Franciza Si Locul Ei In Aparatul Comercial Modern

LUCRARE DE LICENȚĂ

Franciza și locul ei în aparatul comercial modern

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I- FRANCIZA- CONȚINUT ȘI PRINCIPII

. PRINCIPII DE BAZĂ

1.2. MODALITĂȚI DE PĂTRUNDERE PE PIAȚĂ

1.3. REȚEAUA DE FRANCHISING

1.3.1. NORME PRIVIND RELAȚIILE DINTRE PĂRȚI, RELAȚIILE PRECONTRACTUALE ȘI POSTCONTRACTUALE

CAPITOLUL II- FRANCIZA ÎN SPAȚIUL AUTOHTON

2.1. EVOLUȚIA FRANCIZEI IN ROMÂNIA

2.2. SCURT ISTORIC

2.3. CADRUL LEGISLATIV

2.3.1. DEFINIȚII PROPUSE IN SISTEMUL ROMÂNESC

2.4. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE FRANCIZĂ

CAPITOLUL III- STUDIU DE CAZ- FRANCIZA MARKS & SPENCER

3.1. DE LA IDEE LA BUSINESS

3.2. DATE FINANCIARE, PRODUSELE M&S, RESURSELE UMANE SI CONTRACTUL DE FRANCIZĂ, VIZIUNEA M&S

3.3. MARKS&SPENCER SI EVOLUȚIA SA IN ROMÂNIA

3.4. ASPECTE FINANCIARE SI PERSPECTIVELE IN ROMÂNIA

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Franciza reprezintă una din cele mai răspândite forme de afacere la ora actuala, reprezentând un mod sigur de a intra pe piața economică și de a avea succes încă de la început, având șanse minime de a întâmpina vreun eșec.

Începând cu anii 1960, spațiul economic internațional poate fi caracterizat de apariția și evoluția unui nou tip de afacere care merge dincolo de granițele unui simplu schimb de marfa și care trece peste specificul contractelor de import-export. Franciza este, în fond, o tehnica prin care se comercializează sau se distribuie, astfel încât o întreprindere, numita și francizor sau proprietar, cedează unei terțe, numită și francizat sau beneficiar, permisiunea de a-și desfășura activitatea intr-un anumit fel, într-un spațiu anume și pe o perioadă limitată de timp, servindu-se de drepturile materiale și intelectuale ale cedentului.

Pentru ca o afacere în franciză să aibă succes, trebuie să aibă la bază un concept deja testat, viabil, un sistem bine pus la punct și o conducere experimentata. Aceasta nu este o „prescripție magică” prin care succesul este garantat, ci mai degrabă reprezintă o relație de încredere intre doua sau mai multe părți. Astfel că francizorul își dezvoltă afacerea pe noi piețe economice iar francizatul se bucura de beneficiile aduse și își păstrează totodată independența. Mai mult, franciza reprezintă un avantaj și pentru consumator, deoarece are siguranța serviciilor și a produselor.

Din punct de vedere comercial, franciza reprezintă una dintre cele mai dezvoltate forme de afaceri ale prezentului, care potentează specializarea participanților din acest mediu.

Lucrarea de față structurata în trei capitole, prezintă importanta francizei ca instrument în spațiul economic actual, punând în evidență aspecte legate de avantajele și dezavantajele unei astfel de afaceri, definiții unanim acceptate precum și caracteristicile unui sistem de franciză. Sunt de asemenea punctate și particularitățile contractului de franciză, împreună cu drepturile și obligațiile fiecărei părți.

Prima parte pune în evidență aspectele teoretice ale conceptului, precum și analizarea pieței francizelor din România, ca mai apoi în ultimul capitol să se facă referire la studiul de caz .

Am ales aceasta tema deoarece am considerat că în contextul dezvoltării pieței economice autohtone, merita analizata una din cele mai prolifice forme ale businessului actual.

Lucrarea cuprinde informații și analize necesare în înțelegerea întregului concept, atât în sens general cât și individual.

CAPITOLUL I

FRANCIZA – CONTINUT ȘI CARACTERISTICI

PRINCIPII DE BAZĂ

Din perspectiva comercială, franciza reprezintă fără nici un dubiu una din cele mai importante reușite în domeniul afacerilor, care a cunoscut o dezvoltare pregnanta după cel de-al Doilea Război Mondial, cu precădere în domeniul distribuției de mărfuri și prestării de servicii.

Considerată la început o noua formă de concesiune comercială, franciza a demonstrat pe parcurs, existența statornică, ca sistem de afaceri complex, polimorf și ca formă de organizare modernă comercială.

În sens mai general, operațiunea de franchising care se realizează prin contractul de franciză, implică o cooperare strânsă și continuă intre comercianți independenți, în care se îmbină procedee și cunoștințe comerciale, fiind în același timp și un mod de folosire și exploatare a unor drepturi de proprietate intelectuală și/sau industrială, în vederea unei reușite comerciale și a succesului comun în afaceri. Pe bună dreptate, s-a apreciat că franciza, alături de marile întreprinderi de distribuție, este unul din cele mai semnificative fenomene majore care trebuie amintite în evoluția comerțului internațional din ultimii 60- 70 de ani sau altfel spus, este ,,inima sistemului antreprenorial contemporan”.

Chintesența francizei, ca operațiune comercială specifică, o reprezintă redarea pe o anumita piață, în anumite condiții date și cu respectarea unor cerințe economice, a unei afaceri ce și-a confirmat deja succesul pe o altă piață. Franciza permite proprietarului afacerii de succes-numit francizor, să repete un succes comercial înregistrat și să îl dezvolte pe noi piețe, pe teritorii noi, cu ajutorul partenerilor, numiți francizați, prin constituirea de structuri suple, descentralizate și cu antrenarea de capitaluri minime din partea francizorului.

Lăsând la o parte faptul că permite dezvoltarea rapidă a francizorilor, franciza apare ca fiind foarte avantajoasă și pentru că reprezintă o mare oportunitate de succes, pentru întreprinzătorii de talie medie, deveniți astfel, francizați. Păstrându-și independența, francizatul beneficiază și de imaginea, renumele și de marca furnizorului, de transferul permanent de know-how, ca și de asistența tehnică a acestuia, ceea ce îi conferă un real avantaj concurențial. Mai mult, consumatorul este la rândul său avantajat, deoarece are certitudinea omogenității și a uniformității serviciilor păstrate în întreaga rețea a unei francize, sub același brand, mulțumită regulilor, condițiilor și parametrilor impuși de proprietar cât și a controlului riguros pe care acesta îl exercită. Franciza reprezintă o puternică unitate de schimbare, ce potentează tendința actuală manifestată în planul economic comercial, aceea de specializare tot mai clara a participanților din mediul de afaceri. Intr-o lume care evoluează incredibil de rapid, în care ideile se schimba intr-un ritm amețitor, limitele dispar iar concurenta este tot mai acerba, orice întreprindere care a ajuns la o etapa importanta de dezvoltare, pentru a continua progresul trebuie să se gândească la o strategie de expansiune pe alte piețe. Însă pătrunderea pe alte piețe întâmpină piedici, și anume specificitatea contextului socio-economic și juridic al fiecărei tari.

Prin urmare, franciza reprezintă în egala măsură, o formă a marketingului dar și o modalitate de distribuție comercială internațională care permite prin realizarea unei rețele de distribuție internațională, expansiunea zonei de comercializare a diferitelor produse precum și a unor servicii de marca, oferă mari oportunități în acest sens și reduce considerabil riscurile specifice exportului. Datorita acestui mod de lărgire a orizonturilor, are loc o pătrundere pe piața străină intr-o maniera directa, iar înglobarea în contextul socio-economic al țărilor luate în vedere este mult accelerata.

În prezent, în zona distribuției mai mult decât cel al producției și în mod individual, cel al serviciilor, se regăsește cel mai aprig spirit antreprenorial, comercianții având un simț dezvoltat al inovării.

Înainte de a trece la următoarele aspecte, se impun anumite precizări legate de diversitatea termenilor folosiți în reglementările internaționale, prin care acest concept economico-juridic este definit. Astfel termenul de ,,franciză” folosit ca atare și în legea română, este cunoscut în limba franceză sub forma ,,franchise”, iar în limba engleză sub denumirea de ,,franchising” sau ,,franchise”.

Termenul de ,,franchising” folosit în limba engleza și în principiu în sistemul de common-low indica, operațiunea de franciză dar și contractul, în sens general, în baza căruia o parte acorda celeilalte, în schimbul unei contraprestații, un set de drepturi de proprietate intelectuală sau industrială, ce fac referire la marcă, emblemă, denumirea comercială, desene și modele de utilitate, drepturi de autor, know-how, în scopul comercializării de bunuri și servicii determinate.

În ceea ce privește etimologia acestui termen în vocabularul internațional, originea lui rămâne neclara, însă se apreciază că provine de la verbul franțuzesc ,,francher” care înseamnă ,,acordarea unui privilegiu”. Acest principiu datează încă din Evul Mediu, când nobilimea franceză acorda susținere sau privilegii, pentru anumite teritorii sau bresle, sau chiar unor persoane fizice câteodată, care constau în abandonarea unor prerogative pe care, în mod formal, le dețineau asupra lor. În schimbul acestei independente sporite care era acordata, nobilimea primea fie anumite sume de bani, fie prestări de servicii. Aceste privilegii erau consemnate în anumite documente, așa-numitele ,,scrisori de franciză”. Acest privilegiu a ajuns pana la suveranii care acordau drepturile pentru activități comerciale precum construirea unor drumuri sau fabricarea berii. Federația franceză de franciză (FFF) poseda în arhivele sale un document ce datează din secolul XIII-lea, denumit ,,Contractul de franciză al orașului Chambery” considerat ca fiind primul de acest fel. Acest termen va reveni în Europa, după ce în America,în plin secol XIX va cunoaște succesul pe care îl are și astăzi.

În doctrina economică, franciza face parte din categoria operațiunilor comerciale complexe, care se remarca prin câteva însușiri comune precum transferul de tehnologie, de documentații și experiență, de la un partener la altul, prin interesele comune ale partenerilor de afaceri, în domeniul producției, marketingului și comercializării și prin existența unor aranjamente pe termen lung bazate pe relații de cooperare.

O franciză poate fi numită ca și deschisă când francizorul autorizează un francizat să se folosească de marca și metodele sale de organizare a afacerii. Francizatul este de acord să funcționeze conform condițiilor stipulate în contractul de franciză, iar francizorul îi acordă acestuia sprijin și asistenta în deschiderea și evoluția afacerii. În contrapartidă, francizatul plătește francizorului o taxa de intrare în rețeaua de franciză (taxa de franciză-entry fee) și o taxa periodica (redevența – royalties). Prin taxa de intrare sunt plătite investițiile francizorului și serviciile furnizate înaintea deschiderii activității economice în regim de franciză. Taxa periodica compensează serviciile furnizate pe întreaga perioada a contractului. În ceea ce privește taxa de intrare, aceasta nu este ceruta de toate francizele și este tot mai puțin folosita.

Legea europeana în ceea ce privește franciză, prevede faptul că aceasta poate fi inclusa în contract,dar nu este obligatorie. Taxa de franciză a apărut ca o contribuție la ,,good-will-ul” francizei, adică se garanta accesul la sistemele de franciză ale unor brand-uri cunoscute,care asigurau o atracție sporita a unui nou punct comercial. Astăzi se cere tot mai puțin, aceasta taxa , pentru valoarea brand-ului dar mai mult pentru beneficiile concrete și specifice. Un motiv pertinent al cererii acestei taxe, este rambursarea forfetara a unor servicii pentru deschiderea unui nou punct și reprezintă costuri care oricum sunt suportate de francizat. O altă funcție a acestei remunerații este includerea elementelor fundamentale ale formatului, elemente de design, amenajare, comunicare sau tehnologice asupra cărora, francizorul are control.

