Frazeologisme care se referă la stări emoționale negative în limbile rusă, română și engleză Coordonator științific: Lector univ. dr. Katalin Balázs… [621228]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE LITERE

DEPARTAMENTUL DE LIMBI ȘI LITERATURI SLAVE

SPECIALIZAREA RUSĂ -ENGLEZĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Frazeologisme care se referă la stări emoționale
negative în limbile rusă, română și engleză

Coordonator științific:
Lector univ. dr. Katalin Balázs
Absolvent: [anonimizat]
2017

2
УНИВЕРСИТЕТ ИМЕНИ БАБЕШ A-БОЙАИ КЛУЖ -НАПОКА
ФИЛОЛОГИЧЕСКИЙ ФАКУЛЬТЕТ
ДЕПАРТАМЕНТ СЛАВЯНСКИХ ЯЗЫКОВ И ЛИТЕРАТУР
РУССКО -АНГЛИЙС КОЕ ОТДЕЛЕНИЕ

ДИПЛОМНАЯ РАБОТА

Фразеологизмы, выражающие
отрицательные эмоции и чувства человека в
русском, румынском и английском языках

Научный руководитель: Выпускник:
Старший преподаватель Мария -Кристина
Мокреи
д-р ф.н. Бала ж Каталин

Клуж -Напока
2017

3

Сuprins

Introducere ………………………………………………………………….. ………………. ………………………….4
I. Frazeologia – ramură a lingvisticii ……………………. ……………………………….. ………………….. 6
1.1. Definiție. Obi ectul de studiu al frazeologiei ……………………… ………………………….. 6
1.2. Scurt isto ric al frazeologiei limbii ruse ……………………………. …………………………… 7
1.3. Scurt istoric al frazeologiei limbii engleze ………………………… …………………………10
1.4. Scurt istoric al frazeologiei limbii române ………………………………………………….. .13
1.5. Trăsăturile frazeologismelor……………………………………………. ………………………… 16
1.6. Câteva considerații legate de traducerea frazeologismelor….. …………………………22

II. Reflectarea stărilor emoționale negative în frazeologia limbilor rusă,
română și engleză ………………………………………………………………………….. ………………………. .25
2.1. Unități frazeologice care exprimă sentimente, stări negative în limbile
rusă, română și engleză…………………………………………………………………… ………………………… .25
2.1.1. Desconsiderare. Dispreț. Ostilitate. Bătaie de joc………………………………. …….. .26
2.1.2. Iritație. Sup ărare………………………………………………………… ………………………….29
2.1.3. Indignare. Revoltă. Mânie…………………………………………… ………………………….30
2.1.4. Prevenire. Avertizare. Amen ințare……………………………….. ………………………….31
2.1.5. Indiferență. Nepăsare…………………………………………………. ………………………….33
2.1.6. Neliniște. Frământare. Încercare. Agitație……… ……………… …………………………34
2.1.7. Amărăciune. Tristețe. Nostalgie…………………………………… …………………………35
2.1.8. Suferință. Boală a sufletului………………………………………… …….. ………………….35
2.1.9. Deznădejde. Neputință. Lipsă de speranță…………………….. …………………………36
2.1.10. Frică. Teamă. Spaimă. Groază……………………………………………………. ………..36
2.1.11. Tulbur are. Rușine…………………………………………………….. …………………………38
2.1.12. Ofensă……………………………………………………………………………………………… .38
Concluzii …………… ………………………………………………………………………….. ……………………… 40
Bibliografie ……………………………………………………………………………………. ……………………… 44

4
Introducere

În lucrarea de față sunt analizate contrastiv frazeologismele din limbile rusă, română și
engleză , cele care fac referire la sentimentele , stările negative ale omului. Exemplele
referitoare la limba rusă sunt excerptate din dicționarul lui R.I. Jaranțev, Русская
фразеология . Cловарь -справочник , iar echivalentele din limba română din Dicționarul
frazeologic rus -român a lui Gheorghe Bolocan și Tatiana Voronțova, respectiv cele din limba
engleză atât din dicționarul Alinei Ștefăniu , Inside English, a referenc e and practice book on
idioms and phrasal verbs cât și din Dicționarul englez -român de verbe complexe a lui Mihai
Copăceanu .
Alegerea temei se explică prin faptul că aceasta mi-a stârnit interesul și m -a
determinat , într-o oarecare măsur ă, să îmi doresc s ă aprofundez o mică parte din ceea ce ține
de frazeologie. Această temă a necesitat studiul mai îndeaproape al modul ui de formare al
acestor unități expresive, să cercetez fundalul istoric și cultural din care provin . Desigur ,
pentru a realiza o astfel de lucrare contrastivă, care din punctul meu de vedere este destul de
dificil ă de scris, am aduna t informații din diverse cărți de specialitate, din articole științifice ,
m-am documenta t cât se poate de serios pentru a aduce informații cât mai pertinente și
edificatoare în ceea ce privește domeniul frazeologiei. Noi, ca și tineri cercetători suntem
obligați să ne informăm cât mai profund în legătură cu subiectul pe care îl abord ăm în
lucrările noastre , pentru ca mai apoi să putem realiza str uctur a lucrării res pective ce conține
capitole, subcapitole, enumerarea exemplelor selectate precum și o concluzie asupra a ceea ce
am evidențiat în lucrare.
Limba rusă, pentru că ea se află la baza dorinței mele de a face o cercetare în domeniul
frazeologiei, după care au urmat limbile română și engleză, este una dintre limbile cu cele mai
bogate izvoare lingvistice . În toate cele trei limbi există numeroase expresii frazeologice
referitoare la diverse stări de spirit ale omului, anumit e tipuri de comportament, reacții etc . O
categorie din multitudinea acestor expresii frazeologice este reprezentată de sentimentele ce
desemnează stări sufletești negative ale omului.
În lucrarea de față aceste frazeologisme sunt grupate în funcție de starea sau
sentimentul pe care îl expri mă, astfel sunt care se referă la mânie, tristețe, amărăciu ne,
spaimă, ofensă etc ., fiecare stare fiind exemplificată bogat . Toate exemplele enumerate în
cadrul unei anumite categorii exprimă , de regulă , același sentiment, însă diferă gradul de
expresivita te. Am constat at cum este și î n lucrare, că limba rusă este bogată î n fraz eologisme

5
referitoare la stările emoț ionale ale omului . În română la fel, sunt multe echivalente ce
desemnează aceste stări , ele de asemenea fiind extrem de sugestive.
Nu în ultimul rând, având în vedere că sunt studentă la secția rusă -engleză, am decis să
includ și echivalentele din limba engleză ale frazeologismelor rusești. Din lucrare reiese faptul
că domeniul frazeologiei a fost aprofundat și dezvoltat , în cea mai mare măsură, de lingviștii
ruși care au pus bazele teoretice și au lansat diverse clasificări în ceea ce privește
recunoașterea unităților fraze ologice. Pe baza acestor studii se vor dezvolta mai târziu și
lucrările de frazeologie din alte limbi. Astfel, vom putea face o comparație între expresiile din
cele trei limbi și vom putea să observăm dacă există atât asemănări, cât și deosebiri și care
anume sunt acestea.
De menționat este și faptul că, pe lângă aceste exemple lucrarea conține și concepte
teoretice ce țin de d omeniul frazeologiei, cum a apărut această disciplină, cu ce se ocupă, cum
sunt clasificate frazeolog ismele, cum se traduc ele etc. Pe parcursul lucrării am realizat că este
extraordinar de important să fim familiarizați dinainte cu subiectul despre care s criem, să
avem anumite baze întipărite în minte pentru a putea realiza o lucrare cât mai exactă, întrucât ,
pornind de la aceste baze, se va contura, se va dezvolta conținutul lucrării respective.
Lucrarea se încheie cu o concluzie despre modul de funcțion are al frazeologismelor
referitoare la stări negative în limba rusă și în celelalte două limbi amintite mai sus , despre
gradul de expresivitate al frazeologismelor și, nu în ultimul rând, despre mijloace le de
traducere ale acestora în alte limbi .

6
I. Frazeologia – ramură a lingvisticii

1.1. Definiție. Obiectul de studiu al frazeologiei
«Фразеология – это 1. раздел языкознания – наука об устойчивых выражениях и
конструкциях. Специалист по фразеологии . 2. Совокупность устойчивых выражений и
конструкци й в языке. Ф. русского литературного языка. »1
Frazeologia, conform Dicționarului e xplicativ al limbii român e, „reprezintă o ramură a
lingvisticii care se ocupă cu studiul îmbinărilor stabile de cuvinte, o manieră de a construi
frazele proprie unei limbi sau unui scr iitor. ”2
“Phraseology refers to the words and phrases used in a particular profession or activity
or it refers to a particular way of putting words together to express something. ”3

Obiectul de studiu al frazeologiei
Se poate observa că în ultimele trei de cenii obiectul frazeologiei s -a dezvoltat, fiind
lansate într-un ritm alert numeroase articole și studii de către specialiștii în domeniu. Printre
factorii care au favorizat dezvoltarea frazeologiei ca știință la nivel mondial a fost apariția
Societății Eu ropene de Frazeologie (EUROPHRAS ), care urmărea să reunească lingviști din
diverse orașe, să participe la anumite conferințe unde să își expună ideile cu privir e la acest
subiect controversat și anume frazeologia.4
Poate cea mai importantă sarcină a lingvi sticii este de a determina obiectul de studiu al
frazeologiei, î ntrucât , datorită anumitor trăsături, aceasta ține atât de vocabular, cât și de
sintaxă. Este un vast teritoriu , neexplorat îndeajuns, pe care numeroși lingviști încearcă să îl
determine și să îl încadreze într -o anumită categorie, să îi ofere un statut bine definit.
V.V. Vinogradov, lingvistul fonda tor al frazeologiei limbii ruse menționează existența
a trei tipuri de îmbinări de cuvinte pe care frazeologia le studiază:
• fuziunile frazeolog ice (фразеологические сращения ),
• îmbinările frazeologice (фразеологические сочетания )
• unitățile frazeologice (фразеологические единства ).

1 С.И. Ожегов , Словарь русского языка, Москва, Изд.-во «Русский язык», 1987, p. 744.
2 Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic,
București, 1998, p. 398.
3 Michael Rundell, Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Macmillan Publisher, London, 2002,
p. 1062 .
4 Doina Hebedean, Frazeologia – considerații teoretice, Editura Mirton, Timișoara, 2014 , p. 98.

7
Pe lângă acestea, N.M. Șanski a adăugat, la rândul lui, un al patrulea ti p de
frazeologism și anume expresiile f razeologice (фразеологические выражения ). Astfel că, în
limba rusă aceste frazeologisme nu sunt bine definite nici până în prezent, iar în câmpul
frazeologiei sunt încadrate diverse tipuri de îmbinări de cuvinte, clasificate drept
frazeologisme, ceea ce of eră o imagine neclară asupra noțiunii de frazeologism.
În ceea ce privește frazeologia limbii române , nici aceasta nu are un statut clar
conturat în cadrul lingvisticii. Există numeroase dezbateri în legătură cu obiectul de studiu al
frazeologiei, însă nic iunul nu propune un concept exact.
Lingvistul V. Soloviov, care și-a îndreptat atenția asupra frazeologismelor din limba
română, a scris la rândul lui o teză de doctorat pe această temă la Kiev incluzând în cadrul
obiectului frazeologiei următoarele5:
 Idiomuri (a da ortul popii / протянуть ноги );
 Proverbele și zicătorile (Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat / Бог дал, Бог
взял);
 Citate și imagini din mitologie (țap ispășitor / козёл отпущения, sabia lui
Damocles / Дамоклов меч );
 Cuvinte înaripate/ aforism e – крылатые слова и выражения /pe o ureche îți
intră și pe alta îți iese / А Bаська слушает да ест );
 Traduceri ale expresiilor din rusă, franceză, latină ș.a. ( родиться в сорочке (в
рубашке) / a te naște în cămașă, a fi norocos );
 Îmbinări stabile de cuvinte ca lchiate din alte limbi ( a păstra tăcere < lat.
Silentium servare )6

1.2. Scurt istoric al frazeologiei limbii ruse
Domeniul frazeologiei este unul controversat și dezbătut de -a lungul timpului. În
ultimele decenii s -au publicat numero ase studii, articole, cărți în a cest domeniu .
Însă, „până la apariția unor lucrări consacrate în exclusivitate cercetărilor
frazeologismelor, primele «pietre de temelie» în fundamentul ei au fost puse cu mult înainte
de a se vorbi de frazeologie ca un compartiment aparte al l ingvisticii.”7
Frazeologia este o ramură destul de tânără a lingvisticii (în comparație cu altele) care
atrage atenția multor cercetători ce au observat faptul , că într -o anumită limbă există unități

5 Gheorghe Colțun, Frazeologia limbii rom âne, Editura ARC, Chișinău, 2000, p. 13 -15.
6 Ibidem , p. 15 -16.
7 Ibidem, p. 11.

