Frauda prin intermediul cărților de credit [627020]
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza “
FACULTATEA DE POLIȚIE
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.univ .dr. Ioan -Cosmin MIHAI
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza “
FACULTATEA DE POLIȚIE
DISCIPLINA “INVESTIGAREA FRAUDELOR”
TEMA: “Frauda prin intermediul cărților de credit”
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.univ .dr. Ioan -Cosmin MIHAI
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016
Cuprins
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CĂRȚILE DE CREDIT ……………… 5
1.1. Istoricul cărților de credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
1.2. Avantajele si dezavantajele cărților de credit ………………………….. ………………………….. .. 11
1.3. Clasificarea cărților de credit ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
1.3.1. CARDURILE AMERICAN EXPRESS ………………………….. ………………………….. … 14
1.3.2. CARDURILE VISA INTERNATIONAL ………………………….. …………………………. 16
1.3.3. EUROCARD MASTERCARD ………………………….. ………………………….. …………… 17
1.3.4. DISCOVER NOVUS ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
1.3.5. J.C.B. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
1.4. Elemente de securitate ale cărților de credit ………………………….. ………………………….. …. 19
1.4.1. Elemente de securitate generale: ………………………….. ………………………….. ………….. 20
1.4.2. Caractere fizice ale cardurilor ………………………….. ………………………….. ……………… 25
CAPITOLUL II. CAUZELE INFRACTIUNILOR CU CARDURI DE CREDIT …………………. 26
2.1. Factorul geografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
2.2. Factorul demografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
2.3. Factorul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
2.4. Factorul cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
CAPITO LUL III. CONTRAFACEREA SI FALSIFICAREA CĂRȚILOR DE CREDIT ………. 33
3.1. Definiția contrafacerii cărților de credit ………………………….. ………………………….. ………. 33
3.2. Falsificarea cărților de credit ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
3.2.1. Contrafacerea cărților de credit ………………………….. ………………………….. ……………. 40
3.2.2. Traficul cărților de credit ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
CAPITOLUL IV. ACTIUNI SPECIFICE POLIȚIEI PE ACEASTA LINIE DE
INFRACȚIUNI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 42
4.1. Măsuri luate pentru contracararea acestui fenomen infracțional pe plan internațional ….. 45
4.2. Procedura privind investigarea infracțiunilor cu instrumente de plata electronice ……….. 46
CAPITOLUL V. INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE CU AJUTORUL CALCULATORULUI
PRIVIND CĂRȚILE DE CREDIT ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
5.1. Introducerea privind utilizarea calculatorului in săvârșirea de infracțiuni privind cărțile de
credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 52
5.2. Persoane pretabile la săvârșirea infracțiunilor informatice ………………………….. ………….. 54
5.3. Modus operandi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 56
5.4. Masurile si mijloacele defensive folosite de criminalii cibernetici ………………………….. .. 59
5.5. Măsuri de contracarare a fenomenului in mediul virtual ………………………….. …………….. 61
CAPITOLUL VI. MĂSURI DE CONTRACARARE A FENOMENULUI INFRACȚIONAL
PRIVIND CARDURILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 64
6.1. Limita de autorizare (floor limit) ………………………….. ………………………….. ……………….. 66
6.2. Lista de avertizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 67
6.3. Autorizarea tranzacției ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 67
6.3.1. Autorizarea în Cod 10. ………………………….. ………………………….. ………………………. 68
6.3.2. Dialogul de autorizare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 69
6.4. Finalizarea tranzacției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 71
6.5. Reținerea cardului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 72
6.6. Moduri de operare pentru săvârșirea de infracțiuni cu ajutorul cărților de credit …………. 73
6.6.1. Tipuri de fraudă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 73
6.7. Frauda cu carduri la automatele bancare ………………………….. ………………………….. ……… 76
CAPITOLUL VII . MODUL DE OPERARE AL INFRACTORILOR ROMANI IN FRAUDELE
LEGATE DE CARDURI DE CREDIT ………………………….. ………………………….. ………………… 80
7.1. Grupul infracțional organizat coordonat de inculpatul M.J.M.: ………………………….. ……. 80
7.2. Grupul infracțional org anizat coordonat de inculpații H.P. și C.I. ………………………….. … 81
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………………….. 84
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. 87
5 CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
CĂRȚILE DE CREDIT
1.1. Istoricul cărților de credit
Cărțile de credit reprezintă o form ă simplificat ă de plată , care a cunoscut o
rapidă evoluție de-a lungul timpului. Acestea se prezinta sub form a unui dreptunghi
mic de plastic, asemănător unei cârti de vizită, purtătoare de informații tipărite si
înregistrate magnetic, cu ajutorul căreia se pot face plăti electronice la diverși
comercia nți.
Conform dicționarului explicativ al limbii române, cartea de credit este
definit ă ca fiind „un instrument bancar de forma unei cartele magnetice prin care
clienții au acces la contul propriu, atunci când utilizează bancomatul.”1
Cardul de plată sub o formă arhetipală a apărut pentru prima oară în SUA în
anul 1914 fiind emis de compania Western Union în scopul încurajării
cumpărăturilor și creșterii fidelității clienților săi2. Singura limitare a acestui card era
faptul ca se puteau face cumpărături doar de la aceasta companie deoarece era un
card proprietar, privat.
În 1950 un american pe nume Frank McNamara împreună cu partenerul său
Ralph Schneider creează primul card de credit pentru plăti în restaurant iar in doar
câțiva ani cardul avea să fie acceptat la plată de mii de comercianți , cardul devenind
un mijloc de plată universal3. Dezvoltarea acestui card continuă și astăzi, în special
în domeniul călătoriilor și industriei timpului aferent (travel and entertainment,
T&E). Astfel, în loc de teancul de bani avem un simplu card prevăzut cu o band ă
magnetic ă pe care sunt tipărite si înregistrate toate informațiile necesare unor astfel
de operații .
Succesul cardului a fost rapid și apariția sa a fost un punct de cotitură în
istoria plăților în general, și în istoria plăților fără numerar în special. În 1976 cardul
1 Dicționar de cuvinte recente , ediția a II-a Editura Logos 1997
2 www.westernunion.com/info/about_Us/
3 :Istoria cărților de credit” http://www.businessinsider.com/history -of-credit -cards -2015 -2
6 BankAmericard avea să devină bine-cunoscutul card Visa, iar Bank of America
împreună cu alte bănci asociate, și trecând prin mai multe transformări, devine VISA
International4.
Sistemul de plăti electronice prin card al VISA este bazat pe o rețea proprie,
privată, de telecomunicații (VisaNet), care asigură o tratare unitară și în timp real a
autorizării tranzacțiilor efectuate cu cardurile de plată ale membrilor, precum și o
tehnologie de decontare unitară și sigură între toate băncile membre. Se poate spune
că sistemul VISA de plăti electronice prin carduri, inclusiv cel desfășurat prin
Internet sau telefonie mobilă, a dat prima lovitură puternică metodelor de plată prin
numerar sau cecuri, plățile electronice prin carduri dovedindu -se rapid mai atractive
decât cele tradiționale , în principal prin comoditate, viteză și siguranță , calități
oferite atât deținătorilor de carduri cât și comercianților .
VISA internațional nu a rămas pe poziție de monopol in acest domeniu
deoarece datorit ă sistemului bancar superdezvoltat , a dus la apariția a numeroase
tipuri de carduri emise de diferite bănci . In acest sens s-au înființat si dezvoltat mai
multe organizații pe plan internațional si anume EUROCARD MASTERCARD,
AMERICAN EXPRESS, DINER’S CLUB, J.C.B, DISCOVER NOVUS si VISA
INTERNATIONAL.
Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce este și la ce folosește cardul voi face
în cele ce urmează o serie de precizări.
Așadar cartea de credit sau cardul este un instrument modern de achitare fără
numerar a tranzacțiilor comerciale sau de obținere de numerar de la ghișeele băncilor
sau de la automatele de eliberare de numerar.
Din punct de vedere funcțional , cardul este o cheie de acces la un cont atașat
acestuia. Cartea de credit este un instrument netransmisibil și individualizat adică nu
poate fi utilizat de nimeni altcineva decât de persoana nominalizată pe fața cardului
și a cărei semnătură apare pe reversul acestuia.
4 ”Visa History”, http://usa.visa.com/personal/about_visa/who/.
7 În țările civilizate, o persoan ă este considerat ă suspect ă dacă achit ă pentru
unele servicii sau obiecte materiale cu servieta de bani. In Romania acest lucru nu
este considerat ca fiind ceva ieșit din comun.
Până în decembrie 1989 , în perioada comunist ă, acest instrument de plată nu
a fost folosit decât de cetățenii veniți din străinătate pentru achitarea unor servicii
sau bunuri în valută. După anul 1989 majoritatea băncilor importante din Romania,
au emis în nume propriu astfel de carduri, acceptând în același timp si cardurile
folosite pe plan internațional .
Astfel a luat ființă și ROMCARD5 in 1994 care a devenit lider in furnizarea
serviciilor privind tranzacțiile cu carduri bancare in Romania.
După ce au devenit membri VISA INTERNATIONAL, mai multe bănci
importante din Romania si anume Banca Comercială Română (BCR), Banca
Română de Comerț Exterior BANCOREX, BRD, Banca Agricolă și Banca “Ion
Țiriac”- au fondat societatea comercială pe acțiuni ROMCARD SA, având ca obiect
de activitate procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare. .
Ca orice lucru nou, a trecut o perioada îndelungata pana când acest mijloc
modern de plata sa fie acceptat si implementat.
Înainte de anul 2000, cardul de credit părea un moft, ceva folosit doar pentru
a impresiona persoanele importante din societate demonstrând -le statutul social
avut. Adevărul este ca, in vremea aceea, cu un card bancar nu puteai face multe
lucruri. Puțini vânzători accept au plata cu cardul , băncile nu erau interesate să se
extindă în acest segment și existau un număr infim de bancomate.
După o perioadă de timp, lucrurile au început să evolueze, o mare parte din
firmele internaționale și-au deschis reprezenta țe și puncte de vânzare în Romania iar
cardul de credit a devenit un mijloc de plată comun. Astfel dacă în primii ani după
1989 numărul posesorilor de carduri era de ordinul câtorva mii de persoane, în anul
2016 , numărul acestora a ajuns la câteva milioane de persoane.
5 http://www.romcard.ro/
8 Băncile și-au dezvoltat treptat rețele de A.T.M.6 – uri și tot mai multe
magazine, restaurate , încep să accepte și comerțul electronic, tot mai multe magazine
virtuale, printre care unele autohtone, oferindu -ți posibilitatea de a sta acasă și a
cumpăra orice cum ar fi : produse alimentare , aparatură electronică de înaltă
performan ță, produse pentru grădinărit , cârți, etc.
În România însă cele mai multe carduri sunt cele de debit. Sistemul lor de
funcționare este simplu. Posesorul cardului nu poate folosi decât banii pe care îi
depune într-un cont bancar. Dacă cardul de credit este alimentat periodic cu sume de
bani acesta va putea fi folosit pentru achitarea serviciilor , iar în caz contrar , acesta
va deveni un accesoriu la purtător . Un avantaj ar fi acela că nu mai este nevoie să
purtați o sumă mare de bani și nu mai trebuie să vă fie frică de furtul acestora.
În al II-lea rând, sumele de bani pe care le aveți pe card primesc automat
dobândă. Bineînțeles că nu cât ar primi dacă ați constitui un depozit la termen, însă
trebuie să aveți în vedere faptul că acest instrument este destinat plăților pe care le
faceți în fiecare zi.
Tocmai, din aceeași cauză băncile aplică în cazul cardurilor același regim al
dobânzilor ca și în cazul conturilor persoanelor juridice. La cardurile de credit
procedura este diferit ă. Pe de o parte, acesta funcționează întocmai ca o carte de
debit, doar că limita monetar ă disponibil ă este stabilit ă de banc ă, iar acești bani nu
aparțin titularului cardului de credit . Banca te creditează în limita unei anumite sume
pe care o stabilește în funcție de veniturile pe care le ai. Cu cât acestea sunt mai mari,
cu atât și limita de creditare creste . Dobânda la creditul de card variază de la bancă
la bancă .
Există, spre exemplu, bănci care îți cer să returnezi banii într-un număr de
rate și nimic mai mult. În caz contrar, banca îți blochează limita de creditare. Însă
sunt și bănci care operează într-un mod total diferit . La semnarea contractului cu
banca, clientul stabilește o dată la care în fiecare lună trebuie să depună o parte din
suma cu care a fost creditat de către bancă (de obicei 40%). Dacă până la data
6 A.T.M. = aparat transmitere monetar (automate bancare)
9 stabilită nu plătește , linia de credit îi este blocată până când o face. Restul (60%)
poate fi plătit în timp după cum dorește clientul.
Există și cărți de credit speciale, așa numitele “GOLD CARD” destinate
exclusiv persoanelor cu un venit substanțial . Pe lângă limita de creditare care, de
obicei, este o sumă cu cel puțin 4 zerouri în coadă, un astfel de card oferă și o serie
de avantaje cum ar fi servici i gratuite de tipul asigurărilor sau numerar în caz de
urgen ță. De la nici măcar un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul
acestora a depășit 2,3 milioane în vara anului 2014. După același model, descoperitul
de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienți . Cumulat, datoriile populației
României au ajuns la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro.7 Băncile au
reușit să convingă cetățenii prin oferirea unei diversități de facilitați pentru care au
alocat sume importante de bani in dezvoltarea si promovarea lor.8
Potrivit ultimelor date statistice in anul 2008 existau 960.000 de carduri de
credit, 730.000 de descoperiri de cont si 4.380.000 de credite de consum iar în iulie
2014 existau 2.340.000 de carduri de credit, 1.200.000 de descoperiri de cont si
2.320.000 de credite de consum.9
Ultimii șapte ani au adus modificări importante pe piața cardurilor din
Romania, efectele crizei financiare marcând în mod diferit evoluția portofoliilor
celor mai mari bănci locale. Intervalul 2009 – 2014 a constituit pentru unele instituții
de credit o piatră de încercare în dezideratul de a-și menține numărul de carduri
active, în timp ce pentru altele a fost extrem de productiv.
Cele mai importante bănci de pe piața din Romania sunt : Banca Comercial ă
Română, BRD , Banca Transilvania , Raiffeisen Bank , ING Bank , CEC Bank și
Bancpost .
Toate cele șapte instituții care administrează portofolii ce depășesc un milion
de carduri controlează împreun ă aproape 12 milioane de instrumente de plată, ceea
ce reprezintă peste 80% din cardurile valide în circulație .
7 http://www.businessmagazin.ro/cover -story/explozia -cardului -de-credit -cum-au-ajuns -romanii -datori -1-5-mld-de-
euro-14929517
8 Opinie publică Codruț Zbăgan, fost analist al direcției Management Procese Canale, Distribuție și Enterprise
Management din cadrul Raiffeisen Bank.
9 BIROUL DE CREDIT, ZF
10 Cu cele circa 4,6 milioane de carduri active, Raiffeisen Bank si Banca
Transilvania sunt cei mai mari emitenți de instrumente de plată, acoperind aproape
o treime din totalul pieței .
Raiffeisen Bank (2.305.137 de carduri active) si Banca Transilvania
(2.270.000 de carduri active) au reprezentat acel gen de concuren ță în care nu se știa
niciodată cine câștiga , marja de câștig fiind foarte mică.
Trebuie să fie evidențiat ă poziția dominant ă a Raiffeisen Bank pe piața
cardurilor care se hrănește consistent din faptul că banca austriac ă conduce autoritar
nișa instrumentelor de plată cu funcție de credit.
Grupul format din Raiffeisen Bank , Banca Transilvania , BCR si BRD este
urmat pe aceast ă nișă de ING Bank si CEC Bank , singurele bănci care au mai reușit
să depășească pragul de un milion de carduri de debit. Alți jucători importanți de pe
segmentul cardurilor de salarii sunt Bancpost (600.000 de unități ), UniCredit Țiriac
Bank (400.000), OTP Bank (255.000) si Garanți Bank (112.000). Totodată , Alpha
Bank si Piraeus Bank se numără printre instituțiile de credit care au peste 100.000
de carduri de debit.
Raiffeisen Bank este lider autoritar pe segmentul cardurilor de credit, acolo
unde circa o treime dintre instrumente sunt emise de IFN-uri.
Banca Transilvania este liderul nișei cardurilor de business, reușind să-și
dezvolte de două ori și jumătate portofoliul în ultimii cinci ani.
Băncile din Rom ânia nu excelează pe segmentul cardurilor destinate
persoanelor juridice, cumulând portofolii mult inferioare față de cele alcătuite din
instrumente de plată pentru persoane fizice.
Deși băncile își doresc o activitate ridicat ă a cardului la plata produselor
comercianților , titularii cărților de credit îi vad mai mult ca pe o bucățica de plastic
care le asigur ă posibilitatea de a retrage bani cash de la ATM, în zilele de salariu sau
pensie de la sfârșitul fiecărei luni sau în momentele în care primesc un transfer de
bani de la prieteni sau rude de familie.
11 Numărul mare de posesori de carduri din Romania a făcut sa fie necesar ă o
instruire adecvat ă a titularilor cărților de credit pentru a evita eventualele neplăceri
ce pot rezulta din acest motiv.
Astfel trebuie să fie avut în vedere următoarele acțiuni și anume:
– să nu se introducă cardul în automatele stricate care au un aspect dubios
sau afișează mesaje de atenționare ;
– să verifice integritatea aparatului si dacă acesta corespunde cu
realitatea ;
– să nu dezvălui e nimănui codul PIN al cardului, iar folosirea lui sa se
facă cu discreție ;
– să nu folosească datele personale in prezen ța altor persoane ;
– să protejeze cardul printr -o folosire prudent ă;
– să anunțe imediat instituția emitent ă privind pierderea cardului;
– să nu se așeze în aproprierea unui magnet pentru că se va șterge
informația de pe banda magnetic ă;
– să se păstreze toate chitanțele pentru împiedicarea efectuării unei plați
frauduloase .
1.2. Avantajele si dezavantajele cărților de credit
Introducerea noilor instrumente de plată, cum ar fi sistemul cardurilor, a adus
în România, după 1989, prezen ța unor organizații internaționale specializate în
infracțiuni săvârșite cu ajutorul cardurilor furate, falsificate sau contrafăcute .
Dezvoltarea internetului și rețelelor de socializare a permis racolarea mult mai
simpl ă a membrilor, care mai apoi au făcut parte din grupurile organizate
specializate de aceast ă dată în pirateria pe INTERNET cu ajutorul cardurilor,
motivate fiind de ușurința și siguranța pe care o prezintă acest tip de infracționalitate
prin computer, asistată de o tehnologie performantă.
La început , Rom ânia nu a fost pregătită să facă față acestor noi tipuri de
amenințări , fiind forțat ă să adapteze legislația intern ă la legislația Uniunii Europene ,
12 precum și să adopte noi legi in sistemul judiciar propriu. Treptat , însă, a elaborat un
arsenal de mijloace juridice de a lupta contra noilor forme de infracționalitate .
Pregătirea efectivelor de specialiști în Politia Română s-a desfășurat în
paralel cu acțiunile de cooperare cu agențiile de aplicare a legii din U.E. și S.U.A.,
asistată fiind de organisme internaționale de talia INTERPOL , EUROPOL sau de
mari firme emițătoare de carduri. Cooperarea s-a concretizat și în rezolvarea unor
dosare de fraude informatice, cauzate de autori români unor posesori străini de
carduri (și implicit, de conturi în bancă).
Începând cu data de 1 Februarie 2014 , Rom ânia are un nou cod penal și un
nou cod de procedur ă penal ă. În domeniul criminalității informatice sunt preluate și
modificate infracțiunile din vechea lege 161/2003 cât și alte infracțiuni din legi
speciale. Astfel, se regăsesc in NCP următoarele infracțiuni informatice : art. 230 –
Folosirea fără drept a unui terminal de comunicații al altuia sau folosirea unui
terminal de comunicații racordat fără drept la o rețea , dacă s-a produs o pagub ă, art.
249 – Frauda informatic ă, art. 302 – Violarea secretului coresponden ței, art. 311 –
Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, art. 314 – Deținerea de
instrumente în vederea falsificării de valori, art. 325 – Falsul informatic, art. 360 –
Accesul ilegal la un sistem informatic, art. 361 – Interceptarea ilegala a unei
transmisii de date informatice, art. 362 – Alterarea integrității datelor informatice ,
art. 364 – Transferul neautorizat de date informatice, art. 365 – Operațiuni ilegale cu
dispozitive sau programe informatice, art. 374 – Pornografia infantila, art. 388 –
Frauda la votul electronic, art. 391 – Falsificarea documentelor si evidentelor
electorale.