O afacere proprie, mai ales în sistemul de franciză al unui brand cunoscut, reprezintă cea mai sigură și buna formă de câștig financiar crescut. Un lucru demn de luat în vedere este acela că riscul de eșec este mult mai mic pentru o ccesul la sistemele de franciză ale unor brand-uri cunoscute,care asigurau o atracție sporita a unui nou punct comercial. Astăzi se cere tot mai puțin, aceasta taxa , pentru valoarea brand-ului dar mai mult pentru beneficiile concrete și specifice. Un motiv pertinent al cererii acestei taxe, este rambursarea forfetara a unor servicii pentru deschiderea unui nou punct și reprezintă costuri care oricum sunt suportate de francizat. O altă funcție a acestei remunerații este includerea elementelor fundamentale ale formatului, elemente de design, amenajare, comunicare sau tehnologice asupra cărora, francizorul are control.

O afacere proprie, mai ales în sistemul de franciză al unui brand cunoscut, reprezintă cea mai sigură și buna formă de câștig financiar crescut. Un lucru demn de luat în vedere este acela că riscul de eșec este mult mai mic pentru o afacere pornita în franciză.

De cele mai multe ori sistemul de franciză este asociat cu lanțul de restaurante de tip fast-food, McDonalds. În realitate, aceasta companie reprezintă pe piață un simbol al francizei,deoarece se află printre giganții ce domina aceasta piață la nivel mondial.

Renumele brand-ului garantează un număr crescut de clienți și șanse minime de faliment. După luarea deciziei de a intra în rețeaua de franciză, francizorul și francizatul trebuie să semneze un acord ce impune o serie de obligații pentru ambele părți. Termenul de ,,sistem” reprezintă cuvântul cheie pentru a înțelege regulile unei afaceri în franciză.

Sunt luate în considerare mai multe tipuri de clasificare a francizei, dar cel mai des utilizat și important totodată, este în funcție de natura operațiunii practicate cu succes de către francizor,operațiune pe care o pune în practica și o transmite francizaților, în acord cu sistemul pe care l-a pus la punct și anume obiectul sistemului francizat.

Din acest punct de vedere și raportat la tipul de marca ce urmează să fie folosit de către francizor, franciză – ca formula susceptibila de a fi aplicata în numeroase zone economice -poate avea drept scop furnizarea de servicii, vânzarea, distribuția de bunuri respectiv producția acestora, fiind astfel determinate cele trei mari categorii de franciză, corespunzător domeniilor vieții economice în care se manifesta: franciză de servicii, franciză de distribuție și franciză industrială.

Atât sistemele de franciză cât și contractele pot fi clasificate și în funcție de numărul de parteneri contractuali implicați intr-o astfel de operațiune, astfel rezultând trei scheme contractuale posibile: franciză bipolară, franciză multipolară și franciză pe dublu nivel (franciză principală).

În literatura de specialitate sunt menționate și alte categorii de franciză precum: franciză financiară, franciză de stand, franciză mixtă, franciză asociativă.

PRINCIPIILE DE BAZĂ PRIVIND COOPERAREA ÎN SISTEM DE FRANCIZĂ

1. Francizorul este proprietarul logo-ului și brand-ului în franciză

2. Francizorul a testat conceptul de afacere și i-a demonstrat profitabilitatea

3. Francizatul operează sub logo-ul și brand-ului francizorului ca antreprenor independent : câștigurile sale fiind reprezentate de profitul afacerii

4. Francizatul are responsabilitatea financiara a investiției

5. Francizatul este proprietarul spațiului de operare al afacerii

6. Francizorul trebuie să asigure transmiterea cunoștințelor pentru ca francizatul să gestioneze afacerea în mod corespunzător

7. Francizatul cumpără licența de operare în franciză și trebuie să plătească o taxa lunara pentru beneficiile primite de la francizor (directa-când se virează direct în cont un anumit procent din vânzări și indirectă-când taxa este inclusa în marja de produse cumpărate de la francizor)

8. Francizorul decide asupra prețului și serviciilor oferite în punctul sau de desfacere. Profitul depinde atât de vânzare cât și de marja fixa pusa pe produse

9. Francizatul,de obicei,are influenta asupra tipului și diversității produselor din locația condusa de el

10. Principiile de cooperare dintre cei doi sunt reglementate prin contractul de franciză și instrucțiunile de gestionare a afacerii în sistem care sunt incluse în manualul operațional.

Veniturile totale din vânzările realizate de companii ce operează în sistem de franciză pot ajunge de la câteva procente din PIB-pana la 20% din PIB în tarile cu economie dezvoltata.

Orice persoană care are spirit de antreprenor și care vrea să investească intr-o afacere este liber să aleagă una din numeroasele concepte de franciză cu prețuri începând de la câteva mii de lei (mici restaurante, fast-food-uri) pana la câteva milioane (stații de benzinarii, supermarketuri).

Dar trebuie să se țină cont de faptul că unde există libertate există și responsabilitate pentru propriile decizii. Responsabilitatea francizatului este definită de anumite stipulații în contractul de franciză. Rezultă că regulile în ceea ce privește customer service-ul, cumpărarea produselor de la francizor sau participarea la fiecare campanie de promovare organizata de rețeaua de franciză, sunt respectate de fiecare francizat în mod individual.

MODALITĂȚI DE PĂTRUNDERE ÎN LUMEA BUSINESS-ULUI

Când vine vorba de deschiderea unei noi afaceri de tip franciză,cheia succesului este timpul. Cu cât francizatul așteaptă mai mult cu atât sarcinile vor deveni mai dificile. Cele mai multe afaceri de acest fel, care nu se încadrează în termenul stabilit de francizor, risca să piardă șansa de a recupera startul, intrând astfel în faliment.

Când se ia în considerare deschiderea unei francize,este importanta determinarea perioadei de timp care va trece de la semnarea contractului de franciză la deschiderea unității.

Exista o serie de factori care influențează închiderea unei afaceri de acest tip iar printre cei mai importanți se numără vânzările scăzute și capitalul insuficient.

Primele 90 de zile sunt critice astfel că francizele care se încadrează în acest termen au o probabilitate mai mare de reușită. Pentru lansarea pe piață, se iau în vedere mai mulți factori. În primul rând, este indicata promovarea, încă dinaintea deschiderii propriu-zise. Este bine să fie contactate companiile din zona respectiva (de exemplu dacă franciză face parte din mediul alimentar), pentru a face cunoscuta firma și produsele. Consumatorii, potențialii viitori clienți pot fi atrași dacă le sunt oferite mostre din produse.

Locația poate reprezenta un mare avantaj sau un mare dezavantaj pentru multe francize. Nu numai că poate atrage numeroși clienți dar trebuie să fie și în conformitate cu standardele impuse de francizor, în contractul semnat. De mare ajutor poate fi contactarea unui broker imobiliar.

Un alt pas important îl reprezintă recrutarea personalului, care trebuie realizata înaintea deschiderii unității comerciale.

De asemenea, un alt lucru de mare importanta este găsirea furnizorilor. De cele mai multe ori francizorul are deja o lista de furnizori, însă exista și posibilitatea ca francizatul să-și găsească singur furnizorii.

În mod evident, un alt factor important este ajutorul venit din partea francizorului, care asigură suportul financiar, de management și serviciile de training.

DIFERENȚA DINTRE FRANCIZĂ ȘI ALTE OPORTUNITĂȚI DE AFACERI

Exista trei moduri de lansare pe piață economică printr-o afacere proprie, prin cumpărarea unei afaceri deja existente sau prin cumpărarea unei francize. Deși toate par asemănătoare intre ele, exista elemente care fac diferența intre aceste modalități.

Cumpărarea unei afaceri deja existente sau deschiderea propriei afaceri reprezintă un drum pe cont propriu. Afacerea în franciză, în schimb implică un parteneriat pe termen lung,datorită contractului de franciză, cu grupul-mama care va asigura cum am mai spus, suportul pentru derularea afacerii.

Francizele prezintă o rata mult mai mica de faliment decât alte afaceri. Pe cont propriu, poate să apară riscul alegerii unei afaceri nepotrivite sau realizarea unor idei noi. În calitate de francizat, apare dreptul de a folosi un concept de afacere deja testat pe piață. Francizatul exploatează o marca consacrata, folosind tehnici de producție, de comercializare și de marketing cu un grad ridicat de rentabilitate.

Deschiderea unei afaceri noi,pe cont propriu, oferă libertatea de implementare a ideilor personale, de asemenea și posibilitatea de selectare, motivare și dezvoltare în mod independent, a personalului.

Privind dintr-un alt unghi, francizații care sunt la început de drum pot fi sfătuiți de către cei cu experiență, pot profita de sprijinul și consultanță Asociației Romane de Franciza.

Începerea unei noi afaceri implică costuri mari atât prin lansarea pe piață cât și prin achiziționarea echipamentelor, materiilor prime etc.

Intrarea intr-o rețea de franciză implică costuri mai mari decât celelalte tipuri de afaceri pentru că francizatul trebuie să plătească taxa de intrare în sistem, taxa periodica, de obicei sub forma unui procent din cifra de afaceri.

În consecință orice formă de afacere trebuie studiată în prealabil pentru a se înțelege pe deplin riscurile dar și beneficiile la care se vor supune viitorii proprietari.

B) INFLUENȚA MASS-MEDIEI ÎN SUCCESUL UNEI FRANCIZE

Mass-media poate fi un instrument de mare folos în promovarea și dezvoltarea unei francize,dacă este utilizata în mod corespunzător. O comunicare adecvata și o relație deschisa cu presa, pot constitui atuuri pentru o afacere în franciză, astfel încât mesajele transmise prin intermediul acesteia pot spori renumele francizei prin informarea și influențarea publicului țintă.

Calitatea relațiilor cu presa este cu mult mai importantă decât cantitatea, deoarece o atitudine pozitiva din partea presei poate influența progresul unei afaceri.

Deși în urma crizei economice numeroase publicații scrise au dispărut din România, acestea rămân importante pentru afacere deoarece ajuta comunicarea cu un anumit segment de clientela, identificat pe baza criteriilor geografice.

Publicațiile de specialitate se adresează direct publicului țintă al franchisingului, aducând în atenție evenimentele legate de companie, probleme cu potențial interes.

Un mijloc de atragere a clientelei, de reclamă și o demonstrație a bunei relații cu presa sunt constituite de ofertele promoționale, voucherele, cadourile, cupoanele oferite de anumite publicații. La sărbătorirea unui an pe piață românească, H&M a oferit cupoane în valoare de 20 de lei în mai multe reviste dedicate femeilor. Acestea au fost folosite numai în ziua aniversarii, 25martie 2012.

Televiziunea și radioul pot fi folosite ca instrumente de comunicare de către francizori care își fac astfel cunoscuta afacerea către potențialii francizați. Reclama de televiziune poate oferi avantajul vizual și sonor pentru a dovedi beneficiile ofertei. În ziua de azi, în România, majoritatea informațiilor despre franciză se pot regăsi în mediul online.

1.3. REȚEAUA DE FRANCHISING

Un criteriu important pe care viitorul francizat trebuie să îl urmărească este rata de dezvoltare a rețelei de franciză. Acest nivel de dezvoltare presupune numărul de francizați, numărul de unități care au fost deschise și frecventa lor, profiturile, frecventa de includere de noi francizați în sistem. O franciză dezvoltată care are un număr mare de francizați desemnează, de obicei, o afacere puternică care oferă siguranță și oportunități de succes, dar nu și o dezvoltare rapidă a francizatului. Progresul rețelei se face gradual și în mod constant și pornește de la planul de afaceri, care este deja testat și perfecționat. Acest sistem de franciză oferă suport francizaților, de ordin tehnic, în ceea ce privește locația, trainingul, marketingul etc., având deja echipe care se ocupă de realizarea acestor servicii.