8
stabile, în componența cărora există mai mult de un cuvâ nt. Aceste unițăți sunt denumite
grupuri de cuvinte a căror combinație formează un singur întreg și care are un înțeles diferit
față de sensul de bază al cuvintelor din care este format.
Termenul de frazeologie a fost pentru prima dată utilizat de lingvis tul elvețian Charles
Bally, care a scris despre diferite tipuri de grupări de cuvinte ce variază, în ceea ce privește
gradul lor de stabilitate, de la grupuri de cuvinte libere la unități frazeologice.
O primă încercare de a studia diverse grupări de cuvin te din punct de vedere științific a
fost realizată de lingvistul rus Aleksei Șahmatov în 1925, urmat fiind de profesorul E. D.
Polivanov, în 1931. Cel din urmă a lansat o teorie prin care propunea ca acest domeniu al
frazeologiei să fie integrat ca și parte a lingvisticii ce studiază particularitățile acestor grupări
de cuvinte.8
O importantă perioadă în care s -au făcut anumite studii legate de frazeologie o
reprezintă perioada anilor 1917 -1945. În acest timp au scris și au publicat numeroși lingviști ,
precu m L.V. Șcerba, L.O. Vinokur, L.P. Iakubinski, A.V. Kunin etc. Mai târziu, teoria lansată
de E.D. Polivanov a fost fundamentată de academicianul V.V. Vinogradov în articolele sale
legate de frazeologie, articole ce au contribuit la dezvoltarea cercetărilor științifice din acest
domeniu. Astfel, se poate observa faptul că primele studii aparțin lingviștilor ruși care au
elaborat diverse teorii și definiții.
Rolul pe care l -a jucat Vinogradov a fost unul extrem de important , întrucât acest
lingvist a stabilit cu exactitate cu ce se ocupă frazeologia și a realizat o descriere lexico –
semantică a frazeologismelor din limba rusă, venind cu propunerea unei clasificări. Această
clasificare pe care o face lingvistul se bazează, în principal , pe gradul de fuziune seman tică a
elementelor componente din care este alcătuit un frazeologism. Astfel, Vinogradov vorbește
despre fuziunile frazeologice (фразеологические сращения), unitățile frazeologice
(фразеологические единства) și îmbinările frazeologice (фразеологические соч етания).
Fuziunile frazeologice sunt ace le unități – spune Vinogradov – care din punct de
vedere semantic și gramatical nu pot fi despărțite, sensul fiind unul unitar. Desigur, luate
separate, cuvintele care alcătuiesc frazeologismul respectiv au alte sens uri de bază. Astfel,
aceste fuziuni prezintă înțeles unitar , elementele componente sunt stabile , iar unele cuvinte ce
fac parte dintr -un frazeologism au capacitatea de a se evidenția individual, putând fi folosite și
separat , nu doar în conținutul unității respective . De asemenea, în componența fuziunilor

8 Maria Tarasevitch, Soviet phraseology: Problems in the analysis and teaching idioms. In: Georgetown
University Round Table on Languages and Linguistics, Linguistics and lang uage pedagogy: The state of the art,
Georgetown University Press, Washington D.C, 1991, p. 484.

9
frazeologice se pot întâlni forme gramaticale arhaice, iar din punct de vedere sintactic nu
există niciun fel de relație între componente: заморить червячка – «слегка перекусить »,
попасть впросак – «попаст ь в неловкое положение », притча во языцех – «предмет
постоянных разговоров ».
Unitățile frazeologice , după clasificarea lingvistului, sunt acele unități stabile a căror
înțeles este rezultatul unei reinterpretări a unei anumite colocați i. Și aceste unități, ca și cele
de mai sus, prezintă anumite caracterisctici, precum expresivitatea, motivarea parțială a
înțelesului frazeologismului, precum și faptul că unele component e sunt folosite cu sens
figurat: заговаривать зубы (кому) – «отвлекать внимание », грош це на (кому, чему) –
«ничего не стоит », согнуть в бараний рог – «сломить человека, подчинить себе ».
Nu în ultimul rând, ce -a de-a treia categorie despre care ne vorbește Vinogradov, este
cea a îmbinărilor frazeologice . Acestea sunt niște unități stabile din punct de vedere semantic,
în care unul dintre cuvinte poate avea înțeles frazeologic. Caracteristicile specifice acestei
categorii sunt următoarele: motivarea înțelesului frazeologismului, unul dintre componente
apare cu sens figurat, iar celălalt componen t este folosit cu sensul lui propriu și prezintă u n
grad ridicat de expresivitate: ждать у моря погоды – «находиться в ожидании чего -н.
неопределенного », мозолить глаза (кому) – «надоедать постоянным присутствием »,
трескучий мороз – «очень сильный мороз ».
După cum menționează N.M. Șanski, aceste îmbinări frazeologice nu au ca și
omonime grupuri libere de cuvinte, dar, spre deosebire de celelalte două categorii,
componentele îmbinărilo r frazeologice pot fi înlocuite prin sinonimele lor. Tot acest autor a
introdus acea a patra categorie ce conține proverbe (Не спеши языком, торопись делом ),
zicători (Утро вечера мудренее ), cuvinte înaripate (И дым отечества нам сладок и
приятен ), etc., dar cercetătorii nu au o opinie exactă asupra includerii lor sau nu în cate goria
frazeologismelor. S.I. Ojegov, N.N. Amosova, A.V. Kalinin precum și mulți alții au afirmat
că proverbele, zicătorile și nenumăratele cuvinte înaripate sunt niște unități comunicative
egale cu o propoziție , sugerând astfel, ca ele să nu fie incluse în frazeologie. Vinogradov nu
este de aceeași părere cu ei, considerând opusul. Deci, putem vorbi despre adăugarea
aforismelor în frazeologie fapt ce ține, în mare parte, de caracteristicile comune, structura,
semnificația și reproducerea lor.9
Clasificare a lui Vinogradov a adus inovaț ii în lingvistica limbii ruse, precum și în alte
limbi care au preluat această clasificare. Cu toate acestea, ceea ce a scris Vinogradov despre

9 М.Д. Фомина, М.А. Бакина, Фразеология современного русского языка , Москва, Изд-во Университета
Дружбы Народов, 1985, p. 10 -12.

10
unitățile frazeologice a fost aplicat și de alți lingviști, fără a -și motiva punctu l de vedere și
care au utilizat această clasificare și la delimitarea altor îmbinări de cuvinte . Dar, pe lângă
aceste lucruri, se poate observa că după apariția studiilor lui Vinogradov, interesul pentru
frazeologie a început să fie din ce în ce mai accent uat, publicându -se numeroase articole,
organizându -se simpozioane și ținându -se prelegeri pe această temă.10
Ultimele decenii ale secolului trecut s -au caracterizat prin dezvoltarea școlilor
frazeologice, printre care școlile din Moscova, Leningrad (actualu l Sankt -Peterburg) și
Samarkand ; prin apariția lucrărilor care au pus bazele teoretice ale frazeologiei. În aceste
lucrări se clarifică problemele legate de definirea unităților frazeologice, probleme ale
semanticii și ale caracteristicilor formale, ale re lațiilor paradigmatice și sintagmatice cu
diferite unități lingvistice asemănătoare, problemele caracteristicilor funcționale ale acestora
(în lucrările lui A.I. Molotkov, R.N. Popov, N.M. Șanski). Diferite lucrări examinează
amănunțit forma intern ă a frazeologimelor (M.M. Kopîlenko, R.N. Popov), relațiile
sistematice categoriale în cadrul sistemului frazeologic al limbii (V.P. Jukov), dezvoltarea
istorică a alcătuirii limbii ruse, legăturile sale genetice cu structura frazeologică a limbilor
slave și nesla ve (V.M. Mokienko). Se observă interesul justificat cu privire la funcțiile
unităților frazeologice și exprimarea lor în limbajul literar (A.M. Emirova; A.M. Babkin), de
asemenea, posibilitățile transpunerii lor formale și semantice în texte (V.N. Vakurov) .
Așadar, studierea și înțelegerea domeniului frazeologiei reprezintă un element
important, întrucât se pornește de la premiza că limba unui anumit popor nu este doar un
mijloc de comunicare, ci alături de alte funcții, ea are capacitatea de a fixa, de a s toca și de a
transmite noțiuni și informații legate de cultura și modul de viață al popoarelor lumii, de a
face cunoștință cu generațiile trecute care au participat la transmiterea acestor expresii de -a
lungul deceniilor.11

1.3. Scurt istoric al frazeolog iei limbii engleze
În urmă cu câțiva ani, Anthony Cowie a remarcat faptul că la începutul anilor 1980
frazeologia era considerată o activitate lingvistică ce prezenta un interes scăzut pentru
cercetători și avea perspective slabe în a fi recunoscută la niv el de limbă sau la nivel de
descriere lingvistică. Frazeologia era în cea mai mare parte marginalizată în Marea Britanie

10 Gheorghe Popa, Viziunea „locu țională” a lui Ch. Bally și a lui V.V. Vinogradov, Editura USARB, Bălți, 2006,
p. 104.
11 Dana Cojocaru, Frazeologie și cultură (o analiză contrastivă a frazeologiei ruse și române) , Editura
Universității din București, București, 2004, p. 315.

11
sau țările vorbitoare de limbă engleză, principalele lucrări în acest domeniu fiind scr ise de
lingviști din Europa de E st care, putem a firma , au pus bazele acestei discipline.
Anul 1970 este privit cu destul de multă importanță, întrucât în acea perioadă atenția
mai multor lingviști semnificativi a fost îndreptată asupra acestor expresii și formule din
limbă. Se poate afirma că p ână în 19 70 cercetători din domeniul a mai multor discipline
diferite , precum studiile literare, folclorul, antropologia, neurologia , predarea limbii engleze
ca și limbă străină și lexicografia – toți cei care au scris în aceste domenii, au realizat studii și
lucră ri consistente în ceea ce privește subiectul frazeologiei.
Până să se concretizeze frazeologia ca și disciplină independentă, singurul lucru ce
avea legătură cu ea, cel puțin în Marea Britanie, era scrierea și publicarea dicționarelor
frazeologice. Aceste dicționare erau deja apărute de ceva timp, însă doar recent au fost și ele
aprofundate. Se poate , desigur , observa faptul că vorbitorii nativi de limbă engleză sunt destul
de bine familiarizați cu aparițiile din secolul al XX-lea, referitoare la acest dome niu, în
principal cu dicționare de sla nguri, cli șee și lozinci scrise de Eric Partridge. În diferite lucrări
au fost tratate din punct de vedere gramatical acele frazeologisme care au apărut în
dicționarele frazeologice destinate străinilor ce învățau limb a engleză sau începătorilor.
Weinreich și Cowie au reușit să atragă atenția publicului englez, evidențiind faptul că în
Europa de Est și în special , în Uniunea Sovietică, domeniul frazeologiei, a fost tratat cu mult
mai mult interes decât în Europa Occiden tală și în prezent ocupă un loc mai proeminent în
lingvistică și în lexicografie.
Pe parcursul dezvoltării a acestei ramuri de știință au fost evidențiate și stabilite mai
multe categorii și clasificări ale frazeologisme lor, însă în limba engleză au fost adoptate acele
denumiri pe care C owie le -a propus în lucrarea sa și anume: pure idioms (idiomuri simple ),
figurative idioms (idiomuri figurative) și restricted collocations (colocații restrânse).
Idiomurile simple sunt acele expresii din limbă care nu ne o feră absolut niciun indiciu
în ceea ce privește sensul lor idiomatic . Spre exemplu , beat around the bush – a bate câmpii ,
it’s raining cats and dogs – plouă cu găleata, to take the floor – a lua cuvântul.
Idiomurile figurative sunt expresii al căror sens i diomatic poate fi , într-o anumită
măsură perceput ca și o extensie a înțelesului lor literar. Din această categorie fac parte
următoarele exemple: take a breath of fresh air – a lua o gură de aer, steal someone’s heart –
a fura inima cuiva, split the hairs – a despica firul în patru .
Despre coloc ațiile restrânse putem spune c ă ele sunt acele combinații de cuvinte unde
sensul care este atribuit unui cuvânt este guvernat în același timp de către asocierea lui cu un
alt cuvânt sau frază importantă. Câteva exem ple pentru această categorie : pay one’s respect –

12
a respecta pe cineva , meet the requirements – a corespunde cerințelor, do the washing up – a
spăla vasele.
Termenul collocation a fost introdus în limba engleză de J. R. Firth , în 1957.
Colocațiile sunt defi nite drept combinații de cuvinte (word positions) care apar într -o anumită
ordine în actul vorbirii. Fiecare cuvânt poate apărea în combinații cu alte cuvinte. Aceste
combin ații de cuvinte sunt determinate de gradul de specificitate al cuvântului respectiv , astfel
încât cu cât un termen este mai des folosit într -o limbă, cu atât va apă rea într -un număr mai
mare de combinații.
Așadar, anii 1970 sunt importanți, întrucât atunci au fost practic puse bazele
frazeologiei în lingvistica occidentală, când un număr semnificativ de lingviști au început să
studieze unități le frazeologice , unități care au provocat nenumărate controverse de-a lungul
anilor. Desigur, la început aceste frazeologi sme au fost considerate de mulți un subiect
marginal a l lingvisti cii descript ive și totodată, unii dintre cercetători a u fost de părere că
frazeologia nu reprezintă decât o mică parte din vocabularul vorbito rilor nativi, toată atenția
lor concentrându -se asupra sintaxei. Idiomurile la acea vreme erau văzute ca niște anomalii
ale li mbii și , abia după o perioadă destul de lungă de timp, lingviștii au aruncat o nouă privire
asupra frazeologismelor ajungând la concluzia că nu sunt atât de pretențioase , precum
considerau ei. Astfel, în decursul a câțiva ani, frazeologia a căpătat o impor tanță tot mai mare
în ceea ce privește domeniul lingvisticii.
Prima discuț ie despre obiectul frazeologiei a fost , de fapt , un curs susținut de Charles
Fillmore și Lily Wong Fillmore, în anul 1977 , la Inst itutul lingvistic Berkeley, California ,
pentru ca ma i apoi să înceapă să ap ară diverse lucrări științifice care au adus inovații în
privința acestui domeniu .12
Cu toate acestea, deși lucrările specializate , îndeosebi pe frazeologie , au apărut
începând cu anii 1970 , lingviștii britanici s -au axat , în principa l, pe realizarea dicționarelor și
începând cu anii 1920 au pus pe o bază solid ă dicționarele generale și cele specializate de
învățare a limbii engleze . În studiul său lingvistul Anthony Cowie face o descriere
cronologică din care reiese că , în ceea ce pri vește frazeologia , cercetare a a fost începută de
Harold E. Palmer în Japonia, pentru ca după o anumită perioadă de timp să i se alăture și A.S.
Hornby. Lucrarea acestor doi cercetători s -a bazat pe denumiri și era , de fapt , o lucrare de
gramatică . Ei anali zau unitățile frazeologice prin descompunerea lor în structuri mai mici, și
anume cuvintele ce le alcătuiesc, le încadrau în categorii sintactice (verbale, nominale,