Direcția de Combatere a Crimei Organizate din I.G.P. R. investighează
infracțiunile comise cu ajutorul calculatorului. Referindu -ne specific doar la
criminalitatea pe INTERNET, putem afirma că, pentru această fază de început,
Poliția Română se confruntă mai ales cu ambițiile tineri lor care, accesând propriul
computer de acasă, frecventând INTERNET -Cafe -urile sau vizitându -și pur și
simplu prietenii care au conexiune la INTERNET, comit infracțiuni informatice cu
scopul de a primi atenție de la media sau de a le fi recunoscut e abilitățile . De
13 exemplu, tinerii comit următoarele tipuri de infracțiuni : asistați fiind de programe –
pirat generatoare de coduri și numere de cont ale cărților de credit, furnizate cu
larghețe pe site-uri, ei comandă prin magazinele virtuale diferite obiecte și plătesc
cu ajutorul cardurilor piratate.
Aceste manevre dolosive pun sub semn ul întrebării securitatea site-urilor
comerciale și provoacă o teamă utilizatorilor din rețea să apeleze la această formă
de comerț electronic ă. De altfel, România a făcut obiectul unei sancțiuni , fiind la un
moment dat scoasă de pe lista țârilor în care magazinele virtuale onorau comenzi .
Printre site-urile care au aplicat aceast ă sancțiune s-au numărat Amazon si Ebay . În
aceste condiții , hackerii români au găsit o metod ă prin care puteau trece peste aceast ă
restricție . Au început să treacă la expeditor, în locul României, o altă țară din Europa
de est (Bulgaria, Ungaria sau Ucraina) . De cele mai multe ori, atunci când
transmiterea coletului se făcea prin intermediul unor firme de curierat rapid, datele
destinatarului erau false, fiind folosite acte de identitate sau procuri false.
Factorii de specialitate afirmă că există tendința de agravare a acestui
fenomen datorită slabei coordonări la nivel bancar, cât și între băncile care
funcționează în Români a, precum și între acestea și cele emitente de carduri din
străinătate; o altă cauză este absența unor reglementări legale concrete în acest
domeniu dar și carențele în dotarea tehnică și cu personal a organelor de stat cu
atribuții în lupta contra acestui fenomen.
La început, infractorii români au vizat fraudarea sistemelor electronice de
plată după care s-au axat spre “punctele de vânzare” unde sunt acceptate cărți de
credit denumite în limbajul de specialitate “P.O.S.” (“Point of sale”) și spre
efectuarea de tranziții comerciale prin rețeaua INTERNET, ce are site-uri
specializate în vânzări -cumpărări.
La data de 13 septembrie 2000, între Politia Română, D.C.C.O. (Direcția de
combatere a crimei organizate) și US Service Secret au organizat o întâlnire unde s-
au pus bazele cooperării între cele două organizații . La această întâlnire a participat
si fostul șef al U.S. Secret Service, pentru Europa Centrală și de Est, Ralph Gonzales.
14 Cu această ocazie autoritățile americane și-au arătat disponibilitatea
înființării unui punct de lucru în România, pe problematica banilor falși, a
infracțiunilor pe calculator și a spălării banilor murdari, solicitând pârții române
înființarea unui compartiment specializat în combaterea infracționalității pe
computer. Astfel au fost puse in mișcare demersurile necesare înființării direcției de
combatere a criminalității informatice unde au fost repartizați polițiști specializați pe
aceasta linie de munca având experiența vastă în domeniu . De la început , aceștia au
primit titulatura de White Hats ai Poliției Rom âne.
În condițiile arătate mai sus. Poliția Română cooperează cu Asociația
Internațională a Producătorilor de Cărți de Credit printre acestea fiind VISA,
MASTERCARD, American Express etc.10
1.3. Clasificarea cărților de credit
Cardurile de credit au fost emise sub diferite forme si o multitudine de
destinații . In cele ce urmează vom face o clasificare a acestora si vom evidenția
destinația specifica fiecărui tip de card de credit .
1.3.1. CARDURILE AMERICAN EXPRESS
Exista 9 tipuri destinate anumitor tipuri de clienți . Astfel există:
– Personal Card;
– Gold Card;
– Platinum Card;
– Corporate Card;
– Corporate Executive Card;
– Optima Card;
– Optima True Grace Card;
– Governement Card;
– Purchasing Card.
10 art. preluat din revista Poliția Română număr din noiembrie 2000
15 1. Personal Card
Sunt folosite la plățile lunare, efectuate în întregime cu condiția realimentării
lunare a contului. Acest tip de card este în general accesibil oricărei persoane și e
foarte des folosit pentru plata drepturilor bănești ale individului.
2. Gold Card
Aceste tipuri de carduri sunt folosite la plățile lunare efectuate în aceleași
condiții ca și la Personal Card însă posesorul unui astfel de card poate opta pentru
efectuarea plății facturilor lunare (spre exemplu datoriile la întreținere , la consumul
de gaze etc.) sau pur și simplu pentru a obține bani gheață .
3. Platinum Card
Acest tip de card înglobează toate trăsăturile funcționale ale primelor două
tipuri de carduri descrise mai sus însă cu alte facilități adiționale în plus.
4. Corporate Card
Design -ul acestui card a fost schimbat la sfârșitul anului 1989 afectând
deținătorii conturilor unor corporații . Acest tip de card este asemănător cu Personal
Card ca facilități însă este folosit doar în cadrul și pentru corporații .
5. Corporate Executive Card
Acest tip de card este asemănător cu Gold Card ca facilități însă este folosit
doar pentru conturile unor corporații .
6. Optima Card
Acest tip de card este destinat unor persoane de afaceri, astfel posesorul ului
acestui card îi este permisă folosirea unor sume mai mari decât cele din cont. În cazul
acestui tip de card avem de-a face cu un sistem individualizat de credit, note de plată
16 detaliate și avansuri de bani drept avantaje. Cardul acesta a fost emis de Centurion
Bank.
7. Optima True Grace Card
Acest tip de card este un nou produs emis de Centurion Bank care permite
clienților perioade de grație în timpul cărora nu sunt prevăzute obligații .
8. Governement Card
Recent lansat de American Express acest tip de card are un design distinct,
acest card fiind emis pentru anumiți angajați federali pentru a fi folosit în cazul
cheltuielilor de călătorie în cazul în care acestea sunt făcute în interes de serviciu.
9. Purchasing Card
Acest tip de card este destinat a fi folosit de clienții corporației pentru a iniția
proiecte ca susținerea logistică (aprovizionare, întreținerea și repararea sediului) a
unei corporații . Acest tip de card este diferit de celelalte în aceea că există limite de
cheltuieli pe card, cu maxime admise pe tranzacție și pe lună.
1.3.2. CARDURILE VISA INTERNATIONAL
Acest tip de card are un număr de 5 subtipuri fiecare fiind destinat unor
categorii bine definite de clienți ; astfel , aceste subtipuri de carduri sunt:
1. Classic Card
Acest tip de card este accesibil oricărui solicitant și funcționează conform
aceluiași principiu ca și Personal Card emis de American Expres, adică cardul
trebuie realimentat permanent, altfel își pierde utilitatea odată cu epuizarea banilor
din contul pus la dispoziție .
17 2. Gold Card
Acest tip de card este destinat persoanelor cu un venit substanțial . Acest tip
de card asigură o limită de credit relativ mare, limită ce depinde de garanțiile
colaterale depuse de persoană. Pe lângă acest lucru posesorul poate dispune de un
numerar în caz de urgenta sau asigurare pe viață valabilă oriunde în lume.
3. Business Card
Acest tip de card este adresat personalului firmelor care călătoresc în interes
de serviciu.
4. Electron Card
Acest tip de card este adresat persoanelor cu un venit modest care doresc să
beneficieze de astfel de servicii.
5. Plus Card
Acest tip de card este folosit de persoanele care doresc să obțină numerar de
la bancomate, acest card oferind doar acest serviciu. Este adresat exclusiv
persoanelor fizice.
1.3.3. EUROCARD MASTERCARD
Aceste carduri cunosc și ele mai multe forme:
1. Mastercard Gold
Acest tip de card este destinat persoanelor cu un venit lunar important. aceste
carduri oferă o limită de credit suplimentar foarte mare (diferențiindu -se în funcție
de garanțiile lăsate sau făcute de posesor). Posesorul unui asemenea card beneficiază
de o asigurare pe viață oriunde în lume. Comisionul de emitere la un astfel de card
este de 25USD.
18 2. Mastercard Standard
Este adresat tuturor persoanelor fizice cu un venit modest. Acest tip de card
nu are o limită de credit impresionantă, această limită fiind de maxim 400 USD pe
zi (în România această limită se incadreaza intre 2.000 și 10.000 de lei pe zi ). Acest
tip de card folosește în general la plata drepturilor bănești individuale sau la
procurarea de numerar din bancomate. Comisionul de emitere al unui astfel de card
este de 10 USD.
3. Mastercard Business
Este adresat persoanelor care efectuează plăți în interesul firmei pe care o
reprezintă sau plăți ce s-au făcut cu ocazia deplasării în interes de serviciu. Acest
card se emite pentru firma la care lucrează angajatul și se emite pe numele acestuia.
1.3.4. DISCOVER NOVUS
Aceste carduri sunt de patru tipuri:
1. Discover Debit Card
Acest card este destinat oricărei persoane care primește un venit lunar, venit
ce va fi virat la beneficiar prin intermediul acestui card personal. El este folosit în
general de diferite firme pentru plata salariilor.
2. Discover Business Card
Acest card este un card de serviciu emis pe numele unui funcționar care este
îndreptățit să-l folosească la efectuarea plăților ocazionate de deplasările sau
cheltuielile repetate pe care le face în interes de serviciu.
3. Discover Credit Card
Acest tip de card este destinat persoanelor fizice sau juridice. Cel destinat
persoanelor fizice este folosit la efectuarea de plăti lunare cum ar fi plata chiriei,
19 întreținerii etc. De asemenea, se poate obține numerar și de la automatele bancare și
ghișeele băncilor.
4. Discover Credit Card Gold
Acest tip de card este destinat persoanelor cu un emitent important, posesorii
unor astfel de carduri, persoane fizice fiind într-un număr relativ mic. Aceștia
beneficiază de o serie de avantaje cum ar fi posibilitatea de a obține credite mai mari
decât lichiditățile aflate în acel moment în cont sau alte servicii de asigurări.
5. Diner’s Club
Aceste carduri sunt emise pentru un grup restrictiv de persoane care s-au
înscris într-un club care oferă o serie de servicii pentru aceste persoane. Astfel ele
pot avea acces la diferite localuri sau magazine care primesc drept mijloc de plată
aceste acorduri .
De asemenea, din contul acestui card se extrag sume care intră în beneficiul
clubului și care se folosesc pentru deschiderea unui nou loc de divertisment ce va
aparține clubului. Cu cât numărul membrilor este mai mare, cu atât clubul este mai
puternic, însă la înscriere este necesară o sumă relativ mare de bani, sumă de care nu
dispune orice individ, astfel încât clientela acestor cluburi este de la bun început
selecționată în funcție de venit, venit ce este de cele mai multe ori foarte important
ca valoare.
1.3.5. J.C.B.
Aceste carduri sunt emise de cluburi private pentru un număr select de
persoane.
1.4. Elemente de securitate ale cărților de credit
Datorită importanței deosebite pe care o au aceste cărți de credit și a atracției
pe care acestea, asemeni bancnotelor, o exercită asupra răufăcătorilor ele au fost
20 prevăzute cu sisteme de siguranță . Fiecare categorie de cârti de credit are propriile
elemente de siguranța .
1.4.1. E lemente de securitate generale :
1. AMERICAN EXPRESS
Pe versul unui astfel de card apar următoarele elemente:
1. Pe marginea superioară în parte dreaptă este scris cu litere de tipar de
culoare neagră “NOT TRANSFERABLE” ceea ce înseamnă că acest card nu este
transmisibil, el putând fi folosit doar de persoana fizica a cărui nume este gravat pe
card;
2. În partea stângă la mijlocul latului cardului se găsește înscripționat
numărul de inventar al cardului;
3. La o examinare a versului cardului cu o lampă ultravioletă vor apărea
în stânga portretului centrat pe mijloc literele AM și în partea dreaptă literele EX.
De asemen ea va apare conturul fosforescent al portretului.
4. Portretul care apare pe un astfel de card este centrat pe mijlocul versului
acestuia prezentând un grad foarte înalt de claritate a detaliului. Acest portret
reprezintă un centurion privit din profil dreapta.
5. La o examinare atentă a fundalului cardului se vor observa linii tipărite
foarte fine și desene reprezentând un glob pământesc precum și cuvintele “American
Express”;
6. Numărul de cont al cardului apare în partea stângă și cuprinde un număr
de 15 cifre care se termină pe partea dreaptă sub numărul de inventariere a cărții de
credit. În mod obligatoriu acest număr va începe cu “37”.
7. Durata de valabilitate a cardului este imprima tă în partea stângă a
portretului, sub numărul de cont al cardului;
8. Data de când posesorul cardului a intrat în posesia acestuia apare
înscripționată în dreapta portretului centurionului, sub numărul de cont al cardului.
Pe reversul unui astfel de card apar următoarele elemente:
21 9. În parte a stângă sus, pe marginea cardului, sunt înscripționate
următoarele cuvinte : ”Property of American Express” însemnând “Proprietate a
American Express” având sensul de capacitate sau dreptul a American Express de a
retrage cartea de credit în orice moment;
10. Banda magnetică conține informații electronice codate despre card.
Aceasta este situată de-a lungul cardului în partea de sus a reversului.
11. Semnătura posesorului apare și ea pe reversul cardului într-un spațiu
special destinat, amplasat în partea stângă, imediat sub banda magnetică a acestuia.
12. Numărul de cont al cardului este imprimat și pe reversul acestuia pentru
a asigura posesorul sau persoana interesată că numărul care apare pe versul cardului
nu a fost falsificat.
De această dată numărul de cont va fi scris cu cifre mai mici care însă vor
păstra aceeași grupare și anume trei grupe de cifre formate din 4 cifre, 6 cifre și
respectiv 5 cifre.
Aceste caracteristici sunt proprii cardului Personal emis de American
Express. Ele se mențin la toate cardurile emise de această firmă cu excepția
amplasării unora dintre aceste elemente pe suprafața cardului. Unele carduri
American Express pot prezenta o așezare diferita a elementelor de siguranța .
2. VISA INTERNATIONAL
Pe versul cardului sunt prezente următoarele elemente:
1. În partea stângă a cardului există imprimat numărul de inventar al
cardului, acesta fiind format din patru cifre identice cu primele cifre ale numărului
de cont al cardului;
2. Literele și cifrele imprimate pe card trebuie să fie uniforme în mărimea
lor, spațiul dintre ele și tipul de caractere folosit. Toate cardurile VISA au numărul
de cont începând cu cifra 4.
3. În partea medie-dreaptă a cardului există așa numitul “Flying V” sau
“V-ul zburător” care are în față una dintre literele “C”, “P” sau “B” care reprezintă
22 inițial a numelui tipului cardului. Astfel C reprezintă inițiala de la “Credit card”, P
este inițiala de la “personal card” iar B este inițiala de la “business card”.
4. Există și micro tipărituri în partea dreaptă a versului cardului, în jurul
cuvântului VISA, acestea fiind clare și lizibile. Acestea sunt alcătuite din primele
patru cifre ale numărului de cont, vizibile la raze alfa.
5. Lista de date valide care apar sub forma “Valid Date”, afișând ultima
dată până la care cardul mai este valabil. Unele carduri mai pot avea inscripționate
așa numita “Dată de producere a efectelor” ce apare sub forma “Effective Date” care
are același sens;
6. În partea dreaptă mai apare holograma unui porumbel în zbor, imaginea
acestui a fiind redată în 3 dimensiuni. Acest porumbel pare a da din aripi în momentul
în care mișcăm cardul pe aceeași direcție înainte și înapoi. Acest element este foarte
greu de falsificat, marea majoritate a falsurilor reprezentând acest porumbel într-o
imagine unidimensională;
Pe reversul cardului VISA întâlnim următoarele elemente de siguranță :
1. Pe această parte a cardului apare semnătura personalizată a posesorului,
înscrisă într-un spațiu special desemnat care pe fundal are tipărit cuvântul VISA de
mai multe ori, scrisul fiind orientat în 450 spre dreapta cu litera “V” în baza
unghiului;
2. Imediat deasupra acestui spațiu în care apare semnătura este amplasată
banda magnetică a cardului, aceasta fiind cea care conține informații referitoare la
contul cardului;
3. Există o nuanță ultravioletă pe suprafața reversului cardului vizibilă la
folosirea unei așa numite “lumini – întunecate” aceasta însemnând că raza de lumină
trebuie să fie paralelă cu suprafața cardului.
3. MASTERCARD
Pe versul acestui tip de card există următoarele elemente de securitate:
23 1. Toate cifrele și literele care sunt tipărite pe suprafața cardului trebuie să
fie clare și uniforme și spațiul dintre acestea. La toate acestea numărul de cont al lor
începe cu cifra “5”;
2. Pe partea stângă a hologramei cardului, situat în partea dreaptă a
acestuia, apare semnul de securitate a cardurilor MASTERCARD. Acesta este
amplasat în continuarea datelor de validitate a cărții de credit;
3. Holograma cardurilor MASTERCARD care este reprezentată în 3
dimensiuni înfățișează un glob pământesc ale cărui continente par să se miște în
momentul în care este mișcat înainte și înapoi pe aceeași direcție ;
4. În partea stângă a versului cardului sunt imprimante datele de validitate
a cardului, indicând prima și ultima zi de valabilitate a cardului; 4 1/2 Literele M și
C din emblema cardului situată în dreapta jos sunt vizibile la lumină închisă la
culoare;
Pe reversul cardului de tip MASTERCARD întâlnim următoarele elemente
de siguranță :
1. Spațiul special desemnat pentru aplicarea semnăturii individualizate a
posesorului prezintă în mod repetat cuvântul MSTERCARD tipărit în culori variate
și într-un unghi de 450. Orice încercare de a atenta la integritatea semnăturii va duce
la descoperirea ei prin denaturarea acestui fundal;
2. Deasupra semnăturii individualizate a posesorului, în același spațiu va
fi imprimat din nou numărul de cont al cardului, format din 10 cifre care va fi urmat
de codul de validare al cardului format din 3 cifre. Acest număr de cont este repetat
pentru a se putea compara cu numărul tipărit pe versul cardului. Ele trebuie să fie
identice;
3. Acele trei cifre ce reprezintă codul de validare al cardului vor fi scrise
cu alt tip de cifre decât cel folosit la scrierea numărului de cont al cardului;
4. În partea dreaptă jos apare un cerc colorat pe fundalul căruia sunt
imprimate primele 4 litere ale cuvântului Cirrus.
24 4. DISCOVER
Pe versul acestor tipuri de carduri întâlnim elemente de siguranță :
1. În partea de sus, de la stânga la dreapta, este imprimat numele acestor
carduri, DISCOVER, literele având 4 culori folosite la scrierea lor. În mijlocul literei
“O” din componența cuvântului este ilustrat un apus de soare. Culorile folosite în
ilustrarea acestui apus de soare sunt galben, portocaliu, albastru închis și negru.
Tipul de card DISCOVER are în mijlocul literei “O” o hologramă ce reprezintă
același apus de soare. La sfârșitul cuvâ ntului DISCOVER apare semnul de
înregistrare un R în mijlocul unui cerc, provenind de la cuvâ ntul regist ered ce are
semnificația mai sus enunțată ;
2. Numărul de cont apare imprimat pe toată lungimea cardului cuprinzând
mereu 16 cifre împărțite în patru grupe de câte patru cifre. Acest număr de cont va
începe mereu cu aceleași patru cifre la orice card DISCOVER. Aceste cifre sunt
6011 în ordinea aceasta.
3. Sub numărul de cod apar alte 2 mențiuni . Prima arată data când s-a emis
cardul și până la ce dată este acesta valabil , arată cea de a doua mențiune ;
Pe aceeași linie cu cele două mențiuni de mai sus apare emblema SEARS
FINANCIAL NETWORK sau emblema Dean Witler imprimată pe card cu fir de
mătase.