Francizatul poate verifica cu ușurință trecutul și experiența acumulată a francizorului și de asemenea poate discuta cu ceilalți francizați din sistem pentru a află informații folositoare în luarea unei decizii în ceea ce privește licența. Cu cât o franciză este mai evoluata cu atât și redevențele vor fi mai mari,iar ritmul de amortizare a investiției este lent.

Pentru a ști care este rata de includere de noi francizați în sistem trebuie aflat numărul de francizați noi în rețea dintr-un an, de obicei din ultimul an (acesta trebuie să fie rezonabil). Aceasta rata de creștere se poate măsura făcând comparație intre procentul francizaților noi și numărul total de francizați din sistem. Specialiști în domeniu susțin că un procent intre 10-35% din totalul francizaților este o cifra rezonabila. Tot aceștia susțin că în cazul echipelor ce asigură suport, ar trebui să îi revină fiecărui membru 15-20 de francizați noi. Echipa nu trebuie să fie depășită de situație, pentru a putea rezolva fiecare problema în parte în timp util și cu maxima seriozitate.

Un lucru foarte important de aflat este numărul de unități nou deschise din ultimul an și câte din ele au fost deschise de francizați noi sau care au mai multe unități deschise în aceeași rețea. Existența mai multor unități în rețea presupune o afacere sigură cu reale oportunități iar existenta francizaților cu mai multe unități indica faptul că au experiență, prin urmare nu solicita echipele de suport.

Daca în ultimul timp s-au deschis mai puține unități sau rata totala de unități este în continua scădere, reprezintă un semnal că ceva nu este în regula iar sistemul este în stand-by, dar poate însemna deasemenea că rețeaua a atins numărul maxim preconizat de unități deschise.

Francizele cu un ritm alert de creștere sunt de cele mai multe ori afaceri aflate la început și sunt recomandate celor care au experiență cu franciză și sunt dispuși să riște intr-o anumita măsura. Aceste afaceri aflate încă la început de drum încă nu au un suport stabil, operațiunile de testare având loc în unitățile deschise.

Rata de mărire a unei francize, rețeaua acesteia, arata cât de stabila și atractiva este pentru noii francizori. Astfel în vederea achiziționării unei francize, potențialul francizat trebuie să afle informații exacte și reale despre rata de creștere și de capacitatea francizorului de a face față suportului și asistentei acordate.

Francizele aflate la început pot oferi și avantaje în ceea ce privește progresul rapid al afacerii; condițiile stipulate în contract pot fi mai maleabile, din dorința francizorului de a atrage potențialii parteneri, redevențele pot fi mai reduse,lucru care permite francizatului să investească mai mult în dezvoltare, exista posibilitatea că francizorul să acorde teritorii mai extinse, să facă diferite reduceri la achiziționarea mai multor licențe de către un singur francizat.

1.3.A) REALIZAREA UNUI SISTEM DE FRANCIZĂ

Chiar dacă este aproape imposibil de determinat șansa de a franciză o afacere fără o analiză amănunțită, se pot căuta anumiți factori de stabilire a pregătirii pentru francizare și probabilitatea de succes, precum: credibilitatea (aceasta se poate evidenția prin mărimea companiei, numărul de unități, de când funcționează, publicitatea, managementul, brandul), diferențierea (față de adversari),

Transferabilitatea informațiilor, adaptabilitatea, prototipuri de operare de succes, sisteme documentate, capacitate de achiziționare (abilitatea de a plăți pentru a intra în sistem),venituri de pe urma investiției, tendințe și condiții de piață, capital, relații de succes (francizor-francizat), puterea managementului.

Elaborarea unui program de francizare se constituie din mai multe etape; prima dintre ele ar fi planificarea strategica. În cadrul acestei etape se trec în revista aspecte ca: istoricul afacerii, operațiunile și telurile, identificarea strategiei, tipuri de produse/servicii oferite, tipuri/dimensiunile spatiilor folosite. Se iau în calcul investiția totala pentru deschiderea unei unități, nivelul câștigurilor și vânzărilor companiei, elementele operaționale pentru acțiunile legale, aspecte legate de marketing.

După analizarea acestor elemente se trece la o alta, care are în vedere determinarea celei mai convenabile structuri de franciză în acord cu situația și resursele afacerii. Punctele abordate sunt: profilul francizatului – se evidențiază experiență, resursele și aptitudinile francizatului – prin deducția acestor aspecte se iau în considerare tipurile de francize oferite, determinarea teritoriului, suportul francizei, personalul. Alte aspecte luate în considerare sunt taxele inițiale de franciză (redevențe, taxa de publicitate), altele (finanțare, vânzarea de produse/servicii, închirierea de mijloace sau proprietăți imobiliare).

A doua etapa a elaborării acestui program presupune realizarea documentației legale pentru franciză care se constituie din elaborarea draft-ului de Acord de Franciză – definește relația contractuală francizor – francizați și a solicitărilor de informare – disclosure.

În cea de a treia etapă se stabilesc operațiunile. Astfel se identifică și explică subiectele abordate în Manualul de operațiuni de franciză,se determina aria ce trebuie acoperita,stilul și formatul manualelor apoi se trece la redactarea acestora.

A patra etapa abordează politica de marketing a francizei, astfel se elaborează un plan al desfășurării vânzărilor care va determina operațiuni specifice de marketing, bazat pe înțelegerea motivelor și profilului francizatului. Planul va include și materialele de care va fi nevoie precum scrisori personalizate, copii, designul pentru anunțul de vânzări, sugestii asupra suportului media, participările la evenimente – târguri, informații despre prevederile legale.

Pe lângă toate acestea, se va crea o broșură menită să descrie franciza și să îi atragă pe francizați, care va conține detalii despre concept și un chestionar pentru colectarea de date cu privire la cumpărarea unei francize.

Un ultim pas îl reprezintă vânzarea francizei. În acest sens francizorii cooperează cu firmele de consultanță și participa la târguri de francize.

Pe plan internațional, franchisingul a cunoscut o augmentare semnificativă din 1960 pana în zilele noastre, datorită unor factori cu rol de împingere și atragere. Diminuarea profiturilor, concurența și saturarea pieței naționale au dus la examinarea de noi oportunități peste granițe. În extinderea pe piețele emergente se iau în calcul factori ca: PIB/locuitor la PPP (paritatea puterii de cumpărare), numărul populației și creșterea economică. Conform unui studiu efectuat la nivel global,clasa de mijloc reprezintă un factor extrem de valoros în evaluarea unei tari pentru expansiunea franchisingului. În China, clasa de mijloc este alcătuită din 110 milioane de persoane, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din populație și se preconizează că pana în 2020 procentul va cunoaște o urcare de pana la 40%.

Avantajele de care se poate bucura un potențial francizat sunt:

Un produs/serviciu cunoscut

Trainingul francizaților

Asistență financiară

Asistență pentru marketing și management

Standarde pentru controlul calității

Capital redus în operarea afacerii

Oportunitățile de dezvoltare

Dezavantajele întâmpinate de un potențial francizat:

Așteptări prea mari

Costurile unei francize

Pierderea independenței

Încheierea contractului

Performanțele altor francizați-concurența.

Avantajele francizei pentru francizor:

Canal de expansiune pentru afacere

Surse suplimentare de venit

Dedicația francizatului

Cheltuieli reduse (datorită aportului adus de francizat)

Poziția

Eliminarea problemelor legate de forța de muncă

Dezavantajele francizorului:

Francizatul să devină un concurent veritabil datorită experienței

Taxe plătite de francizant ce nu depind de vânzări ci de profit

Impunerea respectării normelor de calitate în managementul afacerii.

1.3.B) ACORDURILE DE FRANCIZĂ ȘI ,,KNOW-HOW-UL” TRANSMIS

Acordurile de franciză (excepție fac acordurile de franciză industrială), reprezintă cel mai bun exemplu de comunicare a ,,know-how-ului” în scopuri comerciale.

Acordarea licenței ,prescrisa de acordurile de franciză, este reglementată de Regulamentul de exceptare pe categorii, dacă sunt îndeplinite absolut toate cele cinci condiții prevăzute:

dispozițiile ce fac referire la drepturile de proprietate intelectuală trebuie să fie incluse intr-un acord ce include condițiile în care părțile pot cumpăra/vinde/revinde

drepturile de proprietate intelectuală trebuie cesionate cumpărătorului

dispozițiile ce fac referire la drepturile de proprietate intelectuală, nu fac subiectul acordului

aceste dispoziții trebuie să aibă legătură directa cu vânzarea/revânzarea bunurilor/serviciilor

aceste dispoziții nu trebuie să conțină restrângeri ale competiției.

Acordurile de franciză-obligații

Acestea sunt considerate vitale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală ale francizorului .

O obligație impusa francizatului de a NU:

exercita nici o altă activitate comercială similara

beneficia de participări financiare la capitalul unei firme concurente

furniza ,,know-how-ul” furnizat de francizor

în acest caz francizatul trebuie să îi comunice francizorului orice experiență dobândită în urma exploatării francizei

în acest caz trebuie să îi comunice francizorului orice încălcare a drepturilor proprietății intelectuale acordate sub licența

utiliza ,, know-how-ul” acordat sub licența în alte scopuri decât exploatarea francizei

cesiona drepturile și obligațiile care rezulta din franciză, fără acordul francizorului.

1.3.1. NORME PRIVIND RELAȚIILE DINTRE PĂRȚI. RELAȚIILE PRECONTRACTUALE, CONTRACTUALE, POSTCONTRACTUALE

Etapa precontractuala are drept scop confirmarea fiecărei părți a deciziei de colaborare. Francizorul îi comunica viitorului francizat informații ce îi permit acestuia să participe la derularea contractului de franciză.

Prin urmare, francizorul de obliga să îi furnizeze informații despre :

experiență dobândită și pe care o transfera

condițiile financiare contractuale

elemente ce îi permit francizatului să își calculeze rezultatele și să facă planul financiar

obiectivele de atins și aria exclusivității acordate

durata contractului/condiții asupra reînnoirii/rezilierii/cesionarii.

Contractul de franciză reflecta interesele membrilor ce fac parte din rețeaua de franciză și asigură protecția drepturilor de proprietate intelectuală și industrială ale francizorului,prin menținerea reputației sistemului de franciză.

Acesta trebuie să definească în mod succint responsabilitățile și drepturile fiecărei părți precum și alte clauze impuse acestei colaborări.

Francizorul trebuie să îndeplinească condițiile următoare:

să dețină și exploateze o activitate de tip comercial anterior rețelei de franciză

să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală/industrială

să asigure francizaților pregătire prealabila/asistenta permanenta pe toata durata desfășurării contractului.

Francizatul sau beneficiarul trebuie să îndeplinească de asemenea o serie de cerințe:

să ajute la progresul rețelei,să mențină identitatea comuna, reputația rețelei

să furnizeze francizorului toate informațiile necesare menite să faciliteze o gestiune eficienta a rețelei

să nu divulge către terțe ,,know-how-ul’’ furnizat de francizor

Clauzele ce trebuie să fie cuprinse de contractul de franciză sunt: obiectivul contractului/ drepturile și obligațiile părților/condițiile financiare/durata contractului/condiții de modificare,reziliere,prelungire.

Contractul de franciză trebuie să respecte câteva condiții precum:

termenul va fi fixat astfel încât să poată fi amortizată investiția francizatului

francizorul va aduce la cunoștință beneficiarului un preaviz mare asupra neînnoirii contractului

se vor stabili clar termenii de reziliere fără înștiințare

precizarea condițiilor cu privire la cesiunea drepturilor din contract

dreptul de preemțiune

clauze pentru protejarea ,,know-how-lui”

obligațiile financiare ale francizatului.

