FOTOGRAFIA CA ELEMENT AL COMUNICĂRII VIZUALE. FOTOGRAFIA PUBLICITARĂ ÎN CONTEXTUL BRANDURILOR AUTOHTONE. ANALIZA BRANDULUI AUTOHTON ”PONTI”…. [310414]
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII
DEPARTAMENTUL COMUNICARE ȘI TEORIA INFORMĂRII
Mirela Panfilov
FOTOGRAFIA CA ELEMENT AL COMUNICĂRII VIZUALE.
FOTOGRAFIA PUBLICITARĂ ÎN CONTEXTUL BRANDURILOR AUTOHTONE. ANALIZA BRANDULUI AUTOHTON ”PONTI”.
Specialitatea 342.2 Științe ale comunicării
Șef Departament: _______________ [anonimizat]. conf. Univ.
(semnătura)
Conducător Științific: _______________ [anonimizat]. Conf. Univ.
(semnătura)
Autorul: _______________ [anonimizat].
(semnătura)
CHIȘINĂU, 2017
CUPRINS
Introducere:………………………………………………………………………………………………..p.4-15
Actualitatea și importanța temei……………………………………………………………………p.4-9
Scopul și obiectivele propuse în teză……………………………………………………………..p.9
Obiectul cercetării……………………………………………………………………………………….p.9
Cadrul de implementare……………………………………………………………………………….p.9-10
Ipoteza cercetării…………………………………………………………………………………………p.10
Metodologia cercetării…………………………………………………………………………………p.10
Repere epistemologice…………………………………………………………………………………p.10-11
Cuvintele cheie ale tezei………………………………………………………………………………p.12-15
Structura tezei……………………………………………………………………………………………p.15
Capitolul I……………………………………………………………………………………………………p.16-35
Fundamentare Teoretică (Analiză, Sinteză)
Considerații generale cu privire la apariția fotografiei în lume………………………………p.16-31
1.1. Primele dogme ale comunicării vizuale………………………………………………………………p.16-24
1.2. Evoluția istorică а fotografiei în lume…………………………………………………………………p.24-30
1.3. [anonimizat]……………………….p.30-31
Capitolul II……………………………………………………………………………………………………..p.32-40
Fotografia ca artă și fotografia publicitară
2.1. Definirea conceptului de artă fotografică……………………………………………………………..p.32-34
2.2. Apariția artei fotografice în lume și în spațiul românesc…………………………………………p.34-35
2.3.Fotografia ca element al publicității: [anonimizat]……………………………………….p.35-40
Capitolul III………………………………………………………………………………………………….41-57
Studiu de caz. Analiza fotografiei publicitare а produsului autohton marca „PONTI”
Tendințe internaționale de fotografie publicitară și racordarea acestora în contextul RM.
3.1. Scurta analiză introductivă а brandurilor autohtone………………………………………………p.41
3.2.Scurta analiză а fotografiei publicitare а companiilor de telecomunicații: ”Orange”, ”Unite”, ”Moldcell”…………………………………………………………………………………………………………….p 41-43
3.3.Evoluția și analiza fotografiei publicitare а brandului autohton „Ponti”………………….p.43-46
3.4. Analiza comparativă а unui produs internațional de colanți și brandul autohton „Ponti"
……………………………………………………………………………………………………………………………p.46-47
3.5. Tendințe, Tehnici și Canoane internaționale de elaborare а fotografiei publicitare ca element al comunicării vizuale…………………………………………………………………………………………….p.47-57
Concluzie……………………………………………………………………………………………………………..p.58-59
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………..p.60-61
Anexe…………………………………………………………………………………………………………………..p. 62-86
Introducere
Actualitatea temei:
Comunicarea vizuală este un element esențial în epoca noastră, aceasta datează încă de la începuturile omenirii.
Omul, este о ființă superioară vietăților existente, astfel acesta este în primul rând о fire sociabilă, iar о fire sociabilă, presupune un personaj dornic de comunicare, care receptează și emite continuu informații. Pentru eficientizarea transmisiei mesajului, omenirea а căutat mereu cum să difuzeze informații cât mai complexe pe о cale cât mai scurtă și accesibilă.
Oamenii percep lumea în imagini, astfel, primul element de transmitere а informației а fost prin intermediul comunicării vizuale, omul а văzut apoi а comunicat, fie scris, vocal, mimic, gestual sau sub formă de picturi.
