Frunza Florin Catalin Alexandru Urbanism,Calitatea vietii [ ​ INTERVENTII DE CRESTERE A CALITATII VIETII [615601]

2019

Frunza Florin Catalin Alexandru

Urbanism,Calitatea vietii

[
​
INTERVENTII
DE
CRESTERE
A

CALITATII
VIETII
LA
NIVEL
URBAN

PRIN
IMBUNATATIRE
MODELELOR
DE

ALIMENTATIE PUBLICA
​
]

Se completează cu o descriere de 50 cuvinte a lucrării.

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

2

Cuprins

REZUMAT

1
INTRODUCERE

2
DEFINIREA SI PREZENTAREA CONTEXTULUI ROMANESC

2.1
CONTEXT ISTORIC

2.2
CONTEXT SOCIO-ECONOMIC SI POLITIC

2.3
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SECTORULUI AGRICOL IN ROMANIA

2.4
RETELELE DE ALIMENTATIE PUBLICA

2.5
CONCLUZII.DEFINIREA OPORTUNITATII SI SCOPUL TEMEI ALESE

3.
TEORII SI POLITICI REFERITOARE LA MODELELE DE ALIMENTATIE PUBLICA

3.1
POLITICA AGRICOLA COMUNA LA NIVEL EUROPEAN

3.2
INTERNATIONAL PANEL OF EXPERTS ON

SUSTAINABLE FOOD SYSTEMS (IPES-FOOD)

3.2.0
PRINCIPII DE BAZA

3.3.1
STUDII DE CAZ

3.3
URBACT MARKETS

3.3.0
PRINCIPII DE BAZA

3.3.1
STUDII DE CAZ

3.3.1.1 SUCEAVA MARKETS LOCAL ACTION PLAN

3.3.1.2 BAENA INTEGRATED ACTION PLAN

3.3.1.3 MUNICIPALITY OF CESENA INTEGRATED ACTION
PLAN

3.3.1.4 ORASUL SIBIU , MAGAZINUL UNIREA

3.3.1.5 CONCLUZII

3.4
RUAF FONDATION

3.4.0
PRINCIPII DE BAZA

3.4.1
STUDII DE CAZ

3.4.1.1 LINKÖPING, SWEDEN

3.4.1.1
​
(Alte studii asteapta sa fie gasite)

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

3

3.4
CONCLUZII

4.
PIATA AGROALIMENTARA

4.1
INTRODUCERE

4.2
NORMATIVE VS CERINTE

4.3
DESIGN SI CONFIGURATIE SPATIALA

4.2.1
STUDII DE CAZ

4.4
CONCLUZII

5.
METODOLOGIE

6.
CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Rezumat

Cuvinte
cheie:
SISTEMUL
AGROALIMENTAR,
POLITICA

AGRICOLA
COMUNA,
MARKET
ORIENTATION,
MODELE
DE

ALIMENTATIE, MICII FERMIERI,LANTURI DE APROVIZIONARE

1
Introducere

2
Definirea si prezentarea contextului romanesc

2.1
CONTEXT ISTORIC

[
​
https://ecoruralis.ro/storage/files/Documente/RaportPAC.pdf
​
]
(România
ș
i
Politica

Agricolă
Comună
Viitorul
micii
agriculturi
române
ș
ti
în
Europa
Un
raport
realizat
Din
partea

Douglas K. Knight) >link pentru documentul de unde am extras informatia.

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

4

Romania
are
o
lunga
istorie
agricola
,
chiar
si
inainte
sa
existe
Romania
in
aceasta

zona
de
Sud-Est
a
Europei
viata
in
general
era
caracterizata
ca
fiind
una
a
muncii
agricole

indiferent de popoarele sau imperiile care au mai venit.

In
1859
apare
actualul
stat
Romania,
acesta
a
conoscut
o
activitate
agricola
ridicata

inca
de
la
inceput
,
urmand
ca
dupa
Primul
Razboi
Mondial
odata
cu
recuperarea

Transilvaniei
sa
devina
una
dintre
primele
tari
agricole
din
Europa.Perioada
interbelica
in

Romania
este
amintita
ca
fiind
o
perioada
prospera
,
prosperitatea
datorandu-se
in
mare

parte
reformei
agrare
care
a
dat
pamant
taranului.Istoria
elementara
caracterizeaza
statul

Roman
in
aceasta
perioada
ca
fiind
unul
dintre
cei
mai
mari
producatori
de
cereale
mai
ales

in zona de Sud-Est a Europei.

Toate
acestea
au
luat
sfarsit,
odata
cu
venirea
celui
de-al
Doilea
Razboi

Mondial.Acest
eveniment
a
avut
urmari
grave
asupra
Romaniei
,
prima
urmare
fiind

pierderea
completa
a
infrastructurii,
urmata
de
pierderea
anumitor
teritorii
odata
cu
pierderea

războiului.Europa
a
suferit
un
declin
demografic
masiv
,
iar
odata
cu
instalarea
comunistilor

la putere viata taranului a inceput sa nu mai semene cu ce era inainte.

Perioada
1947
si
1962
a
fost
martora
colectivizarii
fortate
a
terenurilor
agricole,

concentrandu-se
pe
asa
numita
modernizare
si
industrializare
a
agriculturii.In
cele
din
urma

taranii
si-au
pierdut
pamantul
,
o
mare
parte
a
populatiei
a
fost
mutata
din
zonele
rurale
la

orase
pentru
a
muncii
in
fabrici
de
stat
devenind
parte
a
sectorului
industrial.Taranii
ramasi

sa
lucreze
pamantul
erau
obligati
sa
produca
pentru
stat,
lor
revenindu-le
o
cantitate

nesemnificativa.Acest
lucru
a
dus
la
frustrare
in
randul
taranului
simplu
,
fara
a
putea
sa

asigure hrana familiei legatura taranului cu pamantul a fost deteriorata.

Anii
ce
au
urmat
au
dus
la
pierderi
sistematice
in
randurile
taranilor
romani
,
odata
cu

ei
s-au
pierdut
si
cunostinte
importante
dobandite
de
secole
despre
agricultura.Ulterior

romanii
mutati
la
tara
,
au
fost
obligati
sa
o
ia
de
la
inceput
ca
fermieri
amatori
,
fara

cunostintle pe care le-ar fi avut in alt context.