12 Paul Skand era, Phraseology and Culture in English, Editura Mouton de Gruyter, Berlin, 2007, p. 3 -13.

13
adjectivale etc.). Cu toate acestea, s tudiile acestor doi cercetători nu au fost destul de complete
și dezvoltate pentru a oferi puțină lumină asupra a ceea ce simbolizează unitățile frazeologice
și asupra modul ui lor de compunere.
Mai târziu, pe bazele puse deja de către Palmer -Hornby, au început să fie tratat e din
punct de vedere lexicografic aceste idiomuri și au progresat destul de simțitor în domeniul
frazeologiei. Astfel, putem vorbi despre apariția primului dicționa r frazeologic de nivel
avansat: The Oxford Dictionary of Current Idiomatic English, volumul 1 (ODCIE 1) , în anu l
1975. În ace st prim dicționar erau analizate verbele complexe și conținea o clasificare
sintactică , fiind o cercetare mai amănunțită a studiilor lui Palmer și Hornby. Urmează apoi
apariția volumului 2 al aceluiași dicționar – ODCIE 2 publicat în 1983 și care , într-o mare
măsură, aborda același tip de descriere, inspirându -se din limba rusă. Î n volumul 2 ODCIE
este realizat ă acea clasificare a idiomurilor despre care am discutat mai sus, împărțindu -le în
idiomuri simple, idiomuri figurative și coloc ații restrânse .
Treb uie menționat și faptul că primul dicționar mai dezvoltat de coloc ații a apărut în
anul 1982, intitulându -se Selective English Collocations , urmat apoi de un altul, care a fost
considerat de mulți satisfăcător și intitulat BBI Combinatory Dictionary of En glish, care a fost
publicat în 1986.13

1.4. Scurt istoric al frazeologiei limbii române
În ceea ce privește frazeologia limbii române, putem spune că s -au făcut numeroase și
ample cercetări, au fost scrise lucrări și , chiar și în prezent subiectul este încă dezbătut. În
lingvistica românească cei care s -au manifestat și au adus contribuții valoroase au fost Bogdan
Petriceicu Hașdeu, Lazăr Șăineanu, Florica Dimitrescu, Theodor Hristea, Gheorghe Colțun și
mulți alții.
Theodor Hristea a studiat mai îndeaproap e acest domeniu, subliniind importanța
frazeologiei pentru limba română, dar și în general. În 1984 el afirma că disciplina
frazeologiei este aproape ignorată, iar în dicționare acest termen nu primește o definiție
concretă. Într -o lucrare a sa etimologul spune că „a neglija în continuare frazeologia ori numai
a o subestima înseamnă a uita, în primul rând că adevărata bogăție a unei limbi se manifestă
în mare măsură prin frazeologismele ei. Se poate afirma chiar că, după tezaurul lexica

13 Anthony P. C owie, Phraseology: Theory, Analysis and Applications, Editura Claredon Press, Oxford, 1998, p.
15-18.

14
propriu -zis, cel fra zeologic ne permite, mai mult ca orice, să clasăm o limbă printre idiomurile
sărace, bogate sau foarte bogate.”14
Cel care s -a ocupat pentru prima dată de studierea frazeologiei a fost lingvistul și
istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu, care a scris și s -a făcut remarcat în domenii variate ale
culturii. Cercetând atât filologia , cât și istoria, B.P. Hașdeu ajunge la concluzia că nu poți
studia filologia fără să ai cunoștințe istorice și invers. El afirma că cele două domenii trebuie
studiate în paralel, ele s e contopesc și formează un întreg. Datorită acestui fapt, el a fost
primul cercetător care a abordat o metodă comparativ -istorică.15
Deși bazele frazeologiei au fost puse în Rusia, ea s -a dezvoltat mai apoi și în alte țări și
constituie , până în prezent , un punct primordial în cercetările a diverși lingviști.
Termenul de unitate frazeologică a fost preluat de la elvețianul Charles Bally de către
lingviștii ruși care, la rândul lor, au operat cu denumiri precum: frazeologism
(фразеологизм), unitate frazeolo gică (фразеологическая единица), expresie frazeologică
(фразеологический оборот), idiom (идиома) etc. Astfel, din limba rusă a fost preluat
termenul și în alte limbi, printre care și în limba română.
În România frazeologia a fost încadrată ca și subdiscip lină a lingvisticii, la hotarul
dintre lexicologie și sintaxă și s -a dezvoltat, în principal, pe partea de culegeri de proverbe și
realizarea dicționarelor. Aceasta a constituit, putem spune, partea practică. Despre partea
teoretică, după cum am menționat mai sus, s -au ocupat numeroși cercetători care au abordat
frazeologia din diferite puncte de vedere. Ei au aprofundat domeniul frazeologiei, au studiat
mai îndeaproape cu ceea ce se ocupă ea, pentru ca mai apoi să elaboreze diverse lucrări de
specialitate și să lanseze tipuri de clasificări ale frazeologismelor.
O primă teorie este cea enunțată de Ioana Boroianu care împarte domeniul frazeologiei
în două categorii: pe de o parte, vorbește despre frazeologia lingvistică , care poate fi văzută
ca un mijloc d e expresie a unei comunități și pe de altă parte, vorbește despre frazeologia
literară , unde încadrează tot felul de îmbinări de cuvinte, proverbe, zicători etc. Theodor
Hristea așază îmbinările libere de cuvinte alături de frazeologisme și f ăcând o analiză
comparativă, a ajuns la concluzia că frazeologia este un compartiment independent față de
vocabular sau sintaxă.
În ceea ce privește clasificarea frazeologismelor din limba română, putem afirma că și
aici au existat numeroase contradicții și au fost expr imate diferite puncte de vedere susținute,

14 Theodor Hristea, Introducere în studiul frazeol ogiei , în „Sinteze de limbă română”, Editura Albatros,
București, 1984, p. 134.
15 Ion Țurcanu, Istoria românilor: Cu o privire mai largă asupra culturii , Editura Istros, Brăila, 2007, p. 38.

15
desigur, de argumente bine întemeiate. Astfel, frazeologismele au primit de -a lungul timpului
diverse denumiri, precum locuțiuni, expresii, idiomuri, unități frazeologice, expresii
idiomatice etc. Unul dintre cerc etătorii care și -a pus amprenta în acest domeniu este Lazăr
Șăineanu care, vorbind despre clasificarea de mai sus, a folosit termenul de locuțiune pentru
îmbinările expresive de cuvinte din limba română. Despre aceste locuțiuni a scris și Florica
Dimitresc u în lucrarea „Locuțiuni verbale în limba română”. Gheorghe Colțun a spus despre
această lucrare că până în prezent este studiul cel mai vast în ceea ce privește frazeologia din
lingvistica românească. Autoarea ilustra faptul că locuțiunea este „un ansambl u de cuvinte
mai mult sau mai puțin sudat, cu un înțeles unitar determinat, care se comportă din
punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire ” 16
Despre locuțiuni a mai vorbit și Gheorghe Colțun care, la rândul său, evidențiază
faptul că locuți unile sunt niște așa -zise grupuri de cuvinte, dintre care unul este noțional, iar
celălalt nenoțional. De asemenea, ele pot fi înlocuite cu un singur cuvânt și pot constitui
obiectul de studiu al morfologiei. Se poate trage și o concluzie în urma ac estor a firmații și
anume, faptul că locuțiunea poate fi interpretată în două moduri. Pe de o parte, termenul
definește îmbinările stabile de cuvinte, iar, pe de altă parte, termenul de locuțiune ilustrează
grupuri de cuvinte care nu sunt neapărat sudate, ce au di verse forme, dar care au același
înțeles.
Pe lângă locuțiuni sunt prezentate și expresiile despre care Florica Dimitrescu afirmă
că „sunt îmbinări de cuvinte încărcate cu conținut afectiv, proprii unei limbi”17. Atât
locuțiunile, cât și expresiile sunt ans ambluri frazeologice ce formează un înțeles independent
față de sensul cuvintelor componente, diferența fiind că locuțiunile pot fi deosebite
gramatical. Florica Dimitrescu introduce în categoria expresiilor proverbele, aforismele,
zicătorile, citate din o pere etc., deoarece acestea prezintă o anumită expresivitate. Cu toate
acestea, etimologul Theodor Hristea vine cu un contraargument, spunând că locuțiunile sunt
de fapt expresii și între cele două el pune semnul egalității. Hristea susține că expresia,
evident, are un anumit grad de expresivitate, pe când locuțiunile nu ies la fel de mult în
evidență.
Un alt lingvist ce s -a făcut remarcat în acest domeniu este Iorgu Iordan, care este de
părere că între locuțiuni, expresii, metafore, proverbe etc. nu exist ă o delimitare strictă,
întrucât toate au rolul de a îmbogăți limba. Dar, pe lângă termenul de expresie, mai apare și
denumirea de expresie idiomatică, despre care a scris cercetătorul Stelian Dumistrăcel în

16 Florica Dimitrescu, Locuțiuni verbale în limba română, Editura Academiei, București, 1958, p. 32.
17 Ibidem, p.62.

16
lucrarea sa „Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii”. În această lucrare el ilustra faptul
că expresiile idiomatice sunt grupuri de cuvinte alcătuite fie din două cuvinte, fie dintr -o
propoziție sau chiar dintr -o frază. Se poate observa că aceste expresii idiomatice sunt deseori
asemănate cu metafo rele, amândouă fiind extrem de sugestive.
De asemenea, tot în legătură cu expresiile idiomatice, este destul de evident că ele au
un sinonim în limba engleză: idiom. Acesta s-ar traduce drept un grup de cuvinte fixe care
poate fi înțeles doar la nivel uni tar. Luate separat, cuvintele componente au alte sensuri de
bază. Așadar, în urma acestei idei, putem evidenția faptul că expresiile idiomatice nu pot fi
traduse decât la nivelul sensului.
Deci, ca o concluzie a ideilor expuse mai sus, putem observa că nu există o delimitare
exactă în ceea ce privește terminologia, de -a lungul timpului apă rând numeroase puncte de
vedere a diferiți cercetători după cum am ilustrat și mai sus. Ceea ce este important de
menționat este faptul că frazeologismele îmbogățesc limb a unui anumit popor, iar prin
cunoașterea acestor expresii, ne familiarizăm cu civilizația și cultura poporului respectiv, le
întelegem modul de gândire, întrucât oamenii gândesc prin cuvinte, deci gândesc prin limba
pe care o vorbesc și tot ceea ce ține d e ea.18

1.5. Trăsătur ile frazeologismelor
Pentru a determina cu exactitate aceste frazeologisme, trebuie să ținem cont de
anumite trăsături, caracteristici ale lor . Lingvistul Charles Bally discută despre existența unor
factori atât interni , cât și externi după care ne putem ghida în recunoașterea frazeologismelor.
Bally a propus trei factori externi ce pot fi luați în considerar e: structura (frazeologismele
sunt compuse din mai multe cuvinte scrise separat) , topica (este fixă și nu acceptă adăugarea
altor cuvinte) și stabilitatea îmbinări lor (cuvintele nu pot fi înlocuite) . Cu toate acestea,
factorii propuși nu sunt întru -totul valabili, spre exemplu, pentru a alcătui un frazeologism
este nevoie de cel puțin două cuvinte care să aibă legătură între ele, to pica acestora poate fi
liberă și doar anumite frazeologisme au topica fixă. Inclusiv al treilea criteriu se abate în unele
cazuri de la normă, deoarece pentru a obține anumite efecte stilistice unele cuvinte pot fi
înlocuite prin sinonimele lor pentru a of eri mai multă expresivitate.
Ch. Bally afirmă că acești factori joacă un rol secundar, factorii interni fiind cei care
au un rol de bază, precum faptul că un frazeologism este echivalent cu un singur cuvânt sau
faptul că elementele unui anumit frazeologism își pierd sensurile proprii , adoptând un