Prima emblemă apare împreună cu imprimarea repetată cu numele “SEARS
FINANCIAL NETWORK” iar a doua emblemă cu imprimarea repetată a cuvintelor
“Discover” sau “Private Issue” (emisiune privată).
Emblema NOVUS de pe verso nu va apărea pe cardurile care au înserată pe
emblem ă Sears Financial Network.
Pe revers avem următoarele elemente de siguranță .
1. Apare repetat numărul de cont al cardului;
2. Există și spațiul special destinat semnăturii personale a posesorului care
va avea imprimate pe fundal cuvintele SEAR S FINNACIAL NETWORK,
DISCOVER și Private Issue;
25 3. În partea de sus va apărea o bandă de embleme deasupra cărora sunt
imprimate cuvintele “USE YOUR CARD WHERE YOU SEE THESE SIGNS”
însemnând “Folosește -ți cardul unde vezi aceste semne”.
1.4.2. Caractere fizice ale cardurilor
Aceste carduri sunt confecționate din material plastic care este apoi învelit
în vid într-o folie subțire de celofan .
Acest plastic are fibrele orient ate pe lungimea cardului astfel încât pe
lungime nu se va reuși ruperea prea ușor, în schimb îndoirea de-a latul a acestuia se
va solda cu ruperea lui.
Dimensiunile tuturor cardurilor sunt universale pentru a putea fi posibilă
folosire acestora la aparate de citire universale.
26 CAPITOLUL II. CAUZEL E INFRAC ȚIUNILOR CU CARDURI
DE CREDIT
Datorită influențelor exercitate de dezvoltarea economiei, apariției
multinaționalelor în Rom ânia, popularitatea noilor instrumente moderne de plată și
a altor factori, infracțiunile informatice și cele de fraudare a cardurilor de credit și-
au făcut simțită prezența , în ultimii zece ani apărând și la noi în țară.
Ca în orice altă infracțiune , cauza generează un alt fenomen numit reper. Ea
acționează în circumstanțe ce ajută la producerea efectului. Aceste circumstanțe (în
această lucrare ele identificându -se cu fondul ce a dus la apariția genului infracțional
dezbătut) sunt împrejurări care, deși lipsite de efect, influențează cauza, potențând –
o sau frânând -o până la producerea efectului.
Individul uman, ce săvârșește astfel de acțiuni , este supus impactului
structurii sale biopsihologice și condițiilor mediului social din care face parte.
Aceste fapte antisociale ca acțiuni umane nu fac excepție de la această regulă.
Analiza acestui fenomen presupune desprinderea de cazuri individua le și
identificarea proceselor care prin rezonanța lor socială și repetabilă statistică pe
perioade mari de timp se constituie în cauze și condiții necesare și suficiente
săvârșirii infracțiunii .
Distincția dintre cauze și condiții se reduce semnificativ, ele fiind în raport
de ambivalență și probabilitate .
În analiza fondului cauzelor criminalității în acest domeniu se preferă ca atât
cauzele cât și condițiile să fie socotite drept factori criminologici. Acești factori sunt
clasificați în:
– factori geografici;
– factori demografici;
– factori economici;
– factori culturali;
27 Fiecare din acești factori își fac simțită prezența în momentul în care
acționează , ducând la apariția unor diverse fapte penale .
Ideea de cont bancar coroborată cu cea de bani a exercitat influenț e asupra
diferitelor persoane rău intenționate care au încercat prin cele mai variate metode de
a-și procura și folosi în mod neleg al astfel de carduri în scopul utilizării banilor ce
exist au în contul acestora , astfel victima acestor fapte era păgubită de suma de bani
asociat ă cardului de credit si afectat ă pe plan psihologic .
2.1. Factorul geografic
Aria de influen ță a acestor tipuri de infracțiuni include în principal statele
dezvoltate care au o legislație incert ă sau incomplet ă în ceea ce privește cărțile de
credit. Acest factor nu are o importan ță deosebit ă deoarece nu este printre primele
motivații ale infractorilor în comiterea ilegalităților . Se poate spune ca aceste
infracțiuni sunt mai dese pe continentul american, Europa si Asia. Trebuie precizat
faptul că în Asia acest gen de infracțiuni a înregistrat o creștere în ultimele două –
trei decenii relativ accelerată , în prezent menținând -se într-un număr relativ
constant.
2.2. Factorul demografic
Influen ța factorului demografic depinde de următoarele aspecte :
– rata natalității ;
– raportul de pondere dintre cele două sexe;
– mobilitatea geografică și socială a populației ;
Rata natalității : În momentul în care această rată crește în mod nejustificat,
în sensul că nu s-a înregistrat o creștere a nivelului de trai, astfel încât datorită
creșterii numărului celor ce trebuie întreținuți și care nu produc se înregistrează o
scădere economică care duce la exercitarea unor presiuni ce vor conduce în mod
inevitabil la executarea unor acțiuni antisociale, in unele situații chiar ilegale.
Raporturile de pondere dintre cele două sexe: Pe de o parte, daca numărul
femeilor este mai mare decât cel al bărbaților vom asista la creșterea infracțiunilor
28 lipsite de violenta , în general cum ar fi falsuri, uzuri de fals – aici fiind incluse și
infracțiunile privind cărțile de credit. Mai apar și infracțiuni privind viața intimă a
persoanei.
Pe cealaltă parte, daca numărul bărbaților este majoritar , singura modificare
este creșterea săvârșirii infracțiunilor cu violen ță fizică.
Mobilitatea geografică și social ă a populației : Aceasta presupune două
tipuri de mobilități :
– mobilitatea orizontală sau geografică a populației ;
– mobilitatea verticală sau socială a populației ;
Mobilitatea orizontală presupune migrarea populațiilor dintr -o zonă cu un
slab potențial economic într-o zonă cu un potențial ridicat , de la sate la orașe . Acest
lucru favorizează crearea unor aglomerări de populație , vehicula rea unor sume foarte
mari de bani, toate aceste exercitând o atracție asupra persoanelor pretabile la
săvârșirea de infracțiuni . În aceste condiții apar și infracțiunile privind cărțile de
credit deoarece în astfel de medii bine dezvoltate există persoane posesoare de
carduri și tot aici pot fi folosite fraudulos aceste mijloace moderne de plată și
încasare de numerar.
Mobilitate verticală sau socială presupune evoluția familiilor pe scara social ă
pretabile la săvârșirea de infracțiuni . Aceste familii nu au principiile morale necesare
pentru a se păstra în legalitate deoarece au avut o evoluție fulger prin comiterea unor
infracțiuni non violente, denumite și “infracțiuni în guler alb”.
Exista cazuri in care mafia, privind retrospectiv la infracțiunile comise de la
inițierea familiilor mafiote, acestea ajung in final să se implice și în afaceri cu cărți
de credit false, băncile fiind victimele principale urmate de cetățenii drepți care sunt
păgubiți de sume importante până la descoperirea săvârșirii faptei ilegale.
2.3. Factorul economic
Principalul factor pentru care grupările criminale s-au orientat spre
săvârșirea infracțiunilor nonviolente o reprezintă factorul economic. Posibilitatea
obținerii de câștiguri mari intr-un timp relativ scurt este motivația predominant ă în
29 conștiința acestor persoane. În cadrul acestui factor se urmăresc mai multe direcții
de studiu:
– starea de prosperitate ;
– șomajul ;
– nivelul de trai.
Astfel starea de prosperitate se referă la calitatea vieții pe care o duce
persoana, la asigurare a unui necesar zilnic de care ar fi nevoie pentru un trai decent ,
la situația material ă decent ă asigurat ă din venituri periodice . Dacă s-ar îndeplini
condițiile decente de trăi pentru o persoan ă normal ă, aceasta nu ar mai fi tentat ă să
comită infracțiuni pentru a-și acoperi golul financiar din viața personal ă.
Șomajul este o altă direcție de studiu a influenței pe care o are factorul
economic în prolifera rea faptelor antisociale, deci și în ceea ce privește falsificarea,
contrafacerea și traficul cărților de credit.
Odată cu apariția fenomenului șomajului , persoana în cauză va suferi atât pe
plan economic cât și pe plan psihologic. Datorit ă acestei situații , acesta va încerca
prin toate mijloacele pe care le are în posesie să-și revină din punct de vedere
economic. Unii indivizi ar putea apela la săvârșirea de fapte antisociale și chiar și
ilegale de genul tâlhăriilor , furturilor si înșelătoriilor privind falsificarea cărților de
credit .
Nivelul de trai influențează într-un mod deosebit crearea unei predispoziții
spre săvârșirea de infracțiuni . Astfel , în mediile unde acest nivel de trai este scăzut
sau unde în cazul în care există un venit, acesta abia este suficient pentru achitarea
datoriilor la întreținere , pentru achiziționarea unor articole de îmbrăcăminte etc.
Rata infracționalității in statistic ile poliției locale este mult mai ridicat ă în
raport cu alte zone care prosper ă economic iar cetățenii se descurc ă din acest punct
de vedere . Persoanele din astfel de medii au în general și o slabă educație școlară ,
ele fiind în general pretabile a săvârși infracțiuni cu violen ță fizică. Ele sunt mai
puțin prezente în infracțiuni ce privesc cărțile de credit, cele mai întâlnite fapte ale
lor în domeniul cărților de credit fiind furtul și folosirea acestora la automatele
bancare după ce în prealabil au obținut parola contului prin diferite metode.
30 Pe de altă parte, în mediile unde acest nivel de trai este mai ridicat, individul
având în general preocupări intelectuale, infracțiunile ce pot fi săvârșite vor fi în
general lipsite de violen ță și care să aducă beneficii mari într-un timp relativ mic.
Aici sunt des întâlnite infracțiunile privind cărțile de credit dintre cele mai
diversificate , în general apărând păgubirea unor magazine online prin neplata
facturilor. Acest mod de operare va fi dezvoltată în cele ce urmează :
Nivelul de trai poate fi împărțit în două direcții principale și anume :
– direcția subiectivă;
– direcția obiectivă.
Direcția subiectivă se refer ă strict la factorii externi ce pot influen ța
comportamentul individului.
Direcția obiectivă se axează asupra unui aspect la scară mult mai mare în
ceea ce privește nivelul de trai. Și acest nivel de trai conduce la săvârșirea
preponderentă a unui anumit gen de infracțiuni fie cu violen ță în cazul unui nivel
scăzut de trai, fie lipsite în general de violen ță, in lucrare fiind incluse infracțiunile
in legatură cu cărțile de credit.
2.4. Factorul cultural
Acest factor aduce elemente de noutate în comportamentul individului și
reprezintă o sursă important ă de influen ță în conduita acestuia în ceea ce privește
comiterea de fapte anti-sociale. Astfel, exist ă mai mulți factori pe care o sa-i
analiz ăm în continuare:
– Societatea
– Religia
– Starea Civil ă
– Mijloacele de informare în masă
– Profesia
– Familia
Societatea : Într-o societate unde nivelul de trai este ridicat, rata
infracționalității e scăzută , cele mai multe dintre ele sunt non-violente, denumite și
31 infracțiuni “in guler alb” și rar infracțiuni bazate pe violen ță, acestea fiind săvârșite
de persoane cu tulburări de personalitate.
In principal, în acest tip de societate se întâlnesc infracțiuni de fals,
contrafaceri si trafic de monede, cârți de credit și cecuri precum și infracțiuni
săvârșite cu ajutorul calculatorului privind o arie extins ă de obiecte materiale.
Acest ultim gen de infracțiuni este săvârșit , în marea majoritate a cazurilor, de
persoane bine instruite, documentate în ceea ce privește calculatorul, rețele
informatice și carduri le. Unele dintre aceste infracțiuni sunt încă săvârșite și de tineri
talentați în domeniul informatici i care fac astfel de fapte din dorința de afirmare .
Religia : Are un rol deosebit asupra comportamentului individului deoarece
îi oferă acestuia un set de valori care trebuie respectate și de obicei și un
comportament pe care trebuie să-l adopte în societate. De obicei persoanele
religioase sunt mai reținute în a comite infracțiuni , acest lucru fiind un lucru
nepermis de către religie.
Starea civilă : Persoanele celibatare nefiind supuse unor griji suplimentare ce
rezultă din viața de cuplu, neavând așa multe responsabilități și având mai mult timp
liber la dispoziție pentru a-și alege cariera și modul de viață, de asemenea dorind u-
și și un câștig mare într-un timp relativ scurt, vor fi mai predispuși la săvârșirea de
fapte non-violente.
Mijloacele de informare în masă: acestea au un rol pronunțat asupra
fenomenului infracțional pentru că prin intermediul acestora se produce fenomenul
supranumit "import de infracțiuni “. Acesta are loc prin intermediul mijloacelor de
informare în masă în mod indirect. O specializare directă poate avea loc dar nu prin
intermediul mijloacelor mai sus enumerate.
Astfel persoanele rău intenționate află din documentari, filme, ziare sau
reviste etc. de modul în care s-a comis un numit gen de infracțiune sau fapte care
nici nu sunt prevăzute încă, datorită inexistenței lor până atunci, sau care a fost
obiectul acesteia și modul de valorificare a acestui. Imediat ce individul ia la
cunoștința de o breșă legislativ ă ce îi permite să comită infracțiuni și să aibă câștiguri
32 de ordin patrimonial de pe urma acestora, va trece la punerea în aplicare a
cunoștințelor noi acumulate.
În ceea ce privește infracțiunile săvârșite cu ajutorul calculatorului privind
cărțile de credit pe INTERNET, există pagini de web, create de infractorii
cibernetici, supranumiți hackeri, care descriu metode și creează programe speciale
concepute de ei pentru a-și asigura succesul în accesarea diverselor site-uri. Cu toate
eforturile celor ce administrează rețeaua și celor care efectuează lucrări de
mentenanț ă la aceasta, de a bloca amenințările la adresa rețelei și a nu avea scurgeri
de date informatice , concluzia rămâne că î ntotdeauna vor apărea noi metode de a
penetra securitatea rețelei indiferent de metodele preventive luate.
Profesia poate reprezenta un avantaj pentru infractor în acoperirea urmelor
infracțiunii datorit ă cunoștințelor sale de specialitate din domeniu.
Spre exemplu un bun economist care a lucrat în domeniul bancar unde sunt
necesare cunoștințe în operare pe calculator va putea săvârși o faptă condamnată de
legea penală într-o manieră aproape perfectă care cu greu va putea fi descoperită
chiar și de un specialist it.
Familia : Aceasta influențează foarte mult comportamentul infracțional al
unei persoane. Astfel , educația primită în familie va avea rezonanțe în
comportamentul infracțional al persoanei prin aceea că dacă educația primită în
familie sau mediul familial este pro-infracțională , persoana respectivă nu va avea
remușcări înainte sau după săvârșirea infracțiunii , lucru care va conduce la o
stăpânire de sine mai mare în timpul săvârșirii infracțiunii deci la mai puține urme
lăsate, de aici rezultând o mai grea descoperire a autorului.
O astfel de educație este întâlnită în familii cu antecedente penale, familii
dezorganizate în care principalele venituri sunt realizate prin săvârșire a de
infracțiuni . De obicei, aceste persoane săvârșesc infracțiuni ce prezint ă un mic risc
social de genul furtului de cărți de credit apoi golirea acestora la cel mai apropiat
ATM.
33 CAPITOLUL III. CONTRAFACEREA ȘI FALSIFICAREA
CĂRȚILOR DE CREDIT
3.1. Definiția contrafacerii cărților de credit
Contrafacerea reprezintă reproducerea de astfel de cărți de credit de persoane
neautorizate, cărți de credit ce sunt folosite în scopuri dolosive de diferite persoane
sau organizații de persoane.
Această contrafacere necesită o serie de condiții pentru a putea fi reușit ă și
anume : cheltuieli foarte mari, specialiști , buni cunoscători ai procesului de fabricare
al cardurilor și timp la dispoziție .
În general cardurile contrafăcute se deteriorează mai repede, exfoliindu -se
mai rapid decât cele originale. De multe ori greutatea acestora nu este aceeași cu
originalul sau nu coincide nici măcar între falsuri. Și la dimensiuni se întâlnesc
necorespondențe , cele mai des întâlnite fiind diferențe le la grosimea cardului.
Din aceast ă cauză, au apărut pe piață instrumente de verificare a autenticității
cardurilor care verific ă caracteristicile de ordin fizic cât și modalitatea înregistrării
datelor pe cardurile înscripționate .
Pentru contrafacerea unui card este nevoie de cunoștințe de specialitate și
anume: procesul de fabricație al cardurilor, tipul de materiale folosite și
instrumentele speciale de înscripționare a datelor pe carduri.
Concluzia este ca nu orice persoana poate apela la aceast ă form ă de săvârșire
a infracțiunii deoarece o masă mică de persoane dețin cunoștințele și tehnologia
necesar ă contrafacerii cardurilor de credit.
Dacă adăugăm la toate aceste și faptul că in ultimii ani, instituțiile emitente
de carduri au dezvoltat noi tehnologii care pun în dificultate pe falsificatorii de
carduri prin introducerea unor noi elemente de siguranță, putem afirma că acest tip
de infracțiune se săvârșește de rețele foarte bine organizate și cu forță financiară
importantă, fiecare individ ce face parte din ea, avându -și foarte clar delimitate
atribuțiunile de a căror îndeplinire răspunde .
34 3.2. Falsificarea cărților de credit
Falsificarea cărților de credit este încadrată la titlul VI Infracțiuni de fals,
Capitolul I Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, infracțiunile prevăzute
de art.311 Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata, art.314 Deținerea
de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plata electronica .
De asemenea, unele operațiuni de falsificare a cărților de credit pot fi
încadrate la titlul II Infracțiuni contra patrimoniului, Capitolul IV Fraude comise
prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice, art.250 Efectuarea de
operațiuni financiare in mod fraudulos
1. CONȚINUTUL LEGAL
Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori:
Art. 311 (1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru
efectuarea plăților sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepsește
cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) privește un instrument de plată
electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
(3) Tentativa se pedepsește .
Prin falsificare se înțelege o alterare în orice mod a unui bun, în cazul nostru,
a unei cărți de credit.
Infracțiunea în cauză este încadrată în articolul 311 din codul penal român ,
deși nu se face referire în mod expres la carduri, însă ele pot fi subînțelese din
exprimarea:
“Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea
plaților , sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare ..”.
35 2. CONDIȚII PREEXISTENTE
În cadrul acestor condiții avem de urmărit două coordonate:
Obiectul infracțiunii
Subiecții infracțiunii
A. Obiectul infracțiunii
În cazul infracțiunii de falsificare a cărților de credit avem de clarificat
probleme în legătură cu obiectul juridic al normei penale, adică ceea ce această
normă protejează. Astfel în primul rând sunt protejate buna desfășurare a
operațiunilor financiare prin intermediul cărților de credit. Acesta este obiectul
juridic general, pentru că, în cazul în care aceste operațiuni nu ar fi protej ate, clienții
posesori de carduri și-ar pierde încredere în acest sistem, nu l-ar mai folosi și astfel
s-ar înregistra pierderi financiare, banii ce ar rezulta din efectuarea acestor operațiuni
nu ar mai fi încasați .
În al doile a rând sunt protejate persoanele fizice sau juridice posesoare de
carduri și conturile bancare aferente acestora.
Obiectul material al acestei infracțiuni este reprezentat de bunul asupra
cărui a este îndreptat actul infracțional . Se poate afirma că în cazul nostru întâlnim
un obiect material secundar reprezentat de corpul cardului. Acesta este secundar
pentru că prin falsificarea cardului se urmărește adevăratul scop al acestei activități
infracționale și anume banii ce există în contul unui card la un moment dat .
Astfel obiectul material propriu -zis sunt banii electronici înregistrați pe
banda magnetică a cârtii de credit .
B. Subiecții infracțiunii
În cazul infracțiunii de falsificare a cărților de credit avem două categorii de
subiecți :
36 Subiectul activ
Acesta este reprezentat de persoana care săvârșește în mod propriu -zis
infracțiunea de falsificare a cărții de credit. Acest subiect activ poate fi simplu când
acțione ază o singură persoană sau multiplu când acționează mai multe persoane.
Privitor la subiectul activ trebuie lămurite unele aspecte. Astfel , persoanele
cele mai des întâlnite ca fiind autoare ale unor astfel de infracțiuni , sunt bine
pregătite în domeniul modalităților de folosire a cardurilor, a funcționării ATM –
urilor și a metodelor de manipulare a conturilor prin intermediul credit -cardurilor.