Regimul
Comunist
a
tras
agricultura
romaneasca
inapoi
atat
direct
prin
cele

mentionate
mai
sus
cat
si
indirect
,
astfel
cuvinte
ca
si
“colectivizare”
sau
“cooperativa”
au

capatat conotatii negative in acceptiunea romanilor.

Anul
1989
a
adus
prabusirea
regimului
impus
de
Nicolae
Ceausescu
lasand
loc
unui

nou
sistem
agricol
asa
cum
il
stim
si
astazi.Romania
a
adoptat
o
atitudine
de
tip
capitalista
,

totodata
pastrand
mare
parte
din
structura
agricola
comunista.Despre
sistemul
comunist

putem
mentiona
ca
a
tintit
la
autosuficienta,
neavand
nevoie
de
import
de
bunuri
agricole,
de

asemenea
guvernul
sub
conducerea
lui
Ion
Iliescu
a
dat
dovada
de
aceasi
retinere
in
materie

de
importuri
de
bunuri
agricole,
performand
o
politica
protectionista
de
majoare
a
tarifelor

vamale
.Acest
lucru
s-a
datorat
dependentei
mentale
de
stat
a
poporului
roman
care
incerca

sa
se
adune
dupa
evenimentul
din
1989.Lucrul
pe
care
ar
trebuii
sa
ni-l
amintim
este
acela

ca
revolutia
nu
a
adus
o
schimbare
in
bine
sau
in
rau
,
ea
a
adus
o
schimbare
,care
in

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

5

anumite
sectoare
probabil
a
facut
mai
mult
rau
decat
bine
si
aici
am
putea
sa
mentionam

marile
privatizari
de
firme
ale
statului
si
cei
care
au
reusit
sa
puna
mana
pe
ele.Aceste

persoane
care
au
intrat
in
posesia
firmelor
in
timp
s-a
dovededit
a
fi
cu
precadere
persoane

conectate
la
aparatul
comunist,
fenomenul
ramanand
vizibil
inca
si
astazi.Din
cele

mentionate
mai
sus
putem
deduce
ca
statul
favoriza
mai
degraba
managerii
si
proprietarii

marilor
afaceri
agro-industriale,
taranii
romani
fiind
din
nou
marginalizati
exact
ca
si
in

perioada comunista .

In
primul
deceniu
dupa
comunism
doar
cativa
actori
au
reusit
sa
puna
presiune

pentru nevoile fermierilor mari , organizatii precum federatia comerciala Agrostar.

In
anii
2000
Romania
considera
serios
aderarea
la
Uniunea
Europeana
subventiile

raman acordate cu aceasi precadere catre actorii mari , taranii ramanand defavorizati.

Dupa
asta
a
urmat
aderarea
la
UE
unde
pentru
prima
data
guvernul
a
inceput
sa

acorde sprijin si micilor fermieri.

In
concluzie
la
o
scurta
radiografie
intre
actual
si
vechi
putem
identifica
probleme

legate
de
coruptie
si
neprofesionalism
care
par
sa
se
mosteneasca
,
de
cele
mai
multe
ori

problemele
cu
care
s-au
confruntat
comunistii
nereusind
sa
le
depaseasca
sunt
valabile
si
in

prezent.

+

http://store.ectap.ro/articole/1088.pdf

2.2
CONTEXT SOCIO-ECONOMIC SI POLITIC

Marimea
populatiei
agricole
romanesti
este
coplesitoare,
avand
un
procent
din

populatia
tarii
nemaiintalnit
in
vestul
Europei,
de
la
revolutia
industriala.Intrarea
Romaniei
in

UE
a
schimbat
imaginea
si
caracterul
agriculturii
pentru
omul
simplu.
Romania
dispune
de
o

populatie
de
5
ori
mai
mare
decat
nivelul
mediu
UE
si
dubla
in
comparatie
cu
tara
urmatoare

sub
linie.Spatiul
rural
din
Romania
,
considerat
ca
un
ansambu
de
teritorii,
populatii,
localitati,

agenti
economici,
structura
sociala,
cultura,
traditii,
obiceiuri
prezinta
o
serie
de
caracteristici

de o deosebita complexitate economica, demografica si socio-culturala.

Pana
in
anul
2008,
populatia
implicata
in
agricultura
a
scazut
din
nou
la
aproximativ

30%,
pe
masura
ce
au
aparut
noi
oportunitati
in
zonele
urbane.Acest
procent
este
uluitor
in

comparatie
cu
Europa
de
Vest,
unde,
in
Franta
populatia
implicata
in
agricultura
este
de

3,4%,
in
Germania
este
de
2,2%
si
in
Marea
Britanie
este
de
doar
1,4%
din
ocuparea
fortei

de munca.Importanta agriculturii in Romania ,pur si simplu nu poate fi ignorata.

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

6

Romania
o
tara
de
care
Uniunea
Europeana
tinde
sa
tina
din
ce
in
ce
mai
mult
cont

,disponibilitatea
de
terenuri
agricole
fertile
pretabie
pentru
dezvoltarea
unei
agriculturi

eficiente
si
faptul
ca
60%
din
teritoriul
este
clasificat
ca
mediu
rural
,47%
din
populatie
traind

in
zonele
rurale,
media
fiind
mult
mai
mare
decat
cea
pe
care
o
inregistreaza
Uniunea

Europeana,
respectiv
de
15%.Zonele
rurale
din
Romania
ocupa
aproximativ
14,7
milioane
de

hectare de teren agricol si cuprinde peste patru milioane de ferme.

Mai
mult
decat
atat,
avand
o
suprafata
agricola
de
aproape
15
milioane
de
hectare,

Romania
are
posibilitati
sa
creeze
disponibilitati
pentru
asigurarea
bunastarii
nutritionale
a

intregii
populatii.Dezvoltarea
multilaterala
a
agriculturii,
ca
principala
obtiune
a
politicii

agricole,
este
de
natura
sa
asigure
resursele
alimentare
la
majoritatea
produselor
de

importanta
strategica,
valorificarea
potentialului
de
productie
,
precum
si
atenuarea

oscilatiilor
inerente
ale
pietelor
externe
ale
produselor
agroalimentare.In
aceste
conditii
este

necesara,
bineinteles
,
adoptarea
unor
alternative
de
politici
alimentare
privind
producerea

de
alimente
la
preturi
accesibile
,
cresterea
cererii
solvabile
a
populatiei
si
luarea
in

considerare
a
avantajelor
comparative
ale
importului
si
exportului
de
produse

agroalimentare.

