FRECVENȚĂ REDUSĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ FACULTATEA DE ECONOMIE COSTULEANU CARMEN LUIZA CONTABILITATE FINANCIARĂ Anul II, Semestrul I Contabilitate… [602250]
UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI“ DIN IAȘI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT CU
FRECVENȚĂ REDUSĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT LA
DISTANȚĂ
FACULTATEA DE ECONOMIE
COSTULEANU CARMEN LUIZA CONTABILITATE FINANCIARĂ
Anul II, Semestrul I
Contabilitate fina nciară 2
Contabilitate fina nciară 3
CUPRINS
1. Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul social
Rezerve de capital
Prime de capital
Rezerve din reeevaluare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Lucrare de verificare
2. Contabilitatea imobilizarilor și a stocurilor
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Stocuri de materii prime si materiale
Stocuri de produse
Marfuri si ambalaje
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
3. Contabilitatea terților și a trezoreriei
Datorii și creanțe comerciale
Decontări le cu personalul și asigurările sociale
TVA -ul
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Contabilitatea investițiilor financi are pe termen
scurt
Contabilitatea valorilor de încasat
Contabilitatea operațiilor efectuate prin
conturile bancare
Contabilitate fina nciară 4 Contabilitatea decontărilor în numerar
Contabilitatea acreditivelor
Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Rezumat
Teste de autoeva luare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
4. Contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor
Cheltuieli și venituri din exploatare
Cheltuieli și venituri financiare
Cheltuieli și venituri excepționale
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Bibliografie (de elaborare a cursului)
Contabilitate fina nciară 5 INTRODUCERE
Modulul intitulat Contabilitate financiară se studiază în anul I I și vizează
dobândirea de competen țe în domeniul contabilității .
Obiectiv ele cadru pe care ți le propun sunt următoarele:
• prezentarea capitalurilor;
• definirea imobilizărilor;
• prezentarea stocurilor;
• definirea și prezentarea terților ;
• trezoreria;
• contabilitatea cheltuieli lor și a venituri lor.
Conținutul este structurat în urmă toarele unit ăți de învățare:
– Contabilitatea capitalurilor proprii
– Contabilitatea imobilizărilor și a stocurilor
– Contabilitatea terților și a trezoreriei
– Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor
În prima unitate de învățare , intitulat ă Contabilitatea capitalurilo r proprii ,
vei regăsi operaționalizarea următoarelor competențe specifice:
– să define ști capitalurile proprii;
– să identifici elementele ale capitalului propriu ;
– să enumeri principalele izvoare formale ale capitalului propriu ;
după ce vei studia conținutul cursului și vei parcurge bibliografia recomandată,
pentru aprofundare și autoevaluare îți propun exerci ții și teste adecvate.
După ce ai parcurs informa ția esențială, în a doua unitate de învățare ,
Contabilitatea imobilizărilor și a stocurilor , vei achizi ționa , odată cu
cuno ștințele oferite, noi competen țe:
– să înregistrezi imobilizările necorporale;
– să înregistrezi imobilizările corporale;
– să înregistr ezi imobiliziri financiare;
– să înregistrezi operațiuni legate de stocuri de materii prime;
– să înregistrezi toate categoriile de produse;
– să inregistrezi marfurile și ambalajele.
care îți vor permite s ă rezolvi testele propuse și lucrarea de verificare
corespunzătoare primelor două unită ți de învățare. Ca sa îți evaluezi gradul de
însușire a cuno ștințelor, vei rezolva o lucrare de evaluare care după corectare o
vei primi cu observa țiile adecvate și cu strategia corect ă de învățare pentru
modulele următoare.
Contabilitate fina nciară 6 După ce ai parcurs informa ția esențială, în a treia unitate de învățare ,
intitulată Contabili tatea terților și a trezoreriei , vei achizi ționa, odată cu
cuno ștințele oferite, noi competențe:
– înregistrarea clienților și a valorilor asimilate ;
– înregistrarea furnizorilor și a valorilor asimilate;
– înregistrarea salariilor;
– înregistrarea T .V.A.- ului;
– să define ști investițiile, acreditivul, avansurile de trezorerie ;
– să faci principalele înregistrari contabile;
– să enumeri și să înregistrezi toate operațiunile legate de trezorerie ;
– să faci înregistră ri privind decontările în numerar și prin bancă.
După ce a i parcurs informa ția esențială, în a patra unitate de învățare ,
intitulată Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor , vei achizi ționa, odată cu
cuno ștințele oferite, noi competențe:
– să define ști cele trei categorii de venituri și cheltuieli ;
– să faci pri ncipalele înregistrari contabile;
– să utilizezi în aplicații toate operațiunile legate de venituri și
cheltuieli.
Pentru o învățare eficientă ai nevoie de următorii pa și obligatorii:
• Citești modulul cu maxim ă atenție;
• Eviden țiezi informațiile esențiale cu c uloare, le notezi pe hârtie, sau le
adnotezi în spațiul alb , rezervat special în stânga paginii ;
• Răspunzi la întrebări și rezolvi exerci țiile propuse ;
• Mimezi evaluarea finală , autopropunându- ți o tem ă și rezolvând -o fără
să apelezi la suportul scris ;
• Compa ri rezultatul cu suportul de curs și explic ă-ți de ce ai eliminat
anumite secven țe;
• În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de învățare.
Pe măsură ce vei parcurge modulul î ți vor fi administrate două lucrări de
verificare pe care le vei regăs i la sfâr șitul unităților de învățare 2 și 4. Vei
răspunde în scris la aceste cerin țe, folosindu -te de suportul de curs și de
următoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat după gradul în care ai reu șit să operaționalizezi compe tențele. Se va ține cont de
acuratețea rezolvării, de modul de prezentare și de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarități și informa ții suplimentare vei apela la tutorele indicat. 40%
din notă provine din evaluarea continuă (cele două lucrări de verif icare) și 60%
din evaluarea finală.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 7
1. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU
Capitalul social
Rezerve de capital
Prime de capital
Rezerve din reeevaluare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Obiective ale unită ții de învățare:
La sfârșitul capitolului , vei avea capacitatea:
• să define ști capitalul social ;
• să faci principalele înregistrari contabile ;
• să enumeri și să înregistrezi toate operațiunile legate de capitalul
propriu ;
• să faci înregistrari p rivind împrumuturile pe termen lung.
Timp mediu est imat pentru studiu individual: 6 ore
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 8 1.1 Capitalul social
Capitalurile deținute de către agenții economici reprezintă surse stabile și
permanente de finanțare a activului patrimonial. Sub aspect economic,
capitalul cuprinde totalitatea resurselor materiale care, prin asociere cu ceilalți
factori de producție (munca, știința, informația, pământul), participă la
producerea de bunuri în scopul obținerii unui profit. Datorită faptului că se
află la dispoziția agenților economici o perioadă mai mare de timp, ele poartă
denumirea de capitaluri permanente și se pot structura astfel:
1)Capitaluri proprii (pasiv intern);
2) Provizioane asimilate capitalurilor;
3)Datorii pe termen lung (pasiv extern).
Capitalurile proprii cuprind totalitatea capitalurilor aflate în
proprietatea titularilor de patrimoniu (acționari, asociați,
întreprinzători individuali).
Principalele forme de manifestare ale capitalurilor proprii sunt:
• capital propriu nominalizat care este reprezentat prin capitalul social,
care reflectă valoarea activelor investite direct de către acționari și asociași:
• capitaluri proprii nenominalizate reprezintă capitalul acumulat de către
întreprindere ca urmare a unei activități economice profit abile, în care se
includ: prime legate de capital, rezervele, rezultatul exercițiului și rezultatul
reportat.
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt rezerve constituite în
scop de autoprotecție în fața a numeroase riscuri și deprecieri posibile.
Ele sunt destinate să acopere datorii legate de litigii, amenzi, penalități,
despăgubiri etc., care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care
vor apărea.
Datoriile pe termen lung sunt reprezentate de împrumuturi pe tremen
mediu și lung de la instituțiile bancare sau de la alte persoane fizice
sau juridice.
Principalele împrumuturi și datorii pe termen mai mare de un an sunt:
• împrumuturi din emisiunea de obligațiuni;
• credite bancare pe termen lung;
• datorii ce privesc datoriile financiar e;
• dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 9 Existența și mișcările capitalurilor și a subvențiilor pentru investiții sunt
reflectate cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I și II, grupate în clasa 1 a
planului de conturi general, în care se regăsesc următoarele grupe de conturi:
Grupa 10 „Capital și rezerve ”:
♦ 101 „Capital social”
♦ 104 „Prime legate de capital”
♦ 105 „Rezerve din reevaluare”
♦ 106 „Rezerve”
După funcția contabilă, acestea sunt conturi de pasiv.
Grupa 11 „Rezultatul reportat” :
♦ Contul bifuncțional 117 „Rezultatul reportat
Grupa 12 „Rezultatul exercițiului”:
♦ Contul bifuncțional 121 „profit și pierdere”
♦ Contul de activ 129 „Repartizarea profitului”
Grupa 13 „Subvenții pentru investiții”:
♦ Contul de pasiv 131 Subvenții pentru inves tiții”
Grupa 15 „Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
♦ Contul de pasiv 15 1 „Provizione pentru riscuri și cheltuieli”
Grupa 16 „Împrumuturi și datorii asimilate”
♦ 161 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni”
♦ 162 „Credite bancare pe termen lung”
♦ 166 „Dat orii ce privesc imobilșizările financiare”
♦ 167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”
♦ 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”
♦ 169 „Prime privind rambursarea obligațiunilor”
Funcția contabilă a acestor conturi este de pasiv, cu excepț ia contului 169
„Prime privind rambursarea obligațiunilor”, care este un cont de activ.
Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către
asociați sau acționari. Prin acțiunea de subscriere, asociații sau acționarii se
angaj ează în actul de constituire la o contribuție în bani sau în natură, în
vederea înființării unei societăți comerciale. Între subscriere și depunerea
efectivă a capitalului promis poate exista un anumit decalaj în timp, capitalul
social îmbracă două forme:
– capital subscris nevărsat;
– capital subscris vărsat.
În cazul societăților pe acțiuni trebuie vărsat 30% din capitalul subscris, și cel
puțin 50% la constituirea prin subscripție publică Restul de capital se va vărsa
în termen d e 12 luni de la înmatricular e. În cazul societăților cu răspundere
limitată, capitalul social subscris se varsă, de regulă, integral înainte de
începerea formalităților de constituire.
Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotărârii
AGA și cu îndeplinirea tuturor formalităților legate de această hotărâre.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 10 Acțiunile se pot evalua la următoarele valori:
• Valoarea nominală — este dată de raportul dintre capitalul social și numărul
de acțiuni emise
• Valoarea contabilă – se calculează ca un raport între activul n et contabil și
numărul de acțiuni; –
Activele fictive sunt formate din cheltuieli de constituire, active de
regularizare, prime privind rambursarea obligațiunilor .
• Valoarea de emisiune sau de piață – este prețul la care se pun în vânzare
acțiunile emise.
Mărimea minimă a capitalului social depinde de tipul, de societate.
Sarcina de lucru 1
Explică constituirea capitalului social.
Mărirea capitalului social poate să apară atunci când unitatea întâmpină
dificultă ți financiare, dar și atunci când ea este într -o situație prosperă și vrea
să-și extindă activitatea. În ambele situații societatea are nevoie de noi fonduri
bănești sau de anumite bunuri, pe care preferă să le producă din majorare de
capital decât să recu rgă la împrumuturi. Majorarea capitalului social se poate
face pe mai multe căi și anume:
noi aporturi în natură și numerar;
prin încorporarea în capitalul social a unor elemente ce aparțin capitalurilor
proprii, cum ar fi: rezervele, primele legate de capital, diferențele din
reevaluare și profitul;
conversia unor datorii în acțiuni.
Principalele înregistrări contabile:
• încorporarea rezervelor în capital:
Activul net = Activ total – Datorii – Active fictive
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 11 106
"Rezerve"
=
1012
"Capital subscris vărsat"
• Incorporarea primelor l egate de capital:
104
"Prime legate de capital"
= 1012
"Capital subscris vărsat"
• încorporarea rezervelor din reevaluare:
105
"Rezerve din reevaluare" 1012
"Capital subscris vărsat"
• Incorporarea profitului net obținut în exercițiul încheiat:
129
"Repartizarea
profitului"
= 1012
"Capital subscris vărsat"
Căile de reducere a capitalului social sunt:
a) Retragerea unor asociați sau acționari, presupune următoarele
înregistrări contabile:
• Achitarea obligații lor față de asociații sau acționarii care s -au retras:
456
"Decontări cu asociații privind
capitalul "
= %
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
b) Anularea pierderilor din exercițiile anterioare. Prin a ceastă operațiune se
restabilește echivalența dintre activul real și capitalul social nominal, ca și
între valoarea nominală și valoarea de piață a acțiunilor. Micșorarea capitalului
prin acoperirea pierderilor se poate face numai în cazul în care au fos t epuizate
toate rezervele constituite.
• Reducerea capitalului social pentru anularea pierderilor se înregistrează astfel:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 12 1012
"Capital subscri s vărsat" 117
"Rezultatul reportat"
c) Existența unui capital mare în comparație cu activitatea desfășurată,
presupune următoarele înregistrări:
• Răscumpărarea acțiunilor:
502
"Acțiuni proprii"
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
• Anularea acțiunilor răscumpărate cînd valoarea de răscumpărare <valoarea
lor nominală):
1012
'Capital subscris
vărsat"
=
%
502
"Acțiuni proprii"
7728
"Alte venituri excepționale din
operații de capital"
• Anularea acțiunilor răscumpărate (când valoarea de răscumpărare
>valoarea lor nominală):
%
1012
"Capital subscris vărsat"
6728
= 502
"Acțiuni proprii"
1.2 Rezerve de capital
Rezervele semnifică o capitalizare a profitului în vederea acoperirii
eventualelor pierderi.
Rezervele consolidează baza materială a unității, sporind capacitatea acesteia
de a face față unor conjuncturi nef avorabile și a eventualelor pierderi. în
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 13 principal, rezervele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru
majorarea capitalului social.
După modul de constituire și utilizare, rezervele se grupează astfel:
a) Rezervele legale se constituie anual î n procent de 5% din profitul brut până
ce vor atinge minim o cincime din capitalul social.
b) Rezervele statutare nu sunt impuse de lege, dar se pot constitui din profitul
net în cota și limitele prevăzute de statut.
c) Rezerve reprezentând surplusul realizat di n rezervele din reevaluare se
constituie pe măsura amortizării activelor reevaluate sau în momentul vînzării
sau casării acestora.
d) Alte rezerve (rezerve libere sau facultative) se pot constitui din profitul net
pe baza hotărârii AGA, precum și din alte sur se.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Constituirea rezervelor din profitul brut sau net al exercițiului curent:
129
"Repartizarea
profitului" = 106
"Rezerve"
• Constituirea rezervelor din profitul exercițiilor anterioare:
117
"Rezultatul reportat"
= 106
"Rezerve"
• Constituirea rezervelor din primele legate de capital:
104
"Prime legate de capital"
= 106
"Rezerve"
• Constituirea rezervelor din rezerve din reevaluare:
105
"Rezerve din
reevaluare" 106
"Rezerve"
• Utilizarea rezervelor pentru majorarea capitalului social:
106
"Rezerve"
= 1012
"Capital subscris vărsat''
• Utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din exercițiile
anterioare:
106
"Rezerve" 107
„Rezultatul reportat”
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 14 • Utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii din exercițiul încheiat:
106
"Rezerve" 121
"Profit și pierdere"
Sarcina de lucru 2
Prezintă tipurile de rezerve existente.
1.3 Prime de capital
Primele legate de capital reprezintă elemente ale capitalurilor proprii și rezultă
în urma operațiunilor de majorare a capitalului social prin emisiunea de noi
acțiuni, fuziunea cu alte societăți și conversia datoriilor în acțiuni.
În funcție de modul de constituire, acestea se grupează astfel:
a)Primele de emisiune se determine prin diferența dintre valoarea de emisiune
a noilor acțiun i sau părți sociale (mai mare) și valoarea nominală a acestora
(mai mică). Primele de emisiune trebuie:
• să acopere cheltuielile de emisiune;
• să egaleze drepturile acționarilor noi cu cele ale
vechilor acționari, prin compensarea diferenței dintre valoarea nominală și
valoarea contabilă a vechilor acțiuni.
b)Primele de aport corespund diferenței dintre valoarea bunurilor aportate și
valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale atribuite în schimbul
aportului. Prima de aport are aceeași funcție ca prim a de emisiune.
c)Primele de fuziune se calculează ca diferență între valoarea bunurilor
primite prin fuziune și suma cu care a crescut capitalul social al întreprinderii
absorbante.
d) Primele de conversie se stabilesc cu ocazia conversiei datoriilor în acțiuni.