18 Doina Hebedean, Frazeologia – Considerații teoretice, Editura Mirton, Timișoara, 2014, p. 98 -111.

17
sens metaforic. Cu toate acestea, nici acești factori interni nu sunt întotdeauna valabili,
întrucât numai un mic număr de frazeologisme își găsesc echivalentul într -un sing ur cuvânt,
iar afirmația că ace stea își p ierd sensurile de bază se poate aplica doar în cazul expresiilor
idiomatice. Mulți lingviști , de-a lungul anilor , au încercat să găsească diverse criterii prin care
să determine caracterul acestor îmbinări de cuvinte și să elaboreze un șablon clar după car e
acestea pot fi recunoscute.
De asemenea, pe lângă toate ace ste neclarități și contradicții mai există și alte criterii
prin care frazeologismele sunt deosebite de alte unități lingvistice și anume: frazeologismele
(indiferent de limbă) nu pot fi traduse mot-a-mot în alte limbi . Desigur, putem găsi
echivalente care au același înțeles , dar care nu au în compoziția lor aceleași cuvinte.
Transpunerea frazeologismelor dintr -o limbă în alta, este destul de dificilă, întrucât apariția
lor ține de tradițiile popo rului respectiv, de istoria precum și de modul de viață. Astfel , pentru
a traduce o expresie nu este de ajuns să cuno aștem numai limba , ci trebuie să ne familiarizăm
atât cu istoria acelui popor, cât și cu cea a poporului din care provi ne însuși traducător ul.
Mergând mai departe, un alt criteriu pe care mulți lingviști îl iau în considerare atunci
când vine vorba să determine un frazeologism – este sensul acestora. Ei susțin că sensul unui
frazeologism este independent de sensurile cuvintelor componente , așadar apare
întrebarea: cum se formează sensul unui frazeologism?19 La această întrebare, academicianul
Nicolae Corlăteanu încearcă să dea un răspuns cât mai clar și edificator în ceea ce privește
înțelegerea formării acestor îmbinări de cuvinte „legătura cu faptul concret poate fi uitată și
expresia e folosită numai cu sens figurat. În acest caz nu se mai vorbește despre o îmbinare
sintactică, ci numai despre o idiomă. ”20 Pentru a evidenția faptul că sensul unui frazeologism
nu constă în ceea ce reprezintă el emente le sale componente, putem da ca exemplu acele
unități frazeologice ale căror membre sunt scoa se din uzul zilnic și care nu au nicio utilitate în
afara frazeologismului în limbajul modern. Astfel, vor bitorul cunoaște sensul unitar al
frazeologismului, este conștient de ceea ce exprimă și nu poate spune neapărat că, deși
frazeologismul conține cuvinte ieșite din uz, el nu le poate înțelege sensul: de exemplu,
expresia бить баклуши care înseamnă a pierde vremea . Deși cuvântul баклуши are o valoare
destul de învechită în ceea ce privește limbaj ul actual, în limba rusă veche cuvântul însemna
un ciot scurt ce aparținea unui copac. Această expresie, utilizată în ziua de azi cu sensul de ‘a
pierde vremea’ , a avut inițial sensul literar de ‘a tăia ciotul respec tiv în bucăți mai mici ’,

19 Gheorghe Colțun, Frazeologia limbii române, Editura ARC, Chișinău, 2000, p. 16 -18.
20 Ibidem, p. 18 -19, apud Nicolae Corlăteanu, Limba moldovenească literară contemporană, Lexicologia, vol. 1,
Chișinău, Editura Lumina, 1982, p. 168.

18
pentru ca mai apoi din acele bucăți să fie făcute linguri, adică face referire la un lu cru foarte
ușor de realizat.21
Un alt criteriu ce poate fi luat în considerare este expresivitatea frazeologismelor .
Așadar, domeniul frazeologie i constituie un bogat izvor de mijloace expresive, cu ajutorul
căruia unii autori descriu mai bine realitatea, descriu personajele și acțiunile lor.
Însă, poate cel mai important criteriu prin care putem deosebi frazeologismele de alte
structuri este cara cterul lor idiomatic . Prin alăturarea anumitor structuri se pierde sensul de
bază și apare o renovar e a îmbinărilor de cuvinte. De exemplu , поставить кого на ноги nu
se referă nicidecum la acțiunea de a ridica pe cineva în picioare ci, de fapt , sensul este de ‘a
însănătoși pe cineva ’ sau намылить голову (кому ) care înseamnă ‘a mustra pe cineva ’. Deci,
putem spune că este evident sensul metaforic al expresiilor și se poate observa faptul că
asemenea îmbinări de cuvinte sunt folosite nu numai în vorbirea de z i cu zi, ci și în literatură
sau în presă, pentru a stârni interesul cititorului .22 Toate aceste criterii sunt valabile în orice
limbă.
În ceea ce privește limba rusă, spre deosebire de limbile engleză și română, aceasta
pare să fie mai bogată atunci când d iscutăm despre domeniul frazeologic, astfel că, pentru a
putea fi capabili să facem o deosebire între unitatea frazeologică și alte unități lingvistice, este
imperativ să urmărim caracteristici le ce ne vor î ndruma să realizăm o clasificare cât mai
exactă. Poate cele mai importante caracteristici de care trebuie să ținem cont atunci când
discutăm despre frazeologismele limbii ruse sunt următoarele: în primul rând , reproducerea
lor ca și unități finite . Expresiile frazeologice ale unei limbi pot fi comparate într-un fel cu
niște seturi prefabricate ce trebuie memorate exact așa cum sunt ele, fără a le aduce ni ciun fel
de schimbare din punct de vedere gramatical. De exemplu, putem lua în considerare
următoarea expresie ce se utilizează , de regulă , atunci când d orim să exprimăm faptul că
avem puțini bani Денег у нас – кот наплакал sau, pe de altă parte, atunci când dorim să
evidențiem faptul că avem mulți bani, utilizăm expresia У него денег – куры не клюют .
Apoi , putem vorbi despre unitatea sensului frazeologism elor care constă în faptul că ,
deși expresia frazeologică este alcătuită din mai multe elemente care , separat de frazeologism ,
au sensuri diferite, atunci când alcătuiesc expresia, aceste elemente capătă un sens unitar.
Astfel, putem afirma că este o reint erpretare a unei combinații ce are la bază un conți nut
semantic concret.

21 М.Д. Фомина, М.А. Бакина, Фразеология современного русского языка , Москва, Изд-во Университета
Дружбы Народов, 1985, p. 5.
22 Gheorghe Colțun, Frazeologia limbii române, Editura ARC, Chișinău, 2000, p. 20.

19
O altă caracteristică care merită să fie menționat ă atunci când discutăm des pre
frazeologismele limbii ruse este stabilitatea elementelor componente , cu ajutorul căreia
putem face di ferența cu o mai mare ușurință dintre o unitate frazeologică ș i o frază liberă.
Acest lucru nu înseamnă altceva decât faptul că într -o astfel de unitate cuvintele au mereu
aceeași ordine și aceeași structur ă. Dacă se dorește înlocuirea uneia dintre compone nte sau i
se schimbă în vreun anume fel forma, se poate distruge frazeologismul respectiv. De exemplu,
atunci când vorbim despre expresia frazeologică кот наплакал , elementul кот nu poate fi
înlocuit de котик sau de коты , deoarece, în acest fel frazeologis mul se deteriorează și își
pierde sensul.
De asemenea, mai putem vorbi despre echivalența dintre un frazeologism și un singur
cuvânt. Această echivalență are loc numai atunci când între cele două există un numitor
comun. La fel ca și cuvântul, frazeologism ul este o unitate a lim bii ce are o formă gata făcută ,
are un sens independent , dar și anumite corelații gramaticale de pe urma cărora, putem realiza
faptul că și aceste unități stabile de cuvinte reprezintă o anumită parte de vorbire. Astfel, este
posibil ca frazeologismele să aibă valoare nominală, verbală, adjectivală și adverbială. Din
moment ce ele servesc ca și membre separate ale unei propoziții, frazeologismele pot avea
funcție sintactică de subiect (стреляный воробей ), de predicat (делать из мухи с лона ), de
atribut (ни рыба ни мясо ), precum și de complement ( тише воды, ниже травы ).23

Trăsături comune cu un cuvânt
Cu toate acestea însă, se poate face o comparație între cuvânt și frazeologism ,
constatându -se în urma acestei comparații atât asemănări , cât și deosebiri. Delimitarea
obiectu lui frazeologiei de lexicologie pune accentul pe diferențe, care sunt destul de
numeroase și poate cea mai importantă dintre ele este faptul că frazeologia se ocupă cu
îmbinările stabile de cuvinte, așadar sunt diferite față de cuvânt. Ioan S. Carâc este de părere
că frazeologismele sunt niște anomalii, propunând prin analogie, un concept preluat din
chimie și anume izomeria .24 Prin definiție, izomeria este p roprietatea unor substanțe care deși
au moleculele compuse dintr -un număr egal de atomi de același fel, au proprietăți fizice și
chimice diferite.25 Așadar, având în vedere cele menționate mai sus, se poate spune că o
anumită sintagmă poate reprezenta atât o îmbinare liberă de cuvinte , cât și una stabilă, având

23 М.Д. Фомина, М.А. Бакина, Фразеология современного русского языка , Москва, Изд -во Университета
Дружбы Народов,1985, p. 6.
24 Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formar e și funcționare, Editura Institutul European, Iași, 2013,
p. 17 -18.
25 https://dexonline.ro/definitie/izomerie

20
astfel m ai multe proprietăți de unde rezultă și motivul pentru care frazeologismele sunt atât de
dificil de definit și integrat în lingvistică.
Cristinel Munte anu afirmă în lucrarea sa că „ situația contradictorie a frazeologismului,
ca unitate lingvistică, este co mparabilă cu ce a a ornitorincului în zoologie.” Prin
compartimentele limbii nivelul frazeologic ar arăta, după Cristinel Munteanu, ca în figura de
mai jos:
Nivelul frazeologismului
Unități lingvistice Formă (expresie) Sens (conținut)

Cuvântul

Logism

Frazeologismul Frazeo

Enunțul / fraza
Sursa: Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura Institutul
European, Iași, 2013, p. 18.
Aruncând o privire asupra acestui ta bel, se poate observa faptul că în cazu l sensului,
un frazeologism pare să se asemene destul de mult cu un cuvânt. Probabil acesta este și
motivul pentru care unii cercetători au considerat că frazeologia ține ci și de lexicologie .
Această afirmație este oarecum adevărată, însă nu în totalitate . Cuvântul este de multe ori
polisemantic, are sensuri multiple, pe când în ceea ce privește un frazeologism, acest lucru se
întâmplă foarte rar. Totodată, o unitate frazeologică nu poate fi înlocuită numai de un singur
cuvânt.
În ceea ce privește forma, cu singuranță se poate observa faptul că frazeologismele se
aseamănă destul de mult cu un enunț sau chiar cu o frază , de unde și concluziile lingviștilor
cum că ar aparține și de sintaxă. Dar din nou, această afirmație nu este întru -totul valabilă,
deoarec e topica elementelor este de regulă fixă, iar aceste structuri frazeologice nu pot fi
considerate enunțuri din cauza faptului că sunt incomplete. Așadar, după cum spune și
Cristinel Munteanu, „un dezechilibru apare și întrucât, conform izomorfismului, unit ățile
aflate la un nivel superior ar trebui să fie mai numeroase decât cele de la nivelul imediat

21
inferior. Or, frazeologismele nu sunt mai multe decât cuvintele, ci, din contră, mult mai
puține.”26
Așadar, pentru a delimita cât mai concret câmpul frazeolog iei, trebuie să observăm că
acesta începe la intersecția dintre vocabular și sintaxă. Astfel, pe de o parte este necesară
separarea de lexicologie prin ilustrarea diferențelor dintre un frazeologism și un cuvânt
compus, iar pe de altă parte putem vorbi des pre detașarea de sintaxă, prin evidențierea
deosebirilor față de un enunț sau o frază, diferențe prezentate în fragmentele de mai sus.
Flavia Ciobanu și Finuța Hasan încearcă să evidențieze în lucrările lor grupuri de
cuvinte stabile din punct de vedere si ntactic, pornind de la premisa că un compus este
echivalent cu un singur cuvânt pe când un grup sintactic reprezintă mai multe cuvinte. Luând
în considerare cele trei caracteristici ale unui cuvânt , și anume faptul că este o unitate
morfologică, o unitate sintactică și faptul că prezintă un comportament sintactic, cercetătorii
urmăresc în principal , să definească tipurile de cuvinte compuse. Morfologic vorbind,
distingerea dintre cuvintele compuse și grupurile sintactice fixe este dată de următoarele
elemen te: prezența inflexiunii, articolul nedefinit și existența unui singur accent principal.
Din punct de vedere semantic, termenii unui cuvânt compus sunt de cele mai multe ori
ușor de înțeles, comprehensibili. În ceea ce privește a treia caracteristică și an ume
comportamentul sintactic, se poate distinge faptul că, dacă un cuvânt comp us prezintă unitate
morfologică atunci el se comportă ca și un cuvânt simplu, nepermițând introducerea unui
determinant, pe când acele cuvinte compuse ce nu prezintă unitate morf ologică pot fi separate
cu ajutorul adjectivelor posesive și demonstrative. Diferența dintre unitățile frazeologice și
grupările libere de cuvinte, derivă tocmai din această stabilitate sintactică a frazeologismelor,
ce sunt categorizate ca fiind niște uni tăți distincte formate în cea mai mare măsură din
fuziunea elementelor care le alcătuiesc. Cu toate acestea, limitele dintre grupările libere de
cuvinte și unitățile frazeologice, precum și cele dintre un frazeo logism și un cuvânt compus se
pot schimba cu ușurință, întrucât datorită utilizării frecvente o grupare liberă de cuvinte poate
deveni o unitate frazeologică. La rândul său, după o perioadă îndelungată de utilizare, unitatea
frazeologică poate deveni cuvânt compus.27

26 Cristinel Munteanu, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura Institutul European, Iași, 2013,
p. 18 -19.
27 Petronela Savin, Phras eology as an Autonomous Linguistic Discipline, Linguistic and Literary Broad Research
and Innovation, volume 1, issue 1, 2010, p. 61.