In
cadrul
UE,
Romania
apare
ca
tara
cea
mai
dependenta
de
agricultura,
cu
cel
mai

mare
numar
de
fermieri
din
uniunea
luata
ca
un
intreg.Nu
numai
ca
are
cel
mai
mare
procent

de
agricultori
in
UE,
fermierii
din
Romania
reprezinta
20%
din
intreaga
forta
de
munca
din
UE

mobilizata in agricultura.

Potrivit
datelor
Eurostat,
Romania
avea
in
2010
cel
mai
mare
numar
de
exploatatii

agricole
din
Uniunea
Europeana,
de
aproape
4
milioane,
reprezentand
o
treime
din
totalul
la

nivel
comunitar,
in
timp
ce
suprafata
medie,
de
3,4hectare,
este
printre
cele
mai
mici,

depasind
doar
insulele
Malta
si
Ciplru.Numarul
de
exploatatii
agricole
din
Romania
a
zcazut

din
14%
in
perioada
2003-2010,
la
3,86
milioane
,
in
timp
ce
in
UE
declinul
a
fost
de
20%,
la

12,05milioane.

Conform
rezultatelor
de
la
Biofach-Nurnberg
2013
eveniment
specializat
pe

agricultura
ecologica,
Romania
a
fost
tara
cu
cele
mai
bune
terenuri
clasate
din
punct
de

vedere
al
favorabilitatii
de
a
cultiva
in
sistem
ecologic,
acest
fapt
va
atrage
investitori
si

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

7

oameni
de
afaceri
interesati
sa
produca
si
sa
comercializeze
produse
ecologice.Cele
peste

50
de
firme
romanesti
prezentate
la
targul
organizat
cu
ocazia
acestor
evenimente
cu

produse
ecologice
certificate
vor
fi
garantia
dezvoltarii
in
viitor
a
unui
cometr
exterior
reciproc

avantajos cu partenerii din intreaga lume.

2.3
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SECTORULUI AGRICOL IN ROMANIA

În
ț
ara
noastră
dar
ca
ș
i
în
restul
Uniunii
Europene
agricultura
are
un
rol
important
în

dezvoltarea
economică.Datorită
poten
ț
ialului
său,reprezentat
de
terenul
arabil,
România
ar

trebui
să
se
axeze
mult
mai
mult
spre
acest
sector
pentru
că
are
posibilitatea
de
a
oferi
o

crestere
economica.Guvernul
României
dar
si
fermierii
au
încercat
să
se
adapteze
,o
dată
cu

aderarea
ț
arii
din
2007
la
UE
,noului
mediu,a
ș
adar
putem
spune
că
agricultura
românească

este în cre
ș
tere.

Potrivit
situatiei
prezentate
mai
sus,
ț
ara
noastra
prezintă
elementele
necesare
pentru

ca
domeniul
agriculturii
să
prospere
ș
i
totu
ș
i
din
o
multitudine
de
motive
progresul
întârzie
să

apară.Pentru
a
putea
întelege
care
este
organizarea
ș
i
cum
functionează
sectorul
agricol
din

România trebuie să întelegem mai întai problemele cu care acesta se confruntă.

Chiar
dacă
47%
din
popula
ț
ia
ț
arii
trăie
ș
te
în
mediul
rural,
apare
problema
îmbătrânirii

popula
ț
iei
din
aceste
zone.Aceasta
este
o
problemă
mult
discutată
pentru
ca
aspectul

demografic
afecteaza
destul
de
mult
acest
domeniu,o
populatie
mai
tanara
ar
fii
mai

deschisa
si
mai
conectata
la
tendintele
actuale
inovative
in
aceea
ce
priveste
agricultura
,pe

langa
populatia
in
varsta
care
de
multe
ori
nu
are
nici
acces
la
acest
gen
de

informatii.Datorită
oportunitătilor
care
apar
o
data
cu
viata
intr-un
mediu
urban
exemplul
unui

venit
stabil,
populatia
in
varsta
este
lasata
in
urma
pentru
a
duce
povara
muncilor
agricole.În

2008
procentul
populatiei
tinere
din
mediul
rural
a
scazut
de
la
52.5%
la
41.4%
,iar
in
aceasi

perioada
persoanele
de
peste
45
de
ani
au
avut
o
crestere
de
la
60,1%
la
62.9%.Aceleasi

date
arata
ca
in
2006
,persoanele
cu
varsta
peste
65
de
ani
reprezentau
23,4%
din
populatia

rurala,
iar
in
mediul
urban
acest
procent
era
de
doar
2,2%[1],din
acest
lucru
denota
ca

populatia
imbatranita
nu
are
nici
posibilitatea
ca
o
data
cu
inaintarea
in
varsta
sa
se
poata

retrage
la
o
viata
linistita.Aceasta
discrepanta
nu
este
prezenta
doar
in
Romania
,diferenta

dintre
un
stil
de
viata
urban
si
unul
rural
este
evidenta
oriunde,dar
discrepantele
sunt
mult

mai
vizibile
si
mai
mari
aici.Saracia
este
un
element
care
deja
devine
obisnuinta
in
mediul

rural
,astfel
partea
demografica
este
legata
de
acest
fapt.Cei
care
nu
au
plecat
cu
gandul
la
o

viata
in
alt
mediu,atrasi
de
industrializare
au
ramas
sa
practice
o
agricultura
de
subzistenta

,iar
datorita
mecanismelor
corupte
si
falimentare
acestea
au
ramas
in
urma
din
toate

punctele
de
vedere
si
mai
ales
fara
un
venit
stabil
sau
un
viitor.Statisticile
arata
ca
saracia

este
de
trei
ori
mai
mare
in
zonele
rurale
decat
in
zonel
urbane[2].Situatia
in
Europa
este

foarte
diferita
agricultura
de
subzistenta
este
practicata
doar
pentru
consum
propriu
si
cea
de

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

8

semi-subzistenta
si
pentru
vanzare.Conform
definitiilor
Eurostat
“proprietatile
sub
1
UDE
sunt

definite
ca
fiind
de
subzistenta”,problema
este
ca
71%
din
fermele
romanesti
sunt
de

subzistenta si acopera 26,7% din suprafata agricola utilizata a tarii.[3][4]