Prin acest contract, francizorul își ia masuri de siguranță pentru respectarea elementelor constitutive ale mărcii sale. Aceasta marca reprezintă garanția calității produsului/serviciului sau tehnologiei furnizate clientului.

Acesta se asigură că beneficiarul contractului face remarcat, printr-o publicitate adecvata, faptul că este independent financiar de francizor sau de terțe persoane.

Dreptul transferat, obliga francizatul la plata unei redevențe și îl autorizează să folosească marca/produsele/know-how-ul/tehnologiile precum și alte drepturi, susținut în mod continuu de asistenta specializata din partea francizorului.

Francizorul îi va aduce în scris la cunoștință beneficiarului de orice încălcare contractuala și îi va acorda un termen rezonabil pentru remediere. La încetarea relațiilor contractuale, se va ajunge la relații postcontractuale care impun reguli de concurenta loiala.

Francizorul poate impune termeni clari fostului beneficiar,pentru a proteja caracterul confidențial al francizei.

Daca se semnează un contract de exclusivitate,se ia în calcul respectarea următorilor termeni:

în cazul în care se percepe o taxă de intrare, suma privind drepturile de exclusivitate este proporțională cu taxa de intrare și se adaugă acesteia

în lipsa acestei taxe, modalitățile de plată a taxei de exclusivitate este stipulată în cadrul rezilierii contractului

această taxă de exclusivitate poate fi folosită pentru acoperirea unor cheltuieli în implementarea francizei

contractul de exclusivitate trebuie să specifice o clauză de reziliere, benefică ambelor părți

durata contractului este determinata de caracteristicile fiecărei francize.

Publicitatea în scopul selectării francizaților, trebuie să fie cât mai clară și concisă.

Documentele destinate publicității care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui beneficiar vor fi obiective și valide. Francizorul va selecționa numai francizatul care răspunde cerințelor cerute și anume: calități manageriale și capacitate financiara pentru exploatarea francizei. Tot francizorul are datoria de a se asigura de bunăstarea reputației și identității rețelei de franciză.

CAPITOLUL II

FRANCIZA IN SPATIUL AUTOHTON

2.1. EVOLUȚIA FRANCIZEI ÎN ROMÂNIA

În ultimii cinci ani, investitorii străini au început să fie din ce în ce mai interesați de extinderea pe teritoriul României. În conformitate cu unele studii realizate de firma de consultanță în domeniul francizelor, CHR Consulting, factorii care au influențat în mod pozitiv evoluția pieței francizelor în România, sunt legați în mod direct de stabilitatea sistemului și de scăderea inflației sub pragul de 10%. Intr-o altă ordine de idei, companiile străine sunt atrase și de succesul pe care îl au brandurile internaționale precum Zara, Intersport, Extyn, etc. Mărcile de renume caută în mod special parteneri cu experiență în preluarea de francize.

Specialiștii preconizează că perioada următoare reprezintă pentru piață locala, un ansamblu de tendințe astfel încât firmele românești își vor accelera expansiunea în sistem de franciză iar cele din retail își vor încetini evoluția. Aceasta încetinire tine în mod direct de numărul restrâns de spatii comerciale, mai ales în București.

Problemele cu spațiul comercial fac ca francizații să se orienteze către alte orașe ca Timișoara, Constanța, Brașov etc., unde apar noi centre comerciale, astfel se păstrează o oarecare creștere a francizelor în retail dar care va fi mai mica ca pana acum. Francizele au șanse de reușita dacă sunt deschise în orașe cu minim 150 000-200 000 de locuitori.

Companiile autohtone care apelează la aceasta cale de extindere, întâmpină dificultăți și pe piață locala. Acestea trebuie să facă față minusurilor în ceea ce privește imaginea din cauza francizele străine. Un investitor roman, ar fi mai tentat să preia o franciză străină decât una locala.

În ciuda acestor lucruri, dorința antreprenorilor romani cu afaceri de succes de a-și extinde afacerea în sistem de franciză este în continuă creștere. Un studiu efectuat de CHR relevă faptul că anual apar cel puțin șapte-opt mărci autohtone în franciză.

Un alt argument poate fi legat de ,,puterea de seducție” a mărcii. Este mult mai ușor să preiei o marca deja cunoscută decât să investești intr-una la început de drum. După cum am mai spus, pentru aceste avantaje oferite de aceasta (marcă cunoscută, concept testat) există și o serie de remunerații către francizor, care scad profitul unei afaceri în rețea față de cel al unei afaceri identice dar independentă.

O greșeală pe care mulți francizați romani o făceau în trecut este legata de estimarea eronată a capitalului necesar pentru începerea unei afaceri. Trebuie luat în calcul și capitalul necesar pentru susținerea afacerii în primele luni de funcționare.

Conform CHR Consulting, în principiu investiția medie intr-o rețea de franciză este de 55 000 de euro. În retail investiția minima este 55 000 iar cea medie de circa 100 000 de euro. În servicii investiția minima ajunge la 10 000-15 000 iar una medie se ridica la 40 000-50 000 de euro. În segmentul de food investiția minimă este de 5000 de euro iar cea maximă poate ajunge la 2 milioane de euro (exemplu Burger King).

2.2. SCURT ISTORIC

Franciza și-a câștigat un nume pe piață din România după ce mulți investitori s-au folosit de aceasta metoda pentru a-și deschide afaceri de succes, sigure și profitabile.

Istoria francizei în țara noastră își are începuturile încă din 1975, atunci când este semnat primul contract comercial care avea drept conținut elemente specifice sistemului de rețea. Acest contract a fost încheiat de HERTZ cu AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN.

În perioada comunistă, în România, s-a încercat neutralizarea spiritului antreprenorial. Începând cu anii 1990 și odată cu adoptarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, extinderea sectorului antreprenorial devine o verigă importantă în politica de restructurare a economiei. Între 1992-1996 numeroase companii ce operează la nivel internațional, au pătruns și pe piață autohtona, printre acestea numărându-se și Coca-Cola sau Pepsi.

Primele formațiuni de contracte de franciză care au apărut după 1990, au fost de distribuție și cele de afiliere. Prima franciză clasică de pe piața românească a fost McDonald’s, al cărui restaurant s-a deschis pe 16 iunie 1995 la Unirea Shopping Center, București. În ziua deschiderii, acesta a înregistrat peste 15 000 de clienți și cel mai mare număr de tranzacții pentru prima zi din Europa Centrala.

În data de 28 august 1997 este aprobată Ordonanța Guvernului OG nr. 52 privind regimul juridic al francizei. Aceasta cuprinde definiții ale francizei, francizorului,francizatului, know-how-ului,sistemului de franciză și norme în ceea ce privește relațiile dintre părți, selecție și publicitate.

Pe data de 9 aprilie 1998, Parlamentul României adopta Legea nr. 79 pentru aprobarea OG nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei.

Odată cu creșterea și dezvoltarea economiei evoluează în sens ascendent și numărul francizelor încheiate în țară. Potrivit analizelor,la începutul lui 2002 în România existau circa 30 de lanțuri de franciză. Afaceri precum McDonald’s, Shell, Coca-Cola au reușit să își dezvolte sisteme de succes pe piață autohtona.

În 2004 în țara noastră, taxa de intrare intr-o rețea de franciză varia intre 500 de euro pentru o franciză de tipul serviciilor și 250 000 de euro pentru brand-uri recunoscute pe piață mondială.

În anul 2006 este înființată Asociația Română de Franciză, care promovează conceptul de franciză ca metodă comercială pe piață economică românească și care inițiază acțiuni contra francizelor false, a contrafacerilor și împotriva furturilor de know-how.

În 2007, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, toate companiile existente pe piață trebuie să respecte normele Uniunii. Auditurile sunt scumpe în România iar oferta francizorului prezintă mai multe avantaje deoarece este deja constituita pentru Uniune. La nivelul anului 2007, cel mai francizat brand era Fornetti, având un număr de 700 de unități deschise.

În 2008 are loc prima încercare a unei mărci locale, Jolidon, de a se face remarcată pe piață externă prin sistemul de franciză, la Salonul de Francize de la Paris.

Intr-unul din interviurile acordate AgerPress, Constantin Anton, președintele ASR relata că piața francizei de pe teritoriul romanesc a cunoscut o continua ascensiune. Potrivit acestuia, pentru 2010 piață francizei stagnase la 1 miliard de euro și preconiza că în intervalul 2011-2012, în România francizele aveau să cunoască o dezvoltare mare decât în anii precedenți.

În domeniul retail-ului în România, s-au dezvoltat francize ale mărcilor internaționale precum Puma, Steilmann – din Germania; Sephora, Lacoste – din Franța; Levi’s, Samsonite – din SUA; Debenhams, Marks & Spencer, Accesorize – din UK; Bata – din Cehia; Terranova, Motivi – din Italia etc.

Cele mai populare francize internaționale, deschise pe teritoriul tarii noastre sunt cele din domeniul alimentar,cel al fast-food-ului și provin din SUA. Acestea sunt Mc, KFC, Pizza Hut, Subway, Burger King. Întreaga piață de fast-food din România valorează la ora actuală peste jumătate de miliard de euro,potrivit realitatea.net.

Greii internaționali ai businessului cu cafea au fost atrași de piață autohtona,precum Lavazza, Illy, Caffe Vergnano 1882, Fillicori Zecchini și toate provin din Italia. Alte francize din domeniu sunt Starbucks – SUA, Cafe Nesscafe – Elveția.

Din alte domenii amintim industria automobila Sex Rent a Car – Germania, Premio – Elveția. Benzinarii deschise în franciză provin din Rusia-Lukoil, Austria-OMV, Italia – Azienda Generale Italiana Petroli (AGIP).

2.3. CADRUL LEGISLATIV

Ca operațiune de tip comercial, franciza nu poate avea și nu se poate constitui decât prin natură contractuală.

Exista numeroase moduri de abordare și denumire acest instrument juridic atât de complex. De cele mai multe ori, diferențele se regăsesc în accentul pus fie pe conținutul economic fie pe forma juridică pe care o ia sistemul de comercializare. Astfel întâlnim termeni precum contract de franciză, contract franchising, franciză, acord de franciză, contract internațional de franciză.

În multe legislații ale țărilor ce au adoptat norme speciale pentru franciză, printre care se numără și România, atât franciza cât și contractul de franciză sunt definite în același fel.

2.3.1.DEFINIȚII PROPUSE IN SISTEMUL ROMÂNESC

Și în doctrina internă întâlnim mai multe definiții ale contractului de franciză, însă e de reținut faptul că anterior anilor 1989, abordarea era doar de natură teoretică și era realizată din perspectiva dreptului comerțului.

Conform Dicționarului Juridic de Comerț Exterior, contractul de franciză era definit ca fiind un contract în care o persoană, numită francizor, acorda libertatea exploatării unui brand de producție know-how-ului aferent și o anumită susținere, de către o altă persoană independentă, numita francizat, în schimbul unei plăți.

De reținut este faptul că potrivit definițiilor formulate anterior 1990, franciza a fost definită ca reprezentând o variantă recentă și răspândită a contractului de concesiune și care consta în concesiunea unui brand de produse/servicii, la care este adăugată concesiunea totalităților de metode și mijloace capabile să asigure exploatarea, gestiunea și rentabilitatea. Potrivit aceluiași autor, franciză este un instrument juridic, care împrumută însușirile unui contract de vânzare-cumpărare, dar cu monopol, ale unui contract de licență, de know-how și ale unuia de reprezentare cu drept de control din partea francizorului asupra beneficiarului.