Contabilitatea sintetică a primelor de capital se realizează cu ajutorul contului
104 „Prime de capital”, detaliat pe urmîtoarele conturi sintetice de grad II,
avănd funcția contabilă de pasiv:
1041 „Prime de emisiune”
1042 „Prime de fuziune”
1043 „ Prime de aport”
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 15 1044 „Prime de conversie obligațiunilor în acțiuni”
Principalele înregistrări contabile:
456
"Decontări cu asociații privind
capitalul %
1011
"Capital subscris nevărsat"
1041
"Prime de emisiune sau de
aport"
• Emisiunea de acțiuni cu pri mă de emisiune:
Utilizarea unei părți din prima de emisiune pentru acoperirea
cheltuielilor cu emisiunea și vânzarea:
1041
'Prime de emisiune sau aport"
201
"Cheltuieli de constituire"
Transferarea primelor de capital la alte rezerve:
104
"Prime legat e de capital"
1068
"Alte rezerve"
Integrarea primelor în capitalul social:
104
'Prime legate de capital"
1012
"Capital subscris vărsat"
Sarcina de lucru 3
Ce sunt primele de emisiune?
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 16 1.4 Rezerve din reevaluare
Rezervele din reeva luare se stabilesc prin compararea valorii actuale (mai
mare) cu valoarea de intrare (mai mică) a elementelor de activ supuse
reevaluării. Acestea se încorporează ulterior în rezerve sau se pot transfera la
capital social. De asemenea, cu ajutorul rezerve lor din reevaluare se pot
acoperi pierderile din exercițiile anterioare.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Plusul de valoare rezultat în urma reevaluării imobilizărilor corporale:
%
211
"Terenuri"
212
"Mijloace fixe" 105
"Rezerve din reevalua re"
• Diferențele dintre amortizarea actualizată și cea calculată până ia data
reevaluării mijloacelor fixe:
105
"Rezerve din reevaluare"
281
"Amortizări privind
imobilizările corporale"
Incorporarea rezervelor din reevaluare la rezerve:
105
„Rezerve din reevaluare"
1068
"Alte rezerve"
Incorporarea rezervelor din reevaluare în capitalul social:
105
„Rezerve din
reevaluare”
= 1012
„Capital subscris vărsat”
Acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 17 105
„Rezerve din reevaluare” 107
„Rezu ltatul portat”
Sarcina de lucru 4
Ce sunt rezervele din reevaluare? Exemplificaț i prin
2 operațiuni.
T
es
t
e d
e
au Rezumat
Capitalurile proprii cuprind totalitatea capitalurilor aflate în proprietatea
titularilor de patrimoniu (acționari, asociați, întreprinzători individuali).
Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către
asociați sau acționari. Prin acțiunea de subscriere, asociații sau acționarii se
angajează în actul de constituire la o contribuție în bani sau în natură, în
vederea înființării unei societăți comerciale.
Primele legate de capital reprezintă elemente ale capitalurilor proprii și rezultă
în urma operațiunilor de majorare a capitalului social prin emisiunea de noi
acțiuni, fuziunea cu alte societăți și conversia datoriilor în acțiuni.
Rezervele din reevaluare se stabilesc prin compararea valorii actuale (mai
mare) cu valoarea de intrare (mai mică) a elementelor de activ supuse
reevaluării. Acestea se încorporează ulterior în rezerve sau se pot trans fera la
capital social. De asemenea, cu ajutorul rezervelor din reevaluare se pot
acoperi pierderile din exercițiile anterioare.
Rezervele semnifică o capitalizare a profitului în vederea acoperirii
eventualelor pierderi.Rezervele consolidează baza materia lă a unității, sporind
capacitatea acesteia de a face față unor conjuncturi nefavorabile și a
eventualelor pierderi. în principal, rezervele se pot utiliza pentru acoperirea
pierderilor sau pentru majorarea capitalului social .
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 18 Teste de autoevaluare
1 Pentru majorarea capitalului social pe baza primelor de emisiune trebuie
îndeplinite condițiile :
a. Valoarea nominală a acțiunilor emise>valoarea de emisiune>valoarea reală
a acțiunilor ;
b. Valoarea nominală a acțiunilor emise=valoarea de emis iune=valoarea reală
a acțiunilor ;
c. Valoarea nominală a acțiunilor emise<valoarea de emisiune</=valoarea
reală a acțiunilor ;
d. Valoarea nominală a acțiunilor emise<valoarea de emisiune<valoarea reală
a acțiunilor.
2 Ce categorie de rezerve se constituie anua l din profitul unității
patrimoniale în cota și în limitele prevăzute de lege :
a. Rezervele statutare sau contractuale și rezervele legale ;
b. Alte rezerve ;
c. Rezervele legale.
3. Mărirea capitalului social pe seama pofitului net realizat în exercițiile
precedente se evidențiază astfel:
a. 121 = 1012 5.000
b. 117 = 1012 5.000
c. 129 = 1012 5.000
4. Diminuarea capitalului social cu pierderile realizate ăn exercițiul precedent se contabilizează ast fel:
a. 1012 = 121 4.000
b. 1012 = 117 4.000
c. 129 = 117 4.000
Soluții la testele de autoevaluare
1. c ; 2. c ; 3. b ; 4. b .
Bibliografie minimală
1. C. L. Costuleanu, Contabilitate a financiară a întreprinderii, Ed. Performantica,
Iași, 2007, pp. 3- 29
2. C. L. Costuleanu, Contabilitatea financiară a entităților patrimonial e, Ed.
TIPOMOLDOVA, Iași, 2008, pp. 9 -33
3. E. Dumitrean, Contabilitate financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008, pp.
39-115
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 19 2. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR ȘI A STOCURILOR
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Stocuri de materii prime si materiale
Stocuri de produse
Marfuri si ambalaje
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la t estele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Obiective ale unită ții de învățare:
La sfârșitul capitolului, vei avea capacitatea:
– să înregistrezi imobilizările necorporale;
– să înregistrezi imobilizările corporale;
– să înregistrezi imobiliziri financiare.
– să ții evidența stocurilor
– să înregistrezi operațiuni legate de stocuri de materii prime;
– să înregistrezi toate categoriile de produse;
– să inregistrezi marfurile și ambalajele.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 20 Imobilizăril e sunt bunurile și valorile de folosință îndelungată caracterizate
prin următoarele caracteristici:
• perioada lor de utilizare este mai mare de 1 an;
• nu se consumă și nu se înlocuiesc la prima utilizare;
• nu-și schimbă forma pe parcursul utilizării acestora;
• nu sunt destinate comercializării.
În funcție de natura lor, activele imobilizate se clasifică astfel:
imobilizările necorporale sunt active identificabile, nemonetare și fără
suport material, concretuzate ăn cheltuieli de constituire, cheltuieli de
dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe.
imobilizările corporale sunt bunurile intangibile de folosință
îndelungată, reprezentate de terenuri, construcții, instalații, mașini, utilaje,
mobilier, aparatură birotică etc;
imobilizări financiare sunt investiții financiare care cuprind acțiuni și
alte titluri cumpărate și deținute pe termen lung, precum și creanțe imobilizate,
cum ar fi împrumuturile și garanțiile acordate pe termen lung;
o categorie distinctă în cadrul activelor imobilizate o formează
imobilizări le necorporale și corporale în curs de execuție.
Evaluarea imobilizărilor se face în funcție de:
1. Valoarea de intrare sau contabilă
Se determină în funcție de modul de dobândire, astfel:
• imobilizările procurate cu titlu oneros se evaluează la cost achizi ție;
• imobilizările obținute din producție proprie se evaluează cost de producție;
• imobilizările aduse ca aport la capitalul social sau primi gratuit se
evaluează la valoarea de aport, respectiv la valoare de utilitate, care este dată
de prețul pieței, de u tilitatea, starea și amplasarea acestora.
2. Valoarea de inventar
La inventariere evaluarea imobilizărilor se face la valoarea actuală sau la
valoarea de utilitate. Pentru imobilizările amortizabile și pentru cele pentru
care s -au constituit provizioane, v aloarea de inventar este dată de valoarea
contabilă netă.
La închiderea exercițiului se compară valoarea de intrare (contabilă) cu
valoarea actuală stabilită cu ocazia inventarierii. în urma acestei comparații
rezultă două situații:
a). Când valoarea de in ventar este mai mare decât valoarea contabilă se obține
un plus de valoare, care, potrivit principiului prudenței, nu se înregistrează în
contabilitate;
b). Când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă se obține
un minus de valoare, car e se înregistrează în contabilitate astfel:
• sub forma amortizării, când deprecierea este ireversibilă;
• prin constituirea unui provizion, când deprecierea este reversibilă.
3. Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere
estimează să o obțină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de
utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedării. De exemplu, în cazul
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 21 casării, valoarea reziduală reprezintă diferența dintre valoarea materialelor și
pieselor recuperate ș i cheltuielile efectuate în vederea dezmembrării.
4. Reevaluarea reprezintă înlocuirea valorii de intrare cu valoarea actuală,
care se stabilește în funcție de rata inflației comunicată de Comisia Națională
pentru Statistică. Reevaluarea imobilizărilor cor porale se face numai pe baza
unor dispoziții legale, de către Comisia de inventariere care va compara
diferențele din reevaluare obținute din calcul cu valoarea de
utilitate sau de piață ale imobilizărilor reevaluate, iar în cazul în care se
constată supra evaluări sau subevaluări, acestea se vor ajusta în plus sau minus.
Înregistrările contabile aferente reevaluării sunt:
diferențele din reevaluare:
212
„Construcții" 105
"Rezerve din reevaluare"
diferențele dintre amortizarea actualizată și cea calculată la data
reevaluării:
105
"Rezerve din reevaluare" 281
"Amortizări privind
imobilizările corporale"
2.1 Imobilizări necorporale
Imobilizările corporale denumite și imobilizări nemateriale sau active
intangibile,cuprind valorile economice și de investiție care nu sunt
concretizate în bunuri fizice.
Principalele imobilizări necorporale sunt:
• Cheltuielile de constituire ocazionate de înființarea unei unități economice
sau de modificarea actului de constituire, fiind reprezentate de taxe și chelt uieli
de înscriere și înmatriculare, cheltuieli cu emiterea de acțiuni, cheltuieli de
prospectare a pieței și de publicitate etc.
• Cheltuielile de dezvoltare sunt ocazionate de
efectuarea unor lucrări de cercetare, care să prezinte garanția
realizării uno r profituri suplimentare în urma finalizării acestor
inve stiții.
Cheltuielile de dezvoltare se recuperează prin includerea eșalonată a acestora
în cheltuielile de producție (prin amortizare liniară) într -o perioadă de cel mult
5 ani.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 22 • Concesiunea – reprezin tă dreptul de exploatare a unor bunuri și servicii
obținute de o persoană numită concesionar de la o altă persoană numită
concedent. în contractul de concesiune încheiat între cele două părți se prevăd,
printre altele, durata concesionării bunurilor sau serviciilor, precum și prețul
(redevența) care trebuie plătit de concesionar în schimbul folosirii bunurilor
sau serviciilor concesionate.
• Brevetul de invenție – este documentul prin care este recunoscut unei
persoane dreptul asupra unei invenții.
• Licența – este dreptul obținut de o persoană de a utiliza o invenție.
• Marca de fabricație reprezintă semnul distinctiv folosit de un agent
economic pentru a- și deosebi produsele, lucrările și serviciile sale de altele cu
caracteristici asemănătoare.
• Uzufructul este dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un
bun care aparține altei persoane și pe care trebuie să- 1 restituie la încetarea
contractului.
• Dreptul de superficie este dreptul de proprietate asupra unei clădiri sau
asupra unei plantații const ruite pe terenul altei persoane, precum și dreptul de
folosință asupra acestui teren.
• Fondul comercial reprezintă suma suplimentară achitată în cazul
achiziționării unei firme sau unor bunuri imobile pentru: marca de fabricație a
firmei, reputație, vad c omercial, clientelă, legături comerciale etc.
• Programele informatice sunt elemente ale muncii
intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice, cum ar fi: diskete,hard –
diskur i, CD -uri. Aceste programe se amortizează în cel mult 5ani.
Principalele oper ații "rivind intrarea, amortizarea și ieșirea din patrimoniu a
imobilizărilor necorporale sunt:
Cheltuieli de constituire și lucrări de cercetare- dezvoltare executate de
către terți:
%
201
"Cheltuieli de constituire"
203
"Cheltuieli dezvoltare"
4426
"TVA deductibilă" 404
"Furnizori de imobilizări,,
Preluarea în concesiune a unor bunuri sau valori:
205
"Concesiuni, brevete
și alte valori" 167
"Alte împrumuturi și
datorii asimilate"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 23 Programe informatice și alte imobilizări necorporale intrate în
patrimoniu prin achiziții".
%
208
"Alte imobilizări
necorporale"
4426
"TVA deductibilă" 404
"Furnizori de
imobilizări"
Amortizarea imobilizărilor necorporale:
6811
"Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor" 280
"Amortizări privind
imobi lizările necorporale"
Vânzarea imobilizărilor necorporale:
461
"Debitori diverși" %
7583
"Venituri din vânzarea
activelor"
4427
TVA colectată"
Restituirea bunurilor concesionate:
167
"Alte împrumuturi
și alte datorii asimilate" 205
"Concesiuni, brevete și
valori asimilate"
Scoaterea din evidență a imobilizărilor necorporale complet amortizate:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 24 280
"Amortizări privind
Imobilizările necorporale" %
201
"Cheltuieli de constituire"
203
"Cheltuieli de cercetare și
dezvoltare"
205
"Concesiuni, brev ete și alte
valori similare"
207
"Fond comercial"
208
"Alte imobilizări
necorporale"
Scoaterea din evidență a cheltuielilor de constituire parțial amortizate
%
280
"Amortizări privind imobilizările
necorporale"
6583
"Cheltuieli privind activele
cedate" 201
"Cheltuieli de
constituire"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 25 Sarcina de lucru 1
Enumerați cele mai importante forme ale
imobilizărilor necorporale și prezentați două
dintre ele.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 26 2.2 Imobilizările corporale
Imobilizările corporale, denumite și imobilizăr i materiale sau active
fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosință îndelungată.
Structura imobilizărior corporale este următoarea:
• terenuri;
• amenajări de terenuri;
• construcții;
• mașini, utilaje și instalații de lucru;
• aparate și instalații de măsurare, control și reglare;
• mijloace de transport;
• animale și plantații;
• mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și
materiale etc.
Mijloacele fixe îndeplinesc simultan două condiții:
– au valoare de intrare mai mare decât l imita prevăzută de lege (de la
01.07.2005 valoarea de imtrare a mijloacelor fixe este de minimum 1.500 lei);
– au durata normală de funcționare mai mare de un an.
Amortizarea imobilizărilor corporale Imobilizările corporale își pierd treptat o
parte din valo area lor de întrebuințare ca urmare a folosirii lor, a acțiunii
agenților naturali, a progresului tehnic. Această depreciere fizică și valorică se
numește uzură. în funcție de cauzele care o produc, uzura poate fi:
• uzură fizică – generată de funcționarea t ehnică și mecanică, precum și de
influența factorilor naturali;
• uzură morală – cauzată de evoluția rapidă a tehnicii, de apariția a noi
mașini cu performanțe mai ridicate.
Prin includerea eșalonată în cheltuieli a unei cote din valoarea de intrare a
mijloa celor fixe, se recuperează treptat costul de achiziție sau de producție al
acestora. Amortizarea mijloacelor fixe se calculează din luna următoare punerii
acestora în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii de intrare.
Nu se supun amortizării:
imobilizările financiare;
terenurile;
unele amenajări de terenuri (lacurile, bălțile, iazurile, care nu sunt
rezultatul unei investiții.)
înregistrarea în contabilitate a amortizării:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 27 6811
"Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea imobilizărilor" 281
"Amortizări privind
imobilizările corporale"
Duratele de utilizare
În România duratele normale de utilizare ale mijloacelor fixe sunt stabilite
centralizat prin Hotărâre de Guvern și sunt revizuite la un interval de
maximum 5 ani.