Problema
fragmentarii
terenurilor
a
aparut
dupa
1990
dupa
ce
terenurile
s-au

innapoiat
deoarece
nu
a
existat
nici-o
miscare
care
sa
incurajeze
asocierile
intre
oameni
sau

sa
educe
oamenii
in
acest
sens.Aceasta
fragmentare
a
afectat
mai
departe
dimensiunea
dar

si
productivitatea
fermelor
romanesti
.Romania
prezinta
o
problema
destul
de
mare
in
ceea

ce
priveste
fragmentarea
in
agricultura,suprafata
medie
de
exploatare
este
comparabila
cu

cea
a
Ciprului
sau
a
Maltei,ambele
tari
fiind
de
dimensiuni
mici
.[5]Dimensiunea
medie
a

fermelor
familiale
romanesti
este
2,2
hectare
mult
mai
mica
decat
“ferma
familiala”
sprijinita

de
PAC.Aceasta
“ferma
familiala’
careia
i
se
adreseaza,
este
ferma
tipica
din
vestul

Europei,care
chiar
si
in
trecut
erau
concepute
ca
niste
unitati
economice
capabile
de
comert

si
import,fiind
considerabil
mai
mari.Aceasta
problema
este
frecventa
in
estul
Europei,iar
de

aici
rezulta
ca
acesta
are
nevoie
de
o
schimbare
pentru
a
sprijini
si
fermele
care
nu

corespund
momentan
cerintelor
,aproape
75%
din
fermele
romanesti
au
o
suprafata
mai

mica
de
2
hectare,iar
ponderea
fermelor
sub
10
hectare
este
de
98%
din
total
ca
numar
si

39%
din
total
ca
si
suprafata
agricola.[6][7]Aceasta
dimensiune
a
fermelor
afecteaza

productivitatea
acestora.In
acest
domeniu
Romania
nu
are
rezultate
bune
pentru
ca

modelele
de
agricultura
productiviste
romanesti
nu
sustin
conservarea
stilului
de
viata
fermier

si
drepturile
agricultorilor
ca
in
alte
tari.Aceste
tendinte
sunt
nedurabile
si
tind
spre
epuizarea

resurselor
si
sunt
facute
pentru
incurajarea
controlului
marilor
corporatii
agricole
nu
a

fermierului.Valoarea
bruta
adaugata
la
PIB
din
agricultura
din
romania
este
cea
mai
mare
din

Uniunea
Europeana
.Acest
lucru
este
posibil
datorita
faptului
ca
celelalte
tari
din
Uniunea

Europeana
sunt
mult
mai
dezvoltate
cand
vine
vorba
de
servicii
si
industrii,contribuind
mai

mult
la
PIB,
asa
ca
agricultura
nu
are
o
pondere
atat
de
mare
cum
are
pentru
o
tara
ca

Romania
unde
si
industriile
sunt
in
urma.De
aici
rezulta
faptul
ca
desii
poate
parea

incurajator
agricultura
romaneasca
nu
este
mai
productiva
decat
cea
din
Uniunea

Europeana.[8]

Cum
se
arăta
mai
sus,
cele
două
agriculturi
românești
atât
de
diferite
au
interese
de

cele
mai
multe
ori
divergente
și
cer
genuri
de
intervenție
diferită
din
partea
statului.
Din

nefericire,
marja
de
manevră
a
guvernelor
naționale
în
cadrul
PAC
nu
e
foarte
mare,
iar
PAC

este
gândită
ca
o
politică
unitară,
indiferent
de
mărimea
exploatațiilor.
România
se

integrează
treptat
în
mecanismele
de
aplicare
ale
PAC
și
ar
trebui
să
mediteze
serios
la

modul
în
care
politica
europeană
comună
afectează
structura
sa
agricolă.
Deocamdată,
PAC

înseamnă
pentru
România
în
principal
subvenții
pentru
producători
și
bani
pentru
dezvoltare

rurală.

Legat
de
fermele
industriale
mari,
exista
o
discu
ț
ie
aprinsa
la
nivel
european
asupra

lor.Chiar
dacă
la
inceput
PAC
a
militat
cu
ideea
ca
fermele
mici
si
mijlocii
familiare
trebuie

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

9

sus
ț
inute
,
subven
ț
iile
datorita
lobby-ului
făcut
au
tins
să
meargă
tot
către
cele
mari.Aceste

ferme
mari
sunt
cele
despre
care
ecologi
ș
tii
afirmă
ca
distrug
mediul
prin
agricultura

intensivă,
cei
care
militează
pentru
combaterea
săraciei
globale
sus
ț
in
că
este
nedrept
ca

banii
contribuabililor
europeni
să
subven
ț
ioneze
firme
mari
care
oricum
s-ar
descurca
fără

ace
ș
ti
bani,
in
defavoarea
ț
aranilor
săraci
din
mediul
rural.În
România,
ruptura
între

agricultura
de
subzistență
și
fermele
foarte
mari
face
ca
distribuția
subvențiilor
să
fie
cea
mai

inechitabilă din toată UE.

2.4
RETELELE DE ALIMENTATIE PUBLICA

2.5
CONCLUZII.DEFINIREA OPORTUNITATII SI SCOPUL TEMEI ALESE

Proiectul
la
care
îmi
doresc
să
lucrez
are
că
ș
i
arie
de
acoperire
teritoriul

Romaniei.Acest
proiect
î
ș
i
dore
ș
te
să
fie
unul
realistic
,
atacând
o
problema
de
actualitate
la

nivel
global
,
mai
exact
lipsa
unor
modele
de
alimenta
ț
ie
publică
sustenabil
ș
i
care
să

conlucreze cu a
ș
ezările rurale din imediată apropiere a Timi
ș
oarei.

