care duce la bronșita cronică cu: tuse cronică, dispnee (respirație dificilă), expectorație de flegmă și mucus, și în cele din urmă la emfizem (cu insuficiență respiratorie)

Emfizem pulmonar

90% din bronhopneumopatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, care provoacă bronșita cronică, iar aceasta la rândul ei duce la emfizem (întinderea și spargerea micilor saci pulmonari)

Cariile

Fumătorii au de trei ori mai multe carii decât nefumătorii datorită plăcii dentare care duce la dezvoltarea bacteriilor și apoi la carierea dinților!

Riduri

Fumatul duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la apariția ridurilor din cauza formaldehidei (substanță chimică folosită în laboratoarele de anatomie patologică la conservarea produselor anatomice). Fumătorii aflați în categoria de vârstă cuprinsă între 40 și 49 de ani sunt la fel de ridați ca nefumătorii cu 20 de ani mai în vârstă.

Declinul inteligenței

Cercetările efectuate de Institutul de psihiatrie din Londra indică faptul că fumatul este asociat cu declinul inteligenței. Studiul a examinat mai mult de 650 de oameni de 65 de ani și peste, pentru a determina puterea lor intelectuală și a înregistra obiceiurile lor legate de fumat. Cercetătorii au demonstrat că fumătorii au probleme mai mari decât nefumătorii sau decât foștii fumători. Fumatul este un factor ce contribuie la bolile cardio-vasculare și arteroscleroză, îngustează arterele și astfel reduce alimentarea cu sânge a creierului.Aceasta poate explica declinul inteligenței [32, 35].

Acest studiu este unul din lunga serie de cercetări ce demonstrează impactul negativ pe care fumatul îl are asupra sănătății și stării de bine a oamenilor. Cu toate celelalte distrugeri provocate de fumat – incluzând bolile cardio-vasculare, cancerul, emfizemul și altele – declinul inteligenței se adaugă la lista de probleme de sănătate pe care fumătorii și le cauzează singuri.

Noi considerăm asemenea studii ca pe o chemare la renunțarea la acest obicei și acceptarea unui ajutor profesionist pentru a fi siguri ca aceasta se întâmplă.

Ateroscleroza

O serie de substanțe chimice din fumul de țigară contribuie la dezvoltarea aterosclerozei (îngroșarea și rigidizarea peretelui arterelor), și două dintre cele mai nocive în această privință sunt nicotina și monoxidul de carbon. (Nicotina destramă legăturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care inițiază ateroscleroza).

Afectarea vaselor sanguine provoacă:

Hipertensiunea arterială (ateroscleroza plus nicotina provoacă constricția arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este creșterea presiunii arteriale)

Anevrismul aortei (fumătorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decât nefumătorii

Deficite circulatorii: boala Buerger și Raynaud, care duce la pierderea completă a irigației sangvine și amputația în urgență a membrului afectat.

Accidentul vascular cerebral (apoplexia) – fumătorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decât nefumătorii [16, 17, 24].

Gingivita

Gingivita este o inflamație a gingiilor datorată unei slabe igiene orale asociate fumatului.
Fumătorii pierd dinți de trei ori mai frecvent decât nefumătorii!

Cancer

Fumatul este o cauză majoră de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului:

Cancerul la plămâni, trahee și bronhii (90%)

Laringe (84%)

Cavitatea bucală (buze, limbă, gură, faringe) (92%)

Esofag (78%)

Fumatul este unul din factorii care contribuie la apariția și a altor cancere, cum ar fi:

Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substanțele cancerigene absorbite la fumători să crească cu 100%

Cancerul de vezică urinară. Compușii cancerigeni absorbiți din fum sunt concentrați și excretați prin urină. Vezica urinară este astfel permanent scaldată într-o baie de substanțe cancerigene, ceea ce crește de trei ori riscul de cancer vezical

Cancer la rinichi (48%)

Cancer la stomac și col uterin [33].

Infarct
1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauză fumatul! [32, 35].

Halena

Halena fumătorului se referă la mirosul neplăcut pe care îl exhală și pe care nici o apă de gură sau pastă de dinți nu reușește să o îndepărteze.

Există un proverb care spune: "Sărută un nefumător și vei simți diferența!"

Sindromul tabagic fetal

Fumarea unei singure țigări de către femeia însărcinata determină o creștere a frecvenței cardiace fetale timp de 90 de minute datorită creșterii concentrației de carboxi-hemolobină; în timp aceasta duce la apariția sindromului tabagic fetal (scăderea lungimii corpului, a circumferinței toracelui și a capului, împiedicarea dezvoltării normale intelectuale, emoționale și comportamentale).

Nou-născuții proveniți din mame fumătoare au în medie cu 200 g mai puțin decât cei ai mamelor nefumătoare. Dacă mama continuă să fumeze și după nașterea copilului, acesta are un risc mai mare de a prezenta "sindromul morții subite a sugarului".

Fragilitate imunitară

Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe căi:

Leucocitoza (crește numărul globulelor albe)

Limfocitoza (crește numărul limfocitelor)

Modificarea echilibrului dintre diferite subseturi de limfocite T

Scăderea numărului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important în apărarea organismului împotriva cancerului

Scăderea numărului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) – motiv pentru care fumatul contribuie la apariția displaziei colului

Infertilitatea

Fumatul produce infertilitate atât la femei cât și la bărbați !

La bărbați, infertilitatea se datorează efectelor nicotinei asupra aparatului circulator, ceea ce provoacă, pe lângă impotență, reducerea volumului de ejaculare, micșorarea numărului de spermatozoizi ejaculați precum și apariția unor forme anormale și a unei mobilități reduse a spermatozizilor.

