FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE PIERSIC DIN COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTALĂ A USAMV CLUJ Conducător științific: Conf.Dr. Ioana MITRE Absolvent: Ioana… [602014]

Licență

FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE PIERSIC DIN COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTALĂ A USAMV CLUJ Conducător științific: Conf.Dr. Ioana MITRE Absolvent: Ioana… [602014]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTUR Ă
SPECIALIZAREA: HORTICULTURA
PROIECT DE DIPLOM Ă

o

u

1
8
3
2
7
.

S
t

Absolvent: [anonimizat]:ă Ș ț
Conf.dr. Ioana MITRE
CLUJ-NAPOCA
2016

FACULTATEA DE HORTICULTUR Ă
SPECIALIZAREA:
HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOM Ă
STUDII PRIVIND CREȘTEREA ȘI
FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE PIERSIC DIN
COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTALĂ A
USAMV CLUJ
Conducător științific:

Conf.Dr. Ioana MITRE
Absolvent: [anonimizat]
2016

Rezumat (model – ceea ce este cu albastru se
elimin , este pentru varianta în englez )ă ă
STUDII PRIVIND CREȘTEREA ȘI FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE
PIERSIC DIN COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTAL Ă A
USAMV CLUJ
Ioana BANC1
,Ioana MITRE1

1
Universitatea de tiin e Agricole i Medicin Ș ț ș ă
Veterinar /, Str. M n tur, Nr. 3-5, 400372, ă ă ăș
Cluj-Napoca, România; bancioana @yahoo.com;
ioana.mitre @usamvcluj.com
(University of Agricultural Sciences and Veterinary
Medicine, 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca,
Romania; [anonimizat];
[anonimizat] – la varianta în englez ă)
REZUMAT (ABSTRACT-la varianta în engleză)
Prin studiile și cercetările efectuate s-a constat faptul că piersicul este o specie că rezistă la
factorii eco-pedoclimatice precum solul și eroziunea,factorul geologic și hidrologic,
vegetația factorul termic pluviometric, umiditatea relativă a aerului, regimul eolian,

nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui și accidentele climatice în incinta campusului
universitar USAMV Cluj-Napoca. În plus, s-au efectuat studii privind numărul de ramuri
salbe, buchete de mai și ramuri anticipate, tăierile moderne ale piersicului exemplific
următoarele: tăierea modernă cu cepi și ramuri mixte, suprimarea alternativă a rodului pe
șarpante și arcuirea piersicului, pentru soiurile șapte la număr precum Charles Ingouf,
Vistarich Rubitisch, Royal Majestic, Wassenberger, Champion și Suncrest. Tratamentele
fitosanitare efectuate păduchii țestoși ( păduchele din San Jose), ouă de afide , acarieni,
ciuruirea bacteriană și micotica, monilioze, deformarea frunzelor și făinarea ( la
piersic),monilioze ( fructe), se combat cu Sulfat de Cupru ( Piatră Vânătă), Calypso,
Confidor Oil. Amplasamentul piersicului s-a dovedit a fi unul corect, conforme cu cerințele
adaptării la condițiile de mediu pentru rezultate bune de rezistență a piersicului, producție
bună și fructe de mari și delicioase și cu aspect comercial.
CUVINTE CHEIE ( KEYWORDS – la varianta în engleză)
Amplasament, soiuri, tăieri, sol, factori de mediu.
ABSTRACT
Trough studies and research conducted it was found that the peach is species that resist
factors eco-dimatic and soul erosion factor geological and hydrological, vegetation thermal
factor rainfall, humidity, wind regime, cloudiness and duration of sunshine and accidents
USAMV university campus climate in Cluj-Napoca, In addition, studies have been
conducted on the number of branches necklaces, bouquets of May and branches snap,
logging modern peach exemplify the following: cutting modern with drill and branches
mixed suppressing alternative fruit on framing and bowing peach, varieties seven number
and Charles Ingouf, Vistarich, Rubitisch, Royal Mayestic, Wassenberger, Champion and
Sucrest pesticide treatments carried lice test (lice from San Jose), eggs of aphids, mites,
sceeningbanterial and fungal, monilia, deformation of leaves and powdery mildew (peach),
monilia (fruit), are fighting copper sulfate (blue vitriol), Calypso, Confidor Oil. The location
peach proved to be acorect one, in accordance with the requirements of adaptation to
environmental conditions for good results endurance peach, production good and large and
delicious fruit and commercial aspects.

KEYWORDS: Location varieties, cutting, soil and environmental factors.
CUPRINS
CAP.I. PREZENTAREA CULTURII
PIERSICULUI…………………………………………………5
1.1.Importanta culturii
piersicului………………………………………………………………..
…………………….5
1.1.1 Importan a culturii piersicului si valoarea ț
alimentara a fructelor…………………………………….5

1.1.2 Scurt istoric.Origine, areal de
r spândire……………………………………………………………….ă
…..6
1.3. Situatia culturii piersicului pe plan mondial si
national…………………………………………………..7
1.3.1. Situa ia culturii piersicului si productia pe plan ț
mondial……………………………………………..7
1.3.2. Situa ia culturii piersicului si productia în ț
România…………………………………………8
1.3.3. Situa ia culturii piersicului în jude ul ț ț
Cluj………………………………………………………11
1.4. Tendinte si orientari in cultura piersicului…………………………………………………………11
CAP.I. PREZENTAREA CULTURII PIERSICULUI……………………………………………………………5
1.1.Importantă culturii piersicului………………………………………………………………………………………5
1.2 Scurt istoric al pomiculturii în țara noastră …………………………………………………………………..6
1.3. Situația culturii piersicului pe plan mondial și național…………………………………………………..7
1.3.1. Situația culturii piersicului pe plan mondial………………… .……………………………………7
1.3.2. Situația culturii piersicului în România…………………………………………………………..8
1.3.3. Situația culturii piersicului în județul Cluj………………………………………….……..….…11
1.4. Tendințe și orientări în cultura piersicului………………………………………………………………..11
CAP.ÎI. PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE CULTURII DE
PIERSIC…………………………………………………………………………………………………………………..… .14
2.1 Particularități biologice ……………………………………………………………………………………. ……..15
2.1.1 Evoluția sortimentului pe plan mondial……………………………………………………………………16
2.1.2 Evoluția sortimentului în România…………………………………………………………………………..17
2.1.3 Specii care au contribuit la formarea soiurilor și potaltoilor…………………………………………20
2.1.4 Portaltoii piersicului……………………………………………………………………………………………….21
2.1.5 Particularitățile de creștere și fructificare ale piersicului……………………………………………..23
2.1.6. Cerințele piersicului față de factorii de vegetație…………….……………………………… …26
2.1.6.1 Cerințele piersicului față de lumină………………………………………………………….… ..26
2.1.6.2 Cerințele piersicului față de căldură……………………………………………………..………27
2.1.6.3 Cerințele piersicului față de apă…………..…………………………………………………… …27
2.1.6.4 Cerințele piersicului față de factorii edafici și expoziția
terenului………………………………………………………………………………………………….28
2.2 Particularități tehnologice…………………………………………………………………………………………..28
2.2.1. Specificul producerii materialului săditor…………………………………………………….……28
2.2.2 Specificul înființării plantațiilor de piersic………………………………………………..……. .29
2.2.3 Specificul întreținerii planațiilor de piersic…………………………………………………………………29
2.2.3.1 Conducerea pomilor tineri…………………………………………………………………..…….. 29
2.2.3.2 Tăierile de fructificare………………………………………………………………………………30
2.2.3.3 Întreținerea solului……………………………………………………………………………..…. 31

2.2.3.4 Fertilizarea plantațiilor de piersic……………………………….…………………………………33
2.2.3.5 Irigarea plantațiilor de piersic…………………………………………………………….……….34
2.2.3.6 Normarea încărcăturii de rod……………………………………..………………………………..35
2.2.3.7 Combaterea bolilor și dăunătorilor………………………………………………………..……….36
2.2.3.8 Particularitățile maturării și recoltării piersicului…………………………………………………36
CAP.III. Prezentarea Stațiunii Didactice Experimentale
”…….USAMV CLUJ-NAPOCA……………………………………………………………………………………….38
3.1.Istoric și perpective……………………………………………………………..………………………………..38
3.2.Așezarea geografică a campusului USAMV CLUJ-NAPOCA………………………………………..39
3.3. Studiul geologic și hidrologic…………………………………………………………………………………42
3.4. Studiul solului și eroziunea………………………………………………………………………………………42
3.5. Studiul vegetației ……………………………………………………………………………………………………43
3.6. Analiza fctorilor climatici………………………………………………………………………………..….45
3.6.1.Regimul termic…………………………………………………………………………………………….……45
3.6.2 Regimul pluviometric…………………………………………………………………………………….……46
3.6.3 Umiditatea relativă a aerului…………….. …………………..………………………………….….53
3.6.4.Regimul eolian…………………………………………………………………………………………….53
3.6.5 Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui………….. ………………………………………54
3.6.6.Accidentele climatice…………………………………………………………………………….………54
3.6.7. Concluzii asupra factorilor pedoclimatici privind favorabilitatea pentru cultura
piersicului…………………………………………………………………………………………………..…………55
3.7 Organizarea unității…………………………………………………………………………………………………..57
CAP.IV. MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE……..…….. .…………………………….59
4.1 Organizarea experienței și aspecte luate în studiu în vederea precizării caracteristicilor de
creștere și fructificare …………………………………………………………………………………………………….59
4.2 Descrierea soiurilor luate în studiu…………………………………………………………….…….61
4.3. Tehnologia cultivării piersicului de la USAMV CLUJ-NAPOCA
4.3.1 Tehnologia de înființare a platației………………………..………………………………….……73
4.3.2 Specificul întreținerii colecției pomologice……………………………………………………… .73
CAP.V. REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR………….…………………………. .76
5.1Influenta soiului asupra particularităților biometrice ale pomilor………………………………………78
5.1.1 Infuența soiului asupra înălțimii pomilor…………………………………………………………………..78
5.1.2 Infuența soiului asupra vigorii pomilor exprimată prin suprafața secțiunii
trunchiului ……………………………………………………………………………………………………………………80
5.1.3 Influența soiului asupra diametrului coroanei pe lungime și pe
lățime ……………………………………………………………………………………………………………………………82
5.2 Influenta soiului asupra particularităților de fructificare………………………………………………..90
5.2.1. Numărul creșterilor anuale……………………………………………………………………………………..90
5.2.2. Lungimea medie a creșterii anuale………………………………………………………………………….93.
5.2.3. Lungimea totală a creșterilor anuale ……………………………………………………………………….94
5.2.4. Numărul de ramuri salbe……………………………………………………………………………………….96
5.2.5. Numărul de buchete de mai……………………………………………………………………………………98
5.2.6. Numărul de ramuri anticipate………………………………………………………………………………..100
5.2.7. Numărul de ramuri mixte……………………………………………………………………………….. ….103
5.2.8. Studiul desfășurării fenofazelor organelor vegetative și de fructificare …………………….. 110
5.3 Producția de fructe……………………………………………………………………………………………….112
CAP.VI. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI . ……………………………………………………………114
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….. 116

CAP .I. PREZENTAREA CULTURII PIERSICULUI
Pomicultură este materia de baza care reprezintă biologia si tehnologia speciilor pomicole,
realizarea de producții mari de fructe, de calitate superioară, valoare economică importantă,
într-o perioadă relativ scurtă de timp si constante în ani consecutivi. "Pomicultura" este
ramura agriculturii care se ocupă cu creșterea pomilor.
Etimologic, această denumire are originea din limba latină ''pomus'', ''-i'' înseamnă arbore
fructifer și cultura,''-ae'' îngrijire, cultivare.

Sursa:
(https://i.ytimg.com/vi/QANHCF2S8zE/maxresdefault.jpg
)
Fig. 1.1 Cultura piersicului

CAP.I. PREZENTAREA CULTURII PIERSICULUI
1.1.IMPORTANȚA CULTURII PIERSICULUI
1.1.1 Importanța culturii piersicului și valoarea alimentară a fructelor
Piersicul ( Persica vulgaris, Genul Prunus, Subfamilia Prunoideae, Fam. Rosaceae ).
Piersicile sunt de diferite nuanțe și dimensiuni și sunt acoperite cu perișori, au formă sferică
cu diametru 4-10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis galben la roșiatic și sunt
foarte gustoase și bogate în vitamine și substanțe proteice.
Piesicile sunt foarte mult apreciate de către consumatori, găsindu-se atât că fructe
prospete, cât și prelucrate în diverse produse. Pentru țările cu zone cu climat rece, piersicile
fiind numite delicatese.
Cererea mare pentru piersic fiind remarcată de calitatea și tehnologia lor: finețea
pulpei, aromă,
conținutul bogat în zahăr,aciditatea.
Valoarea alimentară a fructelor de piersic este dată de compoziția lor comple
ta șiechilibarata:apă:82,6- 91,4, substanata uscată:10,0-21,5g,zahăr total:6,38-
14,7g,aciditate:0,22-
0,95g,substanțe proteice substanțe pectice,substanțe minerale (P,K,Mg,Fe), celuloză,
vitamina C,alte vitamine precum: P, PP, E, B1, B2, B99 ('' V . Cociu,1993. 40 years og plum
breeding în România. Fruit Var. J. 47:63-67'') . Valoarea energetică a fructelor este de 34-76
%.
Piersicile,în stare proaspătă,stimulează secreția gastrică,ușurează digestia,în plus,indicat
pentru bolile infecțioase acute,hipertensive și a arteriocleroza,provoacă reducerea
conținutului de colesterol din sânge,mult utilizate în profilaxia bolilor cardiovasculare renale
și a anemiilor. Piersicile sunt mult apreciate pentru consumul fructelor proaspete și
industrializate că dulceață,compoturi,nectar,gemuri,lichioruri,fructe congelate,distilate.
1.1.2 Scurt istoric.Origine, areal de răspândire
Specia piesicului este originară din China, înainte cu 2000 de ani de a fi preluată de romani
și greci. În Europa, piersicul este introdus la începutul erei creștine.însă în secolele XVIII-
XIX s-a dezvoltată mai mult. Specii de piersid existenți în flora spontană și cultivată.
Această specie pomicolă este nelipsita din grădinile populației chineze de la Oceanul Pacific
până în Munții Himalaya, existând în viață și gândirea acestui popor care a legat-o de tradiții

străvechi și legenda ('' V . Cociu,1993. 40 years og plum breeding în România. Fruit Var. J.
47:63-67'')
În Europa. Piersicul, cultivat în mai toate țările, se obțin producții de 4 milioane tone în
umatoarele țări: Italia, Spania, Grecia, Franța, Moldova și România.
Pe continentul Asiei cea mai mare producție de piersic se obțin în China.
Distribuția suprafeței cu livezi de caiși și piersici, pe regiuni de dezvoltare și ponderea
acestora în suprafața livezilor.
Regiuni de dezvoltare Suprafața cultivată cu caiși ha % Suprafața cultivată cu piersici ha
%.

1.3. SITUAȚIA CULTURII PIERSICULUI PE PLAN MONDIAL ȘI NAȚIONAL
1.3.1. Situația culturii piersicului și producția pe plan mondial
Producția mondială de piersici este în aroximatie 11 milioana tone,în ordine descresatoare
Asia,Europa, America de Nord, America de Sud, Africa, America Centrală și Oceania.
Obiectivele mondiale principale este faptul de a se obține soiuri cu rezistența la ger,la boli și
dăunători,soiuri timpurii și soiuri mai târzii cu fructe mari, peste 70 g/buc. și
o culoare atrăgătoare.