Lucrarea
î
ș
i
propune
studierea
ș
i
în
ț
elegerea
situa
ț
iei
actuale
existente
în
procesul

locuitorului
timi
ș
orean
de
ob
ț
inere
a
alimentelor
de
zi
cu
zi,
ș
i
mai
departe,
propunerea
unei

variante
alternative
la
cea
existen
ț
a
care
să
răspundă
necesită
ț
ii
ora
ș
ului
de
a
furniza

alimente
proaspete,
sănătoase,
ieftine
către
locuitori
ș
i
care
să
reintregeasca
legătură

ora
ș
ului
cu
producătorii
locali
din
imediată
apropiere.În
altă
ordine
de
idei
îmi
doresc

semnalarea
unei
probleme
importante
în
ora
ș
ș
i
anume
lipsa
calită
ț
ii
sau
existen
ț
ei
la
o

distan
ț
ă
considerabilă
a
pie
ț
elor
agroalimentare.Felul
în
care
func
ț
ionează
aceste
pie
ț
e

rezultă
într-o
încredere
scăzută
a
popula
ț
iei
acest
lucru
conducând
consumatorii
către
cea

de-a
două
varianta
ș
i
anume
supermarketurile,
acestea
reu
ș
ind
să
satisfacă
nevoia

consumatorului
referitoare
la
:
normele
de
igienă
,
controlul
calită
ț
ii,
o
gama
variată
de

produse
ș
i
a
furniza
informa
ț
iile
referitoare
la
felul
în
care
a
fost
produs
alimentul.Noul
rol
al

consumatorului
urban
ce
î
ș
i
dore
ș
te
să
aibă
o
voce
în
legătură
cu
modelul
de
alimenta
ț
ie

disponibil
în
ora
ș
ș
i
impactul
social
ș
i
de
mediu
duce
la
o
nevoie
acută
în
generarea
unor
noi

spa
ț
ii care să găzduiască func
ț
iuni de pie
ț
e agroaliemntare
ș
i alte func
ț
iuni conexe.

Con
ș
tientizarea
problemelor
precizate
mai
sus
m-a
făcut
să
petrec
timp
în
a
în
ț
elege

care
sunt
nevoile
mele
în
ob
ț
inerea
anumitor
alimente
ș
i
cum
a
ș
putea
să-mi
aduc
aportul
în

încercarea de a le rezolva.

3.
TEORII
SI
POLITICI
REFERITOARE
LA
MODELELE
DE

ALIMENTATIE PUBLICA

3.1
POLITICA AGRICOLA COMUNA LA NIVEL EUROPEAN

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

10

Politica
Agricola
Comuna
sau
PAC
a
luat
nastere
cu
prilejul
tratatului
de
la
Roma
din

1957.Acest
set
de
legi
si
instrumente
a
aparut
in
urma
celei
de-a
doua
conflagratii
mondiale
,

care
asa
cum
mentionam
si
la
partea
de
context
istoric
a
lasat
Europa
in
intuneric
,
pagubele

incasate
la
nivelul
infrastructurii
au
fost
colosale
,
acest
lucru
traducandu-se
in
instabilitate
si

nesiguranta[1].De
cand
a
inceput
sa
functioneze
,
si
anume
1962
PAC
a
avut
urmatorul
set

de
ambitii:
​
cresterea
productivitatii
​
,
​
asigurarea
unor
standarde
de
viata
echitabile
pentru

comunitatea
agricola
​
,
​
asigurarea
disponibilitatii
produselor
alimentare
la
preturi

accesibile
​
,
​
balansarea
pietelor
​
.Politica
desavarsita
de
Uniunea
Europeana
a
inceput
sa

functioneze,
astfel
agricultorii
se
simteau
din
ce
in
ce
mai
putin
amenintati
de
colapsurile

pietei.Marea
majoritate
a
obiectivelor
impuse
,
au
fost
atinse
cu
succes
,
urmand
ca
intre
anii

1970-1980
Europa
sa
cunoasca
o
supraproductie
in
multe
sectoare
,
acest
lucru
aducand

Politica
in
pragul
unei
reforme(1992)[2].Evident
saturarea
anumitor
sectoare
agricole
a

rezultat
in
pierderii
masive
legate
de
peisajul
natural
dar
si
in
randul
fermelor
de
familie

mixte,prin
pierderea
atractivitatii
sustinuta
de
suprasaturare..Reforma
a
reusit
sa
controleze

supraproductia,
prin
eliminarea
subventiilor
preferentiale
in
functie
de
cantitatea
de
bunuri

produse.Anii
2000
aduc
noi
probleme
,
datorita
dorintei
de
extindere
catre
est
din
anii
ce
au

urmat
2004
respectiv
2007.Aceasta
etapa
de
reformare
a
divizat
politica
in
doi
piloni,
partea

economica
si
partea
de
conservare
a
mediului
rural.Urmatoarea
reforma
a
urmat
in
2003

chiar
inaintea
de
primul
segment
de
aderare
a
celor
10
state
membre,
aceasta
reforma
fiind

una
dintre
cele
mai
controversate
ea
impunand
conduite
echitabile
in
randul
tuturor
actorilor

,aceste
reguli
vizau
protectia
mediului
,
standardele
de
bunastare
a
animalelor
etc.
,
cine
nu

se
angaja
in
ale
respecta
nu
primea
ajutoarele
de
tip
subventie
disponibile
din
partea
Uniunii

Europene[3].Mai
departe
in
anul
2008
Politica
a
suferit
din
nou
schimbari
,
de
aceasta
data

schimbarile
produse
nu
au
avut
un
impact
asa
de
mare.Ultima
reforma
a
avut
loc
in
2013

aceasta
reforma
a
vizat
noi
probleme
aparatue
legate
de
cresterea
concurentei
pe
piata,
a

intarit
argumentele
anterioare
legate
de
mediu,
schimbarile
climatice
si
utilizarea
durabila
a

resurselor[4].

Obiectivele
principale
ale
politicii
agricole
comune
,așa
cum
sunt
ele
menționate
în

Tratatul de la Roma (art. 139) sunt:

“a)
Creșterea
productivității
agriculturii
prin
promovarea
progresului
tehnic
și
asigurarea

dezvoltării
raționale
a
producției
agricole,
precum
și
a
utilizării
optime
a
factorilor
de
producție,

în special a forței de muncă.

b)
Asigurarea
unui
nivel
de
trai
pentru
populația
agricolă,
la
paritate
cu
alte
sectoare
de

activitate.

c) Stabilizarea piețelor produselor agricole.

d) Garantarea securității aprovizionării.”[5]

Același
articol
precizează
luarea
în
considerare
la
elaborarea
P.A.C.
a
următoarelor

elemente:

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

11

“a)
Caracterul
special
al
activităților
agricole
care
decurge
din
structura
socială
a
agriculturii
și

din diferențele structurale între regiunile agricole.

b)Necesitatea de a opera gradual adaptările necesare.

c)
Faptul
că,
în
statele
membre,
agricultura
constituie
un
sector
strâns
legat
de
ansamblul

economiei.“[5]

Orientările
de
mai
sus
au
fost
cu
timpul
precizate
și
chiar
extinse,
la
ele

adăugându-se și altele ca:

Pe
parcursul
acestor
ani
,
PAC
a
reusit
sa
ofere
stabilitate
acestui
mediu
si
intradevar

putem
spune
ca
astazi
avem
de
aface
cu
o
politica
comunitara
mai
rafinata,
problemele
nu

au disparut ele se transforma si odata cu ele si politica.