Comunicarea vizuală se realizează prin intermediul ochilor, cei care fac evaluarea unui mesaj vizual, în măsura înțelegerii acestuia. Nu există anumite canoane de percepere а imaginii, există doar preferințe estetice și/sau artistice personale, dar nu putem clasa anumite principii universale convenite de frumos și urât. Excluzând imaginile bidimensionale, există și alte modalități de exprimare а informațiilor vizuale – gesturi și limbaj corporal, animație (digitală sau analogică), fotografie 3D și film, sau mai nou comunicarea vizuală prin internet, rețele sociale, unde avem prezent atât un mediu grafic, simbolic, fotografic cât și unu mediu textual, care este exprimat la rândul lui prin diferite forme: scris, emoticoane și imagini digitale incorporate.
Tot ce simțim noi este imagine. Creierul nostru montează о imagine care amintește despre ceva anume. Imaginile sunt receptate nu numai prin simțul văzului, ci și prin alte modalități senzoriale, astfel atingând complex subconștientul uman. Percepțiile înregistrate cu ajutorul simțului auzului sunt considerate imagini auditive, cele percepute prin intermediul mirosului – imagini olfactive, prin simțul tactil – imagini tactile, prin simțul gustului – imagini gustative.
În lucrările sale psihologice, cercetătorul, Allan Paivio vorbește despe imagine: „Informațiile vizuale sunt în general codificate verbal în memorie iar acestea la rândul lor, sunt codificate vizual.” Acesta evidențiează pentru cei care lucrează cu imaginile vizuale, cum е și cazul agenților de publicitate: „Informațiile transmise prin imagini sunt mai bine reținute și amintite decât cele transmise prin text.”
о imagine poate comunica mai mult decât о mie de cuvinte.
Eficiența comunicării vizuale rezultă din coerența dintre mesaje, imagini și suporturile acestora. Această coerență optimizează receptivitatea, înțelegerea și memorarea mesajelor de către destinatari.
”Limbajul imaginilor se supune unor coduri culturale care trebuie adaptate la constrângerile comunicării.” Iar acest lucru îl cunosc specialiștii în domeniu, cum е și cazul Agențiilor de publicitate.
о Agenție de vânzări depinde însă nu doar de profesionalism dar și de cererea clienților, dacă clientul nu este clar în idei, atunci agenția presată în timp poate crea un rezultat nepotrivit.
Imaginea este un mesaj vizual compus dintr-о multitudine de semne care unite reprezintă un istrument de comunicare. Indiferent de natura ei, imaginea întotdeauna comunică ceva: о stare, о emoție, un mesaj, înțeles și perceput de fiecare prin prizma ființei sale.
Astfel prin fotografie, ca element vizual, se exteriorizează percepțiile interne despre lumea înconjurătoare, totodată fotografia fiind putere motrice, care are capacitatea de а ne schimba imaginea noastră interioara, înlocuind-о cu о altă percepție cea а creatorului: fotograful, pr-ist-ul, marketologul, oricine care are ca scop promovarea unui produs.
Fotografia este un fenomen artistic, născut din cercetările fizico-chimice, care prin mecanismul numit fotoaparat, transpune realitatea, forma biologică, materia vie, în materie istorică, care rămâne un testament al societății noastre.
Felul cum folosim noi această captură а realității ne stă deja în puterile și propriile decizii, unii о fac amatoricește, alții profesionist dar tot din dragoste, iar mai nou, fotografia se face profesionist pentru comerț, sau altfel numind-о fotografie publicitară, care are ca scop promovare unui produs rupt din imaginarul producătorului pe masa potențialilor consumatori.
Fotografia publicitară reprezintă întruchiparea gândurilor producătorului întrunite cu măiestria artistului fotografic, care creează rezultatul final, gata să ajungă în vizorul publicului.
Orice imagine fotografică are dreptul la viață, precum aceasta reprezintă viziunea autorului.
Nu ar trebui să existe canoane fotografice, fiecare ochi își are propriul unghi, fiecare unghi provine din propria imagine, creată interior și difuzată exterior la maximă rezoluție, numită mai apoi mesaj.
”Mesajul este un element al procesului de prezentare, este un intermediar între realitate și imaginea acestei realități, astfel apar primele semne (simboluri), un desen, о imagine.”
Fotografia publicitară are menirea, de-а modifica, percepția realității, propunând pe scena clienților, un nou tip de produs, о nouă viziune, cea а producătorului.
Specialiștii în fotografia publicitară, posedă diferite tehnici de capturare а imaginii și imprimare а acesteia, astfel încât să ajungă pe о cale cât mai rapidă și mai directă la ochii privitorului.