Duratele normale de utilizare se află în „Catalogul privind duratele normale de
funcționare și clasificarea mijloacelor fixe".
Sisteme de amortizare
Agenții economici își pot recupera valoarea de intrare a mijloacelor fixe
utilizând unul din următoarele regimuri (sisteme) de amortizare: liniară,
degresivă, accelerată.
Amortizarea liniară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a
unor sume fixe, stabilite proporțional cu duratele de utilizare ale mijloacelor
fixe. Amortizarea liniară se calculează prin apl icarea cotei anuale de
amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Cota anuală de amortizare
liniară se calculează prin divizarea numărului 100 la durata normal de utilizare.
în cazul construcțiilor se aplică obligatoriu regimul de amortizare lin iară.
Amortizarea degresivă presupune o accelerare a amortizării în primii ani de la
punerea în funcțiune. Utilizarea
• Durata de utilizare aferentă a regimului liniar, recalculată în funcție de cota
de amortizare degresivă (DUR) – care se obține prin raport area numărului 100
la cota de amortizare degresivă;
• Durata de utilizare în care se realizează amortizarea integrală (DUI) – se
calculează ca diferență între durata normală de utilizare conform Catalogului
(DN) și DUR, din care:
– Durata de utilizare în cadru l căreia se aplică regimul de amortizare degresivă
(DUD) – se stabilește ca diferență între DUI și DUR;
– Durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare liniară
(DUI) – se determină ca diferență între DUI și DUD.
• Durata de utilizare a ferentă uzurii morale pentru care
nu se mai calculează amortizare (DUM) – se calculează pentru
diferența dintre DN și DUI.
Pentru mijloacele fixe care au o durată normală de utilizare de până la 5 ani nu
se calculează influența uzurii morale.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 28 Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcționare, în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de
intrare. Amortizările anuale pentru exercițiile următoare sunt calculate după
sistemul liniar, prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare
rămași.
Utilizarea regimurilor de amortizare liniară și degresivă se aprobă de către
Consiliul de administrație al agentului economic. Utilizarea regimului de
amortizare accelerată se aprobă de către organul teritori al al Ministerului
Finanțelor, în urma prezentării de către agentul economic a unei documentații
unde, pentru fiecare acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de
amortizare degresive prin înmulțirea cotei de amortizare liniară cu unul din
coeficienții următori:
• 1,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 și 5 ani,
inclusiv;
• 2 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 și 10 ani;
• 2,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10
ani.
1) Amortizarea degresivă fără influența uzurii morale (AD1)
În primul an de funcționare amortizarea se calculează aplicând cota de
amortizare degresivă la valoarea contabilă a mijlocului fix. Amortizarea anuală
pentru anii următori se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare
degresive la valoarea contabilă netă (rămasă) până în anul în care amortizarea
anuală degresivă este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală calculată
prin raportul dintre valoarea rămasă și numărul de ani de u tilizare rămași.
începând cu anul respectiv și până la expirarea duratei de utilizare, se trece la
amortizarea liniară prin calcularea amortizării anuale, raportând durata rămasă
la numărul de ani de funcționare rămași.
2) Amortizarea degresivă cu influenț a uzurii morale (AD2)
Această variantă permite amortizarea valorii contabile a mijloacelor fixe într -o
perioadă mai mică decât durata normală de utilizare, diferența reprezentând
influența uzurii morale.
Această variantă de amortizare presupune determinarea următoarelor elemente:
mijloc fix intrat în patrimoniu, agenții economici vor întocmi un plan de
amortizare în care se vor determina cu anticipație amortizarea anuală
(anuitatea) și valoarea rămasă la sfârșitul fiecărui an de funcționare, luându -se
în ca lcul valoarea contabilă, durata de utilizare și regimul de amortizare ales.
a) Imobilizări corporale achiziționate cu titlu oneros :
Intrarea imobilizărilor cu titlu oneros:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 29 %
211
"Terenuri"
212
"Construcții"
4426
"TVA deductibilă" 404
"Furnizori de
imobilizări"
Vânzarea imobilizărilor corporale:
461
"Debitori diverși" %
7583
"Venituri din vânzarea
activelor"
4427
"TVA colectată"
Scoaterea din evidență a imobilizărilor vândute, neamortizate integral:
%
281
"Amortizări privind imobilizările
corporale"
6583
"Cheltuieli privind activele
cedate" 212
“Construcții”
Scoaterea din evidență a imobilizărilor casate sau vândute, integral
amortizate:
281
"Amortizări privind
Imobilizările corporale" %
211
"Terenuri"
212
"Conctrucții"
Scoaterea din evidență a imobilizărilor corporale neamortizate integral,
care au fost anterior reevaluate:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 30 %
281
"Amortizări privind
Imobilizările corporale"
105
"Rezerve din reevaluare"
6583
"Cheltuieli privind
activele cedate" 212
"Mijloace fixe"
b) Investiții realizate în regie proprie
Recepția lucrărilor de investiții, terminate la sfârșitul lunii:
%
211
"Terenuri"
212
"Construcții"
722
"Venituri din producția de
Imobilizări corporale"
R e c e pț i a l uc r ă r i l o r de i nv e s t i ț i i , înregistrate anterior la
imobilizări în curs:
%
211
"Terenuri"
212
"Mijloace fixe" 231
"Imobilizări corporale în
curs"
Concomitent cu:
4426
"TVA deductibilă"
4427
"TVA colectată"
c) Investiții realizate de terți
Recepția unor lucrări parț iale, facturate de terți:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 31 %
231
"Imobilizări corporale în curs"
4426
"TVA deductibilă" 404
"Furnizori de
imobilizări"
Avansuri acordate terților (antreprenorilor, furnizorilor):
231
"Imobilizări corporale în curs" %
531
"Casa"
512
"Conturi curente la
bănci"
Recepția finală și punerea în funcțiune a imobilizărilor corporale:
%
211
"Terenuri "
212
"Construcții" 231
"Imobilizări corporale în
curs"
d) Imobilizări corporale achiziționate din subvenții pentru investiții Sume
alocate pentru finan țarea investițiilor:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa" 131
"Subvenții pentru
investiții"
Primirea cu titlu gratuit sau constatarea plusurilor la inventar a unor
imobilizări necorporale și corporale:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 32 %
205
"Concesiuni, brevete și alte valori
similare"
211
'Terenuri"
212
"Construcții" 131
"Subvenții pentru
investiții"
Trecerea cotelor părți din subvenții la venituri pe măsura amortizării
incluse în cheltuieli:
131
"Subvenții pentru investiții" 7584
"Venituri din subvenții
pentru investiț ii"
Sarcina de lucru 2
Întocmește planul de amortizare liniară, degresivă și accelerată
pentru un autoturism achiziționat în 15.12.200N cu prețul de
6.000 lei. Durata normală de utilizare este 5 ani.
2.3 Imobilizări financiar e
Imobili zările financiare reprezintă investiții financiare care cuprind
acțiuni și alte titluri cumpărate și deținute pe termen lung, precum și
creanțele imobilizate, cum ar fi împrumuturile și garanții acordate pe
termen lung.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 33 Imobilizările financiare se pot grupa astfel:
Acțiunile deținute la entitățile afiliate sunt drepturile sub formă de
acțiuni sau alte titluri deținute pe termen lung în capitalul altei entități, în
scopul obținerii de avantaje economice prin veniturile financiare înc asate și
prin controlul și influiența semnificativă exercitate asupra societății respective.
Interesele de participare reprezintă drepturi deținute în capitalul altei
societăți comerciale în scopul obținerii de venituri financiare, fără intervenția
în gest iunea societăților la care sunt deținute titlurile.
Creanțele imobilizate sunt reprezentate de:
Creanțele legate de participatii — sunt împrumuturile acordate
unităților de la care s -au cumpărat titluri de participare;
împrumuturile pe termen lung, care po t fi acordate altor unități
patrimoniale:
a l t e c r e a n ț e i m o bi l i z a t e : ga r a n ț i i , de po z i t e
bancare etc.
dobânzi aferente creanțelor imobilizate.
Conturile din grupa 26 „Imobilizări financiare” care reflectă existența și
mișcarea imobilizărilor financiare sunt prezentate mai jos:
261 Acțiuni deținute la entități afiliate
263 Interese de participare
265 Alte titluri imobilizate
267 Creanțe imobilizate
269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
Operațiile privind imobilizările financiare se înregistrează în contabilitate
astfel:
Aportul social de titluri imobilizate:
%
261
" Acțiuni deținute la entități
afiliate
263
" Interese de participare" 456
" Decontări cu asociații
privind capitalul
Achitarea ulterioară a titlurilor imobilizate ach iziționate:
269
"Vărsăminte de efectuat pentru
imobilizări financiare " %
512
"Conturi bănci"
531
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 34 "Casa"
Dividende încasate pentru titlurile de participație deținute:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa" 761
"Venituri din imobilizări
financiare"
Acordarea unor împrumuturi pe termen lung:
2671
"Sume datorate de entitățile
afiliate"
512
"Conturi curente la bănci"
Dobânzi cuvenite aferente împrumuturilor acordate:
2679
"Dobânzi aferente Altor creanțe
imobilizate" 763
"Venituri din creanțe
imobilizate"
Încasarea dobânzilor:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa" 2679
"Dobânzi aferente Altor
creanțe imobilizate "
Pierderi din creanțe imobilizate nerecuperate:
663
"Pierderi din creanțe legate de
participații" %
2671
"Creanțe legate de
participații"
2679
"Dobânzi aferente Altor
creanțe imobilizate"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 35 Diferențele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării
creanțelor în devize:
5124
"Conturi la bănci în devize" %
267
"Creanțe imobilizate"
765
"Venituri din diferenț e de
curs valutar"
Diferențe nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării
creanțelor în devize:
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
665
"Cheltuieli din diferențe de curs
valutar" 267
"Creanțe imobilizate "
Sarcina de lucru 3
Cara cterizați imobilizările financiare.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 36 2.4. Caracterizarea generală a stocurilor
Caracterizarea generală a stocurilor
Stocurile și producția în curs de execuție reprezintă ansamblul
bunurilor și serviciilor din cadrul unității destinate pen tru a fi:
• consumate la prima utilizare;
• vândute după prelucrarea lor în procesul de producție;
• vândute în starea în care s -au cumpărat.
Stocurile și producția în curs de execuție pot fi clasificate după mai multe
criterii:
a) După sursa de proveniență:
• Stocuri cumpărate: materii prime și materiale consumabile sau
furnituri, obiecte de inventar, baracamente și amenajări provizorii, animale,
ambalaje;
• Stocuri fabricate: producție în curs de execuție, semifabricate,
produse reziduale, produse finite.
b) După a partenența la patrimoniu:
• Stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla fie în spațiile
proprii, fie se află la terți în custodie, în consignație, pentru prelucrare sau
reparare;
• Stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se află în gestiunea
unității, fiind primite de la terți pentru vânzare în consignație, pentru
prelucrare, reparare etc.
c) După gradul de individualizare și modul de gestionare:
• stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol
sau categorie de bunuri, în care se includ, de regulă, bunurile de folosință
îndelungată: autoturisme, televizoare, calculatoare etc;
• stocuri fungibile sau interschimbabile, care în cadrul fiecărei
categorii nu pot fi în mod unitar identificabile: pungile cu zahăr ambalat care
aparțin aceluiași sort, chiar dacă sunt cumpărate la prețuri diferite etc.
În cazul unităților din domeniul comerțului, ciclul de exploatare constă
în cumpărarea de mărfuri, care se vând ulterior în aceeași stare.
Evaluarea stocurilor
1. La intrarea în patrimoniu, stocurile sunt evaluate în contabilitate la
următoarele valori:
• Costul de achiziție – pentru stocurile cumpărate de la terți;
• Costul de producție – pentru producția în curs de execuție, produsele,
obiectele de inventar, ambalajele și alte stocuri ob ținute din producție proprie;
• Valoarea de aport – pentru bunurile aduse ca aport la capital;
• Valoarea de utilitate – pentru bunurile primite gratuit;
• Prețul standard sau prestabilit – calculat pe baza prețurilor medii ale
stocurilor din perioada precedentă;
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 37 • Prețul de facturare – este prețul înscris în factura furnizorului.
2. La ieșirea din patrimoniu, stocurile se evaluează utilizând următoarele
metode:
– Metoda costului mediu ponderat (C.M.P.);
– Metoda „prima intrare -prima ieșire" (F.I.F.O.);
– Metoda „ultima intrare -prima ieșire"(L.l.F.O.).
Potrivit legii, întreprinderea are posibilitatea de a evalua și înregistra în
contabilitate bunurile de natura stocurilor, la prețuri prestabilite (standard). în
această situație, diferențele apărute între valoarea estim ată (prețul standard)
și valoarea efectivă sunt reflectate distinct în conturile de diferențe.
D i f e r e n ț e l e de pr e ț s e r e pa r t i z e a z ă a s upr a va l o r i i b u n ur i l o r i e ș i t e c u
ajutorul unui coeficient (K) care se calculează astfel:
Acest coeficie nt se aplică asupra valorii bunurilor ieșite la preț de factură,
obținându -se cheltuieli de transport aferente bunurilor ieșite.
3. La inventariere, stocurile se evaluează la valoarea actuală sau de utilitate;
4. La închiderea exercițiului, se compară valoarea d e intrare cu valoarea
actuală sau de utilitate stabilită la inventariere.
Diferențele de valoare favorabile nu se înregistrează în contabilitate, conform
principiului prudenței. Pentru diferențele nefavorabile se constituie provizioane
pentru deprecierea s tocurilor.
Metode de evidență operativă și analitică a stocurilor
Contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza folosind una din
următoarele metode, în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii
ale unității :
– Metoda operativ -contabilă (pe solduri);
– Metoda cantitativ -valorică (pe fișe de cont analitic);
– Metoda global -valorică;
Utilizarea metodei operativ -contabile presupune desfășurarea următoarelor
activități:
(1) Evidența cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare, iar în cadrul
acestora, pe categorii de stocuri, cu ajutorul Fișelor de magazie; Fișele de
magazie se întocmesc zilnic de către magaziner, pe baza documentelor de
intrare (facturi, avize, note de recepție, bonuri de predare etc) și a
documentelor de ieșire (bo nuri de consum, bonuri de transfer -restituire,
dispoziții de livrare etc). Sold inițial al diferențelor
de preț Diferențe de preț aferent e intrărilor în cursul perioadei
cumulat de la începutul anului
K= +
Sold inițial al stocului
la preț de înregistrare
Valoarea intrărilor în cursul perioadei cumulat de la
începutul anului +
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 38 (2) Preluarea documentelor de intrare- ieșire în contabilitate; la cel mult o
săptămână după înregistrarea lor în Fișele de magazie, documentele de intrare
și ieșire se preiau de con tabilitate, cu care ocazie se efectuează controlul
înregistrărilor din Fișele de magazie; preluarea documentelor se face pe baza
Borderoului de predare a documentelor.
(3) întocmirea Registrului stocurilor la sfârșitul fiecărei luni; în Registrul
stocurilo r se înscriu:
cantitățile de stocuri preluate din Fișele de magazie;
valorile stocurilor calculate prin înmulțirea cantităților cu prețurile de
facturare;
totalul valorilor pe pagini, pe grupe, subgrupe, magazii, conturi
sintetice.
Valorile stabilite în Re gistrul stocurilor se compară cu situația din conturile
sintetice care se întocmesc de către contabilitate. Se observă că în cazul acestei
metode, Registrul stocurilor înlocuiește balanța analitică.
Metoda cantitativ -valorică (pe Fișe de cont analitice) Fo losirea metodei
cantitativ -valorice presupune parcurgerea urok
mătoarelor etape:
1. înregistrarea cantitativă a intrărilor și ieșirilor de stocuri
în Fișele de magazie.
2. Preluarea documentelor de intrare și ieșire de către contabilitate pe baza
Borderou lui de predare a documentelor.
3. înregistrarea documentelor în Fișele de cont analitice pentru valori
materiale.
4. Verificarea concordanței înregistrărilor din Fișele de magazie cu cele din
Fișele de cont analitice.
5. Verificarea concordanței înregistr ărilor din Fișele de cont analitice cu
situația din Fișele de cont sintetice cu ajutorul Balanțelor analitice.