Mai
departe
o
sa
discutam
despre
situatia
actuala
a
Politici
Agricole
Comune
,iar

pentru
a
intelege
mai
bine
exact
rolul
si
subdiviziunile
in
care
este
impartita,
o
sa
citez
textul

oficial
gasit
pe
situl
Ministerului
Afacerilor
Externe
cu
privire
la
descriera
Politicii
Agricole

Comune.

“
​
Politica
Agricolă
Comună
(PAC)
este
una
dintre
primele
politici
comunitare,
creată
cu

obiectivul
asigurării
necesarului
de
alimente
în
cadrul
Comunității.
PAC
reprezintă
un
set
de

reguli
și
mecanisme
care
reglementează
producerea,
procesarea
și
comercializarea

produselor
agricole
în
Uniunea
Europeană
și
care
acordă
o
atenție
crescândă
dezvoltării

rurale.

PAC
este
constituită
din
doi
piloni:
a)
organizațiile
comune
de
piață
(măsurile
comune
de

reglementare
a
funcționării
piețelor
produselor
agricole)
și
b)
dezvoltare
rurală
–
măsurile

structurale care vizează dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale.

PAC
s-a
dezvoltat
pe
baza
principiilor
pieței
unice
(circulația
fără
restricții
a
produselor

agricole
în
interiorul
UE),
preferinței
comunitare
(favorizarea
consumului
produselor
originare

din
Uniunea
Europeană)
și
solidarității
financiare
(măsurile
comune
sunt
finanțate
dintr-un

buget comun).

În
ultima
perioadă,
PAC
a
trecut
printr-un
amplu
proces
de
reformă,
inițiat
de
Comisia

Europeană
la
12
octombrie
2011
și
care
a
fost
finalizat
în
noiembrie
2013,
cu
aportul
statelor

membre
și
al
Parlamentului
European.
Reforma
s-a
concretizat
într-un
set
de
regulamente

care
stabilesc
cadrul
legislativ
al
PAC
pentru
perioada
2014-2020.
Actele
de
bază
constau
în

patru
regulamente
al
Consiliului
și
ale
Parlamentului
European
privind:
i)
plățile
directe,
ii)

organizarea
comună
a
piețelor
(OCP)
unică,
iii)
dezvoltarea
rurală
și
iv)
un
regulament

orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

În
perspectiva
anului
2020,
PAC
trebuie
să
dețină
capacitatea
de
a
răspunde
provocărilor

viitoare
cu
care
se
vor
confrunta
agricultura
și
zonele
rurale
și
să
îndeplinească
obiectivele

stabilite pentru PAC, și anume:

-producția alimentară fiabilă

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

12

-gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice

-dezvoltarea teritorială echilibrată”
​
[6]

https://www.askfood.eu/tools/forecast/wp-content/uploads/2019/07/CFP_FullReport.pdf

3.2
INTERNATIONAL
PANEL
OF
EXPERTS
ON
SUSTAINABLE
FOOD
SYSTEMS

(IPES-FOOD)

3.2.0
PRINCIPII DE BAZA

3.3.1
STUDII DE CAZ

3.3
URBACT MARKETS

[
​
https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/URBACT_Markets/outputs_media/Baselin
e_Study_01.pdf
​
]>>>>>link pentru documentul de unde am extras informatia

Project
goals
and
overview
Urbact
markets
is
a
project
that
aims
to
explore
the
role
of

city
retail
markets
as
key
drivers
for
social,
environmental
and
economic
change
in
our

neighbourhoods.
Markets
generate
footfall,
economic
activity,
increase
in
trade
in

surrounding
areas,
incentivize
tourism
and
reinforce
local
cohesion.
The
project
focuses
on

sharing
best
practice
for
creating
and
managing
both
street
and
covered
market,
either
food

or
specialist
markets.
Markets
will
be
treated
as
part
of
the
urban
trade
and
retail
policy,
but

with
an
integrated
approach:
urban
planning,
environment,
employment
and
tourism
policy

areas
will
also
be
part
of
our
action
plans.
The
project
will
propose
specific
measures
to

adapt
markets
to
the
challenges
of
the
XXIst
century,
to
contribute
to
answering
the
needs
of

neighbours, consumer trends and demands, and low-carbon neighbourhoods.

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

13

The
Markets
For
centuries,
markets
have
been
an
important
part
of
the
city
retail.

They
represent
not
only
the
place
where
people
buy
food
and
non
food
products
but
also
the

place
where
the
heart
of
the
city
could
be
found.
When
retail
chains
where
not
yet
developed,

small
retailers
were
the
only
source
of
products
for
the
city.
Craft
shops
gathered
in
specific

areas
of
the
cities
(today’s
high
streets)
but
traders
and
farmers
met
in
a
specific
places,
the

“markets”.
This
phenomenon
could
be
found
all
over
Europe
in
small
cites
as
well
as
capital

cities,
the
only
difference
being
the
number
of
stalls,
the
variety
of
products
and
the
opening

days.
Because
of
the
footfall
they
generated,
markets
had
a
very
important
impact
on
their

surroundings,
enhancing
the
opening
of
retail
shops,
artisans
and
other
businesses.
Even
if

this
was
more
or
less
homogeneous
in
all
countries
and
cities,
the
industrialization
first
and

the
retail
evolution
afterwards,
produced
a
divergent
path
for
the
markets
in
every
country

and region.

The
Markets
today
Although
markets
generate
great
footfall
and
can
bring
“life”
to
a

neighbourhood,
their
economic
and
social
impact
has
often
been
undervalued.
Nowadays,

the
situation
of
the
markets
in
each
city
varies
considerably.
Several
factors
explain
these

differences:
retail
competition,
local
laws,
retail
association
relevance
and
roles,
market

governance
models,
logistics
models,
etc.
The
different
evolution
of
the
markets
implies
that

different
management
approaches,
typologies
and/or
degree
of
competitiveness
can
be

found.
But
even
within
this
heterogeneity,
markets
are
still
at
the
heart
of
the
city
life
and

play,
an
important
role
for
the
retail
offer,
tourism
attraction
as
well
as
social
and
economic

cohesion
and
development
of
their
local
neighbourhoods.
Local
governments
have

re-discovered
or
are
rediscorvering
the
centrality
of
markets
in
their
city
and
their
relevance

to
urban
development,
their
role
in
jobs
creation
and
entrepreneurship
and
their
importance

for the social development of the neighbourhoods.