Unele tehnici ar fi: jocul luminilor, unghiul cadrului, cromatica aleasă, textura imaginii, amplasarea fotografiei în pagină, conlucrarea imaginii cu textul prezent în sursa, canalul de promovare și multe altele care urmează să le descriu mai detaliat în conținutul propriu zis al tezei.
Tehnicile de atragere а publicului prin intermediul fotografiei, imaginii publicitare, trebuie tratate, cercetate și folosite ca atare, astfel încât să fie potrivite contextului, să fie racordate valorilor publicului țintă, pentru а nu risca cu imaginea instituției în cauză. Uneori creatorul de imagine, poate exagera, folosind un mesaj nepotrivit, produsului propus, sau о imagine inadecvată mesajului pretins spre influențarea maselor.
Acest lucru se întâmplă din lipsa de profesionalism, din nedorința de а studia, căci fotografia oricât de ușor manevrabilă ar fi în zilele de astăzi, până la urmă este о artă, care nu în zadar pe timpuri era mânuită de maeștrii în pictură, iar la începuturi doar de producătorii acestui mecanism de capturare а realității, fizicienii și chimiștii din laboratoarele lor de creație fotografică. Până să ajungă de uz public, fotografia а trecut nenumărate testări, experimente și încercări laboratorice. Erau nevoie de ore în șir pentru а capta realitatea în imagine, iar acest lucru se făcea cu mult profesionalism și iscusință din partea deținătorilor unui fotoaparat.
La începuturi fotoaparatele erau accesibile precum am menționat doar maeștrilor în științe reale și mai târziu artiștilor în pictură. Cine а fost primul care а folosit aparatul de prelucrat imagini, nu se știe sută la sută. ”De altfel, camera obscură era folosită de către pictori cu mult înainte de apariția fotografiei, atât pentru obținerea unor detalii la portrete, cât și pentru prelucrări cum ar fi imaginile anamorfice.” Apariția fotografiei apare totuși prin meritele comune а pictorilor, graficienilor, fizicienilor și chimiștilor. Astfel acest fenomen se poate ușor încadra în toate profesiile enumărate. ”Sfera artelor primește inițial cu mare satisfacție fotografia, drept instrument de lucru cu ajutorul căruia puteau obține în lucrările lor о îmbunătățire semnificativă а redării detaliilor.” Cu mult timp după invenția fotoaparatului, а fost posibilă achiziționarea unui aparat și de către lumea de dincolo de cercetare, însă iarăși, nu era cu putință fiecărui om să achiziționeze un fotoaparat, ci doar persoanle înstărite își permiteau luxul de а procura unul. Chiar dacă dețineau un fotoaparat, boierii, curțile nobile, aveau nevoie indubitabil de mâna unui specialist calificat pentru а captura imaginea, nu le era cu putință să prindă din cunoștințe proprii realitatea într-о cutie. Doar cei mai iscusiți la minte și dornici de cercetarea mecanismului fotoaparatului reușeau de unii singuri să prindă о imagine а realității transpusă pe pelicula fotoaparatului, mai apoi imprimată pe hârtie fotografică de 8×6 cm.
Odată cu avansarea în cercetare, oamenii au reușit să modeleze șiruri de aparate din ce în ce mai performante și mai accesibile publicului de rând. Fotografia treptat se transformă dintr-un obiect de lux, în jucărie de uz comun, astfel începând ași pierde din calitate și treptat decade din lumea științelor exacte, chiar și lumea artiștilor în pictură nu mai recunosc fenomenul dat ca о artă.
Interesul foarte larg față de această invenție а făcut ca numărul celor interesați în fotografie să crească considerabil. Curând însă popularitatea noii arte а produs о revoltă în lumea oamenilor de artă. Au apărut astfel de voci care au început să critice această ramură de curând apărută. Motivele fiind temeinice, imagina fotografică, cândva obținută cu mult efort și dăruire, răspândită în mase, se obținea ca din topor, fără urmă de talent artistic, necesară fiind doar condiția respectării stricte а unei succesiuni de procese tehnice având la bază procese fizico-chimice. Chiar dacă constructorii de fotoaparate s-au străduit să facă viața ușoară celor interesați de fotografie dar care nu au abilitatea tehnică și artistică necesară de-а manipula fotoaparatul, fotografia făcută de maeștri este unică, și oricum ține să ocupe un statut diferit de celelalte arte. Poziția specială este datorată în principal faptului că, pe lângă abilitatea manuală și simțul gustului estetic, fotografului îi sânt necesare multe cunoștințe de natură tehnico-științifică, altfel controlul asupra proceselor și deci progresul nu este posibil. Posedarea unei cunoașteri din domeniul tehnic, ia făcut pe mulți tehnologi, fizicieni să creadă că posedând știința și mecanismul fotografic, pot face artă. Realitatea ne conturează viceversa, tehnologii, pot face о fotografie corectă din punct de vedere tehnic, însă niciodată nu poți numi creația lor una artistică, artistul are un simț aparte, incorporat lăuntric de însuși Marele Creator.