Efectele fumatului pasiv

Fumatul pasiv constă în inhalarea fumului de țigară al celor din jur. Fumul de țigară al fumătorilor viciază mediul înconjurător. Doar 15 % din fumul de țigară este inhalat de cel care fumează, restul de 85% îl poti inhala chiar tu! Fumul de țigară conține particule fine și gaze, peste 4000 de substanțe chimice; multe dintre ele sunt dăunătoare sănătății, cel puțin 60 dintre ele sunt cunoscute ca putând cauza cancer. Gazele includ: monoxidul de carbon și gaze otrăvitoare.

Expunerea la fumul de mâna a doua:

Crește riscul de deces prin boli cardiace cu 30%

Crește riscul de cancer pulmonar și provoacă circa 40.000 de decese / an în SUA

Agravează astmul alergic și alergiile respiratorii.

Efecte ale fumatului pasiv:

Iritații ale nasului, gâtului și pieptului

Dificultăți în respirație

Tuse ( Raceli)

Strănut

Iritația ochilor(ochi roșii și lăcrimare)

Rinoree

Dureri de cap, amețeli

Greață

Tulburări de concentrare

Cercetările au dovedit că sute de nefumători mor în fiecare an de cancer de plămâni determinat de fumatul pasiv. Riscul cancerului la plămâni este de 50-100 de ori mai mare decât riscul cancerului de plămâni prin expunerea la noxe. De asemenea fumatul pasiv poate fi legat și de apariția bolilor de inimă și a deceselor cauzate de infarctul miocardic [43, 44, 46].

Efectele fumatului pasiv asupra copiilor

Sugarii și copiii care nu pot evita fumul de țigară acolo unde ei trăiesc și se joacă sunt expuși la diferite riscuri. Sugarii fumătorilor sunt mult mai dispuși la îmbolnăviri prin afecțiuni respiratorii și să meargă la spital în primul lor an de viață decât copiii nefumătorilor. Copiii cu unul dintre părinți fumători sunt mai predispuși să facă infecții respiratorii, otite, decât copiii nefumătorilor. Mai multe țigarete fumate acasă crește riscul asupra copilului.
Riscul de a avea un copil cu greutate mai mică la naștere crește din cauza fumatului pasiv
Femeile care în mod constant au fost expuse la fum de țigară în timpul sarcinii sunt predispuse să aibă copii cu greutate mai mică la naștere. Nașterea prematură e un motiv de a avea un început mai greu în viață [4, 7, 10].

II. CERCETĂRI PERSONALE

Studiul și-a propus atingerea următoarelor obiective :

– aprecierea indicatorilor legați de consumul de tutun în rândul populației generale;

– aprecierea cunoștințelor și practicilor legate de consumul de tutun;

– identificarea cunoștințelor medicale și sociale ale fumatului;

– aprecierea rolului mass-mediei în reducerea consumului de tutun și în renunțarea la acest obicei.

MATERIAL ȘI METODĂ

Analiza noastră face parte dintr-un studiu mai amplu care a inclus mai multe județe, datele noastre referindu-se la județul Brașov.

Culegerea datelor s-a făcut prin intervievarea unui lot de 604 persoane, pe baza unui chestionar structurat în mai multe secțiuni:

– caracteristicile sociale, economice, demografice ale respondenților;

– cunoștințele, practicile și atitudinile legate de consumul de tutun;

– cunoștințele privind consecințele medicale și sociale ale fumatului;

– rolul mass-mediei și a legislației antifumat în reducerea fenomenului.

Au răspuns și completat corect chestionarele 604 persoane din 700

Chestionarele complete au fost revizuite separat de două persoane, considerându-se valide cele la care datele coincideau.

Datele au fost analizate folosind programe specializate de analiză statistică.

Structura eșantionului este redată în Tabelul I.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Mai mult de o treime din eșantionul analizat (35,1%) era reprezentat de persoane fumătoare (Tabelul II), 46,4% bărbați cu vârste cuprinse între 14 și 60 ani și 24,1% dintre femeile din aceeași categorie de vârstă.

Tabelul II. OBICEIUL DE A FUMA

În condițiile în care majoritatea studiilor din România demonstrează o creștere constantă a incidenței fumatului între 1995-2000 aceste cifre se înscriu pe linia cercetărilor din anii anteriori (valorile au oscilat între 28,5% și 36,1%).

Cifrele sunt sub valorile înregistrate în țările din lagărul ex-sovietic: exemplu – în Bielorusia este de 45% la populația adultă, în Ucraina era în 1995 de 55,4% la bărbați și de 9,9% la femei , în Uzbekistan era în 2000 de 49% la bărbați și 9% la femei [42, 43]. Aceste date se aseamănă cu cele raportate de Slovenia, o țară care a reușit să realizeze o diminuare a prevalenței fumatului după ce a avut în 1996 un suport legislativ corespunzător [46].. Ierarhizarea acțiunilor din Slovenia a permis succesul măsurilor antifumat și ne permit și nouă să fim optimiști pe viitor.

O anchetă efectuată în 1997 în Bulgaria cu o metodologie similară cu studiul prezentat în această lucrare, arată alte aspecte comune: prevalența a fost de 38,1% la bărbați și 16,7% la femei [47].

În anul 2000 – conform World Cigarettes 2001 – s-a ajuns la un număr similar de fumătoare și fumători – 47% versus 49% iar după unele studii jumătate din populația adultă a acestui stat este fumătoare.

Mai mult de două treimi din populația inclusă în studi a încercat să fumeze (79,3% față de 57,1% pentru femei); valoarea cea mai mare a fost obținută la grupa de vârstă 25-34 de ani (74%).

Cele mai multe fumătoare permanente se întâlnesc la categoria 25-34 de ani – 23,3%, iar cel mai mic la categoria 45-60 de ani – 16,4% (17,9% și respective 22,1% la grupele 14-24 de ani și 35-44 de ani). Pentru bărbați, cel mai mare procent de fumători activi se înregistrează la grupa de vârstă 25-34 (54,3%).