Metoda global -valorică
Se utilizează, mai ales, în cazul mărfurilor și ambalajelor aflate în unitățile de
desfacere a mărfurilor cu amănuntul, pe ntru care nu este obligatorie evidența
analitică cantitativ -valorică. Această metodă constă în ținerea numai a
evidenței valorice atât la nivelul gestiunii (cu ajutorul Raportului de gestiune),
cât și în contabilitate (cu ajutorul Fișelor de cont pentru operații diverse).
Lunar, se face controlul concordanței dintre evidența operativă cu cea din
contabilitate.
Organizarea contabilității sintetice a stocurilor. Unitățile patrimoniale pot
să-și organizeze contabilitatea sintetică a stocurilor utilizând una di n
următoarele metode: a inventarului permanent și a inve ntarului intermitent.
a) Metoda inventarului permanent, folosită de unitățile
mari și presupune ca fiecare intrare și ieșire se înregistrează valoric
și cantitativ în conturile corespunzătoare de stocuri, ceea ce
permite cunoașterea în orice moment a mărimii stocurilor.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 39 b) Metoda inventarului intermiten t poate fi folosită de unitățile mici și
mijlocii și presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe
baza inventarierii stocuri lor la sfârșitul lunii. In acest caz, conturile de stocuri
se debitează la sfârșitul lunii cu soldurile determinate la inventariere și se
creditează la începutul lunii următoare, cu ocazia includerii în cheltuieli a
soldur ilor constatate la sfârșitul perio adei precedente. Intrările de stocuri din
cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de cheltuieli, conform
premisei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării și nu păstrării
acestora în depozit. Ieșirile de stocuri se determină p rin calcul extracontabil,
conform relației:
IEȘIRI = STOCURI INIȚIALE + INTRĂRI – STOCURI FINALE
2.5. Stocurile de materii prime și materiale
Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea
produsului, în starea lor inițială, fie tra nsformate.
Materialele consumabile sunt bunurile care participă sau ajută la
procesul de producție, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit.
Principalele categorii de materiale consumabile sunt: materialele
auxiliare, combustibilii, materialele pent ru ambalat, piesele de schimb,
semințele și materialele de plantat, furajere etc.
Principalele înregistrări în cazul inventarului permanent::
În acest caz, unitățile evaluează stocurile la cost de achiziție, la preț
standard sau la preț de facturare.
Intrări de materii prime și materiale consumabile prin achiziție:
%
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile"
308
"Diferențe de preț la materii prime
șimateriale"
4426
"TVA deductibilă " 401
"Furnizori "
Intrări de materii prime și materiale co nsumabile prin aport:
%
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile" = 456
"Decontări cu
asociații"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 40
Intrări de materii prime și materiale consumabile prin donații:
%
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile" = 7582
"Venituri din donații și subv enții
primite"
Intrări de materii prime și materiale pe bază de aviz de însoțirea mărfii,
fără factură:
%
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile"
4428
"TVA neexigibilă" = 408
"Furnizori facturi
nesosite"
În momentul primirii facturii se înregist rează:
408
"Furnizori facturi
nesosite" = 401
"Furnizori"
4426
"TVA deductibilă" =
4428
"TVA neexigibilă"
Plusuri de materii prime și materiale stabilite la inventariere:
301
"Materii prime"
302
"Materiale
consumabile" =
= 601
"Cheltuieli cu
materii le prime"
602
"Cheltuieli cu
materialele consumabile"
Lipsuri de materii prime și materiale stabilite la inventariere:
601
"Cheltuieli cu
materiile prime"
602
"Cheltuieli cu
materialele
consumabile" =
= 301
"Materii prime"
301
"Materiale consumabile"
Imputarea lipsurilor la valoarea actuală:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 41 461
"Debitori diverși"
când debitorul nu
este angajatul
unității = %
758
"Alte venituri din
exploatare"
4427
"TVA colectată"
Consumul de materii prime și materiale:
601
"Cheltuieli cu
materiile prime"
602
"Chel tuieli cu materialele
consumabile" =
=
301
"Materii prime"
302
"Materiale
consumabile
Donații, sponsorizări, pierderi din calamități:
6582
"Donații și
subvenții acordate" =
301
"Materii prime"
TVA aferentă donațiilor efectuate:
635
"Cheltuieli c u alte
impozite, taxe și
Vărsăminte
asimilate" =
4427
"TVA colectată"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 42 Sarcina de lucru 4
Scrie două înregistrări contabile ce au consecință majorarea
și diminuarea materiilor prime în cadrul unei societăți
comerciale.
2.6. Stocuri de produse
Produsele fac parte din categoria stocurilor, fiind reprezentate de următoarele
elemente:
• semifabricatele – sunt acele produse al căror proces tehnologic a fost
încheiat într -o secție și care trec în continuare pentru prelucr are în altă
secție sau se livrează terților;
• produsele finite – sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului
tehnologic, întrunesc condițiile de calitate și sunt predate pe bază de acte la
magazie sau sunt livrate direct terților;
• produsele reziduale – reprezintă rebuturile, materialele recuperabile,
deșeurile.
Principalele înregistrări contabile sunt:
Obținere de produse:
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
711
"Variația stocurilor "
Diferențe stabilite la s fârșitul lunii între costul efectiv și prețul standard
(cu + pentru diferențe nefavorabile și cu – pentru diferențe favorabile):
348
"Diferențe de preț la produse" 711
"Variația stocurilor"
Livrare de produse finite la preț de vânzare:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 43 411
"Clienți"
%
701
"Venituri din vânzarea
produselor finite"
702
"Venituri din vânzarea
semifabricatelor"
703
"Venituri din vânzarea
produselor reziduale"
Scoaterea din evidență a produselor livrate:
711
"Variația stocurilor"
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse fini te"
346
"Produse reziduale"
Plusuri de produse constatate la inventariere:
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
711
"Variația stocurilor"
Minusuri de produse finite constatate la inventariere:
711
"Variația stocuril or"
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
Produse finite transferate la magazinele proprii pentru a fi vândute ca
mărfuri:
371
"Mărfuri" 345
"Produse finite"
Produse trimise temporar la terți:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 44 354
"Produse aflate la terți"
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
Produse finite aduse de la terți:
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
354
"Produse aflate la terți"
Produse oferite cu titlu gratuit:
6582
"Donații și subvenții
acordate"
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
Produse distruse din cauza unor calamități:
671
"Cheltuieli cu calamitățile"
%
341
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
346
"Produse reziduale"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 45
Sarcina de lucru 5
Ce produse fac parte din categoria stocurilor? Dezvoltați.
2.7. Mărfuri și ambalaje
Mărfurile sunt bunurile achiziționate din afara unității pentru a fi revândute în
aceeași stare, fără vreo prelucrare suplime ntară. Sunt asimilate mărfurilor:
• stocuri achiziționate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale,
obiecte de inventar etc), care și -au schimbat destinația și se oferă spre
vânzare la terți;
• stocuri provenite din producție proprie, care se vând pr in magazine proprii
(semifabricate, produse finite etc).
Pe traseul producător – consumator, mărfurile parcurg două etape și anume:
1. Circulația cu ridicata a mărfurilor (en – gross) care constă în achiziționarea
de produse în cantități mari de la producător i sau alți furnizori în scopul
revânzării acestora către alte unități comerciale, îndeosebi celor de vânzare cu
amănuntul;
2. Circulația cu amănuntul a mărfurilor (en – detaile) care constă în vânzarea
mărfurilor consumatorilor individuali, precum și unor un ități pentru consumul
gospodăresc.
Evaluarea mărfurilor
Evaluarea mărfurilor diferă în funcție de stadiul în care se află mărfurile în
circuitul lor economic:
a) În cadrul unităților comerciale cu ridicata, evaluarea mărfurilor se
poate face la:
•costul de achiziție;
•prețul de vânzare = costul de achiziție + adaosul comercial. Adaosul
comercial reprezintă suma destinată să acopere cheltuielile angrosistului
(cheltuieli de circulație) și obținerea unui profit;
b) În cadrul unităților comerciale cu amănuntul se recomandă evaluarea
mărfurilor la prețul de vânzare cu amănuntul, care este format din costul de
achiziție + adaosul comercial + TVA.
Contabilitatea analitică a mărfurilor se organizează astfel:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 46 • la unitățile cu ridicata se organizează evidența analiti că pe sortimente de
mărfuri, folosindu- se, de regulă, metoda cantitativ -valoric;
• la unitățile cu amănuntul se conduce o evidență global -valorică pe
magazine, iar în cadrul acestora pe gestiuni.
Contabilitatea sintetică a mărfurilor se organizează astfel:
• la unitățile cu ridicata prin folosirea inventarului permanent ca alternativă
în contabilitatea stocurilor de mărfuri provenite din achiziționări, utilizat de
unități specializate în comerțul cu ridicata și de unitățile mari din categoria
celor cu activitat e en-detaile1
• la unitățile cu amănuntul, prin folosirea inventarului permanent la unitățile
mari și a inventarului permanent sau intermitent la unitățile mici și mijlocii. ;
Principalele înregistrări contabile sunt:
1. în cazul folosirii inventarului permanent
a) Mărfurile sunt evaluate la cost de achiziție (la unitățile cu ridicata)
Recepția mărfurilor achiziționate:
%
371
"Mărfuri"
4426
"TVA deductibilă"
401
"Furnizori"
Achiziționarea mărfurilor pe bază de aviz de însoțire a mărfii:
%
371
"Mărfuri"
4428
"TVA neexigibilă"
408
"Furnizori – facturi
nesosite"
• În momentul sosirii facturii se înregistrează:
408
"Furnizori – facturi
nesosite"
401
"Mărfuri"
4426
"TVA deductibilă" 4428
"TVA neexigibilă"
• Mărfuri intrate sub forma aportului la capit al:
371
"Mărfuri"
456
"Decontări cu asociații
privind capitalul"
• Vânzarea mărfurilor:
1 E. Dumitrean, Gh. Scorțescu, s.a., Contabi litate financiară 1, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 47 4111
"Clienți"
707
"Venituri din vânzarea
mărfurilor "
531
"Casa" 4427
"TVA colectată"
• Scoaterea din evidență a mărfurilor vândute:
607
"Cheltuieli pri vind
mărfurile"
371
"Mărfuri"
Plusuri de mărfuri constatate la inventar:
371
"Mărfuri" 607
"Cheltuieli privind mărfurile"
Minusuri de mărfuri constatate la inventar:
607
"Cheltuieli privind
mărfurile"
371
"Mărfuri"
Mărfuri primite cu titlu grat uit:
%
371
"Mărfuri"
4426
"TVA deductibilă"
7718
"Alte venituri excepționale din
operații de gestiune"
Pierderi din calamități:
671
"Donații și subvenții acordate "
371
"Mărfuri "
635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
Vărsăminte asimilate" 4427
"TVA colectată "
c) Mărfuri aflate în consignație
Comerțul în consignație are ca scop preluarea de la persoane fizice și juridice a
unor mărfuri în vederea vânzării acestora. El este organizat în cadrul
comerțului cu amănuntul.
Înregistrările din co ntabilitatea consignației diferă în funcție de situația juridică
a deponentului. în cazul în care deponentul este o persoană juridică, acesta
trimite bunurile pe bază de aviz de însoțire a mărfii. La vânzare, consignația
are obligația de a cere deponentulu i să-i trimită factura până la sfârșitul lunii.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 48 Dacă deponentul este o persoană fizică sau juridică neplătitoare de TVA,
consignația calculează TVA numai pentru comisionul ce- i revine.
Principalele înregistrări contabile:
• Vânzarea în numerar a mărfuri lor primite în consignație
531
"Casa"
%
462
"Creditori diverși"
708
"Venituri din activități diverse "
4427
"TVA colectată"
• Achitarea mărfurilor vândute pe baza listei de plată:
462
"Creditori diverși" 531
"Casa"
d) Mărfuri vândute și cumpăra te cu plata în rate
1.Cumpărări de mărfuri cu plata în rate
• Recepția mărfurilor:
%
371
"Mărfuri "
4428
"TVA neexigibilă "
401
"Furnizori"
• Achitarea ratei scadente:
401
"Furnizori"
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
542
"Avansuri de trezorerie"
• Achitarea dobânzilor:
666
"Cheltuieli privind
dobânzile"
%
512
"Conturi curente la
bănci"
531
"Casa"
542
"Avansuri de trezorerie
e. Vânzări de mărfuri cu plata in rate • Livrarea
mărfurilor cu plata în rate:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 49 4111
"Clienți "
%
472
"Venituri înregistrate în avans
4428
"TVA neexigibilă "
• Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
%
471
"Cheltuieli înregistrate în avans"
378
"Diferențe de preț la
mărfuri"
4428
"TVA neexigibilă "
371
"Mărfuri"
• Încasarea ratei scadente :
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa " 4111
"Clienți"
472
"Venituri înregistrate
în avans " 707
"Venituri din vânzarea
mărfurilor "
4428
"TVA neexigibilă " 4427
"TVA colectată "
• Încasarea dobânzilor:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa" 766
"Venituri din dobânzi"
e) Exportul mărfurilor
• Livrarea la export a mărfurilor:
411
"Clienți"
%
707
"Venituri din vânzarea
mărfurilor "
708
"Venituri din activități
diverse”
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 50 Încasarea în devize a creanței externe:
– cu diferențe favorabile de curs valutar:
5124
"Conturi la bănci în
devize" %
4111
"Clienți"
765
"Venituri din diferențe decurs
valutar "
cu diferențe nefavorabile de curs valutar:
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
665
"Cheltuieli din diferențe de curs
valutar"
411
"Clienți"
• Recuperarea de la buget a TVA deductibile:
5121
"Conturi la bănci în lei"
4426
"TVA deductibilă "
//. In cazul utilizării inventarului intermitent
• La începutul lunii, stocul de mărfuri se destochează, adică este preluat la
cheltuieli, considerându -se că acestea se vor vinde în cursul lunii:
607
"Cheltuieli privind mărfurile"
371
"Mărfuri "
• înregistrarea achiziționării de mărfuri:
607
"Chel tuieli privind mărfurile"
4426
"TVA deductibilă "
401
"Furnizori"
• Vânzarea mărfurilor:
Mărfurile se înregistrează în contabilitate la cost de achiziție.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 51 4111
"Clienți"
%
707
"Venituri din vânzarea
mărfurilor"
4427 ,
"TVA corelată "
La sfârșitul lunii se stabilește prin inventariere stocul de mărfuri :
371
"Mărfuri " 607
"Cheltuieli privind mărfurile"
2.8. Ambalajele
Ambalajele sunt bunuri destinate păstrării și protejării mărfurilor pe timpul
transportului, depozitării și desfacerii.
Ambalajele se pot clasifica după multe criterii:
1. după po sibilitățile de folosire:
ambalaje refolosibile – care sunt redate circuitului economic după anumite
operații: spălare, recondiționare etc
• ambalaje pierdute (de unică folosință) – care nu mai pot fi utilizate pentru
un nou proces de circulație, dar pot fi valorificate ca și deșeuri.
2. după sursa de proveniență:
• ambalaje indigene – care pot proveni din producție proprie sau de la
furnizori interni;
• ambalaje din import – care nu se restituie furnizorului extern, nu se mai
folosesc, fiind valorificate ca deșeuri.
3. după durata de utilizare:
– ambalaje de natura imobilizărilor;
– ambalaje de natura activelor circulante – care la rândul lor pot fi:
– ambalaje de natura obiectelor de inventar;
– ambalaje de transport sau de circulație;
materiale de ambalat
4. după modul de facturare și decontare:
• ambalaje de transport facturate distinct, indiferent că sunt de natura
imobilizărilor sau activelor circulante;
• ambalaje de transport al căror preț este inclus în prețul mărfurilor.
5. după modul de circulație și recuperare:
ambalaje care circulă și se recuperează prin vânzare-
cumpărare, fiind facturate separat;
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 52 ambalaje care circulă prin restituire;
ambalaje care circulă la schimb. Principalele
înregistrări contabile sunt:
Ambalajele de transport denumite și ambalaje de cir culație deoarece însoțesc
produsele finite și mărfurile în procesul circulației lor. Acestea se împart în
două categorii:
a) Ambalaje de transport care circulă după, principiul vânzării -cumpărării
Aceste ambalaje se facturează separat de mărfuri și v aloarea lor se
recuperează de la clienți.