Tabel 1.1
Evoluția producției de piersici pe plan mondial și continente (mii tone)
Continentul/An
ulMondialEuropaAsiaAmerica de
NordAmerica de SudAfricaOceania
1979-19816960 30691287171154025598
1990824039501739150062932498
1991842538141976157963433587
19921042749492757159366737388
19931027744013131155870038998
19941075747933250154071136499
1995982942123412111372433434
19961019044723533112368434434
199711020361543821615834464110

199811675357349871433774804104
199913080467851021534826833107
200013223469752121564829814107
1990-20001064942873589146872848988
Variația ±% +53,0+39,7+17,0-14,2+34,8+91,0-10,2
Sursa : (F.A.O. Production Yearbook , vol. 47;48;50 (1996);51 (1997);52 (1998)-
RomaF.A.O. Bulletin of Statistics; vol. 1, nr.2 (2000)
În tabel 1.1 sunte relatate date despre producția mondială de piersici pe continente pe
intervalul anilor 1979-1981 până 2000.
1.3.2. Situația culturii piersicului și producția în România
În România, cultura de piersic este foarte veche, introdusă de către greci sau romani, la
început că că pomi izolați, apoi culturi organizate. Țara noastră fiind la limita de nord ca și
cultura esficienta, însă sunt zone favorabile pentru cultura de piersic. Între anii 1970-1990 s-
a extins foarte mult ajungând la 11 mii hectare, producția fiind de 80 mii tone. În anul
1990,cultura piericului a scăzut semnificativ, producția fiind de 18000 tone. În România,
județele cu o producție ridicată a piersicului sunt: Constanata,și Bihor (mai mare de 50 %),
apoi Dolj, Timiș, Arad, Satu Mare și Municipiul București.
La inceputera cultivat că pom izolat, mai ale prin vii. Din 1889 odată cu înființarea
pepinierelor de stat, au putut fi înmulțite și erau răspândite și soiuri străine.
Cultura pieriscului s-a dezvoltat în cele mai favorabile zone și ea reprezintă a treia specie
pomicolă cultivată, după măr și prun.
Primele livezi de piersic din Dobrogea au fost înființate în Neptun, apoi în Mangalia.
În 1989, în țara existau cc. 11.000 ha, livezi că produceau pe an 70-80 mii tone ('' V .
Cociu,1993. 40 years og plum breeding în România. Fruit Var. J. 47:63-67'').
Din 1990 s-a înregistrat o scădere a producției de piersici de la 60 mii tone la 17 mii tone în
anul 1997, o creștere semnificativă s-a înregistrat în anul 2000 cu cifra de producție de 23
mii tone.
Consumul pe an de piersici pe cap de locuitori a scăzut de la 2,8 kg, în anul 1985, la 1,2 kg,
I 1997.(''Skander M, Humert N,G. Gradinaru, Collot J, J. Klein G, Loosli A, Sauser J,
Zocchi A, Gilardoni F , Ward TR (2004) J Am Chem Șoc 126:14411, 2002'')

Sursă:(http://madr.ro/attachments/article/61/ADER-1113-faza-2.pdf )
Fig. 1.2 Suprafețele de livezi pe județe în România
Tabel 1.2
Producția de piersici în România 2007-2011
Anul20072008200920102011
Piersici17,016,417,111,220,9
Sursă: (INS. : Anuarul statistic al României 2011);
Comunicat de presă '' Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2011.
În tabelul 1.2 observăm că din 2007 până în 2008 o ușoară scădere a producției, din 2010
până în 2011 diferență majoră pozitivă, adică o creștere a productivității fructelor de piersic.

Figura 1.1 Evoluția producției de piersici în România pe intervalul anilor 2007-2011

Regiuni de dezvoltareSuprafața cultivată cu piersic
ha
%
TOTAL 1759,5 100,0
NORD-EST 15,8 0,9
SUD-EST 916,8 52,1
SUD-MUNTENIA 98,6 5,6
SUD-VEST MUNTENIA 42,8 2,4
VEST 257,5 14,7
NORD-VEST 336,5 19,1
CENTRU 10,2 0,6
BUCURESTI-ILFOV 81,3 4,6
Sursă: (INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ COMUNICAT DE PRESĂ NR.233/2013)
În tabel 1.3 observăm că în regiunea Sud-Est este cea mai mare pondere cu suprafața cultivată de
piersic și cea mai mică pondere cultivată fiind în regiunea de Centru.0510152025
Anul
2007Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Piersic
Pierisc
Piersic

Figura 1.2 Evoluția suprafeței cultivate cu piersici (ha) în România

1.3.3. Situația culturii piersicului în județul Cluj
Tabel
Caracterizarea bazinelor pomicole ale județului Cluj din punct de vedere al favorabilității
pedoclimatice naturale
Nr.Crt.Bazinul pomicol Specia pomicolă piersic
1.Dej 0,83
2.Apahida 2,15
3.Taga 1,43
4.Cluj 1,80
5.Baciu 1,96
6.Turda 2,33
Sursă:(http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/articole/Pomicultura/zonarea%20speciilor
%20pomicole%202014.pdf)
Tabel
Caracterizarea bazinelor pomicole ale județului Cluj din punct de vedere al favorabilității
pedoclimatice potențate
Nr. Crt.Bazinul pomicol Specia pomicolă piersic
1.Dej 0,93
2.Apahida 2,58
3.Taga 1,59
4.Cluj 2,22
5.Baciu 2,43
6.Turda 2,89

Sursă:(http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/articole/Pomicultura/zonarea%20speciilor
%20pomicole%202014.pdf)
1.4. TENDINȚE ȘI ORIENTĂRI ÎN CULTURA PIERSICULUI
Cultura piersicului este deosebit de importantă pentru valoarea alimentară a fructelor.
Se pretează pe soluri ușoare, pH neutru, cernoziom, pretențios fata de căldură, precipitații.
Tendințele cercetătorilor este de a crea cât mai multe soiuri pentru a putea să fie plantați în
cât mai diferite zone ale țării.
Tendintea de a crea portaltoi pentru o rezistență mai bună la bolile și dăunătorii piersicului
pentru economicitatea a banilor în vederea planificării planului de cheltuieli de tratamente
fitosanitare.

CAP 2. PARTICULARITĂȚILE BIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE
CULTURII DE PIERSIC
2.1.PARTICULARITĂȚI BIOLOGICE
Particularități de creștere și fructificare Piersicul formează un sistem radicular bogat
ramificat, cu rădăcinile de schelet groase, orientate majoritatea relativ paralel cu suprafața
solului și câteva din ele pătrund pe verticală la adâncimi mari. Extinderea laterală a
rădăcinilor depășește de 1,7-2
ori proiecția coroanei, iar pe verticală majoritatea sunt răspândite între 20 și 80 cm, puține
ajung la 3-4 m. Indiferent de densitatea de plantare, rădăcinile piersicilor vecini nu se
întrepătrund. Din această cauză, în plantațiile mai bătrâne, completarea golurilor nu dă
rezultate, rădăcinile pomilor tineri nu mai găsesc spațiu necesar pentru aprovizionarea
pomului cu apă și săruri minerale. Rădăcinile au două maxime de creștere, primăvara și
toamna, când în sol sunt 8-20°C, considerată temperatură optimă. Partea aeriană a
piersicului crește rapid în primii ani de viață, emite 1-3 serii de anticipați care îndesesc mult
coroana, ajungând la maturitate la înălțimea de 4-6 m. Există în cultură și piersic pitic
(dwarf – pitic genetic) care la maturitate nu depășesc 1-2 m și care se poate cultiva la vas.
Capacitatea mare de emitere a anticipaților, se poate valorifica prin tăieri în verde și scurtă
cu 1-2 ani perioada de formare a coroanelor. După intrarea pe rod, intensitatea creșterii

scade, comparativ cu alte specii avâd creșteri slabe. Intrarea pe rod a piersicului este
precoce, diferențiază muguri floriferi încă din pepinieră și fructifică destul de bine din anul
2-3 de la plantare. Durata de exploatare economică a plantațiilor de piersic, este de 12-15
ani, uneori mai mare la pomii solitari. Piersicul fructifică pe ramuri mixte cu
lungime de 40-60 cm, ramuri care sunt purtătoare de mulți muguri de rod așezați în grupuri,
de obicei câte trei, din care unul vegetativ, ceea ce implică rărirea fructelor după căderea
fiziologică din iunie. În timpul fructificării, majoritatea ramurilor mixte se epuizează, astfel
încât ele nu prezintă interes în coroană pentru producția anilor următori. Apariția în coroana
pomilor a ramurilor buchet sau a salbelor (ramuri subțiri de 2-4 mm și care au lateral numai
muguri floriferi), organe de rod netipice piersicului, indică o anomalie în creșterea pomilor,
datorată fie încărcăturii foarte mari de fructe, fie unei tehnologii de cultură neadecvată. Pe
acest tip de ramuri, nu se obține o producție de calitate și trebuie luate măsuri pentru
stimularea creșterilor noi, în vederea asigurării rodului în anul următor. Frecvent la pomii
tineri sau în urma unor tăieri severe, din mugurii dorminzi de pe ramurile de schelet, apar
ramuri lacome care
se pot folosi pentru refacerea unor elemente din coaroană care s-au rupt sau se suprimă.
Degarnisirea bazei ramurilor de schelet, este specifică piersicului chiar în plantațiile bine
întreținute. Cu cât pomii nu sunt tăiați corect, sunt umbriți sau afectați de ger și boli, cu atât
procesul de degarnisire este mai sever.
În timp, zona de fructificare se mută spre periferia coroanei scăzând astfel și potențialul de
producție a pomilor. Piersicul este specia care diferențiază muguri de rod și fructifică anual,
fără să fie afectat de alternanța de fructificare. Pe solurile fertile, piersicul leagă foarte bine,
iar la căderea fiziologică cad circa 30-40% din fructe, rămânând o cantitate prea mare față
de potențialul de hrănire al pomului.
Perioada repausului adânc este scurtă și pornirea în vegetație este legată de condițiile
climatice, realizându-se după 7-10 zile cu temperaturi peste pragul biologic (6,5°C), în timp
ce, pentru înflorire sunt necesare temperaturi medii de cel puțin 10°C. În funcție de
temperatură, înflorirea durează 10-14 zile, la temperaturi mai mici poate dura chiar mai
mult. Din punct de vedere al comportării la înflorire, soiurile de piersic sunt autofertile cu
excepția soiului ''J.H. Hale peaches need other peaches planted nearby to pollinate''.
Maturarea fructelor în cadrul speciei, se face eșalonat pe o perioadă de peste 4 luni, fiind
necesare 70-80 de zile de la înflorit la maturare, pentru soiurile timpurii și 130-140 de zile
pentru cele târzii. Același soi anticipă maturarea cu 1-2 săptămâni cultivat pe nisipurile
Olteniei față de restul zonelor de cultură. (''http://www.haifa-

group.com/knowledge_center/recommendations/fruit_trees/all_there_is_to_know_about_the
_fertilization_of_peaches.aspx '').
Tabel 2.1
Limite de rezistență la temperaturi scăzute la specia piersic
Muguri de rodStadiul fenologic
reperTemperaturi șC Efecte previzibile
LimiteMinim inreg.Minime Maxime
ARepaus de iarna-24…-26-20…-24 mai
multe zile10-80% muguri
degerațiDegerarea
mugurilor si a
pomilor
Repaus de iarna
vegetativOscilație diurnă
de temperatură
+5…+12,5+16…-16 pe parc.
5-6 zile consec.50-90% muguri
distrusi -pierderea totală a
recoltei datorită
degerării ori
involuției
mugurilor
-distrugerea totală
a mug. Florif. Pe
1 an
-pierderea totală a
recoltei
BÎnceputul umflării
mugurilor-10-1230-50% mugur
deg. Prod. bună100% degerare
pierdere totală a
recoltei
CUmflarea
mugurilor-5…-7-840-60% muguri
distrusi Prod.
bună70-80% pierdere
de muguri
DAparitia
bobocilor-3…-4-670-80% boboci
florali înghețați 90-100%
înghețarea
bobocilor
EDezvoltarea
bobocilor (buton)-1,7…-4,9-5,575-90% org.
florif. brunificateDiminuarea
substanțială a
producției
FÎnfloritul-1,1…-3,8-4…-5Distrugerea pistil.
Si org. florif. 80-
90%90-100% pistile
distruse.-
pierderea recoltei
GCăderea petalelor-2,2-3,2…-4,2Distrugerea
gineceului 50-
60%Brunificarea
totală a
gineceului și

pierderea recoltei
HLegarea si dezv.
Fructelor tinere-1…-2,1-1,0Înghețarea și
căderea căderea
frunz. Tinere 40-
50%Căderea masivă a
fructelor și
diminuarea prod.
IFructe în creștere-10,5Căderea fructelor
și diminuarea
product. 60 %Căderea masivă
a producției.
Pierderea
producției
Trunchi -24…-28 Degerarea
țesutului și a
lemnului
RădăciniPerioada de
repaus-10…-11
Sursa:
(M_e_l_a_ni_a_D_u_m_i_t_r_u_STUDII_ȘI_CERCETĂRI_PRIVIND_CREAREA_ȘI_C
ULTIVAREA_PIERSICULUI_ȘI_NECTARINULUI_DWARF)
În tabelul 2.1 sunt relatate date despre limitele de rezistență în diferite faze de vegetație ale
pomilor de piersic studiați.
2.1.1. Evoluția sortimentului de piersici pe plan mondial 1993-2003
Tabel 2.2
Evoluția pe plan mondială a celor mai mare tari producătoare de piersic
ANULCHINAITALIAS.U.AGRECIASPANIAFRANTATURCIAARGENTIACHILE
199373.63499.483 81.480 50.600 7.600 30.373 20.740 33.000 17.190
1994837.634100.570 80.970 53.400 7.200 30.200 20.870 34.000 17.480
1995956.68398.730 80.380 53.500 69.300 29.000 21.310 33.000 18.360
19961.0084796.204 80.670 5.900 67.700 27.165 21.496 33.000 18.260
1997960.44995.121 78.430 5.00070.480 26.700 21.940 25.284 17.900
19981.139.91293.783 79.240 5.50071.247 24.048 23.860 24.600 18.200
19991.18496 93.453 78.070 5.50070.339 23.745 24.100 23.000 18.000
20001.268.473 9.964 77.249 5.50066.326 2.817 24.520 24.000 17.770
20011.307.655 9.810 76.142 5.50070.000 21.804 25.400 23.500 20.500
20021.38655 9.291 76.860 5.50070.000 20.440 24.400 23.000 18.500
200360.700 97.497 75.543 5.500 70.623 19.100 25.400 23.000 18.500
MEDIA1.034.012 95.718 78.639 5.490 70.074 25.035 23.094 27.216 18.240

Sursa: ( http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/Situatia-actuala-a-
culturii-pi34.php)
În tabelul 2.2 de observă o evoluție pozitivă a interesului cultivării piersicului pe plan
mondial, însă cele mai mari producții se obțin în China.
Figura 2.1 Evoluția sortimentului de piersic pe plan mondial în cele mai mari țări producătoare
(ha)
Tabelul 2.3
Situația culturii piersicului în toate țările producătoare în anul 2003
Nr. Crt.Țara Suprafața (ha)Total Pe hectar
1 China 60.700 5529.366 9.17
2 Italia 97.497 1357.352 13.92
3 S.U.A. 75.543 1396.690 18.48
4 Spania 70.623 1284.800 18.19
5 Grecia 5.500 800.000 15.23
6 Mexic 43.416 223.883 5.15
7 Turcia 25.400 460.000 18.11
8 Egipt 33.970 256.997 7.56 01002003004005006007008009001000
199319951997199920012003China
Italia
S.U.A.
Grecia
Spania
Franta
Turcia
Argentina
Chile

9 Iran 25.000 385.000 15.40
10 Brazilia 23.000 215.000 9.34
11Argentina23.000 215.000 9.34
12 Africa de Sud 2.000 208.690 9.48
TOTAL1.094.649133.778
Sursa:(http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/Situatia-
actuala-a-culturii-pi34.php )
În tabelul 2.3 observăm că cea mai mare pondere de productivitate o are China, iar
cea mai scăzută Africa de Sud.
Figura 2.1 Evoluția sortimentului de piersic în toate țările producătoare (ha)
2.1.2.Evoluția producției sortimentului de piersic din țara noastră
Tabelul 2.4
Evoluția producției de piersic în România 1991-2003
AnulSuprafața Producția totală (tone) Producția la ha (tone)0100020003000400050006000
China MexicArgentinaSuptafata(ha)
Total
Pe hectar

1991 7.000 43.600 6.22
1992 6.900 37.300 5.40
1993 6.800 49.700 7.30
1994 6.600 20.900 3.17
1995 6.388 13.402 2.10
1996 5.886 25.894 4.40
1997 5.318 17.140 3.22
1998 5.022 17.681 3.56
1999 5.022 16.100 3.21
2000 3.590 18.347 5.01
2001 3.687 16.703 5.53
2002 3.500 15.000 4.29
2003 8.92 17.960 6.21
MEDIA 5.277 23.280 4.51

Sursa: (
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultu
ra/Situatia-actuala-a-culturii-pi34.php )
În tabelul 2.4 se observă o scădere semnificativă a producției de piersic în țara noastră, o
ușoară revenire în anul 2003 de peste 17 mii tone.