În general autorii unor astfel de fapte infracționale au o garderoba elevat ă,
folosesc un limbaj diferit si de impact , frecvente ază foarte des sediile bănc ilor și de
multe ori fiind ei înșiși posesori de cărți de credit valide care i-au ajutat în învățarea
manipulării acestora și pe care le-au studiat pentru descoperirea metodel or de
falsificare.
Subiectul pasiv
În cazul infracțiunii pusă în discuție , subiectul pasiv principal este persoan a
în dauna căreia se produce paguba financiară, indiferent dacă e persoană fizică sau
juridică.
Poate să apară ca subiect pasiv secundar și statul, mai ales atunci când
subiect ul pasiv principal este o persoan ă juridică prin păgubirea căreia este păgubit
indirect și sistemul financiar român.
3. CONȚINUTUL CONSTITUTIV
În cadrul examinării conținutului constitutiv vom urmări două laturi:
Latura obiectivă;
Latura subiectivă.
A. Latura obiectivă este la rândul ei constituită din trei elemente:
37 1. Elementul material
Acesta este reprezentat de acțiunea de falsificare a cărții de credit. Putem
afirma însă că această acțiune de falsificare poate fi făcută în mai multe moduri.
Aceste modalități sunt cunoscute sub denumirea de “modus operandi”.
Un prim astfel de modus operandi este cunoscut sub numele de
“Dezimprimare – Reimprimare“ și are ca obiect înscrisurile în relief executate pe
verso -ul cardului.
Acest mod de operare a început să prolifereze la începutul anilor ’80 și constă
în expunerea cardului la o sursă de căldură, când datorită materialului din care acest
este confecționat , un plastic denumit polyinyclorid, devenea mult mai elastic.
Astfel diferite surse de căldură sunt folosite la desfășurare de astfel de
activități . Printre acestea putem menționa fiere de călcat, felinare sau chiar apă fiartă
în cuptoare cu microunde.
În continuare cardul astfel încălzit va fi reinscripționat cu noi caractere
numerice și alfabetice cu ajutorul unei prese hidraulice după ce în prealabil fostele
caractere au fost șterse și de culoarea cu care erau vopsite, de obicei aceasta fiind de
culoare neagră sau aurie.
În acest scop (îndepărtarea culorii literelor și cifrelor) sunt folosite diferite
substanțe abrazive, cel mai des utilizați fiind soluțiile de curățare a băilor care conțin
pe lângă detergenți și anumiți solvenți .
După retipărirea cardului, conturul vechilor caractere va fi vizibil în cazul în
care presa va fi mișcată în timpul în care cardul este presat.
Următorul instrument necesar este o matriță specială folosită la
inscripționare a cardurilor. Disponibilă într-o diversitate de moduri de confecționare
și de tipărire a caracterelor și tipurilor acestora, aceste matrițe sunt de vânzare în
diferite rețele infracționale .
Unele din aceste matrițe au capacitatea de a “bate” caracterele pe card dar nu
în același mod cum o face o cheie de corecție sau mașină de scris electrică.
Un alt mod de operare privitor la falsificarea cărților de credit este
reprezentat de alterarea suportului magnetic existent la carduri. Aceasta este una
38 dintre cele mai recent e modalitați de falsificare a unui card. La acest mod de operare
se folosește un aparat de decodare și recodare care permite mutarea sau ștergerea
datelor. Aparatul permite și codarea oricărui suport magnetic de plastic (card)
prevăzut cu bandă magnetică nefiind necesare datele unui card deja existent.
Acest mod de operare este folosit în vederea obținerii frauduloase de monetar
de la automatele bancare. O identificare a unui cod cu nume și date magnetice sau a
mai multora poate fi în prealabil furată de falsificator pentru a fi folosită , însă
falsificatorul poate inventa singur aceste date.
Până acum am vorbit de două alternative ale infractorului de a falsifica o
carte de credit. Prima este o alterare fizică a cardului iar a doua este o alterare
magnetică. Însă aceste alterări pot apărea și amândouă în același caz.
Astfel, această metodă supranumită “bărbierit și lipit” a început să fie folosită
la începutul anilor ’70 și aceasta const ă în tăierea la nivelul cardului a caracterelor
numerice și alfabetice cu un instrument foarte ascuțit . Acestea erau înlocuite cu alte
caractere, obținute pe aceeași cale de la alte carduri și imitau informațiile de pe alte
carduri valabile.
Atât timp cât acest mod de operare nu este o contrafacere pură care să
utilizeze bucăți de plastic de dimensiunile cardurilor, a fost folosit de falsificatori cu
succes în activitățile de fraudare mai ales atunci când cooperau cu vânzătorii corupți
în acest scop.
2. Urmarea imediată
Acest al doilea element al laturii obiective este reprezentat de crearea unei
situații periculoase pentru sistemul financiar care va fi păgubit în cazul folosirii
acelui card.
3. Legătura de cauzalitate
Se instalează între elementul material al infracțiunii de falsificare săvârșite
și urmarea imediat a acesteia, adică crearea situației periculoase pentru sistemul
financiar are drept unica cauză acțiunea de falsificare a cărții de credit.
39 B. Latura subiectivă
Latura subiectivă a infracțiunii face referire la forma de vinovăție cu care
este săvârșită infracțiunea . În cazul infracțiunii de falsificare a cărților de credit este
intenția directă sau indirectă (în cazul în care autorul infracțiunii execută falsurile
pentru o altă persoană care l-a plătit spre exemplu).
4. FORME; MODALITĂȚI; SANCȚIUNI;
1. Actele pregătitoare .
Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata, in ambele sale
variante, implica, deseori, o pregătire care poate consta in strângerea de materiale,
procurarea de instrumente , identificarea si contactarea de specialiști .
Actele pregătitoare , ca forma de săvârșire a infracțiunii prevăzută in art. 311
Cod penal, nu sunt incriminate , ele pot constitui acte de complicitate anterioara când
au fost efectuate de o altă persoana decât autorul și s-a trecut la executarea acțiunii
de falsificare.
Potrivit art. 314 Cod penal, „fabricarea , procurarea sau transmiterea de
instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea titlurilor sau valorilor
prevăzute în art. 311 alin 1 cod penal român ori cu scopul de a servi la falsificarea
instrumentelor de plată electronic ă, dacă nu au valoare de acte de complicitate la
infracțiune , vor realiza conținutul unei fapte distincte cu denumirea marginal ă
„deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori. ”11
2. Tentativa
La ambele variante de încriminare a faptei de falsificare de titluri de credit
sau instrumente de plata, tentativa este încriminat ă.
11 V. Dobrinoiu, M. A. Hotca, M. Gorunescu, M. Dobrinoiu, I. Pascu, I. Chis, C. Paun, N. Neagu, M.C. Sinescu –
Noul cod penal comentat partea special ă ediția a ii -a, revăzuta si adăugită , Editura Universul Juridic, București,
2014, p.608
40 3. Consumarea si epuizarea
Consumarea are loc în momentul în care acțiunile de falsificare prin
contrafacere sau alterare a titlurilor sau valorilor arătate în norma de incriminare s-a
efectuat în întregime și s-a produs urmarea imediat ă.
Epuizarea are loc în momentul când activitatea de falsificare a fost efectuat ă
în întregime ori odată cu efectuarea ultimei acțiuni din componen ța activității
infracționale ( în caz de infracțiune continua)
4. Sancțiune
Falsificarea de titluri sau instrumente de plata, varianta tip, se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar varianta
agravat ă se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
Întrucât cel mai adesea prin săvârșirea acestei infracțiuni se urmărește
obținerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii , instanța poate aplica
pedeapsa amenzii potrivit art. 62 C.pen.
Titlurile de credit ori instrumentele de plata sau alte valori falsificate, in
temeiul art.112 alin (1) lit. A. cod penal, vor fi supuse confiscării speciale. Daca
instanța va constata ca sunt întrunite condițiile prevăzute in art. 1121 cod penal, va
dispune confiscarea extinsă .
3.2.1. Contrafacerea cărților de credit
Prin contrafacere se înțelege confecționarea , producerea sau imitarea unui
instrument de plată electronic ă. In acest caz, nu are releva nță daca imitația este
perfect ă, fiind suficient sa poată fi pusă în circulație , adică să fie capabil ă, din punct
de vedere tehnic, să interacționeze cu sisteme informatice de genul bancomate, POS-
uri etc.12
Contrafacerea presupune utilizarea de dispozitive special concepute,
similare celor utilizate de instituțiile financiare emitente, care imprim ă pe banda
12 M.Dobrinoiu, în M. Hotca, M Dobrinoiu, Infracțiuni prevăzute în legi speciale, Comentarii si explicații, ediția a II –
a, Editura C.H. Beck, București, 2010 p.661
41 magnetic ă a blanchetei de plastic datele în format electronic necesare in vederea
acceptării falsului la tranzacționare în rețeaua instituțiilor financiare sau
comercianților acceptanți . De precizat ca, în acest caz, în lipsa unor informații de
sesizare, rețeaua interbancara nu are posibilitatea sa depisteze falsul, cardul clonat
fiind perceput drept instrume ntul real de plata electronic ă al victimei.
Persoanele care contrafac cărțile de credit sunt de obicei organizate în rețele ,
fiecare component al acesteia având propriile sale atribuțiuni în cadrul acesteia.
Aceste persoane au acces la aparatură de ultimă generație în domeniul imprimării
litografice, acestea având viteză și fiabilitate foarte mare. Alte persoane utilizează
scrierea cu mătase ca și mod de imprimare a cardului.
3.2.2. Traficul cărților de credit
Prin termenul de trafic al cărților de credit înțelegem mișcarea în spațiu a
acestora. Această mișcare însă se putea desfășura numai cu aportul adus de anumite
persoane infractoare numite traficanți . Trebuie menționat faptul că acest trafic
(mișcare ) a cărților de credit se face în mod ilegal și nemonitorizat.
42 CAPITOLUL IV. ACTIUNI SPECIFICE POLIȚIEI PE ACEASTA
LINIE DE INFRACȚIUNI
In ultimii ani, evoluția crimei organizate in Romania este strâns legata de
evoluția infracțiunilor informatice si de manipularea tot mai intens ă a tehnologiilor
noi apărute pe piață, cum ar fi calculatorul sau alte sistem e informatice de date.
Astfel, criminalitatea informatic ă a ajuns la rang de ramur ă a crimei organizate la
nivelul tarilor Uniunii Europene .
O misiune foarte importantă a organelor de poliție este aceea de se adapta în
timp foarte scurt și într-un mod foarte eficient la noile modalități de săvârșire a
infracțiunilor informatice în special . Odată cu apariția acestora în societatea
românească , au început să fie săvârșite infracțiuni ce se află în strânsă legătură cu
așa zișii “bani de plastic”. Printre cele mai frecvente infracțiuni sunt furtul cardurilor
și folosirea frauduloasă a acestora dar și falsific area sau contrafacerea cărților de
credit. Aceste fapte se rețin de cele mai multe ori in concurs.
Scopul final al săvârșirii acestor infracțiuni este obținerea banilor din contul
asociat cardului de credit. Însă, pentru retragerea sumei de bani trebuie îndeplinit
cumulat o serie de condiții si anume : prezen ța fizică a celui care îl are în posesie ,
cunoașterea codului P.I.N. al cardului si codul personalizat.
Infractorul ar putea întâmpina anumite probleme la retragerea banilor , dar
cunoscând datele personale de identificare ale titularului îl poate ajuta sa le
depășească .
Un mod mai puțin periculos de a folosi un astfel de card este acela de a
efectua cumpărături de pe INTERNET cu ajutorul acestuia, însă acest lucru este
posibil numai dacă cardul este valabil și în străinătate sau peste granițele statului din
care face parte organul bancar emitent.
Dar și pe internet se efectuează astfel de cumpărături numai de la magazine
mici, care nu dețin sisteme de securitate și verificare a cardului și a posesorului
moderne sau lipsesc cu desăvârșire , efectuând astfel livrări de mărfuri de multe ori
pe baza unor carduri cu contul gol, carduri expirate sau fără a verifica dacă e
43 cunoscut numărul de cont al cardului sau nu, în felul acesta micile magazine online
rămânând cu un prejudiciu de pe urma acestor tranzacții .
De aici a rezultat necesitatea creării unor compartimente specializate in lupta
împotriva criminalității informatice, cunoscuți pe plan internațional drept "cyber –
cops" sau "White Hats".
Polițistul care aleargă pe străzi cu pistolul în mână este o situație din ce in ce
mai rar întâlnită . În zilele noastre furtul electronic aduce câștiguri mult mai mari
decât cel tradițional . Prin computer, media câștigului se ridică la 200.000 dolari iar
probabilitatea de a fi prins este sub 10 procente . Nașii cyber -spațiului își fac reclamă
la vedere, în modul cel mai agresiv cu putință13:
“Pune mâna pe un computer și pe telefon! Caută pe INTERNET, Hacker’s
Catalogue. Vei găsi acolo zeci de mii de cărți de credit valabile… Pline de bani care
te așteaptă pe tine, care pot fi cheltuiți pe orice vor mușchii tăi.”
Există de asemenea si bloguri sau site-uri specializate în hacking unde
diverse persoane poartă conversații pe teme specializate si fac schimburi de software
uri de accesat ilegal site-uri.
Și cum grupările crimin ale au avut întotdeauna o mare slăbiciune pentru cele
mai noi tehnologi precum și motivațiile extrem de puternice pentru a le folosi, este
lesne de acceptat concluzia specialiștilor potrivit căreia crima organizată și
tehnologia vor colabora tot mai mult în viitor . Cei care vor încerca să-și unească
eforturile în combaterea atacurilor sistemelor inform atice vor avea de înfruntat patru
tipuri de amenințări :
1. încălcări a unor drepturi de autor;
2. fraude electronice prin introducerea unui cod de acces permițând
deturnări de fonduri;
3. spălarea banilor și infracțiuni de natură sexuală;
4. piratarea programelor.
13 art. preluat și prelucrat din revista Poliția Română nr. 2345 din nov.2000
44 Să reușești să faci din cyber -spațiu un loc sigur și să convingi oamenii de
afaceri și utilizatorii de acest lucru este un deziderat import ant pentru dezvoltarea
comerțului electroni c.
Dar infracționalitatea online, care include toată gama, începând de la
"Hacking -ul" computerelor până la spionajul industrial și fraudele cu cărți de credit
este cunoscută ca fiind foarte greu de urmărit și când companiile cad victime acestui
gen de agresiuni, de regulă păstrează tăcerea din frica consecințelor de ordin
economic si al scăderii încrederii in profesionalismul site-ului de pe urma
mediatizării evenimentului.
Astfel numărul cazurilor nereclamate este imens, analiștii estimând că doar
12% din criminalitatea pe computer este dezvăluită autorităților în drept , cele mai
multe probleme de acest gen fiind rezolvate în privat de către specialiști independenți
în securitatea it.
Cum o multitudine de site-uri oferă programe de hacking , instrumentele sunt
la fel de simplu de procurat ca și jocurile pe calculator. Și spionajul industrial trage
foloase serioase din rețeaua electronică , fiindu -i mult mai simplu unui individ să fure
informați adulmecând prin rețea decât să se infiltreze fizic în firma-victimă, a
declarat avocatul Stefan Jaeger, membru al grupului BKA pentru comerțul
electronic.
Cu toate acestea , frauda clasică este de departe cea mai răspândită și cea mai
profitabilă formă de cyber -criminalitate. Mai exact este vorba de accesul fraudulos
la un sistem de procesare automată a datelor după spargerea codului unui cip care
validează tranzacții electronice, de la distribuitoarele de bilete până la bancomate.
Astfel , estorcarea de fonduri nu poate fi decât următorul pas.
Hoțul viitorului va urmări să fure nu doar numărul cărții de credit ci chiar
identitatea persoanei respective identificându -se cu aceasta până și la bolile suferite
în trecut sau în prezent pentru a obține acces fizic la toate bunurile acestuia in scopul
valorificării pentru interesul propriu . O astfel de idee a fost folosită recent pentru
45 realizarea unui film de mare succes. Asteptările cetățenilor in privința filmului sunt
reprezentate de speranțe ca acest film să nu devină realitate .14
4.1. Măsuri luate pentru contracararea acestui fenomen infracțional pe
plan internațional15
Poliția europeană a început să reacționeze în fața amenințărilor informatic e
imediat ce acest fenomen a luat amploare . Astfel, Uniunea Europeana a înființat in
2013 Centrul european de combatere a criminalității informatice.
La o conferință organizat ă de Comisi a la care participă autorități de aplicare
a legii, instituții ale UE și naționale și sectorul privat, comisarul pentru Afaceri
Interne, Cecilla Malmstrom a declarat : „Comportamentul infracțional se schimbă
rapid, exploatând evoluțiile tehnologice și lacunele juridice. Infractorii vor continua
să dea dovadă de creativitate și să lanseze atacuri sofisticate pentru a obține și mai
mulți bani, iar noi trebuie să putem ține pasul cu ei. Competența EC3 ne ajută să
ducem această bătălie și să amplificăm cooperarea europeană. Datorită mai multor
operațiuni de anvergură desfășurate cu succes anul trecut, Centrul european de
combatere a criminalității informatice a dobândit deja o faimă bine-meritată între
agențiile de aplicare a legii”16
Principala sarcină a Centrului european de combatere a criminalității
informatice este de a demonta operațiunile rețelelor de crimă organizată care sunt
angajate și în criminalitatea informatică organizată (pentru mai multe detalii, a se
vedea MEMO/13/6 17 și grafice 18). Concret, EC3 sprijină și coordonează
operațiunile și investigațiile desfășurate de autoritățile din statele membre în mai
multe domenii.
Analiștii declară că nu e suficient acest stadiu în care se află combaterea
cyber -criminalității iar poliția este departe de un adevărat început al acestei lupte.
14 art. preluat din revista Poliția Română nr.2345 din nov. 2000
15 art. preluat din rev. Poliția Română nr. 2345 din nov. 2000 semnat de Rodica Piloiu
16 https://www.europol.europa.eu/ content/european -cybercrime -center -ec3-first-year-report
17 http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -13-6_en.htm
18http://ec.europa.eu/dgs/home -affairs/e -library/docs/infographics/cybercrime/european_cybercrime_centre_
infographics.pdf
46 Adeseori, echipamentul de care dispune aceasta este peste măsură de învechit,
sumar, insuficient și nu de puține ori polițiștii acționează după principiul “fiecare cu
computerul de acasă”.
În plus, numărul ofițerilor specializați în acest gen de infracționalitate este
calificat drept ridicol de scăzut, în raport cu dimensiunile obiectivului propus.
Cooperarea internațională agenților de aplicare a legii se derulează într-un
ritm lent, într-un domeniu în care escrocii pot străbate frontierele, prin rețea , în
interval de câteva secunde. Însă cei însărcinați să aplice legea nu numai că nu pot
pătrunde în alte jurisdicții dar sunt obligați să completeze o formularistică
complicată pentru a-i determina pe colegi să preia urmărirea infractorilor în propria
lor țară. Asta durează uneori săptămâni și luni, timp mai mult decât suficient ca
hackerii să dispară în spațiul cyber.
Există încă diferențe semnificative între statele membre U.E. în ceea ce
privește definiția unei cyber -infracționalități .
4.2. Procedura privind investigarea infracțiunilor cu instrumente de
plata electronice
Scopul procedurii este stabilirea unui set de reguli privind desfășurarea
activităților pentru investigarea infracțiunilor săvârșite cu instrumente de plată
electronică si stabilirea responsabilităților privind întocmirea , avizarea si aprobarea
documentelor aferente acestei activități
Activitatea se desfășoară in domeniul combaterii criminalității informatice .
Procedura se aplică de către polițiști din cadrul Direcției de Combatere a
Criminalității Organizate, precum și a unităților teritoriale subordonate Direcției de
Combatere a Criminalității Organizate.
Infracțiunile cu instrumente de plată electronică sunt infracțiuni complexe,
comise de regulă, în concurs cu alte genuri de fapte ilicite, unele din sfera
criminalității informatice, constatându -se o specializare a membrilor grupurilor
infracționale implicate, sarcinile fiind trasate în funcție de abilitățile fiecăruia.
47 Infracțiunile cu instrumente de plată electronică au drept consecințe
pierderea încrederii în tranzacțiile făcute cu aceste instrumente, în securitatea
sistemelor informatice determinând pierderi financiare sau câștiguri ilicite
substanțiale .