22
1.6. Câteva considerații legate de traducerea frazeologismelor
Frazeologia joacă un rol important și atunci când vorbim despre traduceri, întrucât
aceste îmbinări stabile de cuvinte sunt într -o oarecare măsură destul de dificil de tradus dintr –
o limbă în alta, deoarece pentru a realiza acest lucru sunt necesare anumite transferuri de sens
și valențe expresive. Această dificultate pe care o întâlnim atunci când vorbim despre
traducerea frazeologismelor se produce din cauza unor particularități formale și de sens.
Astfel, expresiile frazeo logice din orice limbă prezintă anumite caracteristici ce trebuie luate
în considerare, precum faptul că au un sens unic, diferit de sensul de baz ă pe care îl au
cuvintele ce alcătuiesc frazeologismul respectiv, o oarecare stabilitate din punct de vedere
structural și, de asemenea, expresivitatea caracteristică acestor îmbinări de cuvinte ce oferă
naturalețe atât limbajului de zi cu zi , cât și limbajului formal.
Luând în considerare aceste particularități , putem afirma că frazeologismele unei limbi
sunt des tul de greu de tradus dintr -o limbă în altă limbă, deoarece este necesară g ăsirea un or
corespondențe conceptuale și totodată, este destul de dificil de redat sensul lor cuvânt cu
cuvânt. Așadar, avem nevoie de cele mai multe ori să găsim echivalente care s ă redea cât mai
clar sensul expresiei respective. Însă pentru a găsi echivalentul potrivit, un traducător trebuie
să se familiarizeze mai întâi cu teoria frazeologismelor, să înțeleagă domeniul frazeologiei
atât de dezbătut de lingviști de -a lungul anilor, pentru a fi capabil să le evidențieze funcțiile
expresive și în traducere.
În ceea ce privește traducerea frazeologismelor, pentru a fi cât mai corecte din punct
de vedere gramatical , dar și expresiv, este indicată urmărirea anumitor pași , precum faptul c ă
un traducător trebuie să fie foarte bine informat în ceea ce privește domeniul frazeologiei,
faptul că traducătorul trebuie să reușească să identifice fără probleme aceste îmbinări de
cuvinte și să le stabilească valoarea în cadrul unui text și desigur nu în ultimul rând, prin
traducerea frazeologismelor, să fie capabil să le redea și sensul , dar totodată și expresivitatea
pe care o au în limba sursă.
De asemenea, printr -o analiză comparativă, s -a ajuns la următoarea concluzie și anume
că traducerea expre siilor din limba sursă în limba țintă se realizează și ea după anumite
criterii. Un pri m criteriu ar fi faptul că traducătorul trebuie să fie capabil să g ăsească
frazeologismul din limba sursă, să -l identifice în cadrul unui text. Următorul pas ar fi
descompunerea frazeologismelor în structuri mai mici și încercarea de a descifra cuvintele ce
îl alcătuiesc în limba sursă, pentru ca mai apoi traducătorul să p oate să facă o traducere
propriu -zisă a sensului pe care îl exprimă în limba țintă. Ultimul criteriu de care trebuie să

23
ținem cont atunci când vorbim despre traducerea frazeol ogismelor dintr -o limbă în alta este
acuratețea de care traducătorul trebuie să d ea dovadă, păstrând în limba țintă aceleași valori
semantice, stilistice și funcționale.
Având în vedere aceste criterii, trebuie totuși să fim conștienți de faptul că
identificarea frazeologismelor nu este atât de ușoară și simplă precum pare la prima ved ere.
Pentru a recunoaște și înțelege sensul unei astfel de expresii, un bun traducător trebuie să
înțeleagă limba sursă și să se familiarizeze cu obiceiurile și cultura poporului respectiv, pentru
a nu apărea greșeli în momentul traducerii. De asemenea, de scifrarea sensului
frazeologismelor este foarte importantă și relevantă și se realizează de cele mai multe ori prin
parafrazare. Traducătorul are obligația de a hotărî dacă în momentul traducerii frazeologismul
ales este înlocuit cu un echivalent sau este doar parafrazat în limba sursă, pentru ca mai apoi
acesta să fie tradus în limba țintă. Majoritatea expresiilor frazeologice sunt traduse în acest
fel, echivalența fiind cheia unei interpretări cât mai exacte și clare.
Echivalența influențează într -un mod decisiv dacă frazeologismul din limba sursă este
parafrazat în limba țintă sau este înlocuit printr -un echivalent cu a celași sens. În urma unor
cercetări Sabine Fiedler ajunge la concluzia că există cinci categorii principale ce sunt
relevante atunci când vorbim despre traducerea expresiilor frazeologice. Aceste c ategorii sunt
reprezentate de e chivalența denotativă care face referire la lumea înconjurătoare, echivalența
conotativă care ilustrează expresivitatea, echivalența pragmatică ce presupune ideea pe care
traduc ătorul dorește să o transmită. Urmează apoi echivalența formal estetică ce face aluzie la
traducerile literare și la faptul că este important ca traducătorul să păstreze valoarea estetică a
frazeologismului și nu în ultimul rând, echivalența nor mativă, ce reflectă caracteristicile
frazeologismelor.
Așadar, când vorbim despre traducerea expresiilor frazeologice este important să
păstrăm sugestivitatea lor, bogăția lor stilistică și să redăm cu acuratețe ceea ce exprimă ele,
să realizăm o traducere cât mai fidelă pentru a nu eroda valoarea expresiilor respective. Cu
toate acestea însă, mai apare un tip de clasificare cu ajutorul căreia putem distinge mai ușor
asemănările și deosebirile structural -semantice din cadrul frazeologismelor. As tfel, lingvi stul
Irina Condrea enumeră trei tipuri de echivalență, asemănătoare dintr -un anumit punct de
vedere cu cele prezente la Fiedler. Aceste trei tipuri ilustrează abordarea lingvistică a
fenomenului traducerii . Ele sunt: echivalența totală – atunci când sensur ile cuvintelor din
două sau mai multe limbi sunt aceleași, echivalența parțială – această caracteristică este
poate cea mai întâlnită în traducerea frazeologismelor, întrucât se dorește păstrarea înțelesului ,
dar totodată și gradul de expresivitate, și nu în ultimul rând, lexicul intraductibil – care

24
presupune acele structuri frazeologice ce nu își găsesc un echivalent în limba țintă. Ele pot fi
doar redate în așa fel încât să exprime același lucru ca și în limba sursă, pierzându -și o parte
din expresivitat e și din specificul cultural.28
Exită numeroase probleme în ceea ce privește partea de traducere a frazeologismelor,
întrucât traducătorul are datoria de a transmite cât mai clar mesajul și de a găsi echival ente
care să exprime dacă nu exact același sens, m ăcar un înțeles asemănător, care să redea într -un
mod cât mai expresiv, care să aibă același efect ca și frazeologismul original. De asemenea, în
momentul traducerii frazeologismelor putem întâlni anumite probleme atunci când se trece de
la o zonă cu un an umit specific la o altă zonă cu tradiții diferite. Este știut faptul că
frazeologismele unui popor fac parte din cultura și modul lor de viață , astfel că transpunerea
acestor expresii în alte limbi poate deveni oarecum dificilă, dacă dorim să redăm aceeași
nuanță expresivă pe care o întâlnim în limba sursă. Putem afirma chiar faptul că unitățile
frazeologice sunt poate cel mai greu de tradus într -o altă limbă, întrucât în vederea redării lor
trebuie să ținem cont de numeroase caracteristici.

28 Daniela Ene, Conceptul de echivalență în traducerea îmbinărilor stabile de cuvinte din limbile engleză și
română în „Phi lologica Jassyensia”, vol. 2, nr. 6, Editura Alfa, Iași, 2010, p. 199 -203.

25
II. Reflectarea stărilor emoționale negative în frazeologia
limbilor rusă, română și engleză

2.1. Unități frazeologice care exprimă sentimente, stări negative în limbile
rusă, română și engleză
Înainte de a trece la prezentarea categoriilor de frazeologi sme care redau stări
negative, vom încerca să facem o descriere generală a stărilor emoționale negative a omului.
Conform Dicționarului explicativ al limbii române ‘emoția ’ este o „reacție de
intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, însoțită ades ea de modificări în activitățile
organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate.”29 Într-un fel sau altul, tot ce ea
ce ne înconjoară ne provoacă anumite emoți i, ne formează conștiința morală, într -un cuvânt,
sentimentele sunt cele care ne fac să fim umani. Cu toții am trecut prin tot fe lul de stări de -a
lungul vieții printre care, bineînțeles și prin stări negative, acestea găsindu -și manifestarea
prin tristețe, furie, disperare, mâhnire, rușine, indignare etc. Aceste stări negative se pot
manifesta cu intensitate mai mare sau mai mică și ne determină să reacționăm împotriva a
ceea ce ne creează această stare.
Emoțiile negative pot fi destul de tulburătoare și pot duce la niște reacții neașteptate
care într-un final, duc la izolarea persoan ei respective și la neînțelegerea acesteia. Pe de altă
parte, exteriorizarea acest or sentimente negative poate fi de multe ori și benefică, întrucât
persoana se eliberează de cee a ce o apasă pe suflet și totodată, în funcție de gravitatea
acestor sentime nte, poate primi ajutorul potrivit.
Atunci când vorbim despre termenul ‘emoție’, putem afirma faptul că ea este
asemănată unui sistem de apărare, deoarece din punct de vedere psihologic emoția afectează
individul pe mai multe planuri: afectează atenția, c apacitatea și viteza de reacție a omului,
comportamentul său în general. Din punct de vedere fiziologic, prin emoții reacționăm la
anumite situații prin expresia facială, tonul vocal și sistemul endocrin. Pentru demonstrarea
acestui lucru putem vorbi despr e următorul exemplu: atunci când omul se confruntă cu un
sentiment de frică sau spaimă, fiziologic el începe să transpire, pulsul lui devine mai accelerat
și îi crește temperatura corpului. Psihologic vorbind, atunci când omul se confruntă cu acest

29 https://dexonline.ro/definitie/emoție

26
sentime nt, spontaneitatea lui crește și poate lua decizii neașteptate.30 Acest lucru se datorează
faptului că mintea și corpul nostru formează un întreg. Unul îl implică pe celălalt și invers.
Există numeroase studii cu privire la emoții și sentimente, cum se mani festă ele și ce
implică, care sunt aceste emoții. Astf el, cercetătorul Charles Darwin în lucrarea „Exprimarea
emoțiilor la om și animal”, enumeră nouă emoții de bază: bucuria, interesul (excitația),
surprinderea, tristețea, furia, frica, dezgustul, dispreț ul și rușinea. Această clasificare a rămas
valabilă și în ziua de azi. De asemenea, există numeroase dezbateri în ceea ce privește apariția
emoțiilor, unii susținând că ele apar pe cale biologică, cu mult înainte ca omul să fie conștient
de ele, iar alții sunt de părere că ele apar pe cale psihică, fiind o reacție a omului în urma unei
evaluări pe care o face unui obiect sau unei situații.31
Este știut faptul că de cele mai multe ori, atunci când vine vorba despre emoții
negative sau stări nu tocmai plăcute, oamenii au tendința de a evita subiectul, de a îl ignora cu
speranța că va trece de la sine. După părerea mea, nu cred că aceste stări trebuie ignorate,
întrucât, deși poate pe moment ne simțim vulnerabili și poate neajutorați în anumite cazuri, în
timp r ealizăm că în urma unor critici negative sau în urma unui eveniment neplăcut, care ți -a
creat o stare negativă, ai devenit omul care ești acum. Toate stările prin care trece omul de -a
lungul vieții, îl sculptează, îl întăresc, îl fac mai puternic din punct de vedere emoțional.
Prin alegerea acestei teme și prin aprofundarea sa am observat că aceste stări negative
pot fi exprimate în nenumărate feluri și pot fi incluse în categorii ce fac referire la anumite
sentimente. Spre exemplu, în categoria stării de i ndignare sunt incluse mai multe expresii ce
ilustrează această stare, având grade de expresivitate diferite.
Astfel, în continuare, am enumerat douăsprezece categorii de stări emoționale
negative, fiecare categorie conținând mai multe exemple de expresii referitoare la acea stare.