• Recepția ambalajelor cumpărate:
%
381
"Ambalaje"
388
"Diferențe de preț la ambalaje"
4426
"TVA deductibilă"
401
"Furnizori"
Vânzarea ambalajelor:
4111
"Clienți"
%
708
"Venituri din activități diverse"
4427
"TVA colectată "
• Descărcarea gestiunii de ambalajele vândute
608
"Cheltuieli privind ambalajele" %
381
"Ambalaje "
388
"Diferențe de preț la ambalaje"
b) Ambalaje de transport care circulă după principiul restituirii
Aceste ambalaje nu fac obiectul contului 381 "Ambalaje" ci al contului 419
"Clienți – creditori" (în contabilitatea furnizorului) și 409 "Furnizori -debitori"
(în contabilitatea clientului).
în' această categorie intră: ambalajele pentru băuturi nealcoolice și ambalajele
pentru care proprietarul acestora este furnizorul de mărfuri. Aceste ambalaje
furnizorul nu le facturează clientului (circulă pe bază de aviz de însoțire a
mărfii) și nu se supun taxei pe valoarea adăugată, clientul fiind obligat să le
restituie. Pentru ambalajele nerestituite de către client, furnizorul va întocmi o
factură în care va înregistra și TVA aferentă ambalajelor nerestituite.
Înregistrările din contabilitatea furnizorului:
• Livrarea ambalajelor:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 53
4111
"Clienți" 419
"Clienți -creditori"
358
"Ambalaje aflate la terți"
381
"Ambalaje"
• Restituirea ambalajelor de către clienți:
419
"Clienți -creditori" 4111
"Clienți"
381
"Ambalaje" 358
"Ambalaje aflate la terți"
• În cazul nerestituirii ambalajelor, se întocmește o factură pentru
amba lajele nerestituite:
419
"Clienți – creditori"
708
"Venituri din activități ,
diverse "
4111
"Clienți" 4427
"TVA colectată "
• Scoaterea din evidență a ambalajelor nerestituite:
608
"Cheltuieli privind ambalajele "
381
"Ambalaje "
• încas area contravalorii ambalajelor nerestituite:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa" 4111
"Clienți"
Înregistrările din contabilitatea clientului:
• Primirea ambalajelor:
409
"Furnizori -debitori " 401
"Furnizori"
• Restituirea ambalajelo r către furnizori:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 54 401
"Furnizori"
409
"Furnizori -debitori "
• Primirea facturii pentru ambalajele nerestituite:
381
"Ambalaje" 409
"Furnizori -debitori"
4426
"TVA deductibilă" 401
"Furnizori"
• Achitarea contravalorii ambalajelor neres tituite:
401
"Furnizori" %
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
542
"Avansuri de trezorerie "
• Trecerea ambalajelor în categoria mărfurilor spre a fi vândute:
371
"Mărfuri" 381
"Ambalaje "
• Vânzarea ambalajelor trecute în categoria mărfurilor:
4111
"Clienți"
%
707
"Venituri din vânzarea
mărfurilor "
4427
"TVA colectată "
• Scoaterea din evidență a ambalajelor vândute ca mărfuri:
711
"Variația stocurilor" 371
"Mărfuri"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 55
Sarcina de lucru 6
Enumerați metodele prin care se evaluează marfa.
Rezumat
În funcție de natura lor, activele imobilizate se clasifică astfel:
imobilizările necorporale sunt active identificabile, nemonetare
și fără suport material, concretuzate ăn cheltuieli de constituire,
cheltuieli de d ezvoltare, concesiuni, brevete, licențe.
imobilizările corporale sunt bunurile intangibile de folosință
îndelungată, reprezentate de terenuri, construcții, instalații,
mașini, utilaje, mobilier, aparatură birotică etc;
imobilizări financiare sunt investiții financiare care cuprind
acțiuni și alte titluri cumpărate și deținute pe termen lung,
precum și creanțe imobilizate, cum ar fi împrumuturile și
garanțiile acordate pe termen lung;
o categorie distinctă în cadrul activelor imobilizate o formează
imobiliză rile necorporale și corporale în curs de execuție.
Stocurile și producția în curs de execuție reprezintă ansamblul
bunur il or și servi ciil or din cadr ul uni tății de stinate pe ntru a fi:
consumate la prima utilizare; vândute după prelucrarea lor în
procesul de producție; vândute în starea în care s -au cumpărat.
Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea
produsului, în starea lor inițială, fie transformate.
Materialele consumabile sunt bunurile care participă sau ajută
la procesul de produ cție, fără a se regăsi, de regulă, în produsul
finit. Principalele categorii de materiale consumabile sunt:
materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru
ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat,
furajere etc.
Mărfurile su nt bunurile achiziționate din afara unității pentru a
fi revândute în aceeași stare, fără vreo prelucrare suplimentară.
Sunt asimilate mărfurilor: stocuri achiziționate pentru utilizare
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 56
Teste de autoevaluare
1. Cheltuielile de dezvoltare reprezintă:
a. Cheltuieli ocazionate de realizarea de produse sau servicii noi îmbunătățite
substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării ;
b. Cheltuielile de prospectare a pieței și de publicitate legate de înființarea
sau modificarea activității unității patrimoniale ;
c. Taxele și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare.
2. În urma folosirii imobilizărilor în procesul de producție sau ca urmare a
trecerii timpului, acestea suferă anumite deprecieri care pot fi :
a. Ireversibile și se concretizează în provizioane ;
b. Reversibile și îmbracă forma amortizării ;
c. Ireversibile și reversibile .
3. Recepționarea unui nou procedeu tehnologic, pentru care unitatea a
făcut cheltuieli în valoare de 1.200 lei, se contabilizează :
a. 203 = 721 1.200
b. 203 = 205 1.200
c. 203 = % 1.200
721 700
205 500
4. Un brevet în valoare de 12.000 lei, realizat cu forțele pr oprii ale unității
patrimoniale se contabilizează astfel :
a. 203 = 721 12.000
b. 205 = 203 12 .000
c. 205 = % 12 .000
721 7.000
203 5.000
d. 205 = 721 12.000 proprie (materii prime, materiale, obiecte de inventar etc), care
și-au schimbat destinația și se oferă spre vânzare la terți;
stocuri provenite din producție proprie, care se vând prin
magazine proprii (semifabricate, produse finite etc).
Pe traseul producător – consumator, mărfurile parcurg două
etape și anume:
Circulația cu ridicata a mărfurilor (en – gross) care constă în
achiziționarea de produse în cantități mari de la producători
sau alți furnizori în scopul revânzării acestora către alte unități
comerciale, îndeosebi celor de vânzare cu amănuntul;
Circulația cu amănuntul a mărfurilor (en – detaile) care constă
în vânzarea mărfurilor consumatorilor individuali, precum și
unor unități pentru consumul gospodăresc.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 57 5. Valoarea ambalajelor care circulă pe principiul restituire și care
nu s -au înapoiat furnizorilor, datorită deteriorării lor totale, reprezintă
pentru c lient :
a. O cheltuială financiară ;
b. Un venit din exploatare ;
c. O cheltuială extraordinară ;
d. O cheltuială de exploatare.
6. Achiziționarea de mărfuri în valoare de 35.700 lei(inclusiv TVA), pentru care nu s -a primit factura de la furnizor, se evidenț iază prin
articolul contabil următor :
a. % = 401 35.700
371 30.000
4426 5.700
b. % = 404 35.700
371 30.000
4428 5.700
c. % = 408 35.700
371 30.000
4426 5.700
d. % = 408 35.700
371 30.000
4428 5.700
7. Valorificarea directă de către terți a mărfurilor aflate în custodia
lor și scoaterea acestor bunuri din gestiune se evidențiază astfel:
a. 4111 = % 1.547
707 1.300
4428 247
607 = 371 1.000
b. 4111 = % 1.547
707 1.300
4427 247
607 = 357 1.000
c. 4111 = % 1.547
707 1.300
4427 247
607 = 371 1.000
8. Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de resti tuire, nerestituite
furnizorului, reținute în stoc de către cumpărători, se înregistrează astfel:
a. 381 = 409 1.600
b. 401 = 409 1.600
c. 608 = 381 1.600
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 58 Soluții la testele de autoeva luare
1. a ; 2. c ; 3. a ; 4. d; 5.a, c, d ; 6 . d ; 7. b ; 8. a.
.
Bibliografie minimală
1. C. L. Costuleanu, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Performantica,
Iași, 2007, p p. 29-67
2. C. L. Costuleanu, Contabilita tea financiară a entităților patrimonia le, Ed.
TIPOMOLDOVA, Iași, 2008, pp. 33 -71
3. E. Dumitrean, Contabilitate financiară , Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008, pp.
127-252
4. E. Horomnea, Tratat de contabilitate, teorii, concepte, principii, standarde,
Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001 , pp. 354-377
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 59
3. CONTABILITATEA TERȚILOR ȘI A TREZORERIEI
Datorii și creanțe comerciale
Decontări le cu personalul și asigurările sociale
Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
Contabilitatea valorilor de încasat
Contabilitatea operațiilor efectuate prin conturile
bancare
Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
Contabilitatea decontărilor în numerar
Contabilitatea acreditivelor
Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Obiective ale unită ții de învățare:
La sfârșitul capitolului, vei avea capacitatea:
– de a inregistra clienți i;
– de a inregistra furnizorii ;
– de a inregistra s alariile ;
– de a regulariza T.V.A. -ul;
– să define ști investițiile, acreditivul, avansurile de trezorerie ;
– să faci principalele înregistrari contabile;
– să enumeri și să înregistrezi toate operațiunile legate de trezorerie ;
– să faci înregistră ri privind decontăr ile în numerar și prin bancă .
Timp mediu estimat pentru studiu individual : 10 ore
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, agenții economici intră în relații
cu diferite persoane fizice și juridice, care în contabilitate se numesc terți. Se
includ în această structură furnizorii, clienții, salariații, asociații, bugetul
statului, diverși creditori și debitori etc.
Aceste relații se reflectă în contabilitate sub forma datoriilor și creanțelor, a
căror durată nu depășește, de regulă, 1 an. In sfer a decontărilor cu terții
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 60 reflectate de clasa 4 de conturi se includ datorii și creanțe de exploatare,
financiare și excepționale, mai puțin creditele și dobânzile aferente acestora.
a) DATORIILE reprezintă surse externe (străine) de
finanțare puse la disp oziția unității de către terți. Datoriile sunt
reflectate în contabilitate din momentul creării angajamentelor
până în momentul stingerii (plății) lor.
b) CREANȚELE sunt drepturi cuvenite unor persoane numite creditori
de a pretinde de la alte persoane nu mite debitori achitarea sau restituirea unor
bunuri sau sume de bani, realizarea unor servicii.
Creanțele se reflectă în contabilitate din momentul creării dreptului
față de terți până în momentul stingerii (încasării) lor.
Datoriile și creanțele de exploatare se pot grupa astfel:
• datorii și creanțe- față de salariați;
• datorii și creanțe- față de bugetul de asigurări sociale;
• datorii și creanțe- față de bugetul statului;
• datorii și creanțe față de asociați.
Datoriile și creanțele excepționale față de diver și creditori și debitori pot fi
generate de operații, precum:
• cumpărări sau vânzări de titluri de plasament pe credit;
• vânzări de imobilizări pe credit;
• depunerea de mărfuri pentru vânzare în consignații;
• sume încasate și necuvenite.
3.1 Datorii și creanț e comerciale
Contabilitatea decontărilor cu furnizorii Operațiunile comerciale presupun
legătura dintre doi agenți economici: furnizorul care vinde și clientul care
cumpără.
Furnizorul are, de regulă creanțe, iar clientul, datorii. In funcție de
momentul decontării, cumpărările de bunuri și servicii se pot
clasifica astfel:
♦ cumpărări cu decontarea imediată în numerar;
♦ cumpărări pe credit (comercial sau cambial), când decontarea se va
face ulterior.
Creditul comercial reprezintă amânarea la plată acordată de către furnizor
clientului, amânare care, de regulă, este prevăzută într -un contract.
Creditul cambial este un credit prevăzut într -un efect comercial, de obicei o
cambie, în care se consemnează suma de plată, scadența și banca unde se va
face decontarea.
În funcție de natura activelor cumpărate pe credit, se disting datorii care provin
din cumpărări de:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 61 • stocuri și servicii (conturile401 și 403);
• imobilizări (conturile 404 și 405).
În funcție de natura creditelor primite, există datorii din cumpărări pe:
• credit comercial (conturile 401 și 404);
• credit cambial (conturile 403 și 405).
În funcție de moneda în care se evaluează cumpărările, se disting datorii față de
furnizori:
• interni;
• externi.
Reducerile de prețuri care se pot acorda de către furnizori clie nților se clasifică
astfel:
• reduceri comerciale: rabatul, remiză, risturnul;
• reduceri financiare: scontul.
Rabatul reprezintă reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea
inferioară a bunurilor livrate.
Remiza este reducerea pe care o acor dă furnizorul pentru:
• simpatie și considerație față de client;
• fidelitatea clientului;
• volumul mare al unor comenzi.
Risturnul este o reducere anuală și globală acordată pentru depășirea unui
plafon valoric anual al cumpărărilor
Scontul este reducerea de c are poate beneficia clientul dacă acesta își plătește
înainte de scadență datoria.
Trebuie menționat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părți și
stipulate ca și clauze contractuale.
Metodologia de calcul a reducerilor:
• reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
• reducerile se aplică asupra netului anterior;
• se operează întâi rabaturile, apoi remizele;
• în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale și financiare,
indiferent dacă acestea sunt acordate la facturarea bunuri lor sau ulterior.
Dacă clientul nu achită datoria către furnizor până la scadență, furnizorul va
pretinde majorări calculate în raport cu datoria restantă și cu numărul de zile de
întârziere. Cota de majorări trebuie prevăzută în contract.
Operații și înre gistrări contabile privind decontările cu furnizorii în varianta
inventarului permanent
♦ Cumpărări pe credit comercial: • Cumpărări de stocuri:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 62 %
301
"Materii prime"
4426
"TVA deductibilă"
401
"Furnizori "
• Cumpărări de materiale nestocate (i mprimate, energie, apă etc):
%
604
"Cheltuieli privind
materialele nestocate"
605
"Cheltuieli privind energia și apa"
4426
"TVA deductibilă
401
"Furnizori"
Cumpărări de lucrări și servicii:
%
611
"Cheltuieli cu materialele auxiliare
626
"Cheltuieli po ștale și
taxe de telecomunicații"
628
"Alte cheltuieli cu serviciile execute
de terți"
4426
"TVA deductibilă"
401
"Furnizori"
• Cumpărări de imobilizări:
%
201
"Cheltuieli de constituire"
208
"Alte imobilizări
necorporale"
211
"Terenuri"
212
„Const rucții"
4426
"TVA deductibilă"
404
"Furnizori de imobilizări"
Achitarea datoriilor față de furnizori:
401
"Furnizori"
%
512
" Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
541
"Acreditive"
542
"Avansuri de trezorerie"
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 63 Cumpărări pe credit cambial:
• Acceptarea efectelor comerciale de către furnizorii de stocuri și
servicii:
401
"Furnizori" 403
"Efecte de plătit"
• Acceptarea efectelor comerciale de către furnizorii de imobilizări:
404
"Furnizori de imobilizări"
405
"Efecte de plătit pentru
imobilizări"
• Achitarea datoriei înscrisă în efectele comerciale:
%
403
"Efecte de plătit"
405
"Efecte de plătit
pentru imobilizări"
512
"Conturi curente la bănci"
Cumpărări de bunuri și servicii pe bază de aviz de însoțire a mărfii:
• Primirea bunurilor pe bază de aviz sa u a serviciilor nefacturate:
%
301
"Materii prime"
…
381
"Ambalaje"
604
"Cheltuieli privind materialele
nestocate"
605
"Cheltuieli privind energia și apa"
611
"Cheltuieli de întreținere și reparații"
628
"Alte chelt uieli cu
serviciile executate de terți"
4428
"TVA neexigibilă"
408
"Furnizori -facturi nesosite"
Sosirea facturilor de la furnizori:
408
"Furnizori facturi nesosite" 401
"Furnizori"
4426
"TVA deductibilă"
4428
"TVA neexigibilă "
Avansuri acordat e furnizorilor
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 64 Reglementările fiscale impun întocmirea unei facturi de către furnizor în
termen de trei zile de la achitarea avansului de către client, cu care ocazie se
înregistrează și TVA aferentă avansului. Totalul facturii emise de către furnizor
este egal cu avansul achitat de către client.