Și România, pe baza datelor extrase din acestă anchetă, demonstrează tendința ca ponderea cea mai mare a fumătorilor permanenți să se regăsească la vârste mai mici, acest lucru fiind un barometru al lipsei campaniilor susținute antifumat la aceste grupe de vârstă , dar și al succesului minim în rândul adolescenților al acțiunilor de combatere a acestui obicei.

Femeile fumătoare necăsătorite sunt mai multe decât cele căsătorite, în timp ce in cazul bărbaților prevalența în funcție de această caracteristică nu a variat semnificativ. Și în cazul studiilor făcute în țările vecine (Bulgaria) s-a ajuns la rezultate similare: fumatul este mai frecvent la femeile divorțate sau văduve sau la cei fără cămin [6, 7], lucru care este probabil dictat și de statutul mai confortabil pe care-l dețin femeile căsătorite.

Avem bărbați fumători mai puțini în rândul celor cu educație universitară decât în rândul celor cu nivel educațional mai scăzut; în schimb, la femei, majoritatea fumătoarelor provin din rândul celor cu nivel de educație superior. Femeile care au fumat în viața lor, sau care sunt fumătoare în prezent, sunt semnificativ mai multe în mediul urban decât în mediul rural.

Pentru ambele sexe, valori mai mari s-au găsit în rândul angajaților atât la categoria celor care au fumat vreodată cât și al fumătorilor. Înainte de vârsta de 19 ani au început să fumeze 54,8% din totalul fumătorilor români (mai mult de jumătate dintre bărbați – 62,3% la vârste cuprinse între 15 și 40,5% dintre femei). Indiferent de grupa de vârsta din care fac parte, cei mai mulți dintre români (peste 50%) fumeaz mai mult de 11 țigări pe zi.

Atât bărbații cât și femeile cu studii medii din România sunt mari consumatori de țigări; 56,8% dintre bărbați și 45,6% dintre femei care au un nivel mediu de pregătire fumează zilnic între 11 și 20 de țigarete.

Motivele principale pentru care se fumează, invocate de aproape o treime dintre fumătorii români (32,4%) sunt: obișnuința, dependența (25,5%), plăcerea și relaxarea (22% și respectiv 14%).

Din totalul de fumători români 58,4% doreau să se lase de fumat (58,6% dintre bărbați și 57,9% dintre femei), iar 67% încercaseră să se lase cel puțin o dată.

Mai multe femei (46,2%) decât bărbați (33,2%) au rezistat mai mult de o lună să nu fumeze. Studii epidemiologice au arătat că semnele de dependență la nicotină, ca de exemplu dificultatea de a întrerupe și fenomenele de sevraj apar la cei care folosesc ocazional tutunul. Aceste semne pot apare în primele zile de la inițierea fumatului iar severitatea dependenței tinde a fi legată direct de: durata, frecvența și cantitatea de tutun consumată. În aceste condiții, o perioadă mai lungă de o lună de abstinență pare să demonstreze că este vorba de românii fumători aflați într-un stadiu de dependență joasă, de obicei aparținând sexului feminin.

Anturajul, în principal prietenii, au un rol important în influențarea deciziilor legate de continuarea fumatului (66% i-ar încuraja să renunțe la fumat versus 4,5% care ar incerca sa-i facă să se reapuce).

Cei care au participat la studiu și au întrerupt fumatul, declară că au reacționat astfel pentru că: daunează sănătății la 78,4%, costă prea mult în cazul a 25,9%, deranjează partenerul la 21,4%, a fost cauză de îmbolnăvire la 18,9%, doctorul a intervenit interzicând acest obicei la 18,4%, cancerofobia la 15,6%, influența prietenilor care s-au lăsat la 3% și sarcina la 1,4%.

85,5% dintre bărbați și 81% dintre femei nu au intenția de a relua fumatul în anul viitor.

Cunoștințele respondenților despre fumat

Pentru verificarea unor cunoștințe referitoare la consumul de tutun și la efectele negative ale fumatului asupra sănătății precum și pentru verificarea unor afirmații despre care, în populația generală, există formate opinii sau convingeri eronate (exemplu: tigările lights sunt mai putin dăunătoare sănătății, fumatul dăunează sănătății numai după mulți ani etc.) au fost incluse în chestionar un număr de 9 întrebări (Tabelul III).

Tabelul III. CUNOȘTINȚE DESPRE FUMAT (exprimate %)

Cea mai mare parte a persoanelor intervievate (88,4% dintre fumători și 91% dintre nefumători) sunt de acord cu afirmația potrivit căreia fumatul este un drog. Numai 3,5% dintre fumători și 2,4% dintre nefumători susțin că persoanele care fumează au mai mult succes iar 96% dintre cei care fumează recunosc faptul că fumatul dăunează grav sănătății, un procent similar fiind obținut și în rândul nefumătorilor – 98,7%.

94,1% dintre fumători și 97,4% dintre nefumători sunt de acord cu faptul că fumatul în timpul sarcinii este dăunător pentru copil. Fumatul produce boli ale inimii și vaselor de sânge precum și boli ale plămânilor sunt afirmații cu care sunt de acord majoritatea persoanelor intervievate.

Mai mult de o treime dintre fumători (34,4%) este de acord cu faptul că țigările lights sunt mai puțin dăunătoare sănătății decât celelalte tipuri de țigări, părere împărtășită de 17,2% dintre nefumători.

42,6% dintre cei care fumează consideră că o persoană se poate lăsa de fumat în orice moment, lucru cu care sunt de acord 51,7% dintre nefumători. 93,9% dintre fumători și 96,3% dintre nefumători sunt de acord cu afirmația potrivit căreia fumatul poate produce cancer. Dacă în privința efectelor fumatului nu există dubii indiferent că este vorba de fumător sau nefumător, în ceea ce privește efectul țigărilor “lights” și a rolului pe care poate să-l joace voința, rolurile se inversează.