2.1.1. Насмешка. Пренебр eжение. Презрение. Неприязнь
Bătaie de joc. Desc onsiderare. Dispreț. Ostilitate

1. Поднимать (подымать)/ поднять на смех / a lua pe cineva în râs / make a
laughing -stock of somebody – a râde de c ineva, a -și bat e joc de cineva ;

30 https://ro.wikipedia.org/wiki/Emoție
31 http://www.infopsihologia.ro/2012/12/emotiile/

27
2. Попадать (попадаться)/ попасть (попасться) на зубок (на зуб) / a intra în gura
cuiva / to become the target of someone’s tongue – folosită de regulă atunci când o anumită
persoană devine ținta unei batjocuri;
3. Скалить зубы / a-și arăta colț ii / show one’s ivories – sensul acestei expresii este
acela de a reacționa la ceva anume, la co mportamentul unei persoane sau la vorbele acesteia,
râzând de multe ori sub formă de batjocură;
4. Бросать (кудать) камешки (камешек, камень, камни) в огород / a azvârli cu
piatra în cineva / to pebble somebody’s window -pane – această expresie este folosită, de
obicei , într-o conversație , pentru a indica dezaprobator sau ironic, ceva referitor la o anumită
persoană care este sau nu de față, dar fără a face aluzie di rectă la acea persoană;
5. Открывать/ открыть Америку (Америки) / a descoperi America / to tell
barber’s news – expresie folosită , de regulă , ca și ironie atunci când cineva descoperă un
anumit lucru știut de către toată lumea, descoperit acum mult timp în ur mă;
6. Сбрасы вать/ сбросить со счетов (со сч ёта) / a scoate pe cineva din ecuație / to
wipe something off the slate – această expresie este folosită atunci când o anumită persoană
este lăsată pe dinafară, este exlusă ca și posibilitate;
7. Душа (сердце) не лежит / a nu suferi pe cineva / one’s heart/soul does not lie for
someone or something – atunci când o persoană nu agreează o altă persoană, nu se bucură de
compania altora;
8. В подмётки не годится (кому -либо) / nu-i ajunge nici până la glezne; nu face nici
cât d egetul cel mic / to not hold a candle – expresie folosită atunci când vorbim despre un
contrast între două persoane sau lucruri; o persoană este mult mai rea decât alta , încât nu
există comparație;
9. Грош a мeдного (лo маного) не стo ит / nu face nici două para le; nici cât o ceapă
degerată / one is not worth a kopeck – frazeologism utilizat de obicei atunci când o anumită
persoană sau obi ect nu valorează absolut nimic ;
10. Смотреть (гляде ть) не на что / a nu prezenta nici un fel de interes / one is not
worth the spa ce it takes up – expresie utilizată de regulă , pentru a exprima nemulțumirea, o
atitudine disprețuitoare; o persoană, un animal sau chiar un obiect nu prezintă suficie nt interes
pentru altă persoană;
11. Нести (пороть)/ понести ахинею (вздор, ерунду, галимать ю, чушь) / a îndruga
verzi și uscate / to come out with all sorts of nonsense – frazeologism utilizat atunci când o
anumită persoană spune lucruri ridicole, absurde;

28
12. Плевать/ плюнуть (наплевать) в глаза (в лицо) / a scuipa în ochii cuiva / to spit
in someb ody’s eyes – cu ajutorul acestui frazeologism se poate exprima disprețul față de o
anumită persoană într -o manieră destul de dură;
13. Ниже всякой критики / sub orice critică / one does not hold water – expresie
folosită pentru a exprima calitatea foarte proas tă, când nu se întâlnesc anumite standarde ;
14. Пропускать/ пропустить мимо ушей / a se face că nu aude / to turn a deaf ear to
something – expresie folosită atunci când în mod intenționat o anumită persoană nu ia parte la
o acțiune sau nu reacționează la ceea ce se spune sau a fost spus deja;
15. Показывать (тыкать, указывать) пальцем (пальцами) / a arăta cu degetul / to
point a finger at somebody – frazeologism utilizat atunci când o anumită persoană blamează
pe altcineva sau altceva și atrage atenția către obiec tul cu pricina;
16. Крутить носом / a strâmba din nas / to turn up one’s nose at something – utilizat
pentru a exprima nemulțumirea, disprețul, respingerea;
17. Мелько плавать / a fi lipsit de perspectivă / one is not in the right caliber – atunci
când o anumită p ersoană nu are suficiente cunoștințe sau experiență pentru a face un anumit
lucru, când este considerată nesemnificativă de către vorbitor ;
18. Молоко на губах не обсохло / încă nu i -a căzut cașul de la gură / to be wet behind
the ears – utiliz at pentru a dese mna o persoană considerată a fi mult prea tânără,
neexperimentată, imatură ;
19. С высоты своего величия / a fi cu nasul pe sus / to look down one’s nose –
expresie folosită atunci când o persoană privește pe altcineva de sus, având o atitudine
superioară;
20. Воро на в павлиньих перьях / a umbla cu cioara vopsită / jay in peacock’s feathers
– acest frazeologism este folosit pentru a desemna o anumită persoană care încearcă din
răsputeri să pară cu totul altceva, o persoană mai bună sau mai importantă decât este în
realitate;
21. Очень нужно! / de asta nu mai pot eu! / who needs that! – expresie utilizată pentru a
exprima o atitudine disprețuitoare față de un anumit lucru, refuzul categoric de a primi
sugestii sau sfaturi;

29
2.1.2. Раздражение. Досада
Iritație. Supărare

1. Порти ть/ испортить (попортить) кровь / a face sânge rău cuiva / to bother the
life out of somebody – a cauza deranj, neplăcere, a enerva p e cineva și a -i cauza probleme ;
2. Трепать (портить) нервы / a călca pe nervi / wear out somebody’s nerves – utilizat
atunci c ând enervezi pe cineva, câ nd îl superi sau îl îngrijorezi;
3. Действовать на нервы / a scoate din sărite / eat away at one’s nerves – expresie
folosită atunci când deranjezi o anumită persoană, îi provoci o stare de iritare;
4. Сводить/ свести с ума / a înnebuni pe cineva / to drive somebody mad – acest
frazeologism este utilizat atunci când provoci unei anumite persoane un deranj atât de mare,
încât nu mai poate gândi coerent ;
5. Стоять поперёк горла / a sta în gât cuiva / to stand across someone’s throat –
expresi e folosită atunci când cineva devine insuportabil prin atitudinea disprețuitoare ;
6. Кусать (себе) локти / a plânge după ce faptul e consumat / to cry over spilt milk –
exprimă regretul de a fi făcut o greșеală ce nu poate fi îndreptată;
7. Рвать на себе волосы / a-și smulge părul din cap / tear one’s hair out – acest
frazeologism este utilizat atunci când o anumită persoană devine nervoasă din cauza unei alte
persoane și realizează că în urma unor acțiuni trebuie să suporte consecințele;
8. Колоть глаза (глаз ) / a fi un ghimpe în coastă / to be a thorn in one’s side – expresie
folosită, de regulă, pentru a reaminti cuiva constant de greșelile pe care le -a făcut;
9. Чёрт (бес, лешии, нелёгкая) меня дёрнул ( -а) / dracu m -a pus / it must have been
the devil’s prompting – se folosește , de obicei , atunci când se exprimă regretul în ceea ce
privește o acțiune imprudentă sau nepotrivită; atunci când dintr -un motiv de neînțeles cineva a
zis sau a făcut ceva ce nu trebuia;
10. Вот где сидит ! / a-i ajunge până peste cap / to be fed u p to the teeth with it –
expresie utilizată atunci când o persoană reușește să îi cauzeze unei altei persoane o stare de
frustrare, încât aceasta nu mai poate fi suportată sau tolerată;
11. Вставать/ встать с левой (не с той) ноги / a te trezi cu fața la cearș af / to get out
of bed on the wrong side – frazeologism întrebuințat atunci când o persoană are o stare
proastă, ușor iritabilă din momentul în care s -a trezit dimineața;

30
12. Лезть/ полезть из себя / a-i sări țandăra / to be steamed up about something –
expres ie folosită atunci când o anumită persoană devine nervoasă, iritabilă; atunci când își
pierde cumpătul din cauza unor lucruri nesemnificative;
13. Гусей дразнить / a sâcâi pe cineva / to tease the geese – frazeologism utilizat atunci
când cineva provoacă unei alte persoane o stare proastă, de nervozitate, fără motiv;
14. Как (будто, словно, точно) бельмо в (на) глазу / ca sarea în ochi / to stick out
like a sore thumb – atunci când vorbim despre o persoană care creează iritabilitate unei alte
persoan e, numai prin s impla sa prezență ;
15. Тьфу (ты) чёрт (господи, пропасть) / ce naiba! / what the hell! – expresie utilizată
pentru a arăta enervare a, nemulțumirea, disprețul;
16. Будь ты (он, она, оно, они) неладен ( -а, -о, -ы)! / Naiba să te ia! / plague take
you! – frazeologism utilizat pentru a exprima nemulțumirea, neplăcerea, iritarea; o anumită
persoană sau lucru este atât de enervant, încât merită s ă fie respins;

2.1.3. Негодование. Возмущение. Гнев
Indignare. Revoltă. Mânie

1. Вне себя / a-și ieși din fire / to be purple with rage – folosit atunci când cineva este
extrem de iritat și nervos ;
2. Доводить/ довести до белого каления / a scoate din sărite / to rouse somebody to
a fury – frazeologism utilizat atunci când o anumită persoană cauzează o stare de nervozitate
unei alte persoane încât aceasta își pierde controlul;
3. Устраивать/ устроить сцену (сцены) кому -либо / a face cuiva o scenă / to stage a
row with somebody – expresie folosită pentru a exprima neplăcerea intensă a unei persoane
legată de comportamentul altcuiva, când cineva c ere explicații tare și răspicat în urma unei
acțiuni ;
4. До глубины души (сердцa) / până în adâncul sufletului / to the bottom of one’s
heart – atunci când cineva este profund afectat sau îngrijorat;
5. Кровь бросилась (кинулась) в голову / a i se urca sângele la cap / blood rushed
to one’s head – frazeologism întrebuințat atunci când cineva a atins o stare extremă de
indignare sau mânie;
6. Рвать и метать / a tuna și a fulgera / to be in a towering rage – expresie folosită
atunci când o persoană țipă și gesticulea ză, fiind înt r-o stare de indignare completă;

31
7. Метать громы и молнии (громы -молнии ) / a fi foc și pară / to breathe thunder
and lightning at somebody – se referă de regulă, la o persoană cu autoritate ce amenință cu
pedeapsă severă o altă persoană ;
8. Ни на чт о не похоже ! / unde s -a mai văzut una ca asta? / it does not look like
anything! – expresie utilizată pentru a exprima indignarea, mânia sau o atitudine negativă în
ceea ce privește o anumită acțiune;
9. Из рук вон плохо! / a face ceva cum nu se poate mai pro st / to hit rock bottom –
acest frazeologism are rolul de a ilustra treapta cea mai de jos a unei caracteristici negative;
10. На чём свет (стоит ) / a face pe cineva cu ou și cu oțet / curse someone up hill and
down dale – expresie folosită de obicei, pentru a mustra pe cineva sau a blestema cu toată
intensitatea ;
11. Как (только) земля носит (терпит) / cum de -l mai rabdă pământul / how the earth
can bear to have one’s feet on it beats me – atunci când simpla existență a u nei persoane
cauzează indignare;
12. Вот (тебе) Бог, (а) вот порог ! / casa -i a mea, ușa -i a ta / here is the floor and there
is the door – expresie folosită de regulă, după ce a avut loc o ceartă, când o persoană îi cere
alteia să părăsească un anumit loc;

2.1.4. Предупреждение. Предостережение. Угроза
Preve nire. Averti zare. Amenințare

1. Показывать/ показать (свои) когти / зубы / a-și arăta colții / show one’s claws –
frazeologism utilizat atunci când o anumită persoană se comportă într -o manieră ostilă față de
altă persoană, este ga ta să atace dacă este provo cată;
2. Не сносить ему головы / o să-și frângă gâtul; are să o pățească / somebody will
lose his head – expresie folosită atunci când cineva nu va scăpa de pedeapsa ce îl așteaptă; de
regulă, utilizată ca și avertisment sau amenințare;
3. Пальца (палец) в рот не клади (кому -либо) / a fi precaut (cu cineva / somebody
is not one to be trifled with – este întrebuințat atunci când vorbim despre o persoană ce nu este
de încredere și cu care trebuie să ai grijă ;

32
4. Придерживать/ придержать (попридержать) язык (язычок ) / a-și mușca limba
/ put a bridle on one’s tongue – folosită atunci când o persoană se abține să nu vorbească sau
să se certe, când încearcă să păstreze liniștea;
5. Спустить (содрать) шкуру/ спустить (содрать) три шкуры (две, семь шкур) /
a-i trage cuiva o b ătaie soră cu moartea / to beat the living daylights out of somebody – a
supune pe cineva la o pedeapsă fizică extrem de dură, cum ar fi bătaia;
6. Стереть (истереть) в порошок / a face pe cineva una cu pământul / to grind
somebody to dust – expresie folosită atunci când vine vorba de distrugerea carierei unei
persoane sau a statutului său social, a se ocupa de o anumită persoană într -un mod aspru;
7. Стереть с лица земли / a șterge pe cineva de pe fața pământului / to wipe somebody
off the face of the earth – frazeologism utilizat atunci când vorbim despre anihilarea unei
persoane sau a unui lucru, dist rugerea lor completă în așa fel încât nimic nu rămâne în urma
lor;
8. Легче (полегче) на поворотах! / mai încet! ia -o cu binișorul! măsoară -ți cuvintele /
hold your horses! – expresie folosită ca și amenințare sau avertizare în legătură cu ceea ce o
persoană spune sau face ;
9. Не приведи (не дай) господи (Бог)! / Doamne ajută -ne! / May the Lord save us! –
această sintagmă este folosită pentru a exprima îngrijorarea în l egătură cu ce se va întâmpla, o
premoniție rea;
10. Боже сохрани (упаси)! / Doamne ferește! / God (heaven) forbid! – utilizată pentru a
exprima îngrijorarea, neliniștea;
11. Брать/ взять на пушку / a trage pe cineva pe sfoară / take somebody by bluffing –
folosită pentru a induce pe cineva în eroare, pentru a descrie o situație într -o manieră falsă
recurgând uneori și la amenințări și intimidare;
12. Шутки плохи / a nu ști de glumă; a nu te juca c u; a lua pe cineva în serios /
someone is not to be trifled with – o anum ită persoană (un grup sau o forță a naturii) trebuie
tratată cu atenție și seriozitate pentru a nu suporta apoi consecințele ;
13. Дамоклов меч / Sabia lui Damocles / the sword of Damocles – expresie folosită
pentru a desemna pericolul ce ameni nță constant o an umită persoană;