• Acordarea avansurilor:
409
"Furnizori -debitori"
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
• Primirea facturii:
4426
"TVA deductibilă"
409
"Furnizori -debitori "
• Reglarea avansurilor la prim irea bunurilor:
401
"Furnizori "
%
409
"Furnizori -debitori "
4426
"TVA deductibilă "
Circulația ambalajelor în sistem de restituire:
• Primirea ambalajelor restituibile pe bază de aviz de însoțire a mărfii:
409
"Furnizori -debitori" 401
"Furnizori"
Predarea ambalajelor:
401
"Furnizori " 409
"Furnizori -debitori"
Achitarea datoriilor în devize către furnizorii externi:
• Când există diferențe favorabile între valoarea contabilă (de intrare) și
valoarea actuală a datoriei (când cursul valutar s cade):
401
"Furnizori"
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
5314
"Casa în devize"
765
"Venituri din diferențe de curs
valutar"
Când există diferențe nefavorabile între valoarea contabilă și valoarea actuală:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 65 %
401
"Furnizori"
665
"Cheltuieli din difere nțe de curs
valutar"
5124
"Conturi la bănci în devize"
Operații și înregistrări contabile în varianta inventarului intermitent:
• Cumpărările de stocuri pe bază de factură se înregistrează direct pe cheltuieli:
%
601
"Cheltuieli cu materii prime"
4426
"TVA deductibilă "
401
"Furnizori "
• Cumpărări de stocuri pe bază de aviz de însoțire a mărfii:
%
601
"Cheltuieli cu materii prime"
4428
"TVA neexigibilă "
408
"Furnizori facturi nesosite"
În momentul primirii facturii se înregistrează:
408
"Furnizori facturi nesosite"
401
"Furnizori"
4426
"TVA deductibilă" 4428
"TVA neexigibilă "
Contabilitatea decontărilor cu clienții Clasificarea creanțelor din vânzări pe
credit
În funcție de natura creditelor acordate de către furnizori clienț ilor, se disting:
• creanțe din vânzări pe credit comercial;
• creanțe din vânzări pe credit cambial.
În funcție de momentul la care se va face decontarea, există:
– creanțe neexigibile (care sunt deocamdată neîncasabile, necunoscându -se
momentul sca denței);
– creanțe exigibile (pentru care este stabilit termenul de încasare);
– creanțe neîncasate la termen.
– Operații și înregistrări contabile privind decontările cu clienții
– Principalele înregistrări contabile efectuate de către furnizor și care privesc
relațiile sale cu clienții sunt:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 66 • Livrări de bunuri și servicii pe credit comercial:
4111
"Clienți"
%
701
"Venituri din vânzarea
produselor finite"
708
"Venituri din activități diverse
"
4427
"TVA colectată "
♦ Livrări de bunuri și servicii pe credit cambial:
• Acceptarea de către furnizori a efectului comercial:
413
"Efecte de primit"
411
"Clienți"
• Primirea de către furnizor a efectului comercial de la client
5113
"Efecte de încasat"
413
"Efecte de primit"
• Depunerea biletului la bancă pentru scontare:
5114
"Efecte remise spre scontare " 5113
"Efecte de încasat"
♦ Creanțe neîncasate la scadență de la clienți deveniți incerți,
dubioși, rău platnici sau aflați în litigiu
• Trecerea creanțelor certe la creanțe incerte:
4118
"Clienți incerți" 411
"Clienți"
Pierderi din creanțe nerecuperate:
%
654
"Pierderi din creanțe"
4426
"TVA deductibilă "
4118
"Clienți incerți"
• Reactivarea creanțelor care au fost trecute anterior la pierderi:
411
"Clienți"
%
754
"Venituri din creanțe
reactivate"
4427
"TVA colectată "
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 67 ♦ Livrări de bunuri și servicii pentru care nu s -au întocmit facturi:
418
"Clienți facturi de
întocmit"
%
701
"Venituri din vânzarea
produselor finite "
708
"Venituri din activități diverse
4428
"TVA n eexigibilă"
Întocmirea facturilor:
4111
"Clienți" 418
"Clienți facturi de întocmit"
4428
"TVA neexigibilă " 4427
"TVA colectată "
♦ Avansuri primite de la clienți când totalul facturii emise de
către furnizor este egal cu avansul achitat de către client
Primirea avansurilor:
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
419
"Clienți creditori"
Emiterea facturii:
419
"Clienți creditori" 4427
"TVA colectată "
Reglarea avansurilor la primirea bunurilor:
%
419
"Clienți creditori"
4427
"TVA colectată "
411
"Clienți"
♦ Circulația ambalajelor în sistem de aviz:
Livrarea ambalajelor pe bază de aviz:
4111
"Clienți" 419
"Clienți creditori"
Restituirea ambala jelor de către clienți:
419
"Clienți creditori" 411
"Clienți"
♦ Încasarea creanțelor în devize de la clienții externi:
• Când există diferențe favorabile între valoarea contabilă și valoarea actuală
(când cursul crește):
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 68 5124
"Conturi la bănci în
devize"
%
4111
"Clienți"
765
"Venituri din diferențe de curs
valutar"
Când există diferențe nefavorabile între valoarea contabilă și valoarea actuală
(cursul scade):
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
665
"Cheltuieli din diferențe de curs
valutar" =
4111
"Clienți"
.
Sarcina de lucru 1
Definiți noțiunile de furnizor și client.
3.2 Decontările cu personalul și asigurările sociale
Structura salariului
Salariul reprezintă dreptul cuvenit personalului ca plată a muncii depuse.
Salariul brut cuprinde:
a) Salariul de încadrare – care se stabilește prin negocieri
colective sau individuale între patronat și salariați sau
reprezentanții acestora.
b) Sporurile se acordă pentru:
• vechime în muncă;
• condiți i de muncă grele, periculoase, nocive, penibile, lucru în
timpul nopții;
• lucru pe șantier;
• folosirea limbilor străine în timpul serviciului, exercitare de funcții
suplimentare.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 69 c) Adaosurile – reprezintă:
• plata pentru munca suplimentară;
• cota- parte din p rofit care se repartizează salariaților;
• indemnizațiile pentru conducere.
d) Compensările – reprezintă o sumă fixă care se acordă pentru creșterea
prețurilor, indiferent de mărimea salariului;
e) Indexările – reprezintă suma rezultată din aplicarea unui procent la
salariul de bază ca urmare a creșterii prețurilor;
f) Avantajele în natură – constituie o parte a remunerației stabilită sub
formă de bunuri sau servicii.
Achitarea drepturilor salariate se face, de regulă, astfel:
• avansul (chenzina I), după data de 15 a lunii curente, în cotă de 40 -45% din
salariul de încadrare;
• restul de plată (chenzina a II -a),după data de 1 a lunii următoare.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Plata avansurilor (chenzinei I) conform listei de avans chenzinal:
425
"Avansuri ac ordate
personalului"
531
"Casa"
• Înregistrarea fondului brut de salarii pe baza statului de salarii:
641
"Cheltuieli cu renumerațiile
personalului"
421
"Personal -remunerații
datorate "
Rețineri din salarii pe statul de salarii:
421
"Personal -remunerații datorate "
%
4311
"Contribuția societății la
asigurările sociale"
4372
"Contribuția personalului la
fondul de șomaj"
4313
"Contribuția unității la
asigurările de sănătate"
444
"Impozitul pe salarii"
427
"Rețineri din remunerații
datorate te rților"
Rețineri din indemnizații pe statul de salarii:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 70 423
"Personal – ajutoare materiale
datorate"
%
4311
"Contribuția personalului la
asigurările sociale"
4372
"Contribuția personalului la
fondul de șomaj"
444
"Impozitul pe salarii"
423
"Personal -ajutoare materiale
datorate"
425
"Avansuri acordate
personalului"
427
"Rețineri din remunerații
datorate terților"
Rețineri din indemnizații pe statul de salarii:
423
"Personal – ajutoare materiale
datorate"
%
4311
"Contribuția personalului la
asigurăr ile sociale"
4372
"Contribuția personalului la
fondul de șomaj"
444
"Impozitul pe salarii"
425
"Avansuri acordate
personalului"
427
"Rețineri din remunerații
datorate terților"
Achitarea salariilor și altor drepturi nete conform registrului de casă:
%
421
"Personal -remunerații datorate"
423
"Personal -ajutoare materiale
datorate"
424
"Participarea personalului la profit"
426
"Drepturi de personal neridicate"
4281
"Alte datorii în legătură cu
personalul" 531
"Casa"
Salarii și alte drepturi neridicate în t ermen legal:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 71 %
421
"Personal -remunerații datorate"
423
"Personal -ajutoare materiale
datorate"
424
"Participarea personalului la profit"
426
"Drepturi de personal
neridicate"
Contribuția unității la asigurările sociale:
6451
"Cheltuieli privind contri buția
unității la asigurările sociale "
4311
"Contribuția unității la
asigurările sociale "
• Contribuția unității la fondul de șomaj:
6452
"Cheltuieli privind contribuția
unității la fondul de șomaj"
4311
"Contribuția unității la
asigurările so ciale "
Contribuția angajaților la fondul de asigurări de sănătate care se reține din
salarii:
421
"Personal -remunerații datorate " 4311
"Contribuția unității la
asigurările sociale"
Fondurile speciale (de solidaritate, pentru învățământ):
635
"Cheltu ieli cu alte impozite, taxe și
Vărsăminte asimilate " 447
"Fonduri speciale – taxe și
vărsăminte asimilate "
Încasarea creanțelor față de personal:
531
"Casa"
4482
"Alte creanțe în legătură cu
personalul"
Sarcina de lucru 2
Enumerați elementel e componente ale salariului brut .
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 72 3.3 TVA -ul
TVA este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiilor privind
transferul proprietății bunurilor și asupra prestării serviciilor. Valoarea
adăugată reprezintă diferența dintre vânzările și cumpărările aferente aceluiași
stadiu al circuitului economic.
Operațiunile impozabile
• livrări de bunuri corporale și necorporale: mijloace fixe, stocuri, brevete,
licențe, mărci de fabricație etc;
• prestări de servicii: reparații, transport, lucrări de con strucții, închirieri,
operațiuni de intermediere, de publicitate, de consulting, de studii, cercetări și
expertize etc;
• schimburi de bunuri și servicii, care au efectul a două livrări separate,
impozitându- se distinct;
• donații;
• importuri de bunuri și servicii.
Operațiuni scutite de TVA
• editarea, tipărirea și vânzarea de cărți, cu excepția celor de reclamă și
publicitate;.
Livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furnizor
sau ată persoană în contul său;
• realizarea și di fuzarea programelor de radio și televiziune, producția de
filme, cu excepția celor cu caracter de reclamă și publicitate;
• taxele de intrare la muzee, biblioteci, grădini botanice, zoologice, târguri,
expoziții, spectacole;
Documente utilizate
– Cerere de l uare în evidență ca plătitor de TVA -întocmită de către
contribuabil în două exemplare;
– Jurnal pentru cumpărări – în care se. înregistrează toate cumpărările pe baza
facturilor primite în cursul lunii, cu scopul determinării TVA deductibile, care
s-a achit at sau se va achita furnizorilor;
– Jurnal pentru vânzări – în care se înregistrează livrările pe baza facturilor șt
chitanțelor emise în cursul lunii, cu scopul determinării TVA colectate, care s -a
încasat sau se va încasa de la clienți;
– Decontul privind TVA – se întocmește lunar pe baza totalurilor preluate din
jurnalele pentru vânzări și cumpărări; se depune la organele financiare până la
data de 25 ale lunii următoare;
– Cerere de rambursare TVA – se întocmește în două exemplare în cazul în
care contribuabilul are dreptul de a i se restitui de la buget TVA.
Calcularea și decontarea TVA
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 73 La sfârșitul lunii se totalizează TVA deductibilă din Jurnalul pentru cumpărări
și TVA colectată din Jurnalul pentru vânzări. Din compararea celor două
totaluri, pot rezulta două situații:
(1) dacă total TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, înseamnă
că agentul economic a încasat mai mult TVA de la clienți decât a plătit
furnizorilor, diferența respectivă urmând să fie virată bugetului:
(2) dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, înseamnă că
agentul economic a plătit furnizorilor mai mult TVA decât a încasat de la
clienți, diferența urmând să -i fie rambursată de la buget sau să o compenseze
cu TVA de plată din perioada următoare:
Nu poate fi dedusă TVA aferentă intrărilor pentru:
* bunuri și servicii destinate realizării de operațiuni scutite;
* servicii efectuate pentru agenții economici care desfă șoară activități de
intermediere în turism;
• cheltuieli care n -au legătură cu activitatea economică;
* bunuri și servicii achiziționate pe bază de documente care nu conțin
toate elementele legale;
* băuturi alcoolice și tutun destinate acțiunilor de protocol;
* bunuri lipsă la inventar, perisabilități peste limitele legale,
neimputabile.
TVA se rambursează de către buget în următoarele condiții:
– când din documente rezultă TVA de rambursat timp de trei luni consecutiv;
– pentru TVA deductibilă aferentă operațiuni lor de export;
– dacă s -au achitat integral facturile către furnizori.
Operații și principalele înregistrări privind TVA
• TVA deductibilă din facturile primite de la furnizori: TVA colectată – TVA deduct ibilă = TVA de plată
TVA deductibilă – TVA colectată = TVA de recuperat
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 74 %
212
"Construcții"
301
"Materii prime"
302
"Materiale consumabile"
303
"Obie cte de inventar"
371
"Mărfuri"
381
"Ambalaje"
611
"Cheltuieli de întreținere și
reparații"
624
"Cheltuieli cu transportul de bunuri
și personal"
625
"Cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferări"
4426
"TVA deductibilă"
401
"Furnizori"
• TVA cole ctată aferentă livrărilor de bunuri și servicii
4111
"Clienți"
%
701
"Venituri din vânzarea
produselor finite"
702
"Venituri din vânzarea
semifabricatelor"
703
"Venituri din vânzarea
produselor reziduale"
704
"Venituri din lucrări executate și
servicii prestate"
706
"Venituri din redevențe, locații
de gestiune și chirii"
4427
"TVA colectată"
Închiderea conturilor de TVA (regularizarea TVA):
(1) când TVA colectată >TVA deductibilă:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 75 4427
"TVA colectată " %
4426
"TVA deductibilă"
4423
"TVA de plată"
(2) când TVA deductibilă > TVA colectată
%
4427
"TVA colectată "
4424
"TVA de recuperat"
4426
"TVA deductibilă"
Virarea la buget a TVA de plată:
4423
"TVA de plată"
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
Restituirea TVA de recuperat de la buget:
512
"Conturi curente la bănci"
4424
"TVA de recuperat"
Compensarea TVA de recuperat cu TVA de plată:
4423
"TVA de plată"
4424
"TVA de recuperat"
TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor și vânzărilor cu plata în rate
• Cumpărare de bunuri cu plata în rate:
%
301
"Materii prime"
301
"Materiale consumabile"
371
"Mărfuri"
381
"Ambalaje"
••••
4428
"TVA neexigibilă"
401
"Furnizori"
Achitarea ratei scadente:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 76 401
"Furnizori" %
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
542
"Avansuri de tre zorerie "
4426
"TVA deductibilă"
4428
"TVA neexigibilă"
• Vânzare de bunuri cu plata în rate:
4111
"Clienți"
%
472
"Venituri înregistrate în
avans "
4428
"TVA neexigibilă"
• Încasarea ratei scadente:
4111
"Clienți"
%
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
472
"Venituri înregistrate în avans "
%
701
"Venituri din vânzarea
produselor finite"
708
"Venituri din activități
diverse"
4428
"TVA neexigibilă "
4427
"TVA colectată "
TVA neexigibilă aferentă mărfurilor aflate în stoc din c adrul unităților de
vânzare a mărfurilor cu amănuntul
Recepția mărfurilor:
371
"Mărfuri"
%
401
"Furnizori"
378
"Diferențe de preț la mărfuri"
4428
"TVA neexigibilă"
Scoaterea din evidență a mărfurilor vândute:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 77 %
607
"Cheltuieli privind mărfurile"
378
"Diferențe de preț la mărfuri"
4428
"TVA neexigibilă"
371
"Mărfuri "
Sarcina de lucru 3
Explică procedeul de regularizare a TVA -ului și
exemplifică.