Figura 2.2 Evoluția producției de piersic în țara noastră pe intervalul anilor 1991-2003 (ha)
2.1.3 Specii care au contribuit la formarea soiurilor și potaltoilor
Genul Persica cuprinde 5 specii dintre care în lucrările de ameliorare de mare inportanta este
specia Persica vulgaris cu 2 varietăți botanice precum:roaeflora,cu flori de tip rosaceu și
campanulaeflora,cu flori de tip campanulat.Aceste varietăți cuprind 2 subvarietăți
botanice:lanuginosa,la care pielita fructelor este pubescenta(piersici propriu-zise și pavii) și
nucipersica la care pielita fructelor este glabra(nectarine și brugnone).
În funcție de culoarea pulpei fiecare subvarietate cuprinde 3 forme: leucocarpa- fructe cu
pulpa albă; xantocarpa- fructe cu pulpa galbenă; hematocarpa- fructe cu pulpa roșie.
Persica ferganenesis (Piersicul de Fergana), se cultivă în Asia și China, a pătruns recent în
țara noastră, având fructele sferic turtite, bogate în zahăr, astfel fiind numite piersici
”sandwich”.
Persica davidiană (Piersicul lui David) specie cultivată că planta ornamentala în China,
rezista
la ger 9-40°C) și la secetă. Prezintă 2 varietăți:una cu flori de trandafir și cu flori albe
imaculate.
Persica mira (Piersicul de Mira), crește ca arbustoid, înflorește târziu, fructele au sâmburi
mici
și netezi.05101520253035404550
1991199319951997199920012003Suprafata
Productia
totala(tone)
Productia la
ha(tone)

Persica kansuiensis (Piersicul de Kansu), este strămoșul soiurilor cu pulpa roșie,sangine.
Important fiind pentru ameliorarea portaltoilor.
2.1.4 Portaltoii piersicului
Alegerea corecta si benefica a sortimentului de portaltoi pentru specia piersic, necesara
pentru o buna productivitate, longevitatea plantatiei, calitatea buna a fructelor si precocitatea
de rodire.
Piersicul la altoire prezint ă o prindere bună la majoritatea soiurilor, portaltoii piersicului
sunt: piersicul franc (Persica vulgaris) se obtin soiuri cultivate in SUA, Franta si Iugoslavia
corcodușul (Prunus communis) care are o bună afinitate cu piersicul și rezistă pe terenurile
grele, umede,
prunul este un portaltoi e cea mai bună afinitate cu piersicul și cel mai utilizat portaltoi,
zarzărul ( Armeniaca vulgaris ) mai rar utilizat, nu are afinitate bună cu piersicul,
porumbarul este utilizat ca portaltoi pentru soiurile pitice ale piersicului.
Soiul Suncrest, portaltoiul utilizat a fost Barrier, inflorirea s-a produs mai tarziu cu 5-6 zile,
mai mult decat in celelalte cazuri, si s-au obtinut productii bune de calitate buna.

2.1.5 Particularitățile de creștere și fructificare ale piersicului
Sistemul radicular.Piersicul altoit pe franc , formează un sistem radicular bogat ramificat, cu
rădăcinile de schelet groase, orientate majoritatea relativ paralel cu suprafața solului și
câteva din ele petrund pe verticală la adâncimi mari.
Extinderea laterală a rădăcinilor depășește de 1,7-2 ori proiecția coroanei, iar pe verticală
majoritatea sunt răspândite între 20-60 cm, puține ajung la 3-4 m ( '' Pomicultura
speciala/Grigore Mihaiescu, Bucuresti: Ceres, 1977''). Indiferent de densitate de plantare,
rădăcinile piersicilor vecini nu se întrepătrund. În plantațiile mai bătrâne, completarea
golurilor nu da rezultate, rădăcinile pomilor tineri nu mai găsesc spațiu necesar pentru
aprovizionarea pomului cu apă și săruri minerale.
Rădăcinile au două maxime de creștere, primăvară și toamna când temperatur optimă în
sol sunt 8-20°C. Partea aeriană a piersicului crește rapid în primii ani de viață, înălțimea
pomului ajunge la maturitatela înălțimea de 4-6 m. În cultura de piersic avem piersic pitic (
''dwarf- pitic genetic '') la maturitate atinge înălțimea 1-2 m și care se cultivă în vase de
cultură. În perioada de formare a coroanelor se pot valorifica emiterea ramurilor anticipate
prin tăieri în verde scurtându-se cu 1-2 ani.Intensitatea creșterii scade, după intrarea pe rod
în comparație cu alte specii și are creșteri slabe.

Piersicul fructifica pe ramuri mixte de 40-6 cm, ramuri purtatore de mulți muguri de rod
așezați în grupuri de câte trei, unul este vegetativ. Ramurile mixte nu prezintă rămân pe
coroana pomilor,în timpul fructuficarii. Ramurile de rod pe care fructifica piersicul sunt
ramura buchet și ramura salba ( ramuri subțiri de 2-4 mm) și care au lateral numai muguri
floriferi. În urma unor tăieri severe au ca rezultat apariția de ramuri lacome din mugurii
dorminzi de pe ramurile de schelet, cu o lungime de 2 m, cu internoduri lungi și o slab se pot
diferenția de cele de rod, utilizate pentru refacerea elemetelor structurale ale coroanei care s-
au rupt. Însă, dacă sunt în plus ramurile de rod se suprimă. Specifică în plantația de piersic și
în plantațiile bine întreținute este degarnisirea bazei ramurilor de schelet și se manifestă de
timpuriu.
Când pomii de piersic sunt atacați de boli și dăunători,ori umbriți, procesul de
degarnisire se manifestă mai sever. Degarnisirea se poate înlătura prin efectuarea corectă a
lucrării solului, prin efectuarea corectă a normării fructelor cu vigoarea pomilor și cu
fertilitatea solului. În perioada de iarnă piersicul intra în repaus, mugurii rămân în repaus
datorită temperaturilor scăzute. Pagube mari pot fi când temperaturile depășesc pragul
biologic mai multe zile consecutiv, mugurii se hidratează, o parte din substanțele de rezervă
sunt transformate în zaharuri simple.Pornirea în vegetație primăvara sfârșitul lui martie și
începutul de aprilie, iar în
perioada mai-iunie are loc creșterea intensă a lăstarilor. Lucrările în verde se fac la pomii
tineri și se suprima o parte din ramurile anticipate. Toamna se încheie perioada de
vegetație,odată cu căderea frunzelor
(''http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/CULTURA-PIERSICULUI93584.php '')
2.1.6. Cerințele piersicului față de factorii de vegetație
Cultura speciilor din grupa sâmburoase are o deosebită importanat atât pe plan mondial, cât mai ales pentru
țara noastră , datorită faptului că pot valorifica eficient condițiile de climă și sol, fructele se coc eșalonat din
luna mai până în octombrie.
Particularități biologice. Speciile sâmburoase formează în general pomi de vigoare moderată, cu dimensiuni
medii. Sistemul radicular este mai superficial la prun, vișin și mai adnc la cais și piersic.
Partea aeriană a pomilor sâmburoși atinge în medie 5-7 m, înălțimea și diametrul coroanei. Pomii rodesc pe
următoarele tipuri de ramuri de rod: buchet de mai, ramuri mixte ramuri anticipate ( primii 5-6 ani după
plantare) și ramuri salbe. Mugurii pot fi așezați câte 3 la piersic.
Repausul profund de iarnă este mai scurt decât la speciile semintoase și durează 40-60 la piersic. Intrarea
pe rod a pomilor începe din anul al II-lea și al III-lea la piersic. Potențialul productiv este în general mare la
piersic ( 15-25 t/ha). Durata de viață a plantațiilor de piersic este de 15-20 ani.

2.1.6.1 Cerințele piersicului față de lumină
Piersicul manifesta cerințe ridicate față de lumină. Piersicul necesită 1500 ore de insolație,
valoare ce nu depășește suma mediilor anuale de strălucire a soarelui, pentru o bună
desfășurare creșterii, fructificării și rodirii.
2.1.6.2 Cerințele piersicului față de căldură
Pragul biologic al piersicului este de 6,5 °C, optimul termic pentru desfășurarea înfloritului
este de 13-16°C. Perioada critică se manifestă primăvara după pornirea în vegetație, când
pragul de rezistență la piersic este de numai -4.9 °C în faza de buton roz, -3.8 °C în fenofaza
de înflorire și -2.1°C la fructele legate. Piersicul are o rezistență de -23-25 °C pe timpul
iernii.
2.1.6.3 Cerințele piersicului față de apă

Necesitățile față de apă variază în funcție de vârsta pomului, dimensiunile coroanei și a
sistemului radicular, de concentrația soluțiilor nutritive din sol, de structura și de umiditatea
solului, de cantitatea precipitațiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii,
mărimea recoltelor, panta terenului.
În prima jumătate a perioadei de vegetație, a creșterii lăstarilor și a fructelor nevoia de apă
este cea mai mare.
În perioada de înflorire a pomilor, de coacere a fructelor și de cădere a frunzelor neviole de
apă sunt reduse.
Cantitatea de apă insuficientă din sol duce la dezvoltarea frunzelor în defavoarea creșterii
lăstarilor, influențează mărimea și calitatea fructelor și scurtează durata de viață a rădăcinilor
active putând afecta creșterea de toamnă a acestora.
Excesul de umiditate poate duce la înrăutățirea aerației în sol, determinând încetinirea
activității
rădăcinilor, este dereglată hidratarea țesuturilor, provocând scăderea concentrației de zahăr
în fructe și chiar degradarea prematură a lor.

2.1.6.4 Cerințele piersicului față de factorii edafici și expoziția terenului

Există însă, mari diferene între portaltoi: piersicul franc solicită mai puin de 3% carbonat
de calciu în prima parte a profilului de sol, cu densitate radiculară maximă pentru o
favorabilitate maximă, corcodușul sub 5%, iar migdalul sub 8%. În general la peste 7-12%
favorabilitatea este slabă. Cloroza apare la un pH peste 7,5. Cele mai favorabile terenuri sunt
cele cu o reacie slab acidă până la neutră (pH de 6,4 – 7,4) în orizontul humifer. În regim de
irigare piersicul valorifică bine și solurile nisipoase.
Pânza de apă freatică trebuie să se găsească sub 2,5 m adâncime.
2.2 PARTICULARITĂȚI TEHNOLOGICE
2.2.1. Specificul producerii materialului săditor

Sursa:(http://www.pomicolaiasi.ro/images/upload/Image/POMI%20STRAT.JPG )
Fig. 2.1 Material săditor obținut prin înmulțire prin semințe de pomi de piersic
În prezent, materialul este reprezentat aproape exclusiv de pomi altoiți pe diferiți portaltoi
dintre care: piersicul franc, care are afinitate cu toate soiurile, formează un sistem radicular
puternic, dar prefera solurile ușoare, corocodusul care valorifica și solurile ceva mai grele,
nu are afinitate cu toate solurile, imprima o longevitate mai mică, migdalul, asigura o
valorificare bună a solurilor calcaroase, dar o afinitate slabă, înmulțirea prin vitro are
rezultat uniformitatea plantațiilor.
Înmulțirea prin semințe (generativă) este utilizată pentru că se transmit fidel caracterele de
bază ale părinților genitori pentru obținearea materialului săditor.
Înmulțirea vegetativă are o răspândire foarte largă pentru că transmite fidel caracterele
părinților. Înmulțirea vegetativă poate fi de două feluri: naturală și artificială.
Pentru piersic se aplica cea artificială prin altoire.
Altoirea este o metodă de înmulțire vegetativă prin intermediul căreia sunt îmbinate intim
două sau mai multe porțiuni diferite de plantă, care formează un individ nou capabil de o
viață independentă.
În câmpul I al școlii de pomi potaltoii de piersic franc, cresc lent dar uniform, asigurând un
procent de prindere la altoire de 81-92 ( ''Parnia, P .., N. Stanciu, I. Dutu, Gh. Mladin, I.
Onea, 1984, Pepiniera pomicola, Ed. Ceres, Bucuresti ''). Puieții de piersic franc se altoiesc
în iulie, deoarece circulația sevei încetează devreme. În câmpurile de formare dau rezultate
mai bune portaltoii generativi proveniți din puieți produși la ghivece, deoarece altoirea pe
lemn nou da rezultate mai bune, iar pomii formează un sistem radicular ramificat ( ''Parnia și

colab. 1992. Producerea, pastrarea si valorificarea materialului saditor pomicol si
dendrologic Ed. Ceres Bucuresti '').
Gutuiul, că portaltoi, are o creștere puternică, depășind de mai multe ori grosimea de
altoire.
Deosebită de importantă în producerea materialului săditor la piersic este afinitatea soiului
cu portaltoiul care se manifestă sub două forme:
Afinitatea de altoire- se referă la capacitatea soiurilor de a cocreste cu portaltoiul;
Afinitatea de productie- se referă la comportarea pomilor altoiți în plantație, la apacitatea
de producție și la longevitate.
2.2.2 Specificul înființării plantațiilor de piersic
La alegerea locului pentru înființarea unei plantații de piersic trebuie să se afle în vedere
cerințele speciei față de factorii ecologici.
Pregătirea terenului se face prin efectuarea corectă a lucrărilor: desfundat, fertilizat de
bază, nivelarea; lucrările propriu-zise: pichetatul, săpatul gropilor, repichetatul, alegerea
materialului săditor și plantarea pomilor.
Este recomandată din toamnă datorită avantajelor pe care le prezintă: prinderea mai bună,
cicatrizarea rănilor de pe rădăcini, pornirea în vegetație primăvara mai devreme. Primăvara
devreme este recomandată în cazul plantarii pomilor.
Sursa:(http://utilaje-agricultura.com.ro/981-home_default/main-de-spat-gropi-gm-150.jpg )
Fig. 2.2 Utilaj horticol, burghiu pentru făcut gropi în vederea plantării pomilor
2.2.3 Specificul întreținerii planațiilor de piersic.