33
2.1.5. Бeзразличие. Равнодушие
Indiferență. Nepăsare

1. (И) в ус (себе) не дуть / a nu mișca nici un deget / not to turn a hair – expresie
folosită pentru a desemna nepăsarea acolo unde o anumită persoană ar trebui să prezinte
interes;
2. Махнуть р укой / a lăsa baltă / to drop the matter – utilizată atunci când o persoană
încetează să arate interes, devine nepăsăto are în fața eforturilor altora ;
3. Нужен ( -а,-о,-ы) как прошлогодний снег / a avea nevoie de ceva ca de a cincea
roată la căruță / as welcom e as snow in harvest – frazeologism ce ilustrează indiferența în
fața anumitor lucruri;
4. Ни тепло (ни жарко), ни холодно / a nu da nici măcar doi bani / it is not my
funeral – această sintagmă evidențiază faptul că o anumiă persoană poate rămâne indiferentă
în fața unor situații ;
5. (И) горя (горюшка) мало / a nu avea n icio grijă în lume / one does not care a thing
– atunci când cineva nu mai este atent în ceea e privește o anumită situație, când nu se mai
arată a fi îngrijorat ;
6. Моя (твоя, его, её, наша, ваша, их) хата с краю / nu mă privește / it is neither my
headache nor my piece of cake – expresie spusă într -un mod dezaprobator către cineva care
refuză să fie implicat într -o situație în care este nevoie de curaj și determinare;
7. (Всё) до лампочки / a nu valor a nici cât negrul sub unghie / not to give a hoot –
expresie utilizată pentru a arăta nepăsarea unei persoane față de o altă persoană;
8. Моё (твоё, его, её, наше, ваше, их) дело маленькое / nu este treaba mea / it is
none of my business – sintagma folosită de către vobitor pentru a se justifica în legătură cu
dorința sa de a nu fi implicat într -o anumită situație, întrucât joacă un rol nesemnificativ;
9. Одному (единому) Богу (господу, аллаху, чёрту) известно / numai Dumnezeu
știe / God (goodness, heaven ) only knows – frazeologism utilizat pentru a evidenția faptul că
anumite lucruri sunt și vor rămâne necunoscute omului ;
10. И (даже) бровью не шевельнуть / a nu clipi; a nu lua în seamă, a nu da nicio
atenție / one does not bat an eye – expresie folosită atunci când o persoană nu își arată
emoțiile în legătură cu o anumită situație sau în legătură cu ceva ce s -a spus;

34
2.1.6. Беспокойство. Волнение. Переживание. Тревога
Neliniște. Frământare. Încercare. Agitație

1. Задевать (затрагивать)/ задеть (затронуть) за живое / a pune degetul pe rană /
strike a deep chord in one’s heart – a răni pe cineva spunând sau făcând un anumit lucru care
este dure ros pentru persoana respectivă ;
2. Брать (хватать)/ взять за душу (за сердце ) / a lua ceva pe suflet / to pull at
someone’s heartstrings – expresie folosită pentru a ilustra tristețea, melancolia (de obicei, este
vorba despre un cântec sau poezie) ce afectează într -un anumit mod o persoană;
3. Сам не свой (сама не своя ) / a-și ieși din fire / out of one’s depth – atunci când o
persoană își pi erde calmul și începe să se comporte diferit din cauza unor emoții puternice ,
precum mâhnirea sau amărăciunea ;
4. Скребёт на душе (на сердце) / lăcomia strică omenia / something is gnawing at
one’s heart – folosită atunci când cineva este încercat de sentimen te puternice , precum
neliniște sau anxietate și încearcă să ascundă acest lucru față de ceilalți ;
5. Кошки скребут (скребли)/закребли на/ в душе (на/ в сердце) / a avea o piatră
pe inimă / to have the blues – sintagmă utilizată atunci când o persoană este foa rte tristă,
depre sivă, am putea spune și agitată din anumite motive;
6. Больное место ; Задевать (затрагивать)/ задеть (затронуть) за больное место
/ a atinge o coardă sensibilă / a sore spot – expresie folosită atunci când o anumită problemă
creează o stare de sensibilitate în urma căreia o persoană devine anxioasă;
7. С замиранием сердца / a-i bate inima ca la iepure / with one’s heart in one’s mouth
– sintagmă folosită atunci când o persoană se află într -o stare de agitație ce îi creează
nervozitate;
8. Как (будт о, словно, точно) на иголках / a sta ca pe ace / to be on pins and needles
– folosită atunci când cineva se află într -o stare de agitație, de anxietate;
9. Мурашки бегают (ползают)/ забегали (поползли, пошли, пробежали) по
спине (по телу, по коже) / a simți fiori pe șira spinării / to feel chills run up and down
one’s spine – expresie folosită pentru a descrie o anumită stare cauzată de spaimă, anxietate
sau frig; un fior pe șira spinării;
10. Мороз по коже (по телу, по спине) продирает (идёт, дерёт, подирает,
пробегает, проходит)/ продрал (пошёл, пробежал, прошёл) / a i se face pielea de găină

35
/ to make one’s flesh creep – frazeologism utilizat atunci când o persoană încearcă un
sentiment neplăcut precum frica sau groaza ;
11. Лица нет (нету) / a fi alb ca o stafie / one is as white as sheet – expresie folosită
atunci când vorbim despre o persoană ce devine foarte palidă și își schimbă expresia feței din
cauza sentimentului de frică ;
12. Не находить/ не найти (себе) места / a nu -și găsi locul / be out of one’s wits with
worry – atunci când o persoană este extrem de îngrijorată și neliniștită în ceea ce privește
siguranța persoanei iubite ;

2.1.7. Огорчение. Грусть. Тоска
Amărăciune. Tristețe. Nostalgie

1. Вешать/ повесить голову (головушку) / a sta cu capul plecat / be down in the
mouth – expresie utilizată atunci când cineva devine depresiv, își pierde speranța;
2. Вешать/ повесить нос (на квинту) / a lăsa nasul în jos / to pull a long face –
atunci când o persoană se simte descumpănită, tristă, respinsă;
3. Брать (хватвть)/ взять за душу (за сердце) / a avea ceva pe suflet / to pull at
someone’s heartstrings – sintagmă folosită atunci când o anumită persoană se confruntă cu
sentimente puternice de tristețe și melancolie ;

2.1.8. Страдание. Душевная боль
Suferință. Boală a sufletului

1. Душа (сердц е) разрывается (рвётся) на части / a i se rupe sufletul / one’s heart
is breaking – exprimă un sentiment de suferință față de durerea altcuiva, empatie;
2. Сердце кровью обливается/ облилось / a-i sângera inima / one’s heart is bleeding
– ilustrează un sentim ent de anxie tate, suferință emoțională etc .;
3. Душа (сердце) болит / a durea sufletul / one is sick at heart – când o persoană trece
printr -o stare de tulburare sufletească, neliniște în legătură cu situația unei alte persoane ;
4. Нести (свой) крест / a-și duce crucea / to bear one’s cross – o expresie ce are
referințe biblice; când o persoană îndură dificultățile și suferințele vieții;

36
5. Нож в сердце / a răsuci cuțitul în rană / like a knife in one’s heart – frazeologism
utilizat atunci când sentimentele unei per soane sun t rănite, o durere sufletească;

2.1.9. Отчаяние. Бессилие. Безнадёжность
Deznădejde. Neputință. Lipsă de speranță

1. Падать/ упасть (пасть) духом / a i se îneca corăbiile / let one’s spirits sink –
frazeologism ce face referire la sentimentul disperării ;
2. Опускать/ опустить руки / a se lăsa pradă disperării / give away to despair –
atunci când o persoană devine descurajată ș i își pierde dorința de a trăi;
3. Биться как рыба об лёд / a se zbate ca peștele pe uscat / to pull the devil by the tail
– expresie ce s e referă la încercarea inutilă de a face față unui standard de a trăi; o persoană
munceș te din greu pentu a supraviețui ;
4. Хоть караул (криком) кричи! / să urli, să î nnebunești / it is enough to make you
shout for help – este utilizată atunci când o persoană se simte neajutorată în legătură cu o
anumită problemă încât se lasă pradă disperării ;
5. Хоть плачь / a plânge cu disperare, a izbucni în plâns / it is enough to drive you mad
– frazeologism utilizat atunci când o persoană se simte incapabilă să găsească o ieșire dintr -o
situație tulburătoare ;
6. Как (будто, словно, точно) в воду опущенный ( -ая, -ые) / a fi cu moralul la
pământ / to be down in the dumps – expresie ce face referire la tristețea unei persoane care se
simte descurajată și descumpănită ;

2.1.10. Испуг. Бо язнь. Страх. Ужас
Frică. Teamă. Spaimă. Groază

1. Ни жив ни мёртв (ни жива ни мертва, ни живы ни мертвы) / mai mult mort
decât viu / more dead than alive – exprimă o stare de frică; mai mult mort decât viu ;
2. Бледен (бледна, -ы; бледный, -ая, -ое) как смерть / a fi palid ca moartea / as
pale as a ghost – expresie folosită atunci când o persoană este atât de speriată, încât devine
albă la față ;

37
3. Язык отнялся / a-și înghiți limba de frică / somebody lost his tongue – ilustrează
acea stare de groază când o persoan ă își pierde capacitatea de a vorbi ;
4. Не смерть дохнуть (дыхнуть) / a-și ține respirația de frică / to be afraid to breathe
– frazeologism utilizat atunci când o persoană trece printr -o stare de spaimă, de nervozitate și
devine incapabilă de a se mișca pent ru a nu atrage atenția asupra sa ;
5. Кровь стынет (леденеет, холодеет)/ застыла в жилах / a-i îngheța sângele în
vene / somebody’s blood turns into ice – când cineva trece printr -o experiență terifiantă și
simte c um îi îngheață sângele în vene ;
6. Волосы становя тся (встают, поднимаются)/ стали (встали, поднялись)
дыбом / a i se face părul măciuă / one’s hair stands on end – expresie folosită atunci când o
persoană îngheață de spaimă, nici un fir de păr nu i se mai mișcă ;
7. Как (будто, словно, точно) вкопанный / a încremeni de spaimă / rooted to the
ground – frazeologism ce ilustreză modul în care o persoană reacționează în fața spaimei; a se
opri instant și a rămâne nemișcat ;
8. Глаза на лоб лезут/ полезли / a-i ieși ochii din orbite / somebody’s eyes are
popping out w ith fear – atunci când din cauza spaimei, ochii unei persoane par să iasă din
orbite de uimire și groază;
9. Как осиновый лист дрожать (трястить)/ задрожать (затрястись) / a tremura
ca o frunză de toamnă / to tremble like an aspen leaf – expresie folosită pen tu a ilustra reacția
unei persoane atunci când trece printr -o experiență neplăcută, terifiantă ;
10. Душа уходит (уходила)/ ушла в пятки / a i se face inima cât un purice / one’s
heart is in his boots – când o anumită persoană trece printr -un sentiment de groaz ă sau prin tr-
o situație înspăimântătoare ;
11. Поджилки трясутся/ затряслись / a tremura de frică / somebody is shaking in his
shoes – expresie folosită pentru a ilustra frica, anxietatea ;
12. Поджимать/ поджать хвост / a fi cu coada între picioare / to put one’s t ail between
one’s legs – atunci când o persoană renunță la ceea ce face din cauza pierderii încrederii în
sine, când se simte umilită, când simte frică în ceea ce priv ește consecințele unei acțiuni ;
13. Бояться как чёрт ладана / a se teme ca dracul de tămâie / to avoid somebody like
the devil avoids holy water – frazeologism utilizat atunci când o persoană încearcă din
răsputeri să evite o altă persoană, un lucu sau o situație; s e ferește ca dracu de tămâie;

38
2.1.11. Смущение. Стыд
Tulburare. Rușine

1. Прятать глаза (в згляд ) / a pleca ochii / cast down one’s eyes – expresie utilizată
pentru a arăta încercarea unei persoane de a evita să se uite direct la o alt ă persoană;
2. Не знать куда глаза девать/ деть / a se simți pierdut / feel utterly at a loss – atunci
când cineva trece printr -un sentiment de umilință, rușine;
3. Готов ( -а, -ы) сквозь землю провалиться / a intra în pământ de rușine / one could
sink through the floor – sintagmă folosită atunci când o persoană își dorește să intre în pământ
de rușine , să dispară sau să s e ascundă ;
4. Без зазрения совести / fără rușine; fără scrupule / without the slightest prick of
conscience – frazeologism utilizat atunci când vorbim despre o persoană lipsită de scrupule,
care ar face orice fără cel mai mi c sentiment de vină sau rușine ;
5. В тени / a sta în umbră / to remain in the shadow – a rămâne într -o poziție din care să
nu poată atrage atenția asupra sa sau asupra altcuiva ;
6. Тише воды, ниже травы / a fi tăcut ca un miel / meek as a lamb – expresie
întrebuințată atunci când spunem despre o anumită pe rsoană că este timidă și umilă ;

2.1.12. Обида. Ofensă

1. Ударяться (входить, вламываться)/ удариться (войти, вломиться) в
амбицию / a se încăpățâna / one got his back up – expresie folosită atunci când mândria
cuiva a fost rănită sau atunci când o persoan ă interpretează cuvintele al teia, considerându -le o
ofensă ;
2. Держать (иметь) сердце / a purta ranchiună / to bear somebody a grudge – atunci
când o persoană nutrește sentime nte negative față de altcineva ;
3. Иметь зуб / a purta pică / to have a down on somebod y – frazeologism utilizat atunci
când vorbim despre dorința unei persoane de a cauza rău unei alte persoane, față de care simte
o anumită ostilitate ;
4. Принимать/ принять на свой счёт / a lua totul personal / to take something
personally – face referire la a cel moment când o persoană interpretează vorbele sau acțiunile
altcuiva, ajungând la concluzi a că sunt o ofensă la adresa sa ;

39
5. Проглотить пилюлю / a înghiți pilula / to swallow one’s pill – expresie utilizată
atunci când o anumită persoană îndură ofensele s au insultele ce i se aduc f ără a protesta câtuși
de puțin ;
6. Наступать/ наступить на ногу (на ноги) / a călca pe cineva pe nervi / to step on
one’s toes – când o persoană reușește să ofenseze pe altcineva într -un mod inacceptabi l se
folosește această expresi e;
7. Задевать (затрагивать)/ задеть (затронуть) за живое / a călca pe cineva pe
bătătură / to stir one’s heart – a răni pe cineva spunând sau făcând un anumit lucru, care
pentru persoana respectiv ă este dureros ;
8. Лезть/ полезть в бутылку / a-și pierde cumpătu l / fly off the handle – sintagmă
întrebuințată atunci când cineva devine ușor iritab il sau când își pierde cumpătul;32

32Р.И. Яранцев , Русская фразеология . Cловарь -справочн ик, Москва , Изд-во «Русский язык », 1997, p. 47 –
55.