3.4 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Principalele impozite și taxe car e se includ în această categorie sunt:
1. Impozitul pe dividende
Dividendele reprezintă remunerația capitalurilor puse la dispoziția societăților
comerciale de către acționari sau asociați. Impozitul pe dividende se calculează
în cotă de 10% pentru divide ndele cuvenite persoanelor juridice și de 5%
pentru dividendele cuvenite persoanelor fizice. Impozitul pe dividende se
reține și se virează la data plății dividendelor, dar nu mai târziu de sfârșitul
anului următor celui pentru care se datorează dividendel e.
2. Accizele
Accizele sunt taxe de consumație care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse din țară și din import, cum ar fi: alcoolul, produsele din tutun,
produsele petroliere, cafea, confecții din blănuri naturale, articole de cristal,
bijuterii, autoturisme, parfumuri, aparate video etc.
Accizele preced TVA și se calculează prin aplicarea unei cote procentuale
asupra bazei de impozitare. Momentul datorării accizelor îl constituie, de
regulă, data efectuării livrărilor pentru produsele interne sau data înregistrării
declarației vamale pentru produsele din import.
3. Impozitele și taxele locale
Impozitele și taxele locale reprezintă venituri ale bugetelor locale. Principalele
impozite și taxe locale sunt: impozitul pe clădiri, impozitul p e teren, taxa
asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 78 autorizațiilor în domeniul construcțiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de
publicitate, afișaj și reclamă, taxa pentru șederea în stațiunile
balneoclimat erice, impozitul pe spectacole etc.
4. Taxele vamale
Taxele vamale reprezintă sumele percepute de stat pentru exportul, importul
sau tranzitul de bunuri și valori. Taxa se calculează prin aplicarea unei cote
procentuale asupra valorii în vamă, exprimată î n lei.
Principalele înregistrări contabile privind alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate:
• Impozitul pe dividende:
457
"Dividende de plată "
446
"Alte impozite, taxe și
Vărsăminte asimilate "
• Alte impozite și taxe datorate:
635
"Chel tuieli cu alte impozite, tax e și
vărsăminte asimilate"
446
"Alte impozite, taxe și
Vărsăminte asimilate "
• Virarea la buget a impozitelor și taxelor:
446
"Alte impozite, taxe și
Vărsăminte asimilate "
512
"Conturi curente la bănci"
Sarcina de lucru 4
Definiți impozitele și taxele locale.
3.5. Contabilitatea trezoreriei
Termenul "trezorerie" provine din limba franceză "tresorerie" și în sens larg, noțiunea
de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care dispune o unitate pentr u a face față
plăților scadente, cum sunt: numerarul de la casierie, disponibilitățile bancare, titlurile
deplasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt, alte valori de
trezorerie.
În sens restrâns, trezoreria cuprinde ansamblul dispo nibilităților bănești ale unității
aflate în casieria unității sau la bănci, fie în lei, fie în devize.
Structura trezoreriei este următoarea:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 79 numerarul și alte valori asimilate aflate în casieria
unității;
disponibilitățile aflate în bănci;
avansurile de trezorerie;
valorile și efectele comerciale de încasat;
titlurile de plasament;
creditele bancare pe termen scurt.
3.5.1. Contabilitatea investițiilor financiare pe termen scurt
Investițiile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament sau valor ile
mobiliare, hârtii de valoare achiziționate în vederea realizării unui câștig pe termen
scurt. In categoria titlurilor de plasament se cuprind; acțiunile, obligațiunile,
bonurile de subscriere autonomă, certificatele de investitor, drepturile de tragere ,
efectele comerciale etc. Dacă titlurile de plasament sunt achiziționate cu
scopul de a obține venituri, operația se numește cumpărare.
Dacă titlurile de plasament sunt redobândite de către emițătorii lor pentru a fi
anulate sau revândute, operația se num ește răscumpărare.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Cumpărarea sau răscumpărarea titlurilor de plasament: – când decontarea
se face prin bancă:
%
501
"Acțiuni deținute la entităț ile
afiliate"
505
"Obligațiuni emise și
răscumpărate"
506
"Ob ligațiuni"
508
"Alte titluri deplasament și creanțe
asimilate" = 512
"Conturi curente la bănci"
Decontarea se mai poate face în numerar prin 531 "Casa", prin "Avansuri de
trezorerie" (542) sau, ulterior, prin 509 "Vărsăminte de efectuat pentru
titluri de plasament".
• Vânzarea titlurilor de plasament la un preț mai mare decât prețul de cumpărare
presupune obținerea unui venit:
-când decontarea se face prin bancă:
512
"Conturi curente la bănci" =
%
50
"Investiții pe termen scurt”
764
"Venituri din titluri de
plasament cedate
• Vânzarea titlurilor de plasament la un preț mai mic decât cel de
cumpărare:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 80 %
512
"Conturi curente la bănci"
531
"Casa"
461
"Debitori diverși"
664
"Cheltuieli privind titlurile de
plasament cedate" =
50
" Investiții ”
3.5.2. Contabilitatea valorilor de încasat
Valorile de încasat sunt efectele de comerț aflate în posesia beneficiarului
pentru a fi încasate în termen scurt. În această categorie se includ: cec- ul,
biletul la ordin, cambia, warant -ul, gr upate în contabilitate astfel:
• Cec-uri de încasat – sunt cec- uri primite de la clienți și depuse la
bancă pentru încasare;
• Efecte de încasat – sunt bilete la ordin sau cambii depuse la bancă
pentru încasarea acestora la scadență;
• Efecte remise spre scontar e – sunt efectele comerciale depuse la bănci
în vederea încasării acestora înainte de scadență,
operație numită scontare; banca percepe o dobândă (taxă de scont)
calculată în Înregistrări contabile:
• Cec -uri primite de la clienți de către furnizori și depuse la bancă pentru
încasare:
5112
"Cecuri de încasat" = 4111
"Clienți"
• Încasarea cecurilor:
512
"Conturi curente la bănci" = 5112
"Cecuri de încasat"
• Primirea efectelor comerciale și depunerea lor la bancă pentru a fi
încasate la scadenț ă:
5112
"Efecte de încasat" = 413
"Efecte de primit"
• Încasarea efectelor la scadență:
512
"Conturi curente la bănci " = 5113
"Efecte de încasat"
• Depunerea efectelor la bancă spre scontare, atunci când beneficiarul
are nevoie de bani înain te de scadență:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 81 5114
"Efecte remise spre scontare" = 5113
"Efecte de încasat"
• încasarea efectelor înainte de scadență și reținerea de către bancă a
dobânzii (taxei de scont), calculată în raport cu numărul de zile până la
scadență, cu suma scontată și cu rata dobânzii:
%
512
"Conturi curente la bănci"
666
"Cheltuieli privind dobânzile" = 5114
"Efecte remise spre scontare"
3.5.3. Contabilitatea operațiilor efectuate prin conturile bancare
Încasările și plățile efectuate prin conturile bancare se nume sc decontări
fără numerar și se fac prin virarea unor sume din contul debitorului în
contul creditorului.
Contul 5121 "Conturi la bănci în lei" este bifuncțional și reflectă:
– existența și mișcarea disponibilităților în lei păstrate de către unitate în
conturi la bănci;
– creditele de trezorerie acordate de către bancă până la un anumit plafon
(limită de creditare) pentru acoperirea plăților angajate.
Acesta poate îndeplini alternativ atât funcția de activ, cât și de pasiv, în
raport cu următoarele situații:
– dacă disponibilitățile existente în cont nu acoperă nivelul plăților
existente în cont nu acoperă nivelul plăților de efectuat, în baza
contractelor de credit bancar, banca acordă un credit până la o anumită
limită de creditare, în această situație, cont ul 5121 funcționează ca un cont
de pasiv, fiind un cont curent care prezintă sold creditor.
• Încasarea unor sume în contul bancar:
5121
"Conturi la bănci în lei" =
%
131
"Subvenții pentru investiții"
162
"Credite bancare"
166
"Datorii legate de partic ipații"
167
"Alte împrumuturi și datorii
asimilate"
267
"Creanțe imobilizate"
411
"Clienți"
413
"Efecte de primit"
419
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 82 "Clienți -creditori"
4424
"TVA de recuperat"
445
"Subvenții"
446
"Alte impozite, taxe și Vărsăminte
asimilate"
448
"Alte datorii și creanț e cu bugetul
statului"
451
"Decontări în cadrul grupului"
5121
"Conturi la bănci în lei" =
706
"Venituri din redevențe, locații
de gestiune și chirii"
741
"Venituri din subvenții de
exploatare"
758
"Alte venituri din exploatare"
761
"Venituri din narti cipații"
762
"Venituri din alte imobilizări
financiare"
763
"Venituri din creanțe
imobilizate"
764
"Venituri din titluri de
plasament"
766
"Venituri din dobânzi"
771
"Venituri excepționale din
operații de gestiune"
Conturi la bănci în devize se folosesc atunci când agenții economici își pot
păstra la bănci disponibilitățile în devize, în conturi deschise pe fiecare tip de
valută. Băncile înregistrează existențele și mișcările de devize atât în lei, cât și în
moneda străină. Astfel, încasările și plățile se echivalează în lei la cursul zilei,
iar la sfârșitul lunii disponibilitățile în devize se evaluează în lei la cursul din
ultima zi a lunii. Datorită fluctuației cursurilor valutare, pot apărea fie diferențe
favorabile, fie diferențe nefavorabile de cur s valutar.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Încasarea unor creanțe în devize, cu diferențe favorabile de curs valutar:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 83 5124
"Conturi la bănci în devize" = %
4111
"Clienți"
765
Venituri din diferențe de curs
valutar "
• Încasarea creanței în devize, cu diferențe nefavorabile de curs valutar:
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
665
"Cheltuieli din diferențe de curs
valutar " =
4111
"Clienți "
• Plata unor datorii în devize, cu diferențe favorabile de curs valutar:
401
"Furnizori" =
%
5124
"Conturi la bănci în devize"
765
"Venituri din diferențe de curs
valutar "
Plata unor datorii în devize, cu diferențe nefavorabile de curs valutar:
%
401
"Furnizori"
665
"Cheltuieli din diferențe
de curs valutar " =
5124
"Conturi la bănci în devize"
Sumele în curs de decontare sunt considerate: sumele depuse la bancă, dar
neînregistrate în extrasul de cont; sume virate de către terți, dar neapărute
în extrasul de cont; sume achitate prin mandat poștal de către terți, dar
neajunse la bancă;su me consemnate în conturi separate la bănci pentru
procurări de valută.
Principalele înregistrări contabile sunt:
Sume virate de către terți, dar neînregistrate în extrasele decont:
5124
"Conturi la bănci în devize" =
4111
"Clienți"
• Sumele apărute în extrasele de cont ale băncii destinatare:
5121
"Conturi la bănci în lei" =
5125
"Sume în curs de decontare"
• Sume consemnate în conturi distincte la bănci pentru procurări de valută:
5125
"Sume în curs de decontare" =
5121
"Conturi la bănci în lei"
Contravaloarea în lei a valutei procurate și a comisionului reținut de către bancă:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 84 %
5124
"Conturi la bănci în devize"
627
"Cheltuieli cu serviciile bancare și
asimilate " =
5125
"Sume în curs de decontare"
Sarcina de lucru 5
Prezintă, pe scurt, contul bifuncțional 5121 „ Conturi la
bănci în lei”.
3.6. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
În cazul în care agenții economici nu au resurse financiare suficiente pot apela la
credite bancare pe term en scurt. Atunci când creditele sunt acordate în devize,
pot apărea la rambursare diferențe favorabile sau nefavorabile de curs valutar, în
funcție de evoluția cursului valutar.
Principalele înregistrări contabile sunt:
• Primirea unui credit pe termen scurt:
5121
"Conturi la bănci în lei" = 5191
"Credite bancare pe termen
scurt"
• Dobânzi de plătit:
666
"Cheltuieli privind dobânzile " =
5198
"Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt"
• Achitarea dobânzilor în perioada următoare:
5198
"Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt" =
5121
"Conturi la bănci în lei
• Rambursarea creditelor bancare la scadență:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 85 5191
"Credite bancare pe termen scurt" =
5121
"Conturi la bănci în lei"
• Credite bancare nerambursate la scade nță:
5191
"Credite bancare pe termen scurt" =
5192
"Credite bancare pe termen
scurt nerambursabile la scadență
• Rambursarea creditelor restante:
5192
"Credite bancare pe termen scurt
nerambursabile la scadență " =
5121
"Conturi la bănci în lei "
3.7. Contabilitatea decontărilor în numerar
Unitățile economice pot efectua o serie de decontări în numerar, fie în lei, fie în
valută. În condiții normale, aceste operații au o pondere redusă în totalul
decontărilor. Încasările și plățile în numerar se fac prin casieria unității, cu
respectarea reglementărilor privind decontările în numerar.
Documentul de înregistrate zilnică a operațiilor de casă este Registrul de casă,
la care se anexează documentele justificate de încasări și plăți în numerar.
Înreg istrări contabile:
• Încasări în numerar
%
1068
"Alte rezerve"
4111
"Clienți"
4118
"Clienți incerți"
419
"Clienți -creditori"
4482
"Alte creanțe privind bugetul
statului" =
5311
"Casa în lei"
sau
5314
"Casa în devize "
Sarcina de lucru 6
Înregistrează o încasare a dobânzii în valoare de 345 lei și
o plată a dobânzii în valoare de 940 lei.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 86 3.8. Contabilitatea altor valori păstrate la casieria unității
In casieriile unităților economice se mai pot păstra și alte valori și anume:
timbre poștale și fiscale, bilete de tratament și odihnă, tichete de călătorie,
bonuri de combustibil, tichete de masă etc.
Înregistrări contabile:
• Achiziționarea valorilor:
%
532
"Alte valori"
4426
"TVA deductibilă " =
531
"Casa"
• Uti lizarea timbrelor:
626
"Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații"
5321
"Timbre fiscale și poștale "
• Utilizarea bonurilor de combustibil:
%
3012
"Combustibili"
624
"Cheltuieli cu transportul de bunuri
și personal"
625
"Cheltuieli cu d eplasări, detașări și
transferări" =
5328
"Alte valori"
• Utilizarea tichetelor de călătorie:
625
"Cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferări" = 5323
Tichete și bilete de călătorie"
• Utilizarea biletelor de tratament și odihnă:
6458
Alte cheltuieli privind asigurările și
protecția socială =
5322
Bilete de tratament și odihnă
• Includerea în cheltuieli a valorii nominale a tichetelor :
604
"Cheltuieli privind materialele
nestocate =
5328
"Alte valori"
• Restituirea de către salar iați a tichetelor neutilizate:
5328
"Alte valori"
(valoarea nominală) =
758
"Alte venituri din
exploatare"
• Returnarea către unitățile emitente a tichetelor de masă nefolosite, pe
baza facturii (cu valoare nominală a tichetelor de masa):
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 87 411
"Clienți " = 5328
"Alte valori"
3.9. Contabilitatea acreditivelor
Acreditivul reprezintă forma de decontare prin care plățile se efectuează pe
măsura livrării mărfurilor, executrării lucrărilor și prestării serviciilor. Ele
reprezintă disponibilități bănești ale unui agent economic, virate într -un
cont distinct și destinate achitării obligații lor față de furnizori, pe măsura
livrării bunurilor, executării lucrărilor, prestării serviciilor. Acreditivul este
o modalitate de decontare, de regulă, impusă de către fu rnizor, frecvent
utilizată în decontările internaționale, ca o măsură de siguranță pentru
încasarea livrărilor la export. Acreditivul poate fi alimentat și din credite pe
termen scurt, dacă cumpărătorul nu dispune de lichidități proprii.
Acreditivele pot f i deschise în lei sau în valută. • Deschiderea unui
acreditiv:
541
"Acreditive " = 512
"Conturi curente la bănci"
sau
581
"Viramente interne " = 512
"Conturi curente la bănci"
541
"Acreditive"
= 581
"Viramente interne "
• Plata datoriilor față de furnizori din acreditivul deschis:
401
"Furnizori" = 541
"Acreditive "
• Retragerea acreditivului neutilizat:
512
"Conturi curente la bănci" = 541
"Acreditive "
sau
581
"Viramente interne " =
=
541
"Acreditive "
512
"Conturi curente la bănci" 581
"Viramente interne "
3.10. Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau
a altor salariați din unitate, în vederea efectuării unor plăți în num ele
unității.