În prezent, UE și-a limitat activitățile în ceea ce privește franciză, la domeniul dreptului concurenței.

Analizarea juridica a cadrului legislativ ce reglementează franciză în spațiul romanesc, poate fi folositoare în prevenirea eventualelor probleme de drept.

Astăzi, franciză este reglementată de OG nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, așa cum a fost aprobata, modificata și publicata din nou, în baza Legii nr. 79/1998 care stabilește (în general) cadrul legal care se aplica francizei.

Având un titlu general, Ordonanța definește termenii oricărui contract de franciză, respectiv de franciză, francizor, francizat, know-how, rețea de franciză. Prin urmare, acest act normativ definește franciza ca fiind un sistem de comercializare în care francizorul, având calitatea de titular al unor drepturi de proprietate intelectuală și know-how, permite beneficiarului, adică francizatului, dreptul de a exploata și extinde o afacere, produs,serviciu, tehnologie, în schimbul unei redevențe. Mai mult, acesta stipulează câteva norme menite să administreze relațiile contractuale dintre francizor și francizatul sau, făcând referire, în principiu, la conținutul minim, principiile după care trebuie să se administreze contractul de franciză, obligațiile părților, aspecte ce privesc proprietatea intelectuală, sistarea contractului, exclusivitatea, nonconcurența, confidențialitatea, selecția și publicitatea.

Dintre aspectele cu titlu de principii ale OG nr 52/1997, care trebuie luate în vedere la semnarea unui contract de franciză, enumeram:

fixarea duratei contractului,încât francizatul să-și poată amortiza investiția

stabilirea succinta a termenilor de reziliere a contractului,precum și constituirea unui preaviz suficient de mare pentru notificarea intenției

stabilirea obligațiilor de ordin financiar ale francizatului astfel încât să fie favorabile obiectivelor comune

precizarea condițiilor în care se poate face cesiunea drepturilor decurse din contract și procedeele de desemnare a unui succesor

includerea unor clauze de nonconcurență, pentru protejarea know-how-ului

stabilirea unui drept de preemțiune,dacă este necesar pentru menținerea sau evoluția afacerii.

Având titlu de obligații ale francizatului (beneficiarului), Ordonanța consemnează dezvoltarea rețelei de franciză, cu menținerea identității comune și a reputației precum și punerea la dispoziția francizorului a oricăror informații necesare pentru bunul mers al afacerii.

Intr-o altă ordine de idei, francizorul trebuie să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală/ industrială, trebuie să asigure suport tehnic și trainingul beneficiarilor, pe toata durata contractului semnat. Pe lângă aceste cerințe, francizorul va folosi inclusiv mijloacele financiare proprii pentru promovarea mărcii sale, a cercetării și inovației și pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare produsului, serviciului sau tehnologiei.

O însușire neobișnuită actelor normative, dar vizibilă în cazul de față, este faptul că aceste dispoziții au caracter descriptiv. Adică textul de lege hotărăște comportamente generale pentru ambele părți, în ceea ce privește contractul de franciză, dar fără a specifică în mod clar care sunt sancțiunile legale care să se aplice în cazul nerespectării condițiilor.

Ca urmare, ideal ar fi că aceasta lipsă a reglementărilor raportului juridic specific francizei să fie echilibrată prin clauze contractuale relevante. O atenție serioasa trebuie acordata așadar, drepturilor și obligațiilor părților, termenilor de transmitere a drepturilor de proprietate intelectuală, nonconcurență, responsabilitățile contractuale, exclusivitatea, confidențialitatea, cauzele și termenii de încetare a contractului de franciză, raporturile dintre părți după încetarea contactului.

În etapa precontractuală cât și în cea de negociere a clauzelor, se poate spune că francizații romani sunt în dezavantaj, deoarece nu există reglementari suficiente în ceea ce privește domeniul legislativ național și nici practici sau doctrine semnificative la nivel de țară.

Pe lângă toate acestea, de obicei contractul este propus de către francizor care are avantajul experienței (când vorbim de francizori internaționali). În faza precontractuală, legea română stabilește că francizorul are obligația de a pune la dispoziția francizatului informații despre experiența acumulată a afacerii, condițiile financiare ale contractului, taxa de intrare în rețea, redevența.

Deoarece legea nu specifică nici un fel de sancțiune în cazul nerespectării acestor prevederi contractuale și în lipsa unor clauze contractuale specifice, se poate considera că răspunderea delictuala cade în seama francizorului pentru prejudiciul cauzat francizatului, acesta din urma fiind nevoit să dovedească existența și cuantumul prejudiciului.

De aceea este recomandat de către specialiști că acest tip de situație să fie condiționată prin corespunzător prin contractul de franciză prin includerea unor declarații și garanții specifice ale francizorului în ceea ce privește prezentarea corecta a tuturor informațiilor necesare. Pe de altă parte, se poate stabili obligația francizorului de a plăti eventualele prejudicii aduse beneficiarului, prin nerespectarea obligației de informare.

Un alt aspect luat în considerare, în ceea ce privește specificitatea contractului, conform legislației curente, este reprezentat de implicațiile în domeniului dreptului concurenței, care beneficiază de norme apropiate standardelor internaționale. Ordonanța hotărăște în mod vădit, posibilitatea titularului de a impune francizatului obligații de nonconcurență și confidențialitate, în principiu pentru a împiedica înstrăinarea know-how-ului. Tot în acest sens exista prevederi legislative care impun francizatului condiții clare în relațiile postcontractuale.

Pentru protejarea investiției făcută de beneficiar, Ordonanța hotărăște posibilitatea includerii unor clauze de exclusivitate, care asigură francizatul că titularul nu va comercializa produse/servicii intr-un anumit teritoriu.

Clauzele de nonconcurență și confidențialitate sunt strâns legate de obiectivul, natura și specificul contractului de franciză și pot deveni foarte necesare anumitor francize. Astfel legislația din domeniul concurenței, la nivel național și internațional permite excluderea contractelor de la interdicțiile legislației concurenței,în termeni și condiții strict legiferate.

Având în vedere specificul fiecărei rețele de franciză,specific ce determina nevoia stabilirii contractuale a mai multor aspecte ,contractul de franciză ia forma unui act juridic complex, ce cade sub incidenta mai multor ramuri din drept.

În afara de limitele hotărârii actuale ale legislației romane în ceea ce privește contractul de franciză, părțile implicate vor trebui să tina cont și de implicații contractuale ce trec sub incidenta altor acte normative (de la normele comune de drept comercial pan la prevederi de drept concurențial, fiscal, proprietate intelectuală, drept privat internațional, aspecte contabile).

2.4. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE FRANCIZĂ

Această asociație a fost alcătuită în 2006, la propunerea unui grup de manageri de firme de comerț americane,care au printre obiectivele de activitate și franciză.

ARF-ul își desfășoară activitatea în folosul francizei de pe piață autohtonă. Aceasta activează în acord cu statutul organizației și colaborează cu organizațiile și persoanele asociate la scopurile comune. Este o asociație non-profit și nu poate fi subordonata nici unui partid politic.

Aceasta își propune să satisfacă nevoia de informare și cunoaștere a unui public larg și a profesioniștilor din domeniu (francizori, francizați, asociații, Camere de Comerț și Industrie, consultanți). Pe lângă acestea, ARF vrea să impună anumite standarde pentru derularea afacerilor intr-un mod onest, performant și transparent, prin promovarea concurenței loiale, prin lupta împotriva furtului de know-how, francizelor ilegale.

Conducerea asociației este alcătuită din Adunarea Generală, ai cărei membri reprezintă Directorii Generali ai societăților membre.

Proiectele aflate în derulare, sunt concepute și realizate de către grupuri de lucru, formate din membrii asociației, prin punerea la dispoziție a specialiștilor în franciză sau a mijloacelor de lucru.

Structura membrilor asociației a suferit de a lungul timpului câteva schimbări, însă s-a dorit menținerea viziunii pentru care a fost formată. Actualul regulament de funcționare este conceput în așa fel încât să coincidă cu principii ca: respectarea drepturilor omului, așa cum sunt prevăzute în înțelegerile internaționale și normele interne, respectarea normelor de conduită profesională, realizarea unor structuri valide cu scopul de a atinge țeluri precum: garantarea unor colaborări interne, eliminarea birocrației și a erorilor, rezolvarea cererilor, colaborări fructuoase cu alte instituții, rezolvarea plângerilor, contestațiilor depuse de persoane care doresc să beneficieze de protecția și serviciile oferite de ARF.

În cazul în care unul din membrii asociației este bănuit că ar avea vreun interes în soluționarea vreunei probleme care îi este adusă la cunoștință, acesta are obligația de a nu interveni în nici un fel, în caz contrar vor fi anulate toate actele și soluționările emise de către structura din care respectiva persoana face parte.

Chiar dacă aceste structuri prezintă interdependente și raporturi de coordonare și subordonare, au la dispoziție în ceea ce privește rezolvarea diferitelor cerințe, un anumit nivel de autonomie, prin urmare organul superior din punct de vedere ierarhic nu va putea anula concluziile, soluțiile la care au ajuns aceștia, fără realizarea unor practici de mediere.

Administrația ARF-ului este alcătuită din: Adunarea Reprezentativă a Membrilor, Comisia de Disciplină, Secretariatul General, Corpul Observatorilor, Consiliul Superior de Coordonare și Control.

Adunarea Reprezentativă a Membrilor reprezintă un organism nonjudiciar și se reunește doar o data pe an, în ședințe extraordinare, având organele de conducere desemnate pe o perioada de 4 ani.

Aceasta este formată din președinte, președinte de onoare, prim-vice președinte, 8 vice președinți și 4 secretari pe ședință.

Comisia de Disciplină este coordonată de Secretariatul General. Are rolul de a soluționa probleme apărute intre structuri. Aceasta este alcătuită din președinte, prim vice președinte, 3 vice președinți.

Secretariatul General are rolul de a coordona întreaga activitate a asociației, o reprezintă în relațiile cu terții și apară interesele ARF în instanță. În alcătuirea acestui departament intra departamentul de relații, departamentul de arhivistica și păstrare a documentelor, departamentul juridic, departamentul de protocol, departamentul de management. Ierarhia acestuia se constituie din secretarul general, prim secretar și 4 subsecretari.

Corpul Observatorilor își desfășoară activitatea urmând Codul Observatorului și are datoria de a apară drepturile legitime ale francizorilor, master francizaților, francizaților și de a promova franciză în spațiul romanesc.

Acest departament supervizează activitățile comisiilor de resort și este structurat astfel: președinte, președinte de onoare, prim vice președinte, 4 vice președinți.

Consiliul Superior de Coordonare și Control se reunește o singura data pe an, în ședințe ordinare. Membrii acestui consiliu sunt ai Comisiilor de coordonare și ai Secretariatului General.

Acesta este compus din președinte , președinte de onoare, prim vice președinte, 6 vice președinți secretar general, secretar.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

FRANCIZA MARKS & SPENCER

DE LA IDEE LA BUSINESS

Marks & Spencer reprezintă cea mai mare rețea de magazine cu amănuntul și totodată unul din simbolurile englezești. De altfel, magazinul londonez Marble Arch, ce face parte din acest lanț, a fost introdus în Cartea Recordurilor, pentru că are cel mai mare venit pe metru pătrat, din lume.

Hainele și produsele textile alcătuiesc aproximativ două treimi din volumul desfacerilor. Cota parte de pe piață englezească a vânzărilor cu produse vestimentare marca M&S reprezintă 16%. În timp, aceasta companie a introdus în magazinele sale și produse alimentare, creând una din cele mai de succes rețele de vânzări cu amănuntul a alimentelor din Anglia.