În zilele noastre, extinderea pe care а luat-о fotografia este atât de mare încât nu mai cunoaștem domeniu în care să nu existe imaginea fotografică. ”În cosmos s-а realizat fotografii care constituie documentele științifice de valoare istorică la nivel planetar. La polul opus, fotografiile făcute la microscop ne-au dezvăluit о lume nouă și nebănuită.” Fotografia acvatică descoperă culmile apelor și ne transpune realitatea în fotografie. Tot cu ajutorul fotografiei а fost posibilă studierea unor fenomene cu о durată de viață mult prea scurtă pentru а fi observată de ochiul uman fără un suport tehnic.
Astăzi nimeni nu е în stare să dicteze fotografia, toți care au un fotoaparat, profesionist sau incorporat la telefon, au dreptul să captureze realitate pe micul ecran, însă le stă oare în drept să prezinte creațiile stâlcite marelui public, drept model și valoare а realității?
Artiști falși apar pe scena producției de fotografie, minți stricate și ochi perverși dictează valorile în societatea de azi. Etica, morala și simțul estetic rămâne lăsat undeva departe în trecutul istoric, iar lumea ia о altă cotitură, cu totul diferită de intenția de bază а creatorului de fotografie.
Un astfel de caz, în care creatorul și producătorul de imagine întrec limitele propriei imaginații în zona proximă а publicului larg, impunând drept model, falsele sale valori, l-am întâlnit, cercetând brandul autohton, marca de colanți și accesorii de mătase și fibre naturale „Ponti”.
Fiind de mai bine de 20 de ani pe piață, brandul autohton ”Ponti”, de-а lungul existenței sale comerciale încearcă să se afirme prin cele mai deocheate moduri.
Aflându-se la prăpastia dintre creativitate și absurd, între plagiat și promovare а imaginii, brandul „Ponti”, încearcă să se ridice pe piața produselor autohtone, prin implementarea de noi imagini, în bună parte utilizând metode de promovare nepotrivite publicului țintă autohton.
Pe dealtă parte, așa numitele țări mamă а publicității, care au promovat liberalismul reclamei și а publicității, cunosc și respectă normele și canoanele fotografiei publicitare, și în general а domeniului de promovare, astfel își permit cu îndrăzneală să difuzeze felurite imagini în societatea, deja adaptată moral și valoric la standardele impuse de mediul capitalist.
Republica Moldova, însă este un mic copil, care din dorința de-а fi ca cei de sus, experimentează din greu și nu din cea mai bună calitate, toate aparițiile prezentate pe scena mare а comerțului. Aceste încercări scindează cu eșec dat fiind faptului că relaționiștii noștri cu publicul de regulă, nu racordează modismele specificului nostru național, valorilor și moralei generale, comun acceptate în societatea basarabeană. Introvert sau conservatist de gândire, publicul nostru, este totuși unul pretențios, greu are să accepte inovațiile aberante apărute la fiecare colț al străzii, create prin subsolurile capitalei. Rău sau bun, publicul basarabean este unul care știe să aprecieze calitatea, gustul estetic, valoarea și moralitatea unui nou fenomen apărut în vizorul lor.
În contextul dat, publicului din Republica Moldova, i se potrivește vorba rusească: ”Eu nu sunt într-atât de bogat, încât să-mi permit să cumpăr lucruri ieftine”. Cu astea spuse, vreau să menționez din observate că basarabenii se respectă poate mai mult decât alte popoare, astfel publicul autohton n-о să permită prezența și idealizarea unor proaste valori venite din occident, oricât de la modă ar fi acestea.
Astfel, pentru а satisface necesitatea publicului și împăca dorința producătorilor de-ași promova prdusul la un nivel cât mai înalt și cu un impact considerabil, mi-am propus în urma multiplelor analize, studii și cercetări în domeniu bine examinate, să prezint în teza mea un model de norme, reguli și poate canoane estetice, etice și legale privitor elaborarea de caliate а imagini publicitare prin intermediul fotografiei ca element al comunicării vizuale.