După plantare în primul an se execută următoarele lucrări: taieea vergilor la înălțimea de
formare a coroanei, desfacerea materialelor de protecție se face primăvara de pe trunchi,
lucrarea și întreținerea solului prin prasile mecanice pe rândul de pomi, combaterea bolilor
și dăunătorilor, fertilizarea cu îngrășăminte minerale: în timpul vegetației cu N și la sfârșitul
perioadei de vegetație o dată cu arătura de toamnă încorporate în sol a P și K.
Verificarea legării pomilor la tutore, la nevoie se slăbește ață, suprimarea lăstarilor de pe
trunchi sau ciupirea lor, alegerea lăstarilor pentru primele șarpante și la nevoie se scurtează
la lungimea de ramificare. Completarea golurilor, operațiune care a loc toamna.
În anul doi de plantare se continua formarea coroanei, lucrări de întreținere a solului,
combaterea bolilor și dăunătorilor, fertilizarea cu îngrășăminte minerale cu N, P și K,
ciupirea lăstarilor de pe trunchi, formarea coroanei palmeta etajată, scurtarea lungimi de
ramificare a șarpantelor.

Sursa:(http://il9.picdn.net/shutterstock/videos/9969641/thumb/1.jpg?
i10c=img.resize(height:160 )
Fig. 2.3 Specificul întreținerii unei livezi de piersic

2.2.3.1 Conducerea pomilor tineri

Sursa:(http://www.pepinieracarcea.ro/wpi
mages/wp5031a30f_05_06.jpg )
Fig. 2.4 Formă de coroană al piersicului
Sursa:(http://1.bp.blogspot.com/-
90lEN_Adag4/Ux8MUd-WiXI/AAAAAAA
ACc0/rxiBqgp8lF0/s1600/vas.png )
Fig. 2.5 Forma de coroana a pomilor
de piersic sub forma de vas ameliorat
În livezile superintensive de piersic cu distanța de plantare 4×2 m formă de coroană
recomandată palmeta simplă ( un singur etaj și ax), vasul ameliorat.
2.2.3.2 Tăierile de fructificare

Habitusul pomului, rapiditatea intrării pe rod, cantitatea și calitatea fructelor, sunt
influențate în primul rând de soi și portaltoi dar și de tehnologia de cultură, în special de
tăieri, prin care se realizează un echilibru între creștere și fructificare, o bună iliminare.
Pentru majoritatea soiurilor de piersic, în cazul unei tehnologii recomandate și a unor
tehnologii și a unor condiții ecologice normale, creșterile anuale în tinerețe sunt de 30-40 cm
iar în plină producție 15-30 cm.
Operațiile de tăiere se vor efectua cu prudență pentru a nu diminua suprafața productivă și
vegetativa a pomilor.
Intensitatea tăierilor crește cu vârsta pomilor, accentuându-se în perioada de intrare în
declin.
Pomii cu creșteri vegetative mai mici vor fi tăiați mai sever prin scurtare iar la cei cu
creșteri mari se vor evita scurtările efectuându-se tăieri de rărire.
Tăierile de fructificare se execută atât în perioada de repaus cât și în perioada de vegetație
( '' în verde''). Tăierea ''in verde'' se poate aplica la toate soiurile dar mai ales la cele de vară.
Se utilizează și tăierile mecanizat la pomii de piersic.
Sursa: (https://i.ytimg.com/vi/wyT3F2BuBMo/maxresdefault.jpg )
Fig. 2.6 Tăieri efectuate pomilor de livada de pomi

Sursa:(http://www.agroconect.md/public/experts/10_fig-6a496e8.png )
Fig.2.7 Foarfece de livada necesară în livada de pomi fructiferi
2.2.3.3 Întreținerea solului
Piersicul fiind pretențios față de sol , se recomandă ogorul lucrat sau cultivat cu diferite
plante agroalimentare sau îngrășăminte verzi. Lucrarea solului pe rând și între rânduri de 4-5
ori pe perioada de vegetație, asigura distrugerea buruienilor care concurează pomii în
consumul apei și substanței minerale și distrugerea crustei, conservând mai bine apa din sol.
Pe suprafețe mici, solul în lungul rândului poate fi mulcit cu resturi vegetale, rumeguș,
scoarța măcinată, folie neagră.
Sursa:(http://www.utilajeagro.ro/categorii/3/utilaje-agricole.html)
Fig. 2.8 Utilaj horticol, freza pentru întreținerea solului , distrugerea buruienilor
2.2.3.4 Fertilizarea plantațiilor de piersic
Piersicul consuma mari cantit ăți de elemente nutritive,mai ales N și K. Raportul optim
dintre macroelemente N : P: K este de 1:0,25:0,8. Piersicul consuma anual 14 3 kg/ha N ,31
kg/ha P și 130 kg/ha K ca elemente nutritive, precum și Ca 151 kg/ha și Mg 30 kg/ha.
Consumul mare de microelemente: 520 g/ha Fe, 245 g/ha zinc și 136 g/ha B.
Solul trebuie să conțină substanțe nutritive: 2 0-30 mg % g sol P2O5 , 16-40 mg% K2O (în
funcție de textura solului) și 15 mg % MgO.
Se recomandă următoarele norme de administrare a îngrășămintelor: incorporarea cu 2-3
luni înainte de plantare când are loc desfundatul, 40-60 t îngrășăminte organice și 100 kg s.a.
P2O5 si K2Ola ha, plantațiile tinere: 5 kg gunoi de grajd, 16 g N, 12 g P2O5, 8 g K2O la
mp; în plantațiile pe rod, administrarea la intervale d e 4 ani a 30-40 t/ha îngrășăminte

organice, pe an 120-150 kg N, 50-60 kg P2O5 și 90-120 kg K2O s.a./ha. Rețetă de fertilizare
în plantațiile de piersic pe rod pentru o recoltă scontata de 35 t/ha.
Sursa:(https://images6.bizoo.eu/image/img180/sale/2015/12/13/Fertilizator-Masina-de-
fertilizat-1000-l_l0186_1450039136.jpg)
Fig. 2.9 Mașina de împrăștiat îngrășăminte chimice
Tabel 2.4
Cantități necesare de fertilizanți care se aplică pe pomi
LunaCerin e în ț Fertiliz ri ă

elemente
minerale(kg/ha)recomandate(kg/ha)
NP
2
O
5K
2
0M
g
OAz
ota
t
de
pot
asi
uMon
ofosf
at de
potas
iuAz
ota
t
de
am
oni
uAzot
at de
mag
neziu
Martie51
050111650
Aprilie151
53
056525032
Mai201
54
058725732
Iunie271
05
01
511
016095
Iulie3056
01
513
08595

Augus
t3055
01
010
582563
Septe
mbrie6555118031
Total
anual13
36
52
4
05
552
010642348

Sursa:(http://www.haifa-
group.com/knowledge_center/recommendations/fruit_trees/all_there_is_to_know_about_the
_fertilization_of_peaches.aspx )
În tabelul 2.4 sunt prezentate date despre programul de ferilizarea a plantației de piersic, pe
un an cu fertilizanți minerali simpli (N, P și K) și fertilizanți complecși (Azotat de amoniu,
Azotat de magneziu, Azotat de potasiu, Monofosfat de potasiu).
2.2.3.5 Irigarea plantațiilor de piersic
Precipitațiile în zonele unde nivelul este sub 550 mm,în plantațiile de piersic se recomandă
irigarea. Aduce spor la producție prin această lucrare cu 30-50%. Înaintea înfloritului cu 2
săptămâni sunt momentele optime de udat,când fructele intră în pârga (soiurile timpurii și
semitimpurii),perioada întăririi sâmburilor și în august 1-2 udări.
În perioada vegetației udările se vor face la plafonul minim de 273 din intervalul umidității
active pe o adâncime de 100 cm în cazul solurilor brune și cernoziomurilor și 150 cm pentru
solurile cu nisipuri solificate sau nisipoase.
Procedeul de udare prin aspersiune este o modalitate de irigare.Aspersoarele vor fi
sub coroana pomilor,la o înălțime mai mică decât trunchiul pomilor,să se evite spălarea prin
udare a tratamentelor aplicate.
În cazul în care cantitatea anuală de precipitații acoperă necesarul de apă pentru

cultura piersicului nu va fi instalată o instalație deirigare,iar când este necesar într-un an
secetos,irigarea se va efectua cu mașina de aplicat tratamente cu atașare de două furtune.
Sursa:(http://agrointel.ro/wp-content/uploads/2013/08/rz_novus-3.jpg )
Fig. 2.9.1 Sistem de irigații pentru pomi fructiferi
2.2.3.6 Normarea încărcăturii de rod
Este necesară la specia de piersic datorită tendinței anumitor soiuri de a se supraîncărca cu
rod.
Pentru ca fructele să fie de calitate bună, competitive, pe lângă normarea producției prin
tăieri corecte se impune și o rărire a florilo r sau fructelor.
Tratamentele se fac numai pomilor tineri, viguroși, care nu au intrat încă pe rod
(''Liebhard, R.. B. Koller, A. Patocchi, M. Kellerhals W. Pfammetter, M. Jermini, and C.
Gessler (2003 a) Mapping quantitative field resistance against apple scab in a Fiesta' x
'Discovery' progeny. Pphytopathology 93:493-501 ''). Formarea fructelor partenocarpice la
soiurile predispuse la acest fenomen, poate fi stimulată prin efectuarea unor tratamente cu
acid giberilic, 10g/100 l apă, 1500 l/ha soluție la începutul înfloritului. Tratamente cu
biostimulatori poate fi dimiuata și căderea prematură a fructelor.
2.2.3.7 Combaterea bolilor și dăunătorilor
Rezistența la boli și dăunători reprezintă cele mai importante obiective pentru a obține
producții mari și de calitate superioară de fructe.

Combaterea chimică a bolilor și dăunătorilor este eficientă care duce la economii, munca
pentru depoluarea mediului înconjurător.
Stabilirea producțiilor de la un an la altul,în pomicultura, este dat de soiurile rezistențe.
Bolile piersicului cele mai importante sunt: Mozaicul în benzi ( Plum line pattern virus )
Făinarea piersicului ( Sphaerotheca pannosa ), Boala plumbului ( Chondrostereum
purpureum), Monilioza fructelor ( Monilinia laxa), Bășicarea frunzelor de piersic (
Taphrina deformans ), Ulcerația bacteriană ( Pseudomonas spp.), Ciuruirea micotică a
frunzelor (Stigmina carpophila ), Alternarioza (Alternaria spp.).
Duanatorii cei mai importanți ai piersicului sunt: Cariul scoarței ( Ruguloscolytus
rugulosus), Viermele merelor ( Carpocapsa spp.), Omidă păroasă a dudului ( Hyphantria
cunea), Păduchele țestos ( Eulecanium corni), Molia vărgată a piersicului ( Anarsia
lineatella), Păduchele verde al piersicului ( Myzus periscae), Molia orientală a fructelor
(Cydia molesta).

Sursa:(http://profesional-new.com/utilaje-agricole/masini-de-stropit-livada-si-vie/M-P-S-
P/forras_100_axi.jpg)
Fig. 2.9.2 Utilaj horticol pentru stropirea și combaterea bolilor și dăunătorilor din livada de
pomi
2.2.3.8 Particularitățile maturării și recoltării piersicului
Stabilirea momentului optim de recoltare a piersicilor constituie un element determinant
pentru calitatea viitoare a fructelor, capacitatea de p ăstrare și modul de valorificare. Soiurile
de vară și cele de toamnă se recoltează ''mai în parga'' adică cu 8-12 zile înainte de
maturitatea de consum.

Datele bibliografice ( ''Ionescu, L. Millim, K., Batovici, R., Panait, E. and Maraineanu, L.
1978. Resarch on the storage of sweet and sour cherries in cold stores with normal and
controlled atmospheres. Lucrari stiintifice. Institutul de Cercetari pentru Valorificarea
Legumelor si Fructelor, 9, 43-51 '' ) arată că recoltarea piersicilor în vederea păstrării se face
când se ating următorii parametrii: fructele își încetează creșterea în mărime, culoarea de
fond a pielitei virează de la galben la galben-portocaliu, amidonul a început să hidrolizeze în
zona camerei seminale pe o suprafață de 30-40% în fucntie de soi.
Stabilirea momentului optim de recoltare a piersicilor constituie un element determinant
pentru calitatea viitoare a fructelor, capacitatea de pastrare si modul de valorificare. Soiurile
de vara si cele de toamna se recolteaza ''mai in parga'' adica cu 8-12 zile inainte de
maturitatea de consum.
Datele bibliografice ( ''Ionescu, L. Millim, K., Batovici, R., Panait, E. and Maraineanu, L.
1978. Resarch on the storage of sweet and sour cherries in cold stores with normal and
controlled atmospheres. Lucrari stiintifice. Institutul de Cercetari pentru Valorificarea
Legumelor si Fructelor, 9, 43-51 '') arata ca recoltarea piersicilor in vederea pastrarii se face
cand se ating urmatorii parametrii: fructele isi inceteaza cresterea in marime, culoarea de
fond a pielitei vireaza de la galben la galben-portocaliu, amidonul a inceput sa hidrolizeze in
zona camerei seminale pe o suprafata de 30-40% in fucntie de soi.
Sursa:(http://www.lantecind.ro/images/recoltat/mere_clip_image002.jpg )
Fig. 2.9.3 Utilaj horticol pentru recoltarea fructelor de piersici în livada de pomi

CAP.III. PREZENTAREA STATIUNII DIDACTICE EXPERIMENTALE
USAMV CLUJ-NAPOCA
3.1.ISTORIC SI PERSPECTIVE
Stațiunea pomicolă a fost reînființata în anul 2013 cu ajutorul unor fonduri europene și are
rolul de cercetare pentru studenții acestei universități, precum și cercetări privind
implementarea sistemului superintensiv la unele specii pomicole, îmbunătățirea obținerii
produselor pomicole pentru protejarea mediului înconjurător și calității vieții.
3.2.AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A CAMPUSULUI USAMV CLUJ-NAPOCA
Județul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a țării, aflându-se în zona de contact a
trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia

Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafeței deținute în totalul teritoriului
național, județul Cluj ocupă locul 12 pe țară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu județele
Maramureș și Bistrița-Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu
județele Bihor și Sălaj.
Situat în partea de NV a României, între paralelele de 47ș28’44” în nord și 46ș24’47” în
sud și meridianele de 23ș39’22” în vest și 24ș13’46” în est.Relieful este predominant deluros
și muntos, altitudinile maxime fiind deținute de masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu
1842 m și respectiv 1826 m. Clima este continental-moderată și influențată de circulația
atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25°C în
regiunea deluroasă și scad la 17-19°C în zona muntoasă.
Orașul se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș, și prin anumite prelungiri pe
văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est ocupă spațiul
terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de
dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri.
La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful
Măgura Sălicei.
La est, în continuarea orașului se întinde Câmpia Someșana, iar la nordul orașului se află
dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m),
Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m),
Dealul Gârbăului (570 m), ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află
dealul Calvaria și dealul Cetățuia.
Tabel 3.1
Temperatura și precipitațiile pe parcursul unui an

TemperaturaPrecipitații
Luna MedieMax.Min. Medie
Ianuarie -3,7°C-0,1°C-6,9°C 6
Februarie -1,8°C2,1°C-4,8°C 6
Martie 3,0°C8,1°C-0,8°C 6
Aprilie 10,3°C16,5°C5,2°C 8
Mai 16,1°C22,4°C10,4°C 8

TemperaturaPrecipitații
Iunie 19,2°C25,3°C13,7°C 9
Iulie 20,5°C26,8°C15,0°C 9
August 19,9°C26,6°C14,3°C 5
Septembrie 15,9°C22,7°C10,7°C 5
Octombrie 10,0°C16,1°C5,5°C 5
Noiembrie 4,3°C8,4°C1,1°C 6
Decembrie -0,6°C2,7°C-3,4°C 7
Sursa:(http://www.vremea-cluj.ro/statistici-vreme-bucuresti )
În tabelul 3.1 sunt prezentate valori ale temperaturilor (de la minim la maxi) și
precipitațiilor (medie) pe parcursul unui an calendaristic în Cluj.
Sursa:(http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/14832311/6/munte-estimare-
anm-octombrie.jpg?height=420&width=600 )
Fig. 3.1 Intervalul de precipitații ale județului Cluj