M&S a luat ființă în 1884, datorită unui emigrant evreu, Michael Marks, care era sigur că vânzarea produselor neperisabile la prețuri mici, avea să fie o afacere de perspectivă. Spencer a adus în afacere o investiție de 300 de lire și a demonstrat că are abilități nemaipomenite în administrație și contabilitate, lucru care completa flerul lui Marks pentru mărfuri, vânzări și târguieli cu clienții. Noul magazin deschis în regim de parteneriat avea să se numească Penny Bazaars, iar sloganul ales ,,Nu întreba de preț, este doar un penny”, nu a făcut decât să atragă un număr și mai mare de potențiali clienți. Pe lângă acestea, magazinul lor a fost printre puținele care nu obligau clientul să cumpere ci îi permitea să se uite, să analizeze, să caute. Deși este un lucru comun în ziua de azi, pe atunci așa ceva era neobișnuit. Până în 1900, Marks & Spencer număra deja 36 de bazare și alte 12 magazine pe străzile principale.

Deoarece are o putere de cumpărare ridicată, firma își ia libertatea de a impune furnizorilor prețul de cumpărare și cheltuieli capitale, care se valorifică în scăderea costului de producție și încurajează concurența prin prețurile mici.

O metodă eficienta, practicată de companie pe piață interna, o reprezintă cultivarea patriotismului clienților. Aceasta susține cu vehemență că peste 90% din produsele comercializate sunt de origine britanică și sunt realizate după propriile specificații.

Afacerea se bazează pe principii solide care au rămas în istoria brand-ului, principii care se leagă de calitate, valoare, servicii, inovații și încredere.

Perioada 1900-1920 a însemnat pentru afacerea M&S o recunoaștere publică, devenind încet dar sigur o marcă recunoscută pe plan local.

În 1901, M&S își construiește primul sediu (depozit), în Derby Street, Manchester care devine prima clădire specifică M&S și totodată prima adresă stabilă. De aici înainte compania cunoaște o perioadă de prosperitate, făcând ca pana în 1915, să numere 145 de magazine.

Cu timpul vânzarea de îmbrăcăminte a devenit de la un simplu negoț, un adevărat trendsetter, cei de la M&S aducând inovații în ceea ce privea lenjeria intimă feminină, designul rochiilor începe să fie influențat de marile case de modă, lucru posibil deoarece cei de la M&S mergeau pe premisa calitate la preț mic.

Anii 90’ au însemnat pentru M&S îmbunătățire intrinsecă și depășirea concurenței. În acest sens apar colecții de haine semnate de designeri cu renume: Per Una, Authograph, Limited Edition, în mediul gastronomic se vinde celebrul pudding englezesc cu miez de ciocolata lichidă. Dar și mai important este implementat „Planul A”. Acesta consta în reducerea consumului de energie din magazine, prelucrarea ecologică a produselor.

În ceea ce privește viitorul, Marks & Spencer au un plan pe 128 de ani, plan care cuprinde ,,Planul A” cu cele 100 de puncte pentru un plan ecologic, include educarea clientului în alegerea optimă pentru sănătatea să, alimentația sănătoasă, include fabricarea de materiale ecologice, distrugerea ecologică a deșeurilor .

Astăzi marca Marks & Spencer este recunoscută pentru activitatea să în vânzări ce acoperă o gamă larga de departamente precum cel vestimentar, de alimente, mobilă, cosmetice, produse pentru uz casnic.

Aceasta operează în prezent în peste 50 de teritorii de pe întreg globul, având în subordine aproximativ 86 000 de angajați. Deține peste 1184 de magazine în întreaga lume – 766 în UK și 418 magazine internaționale -.

Din 2008 și pana azi, compania care este cel mai mare retailer de articole vestimentare britanic, a cumpărat 50% din M&S Marinopoulos BV de la partenerul sau grec care opera circa 38 de magazine sub franciză grecilor în România, Bulgaria, Grecia, Elveția. Prin aceasta achiziție brandul își dorește să investească în partenerii săi francizați și are ca scop dezvoltarea eficientei și a ritmului firmei. Aceștia au intenția de a-și extinde compania la nivel internațional și de a crește vânzările cu 15-20% din venituri, în următorii cinci ani.

Grupul Marinopoulos este o companie privată și diversificată ce are ca zona de cuprindere retailing-ul și sectoare de producție. Deține o poziție de lider în vânzările cu amănuntul, în Grecia Cipru, Bulgaria, Albania și alte câteva tari, fiind de asemenea unic francizant al Carrefour-ului în aceasta zona.

Aceasta companie are o arie de cuprindere destul de vasta, pe lângă alimentație, având un vădit interes și pentru sectorul vestimentar, deținând francize ale GAP, M&S iar pentru sectorul cafelei deține francize ale Starbucks. Acest grup și M&S au colaborat încă din 1978.

În România, primul magazin de îmbrăcăminte M&S s-a deschis în 2000, în capitală. Astăzi, pe plan local brandul deține 6 magazine în București, Iași și Constanța, cel mai nou magazin deschizându-se pe 15 noiembrie 2013 în Constanța.

In ceea ce privește administrația francizei, pe 15 ianuarie 2007, grupul M&S a lansat o inițiativă numita generic ,,Planul A”, prin care își propunea să își crească profitul și renumele firmei în plan internațional, în termen de 5 ani și cu un cost de circa 200 de milioane de lire sterline.

În timp,acest plan s-a extins dincolo de barierele de marketing și management și a ajuns să practice și o politica eco-friendly, ceea ce a atras și mai mulți clienți.

Prin tehnologiile patentate cu care își confecționează produsele, prin gama de alimente bio au reușit să își educe clientela către o viața mai sănătoasa și responsabila.

Având în plan deschiderea de noi magazine, în cât mai multe tari, grupul a reușit cu pași mărunți și investiții sigure să își dezvolte afacerea atât în Europa cât și în Asia, unde pe 2 octombrie 2008 a avut loc inaugurarea primului magazin din China la Shanghai.

În anul fiscal 2012-2013, M&S a deschis 6 magazine "New concept" în India (sfârșitul lui martie 2013). În România, acest tip de concept îl regăsim numai în store-ul din Constanța.

Astfel că firma a afișat o rata a profitului cu aproape 29% mai ridicată. Cota de piață a segmentului alimentar (în zona UK) în perioada 2012-2013, a prezentat o majorare de 1,7%, în timp ce celelalte departamente,printre care și cel vestimentar, au scăzut cu 4,1%.

În momentul de față, M&S , în plan intern se axează pe sectorul alimentar, introducând noi strategii de atragere și implicare a clientului. Compania pune accentul pe alimentația de înaltă calitate, produse în zone nepoluate și fără adăugări de aditivi . O altă latura importantă și relativ noua pentru ei, este shopping-ul online, atât în ceea ce privește divizia alimentară cât și celelalte departamente.

În plan extern, se pune accentul pe cucerirea cât mai multor piețe mai ales prin conceptul de franchising. M&S și-a făcut intrarea în zona balcanica prin partenerii săi de peste 30 de ani, grupul Marinopoulos Holding. În 1990, brandul britanic i-a încredințat francizorului sau dreptul de ai reprezenta pe piață greceasca. După o evoluție nemaipomenita în spațiul elen, aceștia au deținut drepturi exclusive de a deschide mai multe magazine M&S.

La începutul lui 2008, compania-mama Marks & Spencer a cumpărat cu suma de 50 de milioane de euro, o participație de 50% la întreprinderea M&S Marinopoulos care acționează în sistem de franciză 38 de magazine ale retailer-ului englezesc de fashion în Grecia și alte tari balcanice precum: România sau Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia, Elveția.

Mai mult, grupul Marinopoulos Holding deține drepturi de operare în tari ca Macedonia, Austria, Bosnia și Herțegovina, Albania, Muntenegru unde Marks & Spencer nu are magazine.

Planul grupului de origine britanică este că în aproximativ cinci ani operațiunile internaționale să contribuie cu circa 20% la veniturile anuale ale grupului.

Pe teritoriul nostru, compania grecească posedă drepturi de franciză și pentru Starbucks, Sephora, GAP, Banana Republic. Magazinele M&S din România sunt opt la număr și sunt repărțizate astfel: șase în capitala (Mall Vitan, Cotroceni, Sun Plaza, Felicia, Băneasa), unul în Iași și unul în Constanța. Suprafața totală în care acestea își desfășoară activitatea depășește 6000 de metri pătrați.

În ceea ce privește viitorul, se preconizează că pe la sfârșitul acestui an, gigantul britanic va deschide în România, un magazin M&S de sine stătător. România constituie a doua piață de vânzări pentru grup, după Grecia, având numai anul trecut estimată o cifră de afaceri de 9,2 milioane de euro.

Planurile companiei Marks & Spencer pentru următorii 10 ani includ printre alte deschiderea a 250 de magazine noi, introducerea departamentului de mâncare și în magazinele din Europa în jur de 150 sub denumirea de M&S Simply Food, dezvoltarea activității de tip franciză, expansiunea internațională, constituirea profitului din extinderea spatiilor comerciale, deschiderea a 80 de magazine în India, pana în 2016, crearea a peste 10 000 de locuri de munca, să devina lider internațional în mulți channel retailing, investirea în continuare în inovații și tehnologii proprii.

DATE FINANCIARE, PRODUSELE M&S, RESURSE UMANE, CONTRACTUL DE FRANCIZĂ SI VIZIUNEA MARKS & SPENCER

A) Încă de la modernizarea întregului concept M&S, s-a a constatat o creștere exponențiala a veniturilor, mai ales în UK, astfel că în perioada sărbătorilor de Crăciun a anului financiar 2013-2014 s-a constatat o îmbunătățire a vânzărilor produselor generale, cu cca. 1.5% iar departamentul alimentar a cunoscut o creștere de 4.1%, față de restul sezonului. De asemenea s-au observat creșteri ale vânzărilor și în ceea ce privește site-ul online, acesta aducând creșteri de pana la 23% față de vânzările din magazine. S-a observat ca majoritatea clienților își fac cumpărăturile de pe site, folosind gadgeturi precum telefoane mobile(80%), tablete(100%) sau computere(57%), ceea ce a dus la o nevoie de îmbunătățire a platformei web și a centrului de distribuții online.

Deși se pot vedea rezultate satisfăcătoare pe perioada întregului an, cele mai bune răspunsuri sunt primite în intervalele promoționale, promoții făcute de cele mai multe ori în perioadele sărbătorilor.

Semne de îmbunătățire a rezultatelor s-au observat și în departamentul de îmbrăcăminte pentru dame, unde s-a încercat concentrarea pe calitatea materialelor și pe stilul abordat, abordându-se elemente cheie ale unui outfit precum paltoane, jachete, rochii și încălțăminte.

In ceea ce privește afacerea în plan extern, sunt prezente creșteri ale vânzărilor în majoritatea țărilor, cu precădere în India și China, unde vânzările online s-au dublat.

TABEL VANZARI 1-30 DECEMBRIE 2013

Pentru întreg anul financiar 2013-2014, avem următoarele rezultate :

Vânzările companiei au crescut cu 2,7%

Vânzările totale din Marea Britanie au crescut cu 2,3%

Vânzările internaționale de asemenea au crescut cu 6,1%

Vânzările întregului lanț au crescut cu 22,8%.

Profitul de baza înainte de plata taxelor -3,9%

Profitul statuar înainte de plata taxelor +6,1%

Veniturile de baza per acțiune +0,9%

Potrivit președintelui M&S, Robert Swannell, investițiile făcute în strategiile din ultimii 3 ani, au asigurat companiei o poziție sigura și puternica în lista celor mai mari retaileri din lume, făcând astfel o prioritate din a realiza un business mai puternic, mai profitabil și mai bine pregătit.