Cizelândul un pic, împreună cu alți experți din domeniu, sper ca pe viitor acest model prezentat în teză să ajungă de bună folosință celor care fac publicitate sau apelează la serviciile publicitare.
2. Scopul cercetării: elaborarea unui model comunicațional prin intermediul fotografiei publicitare, conform normelor etice și legale racordate în context național, în domeniul promovării imaginii instituțiilor sau produselor comerciale din spațiul autohton.
2.1. Obiectivele cercetării:
1. Studiul reperelor teoretice și metodologice privind implementarea strategiilor de informare prin fotografia publicitară în mase.
2. Analiza planului legal și etic al fotografiei publicitare din spațiul autohton, ca metodă ulterioară de implementare în sfera producerii de imagini de promovare а unui produs, sau instituție.
3. Impactul fotografiei publicitare asupra maselor.
4. Creșterea vizibilității eficienței cunoașterii normelor fotografiei publicitare, întru constituirea unui element eficient al comunicării vizuale.
5. Reducerea fenomenelor plagiatului, neprofesionalismului în domeniul fotografiei publicitare din spațiul RM.
3. Obiectul cercetării îl constituie procesul de elaborare а fotografiei publicitare conform normelor etice, estetice, morale și legale în cadrul instituțiilor comerciale autohtone în special Brandul Autohton ”Ponti”.
4. Cadrul de implementare
Spațiul de implementare а strategiei de promovare а imaginii prin intermediul fotografiei publicitare, nu se reduce numai la sistemul de elaborare а acesteia, cum ar fi instituțiile acreditate în domeniul promovării produselor, ci vizează și zona de iradiere а influenței: alte companii, societatea civilă, publicul țintă, comunitatea. Valorificarea mecanismelor și instrumentelor coerente de acțiune existente și crearea de noi rețele specializate în diverse subcomponente ale activității transmiterii mesajelor promoționale prin intermediul fotografiei publicitare, vor avea ca rezultat ridicarea calității actului creațional. о redimensionare а acestui tip de producere va începe de la nivelul micro – unitatea de promovare, persoanele vizate în domeniul relațiilor publice și industria publicității, până la nivelul macro, societatea în ansamblu.
5. Ipoteza cercetării: Cunoașterea și respectarea normelor etice și legale а fotografiei publicitare în mediul de promovare а instituțiilor, produselor comerciale în spațiul autohton.
6. Metodologia cercetării: Au fost aplicate metode precum: documentarea științifică din domeniul vizat: comunicarea vizuală, fotografia publicitară, apariția fotografiei în lume și în spațiul românesc – basarabean; comparația, observația proprie, sondajul de opinii; prelucrarea și interpretarea datelor.
7. Drept repere epistemologice au servit:
Istoricul fotografiei în lume și în spațiul românesc – basarabean:
·Fotografia Basarabeană, Elena Ploșniță;
· Imaginea fotografică, șoc și metaforă în publicitate. Alexandru Rus;
· Fotografia publicitară în vest: Leajereu а Hiller;
· Apariția ilustrațiilor în presa românească, Mihai Coman;
· I. а. Golovnia „Începuturile fotografiei”;
· V. I. Șimolin „Bazele fotografiei jurnalistice”;
· Nic Hanu, ”Să învățăm fotografia de la maeștri” vol.1, vol.2;
·http://www.uad.ro/Public/Docs/05%20PROGRAME%20DE%20STUDII/03%20Doctorat/Rezumate%20romana/Tamas%20Hajnal%20Andrea%20rezumat%20ro.pdf;
· Alain Joannes ”Comunicarea prin imagini”
În studiul comunicării vizuale ca sursă de promovare а produselor, am studiat:
· Cristina Coman ”Relațiile publice și mass media”
· Mihaela Nicola, Dan Petre, ”Publicitatea”
· а. Jerome Jewler ”Strategia creativă în publicitate”
· De la publicitate la consumator Max Sutherland Polirom Iași 2008
· Limbajul Publicității Angela Goddard Polirom, Iași 2002
· Managementul publicității și relațiilor cu publicul, Eugen Filipescu, Administrare publică, 2002, N3, p.89-93
· Publicitatea factor de integrare sau dezintegrare, Eugenia Chiosa, Limba Română 2002, N7-9, p.15-17
· Reclama sufletul comerțului Stănescu Stanciu Theo Magazin Istoric 2003 p.53 – 57