• Acordarea avansului de trezorerie:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 88
542
"Avansuri de trezorerie " =
%
5311
"Casa în lei"
5314
"Casa în devize"
• Decontarea avansului de trezorerie:
%
401
"Furnizori"
404
"Furnizori de imobilizări"
451
"Decontări în cadrul grupului "
623
"Cheltuieli de protocol, reclamă și
publicitate"
624
"Cheltuieli cu transportul de bunuri
și personal"
625
"Cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferări"
626
"Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații"
628
"Alte cheltuieli cu serviciile
execu tate de terți"
665
"Cheltuieli din diferențe de curs
valutar" =
542
"Avansuri de
trezorerie "
• Restituirea avansurilor nefolosite:
%
5311
"Casa în lei"
5314
"Casa în devize" =
542
"Avansuri de trezorerie "
• Diferențe nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie
în devize:
1068
"Alte rezerve " = 542
"Avansuri de trezorerie "
• Diferențe favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în
devize:
542
"Avansuri de
trezorerie" = 1068
"Alte rezerve "
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 89
Teste de autoevaluare
1 Drepturile de personal neridicate, prescrise, se contabilizează în felul
următor :
a. 426 = 4482 1.000
b. 426 = % 1.000
4481 800 Rezumat
Pentru realizarea obiectului lor de activitate, agenții economici intră în
relații cu diferite persoane fizice și juridice, care în contabilitate se
numesc terți. Se includ în această structură furnizorii, clienții, salariații,
asociații, bugetul statului , diverși creditori și debitori etc.
Salariul reprezintă dreptul cuvenit personalului ca plată a muncii depuse.
TVA este un impozit indirect care se stabilește asupra operațiilor privind
transferul proprietății bunurilor și asupra prestării serviciilor. Va loarea
adăugată reprezintă diferența dintre vânzările și cumpărările aferente
aceluiași stadiu al circuitului economic.
Investițiile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament sau
valorile mobiliare, hârtii de valoare achiziționate în vederea r ealizării unui
câștig pe termen scurt. In categoria titlurilor de plasament se cuprind;
acțiunile, obligațiunile, bonurile de subscriere autonomă, certificatele de
investitor, drepturile de tragere, efectele comerciale etc.
Valorile de încasat sunt efectel e de comerț aflate în posesia beneficiarului
pentru a fi încasate în termen scurt. În această categorie se includ: cec- ul,
biletul la ordin, cambia, warant -ul.
Încasările și plățile efectuate prin conturile bancare se numesc decontări
fără numerar și se fa c prin virarea unor sume din contul debitorului în contul
creditorului.
Conturi la bănci în devize se folosesc atunci când agenții economici își
pot păstra la bănci disponibilitățile în devize, în conturi deschise pe fiecare
tip de valută. Băncile înregist rează existențele și mișcările de devize atât în
lei, cât și în moneda străină.
Sumele în curs de decontare sunt considerate: sumele depuse la bancă,
dar neînregistrate în extrasul de cont; sume virate de către terți, dar
neapărute în extrasul de cont; sum e achitate prin mandat poștal de către terți,
dar neajunse la bancă;sume consemnate în conturi separate la bănci pentru
procurări de valută.
Acreditivul reprezintă forma de decontare prin care plățile se efectuează
pe măsura livrării mărfurilor, executrări i lucrărilor și prestării serviciilor.
Ele reprezintă disponibilități bănești ale unui agent economic, virate într -un
cont distinct și destinate achitării obligații lor față de furnizori, pe măsura
livrării bunurilor, executării lucrărilor, prestării servi ciilor.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 90 7588 200
c. 421 = 426 1.000
2 Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare :
418 = % 1.240
701 1.000
4428 240
a. Vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se va
încasa ulterior;
b. Vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se încasează în numerar la data li vrării;
c. Vânzare de produse finite pentru care nu s -a întocmit factura
fiscală.
3. Creditul pe termen lung în valută primit de unitate de la bancă
(10.000 dolari la cursul valutar de 2,8 lei/dolar) se înregistrează astfel :
a. 5121 = 1621 28.000;
b. 461 = 1621 28.000
5124 = 461 28.000;
c. 5124 = 1621 28.000.
4. Nerambursarea la scadență, din diferite motive, a unui credit obținut de la bancă, pe termen de până la un an, în valoare de 100.000lei, se
evidențiază în contabilitatea unității debitoa re în felul următor:
a. 1622 = 1621 100.000
b. 5191 = 5192 100.000
c. 1621 = 1622 100.000
d. 5192 = 5191 100.000
5. Care articol contabil este în concordanță cu explic ația dată:
a. 5311 = 5081 500.000
Costul de achiziție al acțiunilor cumpărate în vederea obținerii de venituri financiare într -un termen scurt;
b. 5081 = 5121 500.000
Valoarea altor titluri de plasament cedate;
c. 664 = 5081 4.000
Diferența nefavorabilă dintre valoarea contabilă de intrare(prețul de cumpărare)
al altor titluri de plasament și prețul de cesiune (de vânzare) .
Soluții la testele de autoevaluare 1. b ; 2. c 3. c ; 4. b ; 5. c.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 91
Bibliografie minimală
1. C. L. Costuleanu, Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed.
Performantica, I ași, 2007, pp. 81- 144
2. C. L. Costuleanu, Contabilitatea financiară a entităților patrimoniale , Ed.
TIPOMOLDOVA, Iași, 2008, pp. 77 -138
3. E. Dumitrean, Contabilitate financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008, pp.
261-372
4. I.P. Pântea, Gh. Bodea, Contabilitatea financiară, Ed. Sedcom Libris, Deva,
2011, pp.211- 332
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 92 4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
Chelt uieli și venituri din exploatare
Cheltuieli și venituri financiare
Cheltuieli și venituri excepționale
Rezumat
Teste de autoevaluare
Soluții la testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Obiective ale unită ții de învățare:
La sfârșitul capitolului, vei avea capacitatea:
• să define ști cele trei categorii de venituri și cheltuieli ;
• să faci principalele înregistrari contabile;
• să utilizezi în aplicații toate operațiunile legate de venituri și
cheltuieli.
Timp mediu est imat pentru studiu ind ividual: 4 ore
Un agent economic, în cadrul activității sale, realizează o multitudine de operații
care angajează cheltuieli și generează venituri.
Cheltuielile cuprind consumurile de bunuri și de forță de muncă, cât și diferite
pierderi care conduc la diminuarea activului și a rezultatului.
Veniturile cuprind încasările din activitatea economică, precum și diferite
câștiguri care conduc la creșterea activului și rezultatului.
Structurarea cheltuielilor și a veniturilor în contabilitatea financiară se f ace după
natura activităților care le -au generat și anume:
* cheltuieli și venituri de exploatare (reflectate deconturile din grupele 60 -65,
respectiv 70 -75);
* cheltuieli și venituri excepționale (reflectate deconturile din grupele 67,
respectiv 77);
* cheltuieli și venituri privind amortizările și provizioanele (grupele deconturi
68, respectiv 78);
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 93 • cheltuieli cu impozitul pe profit (contul 691).
Conturile de cheltuieli au funcție contabilă de activ. Se debitează cu cheltuielile
efectuate în cursul lunii. Se c reditează la sfârșitul lunii cu rulajul debitor, care se
transferă în debitul contului de rezultate 121 „Profit și pierdere".
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. Se creditează cu veniturile realizate în
cursul lunii. Se debitează la sfârșitul luni i cu rulajul sau soldul creditor, care se
transferă în creditul contului de rezultate.
Deoarece conturile de cheltuieli și venituri se soldează la sfârșitul lunii, acestea nu
apar în bilanț, dar influențează indirect structura acestuia prin intermediul sol dului
contului de rezultate. Astfel, soldul creditor al contului 121 „Profit și pierdere"
reprezintă profitul, iar soldul debitor, pierderea. În felul acesta, contul de rezultate
121 realizează legătura dintre conturile de venituri și cheltuieli, pe de o parte și
conturile bilanțiere, pe de altă parte.
4.1 Cheltuielile și veniturile din exploatare
Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile privind aprovizionarea,
producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor. În această categorie sunt
incluse și operațiile privind investițiile realizate în regie proprie.
Cheltuielile de exploatare reprezintă expresia bănească a consumurilor materiale
și de forță de muncă necesare desfășurării activității agenților economici.
Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:
• cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale stocate și nestocate,
obiecte de inventar, animale;
• costul de achiziție al mărfurilor vândute;
• cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți: repa rații, chirii, studii,
colaborări etc;
* cheltuieli cu impozitele și taxele: impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor
de transport etc;
* cheltuieli cu personalul: salarii, asigurări sociale, fond de șomaj, indemnizații
etc;
* alte cheltuieli de exploatare : pierderi din clanțe, diferențe din lichidarea
creanțelor etc
Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat care provin din
următoarele activități:
– vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor și serviciilor;
– variația (creștere sau scădere) soldului producției stocate la sfârșitul lunii față
de soldul existent la începutul lunii;
– obținerea de imobilizări din producție proprie, evaluate la cost de producție;
– subvenții de exploatare etc.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 94 Înregistrarea în contabilitate a acestor venituri se fac e în momentul livrării
acestora pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării
acestora.
4.2 Cheltuielile și veniturile financiare
Cheltuielile financiare, sunt considerate următoarele:
– pierderi din creanțe imobilizate;
– diferențe nefavorabile dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare a titlurilor
deplasament;
– diferențe nefavorabile de curs valutar;
– dobânzi plătite sau de plătit;
– sconturi acordate.
În categoria venituri financiare se includ acele venituri care sun t strict legate de
activitatea financiară a întreprinderii. Principalele venituri financiare sunt
următoarele:
– dividendele încasate pentru titlurile imobilizate
cumpărate de la alte societăți;
– venituri aferente imobilizărilor financiare cedate;
– venituri di n titluri deplasament vândute la un preț mai mare decât cel de
cumpărare;
– diferențe favorabile decurs valutar rezultate din lichidarea creanțelor și
datoriilor în devize;
– dobânzi încasate sau de încasat;
– sconturi obținute de la furnizori
– alte venituri f inanciare.
4.3 Cheltuielile și veniturile extraordinare
Există activități care nu au caracter normal, care nu sunt generate de activitatea
curentă și dau naștere la venituri și cheltuieli excepționale. Cheltuielile
excepționale se referă la următoarele tipuri de operații:
* operații de gestiune, care se referă la activități precum: sponsorizări, donații,
amenzi, penalități, despăgubiri, debite prescrise, pierderi din calamități etc;
* operații de capital, care se referă la cedarea activelor, la pierderi dato rate
răscumpărării acțiunilor proprii etc.
În activitatea agenților economici pot apare venituri care nu se leagă direct nici de
activitatea de exploatare, nici de activitatea financiară care se numesc venituri
excepționale. Aceste venituri se clasifică as tfel:
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 95 a) venituri din operații de gestiune;
b) venituri din operații de capital.
a) Veniturile din operații de gestiune cuprind:
– despăgubiri și penalități primite;
– active circulante primite cu titlu gratuit (materiale, mărfuri, ambalaje, mijloace
bănești etc);
– active circulante rezultate din dezmembrarea unor imobilizări;
– drepturi de personal neridicate, care după un număr de ani se prescriu;
– sume cuvenite unității, datorate de bugetul statului, altele decât impozitele și
taxele.
b) Se consideră venituri excepționale din operații de capital:
– subvenții pentru investiții virate în mod eșalonat la venituri;
– venituri provenite din cedarea imobilizărilor, la preț de vânzare;
– alte venituri din operații de capital.
Sarcina de lucru 1
Prezin t ă pe s c u r t c e l e t r e i t i p ur i de c h e l t ui e l i și venituri
studiate.
Rezumat
Cheltuielile cuprind consumurile de bunuri și de forță de muncă, cât și diferite
pierderi care conduc la diminuarea activului și a rezultatului.
Veniturile cuprind încasările din activitatea economică, precum și diferite
câștiguri care conduc la creșterea activului și rezultatului.
Cheltuielile de exploatare reprezintă expresia bănească a consumurilor
materiale și de forță de muncă necesare desfășurării activității agenților
economici.
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 96
Teste de autoevaluare
1 Combustibilii ieșiți din gestiune datorită unor factori naturali
deosebiți(5.000 lei) și ca urmare a dării lor în consum(4.000 lei) se contabilizează
astfel :
a. 6022 = 3022 9.000;
b. % = 3022 9.000
6022 4.000
671 5.000;
c. % = 3022 9.000
6718 4.000
6022 5.000;
d. 3022 = 671 9.000
6022 = 3022 9.000
2 Valoarea animalelor și păsărilor ieșite din gestiune prin vânzare, din
categoria celor obținute din producție proprie, în valoare de 15.000lei, și
din achiziționări de la terți(10.000lei), se contabilizează astfel :
a. 711 = 361 25.000;
b. 701 = 361 25.000;
c. % = 361 25.000
711 15.000
606 10.000;
d. % = 361 25.000
401 10.000
606 15.000;
e. 606 = 361 25.000.
3. Nu este în concordanță cu explicația dată de ar ticolul contabil următor :
a. 5311 = % 1.24 0
706 1.000
4427 240
Valoarea chiriilor încasate în numerar;
b. 418 = % 1.240
706 1.000
4428 240
Valoarea redevențelor pentru care nu s -au întocmit facturi;
c. 5311 = % 1.240
706 1.000 În categoria venituri financiare se includ acele venituri care sunt strict legate
de activitatea financiară a întreprinderii.
Există activități care nu au caracter normal, care nu sunt generate de
activitatea curentă și dau naștere la venituri și cheltuieli excepționale. În
activitatea agenților economici pot apare venituri care nu se leagă direct nici
de activitatea de exploatare, nici de activitatea financiară care se numesc
venituri excepționale .
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 97 4427 240
Încasarea în numerar a sumei rezultate din vân zarea mărfurilor către
populație(inclusiv TVA).
4. Valoarea pierderilor din calamități constatate la materialele auxiliare și
la ambalaje, precum și diferențele de preț în plus aferente bunurilor ieșite
din gestiunea agentului economic în urma producerii evenimentului se
contabilizează în felul următor :
a. 671 = % 980
3021 800
308 60
381 120
b. 671 = % 920
3021 800
381 120
308 = 671 60
c. 671 = % 980
3021 800
308 60
381 = 671 120
Soluții la testele de autoevaluare
1. a ; 2. c ; 3. c ; 4. a .
Bibliografie minimală
1. C. L. Costuleanu, Contabilitatea f inanciară a întreprinderii, Ed.
Performantica, I ași, 2007, pp. 151- 157
2. C. L. Costuleanu, Contabilitatea financiară a entităților patrimoniale, Ed.
TIPOMOLDOVA, Iași, 2008, pp. 141 -145
3. E. Dumitrean, Contabilitate financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași , 2008, pp.
379-387
Carmen Luiza Costuleanu Contabilitate financiară
Contabilitate fina nciară 98 Bibliografie (de elaborare a cursului)
1. Costuleanu C., Contabilitatea entităților patrimoniale , Ed. Tipo
Moldova, Iași, 2008
2. Costuleanu C., Contabilitatea financiară a întreprinde rii, Ed.
Performantica, Iași, 2007
3. Dumitrean E. Contabilitate financiară, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008
4. Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea – Contabilitatea românească
conformă cu directivele europene, Editura Intelcredo, Deva, 2009
5. Horomnea E ., Tratat de contabilitate, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001
6. Horomnea E., Fundamentele știintifice ale contabiltiății, ed. Tipo
Moldova, Iași, 2008
7. Matiș D.,Pop A., Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cliuj –
Napoca ,2009
8. Pahone Costuleanu C. Situații financiare anuale , Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2005
9. Ristea M., ș.a., Contabilitatea financiară a întreprinderii , Ed.
Universitară, București, 2009
11. www.contab -audit.ro, Programul de Dezvoltare a Sistemului Contabil din
România
12. www.fasb.org, Fin ancial Accounting Foundation
13. Legea contabilității nr. 82/24.12.1991,republicată in 2008.
14. OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglemetărilor contabile conforme cu Directivele Europene, M.O. nr. 766 bis/10.11.2009
15. OMFP 1121/04.07.2006 privind aplicarea Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară publicat în M.O., Partea I nr. 602 din 12/07/2006
16. Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2009
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FRECVENȚĂ REDUSĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ FACULTATEA DE ECONOMIE COSTULEANU CARMEN LUIZA CONTABILITATE FINANCIARĂ Anul II, Semestrul I Contabilitate… [602250] (ID: 602250)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.