Pentru anul financiar 2014-2015, este așteptata o creștere a marjei brute în vânzarea produselor generale ca urmare a beneficiilor de aprovizionare, se preconizeza augmentarea costurilor de exploatare cu aproximativ 4%, din cauza inflației, deprecierilor precum și a alocării de spațiu nou. De asemenea, se prevede o efectiva de impozitare de baza de 19,0%.

Datorita multiplelor imbunatâtiri operaționale, se așteaptă imbunatâtiri semnificative în ceea ce privește marja bruta a produselor generale în următorii 3 ani, precum și implementarea unei singure rețele logistice, preconizată pentru 2016-2017.

Mai mult, se dorește concentrarea pe îmbunătățirea fluxului de numerar. Consiliul este hotărât să mențină o politică progresivă a dividendelor, cu dividende acoperite de două ori mai mult de venituri.

B) Aceasta companie se mândrește cu faptul ca mai mult de 90% din produsele comercializate sunt de origine britanica, devenind în fapt simbolul vieții britanice. Produsele destinate fiecărui membru al familiei, sunt confecționate la standarde înalte și prezintă o calitate a materialelor superioara.

Marile deosebiri și avantaje, sunt aduse de departamentul de îmbrăcăminte care se adresează atât femeilor și bărbaților cât și copiilor. Adresându-se în principiu persoanelor de vârstă medie, piesele vestimentare se găsesc și în mărimi mari(S-XXXL).

Materialele folosite pentru confecționarea produselor sunt prietenoase cu mediul, folosindu-se în principiu bumbac ecologic. Marks & Spencer deține câteva plantații de bumbac ecologic cât și fabrici, de asemenea prietenoase cu mediul.

Colecțiile destinate doamnelor se remarcă prin culoare și stil, pe lângă materialele folosite(moi și rezistente). Magazinele M&S se adresează atât doamnelor de 25 de ani cât și celor trecute de 50 de ani.

Marks & Spencer pune la dispoziția clientelor colecții precum: Autograph care înseamnă lux și rafinament, având piese de îmbrăcăminte mai office, serioase dar îndrăznețe totodată prin croi și culoare. Colecția M&S care reprezintă zona mai casual, oferind produse de zi cu zi. Indigo oferă pe lângă o varietate de blugi și iteme smart-casual, de la tricouri la veste, bluze înflorate sau geci. Per Una se adresează îndeosebi doamnelor trecute de 45 de ani, aducând în prim plan materiale superioare care se găsesc la bluze, paltoane sau rochii. Oferă o gama larga de culori și o varietate de produse cu o croiala simpla dar de efect. Nu în ultimul rând, găsim colecția Limited, o colecție mai îndrăzneață decât celelalte prin croiala, prin culori vibrante și care aduce în prim plan femeia tânără și dornica de afirmare.

Colecțiile destinate domnilor sunt caracterizate de stil și de încredere. Mai mult, culoarea reprezintă o semnătura a stilului și aduce în atenție stratificarea tonurilor prespălate ale colecției North Coast, jachetele în tonuri primare ale colecției Blue Harbour sau cele pastel ale colecției numita Collezione.

Se pune accentul de asemenea și pe detalii astfel încât capsele tradiționale din colecțiile masculine prezintă un finisaj premium, se acorda atenție căptușelilor, buzunarelor, nasturilor, aplicațiilor și cusăturilor atent lucrate.

Textura materialelor aduce un plus formelor clasice prin tricotaje polo, sacouri din bumbac ecologic de calitate superioara. Colecțiile sunt alcătuite din concepte atemporale care se concentrează pe calitate și inovație.

Colecția Blue Harbour reprezintă un stil vestimentar masculin, discret și cu influente sportive. Materialele folosite sunt cu precădere din bumbac pur și dispun de tehnologii patentate precum Quick Dry. Autograph este cea mai luxoasa și rafinata dintre colecțiile brandului aducând în prim-plan costumele care sunt create din bumbac de înaltă calitate. North Coast se definește printr-un stil casual și are ca inspirație rădăcinile vintage englezești. Acest stil vintage fiind creat printr-un tratament nou implementat. Collezione îmbină materialele europene de calitate și aduce în atenție un stil vestimentar sofisticat și diversificat.

Pentru a se detașa de concurenta, brandul propune o serie de tehnologii patentate care sunt folosite pentru crearea produselor vestimentare. Printre acestea se numără bumbacul Supima care este superior celorlalte prin faptul ca este mai rezistent, mai moale și mai colorat. Acesta este un bumbac din fibra lunga, ecologic 100% caracteristici care duc la calitățile menționate mai sus. O alta tehnologie folosita este tratamentul aplicat cămășilor atât feminine cât și masculine, prin care acestea devin foarte ușor de calcat sau care nu necesita calcare(Easy Iron, Non Iron), precum și Easy Waist prin care talia pantalonilor devine flexibila, aducând un plus de confort purtătorului. No Peep găsit tot la cămăși prezintă un al doilea set de nasturi, ascunși care nu lasă să se vadă nimic. Easy Dry, găsită în special la jachete cât și umbrele nu lasă apa să pătrundă prin haina și ajuta la uscarea rapida a acesteia. In departamentul de lenjerie se găsește linia BodySolutions care oferă doamnelor bodiuri, sutiene, slipi ce conțin noua tehnologie cu Fiber J, fibra mai rezistenta, prin care corpul este mai bine conturat și definit. O alta tehnologie folosita este cea Thermal, utilizată la șosete sau haine de corp, prin care pielea este lăsată să respire, transpirația este reținută fără a uza materialul la fel și mirosul. In cazul șosetelor sunt folosiți ioni de argint pentru a reține mirosul neplăcut.

In colecțiile pentru copii sunt folosite numai materiale din bumbac 100% atât pentru cei foarte mici cât și pentru cei de până la 7 sau 8 ani.

C)1. In ceea ce privește Resursele Umane, compania a dezvoltat un program pentru cei care doresc să lucreze în domeniu și de asemenea un management al HR-ului foarte puternic.

In cadrul companiei funcțiile sunt bine stabilite, urmând o scară ierarhică care începe de la consilier în vânzări, supervizor(sau manager de departament), store manager(sau directorul de magazin), pe lângă aceștia aflându-se visual merchandiser-ul, primery (se ocupă cu contabilitatea interna a magazinului) dar care nu au răspundere asupra celorlalți, managerul pe regiune, visual merchandiser- ul pe țară, managerul pe țară și evident cei care ocupa funcțiile cele mai înalte în consiliu sau comitetul de management. În consiliu funcțiile sunt,în ordine ascendenta, secretar-sef, director senior independent, director non-executiv (5 la număr), director executiv departament (multi channel, alimente, merchandise), director executiv marketing și internațional, CEO, președinte. Comitetul de management este alcătuit în ordine crescătoare din secretar-șef, director – IT, director lanț de aprovizionare, director departament internațional, director departament de comunicații și relații cu investitorii, director operațiuni internaționale, director resurse umane, director retail, director trading departament alimentar, director multi channel, director executiv departament alimentar, director general executiv merchandise, director executiv departament marketing și internațional și CEO.

Deoarece este o companie care militează pentru drepturile omului în societate, nu face discriminare intre sexe sau rase, în cadrul acesteia lucrând atât femei cât și bărbați și de asemenea nu exista limita de vârstă, acceptând de la limita legala de la care se poate angaja pana la seniori.

Angajații urmează o perioada de training- uri, prin care se acomodează cu conceptul, ideile și politica companiei, sunt învățați istoricul acesteia, detaliile despre produsele comercializate precum materiale folosite, tehnologii aplicate, li se aduce la cunoștință de asemenea regulamentul de ordine interioară, li se face protecția muncii, unde iau la cunoștință cum să manevreze corespunzător echipamentele și mobilierul, ce trebuie să facă pentru a preveni accidentele și cum trebuie să procedeze în caz de situații de forță majoră.

2. Contractul de franciză a fost semnat de către companie ca francizor și de Marinopoulos Group ca francizat. După cum am spus și mai sus, în lucrare, aceștia sunt parteneri de peste 30 de ani, cea din urma fiind una din cele mai mari companii private din Grecia și cea care deține drepturi excluzive prin franciza, de operare a magazinelor marca M&S din Grecia, Romania, Bulgaria, Slovenia,Serbia, Croația, Elveția. Pe lângă acestea holdingul comercializează și în tari ca Austria, Macedonia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Albania, teritorii unde compania mama nu deține magazine.

In 2000 grupul elen a adus franciza M&S și în Romania, deschizând primul magazin în București.

Deoarece magazinele deschise în zona Balcanica au avut un succes în rândul clienților, având profituri record pentru marca M&S, compania mama a preluat în 2008, o participație de 50% la compania Marks & Spencer Marinopoulos contra sumei de 50 de milioane de euro realizându-se astfel administrarea magazinelor printr-un joint-venture.

Deși compania s-a extins în Europa de Est și nu numai, prin franciza, acest concept nu este luat în vedere și în Marea Britanie. Încă din 2001, M&S și-a extins franciza și în ceea ce privește departamentul de alimente, având ca scop „accesul la mâncare să fie și mai accesibil”. Prin urmare, aceștia au încheiat un parteneriat cu SSP(servicii la nivel global de livrare alimente și băuturi), partener care i-a asigurat accesul la spatii precum gări, spații în zone arhicirculate sau metrouri.

D ) Marks & Spencer și-a păstrat de a lungul timpului principiile de la care a pornit, susținând valori precum calitatea, serviciile, valoarea, inovația și încrederea, acestea sunt puse în slujba clientului, care reprezintă ținta finala.

Compania are drept target să devina cel mai sustenabil retailer din lume pana în 2015, bazându-se pe programul „ Plan A”, prin care dorește să aducă schimbări atât în societate cât și asupra mediului. Scopurile pe care doresc să le atingă sunt combaterea schimbării climatice, reducerea deșeurilor, folosirea resurselor în mod conștient și sustenabil, să facă comerț în mod transparent și în final să își educe clientul spre o viață sănătoasă și echilibrată.

Aceștia țintesc să furnizeze cea mai buna experiența în ceea ce privesc cumpărăturile pentru satisfacerea fiecărui client,atât prin magazine cât și prin intermediul site-urilor online.

3.3 MARKS & SPENCER SI EVOLUTIA SA IN ROMANIA

Magazinele brandului Marks & Spencer au apărut și în Romania începând cu 2000 prin franciza luata de grupul grecesc Marinopoulos, apărând așadar sub denumirea SC MARKS & SPENCER MARINOPOULOS SA.

Conducerea M&S în aceasta zona este deținută de CEO pe regiunea Balcani, Sorin Stancu care a preluat conducerea încă din 2012.

In momentul de față piața autohtona este competitiva și prezintă o continua dezvoltare spre deosebire de celelalte piețe din regiune.

Brandul deține șase magazine dintre care patru în București (AFI Palas Cotroceni, Sun Plaza, Bucharest Mall Vitan, Băneasa Shopping City), unul în Iași (Felicia Shopping Center) și cel mai recent în Constanta (City Park Mall) înființat în 2013. In ceea ce privește piața de desfacere, Romania reprezintă al doilea punct ca vânzare, după Grecia, compania rulând afaceri de 12 milioane de euro numai anul trecut. Strategia după care se ghidează afacerea în spațiul autohton este prin extinderea suprafeței. Astfel ca magazinul din Orhideea este cel mai mic, ocupând o suprafață de 441 mp, M&S AFI Palace comercializează pe o suprafață de 900 mp, M&S Cotroceni deține un spațiu de vânzare de 1300 mp, iar cel din Constanta care este și cel mai mare magazin M&S din țara și cu cel mai modern concept ocupa un spațiu de 1400 mp.