3.3. STUDIUL GEOLOGIC SI HIDROLOGIC
Jude ul Cluj este situat într-un climat temperat ț
continental cu nuan e oceanice, fapt care ț
influen eaz regimul precipita iilor i a proceselor ț ă ț ș
geomorfologice ini iate de c tre aceastea. ț ă
Teritoriul jude ului Cluj dispune de numeroase ț
resurse de ap reprezentate de râuri, lacuri i ape ă ș
subterane.
Re eaua de râuri apar ine bazinelor hidrografice ț ț
ale Some ului, Cri ului Repede i Arie ului ș ș ș ș
3.4. STUDIUL SOLULUI SI EROZIUNEA

Solurile predominante sunt: cernoziom levigat pe șes (argiloiluvial), brun și soluri
aluvionare in luncă. În zona de amplasare a livezii avem ca sol predominant cernoziomul
argiloiluvial. Cernoziomul argiloiluvial are textură luto-nisipoasă pânâ la argiloasă,
întotdeauna
nediferențiată pe profil, structură glomerularã în Am, columnoid prismatică în Bt, are pH
neutru spre slab alcalin, bine aprovizionat cu N, P, K. Fertilitatea naturală foarte bună este
determinată de climatul mai umed și de o bună aprovizionare cu apă atât cantitativ cât și de
modul de repartiție anuală. Solul se pretează și este folosit pe scară largã în pomicultură și
viticultură.
Intervalul optim al pH-ului pentru cultura piersicului este de 5,5-7,5, astfel se recomandă
aplicarea de amendamente pentru corectarea acidității solului.
Densitatea aprentă este definită de raportul dintre masa solului uscat aflat în așezare
nemodificată și volumul total al solului. Se calculează în g/cm3 și are valori pentru
cernoziomul argiloiluvial cuprinse între 1,18 -1,72 g/cm3, în funcție de starea de afânare a
solului. Acest parametru al solului trebuie cunoscut pentru a putea afla cantitatea de
îngrășământ ce trebuie aplicată pentru a putea satisface cerințele pomului.
Intervalul optim de pH de reactie al solului al piersicului are valori de 6,5-8,4.
Sursa:(http://www.ebacalaureat.ro/bac/suport/geografie/depresiunea-colinara-a-
transilvaniei.jpg)

Fig. 3.2 Tipurile de sol întâlnite în regiunea județului Cluj
3.5. STUDIUL VEGETAȚIEI
Vegeta ia Mun ilor Apuseni este dominat de ț ț ă
c tre vegeta ia natural forestier reprezentat prină ț ă ă ă
molid, brad, larice, pe vârfuri ienup r, iar sub ă
limita p durilor de r inoase, fag, carpen, gorun, ă ăș
stejar, tei. Vegeta ia Câmpiei Transilvaniei ț
(aferent jude ului Cluj) se încadreaz în domeniulă ț ă
silvostepei i se reg se te în Dealurile Cojocna – ș ă ș
Sic i Aiton-Vii oara la altitudini cuprinse între 250ș ș
– 500 m.
Vegeta ia forestier este reprezentat de ț ă ă
stej ri uri, gorunete, carpen, cer, paltin, frasin, iar ă ș
pe culmile mai înalte din nord i fag. Arealul ș
Podi ului Some an apar ine domeniului forestier ș ș ț
tipic, forma iunile principale de vegeta ie sunt ț ț

formate din leauri de f gete pure (cu ș ă
predominarea fagului sau fag cu carpen) i ș
gorunetele pure (cu predominarea gorunului).
leaurile de deal sunt formate din gorun, cer, Ș
paltin, jugastru, carpen, fag, tei, frasin, p r p dure ă ă ț
i arbu ti: alun, sânger, corn, p ducel, lemn ș ș ă
câinesc.
În luncile râurilor, p durile sunt formate din ă
arbori cu esen moale: plop, salcie, anin ( ță ''Pop,
2007-2013'').
Solurile au un rol important în diferen ierea ț
proceselor actuale de modelare a reliefului,
reflectând totodat prin particularit ile profilului ă ăț
condi iile în care s-a desf urat evolu ia reliefului ț ăș ț
în diferite perioade ('' e.g., Geografia Romaniei I.
1983; B lteanu, ă1997'').

3.6. ANALIZA FACTORILOR CLIMATICI
3.6.1.Regimul termic
Valoarea temperaturii medii multianuală este de 8,4 °C, oscilând între 6,9°C și 9,9°C, cu
amplitudine multianuală de 3 °C. Luna cea mai friguroasă ste ianuarie (-4,6 °C), iar cea mai
caldă iulie (19,3°C), cu amplitudinea termică a mediilor lunare de 23,9 °C.
3.6.2 Regimul pluviometric
Precipita iile atmosferice medii multianuale preint ț ă
valori în jur de 663 mm, cu valorile cele mai
sc zute în luna februarie (26,2 mm) i maxim ă ș
înregistrându-se ân luna iunie (99 mm).
Precipita ii sub form de ninsoare cad în medie ț ă
începând cu decada a treia a lunii noiembrie i ș
sfâr esc în decada a treia a lunii martie. Stratul ș
de z pada dureaz în jur de 65 zile. ă ă
3.6.3 Umiditatea relativă a aerului
Aerul contine aburi de apa. Cu cat este mai cald aerul, cu atat mai multi aburi poate
contine. La o temperatura de 0 °C, aerul poate contine 4,84 g/m3 dar la 50 °C poate mentine
83,0°C. In amandoua cazuri aerul este saturat.
Umiditatea relativa a aerului este relatia proportionala dintre umiditatea momentana la o
temperatura anume si umiditatea maxima posibila la aceeasi temperatura. Cu o umiditate
relativa 50 %, aerul contine jumatate din umiditatea posibila la aceasta temperatura, iar cu o

valoare de 100% aerul este complet saturat cu aburi de apa. Umiditatea aerului nu poate
depasi valoarea de
100 % deoarece surplusul se elimină prin forma condensului și a ceții. Cu scăderea
temperaturii capacitatea de a menține aburi de apă scade și surplusul se va transforma în apă
lichidă – temperatura a atins punctul de rouă, aburii de apă vor condensa pe aceasta.
3.6.4.Regimul eolian
Regimul vântului are aici o frecvență mare în lunile de primăvară, depășind 60%. Atunci
are și o tărie maximă, datorită intensificării circulației vestice și a pătrunderii ei pe culoarul
Mureșului sau taversând Munți Apuseni, ajungând în depresiune sub forma de fohn. Valori
minime ale frecvenței și tăriei vântului sunt în lunile de iarnă, datorită stagnării maselor de
aer mai mult timp în depresiune. Direcțiile vântului cele mai frecvente în cursul anului sunt
NV, SV și SE, dar ele diferăpe anotimpuri (iarna și toamna predomină vântul de SV,
primăvara și vara cel de NV). Viteza medie a vântului este de 3 m/s, având o valoare mai
mare pe diecția NV (5,3 m/s) urmata pe direcția N (3,4 m/s).
3.6.5 Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelu i
Sunt două elemente meteorologice importante care se afla într-o strânsă interdependenta.
Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire cu nori a boltei cerești. Ea este importantă în
practică meteorologică, mai ales în prognoza meteorologică, unde sistemele noroase sunt
urmărite prin imagini satelitare și cu ajutorul radarului. Este importantă în schimbul radiativ-
caloric al sistemului Soare Atmosfera Pământ, modificând valorile acestuia și incercetarile
climatologice, agrometeorologice și biometeorologice.
Tabel 3.1
Variațiile nebulozității
Nebulozitatea ( valori medii ) Semnificația zilelor
0-3,5 senine
3,6-7,5 noroase
7,6-10 acoperite
Sursa:(https://www.scribd.com/doc/52179659/88/Nebulozitatea-%C5%9Fi-durata-de-str
%C4%83lucire-a-Soarelui )

Durata de strălucire a soarelui reprezintă intervalul orar de timp în cursul zilei în care
razele Soarelui ajunge direct într-un punct dat de pe suprafața terestră. Ea se exprimă în ore
și zecimi de oră. Datorită formării norilor care ecranează radiația solară din timpul zilei, în
meteorologie se
folosesc durata posibilă zilnică de strălucire a Soarelui și durata efectivă de strălucire a
Soarelui.
Durata posibilă de strălucire a Soarelui reprezintă timpul scurs dintre răsăritul și apusul
Soarelui în care razele solare ar putea atinge suprafața terestră dacă nu ar întâlni obstacolul
format de nori.
Durata efectivă zilnică de strălucire a Soarelui reprezintă intervalul dintre răsăritul și
apusul Soarelui în care razele solare vin în contact direct cu suprafața terestră într-un anumit
loc.
3.6.6.Accidentele climatic e
Piersicul se afla pe primul loc în ordinea sensibilității la ger, cele mai periculoase accidente
climatice care pot să ducă la pierderea recoltei fiind:
a) șocurile de temperatură și amplitudinile mari î n lunile februarie-martie ( amplitudinile de
temperatură pot ajunge uneori la +15 °C fenomen des întâlnit în partea de sud a țării);
b) ieșirea timpurie din repaus și înflorirea timpurie a unor soiuri;
c) cultivarea unor soiuri sensibile, comparativ cu cele mai rezistente la ger ;
d) pregătirea slabă pentru iernare ( pomii nu intra în iarna suficient de căliți );
e) apariția unor brume timpurii și a unor înghețuri foarte târzii, în afară perioadei normale a
zonei;
f) expoziția terenului.
La piersic, primele brunificari ale mugurilor au fost semnalate imediat după căderea
frunzelor, în special la sfârșit de octombrie și început de noiembrie.
3.6.7. Concluzii asupra factorilor pedoclimatici privind favorabilitatea pentru cultura
piersicului
În concluzie putem afirma factorii pedoclimatici sunt favorabili pentru cultura piersicului și
este asigurată favorabilitatea arealului.
Corelația informațiilor obținute cu factorii pedoclimatici, pentru determinarea
favorabilității.

3.7 ORGANIZAREA UNITĂȚII
Organizarea și amenajarea terenurilor pentru plantația pomicolă, are ca obiect crearea
condițiilor organizatorico-teritoriale pentru utilizarea eficientă a terenurilor și desfășurarea
optimă a proceselor de producție pentru plantația care se înființează.
Plantația pomicolă se amplasează în concordanță cu prevederile programelor de dezvoltare
în perspectivă a pomiculturii pentru realizarea plantației în bazin pomicol consacrat,
organizat și amenajat pentru exploatarea intensivă.
Organizarea și amenajarea terenului se realizează prin modul de amplasare a tipurilor de
plantații speciilor și soiurilor, distanțele de plantare și forme de conducere, stabilirea
unităților teritoriale de baza de dimensiuni optime, adecvate condițiilor de relief, amenajare,
sistem de plantare, sistem de susținere, asigurând condiții optime pentru mecanizare și
transport în condiții de eficientă a investițiilor.
CAP.IV . MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE
Plantația pomicolă se amplasează în concordanță cu prevederile programelor de dezvoltare
în perspectivă a pomiculturii pentru realizarea plantației în bazin pomicol consacrat,
organizat și amenajat pentru exploatarea intensivă.
Organizarea și amenajarea terenului se realizează prin modul de amplasare a tipurilor de
plantații speciilor și soiurilor, distanțele de plantare și forme de conducere, stabilirea
unităților teritoriale de baza de dimensiuni optime, adecvate condițiilor de relief, amenajare,
sistem de plantare, sistem de susținere, asigurând condiții optime pentru mecanizare și
transport în condiții de eficientă a investițiilor.
4.1 ORGANIZAREA EXPERIENȚEI ȘI ASPECTE LUATE ÎN STUDIU ÎN VEDEREA
PRECIZĂRII CARACTERISTICILOR DE CREȘTERE ȘI FRUCTIFICARE
Date privind organizarea experienței
Tabel 4.1

Varianta Soiul Repetiții Nr. pomi în
repetițieTotal pomi
studiați
V1 Charles
Ingouf3 1 3
V2 Vistarich 3 1 3
V3 Rubitisch 3 1 3
V4 Royal
Majestic3 1 3
V5 Wassenberge
r3 1 3
V6 Champion 3 1 3
V7 Suncrest 3 1 3
Total 15 5 15
În tabelul 4.1 s-au luat în studiu șapte soiuri fiecare soi constituind o variantă a experienței,.
Numărul de pomi în varianta a fost de trei pomi, constituind trei repetiții a câte un pom
( tabelul ). Sistemul de întreținere a fost ogorul negru. Combaterea bolilor și dăunătorilor s-a
efectuat la avertizare. Solul pe care este amplasată experiența este argiloiluvial.
4.2 DESCRIEREA SOIURILOR LUATE ÎN STUDIU
Charles Ingouf – fruct mare, sămânța fină, zemoasa, dulce, fruct foarte bun, arbore
viguros, productivitate foarte bună, sensibil la Taphrina infestans, maturitate la 22 de zile
după May Flower, de la începutul lunii iulie până la mijlocul lui iulie.
Vistarich- originar Zaiger, USA, vigoarea pomuluimedie-mare, creștere verticală,
productivitate mare, fructul are forma rotundă, pielița de culoare galben intens, gust
echilibrat, maturitatea fructelor la jumătatea lunii iulie.
Rubitisch- originar Zaiger, pomul are vigoarea mare, creștere verticală, productivitate
medie spre mare, fructul de forma rotundă, pielița de culoare galbenă, aroma acidă. Fructele
se maturează în ultima decadă a lunii iulie.
Royal Majestic- originar Zaiger, UȘA, pomul are vigoare mare de creștere, productivitate
mare, fuctul este foarte mare, forma regulate rotund-turtita, pielița de culoare galbenă, gust
echilibrat, maturitatea fructelor în a doua decadă a lunii iulie.
Wassenberger- originar Wassenberg, Germania, tolerant la Taphrina infestans, pomul este
viguros, fructul mijlociu, fructul de culoare galbenă. Maturarea fructelor iulie.

Champion- pomul este viguros, fructul de mărime mare (150 gr), forma globuloasa,
culoare alb-gălbuie, cu gust foarte aromat, cu pulpa albă, perioada de coacere a doua-a treia
decadă a lunii august, polenizator: Suncrest.
Suncrest – originar California, SUA, pomul este de vigoare mijlocie, productiv, rezistent la
ger, sensibil la cancerul bacterian. Fructul este mare, sferic-turtit, cu vârful puțin adâncit,.
Pielita este slab pubescenta, culoarea de fond este galbenă, iar cea de acoperire este bordo,
pe 60-80 % din suprafat fructului. Pulpa este galbenă, cu gust plăcut armonios. Fructele se
maturează în a tria decadă a lunii august.
Tabel 4.2
Perioada de maturare a fructelor soiurilor de piersici luate in studiu
Luna MaiIun
ieIulie August
Decada 123123123123
Charles
Ingouf

Vistarich
Rubitisch
Royal
Majestic
Wassen
berger
Champio
n
Suncrest
În tabelul 4.2 sunt relatate date despre perioada de recoltare a fructelor de piersici, astfel
putem spune că soiul Cherles Ingouf este timpuriu, a doua decadă a lunii iunie, urmat de
soiul Vistarich, cel mai târziu soi de piersic este Suncrest, fructele se recoltează în ultima
decadă alunii august.