Fumătorul, ca urmare a tipului de reclamă promovat în ultimii ani și la noi, este convins că țigările lights sunt mai puțin dăunătoare. În același timp, atât fumătorul cât si nefumătorul, consideră în mod eronat că lăsarea de fumat este posibilă oricând, minimalizând sau uitând că există o dependență indusă de acest drog, că este disponibilă o consiliere în domeniu și că are nevoie de ajutor. Se știe că fără nici o intervenție medicală, rata de sevraj este foarte mica 1-5%. Țigara, care este cel mai bun prieten al fumătorului , trebuie înlocuită cu consilierea adecvată și măsuri active de sprijinire a reducerii dependenței fața de consumul de tutun pentru fumători.

Revenind la relația de cauzalitate fumat-cancer, pe care marea majoritate a respondenților au recunoscut-o, am verificat cunoștințele privind localizarea procesului neoplazic în relație cu fumatul. Un procent de 93,7% au menționat cancerul pulmonar, dar numai 10,2% cancerul laringian și 5,9% cel de vezică urinară.

Marea majoritate a intervievaților nu au cunoscut că fumatul are și alte efecte: bronșita cronică, emfizem pulmonar, boli endocrine, boli ale aparatului uro-genital.

La întrebarea: “După cât timp fumatul devine periculos pentru sănătate?”, 26,5% din totalul respondenților consideră că fumatul devine periculos pentru sănătate într-un interval de timp de până la un an, părere împărtășită de 21,5% dintre fumători și 29,3% dintre nefumători. Fumatul începe să dauneze sănătății într-un interval de timp cuprins între unul si cinci ani consideră 12,3% dintre fumători și 16,6% dintre nefumători (15,1% din total).

31,7% dintre persoanele care fumează și 20,2% dintre nefumători susțin că fumatul devine periculos pentru un fumător după mai mult de cinci ani de la debutul fumatului (Tabelul IV). Se poate afirma astfel că fumătorul încearcă să-si creeze un confort psihic prin luarea în considerare a pericolelor doar odată cu trecerea anilor.

Tabel IV. DUPĂ CÂT TIMP FUMATUL DEVINE PERICULOS

PENTRU SĂNĂTATE?

În concluzie, efectele negative asupra sănătății sunt recunoscute de cea mai mare parte a persoanelor intervievate (peste 90% dintre acestea) fără diferențe semnificative între fumători si nefumători, dar modul cum apelează la aceste cunoștințe pe lungul drum de la încercarea unei țigări până la permanentizarea acestui obicei demonstrează eforturile substanțiale necesare conștientizării acestor noțiuni teoretice. Trebuie făcută precizarea că o parte dintre afirmațiile asupra cărora persoanele intervievate trebuiau să își exprime acordul sau dezacordul reprezintă mesaje de avertizare de pe pachetele de țigarete.

Sursele de informare privind fumatul și consecințele lui

Aproape jumătate dintre persoanele intervievate (45,9%) au afirmat că în ultimul an au discutat cu o persoană aspecte legate de consumul de tutun și consecințele acestuia. Doar această jumătate a avut de fapt momente când a încercat să găsească răspunsuri la întrebări care-i frământau pe componenții ei legate de pericolele fumatului (Tabelul V).

Tabelul V. ÎN ULTIMUL AN AȚI DISCUTAT CU CINEVA DESPRE CONSUMUL DE TUTUN ȘI CONSECINȚELE ACESTUIA?

Discuțiile au fost purtate în cea mai mare parte a cazurilor cu un prieten sau un coleg (68,5%), cu un membru al familiei (56,4%), cu un cadru didactic (9,5%), sau cu cineva din personalul medical (13,1%). Procentul foarte mic de cadre medicale care au avut discuții cu fumătorii dovedește existența încă – din păcate – a unui total dezinteres pentru acest subiect și pentru realizarea unei profilaxii a unor boli cronice sau severe cu un minim de efort din partea acestora , care, de multe ori, îmbracă de fapt, aspectul unui sfat minimal (Tabelul VI).

Tabel VI. PERSOANA CU CARE S-A DISCUTAT DESPRE FUMAT!?

Un număr de 351 din totalul persoanelor intervievate (62% dintre fumători și 56% dintre nefumători) au făcut în ultimul an cel puțin o vizită la o unitate medicală, ocazie cu care la 20,8% dintre fumători și 9% dintre nefumători (31% și respectiv 11% din cei care au fost cel puțin o dată la o unitate medicală), cineva din personalul medical le-a oferit informații referitoare la consumul de tutun și la consecințele negative ale fumatului (Tabelul VII).

Tabelul VII. PONDEREA CELOR CARE AU DISCUTAT CU CINEVA DIN PERSONALUL MEDICAL DESPRE EFECTELE NEGATIVE ALE FUMATULUI

Studiul relevă un aspect cunoscut al sistemului sanitar românesc: faptul că personalul medical indiferent de profilul specialității nu folosește cu regularitate oportunitatea unei consultații pentru a discuta despre pericolele fumatului.

Întrebați dacă în ultima perioadă au vizionat emisiuni care subliniază efectele negative ale fumatului, 65,6% din totalul persoanelor intervievate au afirmat că în ultimul an au auzit sau văzut emisiuni despre efectele negative ale consumului de tutun (66,5% dintre fumători și 65% dintre nefumători) (Tabelul VIII).

Tabelul VIII. PONDEREA CELOR CARE AU VĂZUT SAU AUZIT EMISIUNI DESPRE EFECTELE NEGATIVE ALE CONSUMULUI DE TUTUN?

Cei care au văzut aceste emisiuni asupra efectelor negative, deși reprezintă 2/3 din numărul participanților, pot fi etalonul calității mesajelor transmise cu acest prilej și a strategiei de abordare pe cale mediatică a fumătorilor.

CONCLUZII

Rezultatele anchetei ne permit formularea următoarelor concluzii:

Aproximativ jumătate din respondenții la chestionare (47,9%) admit că sunt sau au fost fumători.