The
market’s
ecosystem
As
stated
formerly,
markets
have
a
broad
impact
on
the
city.

Several
areas
of
the
city
GDP
generation
are
impacted
such
as
tourism,
logistics,
real
estate

or
retail
development
At
the
same
time,
most
of
the
quality
of
life
indicators
are
also

influenced,
such
as
social
development
and
integration,
sustainability,
availability
of
km0

products,
mobility
and
employment.
For
this
reason,
a
wide
range
of
stakeholders
can
be

identified:
local
and
regional
authorities,
business,
traders
and
retail
associations,
wholesale

distributors,
local
producers,
different
kind
of
investors
and,
of
course,
the
citizens
of
the
city,

especially
those
in
the
market’s
neighbourhood.
The
attached
graph
represents
in
a
very

synthetic way the whole markets model and ecosystem.

3.3.0
PRINCIPII DE BAZA

3.3.1
STUDII DE CAZ

3.3.1.1
SUCEAVA MARKETS LOCAL ACTION PLAN

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

14

3.3.1.2
BAENA INTEGRATED ACTION PLAN

3.3.1.4
MUNICIPALITY OF CESENA INTEGRATED ACTION PLAN

3.3.1.4
ORASUL SIBIU, PROIECTUL MAGAZINUL UNIREA

3.3.1.5
CONCLUZII

3.4
RUAF FONDATION

3.4.0
PRINCIPII DE BAZA

Urban
agriculture
can
be
defined
shortly
as
the
growing
of
plants
and
the
raising
of

animals
within
and
around
cities.
The
most
striking
feature
of
urban
agriculture,
which

distinguishes
it
from
rural
agriculture,
is
that
it
is
integrated
into
the
urban
economic
and

ecological
system:
urban
agriculture
is
embedded
in
-and
interacting
with-
the
urban

ecosystem.
Such
linkages
include
the
use
of
urban
residents
as
labourers,
use
of
typical

urban
resources
(like
organic
waste
as
compost
and
urban
wastewater
for
irrigation),
direct

links
with
urban
consumers,
direct
impacts
on
urban
ecology
(positive
and
negative),
being

part
of
the
urban
food
system,
competing
for
land
with
other
urban
functions,
being

influenced
by
urban
policies
and
plans,
etc.
Urban
agriculture
is
not
a
relict
of
the
past
that

will
fade
away
(urban
agriculture
increases
when
the
city
grows)
nor
brought
to
the
city
by

rural
immigrants
that
will
lose
their
rural
habits
over
time.
It
is
an
integral
part
of
the
urban

system.

3.4.1
STUDII DE CAZ

3.4.1.1
LINKÖPING, SWEDEN

[
​
https://www.ruaf.org/sites/default/files/2016_GIZ%2CFAO%2CRUAF_CityRegionFoodSyste
ms%20and%20FoodWasteManagement_digital.pdf
​
]>link
pentru
documentul
de
unde
am

extras informatia.

Linköping
Biogas
AB
was
formed
in
1995
as
a
result
of
co-operation
between
the
City

of
Linköping,
the
local
abattoir
(Swedish
Meats
AB)
and
the
farmers’
association
(Lantbrukets

Ekonomi
AB).
The
company
decided
in
1995
to
build
a
biogas
plant
to
supply
all
the
city

buses
in
Linköping
with
gas
and
received
funding
of
Euro
140,000
from
the
city
government.

Construction
work
started
in
March
1996
and
the
plant
began
operation
in
December
1996.

Since
2005,
the
plant
has
been
owned
and
operated
by
Svensk
Biogas
(Swedish
Biogas),
a

subsidiary
to
the
City
of
Linköping.
Over
the
past
few
years,
the
plant
has
undergone
several

upgrades to increase its capacity to match the growing demand for biogas.

The
Linköping
Waste-to-Energy
plant
uses
organic
waste
from
agriculture
and

slaughterhouses
around
Linköping
for
transformation
into
biogas,
fuelling
the
public
transport

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

15

system
and
reducing
emissions
and
pollution
from
urban
transport.
Additionally,
the
plant

supports
local
production
through
the
production
of
52,000
tonnes/year
of
bio-fertiliser
for

farms
in
the
region.
In
2001,
the
project
was
expanded
to
include
waste
from
school

canteens
and
restaurants,
by
installing
three
waste
macerators
throughout
the
city.
Svensk

Biogas
currently
owns
and
operates
12
public
refuelling
stations
in
Linköping
and
in
the

surrounding
area.
The
filling
stations
are
used
by
private
cars
as
well
as
by
taxis
and

distribution vehicles from different companies.

The
Linköping
plant
receives
the
majority
of
its
waste
from
different
food
industries

(waste
fat,
vegetable
waste,
slaughterhouse
waste,
etc.),
2,000
tonnes/year
of
animal

manure
and
36,000
tonnes/year
of
other
waste
materials
for
a
total
of
100,000
tonnes.
The

waste
is
mixed
with
manure
at
the
biogas
plant
and
then
pasteurised
for
1
hour
at
70°C.
The

material
is
then
fed
to
the
digesters.
The
digested
product
is
regularly
removed
from
the

digester
and
stored
at
the
plant
for
a
few
days
before
it
is
transported
back
to
farmers
and

used as bio-fertiliser.

The
annual
production
of
bio-fertiliser
is
around
52,000
tonnes.
The
bio-fertiliser
has
a

dry
matter
content
of
4.5%
and
a
nitrogen
content
of
more
than
7
kg/nm3.
It
is
certified

according
to
the
Swedish
certification
system
SPCR120
and
thereby
approved
for
recycling

to
farmland.
Since
March
2015,
all
the
bio-fertiliser
produced
in
Tekniska
Verken’s
biogas

plant is also ecologically certified (KRAV4 certified).