În Rom ânia, modalitățile de comitere a infracțiunilor cu instrumente de plată
electronică se prezintă în următoarele forme:
1. Confecționarea de echipamente de skimming , montarea acestora în scopul
copierii benzii magnetice a cardurilor (ATM -uri, POS-uri, automate de bilete,
automate pentru acces metrou, automate pentru achitat facturi sau pentru depus bani
pe cont, automate pentru plăți cu cardul în benzinării, etc.) urmate de utilizarea
datelor pentru obținerea de carduri contrafăcute și efectuarea de retrageri
frauduloase la ATM -uri sau cumpărături în magazine.
2. Utilizarea frauduloasă a datelor cardurilor bancare pentru achiziționarea
de bunuri și servicii prin Internet.
3. Atacuri phishing/Atacuri informatice (Zeus) ce vizează clienții unor
instituții bancare, în scopul obținerii datelor și parolelor corespunzătoare cardurilor
bancare, conturilor de online -banking sau a altor instrumente financiar -bancare,
utilizate apoi pentru obținerea de profit prin una dintre metodele menționate mai sus.
4. Clonarea cardului bancar în complicitate cu titularul, clona este utilizată
pentru retrageri iar titularul reclamă tranzacțiile ca fiind frauduloase.
5. Efectuarea de tranzacții frauduloase cu complicitatea comercianților care
utilizează POS-uri.
6. Vânzarea/cumpărarea/transferul de date de carduri prin Internet.
7. Enumerarea acestor modalități de săvârșire a infracțiunilor informatice a
fost făcută în mod orientativ, nu limitativ.
Pentru rezolvarea cauzelor se vor avea in vedere o serie de activități de
investigare si cercetare a infracțiunilor .
Activitățile specifice de investigare și cercetare a infracțiunilor cu
instrumente de plată electronică sunt:
48 A. Colectarea informațiilor privind derularea unor astfel de infracțiuni se
realizează, în principa l, prin primirea de date și informații de la surse ocazionale sau
surse umane de informații , exploatarea unor instrumente de cooperare polițienească
națională și internațională , desfășurarea de investigații sub acoperir e (inclusiv în
mediul virtual) si primirea de sesizări, informări, reclamații , alerte etc. de la persoane
fizice, instituții publice, reprezentanți ai sectorului privat, ONG -uri, etc.
B. Obținerea mijloacelor de probă – activitățile desfășurate vor urmări
identificarea și documentarea activităților infracționale informatice, bazându -se pe
o muncă informativă calificată, presupunând folosirea unor instrumente specifice,
activitățile unor astfel de grupări infracționale fiind foarte bine organizate și
structurate, cu ramificații în exteriorul țârii, urmărindu -se în principal identificarea
suspecților sau membrilor grupării și stabilirea poziției fiecărui membru în cadrul
grupării, identificarea locurilor unde se desfășoară activitățile ilicite, stabilirea
modului de acțiune al membrilor grupării și identificarea modalității prin care
suspecții intră în posesia sumelor de bani rezultate din activitatea infracțională și
prin care se realizează împărțirea profitului .
În acest sens, se vor desfășura următoarele categorii de activități , după ce
lucrarea a fost înregistrată la parchetul competent și i-a fost alocat numărul unic:
1. Activitățile dispuse în majoritatea cazurilor privind săvârșirea unor
infracțiuni cu instru mente de plata electronică sunt:
a) identificarea persoanelor fizice/juridice prejudiciate ca urmare a
infracțiunilor cu instrumente electronice de plată, audierea acestora sau a
reprezentanților ;
b) verificări specifice, inclusiv investigații prin Internet, pentru identificarea
suspecților și a sistemelor informatice folosite pentru derularea activităților
infracționale , a mijloacelor de comunicare folosite, monitorizarea activității
acestora, culegerea de informații și documentarea activității infracționale ;
c) verificări cu privire la existența unor eventuale transferuri de bani care au
legătur ă cu activitatea infracțională ;
49 d) identificarea utilizatorilor și adreselor de instalare a conexiunilor Internet
sau telefonie folosite pentru derularea activității infracționale ;
e) exploatarea datelor rezultate în urma punerii în executare de autorizații de
interceptare și înregistrare audio, video, autorizații acces într-un sistem informatic,
autorizații pentru interceptarea și înregistrarea comunicărilor desfășurate prin
intermediul sistemelor informatice, ordonanțe de conservare, investigator sub
acoperire, unde este cazul;
f) verificarea codului BIN a cardurilor identificate (în ATM -uri, la fața
locului, în urma perchezițiilor informatice sau domiciliare, ca urmare a punerii în
executare a unor măsuri speciale autorizate, în urma comenzilor frauduloase
efectuate în mediul online, etc);
g) obținerea de informații de la instituțiile financiare emitente sau
procesatoare ale instrumentelor de plată electronică cu privire la modul și locul de
compromitere a cardurilor bancare autentice ale căror date de identificare au fost
înregistrate pe cardurile contrafăcute sau au fost utilizate pentru achiziții în mediul
online sau în magazine;
h) descinderi domiciliare, percheziții domiciliare, audieri, percheziții
informatice, etc.
2. În cazurile referitoare la confecționarea de echipamente de skimming ,
montarea acestora în scopul copierii benzii magnetice a cardurilor (ATM -uri, POS-
uri, automate de bilete, automate pentru acces metrou, automate pentru achitarea
de facturi sau pentru depus bani pe cont, automate pentru plăți cu cardul în
benzinării, etc.) urmate de utilizarea datelor pentru obținerea de carduri
contrafăcute și efectuarea de retrageri frauduloase la ATM -uri sau cumpărături în
magazine se vor avea in vedere:
a) supravegherea zonei, în vederea identificării persoanei care a montat ori
care ridică dispozitivul fraudulos instalat la ATM;
b) ridicarea echipamentelor artizanale , a cărților de credit contrafăcute, a
dispozitivelor folosite la copierea și scrierea informațiilor pe banda magnetică a
50 cardurilor, cu sigilarea acestora în prezența persoanei de la care au fost ridicate ori
care le-a pus la dispoziție ;
c) obținerea imaginilor și a jurnalului cu tranzacții la ATM pe un interval
orar mai lung, în scopul identificării tuturor persoanelor implicate în activitatea de
montare sau probare a dispozitivelor și retragere frauduloasă de numerar și a
întregului set de carduri contrafăcute folosite în acest scop;
d) efectuarea de constatări tehnico -științifice dactiloscopice cu privire la
dispozitivele de skimming/dispozitivele de scriere/carduri ;
e) efectuarea unei constatări tehnico -științifice la Institutul de Tehnologii
Avansate al SRI pentru stabilirea materialel or și modului de confecționare a
dispozitivelor sau cardurilor, pentru stabilirea funcționalității și destinației acestora,
pentru identificarea unor eventuale aplicații informatice utilizate pentru criptarea
datelor, stabilirea unor eventuale conexiuni cu alte cazuri în care au fost ridicate
astfel de dispozitive;
f) citirea cu dispozitive electronice speciale a informațiilor conținute de
benzile magnetice ale cardurilor contrafăcute, în prezența persoanei la care au fost
găsite sau de la care au fost ridicate și întocmirea unui proces verbal cu cele
constatate;
g) identificarea locației unde se desfășoară activitățile de falsificare a
cardurilor;
h) identificarea, ridicarea și examinarea dispozitivelor folosite la copierea și
scrierea informațiilor pe banda magnetică a cardurilor falsificate;
3. Utilizarea frauduloasă a datelor cardurilor bancare pentru
achiziționarea de bunuri și servicii prin Internet presupun următoarele activități :
a) identificarea companiei/proprietarului/administratorului site-ului pe care
s-a efectuat operațiunea ;
b) obținerea de documente din care să reiasă bunul /serviciul achiziționat prin
utilizarea frauduloasă de instrumente de plată electronică;
c) obținerea de date despre utilizatorul site-ului care a inițiat plata online;
51 d) obținerea de log-uri informatice aferente înregistrării utilizatorului pe site
sau efectuării plății online;
e) verificarea adreselor IP obținute din analiza log-urilor informatice, în
vederea stabilirii calculatorului de la care s-a efectuat plata online și a identificării
inițiatorului plății ;
f) solicitarea de date de la procesatorul de plăti electronice și banca emitentă
a instrumentului de plată electronică, în vederea identificării titularului acestuia;
g) identificarea beneficiarului bunului sau serviciului achiziționat prin plata
online.
4. Atacuri phishing/Atacuri informatice (Zeus) ce vizează clienții unor
instituții bancare, în scopul obținerii datelor și parolelor corespunzătoare
cardurilor bancare, conturilor de online -banking sau altor instrumente financiar –
bancare, utilizate apoi pentru obținerea de profit prin una din metodele menționate
mai sus.
5. Clonarea cardului bancar în complicitate cu titularul, clona este utilizată
pentru retrageri iar titularul reclamă tranzacțiile ca fiind frauduloase.
52 CAPITOLUL V. INFRACȚIUNI SĂVÂRȘITE CU AJUTORUL
CALCULATORULUI PRIVIND CĂRȚILE DE CREDIT
5.1. Introducerea privind utilizarea calculatorului în săvârșirea de
infracțiuni privind cărțile de credit
Odată cu dezvoltarea mijloacelor tehnice care au revoluționat orice domeniu
și bineînțeles activitățile bancare, operațiunile privind cărțile de credit și evidența
conturilor acestora au trecut în sfera digitalului unde orice intervenție poate fi
efectuat ă de la distanță prin intermediul unui PC, personal computer.
Infractorii au devenit mai eficienți și mai inteligenți ca oricând. Ei își
desfășoară activitatea online, denumit și cyberspace( spațiul virtual). Din ce în ce mai
mulți infractori săvârșesc fapte ilegale în mediul virtual datorit ă, in principal,
simplității si rapidității operațiunii care aduce beneficii imediate. O parte dintre
infractori consideră organele legii incapabile să răspundă unor amenințări
informatic e, considerând că aceștia nu dețin echipament adecvat sau destul de
avansat capabil sa cerceteze și să descopere urmele infracțiunii și în final, persoana
din spatele calculatorului.
A urmări un infractor în cyberspațiu presupune monitorizarea tuturor
activităților infractorului, fie că acesta accesează o serie de website uri monitorizate
în prealabil de echipa cyber a poliției ori că acesta încearcă să penetreze o rețea .
Modul de abordare al acestor tipuri de infractori diferă față de abordarea clasic ă
polițieneasc ă.
Pentru o mai bună înțelegere a acestor infracțiuni voi încerca să explic
mediul în care se săvârșesc aceste fapte.
Mediul virtual oferă multe servicii de rețea cum ar fi: aplicații mobile, site-
uri de socializare, World Wide Web, poștă electronică, jocuri multiplayer online,
telefonia prin Internet și servicii de partajare de fișiere.
53 World wide web
Acest computer a fost folosit de NeXT a lui Tim Berners -Lee19 la CERN și
a devenit primul server web din lume.
Termenul " internet " și "World Wide Web " sunt folosiți ca termeni
sinonimi, dar aceștia nu reprezintă același lucru. World Wide Web este aplicația
principal ă pe care miliarde de oameni o folosesc pe internet și le-a schimbat total
viața.20Cu toate acestea, internetul oferă multe alte servicii. Web -ul este un set global
de documente, imagini și alte resurse, legate între ele în mod logic prin hyperlink –
uri și se face referire cu identificatorii (Uniform Resource URI-uri). Uruirile
identifică în mod simbolic servicii, servere și alte baze de date, precum și
documentele și resursele pe care le pot oferi. (Hypertext Transfer Protocol HTTP)
este principalul protocol de acces al World Wide Web , alături de versiunea
securizată HTTPS .
Software -ul Wide Web browser mondial, cum ar fi Microsoft Internet
Explorer, Mozilla Firefox, Opera, Apple Safari și Google Chrome, permite
utilizatorilor să navigheze de la o pagină la alta prin hyperlink -uri încorporate în
documente. Aceste documente pot conține, de asemenea, orice combinație de date
informatice, inclusiv grafice, sunete, text, video, multimedia și conținut interactiv,
care rulează în timp ce utilizatorul interacționează cu pagina. În comparație cu media
tipărită , cărți, enciclopedii și biblioteci tradiționale, World Wide Web a permis
descentralizarea informațiilor pe scară largă.
Comunicare
Email -ul este un serviciu important de comunicații disponibil pe Internet.
Conceptul de a trimite mesaje text electronice între părți într-un mod analog cu
scrisori de corespondență sau note precede crearea Internetului. Imagini, documente
și alte fișiere sunt trimise ca atașamente de e-mail.
19 Tim Berners -Lee: In ventor of the World Wide Web by Stephanie Sammartino McPherson , 2009
20 "World Wide Web Timeline" . Pews Research Center. 11 March 2014 . Retrieved 1 August 2015 .
54 Telefonia prin internet este un alt serviciu comun de comunicații posibile
prin crearea Internetului. VoIP înseamnă Voice over Internet Protocol, referindu -se
la protocolul care stă la baza tuturor cailor de comunicare pe Internet . În ultimii ani,
multe sisteme VoIP au devenit la fel de ușor de utilizat și la fel de convenabil ca un
telefon normal. Beneficiul este că, deoarece Internetul poartă traficul de voce, VoIP
poate fi liber sau costă mult mai puțin decât un apel telefonic tradițional, în special
pe distanțe lungi și în special pentru cei cu conexiuni mereu pe Internet, cum ar fi
prin cablu sau ADSL.
Transfer de date
Partajarea de fișiere este un exemplu de transferare a unor cantități mari de
date de pe internet. Un fișier de calculator poate fi trimis către clienții, colegii și
prietenii persoanei in cauză ca atașament. Acesta poate fi încărcat pe un site web sau
File Transfer Protocol (FTP) server pentru descărcare ușoară de către alții. Acesta
poate fi pus într-o "locație partajată" sau pe un server de fișiere pentru utilizarea
instantanee de către colegi.
Streaming -ul media este livrarea în timp real a mass -media digitale pentru
consumul imediat sau exercitarea de către utilizatorii finali. Multe dintre posturile
de radio și de televiziune furnizează feed-uri Internet ale producțiilor lor audio și
video live.
5.2. Persoane pretabile la săvârșirea infracțiunilor informatice
Sfera persoanelor capabile sa săvârșească acest gen de infracțiuni este
limitată , având în vedere că trebuie îndeplinite cumulativ anumite cerințe și anume:
folosirea de tehnologii de ultimă ora performantă și cunoștințe de specialitate în IT.
Pentru ca aceste cerințe să fie îndeplinit e, infractorului îi sunt necesare
perioade îndelungate de studiu și practică. Din aceste motive putem afirm a că în
marea majoritate a cazurilor , infractorii cibernetici sunt reprezentați de tineri elevi
sau studenți cu cunoștințe în domeniul it-ului care posedă un calculator acasă sau la
55 unitatea de învățământ , în special la cele cu profil informatic sau cele care
organizează cursuri de specializare în it.
Alți reprezentanți de urmărit sunt profesori i de matematică, informatică și
fizică care își dedica o mare parte din timp internetului și cunosc datele tehnice ce
stau la baza funcționarii și navigării pe internet.
Activitatea pe care o prestează aceste persoane îi poate predispune la
folosirea de programe malițioase capabile să modifice sau să penetreze o structură
de rețea .
Astfel putem concluziona că nu orice persoană poate săvârși astfel de fapte
ci numai persoane foarte bine instruite, cu o cultură bogată în domeniul informatic,
în general profesori de informatică, fizică și matematică și mai ales tinerii ce studiază
în domeniul informatic . Aceste persoane sunt caracterizate printr -o inteligența
deosebită care, din păcate, este pusă în slujba unor acte infracționale , însă cazuri cu
pagube foarte importante sunt și cele săvârșite de angajații unor instituții bancare
care prin diferite metode reușesc să fure sume importante de bani.
Cele mai multe astfel de persoane se află în statele foste comuniste deoarece
datorită politicii duse în acea perioadă, fiind izolate de politica statelor vestice, nu s-
au racordat la Internet si nu si-au însușit noile descoperiri in it. Astfel că nu au
cunoscut ca fenomen infracțional aceste fapte. Acesta este și motivul pentru care
aceste state nu au avut legislație care să se ocupe de aceste infracțiuni , fapt ce a fost
repede valorificat de “pionerii” fiecărui stat în parte în acest domeniu.
Astfel după instaurarea regimurilor democratice și pătrundere a tehnicii
informatice de ultim moment precum și a racordării la Internet a început și
proliferarea acestui fenomen , al cyber-infracțiunilor .
Astfel în țările de est au început să săvârșească astfel de fapte cetățenii
ungari, polonezi, români, bulgari și ruși. Cele mai multe astfel de fapte au fost
înregistrate în România și Rusia, cei mai mulți făptuitori fiind elevi de liceu.
56 5.3. Modus operandi
Pe internet se pot săvârși un număr vast de infracțiuni diferite atât din punct
de vedere al modului de operare cât și al scopului urmărit prin comiterea faptei
ilegale .
Mai întâi, trebuie menționat faptul că aceste infracțiuni nu sunt îndreptate
asupra suportului fizic al cardului, el nefiind prezent în cadrul operațiunilor efectuate
pe calculator. Aici sunt manevrate datele înscrise pe card și contul aferent acestor
carduri (datele de identificare a posesorului cardului precum și codul numeric
specific oricărei cărți de credit și data emiterii acestuia).
Cyber -infractorii se împart în trei categorii:
A. O parte dintre cyber -infractori folosesc cardurile găsite, aruncate sau
expirate care nu mai au bani în cont sau au foarte puțini , adică sume mai mult decât
neglijabile, și uneori carduri valide care au fost furate și sunt utilizate astfel;
B. Unii cyber -infractori utilizează programe care generează coduri
numerice ale unor cărți de credit ;
C. O mica parte dintre cyber -infractori recurg la unul dintre cele mai
periculo ase moduri de operare și anume: își procură codurile numerice ale unor
carduri valide direct din fișierele unei unități bancare. Periculozitatea sporită a
acestui mod de operare rezultă și din faptul că odată intrat în aceste fișiere ale unei
bănci infractorul poate cauza pagube de milioane de dolari într-un timp foarte scurt.
Cyber -infractorii utilizează următoarele metode:
A. Infractorii ce folosesc carduri expirate sau cu sume foarte mici în conturi
sunt în general începători în acest nou câmp infracțional . De cele mai multe ori
acestora le cad victimă firme ce au deschise mici shop -uri online, cu cifre de afaceri
foarte mici, care nu-și permit plata unor programe de securitate speciale care să
verifice validitatea cardului. Aceste magazine cer doar numele posesorului și codul
cardului. Unele verifică și dacă există bani în cont dar nu și cât anume. Astfel e
suficient și un singur cent, spre exemplu pentru a putea efectua o astfel de operațiune
frauduloasă.
57 Infractorii informației ce au acest mod de operare escrochează în general
magazine ce vând compact -discuri cu muzică veche, sau articole de papetărie,
alimentare și farmaceutice.
Ei solicită trimitere acestor colete la adresa lor de acasă, î nsă riscă să fie
foarte repede descoperiți . De aceea în ultimul timp aceste cereri de expediere se fac
la căsuțe poștale restante, aici descoperirea lor fiind mult mai diminuată.
Având în vedere că astfel de comenzi onorate de magazinul online, fără a
încasa banii pentru acestea, au făcut ca acestea să ia o nouă măsură de siguranță prin
interzicerea vânzărilor în țările de unde s-au făcut astfel de excrocherii (deoarece
există o astfel de rubrică unde se cere specificarea cetățeniei clientului). Și acum mai
există astfel de magazine care pe fondul volumului mare de astfel de fapte săvârșite
de români și ruși nu onorează comenzile făcute de cetățenii acestor țări. Acest lucru
e anunțat printr -un mesaj ce apare în momentul în care se introduc datele clientului.
Dar după cum era de așteptat nici această metodă nu a dat mult timp rezultate.
Infractorii au găsit o nouă metodă pentru a contracara această măsură preventivă. Ei
folosesc carduri emise de bănci din străinătate și introduc cetățeni acelei țări însă
solicită trimiterea coletelor la ei în țară pretextând, în cazul în care li se solicită
lămuriri, că fac un cadou unei anumite persoane de acolo. Adresa specificată este tot
la o căsuță poștală restantă.