Sursa:(http://www.rvroger.co.uk/imglib /peach_redwing.jpg )
Fig. 4.1 Charles Ingouf
Sursa:(http://demirelkardesler.com/en/fruit-
trees/peach/fotogr aflar/urunler/productsquare_
glo-heaven_20151009011935.jpg )
Fig. 4.2 Vistarich

Sursa:(http://www.geoplantvivai.com/wp-content/upl
oads/2015/04/DSCN8335-Copy-e1430232970278.jpg
)
Fig..4.3 Rubitisch

Sursa:(http://www.ips-plant.es/images/varietes/
pha123082010091738.jpg )
Fig. 4.4 Royal Majestic
Sursa:(http://www.baumschule-morjan
.de/image/pfirsich.jpg )
Fig. 4.5 Wassenberger

Sursa:(http://www.baumschule-morjan
.de/image/pfirsich.jpg )
Fig. 4.6 Champion

Sursa:(http://www.historyland.com/_ccLi
b/image/plants/DETA-93.jpg )
Fig. 4.7 Suncrest
4.3. TEHNOLOGIA CULTIVĂRII PIERSICULUI DE LA USAMV CLUJ-NAPOCA
4.3.1 Tehnologia de înființare a platației
În urma înființării unei plantații de pomi fructiferi, piersic, sunt necesare investiții mari. În
schimb, timpul de recuperare a investiției este diferită de specie și soi, după 5-7 ani de la
plantare. Alegerea corectă a speciilor și soiurilor de piersic este foarte important, pentru
gerselile ulterioare sunt greu de recuperat deoarece spațiul ocupat este de lungă durată de
timp ( 15-30 ani). Alegerea corectă a amplasării plantației în funcție de factorii climatici,
edafici, ecologia, biologia și cerințele speciilor pomicole, polenizarea, care poate mai târziu
să afecteze producția și calitatea fructelor.
Plantații superintensive de peste 1000-1250 pomi/ha. Aceste plantații sunt cele mai
eficiente din punct de vedere economic, densității pomilor, speciile și soiurile utilizate.
Cheltuielile care s-au investit pot fi acoperite într-un timp mult a scurt și eficient. Pentru
alegerea corectă, în cazul culturilor combinate, este de preferat da a nu concura cu creșterile
pomilor, rădăcinile creșteri mici în adâncime. Permiterea mijloacelor mecanizate să poată fi
posibilă în benzi de o arte și de alta a rândului. Plantațiile tinere sunt des întâlnite astfel de
combinații între speciile pomicole, în special între cele cu longevitate mare și longevitate
mică de plantare.
4.3.2 Specificul întreținerii colecției pomologice
Pentru asigurarea condițiilor optime de creștere și fructificare a pomilor de piersic,
întreținerea plantației în livada se face printr-o serie de lucrări specifice: întreținerea solului,
fertilizarea, irigarea, tăierea, protecția fitosanitară, protecția recoltelor împotriva brumelor,
recoltarea și valorificarea fructelor. Întreținerea solului în livada are drept scop înlăturarea
concurenței pentru hrană și apa pe care buruienile o fac pomilor, asigurarea unui regim
aerohidric optim în sol, necesar microorganismelor, distrugerea crustei și evitarea pierderii

apei prin evaporare. Metodele de întreținere a solului prezintă atât avantaje, cât și
dezavantaje. Posibilități de întreținere a solului în plantația de piersic sunt: – ogorul lucrat se
practică în plantațiile tinere, asociat sau nu cu culturi intercalate, și în plantațiile mature, în
zonele cu precipitațiile mai puține. Itretinerea solului constă în lucrearea repetată a acestuia
cu grapa cu dicscuri sau cultivatorul. Are avantajul că distruge buruienile și elimina
concurenta făcută de buruieni, se asigură un reggim aerohidric bun în straturile superficiale
ale solului, solul se încălzește mai ușor primăvara. Dezavantaje: calitatea mai slabă a
fructelor de pierici și o perioadă mai mică de păstrare, nu se permite intrarea cu
mijloacele mecanice pentru stropiri după ploaie, humusul se mineralizează mai repede și
scade ferilitatea solului dacă nu se apica ingaraminte chimice. – înierbarea totală sau
alternativă dintre rânduri, constă în semanareaintervalului dintre rânduri cu amestecuri de
ierburi și lucrarea solului numai sub coroana pomilor. Iarbă cosită periodic, se poate utiliza
că mulci sau pentru furajare. Este cele mai utilizat sistem în plantațiile pe rod pentru că
permite accesul mijloacelor mecanice pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare când solul
este ud asigurând o mai bună
calitate a fructelor. În plantațiile tinere nu se recomanda folosirea erbicidelor din cauză că
pomii nu au sistemul radicular bine dezvoltat, iar prin spălarea erbicidelor se poate produce
afectarea rădăcinilor cu împiedicarea creșterii pomilor. – înierbarea totală a livezii după
intrarea pe rod și cu distrugerea vegetației care se formează și lăsarea acesteia pe sol. Scopul
fiind de îmbogățire a solului în materie organică, dezavantaje: competiția pentru apă între
iarba și pomi, atragerea rozătoarelor, pericolul mai mare de îngheț primăvara. Fertilizarea
are, în principal, rolul de asigurare a pomilor cu elemente nutritive, creșterea și fructificarea.
Înainte de procesul de fertilizare, se vor efectua analize de sol privind starea de
aprovizionare cu elemente nutritive. Cantitatea de îngrășăminte care se va aplica 150-200 kg
/ha azotat de amoniu, 120-180 kg/ha superfosfat, 80-100 kg/ha sare potasica și la 2-3 ani se
aplică 30-40 t/ha gunoi de grajd. Stropirile fertilizante cu îngrășăminte specifice ori uree în
concentrație 1%. Se pot utiliza îngrășăminte rezultate din gospodarii precum: gunoi de
păsări macerat și diluat 1:20, gunoi de porcine după fermentare, composturidin frunze ori
deșeuri. Îngrășămintele se aplică în zona rădăcinilor active să fie bine valorificate. Nu se
recomandă lăsarea și administrarea gunoiului de grajd la nivelul coletului pe timpul iernii
deoarece reprezintă adăpost pentru daunotori și pierderea de azot.
Gunoiul de grajd care se administraza să fie bine fermentat pentru a nu provoca leziuni la
nivelul scoarței pomilor. Pentru o valorificare bună a îngrășămintelor, cât și a gunoiului de
grajd se încorporează în sol imediat după aplicare. Dozele de îngrășăminte care se
administrează sunt 30-40 kg gunoi de grajd la 3-4 ani, 500 g azotat de amoniu, 800 g

superfosfat și 200 g sare potasica pe fiecare pom în parte. Novoile mari de apă a pomilor de
piersic le au la diferentirea mugurilor de rod, după 2-3 săptămâni la legarea fructelor, înainte
de pârgă, în perioada de măturare a lemnului. Metodele de udare cel mai utilizat în plantații
pomicole se face prin picurare.
Tăierile pomilor în perioada de formare a coroanelor să fie cât mai scurt. Tăierile în verde
cele mai frecvent utilizate și au avantajul de a elimina creșterile de prisos, se obțin fructe de
calitate, se evita degarnisirea la baza coroanei.
CAP.V . REZULTATE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR
5.1 INFLUENȚA SOIULUI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR BIOMETRICE ALE
POMILOR
S-au efectuat studii, determinări și observații, cu scopul de adaptare a soiurilor la condițiile
eco-pedoclimatice din Nord-Vestul României.
Experienta organizată cuprinde pomi aflați în anii III de la plantare. Cele șapte variante ale
experienței sunt reprezentate de cele șapte soiuri de piersic luate în studiu. Pentru a putea
desprinde concluzii privitoare la vigoarea de creștere a pomilor, la soiurile studiate s-au
făcut observații, măsurători și determinări asupra următorilor parametri: înălțimea medie a
pomilor, diametrul trunchiului, diametrul coroanei pe lungime, diametrul coroanie pe lățime,
numărul creșterilor anuale, lungimea medie și lungimea totală a creșterilor anuale.
5.1.1 Infuența soiului asupra înălțimii pomilor
Tabel 5.1
Varianta Înălțimea
medie a
pomilorValori Diferența
față de media
experințeiSemnificația

relative (%)
V1 Charles
Ingouf (Mt)193.1 100 +27.81 XX
V2 Vistarich201.2 104.2 +19.71 XX
V3 Rubitisch 210.5 109.01 +10.41 X
V4 Royal
Majestic220.4 114.1 +0.51 –
V5
Wassenberge
r230.6 119.4 -9.69 –
V6
Champion240.5 124.5 -19.59 –
V7 Sucrest 250.1 129.5 -29.19 –
X²= 220.91
Dl 5%=20.6
Dl 1%=28.2
Dl 0,1%=38.4

În tabelul 5.1 a fost realizat inaltimea medie a pomilor. Se poate constata că soiurile
Charles Ingauf, Vistarich, Rubitisch și Royal Majetic au înregistrat diferențe pozitive față
de martor Wassenberger, Champion și soiul Suncrest au înregistrat diferențe negativ
semnifivative.
Figura 5.1 Influența soiului asupra creșterii pomilor de piersic-50050100150200250300
Înălțimea
medie a
pomilorValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

5.1.2 Infuența soiului asupra vigorii pomilor exprimată prin suprafața secțiunii
trunchiului

Unul din indicatorii sintetici care concurează la ilustrarea vigorii soiurilor este diametrul
trunchiului. Acesta s-a măsurat la 25 cm deasupra nivelului solului, cu șublerul, efectuându-
se două măsurători: Una măsurând diametrul pe direcția rândului de pomi, cealaltă
perpendiculară celei anterioare. Datele luate în studiu reprezintă media suprafeței secțiunii
trunchiului pe anii 2013-2014. Suprafața secțiunii trunchiului ( SSTT ) are valori mai reduse
comparativ cu vârsta pomilor deoarece aceștia au fost plantați la distanțe relativ mici pe
rând.
Soiul Vistarich a înregistrat valori pozitive foarte semnificative ( +3.38 ) având și o vigoare
medie de creștere specifică soiului, la soiul martor a fost obținut voloare negativ
semnificativă (-0.39)
Tabel 5.2
Suprafața secțiunii trunchiului pomilor
Varianta
( soiul )SSTT
cm2/pomValori
relative(%)Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingauf (Mt)30.17 100 -0.39 –
V2 Vistarich26.40 87.50 +3.38 X
V3 Rubitisch 30.17 100.0 -3.9 –
V4 Royal
Majestic32.15 106.56 -2.37 –
V5
Wassenberge
r28.26 93.66 +1.52 –
V6
Champion30.17 100.0 -0.39 –
V7 Suncrest 31.19 100.06 -2.0 –
SSTT= π r2 X² = 29.78
Dl 5%=
Dl 1%=
Dl 0,1%=

Figura 5.2 Influența soiului asupra vigorii pomilor. Secțiunea transversală a pomilor
5.1.3 Influența soiului asupra diametrului coroanei pe lungime si pe lățime
Tabel 5.3
Diametrul coroanei pe lungimea rândului ( cm )

Denumirea
varianteiDiametrul
coroanei pe
lungime ( cm
)Valori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificație
V1 Charles
Ingouf (Mt)182 100 +2.57 X
V2 Vistarich 181 99.45 +3.57 XX
V3 Rubitisch 187 102.74 -2.43 –
V4 Royal
Majestic191 104.94 -6.43 –
V5
Wassenberge
r184 101.09 +0.57 –
V6
Champion183 100.54 +1.57 –
V7 Suncrest 184 101.09 +0.57 –
X²=184.57
Dl 5%=8.1-20020406080100120
SSTT
cm2/pomValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Dl 1%=11.1
Dl 0,1 %=15.1
În ceea ce privește diametrul coro anei pe lungimea rândului observăm în tabelul 5.3 că
soiurile Charle Ingouf, Vistarich, Wassenberger, Chapion și soiul Suncrest au înregistrat
valori semnicativ pozitive. Rubitisch, și soiul Royal Majestic a u înregistrat valori
semnicativ negative.
Figura 5.3 Influența soiului asupra diametrul pomilor în lungime
Tabel 5.4
Dimetrul coroanei pe lățimea rândului

Denumirea
varianteiDiametrul
coroaneiValori
relative
%Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingauf (Mt)176 100 -2.29 –
V2 Vistarich 175 99.43 -1.29 –
V3 Royal
Majestic174 98.86 -0.29 –
V4 Rubitisch 172 97.72 +1.71 –
V5
Wassenberge
r177 100.56 -3.29 –20020406080100120140160180200
Diametrul
coroanei pe
lungime (
cm )Valori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

V6
Champion172 97.72 +1.71 –
V7 Suncrest 170 96.59 +3.71 X
X² =173.71
Dl 5 %=4.37
Dl 1%=5.9
Dl 0,1%=8.1
În tabelul 5.4 a fost realizat diametrul coroanei. Se poate constata că soiurile Rubitisch,
Champion și Suncrest au înregistrat diferențe pozitive față de martor Charles Ingauf,
Vistarich, Royal Majetic și soiul Wassenberger au înregistrat diferențe negativ
semnifivative.
Figura 5.4 Influența soiului asupra diametrul pomilor în lățime
Tabel 5.5
Diametrul coroanei ( media )
Denumirea
varianteiDiametrul
coroanei
(cm2)Valori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificație
V1 Charles
Ingauf (Mt)179 100 +0.14 –
V2 Vistarich 178 99.44 +1.14 –
V3 Rubitisch 180.5 100.83 -1.36 –20020406080100120140160180
Diametrul
coroaneiValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

V4 Royal
Majestic181.5 101.39 -2.36 –
V5
Wassenberge
r180.5 100.83 -1.36 –
V6
Champion177.5 99.16 +1.64 –
V7 Suncrest 177 98.88 +2.14 –
X²=179.14
Dl 5%=2.1
Dl 1%=2.88
Dl 0,1%=3.92
Din analiza datelor cuprinse în tabelul 5.5 despre diametrul coroanei. Observăm că soiul
Charle Ingouf, Vistarich, Champion și soiul Suncrest înregistrează valori pozitive
semnificative Rubitisch, Royal Majestic și soiul Wassenberger a înregistrat valori negative.
Figura 5.5 Influența soiului asupra diametrul pomilor. Media
Tabel 5.6
Tabel de sinteză
Indicatori biometrici ai pomilor
Denumirea
varianteiÎnălțimea
medie a
pomilor
( cm )SSTT (cm2 ) Diametrul mediu al coroanei
pomilor
( cm )-20020406080100120140160180200
Diametrul
coroanei
(cm2)Valori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

V1 Charles
Ingauf (Mt)193.1 30.17 179
V2 Vistarich 201.2 26.40 178
V3 Rubitisch 210.5 30.17 180.5
V4 Royal
Majestic220.4 32.15 181.5
V5
Wassenberge
r230.6 28.26 180.5
V6
Champion240.5 30.17 177.5
V7 Suncrest 250.1 31.19 177

Dl 5%=20.6
Dl 1%=28.2
Dl 0,1 %=38.4
În tabelul 5.6 a fost realizat înălțimea medie a pomilor ( cm ), secțiunea secțiunii
trunchiului, diametrul mediu al coroanei pomilor.
Figura 5.6 Influența pomilor asupra factorilor biometrici
5.2 INFLUENTA SOIULUI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR DE FRUCTIFICARE050100150200250300
Înălțimea
medie a
pomilor (
cm )SSTT
(cm2 )Diametrul
mediu al
coroanei
pomilorCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Sursa: (http://il9.picdn.net/shutterstock/videos/6096824/thumb/1.jpg?
i10c=img.resize(height:160 )
Fig. 5.1 Stadiul de înflorire unei ramure florifere de piersic
5.2.1. Numărul creșterilor anuale
Tabel 5.1.1
Soiul Numărul de
creșteri
anualeValori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)54.2 100 +6.05 –
V2 Vistarich 55.3 102.02 +15.3 X
V3 Rubitisch 80.7 148.9 -20.45 –
V4 Royal
Majestic70.5 130.07 -10.25 –
V5
Wassenberge
r40.5 74.72 +19.75 XX
V6
Champion50 92.25 +10.25 X
V7 Suncrest 70.6 130.25 -10.35 –
X²=60.25
Dl 5 %=13.9
Dl 1 %=19.06
Dl 0,1 % =25.9
În tabelul 5.1.1 a fost realizat numărul de creșteri annual. Se poate constata că soiurile
Charles Ingauf, Vistarich, Wassenberger și Champion au înregistrat diferențe pozitive față de
martor Rubitisch, Royal Majestic și soiul Suncrest au înregistrat diferențe negativ
semnifivative.