40
Concluzii

Având în vedere cele menționate mai sus, în concluzie, putem afirma că o
caracteristică generală a frazeolo gismelor analizate în cele trei limbi expresivitatea prin care
este redată starea, emoțiile negative. Nu este îndeajuns cunoașterea gramaticii și a lexicului
pentru efectuarea unei traduceri bune dintr -o limbă străină în limba maternă. Nu se poate
ajunge l a o ade vărată înțelegere a textului și cu atât mai mult, a particularităților sale stilistice
fără ,,citirea” corectă a frazeologismelor.
Structurată în două capitole, lucrarea de față a încercat să scoată în evidență
probleme le generale ale frazeologiei (în primul capitol) și modalitățile de exprimare a stărilor
negative cu ajutorul acestor unități lingvistice (în capitolul al doilea).
Astfel, primul capitol intitulat Frazeologia – ramură a lingvisticii conține șase
subcapitole. Primul subcapitol descrie definițiile frazeologiei în limbile rusă, română și
engleză și obiectul de studiu al frazeologiei, cu ce se ocupă această ramură a lingvisticii și ce
fel de categorii au fost incluse în cadrul ei. În cel de -al doilea subcapitol am discutat despre
istoricul frazeologiei limbii ruse, cum s -a dezvoltat această ramură în Rusia, cine a fost
fondatorul domeniului care a scris primele lucrări despre frazeologie. Așadar, V.V.
Vinogradov a fost cel care a pus bazele frazeologiei, iar lucrările sale conțineau descri erea
lexico -semantică a acestor unități și clasificare a lor care se bazează pe gradul de fuziune
semantică a elementelor componente ale frazeologismelor , valabilă până în ziua de azi. Astfel,
în limba rusă ele au fost clasificate în fuziuni frazeologice, unități frazeologice, îmbinări
frazeologice și o a patra categorie inclusă de Șansk i – expresii frazeologice . În cel de -al
treilea subcapitol am introdus informații cu privire la istoricul frazeologiei limbii engleze,
perioada în care aceasta a început să se dezvolt e pe baza studiilor apărute în Rusia, adoptând
principiile emise de V.V. Vinogradov și aplicându -le în limba engleză. Totodată, am ilustrat
cum sunt clasificate frazeologismele în limba engleză ( idiomuri simple, idiomuri figurative
și colocații r estrânse ), am făcut referire la perioada când a apărut termenul de frazeologism
pentru prima oară, când au avut loc primele conferințe ce vizau acest domeniu al lingvisticii,
precum și care au fost primele dicționare dedicate acestor unități.
Continuând cu al patrulea subcapitol, am discutat despre istoricul frazeologiei limbii
române. Aici am menționat lingviștii car e s-au ocupat de acest domeniu ( primul care și -a pus
amprenta fiind Bogdan Petriceicu Hașdeu ); faptul că și frazeologia limbii române își are
bazel e în frazeologia limbii ruse și totodată, am evidențiat cum a fost împărțită frazeologia de

41
către Ioana Boroianu. De asemenea, am prezentat și clasificările frazeologismelor în limba
română, ele primind de -a lungul timpului diverse denumiri , precum locuțiuni, expresii,
idiomuri, unități frazeologice, expresii idiomatice etc.
Următorul subcapitol urmărește trăsăturile frazeologismelor, factorii pe care trebuie să
îi luăm în considerare pentru a ne ghida în recunoașterea lor. Astfel, în cazul unor sinta gme
stabile cum sunt frazeologismele, trebuie luate în considerare trăsături referitoare la structura
lor (frazeologismele sunt formate din două sau mai multe elemente componente); la topica
acestor unități, datorită căreia structura frazeologismului, în m area majoritate a cazurilor, nu
acceptă introducerea altor cuvinte, precum și trăsături referitoare la stabilitatea elementelor
(oriunde ar fi plasate componentele frazeologismului în cadrul textului, granițele lui se
conturează clar, prin urmare, una dint re trăsăturile specifice ale frazeologismului, în calitate
de unitate de limbă reproductivă, o co nstituie componența lui stabilă . Sunt și alte criterii prin
care putem diferenția frazeologismele de alte unități ale limbii , precum intraductibilitatea
mot-a-mot în alte limbi, faptul că sensul unitar al frazeologismului este independent față de
sensul de bază al cuvintelor componente, expresivitatea extrem de ridicată și reproducerea
lor ca unități finite. De asemenea, în lucrare am menționat asemănările și de osebirile dintre un
frazeologism și un cuvânt.
Ultimul subcapitol, cel de -al șaselea, dezbate problema traducerii frazeologismelor.
Aici am discutat despre dificultatea de a traduce aceste expresii dintr -o limbă în alta, de ce
particularități trebuie să ți nem cont atunci când traducem, precum găsirea unui echivalent
potrivit care să redea cât mai exact sensul, familiarizarea cu istoria și cultura poporului din
care traducem, păstrarea sugestivității și nivelul aportului personal.
Cel de -al doilea capitol in titulat Reflectarea stărilor emoționale negative în
frazeologia limbilor rusă, română și engleză începe printr -o scurtă descriere la modul
general a acestei stări, cum este definit termenul ‘emoție’, ce spun specialiștii despre
manifestarea emoțiilor negat ive și cum ne influențează acestea. Urmează apoi enumerarea
celor douăsprezece categorii, fiecare ilustrâ nd diferite sentimente negative iar, în cadrul
fiecărei categorii sunt incluse mai multe exemple ce conțin explicațiile lor în limba română,
precum și echivalentele în limbile alese.
În urma studierii acestor frazeologisme am putut trage și unele concluzii. Astfel, am
observat că atât în limba rusă, cât și în limbile română și engleză există numeroase
frazeologisme care se referă la starea negativă a om ului. Toate sentimentele enumerate mai
sus pot fi reprezentate prin mai multe expresii diferite, dar care ilustrează același s entiment.
Am observat că există multe frazeologisme care se traduc la fel în toate cele trei limbi, dar

42
există și expresii care redau în mod diferit starea respevtivă , ele sunt specifice limbii
(limbilor) respective în ceea ce privește stare negativă a omului. Spre exemplu, excepții sunt
următoarele: Кошки скребут (скребли)/закребли на/ в душе (на/ в сердце) care s -ar
traduce mot -a-mot în limba română – „pisica îți zgârie sufletul ”. Echivalentul românesc al
acestuia ar fi a avea o piatră pe inimă , iar cel englezesc to have the blues . Cu toate că diferă
între ele, toate trei redau tristețea apăsătoare a unei persoane.
Un alt exemplu p entru reflectarea deosebirilor în redare poate fi expresia Ни тепло
(ни жарко), ни холодно care s -ar traduce „nici cald, nici rece”. În limba română
echivalentul este a nu da nici măcar doi bani , pe când în limba engleză expresia este it is not
my funeral. Din nou, toate expresiile sunt diferite, însă toate trei ilustrează indiferența în fața
anumitor situații.
La fel, î n urma structurării expresiilor am observat că frazeologismele care se referă la
dispreț, bătaie de joc, desconsiderare sunt cele mai numer oase, sentimentele respective fiind
ilustrate prin diverse sintagme cu grade diferite de expresivitate și c u o structură, lexic variat
(în componența lor intră cuvinte diferite). Ele pot avea în structura lor cuvinte ce se referă la
părți ale corpului ( Скалить зубы / a-și arăta colții / show one’s ivories), ce desemnează
animale ( Ворона в павлиньих перьях / a umbla cu cioara vopsită / jay in peacock’s
feathers) sau care provin din mitologie ( Дамоклов меч / Sabia lui Damocles / The sword of
Damocles). Aceast ă categorie este urmată de cea care face referire la sentimentul de iritație,
supărare, categorie în care sunt incluse, la fel, destul de multe expresii. Am remarcat și aici
anumite detalii datorită analizei comparative. Astfel, putem constata echivalența uneia și
aceleași expresii în două limbi dintre cele trei sudiate: de exemplu, expresia din limba română
este identică cu cea din limba engleză ( a fi un ghimpe în coastă care în limba engleză se redă
la fel to be a thorn in one’s side , iar în limba rusă di feră – колоть глаза ).
De asemenea, o altă constatare ce tr ebuie menționată este faptul că deși ele trebuie
învățate așa cum sunt, „de -a gata”, în vorbirea de zi cu zi forma lor este de multe ori
transformată, în funcție de ceea ce dorește să exprime vorbit orul. Astfel, ele pot fi utilizate în
așa fel încât să exprime ironia, sarcasmul, nemulțumirea sau o remarcă negativă spusă într -un
mod subtil.
Așadar, ca o idee finală asupra ceea ce reprezintă frazeologismele, ele sunt niște
expresii ce îmbogățesc vocabu larul unui anumit popor, ilustrează modul de gândire al
acestora, precum și fundalul cultural din care provin. De regulă, pentru înțelegerea expresiilor
respective este nevoie de o anumită aprofundare, este nevoie să facem cunoștință cu istoria
zonei din c are provin, cu evenimentele care au contribuit la crearea lor . După părerea mea,

43
atunci când învățăm o limbă străină și nu numai, chiar și atunci când vorbim despre limba
noastră maternă, este foarte important să acordăm atenție acestor expresii, întrucât ele nu
numai că reprezintă o parte importa ntă a vocabularului, ci conferă de multe ori fără să ne dăm
seama și o anumită expresivitate și „ culoare” limbajului de zi cu zi.

44
Bibliografie

1. ***Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvisti că „Iorgu Iordan”
Editura Univers Enciclopedic, București, 1998.
2. Bolocan, Gheorghe, Voronțova, Tatiana, Dicționar frazeologic rus -român, Editura
Științifică, București, 1968.
3. Cojocaru, Dana , Frazeologie și cultură (o analiză contrastivă a frazeologiei rus e și
române) , Editura Universității din București, București, 2004 .
4. Colțun, Gheorghe , Frazeologia limbii române , Editura ARC, Chișinău, 2000 .
5. Copăceanu, Mihai, Dicționar englez -român de verbe complexe, Editura Moldova, Iași,
1994.
6. Cowie, Anthony P., Phrase ology: Theory, Analysis and Applications, Editura
Claredon Press, Oxford, 1998 .
7. Dimitrescu, Floric a, Locuțiuni verbale în limba română, Editura Academiei,
București, 1958 .
8. Ene, Daniela, Conceptul de echivalență în traducerea îmbinărilor stabile de cuvinte
din limbile engleză și română , în „Philologica Jassyensia ”, vol. 2, nr. 6, Editura Alfa, Iași,
2010 .
9. Hebedean, Doina , Frazeologia – considerații teoretice, Editura Mirton, Timișoara,
2014 .
10. Hristea, Theodor , Introducere în studiul frazeologiei , în „Sinteze de limbă română ”,
Editura Albatros, București, 1984 .
11. Munteanu, Cristinel , Frazeologie românească. Formare și funcționare, Editura
Institutul European, Iași, 2013 .
12. Rundell, Michael, Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Macmillan
Publisher, L ondon, 2002.
13. Savin, Petronela , Phraseology as an Autonomous Linguistic Discipline, Linguistic and
Literary Broad Research and Innovation, volume 1, issue 1, 2010 .
14. Skandera, Paul , Phraseology and Culture in English, Editura Mouton de Gruyter,
Berlin, 2007 .
15. Ștefăniu, Alina -Antoanela, Inside English, a reference and practice book on idioms
and phrasal verbs , Editura Casa Editorială Regina, Iași, 2006.

45
16. Tarasevitch, Maria, Soviet phraseology: Problems in the analysis and teaching idioms .
In: Georgetown Universit y Round Table on Languages and Linguistics, Linguistics and
language pedagogy: The state of the art, Georgetown University Press, Washington D.C,
1991 .
17. Țurcanu, Ion, Istoria românilor: Cu o privire mai largă asupra culturii , Editura Istros,
Brăila, 2007 .
18. Ожегов , С. И ., Словарь русского языка, Москва, Изд.-во «Русский язык», 1987.
19. Фомина, М.Д., Бакина, М.А., Фразеология современного русского языка ,
Москва, Изд-во Университета дружбы народов, 1985 .
20. Яранцев , Р.И., Русская фразеология словарь -справочник , Mоскв а, Изд-во
«Русский язык », 1997 .

46
Webografie

21. http://www.infopsihologia.ro/2012/12/emotiile/
22. https://dexonline.ro
23. https://ro.wikipedia.org