3.4.1.2
CONCLUZII

4.
PIATA AGROALIMENTARA

4.1
INTRODUCERE

[file:///C:/Users/studf/Desktop/Diploma/FrancisGriffith.pdf]
​
>>>>link
pentru
documentul

de unde am extras informatia

Farmers’
Market
Defined
There
are
many
conceptualizations
of
what
constitutes
a

farmers’
market.
For
our
purposes,
Allison
Brown’s
defi
nition
is
particularly
useful:
“Farmers’

markets
are
generally
considered
to
be
recurrent
markets
at
fi
xed
locations
where
farm

products
are
sold
by
farmers
themselves”
(2001,
658).
Today,
farmers’
markets
also
sell

value-
added
products
and
food
items.
Some
of
these
markets
are
much
more
than
outlets

for
produce;
they
function
as
restaurants
and
grocery
stores.
Refl
ecting
the
seasonality
and

distinctiveness
of
the
regional
landscape
and
climate,
farmers’
markets
are
inherently

ephemeral
in
time
and
place.
Most
markets
evolve
over
time
as
the
number
of
vendors
and

products
shrink
and
expand
with
the
seasons.
These
temporal
aspects
exemplify
what

Seamon
called
“place
ballet”—an
ever-
changing
event
in
which
the
market
is
transformed

into
a
convivial
space
(Seamon
and
Nordin
1980).
Accordingly,
a
farmers’
market
is
both
a

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

16

place
of
economic
exchange
and
a
socially
transactive
place
where
people
interact
to
varying

degrees and formulate meanings for themselves and as a group.

We
consider
farmers’
markets
as
public
spaces
when
the
market
is
operating
in
a

designed,
open,
accessible,
and
non-
vehicular
space
where
people
come
to
buy
locally
or

regionally
produced
goods
and
engage
in
community
life
on
a
regular
basis.
Examples

include
markets
located
in
parks,
plazas,
and
promenades
where
permanent
features
create

a
hospitable
environment
during
market
times
and
serve
as
multiple-
use
facilities
during

non-
market
periods.
These
spaces
might
contain
shade
trees,
protective
structures,
an

assortment
of
seating
arrangements,
and
play
space
for
children
(Figure
3).
Markets

designed
and
operating
in
parks
and
along
promenades,
in
plazas,
and
under
pavilions
serve

as
the
subject
for
our
detailed
issue-
based
case
study
on
the
meaning
and
design
of

farmers’ markets in public space.

Farmers’
markets
located
within
parks,
along
pedestrian
promenades,
and
in
plazas

frequently
result
from
careful
planning
and
design
(Corum,
Rosenzweig,
and
Gobson
2001).

Increasingly,
landscape
architects
and
other
design
professionals
are
designing
these

facilities
and
integrating
them
into
the
greater
public
realm.
This
study
seeks
to
understand

how
best
to
plan
and
design
farmers’
market
as
lasting
public
spaces.
It
focuses
on
the

explicit design of farmers’ markets in parks, pavilions, and plazas.

Within
these
market
settings,
this
article
explores
the
spatial
qualities
that
make

farmers’
markets
signifi
–
cant
and
enduring
public
spaces.
We
examine
markets
as
places
of

social
interaction
that
foster
a
community
of
diverse
people
and
explore
the
larger
role
of

markets
as
mixed-
life
places
(Francis
2011).
Mixed-
life
spaces
are
those
settings,
designed

or
natural,
that
support
a
diversity
of
people,
experiences,
and
meanings.
They
are
public

spaces
where
a
variety
of
people
feel
safe
and
comfortable
“hanging
out”
and
are
the

hallmark
of
good
and
healthy
urbanism.
We
explore
the
social
ecology
and
meaning
of

farmers’
markets
as
designed
in
the
context
of
the
park,
the
pavilion,
and
the
plaza.
In
these

settings,
we
identify
four
market
realms
to
organize
the
constitutive
parts
of
farmers’
markets

and
explore
the
landscape
features
and
spatial
patterns
that
inform
each
market.
Using
an

issue-
based
case
study
method,
we
attempt
to
answer
the
question
of
how
best
to
organize

design
features
and
spatial
patterns
of
farmers’
markets
in
public
space
and
contribute
to
the

structuring of a socially interactive and meaningful space.

Studies
conducted
by
environmental
psychologists
and
agro-
economists
have

documented
the
social,
economic,
and
environmental
benefi
ts
of
farmers’
market
(Hinrichs,

Gillespie,
and
Feenstra
2004;
Sommer
1989;
Sommer,
Herrick,
and
Sommer
1981).
There
is

empirical
evidence
that
markets
have
signifi
cant
economic
benefi
ts
(Feenstra
2007)
and

contribute
directly
to
social
and
environmental
justice
(Fisher
1999).
The
farmers’
market

resurgence
also
exemplifi
es
the
city
landscape
as
space
for
leisure,
relaxation,
and

Frunza Florin Catalin Alexandru

Interventii de crestere a calitatii vietii la nivel urban prin

intermediul modelelor de alimentatie publica

17

community
development.
Farmers’
markets
are
recognized
as
important
contributors
to

healthy cities (Franck 2005; Horwitz 2004; Project for Public Spaces 2003a; Sommer 1980).

Markets
today
also
refl
ect
a
demand
and
appetite
for
new
types
of
civic
space

(Shaftoe
2008;
Tangires
2003).
They
offer
opportunities
for
social
interactions
that
are
less

prevalent
in
contemporary
public
space
and
bring
a
diversity
of
people
together
in
public

space.
Markets
serve
as
a
new
setting
for
local
protest,
celebration,
and
personal
and

cultural expression (Low, Taplin, and Scheld 2005).

Four Realms of the Farmers’ Market Landscape

The
integration
of
the
social
meanings
of
farmers’
markets
into
the
built
environment

results
from
a
combination
of
policy,
program,
planning,
design,
and
management.
We

present
here
four
physical
realms
of
the
market
place—the
promenade,
the
working
market,

the
market
landscape,
and
the
market
neighborhood—
as
a
conceptual
framework
to
better

understand
the
ecology
of
farmers’
markets
and
their
larger
landscape.
This
framework
is

also
informed
by
previous
design
experience
with
and
research
on
farmers’
market
by
both

authors.

The promenade…(dezvolt)

The working market…(dezvolt)

The market landscape…(dezvolt)

The market neighborhood…(dezvolt)

4.2
NORMATIVE VS CERINTE

4.3
DESIGN SI CONFIGURARE SPATIALA

4.3.1
STUDII DE CAZ

4.4
CONCLUZII

5.
METODOLOGIE

6.
CONCLUZII

Concluziile
se
vor
realiza
pe
o
singura
coloană
si
vor
avea
minim
600
de
cuvinte.

Urmatorul paragraf are 627 cuvinte si este drept model.

Bibliografie