Figura 5.1.1 Numărul creșterilor anuale pentru fiecare soi în parte
5.2.2. Lungimea medie a creșterii anuale
Tabel 5.1.2
Soiul
(Varianta)Lungimea
medie a
creșterilor
anualeValoarea
relativa %Diferența
față de media
exp.Semnificație
V1 Charles
Ingouf (Mt)8182 100 +1.42 –
V2 Vistarich 73 89.02 +10.42 XX
V3 Rubitisch 75 91.46 +8.42 X
V4 Royal
Majestic81 98.8 +2.42 –
V5
Wassenberge
r89 108.53 -5.58 –
V6
Champion91 110.97 -7.58 –
V7 Suncrest 93 113.41 -9.58 –
X²=83.42
Dl 5 %=7.7
Dl 1 %=10.6
Dl 0,1 %=14.4
În tabelul 5.1.2 a fost realizat lungimea medie a cre șterilor annual. Se poate constata că
soiurile Charles Ingauf, Vistarich, Rubitisch, și Royal Majetic au înregistrat diferențe -40-20020406080100120140160
Numărul
de creșteri
anualeValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

pozitive față de martor Wassenberger, Champion și soiul Suncrest au înregistrat diferențe
negativ semnificative.
Figura 5.1.2 Lungimea medie de creșteri anuale pentru fiecare soi
5.2.3. Lungimea totală a creșterilor anuale
Tabel 5.1.3
Soiul
(Varianta)Lungimea
totală a
creșterilor
anualeValoarea
relativa
%Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)107 100 +5.42 XX
V2 Vistarich 110 102.8 +2.42 X
V3 Rubitisch 121 113.08 -8.58 –
V4 Royal
Majestic107 100.0 +5.42 XX
V5
Wassenbeger112 104.67 -0.42 –
V6
Champion113 105.6 -0.58 –
V7 Suncrest 117 109.34 -4.58 –
X²=112.42
Dl 5 %=0.9
Dl 1 %=1.23
Dl 0,1 %=1.68
În tabelul 5.1.3 a fost realizat lungimea totală a creșterilor anuale. Se poate constata că
soiurile Charles Ingauf, Vistarich și Royal Majetic au înregistrat diferențe pozitive față de -20020406080100120
Lungimea
medie a
creșterilor
anualeValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

martor Rubitisch, Wassenberger, Champion și soiul Suncrest au înregistrat diferențe
negativ semnifivative.
Figura 5.1.3 Lungimea totală de creșteri anuale
5.2.4. Numărul de ramuri salbe
Tabel 5.1.4
Soiul
(Varianta)Numărul de
ramuri salbeValori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)2.3 100 -0.03 –
V2 Vistarich 2.1 91.3 +0.17 –
V3 Rubitisch 2.4 104.34 -0.13 –
V4 Royal
Majestic2.5 108.7 -0.23 –
V5
Wassenberge
r2.3 100.0 -0.03 –
V6
Champion2.2 95.65 +0.07 –
V7 Suncrest 2.1 91.3 +0.17 –
X²=2.27
Dl 5 %=
Dl 1 %=
Dl 0,1 %=-20020406080100120140
Lungimea
totală a
creșterilor
anualeValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

În tabelul 5.1.4 a fost realizat numărul de ramuri salbe. Se poate constata că soiurile
Vistarich, Champion și Suncrest au înregistrat diferențe pozitive față de martor Charles
Ingouf, Rubitisch, Royal Majetic și soiul Wassenberger au înregistrat diferențe negativ
semnifivative.
Figura 5.1.4 Numărul de ramuri salbe
5.2.5. Numărul de buchete de mai
Tabel 5.2.5
Soiul
(Varianta)Numărul de
buchete de
maiValori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)7.1 100 +0.47 –
V2 Vistarich 7.3 102.81 +0.27 –
V3 Rubitisch 8.1 114.08 -0.53 –
V4 Royal
Majestic8.4 118.3 -0.83 –
V5
Wassenberge
r6.7 94.36 +0.87 X
V6
Champion7.1 100.0 +0.47 –
V7 Suncrest 8.3 116.9 -0.73 –
X²=7.57-20020406080100120
Numărul
de ramuri
salbeValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Dl 5 %=0.65
Dl 1 %=0.89
Dl 0,1 %=1.21
În tabelul 5.2.5 a fost realizat numarul de buchete de mai. Se poate constata că soiurile
Charles Ingauf, Vistarich, Wassenberger și soiul Champion au înregistrat diferențe pozitive
față de martor Rubitisch, Royal Majestic, si soiul Suncrest și soiul a înregistrat diferențe
negativ semnifivative.
Figura 5.2.5 Numărul de buchete de mai
5.2.6. Numărul de ramuri anticipate
Tabel 5.1.6
Soiul
(Varianta)Numărul de
ramuri
anticipateValori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)2.1 100 +0.74 X
V2 Vistarich 2.5 119.04 +0.34 X
V3 Rubitisch 3.1 147.61 -0.26 –
V4 Royal
Majestic2.7 128.57 +0.14 –
V5
Wassenbeger2.9 138.09 -0.06 –20020406080100120
Numărul
de buchete
de maiValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

V6 Champion 3.1 147.61 -0.26 –
V7 Suncrest 3.5 166.66 -0.66 –
X²=2.84
Dl 5%=0.9
Dl 1 %=1.23
Dl 0,1 %=1.68

În tabelul 5.1.6 a fost realizat numarul de ramuri anticipate. Se poate constata că soiurile
Charles Ingauf, Vistarich, Rubitisch, Royal Majetic și Wassenberger au înregistrat diferențe
pozitive față de martor Rubitisch, Wassenberger, Champion și soiul Suncrest au înregistrat
diferențe negativ semnifivative.
Figura 5.1.6 Numărul de ramuri anticipate
5.2.7 Numărul de ramuri mixte
Tabel 5.1.7
Soiul
(Varianta)Numărul de
ramuri mixteValori
relative %Diferența
față de media
experiențeiSemnificația
V1 Charles
Ingouf (Mt)3.1 100 +0.67 –
V2 Vistarich 3.5 112.9 +0.27 –
V3 Rubitisch 4.1 132.25 -0.33 –
V4 Royal 4.3 138.7 -0.53 –20020406080100120140160180
Numărul
de ramuri
anticipateValori
relative %Diferența
față de
media
experiențeiCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Majestic
V5
Wassenbeger3.7 119.35 +0.07 –
V6
Champion3.8 122.6 -0.03 –
V7 Suncrest 3.9 125.8 -0.13 –
X²=3.77
Dl 5 %=0.70
Dl 1 %=0.51
Dl 0,1 %=0.70
În tabelul 5.1.7 a fost realizat numărul de ramuri mixte. Se poate constata că soiurile
Charles Ingauf, Vistarich și Wassenberger au înregistrat diferențe pozitive față de martor
Rubitisch, Royal Majetic, Champion, Suncrest și soiul au înregistrat diferențe negativ
semnifivative.
Figura 5.1.7 Numărul de ramuri mixte
5.2.8 Studiul desfășurării fenofazelor organelor vegetative și de fructificare
-20020406080100120140
Numărul
de
ramuri
mixteValori
relative
%Diferența
față de
media
exp.Charles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Sursa: (http://gradinuca.ro/wp-content/uploads/2011/07/piersic-defoliat.jpg )
Fig. 5.2 Stadiul unei livezi de piersici intrate pe rod

Fenofazele speciilor pomicole se extind pe două perioade de vegetație activă, separată de o
perioadă de repaus. În prima perioadă de vegetație are loc formarea mugurilor vegetativi și
floriferi ce rămân în repaus pe durata iernii, după care în în sezonul activ, pornesc în creștere
și înfloresc, apoi leagă fructe ce ajung la maturitate și se recoltează.
Organele vegetative au o singură fenofaza inițială ( formarea mugurilor vegetativi), iar cele
de rod au două faze inițiale (inducția antogena, diferențierea mugurilor de rod).
Cele trei etape principale creșterea, intrarea pe rod, îmbătrânirea, caracteristice dezvoltării
ontogenetic al oricărui arbust fructifer.

Sursa:
(https://elisagradinameadev
is.files.wordpress.com
/2009/04/s6308954-flori-de-piersic.jpg?
w=640)
Fig. 5.4 Începutul înfloritului unei livezi
de piersic
Sursa:(http://blog.ferma-gradina.ro/wp-content/uploads
/2015/10/livada-toamna-720×340.jpg)
Fig. 5.3 Fenofaza de repaus vegetativ a piersicului

Date privind fenofazele de fructificare la soiurile de piersic din colec ția didactico-
experimentala a Usamv Cluj
Tabel 5.9.5
SoiulÎncep
utul
umflă
rii
mugu
rilor Încep
utul
dezm
ugurit
u lui Încep
utul
înflori
tului Sfârșit
ul
înflori
tului Durat
a
înflori
tul ui
-zile Matur
area
fructe
lor Nr.
De
zile
de la
sfârșit
înflori
t la
recolt
are
Charles
Ingouf15.0201.0315.0401.051501.0775
Vistarich20.0210.0320.0405.051010.0770
Rubitisch25.0210.0325.0415.051020.0670
Royal
Majestic20.0201.0320.0410.051510.0775
Wassenberg
er20.0201.0315.0405.052010.0780
Champion20.0201.0320.0415.051010.0870
Suncrest20.0201.0325.0410.051515.0875
În tabel de mai sus este prezentat date calendaristice privind fenofazele de creștere și
ructificare ale soiurilor de piersic, fiecare în parte, începând cu umflarea mugurilor floriferi,
până la înflorit și maturarea fructelor.
051015202530
Inceputul
umflarii
mugurilorCharles
IngoufCharles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

Figura 5.1.8 Date de fructificare a soiurilor studiate
5.3 PRODUCȚIA DE FRUCTE
Sursa:(http://ecology.md/pics/2011/09/health_persik_derevo.jpg )
Fig. 5.1 Producția de fructe de piersici
Date privind producția de fructe și calitatea acesteia la soiurile de piersic
Tabel 5.3.1
Soiul
Kg/pom T/ha Greutatea
medie a
fructului
(g) Culoarea
pieliței S.U. %
Charles
Ingouf8,47,560-70Galben12,0
Vistarich11,210,080-90Galben
intens10,0
Rubitisch 15,413,75110Galben11,0
Royal
Majestic16,815,0120Galben8,0
Wassenbe
rger23,120,62165Galben10,0
Champion 22,420,0160Alb-
galbuie11,0
Suncrest23,821,2170-180Bordo12,0

În tabelul 5.3.1, s-au preluat date despre producția fructelor(kg/pom, t/ha, greutatea medie
a fructelor, culoarea pielitei, substanța uscată). Cele mai mici valori de productivitate a
înregistrat soiul Charle Ingouf (8.4 kg/pom și 7.5 t/ha), iar cele mai mari soiul Sucrest (23.8
kg/pom și 21.2 t/ha).
Figura 5.3.1 Producția de fructe (kg/pom, t/ha)
CAP.VI. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂR I
În urma cercetrilor efectuate și a rezultatelor obținute la Stațiunea Didactico-
Experimentala a USAMV Cluj, cu privire la creșterea și fructificarea soiurilor de piersic s-
au obținut următoarele concluzii:
Condițiile pedo-climatice de la Stațiunea Didactico-Experimentala a USAMV Cluj, s-au
dovedit a fi favorabile culturii piersicului.
Desfășurarea principalelor fenofaze de creștere și fructificare influențată de factorul de
rezistență ale fiecărui pom în parte. Dintre cele 7 soiuri studiate :
-unul se maturează în luna iunie
(Rubitisch);0510152025
Kg/pom T/ha Charles Ingouf
Vistarich
Rubitisch
Royal Majestic
Wassenberger
Champion
Suncrest

-patru se maturează în luna iulie (Charle
Ingouf, Vistarich, Royal Majestic, Wassenberger)
-doua se maturează în luna august
(Champion și Suncrest).
Înălțimea de creștere a pomilor cea mai mică au înregistrat soiurile Charles Ingouf și
Vistarich.
Cea mai mare valoare de creștere au înregistrat soiurile Champion și Suncrest.
Cercetările privind diametrul coroanelor pe lungimea și lățimea rândului a rezultat eficienta
valorificării spațiului ecologic. Fiind vorba despre o plantație superintensiva, distanțele de
plantare au fost de 2 m între plante pe rând, și 4 m între rândurile de pomi, astfel numărul de
pomi plantați pe un ha este de minim 1250 pomi.
Productivitatea este dată de numărul de creșteri anuale, numărul de muguri floriferi ,
greutatea fructelor (minim 60-70 g).
Substanța uscată a piersicilor au valori cuprinse între 11-12%.
Rezistenta la boli și dăunători este un factor determinism poligenic, la care piersicul se
comporta bine față de alte specii de pomi fructiferi, însă trebuie menționat că nu este bine de
trecut cu vedere asupra tratamentelor 1-2 în perioada de vegetație.
Cercetările efectuate în lucrarea de diploma prezentată, are rolul de scoatere în evidență
principalele elemente de bază despre crestrea și fructificarea de soiuri de piersic, corelate cu
factorii climatici, edafici și pedo-climatici prezentați. Datele desfășurării fenofazelor
prezentate pe parcursul unui singur an al soiurilor de piersic precum: Charles Ingouf,
Vistarich, Rubitisch, Royal Majestic, Wassenberger, Champion și Suncrest au obținut valori
asemănătoare de comportare și maturare. Analizele care s-au efectuat, au fost alese la
aceeași dată din calendar și rezultatele au fost preluate și comparate între ele. Intensitatea
creșterilor și fructificării care s-au înregistrat ( înălțime pomilor, suprafața secțiunii
stransversale a truchiului pomilor, diametrul coroanei pomilor, indicatori biometrici ale
pomilor, numărul de creșteri anuale, lungimea medie ale cresterior anuale, lungimea totală
ale creșterilor anual, numărul de ramuri salbe, numărul de ramuri anticipate, numărul de
buchete de mai, numărul de ramuri mixte, producția fructelor), reprezintă fundamentul de
date statistice de cercetare științifice și fiziologice.
Parcurgerea proceselor fizilogice și biochimice care au ca rezultat la creșterea, acumularea
de substanțe nutritive și maturarea fructelor, necesare redării însușirilor principale de
culoarea, gust, aroma, fermitate și aciditatea. În urma studiilor efectuate cu privire la
intensitatea fotosintezei, necesrea creșterii și fructificării pomilor, între lunile iulie-
septembrie, am constat o scădere a intensității, precum și a cantității de pigmenți carotenoizi

care sunt importnati pentru definirea culorii fructelor de piersici, însă procesul de respirație
se desfășoară corespunzător.
Numărul relativ de mare de creșteri anuale (numărul de ramuri salbe, numărul de ramuri
anticipate, numărul de buchete de mai, numărul de ramuri mixte), interpretarea datelor
înregistrate în urma cercetarrilor efectuate, au fost semnificativ pozitive și semnificativ
negative, stimularea acestor creșteri sunt bazate pe factorii de mediu (temperatura aerului,
lumină, umiditatea relativă ).
Rezultatele pe care au fost relatate despre procesele fiziologice, biochimice, creștere și
fructificare atât teoretică, cât și practică la piersic.
Datele obținute pot fi utile pentru cercetători, care vor să abordeze mai în profunzime baza
acestei lucrări despre calitatea și productictivitatea soiurilor acestora. Deoarece fructele de
piersic sunt utile pentru tratarea unor boli (renale, anemii), sunt tot mai recomandate pentru
consumatori.
Cauzele restabilirii consumului de fructe la nivelul țării noastre, ață la oraș, cât și la sate,
rămâne o prioritate în cazul producătorilor, care la rândul lor să ofere produse de calitate
superioară, ata în stare proaspătă, cât și industrializata.
Piersicul necesită măsuri agrobiologice și tehnologice mai avantajoase în comparație cu
alte specii de pomi fructiferi:
Intrarea rapidă pe rod (din anul II de la plantare);
Productivitatea mare de fructe pe pomi (9-25 kg/pom);
Calitatea fructelor este dată de culoarea, formă, cantitatea de zahăr din fructe;
Se comporta bine specia într-un sistem superintensiv;
Rezultatele obținute ne asigura valoarea și alegerea corectă a sortimentului de soiuri de
piersic studiate și analizate.
Recoltarea se poate efectua manual, semimecanizat și mecanizat.
Dintre soiurile studiate, recomandăm alegerea în cultura din cauze de calitate și
productivitate a soiurilor de piersic studiate: Royal Majestic, Champion și Suncrest.
Bibliografie
1. Ardelean M, R. Sestras, M. Cordea, 2012, Tehnica Experimntala, Ed. Academicpres, Cluj-
Napoca