M&S City Park Mall oferă un stil nou de iluminat, manechine fabricate din materiale mai rezistente și mai bune, în timp ce fiecare brand are o zona bine definita de un kit specific. Delimitările se fac prin mese suport, podiumuri iluminate, ziduri de cărămidă rustică, manechine sau obiecte decorative specifice.

M&S comercializează în Romania numai produse vestimentare adresate femeilor, bărbaților și copiilor. Însă nu toate magazinele dispun de aceleași produse, cele mai multe colecții găsindu-se în magazinul din Constanta. Colecțiile deja cunoscute în întreaga lume se găsesc și la noi M&S, Per Una (excepție Iași), Autograph, Indigo, Limited iar în departamentul vestimentație bărbați se regăsesc colecțiile Autograph, North Coast, Collezione (excepție Orhideea). Magazinele numără peste 100 de angajați la ora actuala, ocupând diferite funcții în ordinea organigramei companiei.

In Romania, brandul a cunoscut o evoluție lentă, luându-i mult timp să își fidelizeze clientela și să își asigure un loc în rândul retailerilor de pe piața noastră. Un factor decisiv în aceasta evoluție a fost prețul destul de ridicat pentru piața autohtona. Fata de rivalii săi de aici, M&S practica aceleași preturi pe întreaga perioada a anului excepție făcând perioadele de reduceri de la sfârșitul fiecărui sezon. Cei din conducere își justifica aceasta decizie prin dorința de a păstra rata profitului. Cu toate acestea, în anul fiscal anterior, M&S a cunoscut o creștere a profitabilității de 10%, urmărindu-se ca în următorii trei ani acesta să crească cu 15- 20%.

Brandul încearcă să atragă tot mai mulți clienți prin reducerile din perioada aferenta de pana la 70%, prin angajații săi care stau în permanenta la dispoziția clientului, consiliindu-i la nevoie, prin voucherele oferite cu reduceri de pana la 10%, carduri cadou sau vouchere cadou care încep de la 50 de lei și ajungând pana la 300 de lei.

Deși a cunoscut perioade de stagnări sau de declin, aceasta a reușit să se mențină pe linia de plutire, clădindu-și un nume în cei paisprezece ani de când se afla pe piața românească.

3.4 ASPECTE FINANCIARE SI PERSPECTIVELE IN ROMANIA

In Romania, Marks & Spencer își are sediul în București, sectorul 1 strada IL Caragiale numărul 35. Firma a luat ființă în 2000, având ca domeniu principal de activitate comerțul cu amânuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate.

Firma este plătitoare de TVA începând cu data de 1 februarie 2000 și plătitoare a contribuțiilor de asigurări sociale din 31 ianuarie 2004, de asigurări pentru șomaj din aceiași data, ale angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor sociale din 1 ianuarie 2007, pentru asigurări de sănătate începând din data de 31 ianuarie 2004, pentru concedii și indemnizații de la persoane fizice sau juridice din 1 ianuarie 2007. In 2012 firma numără în medie 61 de angajați și a ajuns în 2014 să numere peste 100, din toate magazinele din țara.

Datele economice ale firmei SC Marks & Spencer Marinopoulos SA constau în :

Capitalul social subscris și vărsat de 48,033,657 lei

Cifra de afaceri de 29,631,144 lei

Pierderi nete de 1,770,076 lei

Datorii totale de 6,730,003 lei

Cheltuieli în valoare de 31,540,272 lei

Venituri totale de 29,770,196 lei

Active imobilizate 7,993,023 lei

Stocuri cu valoare de 5,005,226 lei

Disponibilități bănești 3,125,792 lei

Creanțe în valoare de 387,412 lei

Cheltuieli în avans de 840,654 lei

Capitaluri 10,626,589 lei

3.4.1 INDICATORI DERIVATI DIN BILANT

FIRME.INFO

3.4.2 INDICATORI DE PROFITABILITATE

FIRME.INFO

3.4.3 INDICATORI DE ACTIVITATE

FIRME.INFO

3.4.4 INDICATORI DE RISC / DATORII

FIRME.INFO

Internaționalizarea afacerii a fost unul din cei mai importanți pași făcuți de Marks& Spencer deoarece a dus la o dezvoltare relativ lenta dar de durata. Ultima și cea mai ofertantă oportunitate de evoluție a afacerii a reprezentat-o francizarea magazinelor pe piețe cât mai diferite.

In Romania, franciza cunoaște o dezvoltare lenta dar sigura, afacerea bazându-se strict pe comercializarea de articole vestimentare adresate femeilor, bărbaților dar și copiilor. Brandul și-a câștigat și fidelizat clienții în timp, fiind considerat magazin cu pretenții și preturi pe măsura. Odată cu trecerea timpului, brandul și-a adaptat strategiile și produsele la cerințele consumatorilor romani, aducând noutate și calitate pe piața autohtonă și devenind astfel un competitor real pentru celelalte nume aflate pe piața noastră.

Conform specialiștilor și a celor de la M&S, brandul se bucura de perspective pozitive în spațiul romanesc, preconizând deschiderea mai multor magazine pana la finele lui 2017, atât în orașele în care deja exista dar și în cele în care încă nu a ajuns cât și relocări în spații mai aerisite și mai moderne. M&S considera ca piața autohtonă este destul de ofertanta și competitiva permițând afacerii ca în următorii ani să se extindă nu numai în departamentul vestimentar ci și în cel alimentar, urmând ca mai apoi să fie deschis un magazin de sine stătător marca Marks & Spencer.

In prezent brandul se bucura de recunoaștere în doar câteva din marile orașe ale României precum București, Iași și Constanta, numărând în total șase magazine, însă având clienți fideli de peste tot.

CONCLUZII

Omul a fost încă din cele mai vechi timpuri interesat de noțiunea de schimb, de explorare și cunoaștere, dorindu-și să evolueze și să își creeze condiții cât mai bune de trai, drept dovadă, societatea moderna este una încă în plina dezvoltare din toate perspectivele. Economia a cunoscut de asemenea o evoluție uimitoare de la simplul troc la afacerile de milioane care influențează viața fiecăruia din ziua de zi.

Ce este franciza pana la urmă? Din perspectiva comercială reprezintă unul din cele mai mari succese de pe piața economică de la al Doilea Război Mondial până în zilele noastre. De-a lungul anilor conceptul și-a demonstrat trăinicia ca sistem de afaceri polimorf și complex și bineînțeles ca forma de afacere moderna. In sens general, franchisingul este o relație de interdependenta intre două entități comerciale, legate printr-un contract de franciza care îmbină procedeele și cunoștințe comerciale, fiind în același timp și un mod de exploatare a drepturilor intelectuale și industriale.

Cea mai mare calitate a acestui concept consta în reproducerea pe o anumita piața a unei afaceri care a cunoscut deja succesul, evident în anumite condiții care trebuie respectate și a unor cerințe ce trebuie îndeplinite.

Pe de alta parte, deși permite expansiunea rapida a francizorilor, aceasta are avantaje și pentru francizati reprezentând o adevărată oportunitate de lansare, deoarece aceștia beneficiază de imaginea, de renumele, de asistenta tehnica și de utilizarea permanentă a know-how-ului celuilalt fără a-și pierde independența.

Mai mult, de pe urma acestui tip de afacere își trage foloase chiar și consumatorul pentru ca se poate bucura de uniformitatea serviciilor păstrate în întreaga rețea de franciză, având siguranța calității și a serviciilor prestate.

Așadar, se poate spune ca franciza este o puternică unitate de schimbare, care potentează tendința comerciala actuala. Intr-o lume care evoluează incredibil de rapid, în care ideile se schimbă intr-un ritm amețitor, frontierele dispar iar concurența este tot mai acerbă, orice întreprindere care a atins o etapă importantă de dezvoltare, pentru a continua progresul, trebuie să se gândească la o strategie de expansiune pe alte piețe.

Prin urmare, franciza reprezintă atât o formă de marketing cât și o modalitate de distribuție comercială internațională, care permite lărgirea zonei de distribuție a anumitor bunuri sau servicii, reducând riscurile specifice exportului. Mulțumită acestui fel de extindere, se realizează o pătrundere pe piața străină intr-o manieră directă, iar integrarea în contextul socio-economic al țărilor luate în vedere este mult accelerată. In prezent, în domeniul distribuției și al serviciilor se întâlnește cel mai dezvoltat spirit antreprenorial.

Așadar, în ziua de azi, o afacere achiziționată în franciză este cea mai bună și mai sigură formă a unui câștig financiar crescut, unde mai punem la socoteala și faptul că acest tip de afacere reprezintă șanse minime de eșec.

Pentru dezvoltarea vieții economice, în special în Romania, propun să se pună accentul pe dezvoltarea acestui tip de business, prin atragerea de investitori străini și prin atragerea de mărci de renume în spațiul autohton, fapt care ar duce la stabilizarea economiei pe termen lung și care ar oferi oportunități reale potențialilor speculanți.

BIBLIOGRAFIE

Angheni Smaranda, „Societăți Comerciale. Soluții profesionale” , Ed. C.H. Beck, Colecția Compedium Beck , București, 2010

Bethencourt Marjorie, „ Entreprendre en franchise” , Ed. Dunod,Paris, 2001

Driga Corina, Driga Eugen, „Primii pași în franciza” , Ed C.H. Beck, București, 2006

Ferrier Didier, „Droit de la distribution” 4eme ed., Ed. Litec,Paris,2006

Hall Peter, Dixon Robb, „Franchising” , Pittman Publishing , 1989

Monitorul Oficial, Legea nr.79 OG nr 52/1997

Macovei Mihai, „Franchising în teorie și exemple” , „Idei de afaceri” 1996

Mocanu Mihaela, „Contractul de franciză” , Ed. C.H. Beck , București, 2008

Ros V., „Franciza sau cum să faci bani pe reușita altuia”, Ed. Rentrop&Straton, București, 1999

Savu Tiberiu, „Societățile comerciale și acqui-ul comunitar” , Ed. Economica, București,2001

www.firme.info

www.franciza.ro

www.francizor.ro

www.Franchising.info.ro

www.marks&spencer.com

ANEXE

PREVIZIUNI ASUPRA PROFITULUI

1.2.VALOAREA PE ACTIUNE- PRECONIZARI PENTRU URMATORII ANI

EVOLUTIA VENITURILOR

BIBLIOGRAFIE

Angheni Smaranda, „Societăți Comerciale. Soluții profesionale” , Ed. C.H. Beck, Colecția Compedium Beck , București, 2010

Bethencourt Marjorie, „ Entreprendre en franchise” , Ed. Dunod,Paris, 2001

Driga Corina, Driga Eugen, „Primii pași în franciza” , Ed C.H. Beck, București, 2006

Ferrier Didier, „Droit de la distribution” 4eme ed., Ed. Litec,Paris,2006

Hall Peter, Dixon Robb, „Franchising” , Pittman Publishing , 1989

Monitorul Oficial, Legea nr.79 OG nr 52/1997

Macovei Mihai, „Franchising în teorie și exemple” , „Idei de afaceri” 1996

Mocanu Mihaela, „Contractul de franciză” , Ed. C.H. Beck , București, 2008

Ros V., „Franciza sau cum să faci bani pe reușita altuia”, Ed. Rentrop&Straton, București, 1999

Savu Tiberiu, „Societățile comerciale și acqui-ul comunitar” , Ed. Economica, București,2001

www.firme.info

www.franciza.ro

www.francizor.ro

www.Franchising.info.ro

www.marks&spencer.com

ANEXE

PREVIZIUNI ASUPRA PROFITULUI

1.2.VALOAREA PE ACTIUNE- PRECONIZARI PENTRU URMATORII ANI

EVOLUTIA VENITURILOR