Peste 46% dintre fumători sunt de sex masculin, cel mai mare procent de fumători activi bărbați (54,3%) se înregistrează la grupa de vârstă tânără (25-34 ani), în timp ce numai 23,3% dintre femeile din această grupă sunt fumătoare permanente.

Bărbații fumători provin din categoria persoanelor cu nivel educațional mai scăzut, în timp ce majoritatea fumătoarelor au un nivel educațional ridicat.

Pentru ambele sexe ponderea fumătorilor este mai mare la persoanele singure, precum și la cele din mediul urban.

Încercarea de a abandona fumatul este mai pregnantă la femei, abstinența depășind o perioadă mai lungă de o lună, ceea ce denotă o dependență joasă la tutun.

Cele mai frecvente motive invocate pentru a întrerupe fumatul au fost: afectarea sănătății (78,4%), costul ridicat al țigărilor (25,9%), sau faptul că deranjează anturajul-partenerul (21,4%).

Peste 96% din intervievați recunosc efectele negative ale fumatului asupra stării de sănătate, astfel fiind menționate următoarele boli în conexiune cu fumatul (atât de fumători cât și de nefumători):

bolile cardiace (90 și 92%);

bolile cronice pulmonare (98,6 respectiv 98,2%);

cancerul (93,9 și 96,3%);

efectele asupra sarcinii și copilului (94,1 și respectiv 97,4%).

Sunt puțin cunoscute alte localizări ale cancerului în conexiune cu fumatul, cu excepția cancerului pulmonar.

Aproape jumătate din persoanele chestionate admit că au discutat cu cineva despre consumul de tutun și consecințele acestuia, discuții purtate cu prieteni/colegi în 68,5% și cu familia în 56,4% din cazuri. În procente reduse intervine școala (9,5%) și personalul medical (13,1%).

O pondere importantă a respondenților (65,6%) admit că au vizionat emisiuni în care sunt menționate efectele negative ale fumatului.

ANEXA I

L nr. 349 publicat în M.Of. nr. 435 din data: 06/21/2002
L349/2002
Lege nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun

Parlamentul României

Lege nr. 349
din 6 iunie 2002
pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 21 iunie 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Prezenta lege stabilește unele măsuri privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, prin restrângerea fumatului în spațiile publice închise, prin inscripționarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfășurarea de campanii de informare și educare a populației, având ca scop protejarea sănătății persoanelor fumătoare și nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului.
Art. 2. – În sensul prezentei legi, prin:
a) produse din tutun se înțelege produsele fabricate din tutun, total sau parțial, în scopul fumatului, și anume: țigaretele, țigările și țigările de foi, tutunul destinat preparării manuale a țigărilor, tutunul de pipă, precum și tutunul destinat prizatului, suptului sau mestecatului;
b) produse din tutun de uz oral se înțelege produsele fabricate în totalitate sau parțial din tutun, cu excepția celor care se fumează sau se mestecă, sub forme speciale sau pudră, sau orice altă combinație a acestora, în mod particular cele prezentate în pliculețe porționate sau poroase, precum și cele având orice formă care amintește de un produs alimentar;
c) tutun de mestecat se înțelege tutunul prelucrat, tăiat sau mărunțit, destinat consumului prin mestecare;
d) tutun de prizat se înțelege produsul de tutun prelucrat, măcinat până la stadiul de pulbere fină, destinat consumului prin prizare;
e) fumat se înțelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conținut în țigări, țigarete, țigări de foi, cigarillos și pipe;
f) țigarete se înțelege produsele din tutun ce conțin tutun prelucrat, tutun tăiat, învelit într-un sul longitudinal de hârtie, cu secțiune rotundă sau ovală, care conține tutun prelucrat, dispus într-un mod adecvat pentru a fi fumate în mod direct;
g) trabucuri – termen generic pentru țigările de foi;
h) țigări de foi se înțelege produsele din tutun obținute prin învelirea tutunului de umplutură (tăiat sau mărunțit) în una sau mai multe foi de tutun prelucrat;
i) cigarillos se înțelege țigaretele la care hârtia de confecționat este înlocuită cu foi de tutun sau tutun reconstituit;
j) gudron se înțelege condensatul anhidru de fum fără nicotină;
k) nicotina se înțelege alcaloida nicotinică;
l) ingredient se înțelege orice substanță sau orice constituent, cu excepția frunzelor de tutun și a altor părți naturale sau neprelucrate din tutun, folosit la prepararea sau producerea produselor din tutun și care se regăsește în produsul finit, chiar dacă apare în alte forme incluzând hârtie, filtru, cerneală și adezivi;
m) spații publice închise se înțelege toate spațiile din instituțiile publice centrale și locale, instituții sau unități economice, de alimentație publică, de turism, comerciale, de învățământ, medico-sanitare, culturale, de educație, sportive, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări și aeroporturi, de stat și private, spațiile închise de la locul de muncă sau alte spații prevăzute de lege, cu excepția spațiilor delimitate și special amenajate pentru fumat din incinta acestora.
Art. 3. – (1) Se interzice fumatul în spațiile publice închise.
(2) Fumatul este permis în spații special amenajate pentru fumat, cu respectarea următoarelor condiții obligatorii:
a) sa fie construite astfel încât să deservească doar fumatul și sa nu permită patrunderea aerului viciat în spațiile publice închise;
b) sa fie ventilate corespunzator, astfel încât nivelul noxelor să fie sub nivelurile maxime admise.
(3) De la prevederile alin. (1) fac excepție barurile, restaurantele, discotecile și alte spații publice cu destinație similară, dacă îndeplinesc condițiile alin. (2) lit. b).
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică barurilor, restaurantelor, discotecilor și altor spații publice cu destinație similară, al caror proprietar sau manager stabilește și afișează avertismentul: "În această unitate fumatul este interzis."
(5) Se interzice vânzarea produselor din tutun la bucată, precum și punerea pe piață a pachetelor de țigări care conțin mai puțin de 20 de bucăți.
(6) Unitățile care comercializează sau dețin automate pentru vânzarea produselor din tutun sunt obligate:
a) să afișeze la loc vizibil interzicerea vânzării produselor din tutun tinerilor sub 18 ani;
b) să afișeze cuantumul amenzii aplicate pentru nerespectarea prevederilor lit. a).
(7) În autorizația sanitară de funcționare a unităților care comercializează produse din tutun se introduce o clauză specială de interzicere a vânzării produselor din tutun tinerilor sub 18 ani.
(8) Sunt interzise producția și importul destinate pieței interne, precum și punerea pe piată a oricărui produs care nu poartă inscripționat conținutul de gudron, de nicotină și monoxid de carbon din gazele măsurate.
(9) Sunt interzise producția și importul destinate pieței interne, precum și punerea pe piață a oricărui produs care nu poartă inscripționat avertismentul general ăi cel adițional privind pericolul consumării acestuia asupra sănătății individuale și publice.
(10) Este interzisă punerea pe piață a oricăror produse din tutun de uz oral.
Art. 4. – (1) Publicitatea pentru produsele din tutun este permisă în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) Folosirea unei embleme sau a denumirii unei mărci de tutun pentru promovarea altor produse este interzisă.
Art. 5. – Proprietarii sau managerii care administrează spațiile publice în care este interzis fumatul au obligația de a afișa la loc vizibil simboluri care interzic fumatul.
Art. 6. – (1) Fiecare pachet care conține produse din tutun, în momentul punerii pe piață a produsului, trebuie să prezinte tipărit pe o parte a pachetului, în limba româna, conținutul de gudron, de nicotină și monoxid de carbon din gazele măsurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, astfel încât să se acopere cel puțin 10% din suprafața corespunzătoare.
(2) Fiecare pachet care conține produse din tutun, cu excepția tutunului de uz oral sau a altor produse din tutun care nu se fumează, se inscriptionează, în limba română, cu un avertisment general, precum și cu unul adițional, după cum urmează:
a) avertismentul general se tiparește alternativ, prin rotație, la intervale egale de timp, folosindu-se unul dintre cele două texte, precum:"Fumatul ucide/Fumatul poate ucide" și "Fumatul este nociv pentru sănătatea dumneavoastră și pentru cei din jurul dumneavoastră";
b) avertismentul general se tipărește pe cea mai vizibilă suprafață a pachetului, precum și în oricare loc pe ambalajul exterior al pachetului, cu excepția celui transparent, folosit în vânzarea cu amănuntul a produsului;
c) avertismentul general acoperă cel puțin 30% din suprafața vizibilă a pachetului;
d) avertismentul adițional se tipărește alternativ, prin rotație, la intervale egale de timp, folosindu-se unul dintre textele prevăzute în lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;
e) avertismentul adițional se tipărește pe cealaltă suprafață vizibilă a pachetului, precum ș în oricare loc pe ambalajul exterior al pachetului, cu excepția celui transparent, folosit în vânzarea cu amănuntul a produsului;
f) avertismentul adițional acoperă cel puțin 40% din suprafața vizibilă a pachetului pe care este tipărit;
g) Ministerul Sănătății și Familiei va stabili, prin ordin al ministrului, reglementări referitoare la poziționarea avertismentelor pe aceste suprafețe, precum și la utilizarea imaginilor fotografice sau a desenelor care ilustrează consecințele fumatului asupra sănătății;
h) pentru pachetele cu produse din tutun, altele decât țigările, la care cea mai vizibilă suprafață depășește 75 cm2, avertismentele prevăzute de prezenta lege acoperă o arie de 22,5 cm2 pe fiecare suprafață.
(3) Textul avertismentului general, al celui adițional, precum și conținutul de gudron, de nicotină și monoxid de carbon este:
a) tipărit cu font negru îngroșat, tipul Helvetica, pe fond alb; dimensiunea fontului va ocupa cea mai mare proporție posibilă din aria tiparită;
b) tipărit cu minuscule, cu excepția primei litere a mesajului;
c) tipărit centrat, paralel cu imaginea de sus a pachetului;
d) textul avertismentelor este încadrat cu un chenar negru, lat de minimum 3 mm și maximum 4 mm, care nu interferează cu textul avertismentului sau cu informația prezentată în limba română.
(4) Se interzice tipărirea textului avertismentelor pe timbru.
(5) Textul se tipărește astfel încât să nu poată fi mutat, șters sau ascuns, neclar ori întrerupt de alte texte sau desene ori în momentul deschiderii pachetului.
(6) Pentru a se asigura identificarea produsului, produsele din tutun vor fi marcate în mod corespunzător, la numerotarea lotului, pe pachetele cu produse din tutun, făcând posibilă determinarea locului și a momentului producerii acestora.
(7) Sunt interzise producția și importul destinate pieței interne, precum și punerea pe piață a oricărui produs care poartă inscripționat orice text sau imagine care sugerează că un produs din tutun este mai puțin dăunător decât altul.
Art. 7. – (1) Agenții economici care produc și importă pentru piața internă, precum și cei care comercializează produse din tutun iau măsurile necesare aplicării prevederilor art. 3 alin. (5), (8)-(10) și ale art. 6.
(2) Acțiunile de inspecție sanitară de stat vor cuprinde în mod obligatoriu și controlul respectării prevederilor prezentei legi.
Art. 8. – Ministerul Educatiei și Cercetarii, Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Tineretului și Sportului elaborează și pun în aplicare programe naționale de educație, inclusiv prin mass-media, privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.
Art. 9. – Posturile de radio și de televiziune naționale pun la dispoziție Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății și Familiei și Ministerului Tineretului și Sportului un spațiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, din care 50% la ore de maximă audiență, pentru difuzarea de materiale promoționale de prevenire și combatere a consumului produselor din tutun.
Art. 10. – Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) și se sancționează cu amendă contravențională de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei sau cu efectuarea a 20 de ore de muncă în folosul comunității, în cazul elevilor sau studenților contravenienți, în condițiile legii;
b) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (5) și ale art. 4 alin. (2) și se sancționează cu amendă contravențională de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (3), (4) și (6) și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (8), (9) și (10) și ale art. 6 și se sancționează cu amendă contravențională de la 25.000.000 lei la 40.000.000 lei.
Art. 11. – Sancțiunile prevăzute la art. 10 lit. b) și d) se aplică și persoanelor juridice.
Art. 12. – (1) Nerespectarea repetată a prevederilor art. 6 se sancționează cu retragerea de pe piață a produsului în cauză de către organismele competente.
(2) Nerespectarea repetată a prevederilor art. 3 alin. (3) și (4) și ale art. 5 se sancționează cu suspendarea temporară a activității de către organismele competente.
Art. 13. – (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 7 se fac de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și de către direcțiile de sănătate publică regionale în transporturi, prin Inspecția Sanitară de Stat, și de către reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face contestație în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia.
(3) Contestația, însoțită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenției, se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, spre soluționare, în termen de 15 zile de la data primirii.
Art. 14. – Prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul general al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 15. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 3 alin. (8) și (9) și ale art. 6, care intră în vigoare la data de 31 decembrie 2004.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 16 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU ATHANASIU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 21 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU

București, 6 iunie 2002.
Nr. 349.

ANEXA II
LISTA
cuprinzând avertismente de sănătate adiționale, conform art. 6 alin. (2) lit. d)

1. Fumătorii mor mai tineri.
2. Fumatul blochează circulația sângelui în artere, provoacă infarct miocardic și accident vascular cerebral.
3. Fumatul provoacă cancer pulmonar, care este letal.
4. Fumatul în timpul sarcinii dăunează copilului dumneavoastră.
5. Protejați copiii: nu-i lăsați să respire fumul dumneavoastră!
6. Doctorul sau farmacistul dumneavoastră vă poate ajuta să vă lăsați de fumat.
7. Fumatul dă dependență, nu începeți să fumați!
8. Oprirea fumatului scade riscul de îmbolnăviri cardiace sau pulmonare fatale.
9. Fumatul poate provoca o moarte lentă și dureroasă.
10. Primiți ajutorul pentru renunțare la fumat: (… telefon/adresa poștala/adresa de Internet/consultați doctorul dumneavoastră/farmacistul…).
11. Fumatul încetineste circulatia sângelui si provoaca impotenta.
12. Fumatul provoaca îmbatrânirea tenului (pielii).
13. Fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea.
14. Fumul de tigara contine benzeni, nitrozamine, formaldehide si cianuri.

BIBLIOGRAFIE

BORLAND R., Balmford J. – Understanding how mass media campaign impact on smokers – Tobacco Control, 2003, 12, pag 45

CAVELAARS A.E.J.M., Kunst A.E., Geurst J.J.M., Crialesi R., Grotvedt I. et al.-Educational differences in smoking: international comparasion – BMJ, 2000, 320, 1102-1106

COWLING D.W., Johnson T.P., Holbrook B.C., Warnecke R.B., Tang H. – Improving the self reporting of tobacco use : results of a factorial experiment – Tobacco Control 2003, 12, 178-183

CROGHAN E., Aveyard P., Griffin C., Cheng K.K. – The importance of social sources of cigarettes to school students – Tobacco Control, 2003, 12, 67-73

ENGER M. – European community tobacco advertising legislation. Lancet, 359, 1323-30

FICHTENBERG C.M., Glantz A. – Effect of smoke-free workplaces on smoking behaviour: systematic review – BMJ, 2002, 325, 188

GILMAN S.E., Abrams D.B., Buka S.L. – Socioeconomic status over the life course and stages of cigarette use: initiation, regular use and cessation – Journal of Epidemiology and Community Health, 2003, 57, 802-808

GILMORE A., COLLIN J. – A wake up call for global tobacco control: will leading nations thwart the world’s first health treaty?, BMJ,2002, 325, 846-7

GILMORE A. and MCKEE M. (In press). – Tobacco control in the European Union. In Tobacco control and the liberal state: the legal ethical and policy debates (ed. Feldman and Bayer), 2004

GILMORE A. and MCKEE M. – Tobacco control policies: the European Dimension. Clinical Medicine, 2002, 2, 335-42

HELASOJA V., Prattala R., Klumbiene J., Petkeviciene J., Kasmel A., Lipand A., et al. – Smoking and passive smoking in Estonia, Lithuania and Finland. Identifing target groups of tobacco policy- Eur.J.Public.Health, 2001,11,206-210

HENNIGFIELD J.E., Moolchan E.T., Zeller M. – Regulatory stategies to reduce tobacco addiction in youth – Tobacco Control, 2003, 12,14

HILL D., Caroll T. – Australia’s National Tobacco Campaign-Tobacco Control 2003, 12, 9

HILL D. in HEALTH COMMITTEE SESSION 1999-2000 (2000). -Inquiry into the tobacco industry and the health risks of smoking, 2004

HOUSTON M. – “Irelands leads the way for Europe in banning smoking in the workplace”, BMJ, 2003, 327 and 522

JOUSILATHI P. – Prevalence of exposure to environmental tobacco smoke at work and at home – 15 years trends in Finland – Scand. J. Work. Environ. Health, 2002, 28, suppl12, 16-20

JOOSSENS L. and RAW M. (2000). – How can cigarette smuggling be reduced? BMJ, 321, 947-50

KURTZ M.E.- Knowledge and attitudes of economically disadvantaged women regarding exposure to enviromental tobacco smoke: a Michigan, USA study – Eur. J. Public Health, 2003, 13, 171-176