B. Cea de a doua categorie de infractori online care folosesc pentru fraudă
cărți de credit sunt mai stilați , ei utilizând programe speciale care generează astfel
de coduri numerice posibil e ca aparținând unor cărți de credit valide.
Pentru a putea frauda în acest fel, cyber-infractorii trebuie mai întâi să-și
procure programul , decât dacă nu și l-au codat singuri. Acest lucru este foarte ușor
deoarece acestea le poți găsi pe internet pe site-uri create de hackeri (Black Hats =
hackeri cu intenții ilegale) existând game variate de programe, care mai de care mai
performante și mai rapide.
Odată procurat acest program cyber-infractorul intră spre exemplu în
fișierele unei bănci unde introduc programul în sistem să genereze numere de cărți
58 de credit după ce în prealabil a cerut transferarea sumei de bani ce s-ar afla pe card
într-un alt cont al lor. Programul generând aceste numere de cărți de credit va nimeri
și numere valide , moment în care transferul fiind ca și făcut pentru că odată avut
acest cod nimerit se vor afla foarte ușor și datele de identitate ale posesorului.
După ce sunt obținute aceste date, infractorul revine la opțiunea de transfer
al banilor în alt cont, acum nemaifiind nici o greutate în efectuarea acestei operați uni.
Totuși acest mod de operare tinde să fie eradicat datorită apariției smart -cardurilor
și a cererii de confirmare a transferului emise de bancă către posesorul de card.
Însă alternativa la aceste măsuri a fost găsit ă iarăși in cadrul operațiunilor cu
magazinele online.
După obținere datelor (codurile numerice valide ale cardurilor) se va trece la
folosirea lor la cumpărături. Magazinul chiar dacă verifică cardul, vede că acesta e
valid și expediază marfa însă când cererea de confirmare a plății ajunge la posesorul
de card în mod sigur răspunsul va fi negativ și astfel magazinul va fi păgubit.
De multe ori marfa este recuperată dacă nu a ajuns la destinație și nu a fost
ridicată însă și așa pagubele sunt de ordinul milioanelor de dolari pe termen lung, în
câțiva ani de exemplu .
C. Cea de-a treia metodă folosită este și cea mai periculoasă dintre toate
deoarece produce, după cum am mai spus pagube foarte mari în perioade foarte
scurte.
Pentru a putea trece la acțiune infractorul trebuie mai întâi să-și aleagă
victima care este o unitate bancară emitentă de carduri. El va studia foarte bine
măsurile de securitate luate de aceasta pentru a-și proteja operațiile financiare proprii
și implicit clienții .
După această perioadă de tatonare va sparge codurile serverelor băncii și va
anihila programele de securitate dacă acestea există, deoarece acești infractor i
cunosc orice aspecte din domeniul care îi interesează în materie de soft, cu puncte
slabe sau forte și modul de funcționare în anumite circumstanțe al acestuia. Odată
59 ajunși aici pot accesa și copia fișiere întregi cu numere de carduri, seria cardului și
datele de identitate ale posesorului.
După acest eveniment, cyber -infractorul are două opțiuni : posibilitatea de a
face publice aceste date pe internet unde e suficient să apară un timp relativ mic de
câteva minute în care pot fi copiate de alți cyber-infractori și să le folosească
împreună cu ei în maniera expusă la al doilea mod de operare, fie să le folosească
singur , banca realizând nereguli le doar după sesizări repetate ale persoanelor
păgubite.
Primul mod de comportare este cel mai păgubos și cel mai des folosit de
acești infractori online.
5.4. Măsurile și mijloacele defensive folosite de criminalii cibernetici
Având în vedere că tendința actuală relev ă faptul că cyber -infractorii devin
din ce în ce mai inteligenți în ceea ce privește modul de operare în comiterea
infracțiunilor online cât și în ceea ce privește masurile de protecție împotriva
acțiunilor organelor abilitate de lege pentru a-i depista și a recupera prejudiciul
provocat de aceștia . De-a lungul timpului, acești cyber -infractori au dezvoltat
constant modalități și mijloace de deghizare a propriilor acțiuni și tactici de fugă
pentru a-și ascunde adevărata identitate și adresă.
Pentru a-i putea prinde, este important să înțelegem metodele lor de operare
în aceeași măsură ca și instrumentele de identificare aflate la dispoziție , cu totul
specifice lumii online.
Aceste metode sunt cunoscute sub numele de vehicule de fugă online (Online
Getaway Car). Așa cum unii infractori fură mașini pentru a săvârși infracțiuni și fug
de la locul faptei, infractori i online fură abonamente de internet pentru a săvârși
infracțiuni online și pentru a scăpa de urmărire deoarece prin I.P.- ul serverului la
care sunt conectați cu adevărat poate fi foarte ușor de descoperit. (I.P. este adresa de
protocol Internet – Internet Protocol Address). Aceasta este o modalitate de a se
sustrage acțiunilor de depistare ale politiei. De cele mai multe ori, având in vedere
metodele prin care cyber -infractorii se protejează , poliția ajunge prin adunarea si
60 studierea probelor să suspecteze oameni nevinovați care nu au știință de cele
întâmplate .
Există 4 metode prin care infractorii reușesc să se ascundă de poliție și să
pună în executare “vehiculul de fuga”.
Prima metodă este metoda parolei furate. Prin această metodă un infractor
trimite cuiva un e-mail cu un mesaj foarte tentant. Mesajul cere ca în cazul în care
se va accept a oferta făcută , să “faceți dublu clic pe rândul de dedesubt”. Făcând acest
lucru veți da o comandă de “download and execute” (descarcă și execută) pentru un
fișier care este atașat la mesajul de e-mail. Acel fișier conține informațiile care vi s-
au promis. Ceea ce nu știți este că acest fișier are o porțiune care se infiltrează pe
ascuns în calculatorul dumneavoastră și instalează un progr am secret de fapt un tip
de virus. Mai târziu acel virus vă va fura parola și o va trimite prin e-mail
infractorului. Acest mod de operare se numește Calul Troian.
A doua metodă este cea numită “escrocheria parolelor (solicitarea parolei)”.
Astfel un infractor va trimite un mesaj de e-mail ca și cum ar fi trimis din partea
direcției economice a furnizorului dumneavoastră de servicii Internet. Mesajul spune
spre exemplu “Am avut probleme cu calculatoarele noastre. Trimiteți -ne numel e
dumneavoastră de utilizator și parola cât mai repede posibil sau nu veți mai putea să
intrați pe internet pe abonamentul dumneavoastră.”
Cu ajutorul acestor informații infractorul are acum posibilitatea de intra pe
internet folosindu -se de abonamentul astfel obținut și va săvârși infracțiuni mizând
pe faptul că nu va putea fi descoperit.
O altă metodă este așa-zisul “furt de identitate”. Un infractor trimite unei
persoane un e-mail cerând numele, adresa și numărul cardului acesteia. Este posibil
să pretindă că face parte din Direcția Economică a Furnizorului acelei persoane de
servicii internet. Mesajul e-mail chiar arată de parcă ar proveni de la acesta. Au
existat cazuri în care mesajul cuprindea chiar și fotografia președintelui acelei
societăți comerciale. În momentul în care infractorul obține aceste informații face
cerere și se abonează la mulți furnizori de servicii Internet. El se folosește de aceste
61 conturi pentru a săvârși infracțiuni . Când politia depistează infracțiunea , adresa I.P.
și adresa de e-mail indică o persoană nevinovată și nu infractorul.
O ultimă metodă este cea a “legării succesive”. Pentru a înțelege această
metodă trebuie expuse mai întâi câteva noi principii de funcționare a internet ului.
Când vorbim de internet trebuie să ne gândim la acesta ca la o rețea de rețele ,
într-o exprimare cât mai plastică mai plastică. Fiecare rețea este sprijinită de un
server , iar aceste rețele sunt reunite în anumite puncte mai mari numite puncte de
rețea dotate cu servere mult mai puternice, aceste puncte fiind însă conectate între
ele. Astfel rezultă o mare rețea cunoscută sub numele de internet.
Mai trebuie menționat faptul că prin legare trebuie să înțelegem într-un
termen mai puțin cuprinzător și ușor vulgar o “legare” a calculatorului la un server.
Datorită modului de organizare a rețelei orice calculator (stație în limbaj mai
de specialitate) primește în momentul intrării pe internet I.P.-ul serverului care asistă
rețeaua furnizorului de servicii Internet la care este abonat infractorul.
Acesta cunoscând foarte bine acest lucru și fiind un bun spărgător de coduri,
cu ajutorul unor limbaje de operare performante ce se folosesc la servere și pentru
internet cum sunt Unix -ul sau Linux -ul creează programe ce generează coduri ce
sunt încărcate automat în cazul în care numărul de încercări nu este limitat sau
folosesc metod calului troian. Acest lucru îl fac pentru putea supraveghea și modela
în modul dorit operațiile ce se desfășoară cu ajutorul acelui server.
După mai multe astfel de legări succesive când I.P.-ul se schimbă în mod
repetat pot trece la săvârșirea de fapte ilicite, în cazul nostru, privind cărțile de credit.
Misiunea polițiștilor este foarte grea în astfel de cazuri deoarece descoperirea
acestor cyber-infractori nu poate fi făcută decât atunci când sunt surprinși în timpul
săvârșirii activităților lor ilicite de pe internet.
5.5. Măsuri de contracarare a fenomenului în mediul virtual
Măsurile de contracarare sunt fie preventive , fie măsuri luate pentru
îmbunătățirea mijloacelor de descoperire a cyber-infractorilor ce au săvârșit diferite
fapte.
62 În ultima vreme s-a pus și în România accentul pe combaterea acestor
infracțiuni care nu fac altceva decât să compromită imagine noastră ca stat. Astfel ,
aceste infracțiuni au fost cuprinse din 2014 in noul cod penal iar procedura de
rezolvarea a cazurilor, în noul cod de procedura penala.
Totuși atunci când a fost săvârșită o astfel de faptă polițistul trebuie să
dispună de mijloace intelectuale , fizice , solide și performante pentru a putea
soluționa aceste cazuri.
Pentru a descoperi un astfel de cyber-infractor polițistul trebuie să parcurgă
un proces în două etape.
O primă etapă o reprezintă identificarea abonamentului suspect. Prin
abonament suspect trebuie să înțelegem acel abonament de internet folosit pentru a
săvârși infracțiune a. Asta va însemna ori verificarea adresei de e-mail a infractorului
ori a adresei de Protocol Internet atribuite comunicației în chestiune.
A doua etapă este cea a identificării suspectului, adică trebuie să se afle cine
era la tastatura calculatorului, folosind acel abonament pe internet, în momentul în
care s-a săvârșit infracțiunea . Acest lucru implică o serie de tehnici de anchetă si
cunoștințe de specialitate în lucrul cu computerului și manipularea codului sursa.
Uneori este relativ simplu de identificat abonamentul suspect și apoi de
stabilit proprietarul acestuia ca fiind bănuitul. Alteori însă abonatul nu are legătură
cu infracțiune . Acest lucru este datorat faptului că abonamentele de internet pot fi
furate și folosite pentru a săvârși o infracțiune fără știința abonatului. În asemenea
cazuri există o serie de tehnici de anchetă pe care le putem utiliza pentru a identifica
suspectul. Aceste tehnici pot include următoarele:
– Luarea urmei banilor : În cazul unei fraude (infracțiunile care sunt cel
mai des săvârșite în cyberspațiu ) acolo unde are loc un transfer de fonduri de la
partea vătămată către infractor se va cerceta mișcarea fondurilor de la adresa pârții
vătămate către aceea a infractorului sau între cele două conturi bancare. Este posibil
ca acești bani să fi trimiși la o adresă fizică sau căsuță poștală ce poate fi găsită dar
există și posibilitatea transferării electronice într-un cont bancar.
63 – Verificarea livrării bunurilor : În cazurile în care infractorul a cumpărat
bunuri cu numere de cărți de credit furate, putându -se verifica și locul în care au fost
livrate bunurile existând posibilitatea să fie descoperit infractorul la punctul de
destinație al mărfii.
– Verificarea “apelului” suspectului către Furnizorul de servicii Internet:
Atunci când nu are loc nici un transfer de fonduri și nici o livrare de bunuri,
s-ar putea descoperi infractorul cercetând factura detaliată a companiei telefonice.
Acest lucru este posibil deoarece atunci când intră pe număr de telefon care aparține
Furnizorului de servicii internet iar acest apel poate fi urmărit. După ce polițiștii vor
oferi companiei ce furnizează servicii internet informațiile din capul mesajului
(header) precum și documentația legală necesară, compania în cauză își va cerceta
evidențele și va stabili data în care suspectul a intrat în rețea ora și durata intrării și
numărul format de suspect.
Toate aceste informații se duc companiei locale de telefoane, care la rândul
ei, pe baza unei cereri legale adecvate (ordonanța de la procuror) , poate adeseori
arăta de la ce număr de telefon fix s-a format numărul rețelei companiei de servicii
Internet și se poate identifica numele și adresa abonatului de la acel post telefonic.
În aceste momente se poate trece la cercetarea persoanei de la acea adresă.
Totuși aria acestor infracțiuni nu cunoaște granițe fizice, oricând un cyber-
infractor putând comite o astfel de faptă în orice stat. Din această cauză este necesară
o foarte bună colaborare în domeniu atât între diverșii furnizori de servicii Internet
cât și între organele de politie din diverse state.
Această cooperare a avut ca urmare înființarea parteneriatului național
pentru pregătire în domeniu cyber-infracțiunilor (Național Cybercrime Training
Partnership – N.C.T.P.) care este un consorțiu compus din instituții de poliție
federală, statale, locale și internaționale precum și unități de învățământ menit a oferi
o pregătire de înaltă tehnologie și înființarea diviziei Cyber a EUROPOL -ulului.
Principala funcție și activitate se concentrează pe proiectarea, elaborarea și
realizarea de programe și materiale de înaltă calitate referitoare la infracțiuni
informatice, pentru anchetatorii și procurorii care lucrează în acest domeniu.
64 CAPITOLUL VI. MĂSURI DE CONTRACARARE A
FENOMENULUI INFRACȚIONAL PRIVIND CARDURILE
Deoarece în România, până în prezent, au fost emise cărți de credit în lei și
în valută doar sub licența companiilor VISA CARD și EC/MC (această prescurtare
va fi folosită în continuare pentru EUROCARD/MASTERCARD), vom analiza doar
procedurile de urmat la asemenea carduri:
A. La prezentarea la plată a unui VISA CARD, persoana desemnată să
efectueze astfel de operațiuni trebuie să verifice:
– VISA LOGO – reprezentând benzile albastru, alb și galben; poate fi
situat în colțul dreapta sus sau jos;
– VISA HOLOGRAM – reprezentând porumbelul tridimensional;
– valabilitatea cardului :
dacă este indicat numai termenul de expirare, indicându -se luna
și anul, cardul este valabil până în ultima zi, inclusiv, a lunii indicate de card;
dacă este indicat și termenul începând cu care cardul este valabil,
se verifică dacă poate fi utilizat cardul în momentul prezentării;
– autenticitatea cardului – nu trebuie să fie deteriorat, tăiat sau zgâriat;
spațiul destinat semnăturii și banda magnetică să nu prezinte aspecte care să
trezească suspiciune;
– semnătura pe verso -ul cardului – în cazul în care cardul prezentat la
plată nu este semnat, persoana care acceptă cardul trebuie să:
roage posesorul de card să semneze cardul;
verifice semnătura, solicitând alte documente de identitate
(pașaport , permis de conducere); dacă semnăturile nu corespund acesta
trebuie să contacteze Centrul de Procesare;
– lista de avertizare – cardul care figurează în lista de avertizare trebuie
reținut fără a mai solicita instrucțiuni de la Centrul de Procesare;
65 – numărul de cont ștanțat pe card – să fie clar, să nu fie șters sau
reștanțat, să aibă o culoare contrastantă; primele 4 cifre ale numărului de cont ștanțat
să fie identice cu primele 4 cifre tipărite deasupra sau sub numărul de cont ștanțat ;
– caracterul special VISA – poziționat în partea dreaptă a cardului, în
continuarea datelor de valabilitate, reprezentat prin litera “V”, care are o formă unică;
este așa-numitul “flying V”.
B. La prezentarea la plată a unui card EC/MC, persoana desemnată să
efectueze astfel de operațiuni trebuie să verifice:
– EC/MC LOGO – cardurile EC/MC vor avea întotdeauna pe fața logo-
ul împreună cu holograma Mastercard. Logo -ul Eurocard poate părea fie pe fața
cardului, fie pe verso -ul cardului;
– Logo -ul Mastercard : reprezentând două cercuri întrepătrunse,
unul roșu și unul galben, pe care se află scris, în centru, “Master Card ” și
care poate fi poziționat fie deasupra hologramei fie sub holograma
Mastercard, însă întotdeauna în interiorul chenarului negru;
– Logo -ul Eurocard : reprezentând un “E” de culoare neagră și o
“limbă” roșie la centrul literei “E”, împreună cu înscrisul “EUROCARD”,
toate încadrate de un chenar negru, rotunjit la colțuri ;
– Holograma Mastercard – reprezentând două globuri pământești
întrepătrunse, care pot fi aurii (în cazul Gold Card), fie argintii (în cazul cardurilor
Mas/Bank Card sau Silver Card). Prin mișcarea cardului pe fundul hologramei va
apărea în culorile roșu, galben și albastru, repetat, înscrisul “Master Card ”.
– valabilitatea cardului :
– dacă este indicat numai termenul de expirare, indicându -se luna
și anul, cardul este valabil până în ultima zi, inclusiv, a lunii indicate de card;
– dacă este indicat și termenul începând cu care cardul este valabil,
se verifică dacă poate fi utilizat cardul în momentul prezentării;
66 – autenticitatea cardului – nu trebuie să fie deteriorat, tăiat sau zgâriat;
spațiul destinat semnăturii și banda magnetică să nu prezinte aspecte care să
trezească suspiciun i;
– semnătura pe verso -ul cardului – în cazul în care cardul prezentat la
plată nu este semnat, persoana care acceptă cardul trebuie să:
– roage posesorul de card să semneze cardul;
– verifice semnătura, solicitând alte documente de identitate
(pașaport , permis de conducere); dacă semnăturile nu corespund , să
contacteze Centrul de Procesare;
– lista de avertizare – cardul care figurează în lista de avertizare trebuie
reținut fără a mai solicita instrucțiuni de la Centrul de Procesare;
– numărul de cont ștanțat pe card – să fie clar, să nu fie șters sau
reștanțat, să aibă o culoare contrastantă;
– caracterul special MASTERCARD – poziționat între datele de
valabilitate și logo-ul Mastercard, reprezentat prin litera “M” care are o formă
specifică;
– primele 4 cifre ale numărului ștanțat pe card se află tipărite pe fața
cardului sub numărul de card ștanțat – primele 4 cifre din numărul de card ștanțat se
află întotdeauna tipărite pe card sub numărul ștanțat (obligatoriu pentru cardurile ce
vor fi emise începând cu anul 1996). Pentru cardurile emise înainte de 1996 și încă
valabile, se află ștanțat pe card un nou cod numeric de 4 cifre, poziționat sub numărul
de card ștanțat , pe același rând cu data de valabilitate a cardului;
– numărul de cont ștanțat pe fața cardului trebuie să fie identic cu
numărul înscris cu caractere speciale Mastercard, prin procedeul numit
“indent printing” pe verso -ul cardului în spațiul destinat semnăturii.
6.1. Limita de autorizare (floor limit )
Limita de autorizare reprezintă limita maximă până la care este permisă o
tranzacție , fără contacta Centrul de Procesare pentru autorizare.
67 Acestă limită este stabilită de Banca Acceptatoare. Numai Banca
Acceptatoare are dreptul să modifice această limită de autorizare.
Comerciantul nu trebuie să afișeze limita de autorizare și nici să divulge
această informație unei terțe persoane.
În cazul în care valoarea tranzacției depășește limita de autorizare,
comerciantul trebuie să contacteze Centrul de Procesare pentru autorizare.
6.2. Lista de avertizare
1. Lista de avertizare, numită “STOP LIST”, “HOT LIST” sau
“WARNING LIST”, reprezintă lista care cuprinde cardurile interzise la plată.
Această listă este actualizată periodic.
2. Fiecare nouă listă o înlocuiește pe cea precedentă.
3. Pentru tranzacțiile cu card sub FLOOR LIMIT și/sau chiar și pentru
cele care par a fi suspecte, cardul respectiv trebuie verificat în Lista de Avertizare.