2. Ardelean, M., 1986, Ameliorarea plantelor
horticole i tehnic experimental – Curs, Tipo ș ă ă
Agronomia ClujNapoca.
3. Ardelean, M., R. Sestra , Mirela Cordea, 2006, ș
Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Osama, Cluj-
Napoca.
4. Comunicat de pres '' Produc ia agricol ă ț ă
vegetal la principalele culturi, în anul 2011ă
data/kostkoviny/broskyna-vistarich-650×450.JPG
5. e.g., Geografia României I. 1983; B lteanu, ă
1997
6. F.A.O. Production Yearbook , vol. 47;48;50
(1996);51 (1997);52 (1998)-RomaF.A.O. Bulletin of
Statistics; vol. 1, nr.2 (2000

7. Grigore Mihaescu, Pomicultura special , Editura ă
Ceres, Bucure ti, 1977 ș
8. http://agrobiznes.md/rezistenta-speciilor-pomicole-
la-temperaturile-joase.html
9. http://agrointel.ro/wp-
content/uploads/2013/08/rz_novus-3.jpg
10.
http://agroromania.manager.ro/articole/ tiri/cultivarea- ș
piersicului-soiuri-de-piersic-pavii-si-nectarine-
10768.html
11. http://decostyle.mayra.ro/pomicultura/pomi-
fructiferi/piersicul/123/
12. http://demirelkardesler.com/en/fruit-
trees/peach/fotograflar/urunler/productsquare_glo-
heaven_20151009011935.jpg

13. http://feromoni.iccrr.institute.ubbcluj.ro/?
page_id=41
14. http://gradina-
fericirii.blogspot.ro/2013/11/schema-tratamente-
fitosanitare-speciile.html
15. http://graduo.ro/licen e/agronomie/aspecte- ț
privind-integrarea-diferitelor-soiuri-de-mar-in-cadrul-
ecosistemului-pomicol-318864#&gid=null&pid=21
16. http://graduo.ro/licen e/agronomie/sisteme-de- ț
intretinere-a-solului-si-influienta-lor-asupra-cresterii-
diferitelor-soiuri-de-prun-320553#&gid=null&pid=3
17. http://homeguides.sfgate.com/pollinator-used-jh-
hale-peach-tree-64611.html

18.
http://il9.picdn.net/shutterstock/videos/9969641/thum
b/1.jpg?i10c=img.resize(height:160
19. http://informatii-agrorurale.ro/sfaturi-pentru-
lucrari-de-taiere-a-pomilor-fructiferi-2/
20.
http://ir.library.oregonstate.edu/xmlui/bitstream/handle
/1957/18896/ec1181.pdf
21. http://madr.ro/attachments/article/61/ADER-1113-
faza-2.pdf
22. http://profesional-new.com/utilaje-agricole/masini-
de-stropit-livada-si-vie/M-P-S-P/forras_100_axi.jpg
23.
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/1

4832311/6/munte-estimare-anm-octombrie.jpg?
height=420&width=600
24. http://utilaje-agricultura.com.ro/981-
home_default/main-de-spat-gropi-gm-150.jpg
25. http://www.academia.edu/6445225/L_i_a_na_-
M_e_l_a_ni_a_D_u_m_i_t_r_u_STUDII_
%C5%9EI_CERCET
%C4%82RI_PRIVIND_CREAREA_
%C5%9EI_CULTIVAREA_PIERSICULUI_
%C5%9EI_NECTARINULUI_DWARF
26.
http://www.academia.edu/9216918/Pomicultura_I_si_I
I
27. http://www.baumschule-
morjan.de/image/pfirsich.jpg

28. http://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-
plante-paduchele-testos/
29. http://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-
plante-viermii-fructelor/
30. http://www.botanistii.ro/blog/tratamente-
informatii-pomi-fructiferi-par/
31.
http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/articole/Po
micultura/zonarea%20speciilor%20pomicole
%202014.pdf
32. http://www.chtm.ro/piersic/particularitati-de-
crestere-ale-piersicului
33. http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-
si-gemoterapice/piersicul-persica-vulgaris-11844078/

34.
http://www.dce.gov.ro/Info_business/sectoare/sectLe
gFruct2012.pdf
35.
http://www.ebacalaureat.ro/bac/suport/geografie/depr
esiunea-colinara-a-transilvaniei.jpg
36. http://www.flori-cultura.ro/portaltoii-piersicului/
37. http://www.geoplantvivai.com/wp-
content/uploads/2015/04/DSCN8335-Copy-
e1430232970278.jpg
38. http://www.haifa-
group.com/knowledge_center/recommendations/fruit_
trees/all_there_is_to_know_about_the_fertilization_of
_peaches.aspx

39.
http://www.historyland.com/_ccLib/image/plants/DET
A-93.jpg
40.
http://www.historyland.com/_ccLib/image/plants/DET
A-93.jpg
41. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-
fungicide-insecticide-ingrasaminte-
pesticide/paduchele-verde-al-piersicului-myzus-
persicae/
42. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-
fungicide-insecticide-ingrasaminte-
pesticide/basicarea-frunzelor-de-piersic-si-nectarin/

43. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-
fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/ciuruirea-
frunzelor-la-prun-piersic-cais-cires/
44. http://www.hortinform.ro/pomicultura-piersic.htm
45. http://www.icdp.ro/publicatii/LS%20ICDP%20vol
%20XXIII%20-%202007.pdf
46. http://www.informatii-agrorurale.ro/agropedia/ce-
sisteme-de-taiere-moderne-avem-la-piersic/
47. http://www.ingradina.com/?cat=88
48.
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/co
m_anuale/prod_vie/prod_vie_12r.pdf
49.
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/co
m_anuale/prod_vie/prod_vie_12r.pdf

50. http://www.ips-
plant.es/images/varietes/pha123082010091738.jpg
51.
http://www.lantecind.ro/images/recoltat/mere_clip_im
age002.jpg
52. http://www.madr.ro/attachments/article/61/ADER-
1113-faza-1.pdf
53. http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-
fructe/Ghid-Pomicultura-final.pdf
54.
http://www.managusamv.ro/fisiere/file/DOC_CERCET
ARE/Proiect_PNII_nr_3168_2007/Baza%20de
%20date2/Informatii%20tehnice%20despre
%20cultivarea%20si%20pastrarea%20unor%20specii
%20pomicole_files/Cultivarea%20piersicului.pdf

55.
http://www.managusamv.ro/fisiere/file/DOC_CERCET
ARE/Proiect_PNII_nr_3168_2007/Baza%20de
%20date2/Informatii%20tehnice%20despre
%20cultivarea%20si%20pastrarea%20unor%20specii
%20pomicole_files/Cultivare_Infiintarea%20si
%20intretinerea%20plantatiilor%20pomicole.pdf
56. http://www.pomicultor.ro/monilioza-monilia-laxa-
monilia-fructigena
57.
http://www.pomifructiferi.com/boli_si_daunatori/focul_
bacterian.html
58.
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicu
ltura/Situatia-actuala-a-culturii-pi34.php

59.
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicu
ltura/Situatia-actuala-a-culturii-pi34.php
60.
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicu
ltura/Situatia-actuala-a-culturii-pi34.php
61. http://www.recolta.eu/arhiva/cultivarea-
piersicului-soiuri-de-piersic-pavii-si-nectarine-
10364.html
62.
http://www.rvroger.co.uk/imglib/peach_redwing.jpg
63.
http://www.rvroger.co.uk/imglib/peach_redwing.jpg

64.
http://www.scrigroup.com/afaceri/agricultura/CULTUR
A-PIERSICULUI93584.php
65. http://www.scrigroup.com/casa-
masina/pomicultura/CULTURA-
PIERSICULUI45316.php
66.
http://www.scritub.com/biologie/botanica/CULTURA-
PRINCIPALELOR-SPECII-P74572.php
67.
http://www.shop.zahradnictvolimbach.sk/image/cache
/
68. http://www.starkbros.com/images/dynamic/1820-
960×960.jpg
69. http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/boli.php

70. http://www.statiuneabaneasa.ro/plante/boli.php?
id=41
71.
http://www.uaiasi.ro/CEEXURI/EVASORT/RAPORT
%20DE%20CERCETARE%20CEEX%2037.pdf
72.
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2008Mai/Flean
cu%20Monica%20-%20Cercetari%20ecofiziologice
%20la%20soiuri%20de%20mar%20cultivate%20in
%20conditiile%20bazinului%20Pitesti-
Maracineni/TEZA%20DE%20DOCTORAT
%20MONICA%20FLEANCU%20_MOTOUNU_%20-
%20rezumat.pdf
73.
http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/simonca.pdf

74. http://www.usamvcluj.ro/index.php/structura
75. http://www.utilajeagro.ro/categorii/3/utilaje-
agricole.html
76.
http://www.vivaizanzi.it/UserFiles/File/brochure/011Pe
sco_GB.pdf
77. http://www.vremea-cluj.ro/statistici-vreme-
bucuresti
78. https://egradini.ro/forum/threads/cerintele-
pomilor-fructiferi-fat%C3%A3-de-conditiile-de-
mediu.871/
79.
https://i.ytimg.com/vi/wyT3F2BuBMo/maxresdefault.jp
g

80.
https://images6.bizoo.eu/image/img180/sale/2015/12/
13/Fertilizator-Masina-de-fertilizat-1000-
l_l0186_1450039136.jpg
81. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pomicultur%C4%83
82.
https://www.fibl.org/fileadhttp://www.plantemania.ro/pi
ersicul-si-nectarinul/min/documents/shop/1625-pomi-
fructiferi1.pdf
83. https://www.gazetadeagricultura.info/cultivare-
fructe.html?start=60
84. https://www.paradisverde.ro/boli/alternarioza-
prezentare-prevenire-combatere

85.

ea-%C5%9Fi-durata-de-str%C4%83lucire-a-Soarelui
86.
https://www.scribd.com/doc/82084100/HORTICULTU
RA-cultura-pomilor-vitei-de-vie-legumicultura
87. INS. : Anuarul statistic al României 2011
88. INSTITUTUL NA IONAL DE STATISTIC Ț Ă
COMUNICAT DE PRES NR.233/2013 Ă
89. Ionescu, L. Millim, K., Batovici, R., Panait, E.
and Maraineanu, L. 1978. Resarch on the storage
of sweet and sour cherries în cold stores with
normal and controlled atmospheres. Lucr ri ă
tiin ifice. Institutul de Cercet ri pentru Valorificareaș ț ă
Legumelor i Fructelor, 9, 43-51 ș

90. Liebhard, R.. B. Koller, A. Patocchi, M.
Kellerhals W. Pfammetter, M. Jermini, and C.
Gessler (2003 a) Mapping quantitative field
resistance against apple scab în a Fiesta' x
'Discovery' progeny. Pphytopathology 93:493-501
91. N. tefan, D. Cvasnii, I. Modoran, V. Sut . Ș ă
Îndrum torul pomicultorului, Editura Ceres, ă
Bucure ti, 1972ș
92. Parnia i colab. 1992. Producerea, p strarea ș ă
i valorificarea materialului s ditor pomicol i ș ă ș
dendrologic Ed. Ceres Bucure ti ș
93. Parnia, P.., N. Stanciu, I. Dutu, Gh. Mladin, I.
Onea, 1984, Pepiniera pomicol , Ed. Ceres, ă
Bucure tiș

94. Pomicultura special /Grigore Mihaiescu, ă
Bucure ti: Ceres, 1977ș
95. Pomologie/ Viorel Mitre. – Cluj-Napoca :
Todesco, 2007
96. Pop, 2007-2013
97. Ropan, Gavril , Pomicultur general , Editura ă ă ă
AcademicPres, Cluj-Napoca, 2000
98. Skander M, Humert N,G. Gradinaru, Collot J,
J. Klein G, Loosli A, Sauser J, Zocchi A, Gilardoni
F, Ward TR (2004) J Am Chem oc 126:14411, Ș
2002
99. V. Cociu,1993. 40 years og plum breeding în
România. Fruit Var. J. 47:63-67
100. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/Posilbilitati-genetice-si-
tehn55.php
101.http://www.agroconect.md/public/experts/10_fig-6a496e8.png

Anexa 1. Soiurile de piersic studiate in lucrarea de diploma
Charles Ingouf
http://www.rv roger.co.uk/img lib/peach_redwing.jpg
Vistarich
http://demirelka rdesler.co m/en/fruit -trees/peach/fotogr
aflar/urunler/productsquare_glo -heaven_20151009011935.jpgRubitisch
Royal Majestic
http://www.ips-plant.es/images/varietes/
pha123082010091738.jpg
Wassenberger
http://www.bau mschule-morjan
.de/image/pfirsich.jpg
Champion
http://www.starkbros.com/ image
s/dynamic/1820-960×960.jpg
Suncrest
http://www.historyland.com/_ccLi
b/image/plants/DETA-93.jpg
http://www.geoplantvivai.co m/wp -content/u
ploads/2015/04/DSCN8335-Copy-e14
30232970278.jpg

Anexa 2.

Anexa 3

Anexa 4

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE PIERSIC DIN COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTALĂ A USAMV CLUJ Conducător științific: Conf.Dr. Ioana MITRE Absolvent: Ioana… [602014] (ID: 602014)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

FRUCTIFICAREA UNOR SOIURI DE PIERSIC DIN COLECȚIA DIDACTICO-EXPERIMENTALĂ A USAMV CLUJ Conducător științific: Conf.Dr. Ioana MITRE Absolvent: Ioana… [602014]

Copyright Notice

Specializarea: PSIHOLOGIE [604156]

Calitate în transporturi suport curs 1 [630526]

Universit atea Vasile Alecsandri Bacă u [629031]

Epo Iulianatrocan1434 [304863]

PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR [304337]

Duta.diana96@yahoo.com 434 Lucrare Disertatie Duta Diana Doc Text

Copyright Notice

Similar Posts