LANTZ P.M.- Smoking on the rise among young adults: implications for research and policy – Tobacco Control, 2003,12: 60

LESTRADE E.,- Slovak Republic: The Right to Life and the Protection of Non-Smokers in Slovakia, 23 July 2003

MIHALTAN Florin Dumitru, CIOBANU Magdalena – Tabagismul-Consecinte si tratament, Editura Medicala, Bucuresti, 2001

MIHALTAN F. et al. – The habit of smoking to the pupils from the small classes in Romania – Eur.Respir.J., 1994, 7 suppl. 18, 363s

NEUMAN M., BITTON A. and GLANTZ S. Tobacco industry strategies for influencing European community tobacco advertising legislation. Lancet,2002, 359, 1323-30

OMAR Shafey, Suzanne Dolwick, G. Emmanuel Guidon – Tobacco Control Country Profiles – second Edition 2003 American Cancer Society – Helsinki

PAKOZDI L., SZILAGYI T. – Hungarian tobacco status report, 2003

PAJAK A. Contribution of smoking. In East – West life expectancy gap in Europe, environmental and non-environmental determinants, (ed 5. Hertzman C., Kelly S. and Bobak M.). Kluwer Academic publishers, Dortrecht,1996

PETO R., LOPEZ A. D., Boreham J., Thun M. and Clark H. Mortality from smoking in developed countries 1950-2000: Indirect Estimates from National Vital Sattistics. Oxford University Press, Oxford (1994)

RADON K., Busching K., Heinrich, Wichmann H.E., Jorres R.A., Magnussen H., Nowak D.- Passive smoking exposure a risk factor for chronic bronchitis and asthma in adults?- Chest, 2002, 122, 3, 8226

RIGOTTI N.A., Regan S., Moram S.E., Wechsler H.- Students opinion of tobacco control policies recommended for US colleges: a national survey – Tobacco Control 2003, 12, 251-256

SARGENT J.D., Difranza J.R.- Tobacco Control for Clinicians Who Treat Adolescents- Cancer J. Clin., 2003, 53, 102-123

SCOLLO M., Zounie S., Wakefield M., Freeman J., Icasiano F. – Impact of tobacco tax reforms the tobacco prices and tobacco prices and tobacco use in Australia- Tobacco Control, 2003, 12, 59

SHADEL W.G., Shiffman S., Niaura R. et al. – Current models of nicotine dependence: what is known and is needed to advance understanding of tobacco aetiology among youth – Drug Alcohol Depend., 2000, 59, S9-21

SIAHPUSH M- Socioeconomic status and tobacco expenditure among Australian households: results from 1998-99 Household Expenditure Survey-Journal of Epidemiology and Community Health, 2003, 57: 798-801

SLABY B. – Tobacco Control in the Slovak Republic – Tobacco Control: Focus on Accession the European Network for Smoking Prevention (ENSP)/Stop Smoking-NGO, Slovak National Coalition for Tobacco Control/20

STEENLAND K., Thun M., Lally C., Health C. – Environmental tobacco smoke and coronary heart disease in the American cancer society CPS-II cohort- Circulation 1996, 94, 622-628

TUCEK M. – Charts of Smoking prevalence in the Czech Republic, IZPE – Source: HIS – Survey of the Health Status of the Czech Population, IHIS About Survey of the Health State of the Czech Population – HIS CR – www.uzis.cz

URSULEANU D. – Sanatatea intr-un important sondaj – Actualitatea Medicala 1995, 16-17, 4: 6

WAKEFIELD M., Durrant R., McElrath Y.,Ruel E., Balch G.I., Anderson S., Szczypka G., Emery S., Flay B. – Appraisal of antismoking advertising by youth at risk for regular smoking: a comparative study in the United States, Australia and Britain – Tobacco Control, 2003, 12, 82

WARNER K.E., Jacobson P.D., Kaufman N.J.- Innovative approaches to youth tobacco control: introduction and overview- Tobacco Control, 2003, 12, page 1

WAXMAN H. – The Future of the Global Tobacco Treaty Negotiations. New England Journal of Medicine, 2002, 346, 936-39

YACH D. and BETTCHER D. (2000). Globalisation of tobacco industry influence and new global responses. Tobacco Control, 2000, 9, 206-16

*** WHO European Health for all Database. WHO Regional Office for Europe (2002)

*** World Health Organization Fifth session of the Intergovernmental Negotiating Body, Framework Convention on Tobacco Control, 14th-25th October. World Health Organization, Geneva, (2002)

*** Starea de Sanatate a Populatiei din Romania 1990-2002- Ministerul Sanatatii si Familiei, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala Bucuresti aprilie 2002

*** World Health Statistics Annual 2002

*** Health For All Indicators, WHO European Region, 2003

*** US Department of Health and Human Services. Preventing Tobacco Use Among Young People: A report of the Surgeon General, Atlanta GA: Center for Diseases Control and Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health 1994

*** A 5-a “Ancheta nationala medicala” – Ministerul Sanatatii, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara si Documentare Medicala, 1997

*** Raportul ESPAD Romania – Consumul de alcool si alte droguri la elevii de 16 ani din școli – Ministerul Sanatatii si Familiei, Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate, Directiile de Sanatate Publica Judetene – Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul Suedez de Informatii privind Alcoolul si alte Droguri, Consiliul de Cooperare pentru Combaterea Abuzului de Droguri si a Traficului Ilicit de Droguri (Grupul Pompidou), 1999

*** Ordinul nr. 853 din 17 octombrie 2000 privind stabilirea textului si dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun

*** Legea nr. 125 din 3 aprilie 2001 privind modificarea si completarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitatii produselor din tutun in salile de spectacol si interzicerea vanzarii produselor din tutun minorilor

*** Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea

*** Ordonanța nr. 13 din 30 ianuarie 2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

***Anuar de statistică sanitară 2003; MS, Centrul de Statistică Sanitară și Documentare Medicală, București, 2004