4. În cazul în care cardul utilizat în tranzacție figurează în Lista de
Avertizare, comerciantul trebuie să rețină cardul prin mijloace pașnice , care să nu îl
pună în pericol, și să informeze imediat Centrul de Procesare.
6.3. Autorizarea tranzacției
Se solicită autorizarea tranzacției dacă:
1. Valoarea tranzacției depășește FLOOR LIMIT;
2. Se constată că posesorul de card este agitat, neliniștit , efectuează
cumpărături fără discernământ;
3. Se constată că același client utilizează cardul de câteva ori pe zi, chiar
dacă efectuează tranzacții sub FLOOR LIMIT (în acest caz se cere autorizarea pentru
fiecare tranzacție );
4. Când un card prezentat este expirat;
5. Lipsește semnătura de pe card;
Pentru cazurile în care se constată apariția altor situații decât cele menționate
mai sus, comerciantul va solicita la ROMCARD autorizarea în Cod 10.
68 6.3.1. Autorizarea în Cod 10.
În cazul uneia din situațiile descrise mai sus, comerciantul poate solicit a
operatorului de la ROMCARD o autorizare în cod 10. Comerciantul va comunica
următoarele:
1. Datele pentru autorizare normală ;
2. Date suplimentare:
a) numele instituției financiare marcat pe fața și/sau verso -ul
cardului (dacă există);
b) numele posesorului de card;
c) dacă mai este în posesia cardului sau l-a returnat posesorului.
Comerciantul ui i se vor pune pe rând cele 11 întrebări (reprezentând situațiile
posibile ale autorizării în Cod 10). Comerciantul va fi instruit să răspundă DA numai
la întrebarea ce corespunde situației existente, în caz contrat rămânând tăcut. Aceste
întrebări( situații ) sunt următoarele:
1. Aspectul cardului este necorespunzător (deteriorat, prezintă ștersături ,
modificări, adăugiri, se observă urme de tăieturi sau lipituri aplicate pe card);
2. Lipsește sigla sau holograma;
3. Sigla sau holograma nu sunt conform standardului;
4. Numărul de cont al cardului a fost identificat într-o Lista de Avertizare;
5. Cardul este expirat (data expirării înscrisă pe card nu este valabilă la
data prezentării);
6. Lipsește data expirării;
7. Ștanțare incorectă a numărului de card (lipsa ștanțării , ștanțare
neuniformă, modificarea ștanțării , reștanțare );
8. Lipsește semnătura de pe card;
9. Poziția greșită a numărului de cont pe card sau a grupelor de cifre în
cadrul numărului de cont;
10. Primele 4 cifre ale numărului de cont nu sunt identice cu cele 4 cifre
tipărite deasupra acestuia;
69 11. Posesorul de card este suspect (există o discordanță între numele sau
semnătura înscrise pe card și cele din documentul de identitate solicitat, comportare
suspectă).
Din momentul în care comerciantul răspunde cu DA la una din întrebări,
acesta va aștepta o decizie din partea Romcard:
Deciziile posibile sunt următoarele:
a. Continuăm autorizarea, caz în care se transmite codul de autorizare;
b. Așteptați ;
c. Reveniți mai târziu dacă este posibil;
d. Nu efectuați tranzacția ;
e. Nu efectuați tranzacția și rețineți cardul.
Dacă decizia este cea de la punctul a., numai atunci se poate trece la dialogul
de autorizare descris în secțiunea 6.3.2.
6.3.2. Dialogul de autorizare
Pentru buna desfășurare a activității de autorizare a tranzacțiilor între
Romcard și Comerciant trebuie să se desfășoare un dialog standard care, în cazul
procesării, atât a cardurilor internaționale , cât și domestice – Visa și
Eurocard/Mastercard – re următoarea formă:
1. Comerciantul contactează telefonic Romcard și transmite următoarele
informații :
a) tipul de tranzacție :
– cumpărare;
– avans numerar;
– anulare (parțială sau totală) a tranzacției ;
– verificare adresă.
b) numărul de card (16 cifre);
c) data expirării card-ului (format LL/AA);
d) valoarea tranzacției ;
e) BIN-ul (denumirea) băncii la care comerciantul are deschis contul;
70 f) codul categoriei comerciantului.
2. Comerciantul primește de la operatorul Romcard un răspuns care poate
fi:
a) codul de autorizare (maximum 7 cifre);
b) mesajul de respingere a autorizării și instrucțiuni pentru a acționa în
situația dată, după cum urmează:
MESAJ INSTRUCȚIUNI
Emitentul dorește să proceseze
tranzacția direct (Referal) Aștepți răspunsul, deoarece
ROMCARD trebuie să ia legătura cu
banca emitentă.
Emitentul dorește reținerea cardului.
Nu este condiție de fraudă. 1. Nu efectuați tranzacția .
2. Rețineți cardul.
3. Trimiteți cardul la bancă.
Tranzacția a fost respinsă. Nu efectuați tranzacția
Emitentul dorește reținerea cardului.
Este condiție de fraudă. 1. Nu efectuați tranzacția .
2. Cardul este utilizat fraudulos.
3. Rețineți cardul (după ce v-au
asigurat că acest lucru este posibil)
4. Trimiteți cardul la bancă.
Serviciul solicitat nu este acceptat tipul
de card. Nu efectuați tranzacția
Un număr de card inexistent. Repetați numărul de card pentru
verificare.
Dacă este un număr inexistent, se
transmite nu efectuați tranzacția .
Sistemul emitentului de card este
indisponibil. Așteptați răspunsul sau reveniți mai
târziu
Data de expirare a cardului este
depășită . Nu efectuați tranzacția
71 Posesorul de card nu are permisiunea
de a folosi cardul pentru tipul de
serviciu solicitat. Nu efectuați tranzacția
Card a cărui utilizare este restricționată
la tara în care a fost emis. Nu efectuați tranzacția
Nu s-a putut transmite cererea de
autorizare către emitent. Așteptați răspunsul sau reveniți mai
târziu
Eroare de sistem. Așteptați răspunsul sau reveniți mai
târziu
Eroare pe linie de transmisie. Așteptați răspunsul sau reveniți mai
târziu
Nu s-a primit răspuns. Așteptați răspunsul sau reveniți mai
târziu
6.4. Finalizarea tranzacției
Tranzacția poate fi încheiată când:
– cardul prezentat la plată îndeplinește condițiile unui card valabil,
urmându -se etapele prezentate în secțiunile anterioare;
– se obține autorizarea tranzacției dacă valoarea tranzacției depășește
Floor Limit și codul de autorizare se înscrie pe chitanță (voucher).
În fiecare dintre aceste situații se emite chitanță (voucher) numită “SALES
DRAFT”, astfel:
– se utilizează dispozitivul numit “imprinter” după cum urmează:
– în partea destinată cardului se atașează cardul, iar voucher -ul se așază
astfel încât partea destinată completării să se suprapună cu parte de jos a cardului;
prin trecerea cursorului stânga-dreapta elementele ștanțate pe card trebuie să se
imprime pe voucher.
Comerciantul nu trebuie să completeze voucher -ul scriind aceste elemente.
Orice neutilizare a imprinter -ului atrage după sine un refuz la plată (chargeback) sau
o tranzacție frauduloasă.
72 Comerciantul trebuie să completeze următoarele:
– data tranzacției ;
– codul de autorizare (dacă este cazul);
– descrierea bunurilor sau serviciilor;
– valoarea tranzacției , exprimată în lei atât pentru cardurile domestice, cât
și pentru cele internaționale .
De îndată ce voucher -ul este completat, clientul este rugat să semneze
voucher -ul.
Cardul se returnează numai după ce semnăturile au fost verificate,
constatându -se că semnătura de pe voucher este identică cu cea de pe card.
Dacă semnăturile sunt identice, se returnează clientului cardul împreună cu
o copie a voucher -ului, cea care este destinată clientului (Cardholder copy).
Dacă semnăturile diferă, se contactează Centrul de Procesare pentru anularea
autorizării, dacă este cazul, sau pentru instrucțiuni suplimentare (vezi secțiunea
6.3.1):
– restituirea cardului;
– reținerea cardului prin mijloace pașnice .
Nu se admit modificări în completarea voucher -ului, după eliberarea
exemplarului destinat posesorului de card. Voucher -ul completat greșit se anulează
în prezența posesorului de card (voucher -ul anulat se păstrează pentru confirmarea
anulării tranzacției ).
6.5. Reținerea cardului
Cardul se reține , fără a mai solicita instrucțiuni de la Centrul de Procesare,
în una din următoarele situații :
– dacă se regăsește în Lista de Avertizare;
– dacă numărul de cont ștanțat pe fața cardului nu corespunde cu numărul de
cont tipărit prin metoda “indent printing” pe verso -ul cardului, în spațiul destinat
semnăturii;
73 – dacă primele 4 cifre ale numărului de cont ștanțat nu corespund cu primele
4 cifre ale numărului de cont tipărit sub numărul de cont ștanțat ;
Comerciantul poate reține cardul și atunci când a fost îndrumat de Centrul
de Procesare (vezi secțiunea 6.3.2.).
Dacă comerciantul este îndrumat să rețină cardul, el trebuie să procedeze
astfel:
– să taie cardul în două, orizontal astfel încât să nu se deterioreze:
holograma, numărul de cont ștanțat și banda magnetică;
– să predea imediat aceste carduri Băncii Acceptatoare, prin persoana care a
fost desemnată de Comerciant (de exemplu, aceeași persoană care depune voucher –
ele la Bancă). Cardurile recuperate trebuie prezentate la bancă însoțite de o scrisoare
tip.
6.6. Moduri de operare pentru săvârșirea de infracțiuni cu ajutorul
cărților de credit
6.6.1. Tipuri de fraudă
Iată principalele modalități de fraudare cu cărți de credit:
1. Operațiuni efectuate cu cărți de plată, pierdute sau furate
Aceste fraude se realizează prin utilizarea unei cărți de credit pierdute sau
furate pentru obținerea de bunuri și servicii de la comercianți sau de la unitățile
bancare.
Gradul de risc al producerii acestor fraude este direct proporțional cu
mărimea perioadei de timp scurse între momentul constatării și momentul anunțării
dispariției cărții de plată către posesori.
Odată raportate furtul sau pierderea, cardul este introdus în evidența “Lista
cardurilor problemă” (STOP LIST). În acest mod ele sunt blocat e în sistemul de
autorizare și se aduce imediat la cunoștință comercianților situația sa juridică.
74 2. Operațiunile cu carduri trimise prin poștă și reprimite de cei care le-
au solicitat.
Este situația în care emitentul trimite cardul prin poștă la destinatar. Este un
tip de fraudă foarte periculos, deoarece este o carte originală interceptată de un
infractor. Riscul este foarte mare deoarece pe spatele cardului există semnătura
deținătorului legal și infractorul poate s-o semneze și astfel poate acționa pe perioadă
mare de timp până când adevăratul proprietar se va sesiza că nu i-a ajuns cardul la
poștă .
În România acest tip de fraudă nu poate fi realizat deoarece eliberarea
cardului se face prin bancă, la ghișeu , funcționarul având obligația de a-l preda în
mână solicitantului, moment în care acest trebuie să aplice semnătura pe verso.
3. Operațiuni efectuate cu cărți de plată emise pe baza unor cereri de
emitere frauduloase.
Aceste fraude se realizează prin declararea unor date fictive sau prin
declararea unor date reale privind o altă persoană în cererea de emitere a cardului.
În asemenea cazuri, se folosesc documente de identitate false și fraudele pot fi
depistate numai după inițierea refuzului de plată de către persoana ale cărei date au
fost înscrise pe cererea de emitere sau în cazul constatării inexistenței posesorului
menționat pe chitanțele tip primite de la comercianți .
Cu astfel de carduri obținute , infractorii acționează într-o perioadă de timp
foarte scurtă cumpărând bunuri pe care le revând cu scopul obținerii de bani lichizi.
4. Operațiuni cu carduri falsificate sau contrafăcute
Acesta este segmentul în care se impune o colaborare foarte strânsă între
bănci și politie , fiind tipul de fraudă cel mai utilizat de crimă organizată.
Falsificarea cardului – în sensul alterării, modificării unui card original –
cunoaște nenumărate modalități faptice, dar privește în principal numărul de cont,
data expirării, banda magnetică și numele posesorului.
Spre exemplificare, numărul de cont poate fi aplatizat cu ajutorul unui fier
de călcat, după care se face o nouă pansonare.
75 Contrafacerea, ca formă a falsificării, constituie obiectul organizațiilor
crimina le și constă în realizarea unui card în totalitate. Organizațiile mafiote cuprind
segmente de falsificarea a cărților din plastic, a hologramelor și nu în ultimul rând,
al documentelor de identitate.
În tot acest proces fraudulos, partea cea mai grea o constituie recodificarea
benzii magnetice care se realizează cu dispozitive speciale, dar falsul poate fi
depistat dacă cel care operează cardul verifică datele înregistrate pe fața cardului, cu
cele codificate de bandă.
5. Tranzacțiile prin internet (sau prin telefon)
Tranzacția prin Internet reprezintă modalitatea ce mai răspândită și care a
luat amploare la ora actuală în România.
Pentru a efectua o tranzacție prin internet, un infractor trebuie mai întâi să
procure un număr de cod. Aceste numere de cod se pot obține prin:
– programe internet;
– furtul unor cărți de plată ;
– utilizarea frauduloasă a numărului de cod al unui alt card;
– folosirea de decodoare;
– cuplarea de calculatoare la sistemele de închidere – deschidere ale unor
instituții unde, pentru acces, se folosesc cărți de credit;
– cumpărarea de numere de cod de la diferite persoane, etc.
Pentru a cumpăra, infractorul nu trebuie decât să trimită numărul de cod prin
rețeaua internet către comerciant iar acesta, la rândul lui, va trebui să trimită marfa.
Pentru infractor există riscul de a fi depistat după adresa de e-mail (poșta electronică)
care individualizează calculatorul. Depistarea după această adresă poate dura mai
mult sau mai puțin , în funcție de cunoștințele în domeniul informaticii ale
infractorului și este posibilă deoarece accesul la internet se realizează pe bază de
contract cu anumite societăți , așa numitele “INTERNET PROVIDERS” (porți de
internet).
76 6. Operațiuni frauduloase efectuate de posesorii legali ai cardului.
Posesorul de card poate realiza fraude prin raportarea falsă a pierderii sau
furtului cărții și utilizarea în continuare a acestei cărți de credit.
7. Operațiuni frauduloase efectuate de comercianți acceptanți de cărți
de credit.
– utilizarea și prezentarea spre încasare la unitățile băncii a chitanțelor tip
aparținând altor comercianți acceptanți ;
– utilizarea unei cărți de plată pentru imprimarea pe mai multe chitanțe
tip de vânzare;
– modificarea valorii unei chitanțe tip de vânzare;
– furtul informațiilor privind posesorul unei cărți de credit;
– acceptarea intenționată a unor cărți de credit pierdute, furate,
contrafăcute sau falsificate sau emise pe baza unei cereri de emitere frauduloasă.
6.7. Frauda cu carduri la automatele bancare
Frauda la automatele bancare a devenit o preocupare majoră pentru domeniul
bancar.
În câteva țări din lume, frauda la automatele bancare a devenit o problemă
importantă și au fost adoptate măsuri și proceduri cu scopul de a preveni și limita
consecințele acesteia. Este foarte probabil ca acest tip de fraudă să migreze din țările
în care măsurile de combatere au fost implementate, în țările care nu au întreprins
încă nimic în acest domeniu.
Iată principalele metode de fraudă cu cărți de credit, la automatele bancare:
a) Aflarea PIN-ului.
Infractorul obține PIN-ul fie prin supravegherea deținătorului de card în
momentul în care acesta introduce PIN-ul la automatul bancar, fie utilizând un
circuit video închis. Datele cardului sunt obținute ulterior prin tehnica de copiere a
benzii magnetice (skimming) sau din informațiile tipărite pe chitanțele eliberate de
ATM.
77 b) Frauda între cunoscuți /membrii familiei
O persoană cunoscută deținătorului de card intră, cu sau fără
consimțământului acestuia, în posesia cardului și a PIN-ului și utilizează cardul
pentru tranzacții de retragere de numerar. Deținătorul de card contestă ulterior
tranzacțiile , la primirea extrasului de cont de la bancă.
c) Furtul cardului
Un card este furt de la un deținător care a scris PIN-ul pe spatele cardului sau
care păstra PIN-ul în portofel. Până în momentul în care cardul este raportat ca
furat/pierdut de către deținător și blocat în sistemul de autorizare al băncii,
infractorul are acces la contul de card.
d) Cardul retras din ATM
Infractorii operează adesea în grupuri de câte doi sau trei și au drept țintă
deținătorii de card vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă, care utilizează
automatele bancare.
Deținătorul de card este abordat, eventual într-o limbă străină, de către
infractori , care pretind că nu știu să folosească ATM -ul sau care încearcă să-i
distragă atenția (solicitând informații, etc.).
În timp ce atenția deținătorului de acord este distrasă de către unul dintre
infractori, un altul apasă tasta “cancel” și retrage, nevăzut de deținător , cardul din
automat. O dată anulată tranzacția , infractorii permit deținătorului , care este convins
că are cardul în ATM, să continue tranzacția .
În momentul în care constată că nu se întâmplă nimic, deținătorul devine
confuz. Infractorii se grăbesc să menționeze că și ei au fost confruntați cu o problemă
similară și îi sugerează deținătorului să introducă încă odată PIN-ul.
Deținătorul este convins să continue tranzacția fiind supravegheat cu atenție
de către infractori. Din nou nu se întâmplă nimic și deținătorul presupune că
automatul bancar reținut cardul și pleacă, lăsând infractorii în posesia cardului și
PIN-ului.
78 e) Blocarea mecanismului de eliberat bancnote.
Infractorii inițiază la ATM o tranzacție de retragere de numerar de mică
valoare. În momentul în care dispensarul de bancnote s-a deschis , infractorul lasă o
bancnotă și introduce o bucată de carton în dispenser. ATM -ul extrage suma
solicitată din casete și o transmite către dispenser. Sesizând că există un obiect în
dispenser, ATM -ul se închide și transmite un cod de eroare la calculatorul central
care anulează tranzacția . Infractorul deblochează dispensarul , ridică numerarul și
continuă să facă tranzacții de acest gen care, datorită codului de eroare transmis de
ATM, nu sunt debitate din contul său de card.
f) Retragerea de numerar cu blocarea senzorului dispenserului
Infractorul solicită la automat suma maximă pentru o tranzacție . Tranzacția
este aprobată și numerarul este retras din casete și transportat către fanta
dispenserului. Jaluzeaua care acoperă fanta se deschide și infractorul introduce un
obiect care să blocheze trecerea numerarului de senzorul dispenserului. Dispenserul
transmite un cod de eroare la calculatorul central care inițiază anulare tranzacției în
contul deținăto rului . Infractorul ridică numerarul și continuă frauda.
Ca modalitate de prevenire, trebuie identificat codul de eroare generat de
acest tip de fraudă și setarea sistemului pentru a nu procesa anularea tranzacției în
contul clientului.
g) Retragerea de bancnote din pachetul eliberat de ATM.
Infractorul inițiază o tranzacție pentru suma maximă eliberată de automat .
Când numerarul este eliberat de automat, infractorul extrage bancnotele din centrul
pachetului, lăsând prima și ultima bancnotă . ATM -ul detectează cele două bancnote
și transmite un cod de eroare la calculatorul central care anulează întreaga sumă în
contul clientului, deși infractorul a luat cea mai mare parte a sumei.
Modalitatea de prevenire este identică cu cea prevăzută la litera f).
79 h) Calul troian Infractorul creează un ATM fals, unde deținătorii de bună
credință introduc cardul și PIN-ul. Informațiile de pe banda magnetică și PIN-ul sunt
capturate electronic și ulterior utilizate pentru producerea de carduri false.
i) Metoda libaneză (Libanese loop)
Infractorul introduce o bucată de film transparent în cititorul de card l ATM –
ului și așteaptă ca un client să introducă cardul pentru efectuare unei tranzacții .
Filmul blochează cardul în automat iar infractorul supraveghează deținătorul în timp
ce introduce PIN-ul. După ce clientul pleacă, infractorul retrage filmul care a blocat
cardul în ATM și intră în posesia cardului. Având cardul și PIN-ul efectuează
tranzacții la ATM.
j) Circuit închis TV de mare rezoluție
Infractorii instalează un circuit închis TV ascuns care înregistrează datele
emboste pe card și PIN-ul. Aceste date sunt ulterior utilizate pentru producerea
cardurilor false.
k) Blocarea eliberării de numerar
Infractorii lipesc fanta dispenserului sau introduc un obiect care împiedică
eliberarea bancnotelor. După plecarea deținătorului , infractorul îndepărtează
obstacolul și intră în posesia numerarului.
l) Organizarea de licitații frauduloase
Clienții participă la licitații , puternic mediatizate, de bunuri cu prețuri
convenabile. La intrarea în sediu, clienților li se solicită cardul pentru a fi trecut
printr -un terminal cu cititor de bandă magnetică care pare a fi un POS și să introducă
PIN-ul. Explicația oferită este aceea ca în eventualitatea în care clientul se va decide
să cumpere ceva, durata tranzacției va fi sensibil redusă. Ulterior datele stocate în
terminal sunt folosite la producerea cardurilor false.
80 CAPITOLUL VII. MODUL DE OPERARE AL
INFRACTORILOR ROM ÂNI ÎN FRAUDELE LEGATE DE
CARDURI DE CREDIT
7.1. Grupul infracțional organizat coordonat de inculpatul M.J.M. :
În cursul anului 2009 inculpatul M.J.N. , în calitate de lider, împreună cu
inculpații D.D. , A.A. , învinuitul P.N. și numitul G au constituit un grup infracțional
organizat în vederea desfășurării unor activității de skimming pe teritoriul Australiei
și a altor țări.
Având în vedere notorietatea și influența pe care le avea în rândul lumii
interlope din mun. Craiova, mijloacele financiare și cunoștințele tehnice, inculpatul
M.J.N. s-a impus ca lider al grupului infracțional organizat.
În calitatea sa de lider, inculpatul M.J.N. l-a racolat în cadrul grupului
infracțional organizat pe finul său, inculpatul B.D.M , care avea cunoștințe solide de
electronică și programare software.
În cadrul grupului, inculpatul B.D.M. era responsabil de confecționarea
echipamentelor de skimming împreună cu inculpatul M.J.N. , de realizarea
programelor informatice necesare descărcării si prelucrării datelor stocate de
echipamentele de copiere a datelor cărților de credit și de asigurarea asistenței
tehnice pentru remedierea defecțiunilor apărute la dispozitivele respective.
De asemenea, inculpatul M.J.N. l-a racolat în cadrul grupului infracțional
organizat și pe inculpatul S.A., frezo r de meserie, care era responsabil de
confecționarea carcaselor din material plastic ale dispozitivelor de skimming. În
executarea scopului grupului infracțional organizat, inculpatul M.J.M , în calitate de
lider al grupului, a finanțat deplasarea în Australia și i-a organizat pe ceilalți inculpați
în două echipe a câte doi membrii, după cum urmează: D.D. împreună cu P.N și
A.A. împreună cu G..
Astfel, sub coordonarea inculpatului M.J.M , în perioada februarie 2009 –
aprilie 2009, inculpatul D.D împreună cu învinuitul P.N și inculpatul A.A împreună
cu G. au efectuat activităț i de skim ming pe teritoriul Australiei, în sensul că au
81 instalat la bancomate dispozitive destinate copierii datelor de pe cărțile de credit
(guri de bancomat și camere video miniaturale), au prelucrat datele astfel obținute
cu ajutorul unor programe informatice special create de inculpatul B.D.M și puse la
dispoziție de inculpatul M.J.M. , după care le-au transmis prin intermediul
internetului acestuia din urmă.
În vederea aprovizionării cu echipamente de skimming și cu bani a
inculpaților aflați în Australia, inculpatul M.J.M i-a racolat în cadrul grupului
infracțional pe inculpații R.T., D.M.F. și pe învinuitul M.M .
În perioada martie -aprilie 2009 cei trei s-au deplasat în Australia având
asupra lor echipamente de skimming și bani, pe care l-au primit de la inculpatul
M.J.M. .
Inculpatul M.J.M. ținea permanent legătura cu aceștia prin intermediul
telefoanelor mobile, le coordona activitățile de „skimming”, le acorda asistență
tehnică în legătură cu echipamentele de skimming și programele informatice folosite
la descărcarea datelor cardurilor bancare compromise, îi ținea la curent cu sumele
de bani extrase ca urmare a activității infracționale desfășurate de ei în Australia, le
cerea să-i transmită prin intermediul internetului datele cardurilor compromise.
7.2. Grupul infracțional organizat coordonat de inculpații H.P. și C.I.
În cursul anului 2009, inculpații H.P. și C.I. au inițiat constituirea unui grup
infracțional organizat în vederea desfășurării unor activităț i de skimming pe
teritoriul României și a altor țări.
În vederea aducerii la îndeplinire a scopului grupului infracțional organizat
cei doi inculpați au racolat mai multe persoane din mun. Craiova, cărora le-au trasat
diverse sarcini în cadrul grupului.
Inculpatul H.P. i-a racolat pe inculpații B.D.M , S.A., T.I.M. , V.E. și pe
învinuiții T.I.L. și V.C.D. , iar inculpatul C.I. i-a racolat pe inculpatul D.S.N. și pe
învinuitul T.M.M. .
În cadrul grupului infracțional organizat astfel constituit inculpații H.P. și
C.I. dețineau poziția de lideri, primul bazându -se pe cunoștințele tehnice, mijloacele
82 financiare și legăturile avute cu lumea interlopă din mun. Craiova, iar cel de-al doilea
pe imaginea anterior construită în mass -media de „protejat” în raporturile cu
autoritățile judiciare craiovene.
În executarea scopului infracțional inculpații H.P. și C.I., sprijiniți de
inculpații D.S.N. , T.I.M. , V.E., B.D.M. , S.A. și învinuiții T.I.M. , T.M.M. , V.C.D.
au confecționat echipamente destinate copierii datelor de pe carduri bancare („gură”
de bancomat și baghetă metalică cu interiorul în forma literei „U” în care erau
montate mini-camera video și acumulatorii ).
În cadrul activității de fabricare a dispozitivelor de skimming, contribuția
principală o avut-o inculpatul H.P., care se ocupa de confecționarea propriu -zisă a
echipamentelor respective, atât în locuința sa din Mun. Craiova cât și în locuința
inculpatului C.I. din Mun.Craiova .
Inculpatul C.I., pe lângă faptul că îi punea la dispoziție locuința sa
inculpatului H.P., mai avea și sarcina de a confecționa o parte din dispozitivul de
skimming și anume de a monta mini-camera video și acumulatorii în bara metalică
având interiorul în forma literei „U”, care se instala pe ATM -uri deasupra tastaturii
în vederea filmării PIN-urilor tastate de clienții legitimi ai băncii .
Inculpatul B.D.M. , un apropiat al inculpatului H.P. din perioada în care au
executat împreună o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul Belgiei pentru
săvârșirea unor infracțiuni legate de activități de skimming, a realizat și pus la
dispoziția grupului infracțional organizat programele informatice necesare
descărcării si prelucrării datelor stocate de echipamentele de copiere a datelor
cărților de credit și a asigurat asistența tehnică pentru remedierea defecțiunilor
apărute la dispozitivele de skimming.
Pe de altă parte, inculpatul B.D.M. i-a facilitat inculpatului H.P. realizarea
conexiunilor cu lumea interlopă din mun. Craiova, punându -l în legătură cu nașul
inculpatul ui M.J.M. .
Inculpatul S.A. confecționa carcasele din material plastic ale dispozitivelor
de skimming și le punea la dispoziția grupului infracțional în schimbul unor sume
de bani.
83 Contribuția inculpatului V.E. la fabri carea dispozitivelor de skimming era
aceea că acesta confecționa carcasele exterioare care imitau gura de bancomat, după
care le chituia și le vopsea, depozita componente ale acestora și punea la dispoziție
locuința sa celorlalți membr i ai grupului infracțional organizat în vederea
confecționării echipamentelor respective.
Inculpații D.S.N , T.I.M. și învinuiții T.I.L. , T.M.M. , V.C.D , îi sprijineau pe
inculpații H.P. și C.I. în activitatea de confecționare a echipamentelor de skimmi ng
prin faptul că la solicitarea acestora cumpărau diverse componente electronice sau
de altă natură (spray pentru vopsit, kit de reparat fibra de sticlă, plăci de textolit,
scule pentru perforat și șlefuit , etc.), ridicau colete de la autogară care conțineau
componente destinate fabricării echipamentelor de skimming, depozitau la
domiciliile lor și transportau de la o locație la alta echipamente de skimming sau
componente ale acestora, probau la bancomatele din mun. Craiova dispozitivele de
skimming, etc.
În acest sens, pe lângă convorbirile telefonice interceptate în cauză și
rezultatul perchezițiilor domiciliare relevante sunt declarațiile inculpaților T.I.L. și
T.M.M. .
Astfel, inculpatul T.I.L., la cererea inculpatului H.P., în mai multe rânduri a
probat la bancomate din Craiova echipamente de skimming, a transportat de la o
locație la alta diverse componente din material plastic sau componente electronice,
a ridicat colete de la autogară, etc. .
Inculpatul T.M.M., la cererea inculpaților H.P. și C.I., a cumpărat pentru
aceștia diferite componente electronice, plăci din material plastic, chit, spray -uri de
vopsit, fludor, piese pentru flex, pastă decapantă și altele, a transportat diverse
componente electronice sau echipamente dintr -o locație în alta, a ridicat colete de la
autogară, etc.
Echipamentele de skimming astfel fabricate fie au fost folosite de membrii
grupului infracțional organizat în activitatea de skimming pe teritoriul Italiei,
Iordaniei, Cipru, Ungaria și a altor țări, fie au fost comercializate/închiriate în
schimbul unor sume de bani.
84 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În ultimii ani , activitatea infracțională din domeniul criminalității
informatice a crescut . Spre deosebire de anii precedenți , se relev ă faptul c ă atacurile
provenite din statele în curs de dezvoltare au cunoscut o ușoară creștere . Raportul
Symantec din aprilie 2010 evidențiază Brazilia ca fiind în top 5 state agresive pe
linia cybercrime și avertizează în privința dezvoltării acestui fenomen. Din c auza
criminalității informatice, factorii politici au grăbit introducerea de noi legislații în
domeniu. Primul loc în topul statelor cu cel mai înalt nivel de amenințare în domeniu,
îl reprezintă China. De asemenea continentul american este gazda a nu mai puțin de
șapte dintre cele mai periculoase state care găzduiesc servere furnizoare de
malware21.
Evoluția în ultimii ani a amenințărilor informatice a fost transformarea
acestora din fenomene individuale intr -un caracter organizat. Infractorii cibernetici
pot lucra singuri, dar mai ales ca membri ai unui grup extins. Unii acționează ca și
mercenari, alții î n numele unor interese proprii , alții decât pentru dobândirea de
foloase financiare, alții pentru obținerea unor interese politice .
Un aspect de evoluție al fenomenului infracțional în constituie faptul că,
raportat la situația din urmă cu câțiva ani, sindicate și carteluri de crimă organizată
se implică din ce în ce mai mult în informatizarea activităților criminale.
Amenințările informatice pot îmbrăca d iverse forme. Datorită influențelor exercitate
de dezvoltarea economiei, apariției multinaționalelor în Romania, popularitatea
noilor instrumente moderne de plat ă și a altor factori, infracțiunile informatice și
cele de fraudare a cardurilor de credit și -au făcut simțită prezența, în ultimii zece ani
apărând și la noi în țară.
Analiza acestui fenomen presupune desprinderea de cazuri individuale și
identificarea proceselor care prin rezonanța lor socială și repetabilă statistică pe
21 Lubic, Jr., Paul E. “Global Cyber Crime: The Playing Field, The Players – The Perfect Storm.” Bill Mullins Tech
Thoughts. June 2, 2010
85 perioade mari de timp se c onstituie în cauze și condiții necesare și suficiente
săvârșirii infracțiunii.
Având in vedere c ă tendința actual ă relev ă faptul c ă cyber -infractorii devin
din ce în ce mai inteligenți în ceea ce privește modul de operare în comiterea
infracțiunilor online cât și în ceea ce privește m ăsurile de protecție împotriva
acțiunilor organelor abilitate de lege pentru a -i depista și a recupera prejudiciul
provocat de aceștia. De -a lungul timpului, acești cyber -infractori au dezvoltat
constant modalități și mijloace de deghizare a propr ilor acțiuni și tactici de fugă
pentru a -și ascunde adevărata identitate și adresă.
Pentru a -i putea prinde, este important să înțelegem metodele lor de operare
în aceeași măsură ca și instrumentele de identificare aflate la dispoziție, cu totul
specifice lumii online.
Criminalitatea informatic ă, deși și-a făcut prezenț a mai târziu , a devenit o
popular ă divizie a criminalității internaționale . Acest fenomen ascendent a forțat
Uniunea European ă să introducă noi sisteme de asisten ță judiciar ă informatic ă
pentru a lupta împotriva criminalității internațională .
În plan normativ, au apărut o serie de convenții și tratate care au fost adoptate
sau acceptate, însă, de un număr mic de țări la nivel global.
Oficial, țările europene au început să colaboreze prin acțiuni comune și
asisten ță internațională din anul 1923, când a luat ființa Interpolul.
La nivelul instituțiilor din domeniul IT, în Rom ânia, s-au elaborat o serie de
standarde de evaluare în conformitate cu standardele internaționale în vigoare.22
Astfel și Rom ânia a depus diligen țele și s-a concentrat pe amenințările majore din
ce în ce mai mult (terorism, spionajul industrial, spionajul economic, convingerile
religioase etc.)
Considerăm că acțiunea voalată a autorităților române se datorează și
faptului că teritoriul țării noastre nu a fost scena unor acțiuni teroriste grave și nici
structurile informatice ale principalelor instituții ale statului nu au fost afectate de
22 N.I.S.T. – Standard 800 -300
86 atacuri ilicite informatice. Dacă în cee a ce privește activitatea de evaluare a
riscurilor, au fost efectuate o serie de acțiuni la nivel național , atât separat pe
domeniu sau în cadrul riscurilor de securitate națională , în ceea ce privește
procedurile de înlăturare a acestor riscuri, acțiunile sunt aproape insesizabile. Este
adevărat că pe plan teoretic sunt încercări și pe acest palier.
Structurile care lupt ă pentru combaterea criminalității informatice în
exercitarea atribuțiilor de serviciu trebuie s ă aplice legea ori s ă apere interesele
legitime ale statului roman și instituțiile acestuia prin diverse activități , după modele
preluate de la alte institu ții de stat, cum ar fi: SRI,SIE,DIICOT sau alte instituții de
la nivelul IGPR care sunt clasificate.
Natura infracțiunilor cere ca ancheta p enală să se realizeze în cadrul unei
echipe de investigatori. Necesitatea investigației în echipă reiese din nevoia
garantării unei obiectivități sporite și eficiente, derivată din conjugarea
competențelor și specializărilor membrilor echipei23. Atât datori tă caracteristicilor
speciale ale echipamentelor ce fac obiectul investigației , cât și a metodelor
întrebuințate în investigarea sistemelor informatice, membrii echipei de investigatori
trebuie să posede cunoștințe și aptitudini adecvate specificului investigației .
Cercetările au relevat faptul că exist ă grupări organizate, specializate în
vânzarea de instrumente hardware sau software, ori pe schimbul de informații ori
programe de hacking, transform ă orice persoan ă dornic ă de a comite fapte ilicite
care are cunoștințe în IT minimale într-un posibil făptuitor .
De asemenea, acest fenomen analizat în lucrare a produs și încă produce mari
prejudicii economiei naționale și a firmelor private din domeniul IT prin atacurile
asupra sistemelor informatice , de cele mai multe ori, băncile fiind victimele directe
ale infractorilor specializați în fraudarea cărților de credit.
23 Leroux, O. (2004). Legal admissibility of electronic evidence. International Review of Law, Computers and
Technology, 18(2), 193 -220
87 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Acte normative
Codul de conduită pentru polițiști , adoptat prin Rezoluția Adunării
Generale O.N.U., nr. 14163/1979;
Codul de procedură penală ;
Codul penal ;
Constituția României ;
Convenția Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatică din
noiembrie 2001 , de la Budapesta:
Convenția Cybercrime , Budapesta 23.11.2001
Dispoziția I.G.P. nr. 4/196546/16.03.1995 , privind prevenirea
criminalității;
Instrucțiunea M.I. 1060/2000 , privind urmărirea și identificarea unor
categorii de persoane, cadavre și obiecte;
Instrucțiunea M.I. 136 /privind cooperarea poliției cu INTERPOL;
Instrucțiunea M.I. S/89 /1990, privind cercetarea la fața locului de către
subunitățile și unitățile de politie;
Legea 40/1990, privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne;
Legea 508 din 17 noiembrie 2004 , privind înființarea, organizarea și
funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările si completările ulterioare ;
Legea 61/1991 , privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de
conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;
Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Politiei Romane, cu
modificările și completările ulterioare ;
Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare;
Legea nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de
furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de
88 comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și
completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și
protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice ;
Legea nr.64/2004 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind
criminalitatea informatică;
O.M.A.I. nr. S/120/16.06.2011 privind organizarea și desfășurarea
activității informative de către Poliția Română, Poliția de Frontieră Română și
Oficiul Român pentru Imigrări și normele metodologice de aplicare ;
Ordonanța 2/2001 privind reglementarea sancțiunilor contravenționale;
Programul M.I. de prevenire al criminalității – nr. 7982/17.11.1994;
Recomandarea Consiliului Europei nr. R (95) 13 cu privire la problemele
de procedură penală legate de tehnologiile informaționale ;
Regulamentul 1155/2000 , privind organizarea și funcționarea D.C.C.O.A.;
SMAI – A nr. 005 / 2011 – Control intern/managerial. PROCEDURI
FORMALIZATE. Conținut si forma de redactare.
II. Cursuri de specialitate, tratate, monografii
Bujor Florescu – Curs de investigații criminale, Editura Concordia, Arad,
2007;
Buletinele informative al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate , 1995 –
2002 ;
Cartea Albă a Crimei Organizate, Ed. M inisterului Afacerilor Interne ,
București , 1997 ;
Criminalitatea organizată și agresarea fizică, I.G.P., București , 1994 ;
Dicționar de cuvinte recen te, ediția a II -a Ed. Logos, București , 1997 ;
Gh. Pele, Ioan Hurdubaie – Interpolul și criminalitatea internațională, Ed .
Ministerului de Interne, București , 1983;
I. Pitulescu și P. Albu „Crima organizată”, I.G.P. , București , 1993 ;
89 Ion Suceavă, Florian Coman – Criminalitatea și organizațiile internaționale ,
Ed. Romcartexim, București , 1997 ;
M.Dobrinoiu, in M. Hotca, M Dobrinoiu, Infracțiuni prevăzute in legi
special, Comentarii si explicații, ediția a II-a, Ed. C.H. Beck, București, 2010 ;
Metodologiile de lucru ale D.C.C.O.A., București , 2001 ;
N.I.S.T. – Standard 800 -300;
Nicu Jidovu -Drept procesual penal – Ediția a-2-a, Ed. C.H. Beck, București ,
2007;
V. Dobrinoiu, M. A. Hotca, M. Gorunescu, M. Dobrinoiu, I. Pascu, I. Chis,
C. Paun, N. Neagu, M.C. Sinescu – Noul cod penal comentat partea speciala ediția
a ii-a, revăzuta si adăugita , Ed. Universul Juridic, București, 2014 .
III. Alte surse
http://ec.europa.eu/dgs/home -affairs/e-library/docs/infographics
cybercr ime/european_cybercrime_centre_ infographics.pdf
http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -13-6_en.htm
http://www.businessinsider.com/history -of-credit -cards -2015 -2
http://www.businessmagazin.ro/cover -story/explozia -cardului -de-credit –
cum-au-ajuns -romanii -datori-1-5-mld-de-euro-14929517
http://www.mai.gov.ro/Documente/CCPI/Biroul_National_Interpol
http://www.politiaromana.ro/ro/informatii -generale/scurt -istoric
http://www.politiaromana.ro/ro/structura -politiei -romane/unitati –
centrale/directia -de-investigatii -criminale
http://www.politiaromana.ro/ro/structura -politiei -romane/unitati –
centrale/unitatea -centrala -de-analiza -a-informatiilor
http://www.romcard.ro/
www.w esternunion.com/info/about_Us
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Frauda prin intermediul cărților de credit [627020] (ID: 627020)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.