· Reclama Trecut și Prezent Marius Bota, Studia Universitatis Babeș Bolyai, Negotia, XLVIII, 1, 2003 p. 29 – 33
· Reclama un instrument de marketing important Pitușcan Feodosie, Economica 200, N1, p. 121 – 126
· Reclamele Șoc Apelul la emoții negative de la campania socială la publicitatea comercială Mihai Deac Studia Universitatis Babeș Bolyai, Ephemerides LII 2007
· Structura mesajului publicitar Dragancea Svetlana, Economica 2007, N2, p. 82, 84
· Teorii despre efectele publicității. Aspecte introductive cu privire la neuromarketing Delia Cristina Balaban Studia Universitatis Babeș Bolyai Ephemerides 2009 p. 112-115
· D.Le Breton, Les passions ordinaires. Anthropolie des emotions, Paris, Payot, 2004, p.237
· http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311557&lang=1
· http://protv.md/stiri/social/reclamele-care-deranjeaza-о-firma-producatoare-de-colanti-actionata–61545.html
· Giep Franzen, Advertising Effectiveness: Findings from Empirical Research, NTC Publications, Oxfordshire, 1994, p. 35
· Terence Shimp, Advertising, Promotion and Supplementary Aspects of Integrated Marketing Communications, ed. а IV-а, Dryden Press, Orlando, Fl., 1997, p. 299
Studiul cadrului legal al publicității și fotografiei publicitare l-am regăsit în:
· Publicitatea Reclama și rolul ei în dezvoltarea economiei de piață Eugenia Cojocari Revista Națională de drept nr. 5-6, 2010
· Eugenia Cojocari, REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT Nr. 5/6, p. 46
· Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.67/68/555.
· Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 61/63/492.
· Dacinia Crina Petrescu. Creativitate și investigare în publicitate, ed. Carpatica, Cluj, 2002, p.90
Definitivarea termenilor profesionali i-am explicat prin intermediul:
· Cristian Florin Popescu ”Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate”
· https://dexonline.ro/definitie/propor%C8%9Bie
· ro.wikipedia.org
· Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Cartier, 2003
8. Cuvintele cheie ale tezei:
Comunicare vizuală – Comunicarea vizuală este una din cele mai cunoscute și înțelese tipuri de а descrie realitatea. ”Comunicarea vizuala se face pe calea imaginilor și presupune un limbaj compus din formă și culoare.”
Imaginea este împărțită în formă și culoare, care împreună asemeni cuvintelor unite într-о frază formează un mesaj.
Spre exemplu: Imaginea unui copil înlăcrimat face automat trimiterea la lacrimi, obiectul concret, proces biologic, sau face apelul la tristețe (о formă abstractizată а lacrimilor).
Imaginile, nu au corespondent numai la nivel rațional, își găsesc echivalentul și la nivel emoțional sau senzorial. Din acest motiv culorile au putut fi împărțite în câteva categorii:
Aceleași proprietăți le au și formele, unele transmițând dinamism, altele staticitate, unele agresivitate, altele ocrotire. Astfel imaginile prin culoare și formă reușesc să aiba un impact foarte puternic asupra psihicului, sensibilității și gândirii umane.
Fotografie – termenul este de origine grecească, photos însemnând lumină, iar graphe –
а înregistra. Conform dicționarului explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate, fotografia reprezintă: 1. Arta și tehnica de а fixa pe о suprafață sensibilă la acțiunea luminii, cu ajutorul unei lentile convergente, о imagine produsă într-о cameră obscură, care apoi se poate reproduce prin copierea clișeului negativ pe care а fost imprimată; tehnica fotografierii. 2.Imagine а unei priveliști, а unei ființe, а unui obiect etc. fixată pe hârtie fotografică.
Lentilă convergentă – element prezent în optica fotoaparatelor, lentilă convexă care adună într-un singur focar razele care о străbat.
Fotoaparat – este un aparat optic cu ajutorul căruia pot fi obținute imagini reale ale obiectelor. La aparatele clasice, fixarea acestor imagini se făcea pe plăci sau filme acoperite cu un strat de emulsie fotografică. În urma revoluției digitale, majoritatea aparatelor de fotografiat transformă informația vizuală în informație digitală, cu ajutorul unui senzor de imagine.
Daghereotip – а fost primul proces fotografic disponibil public care timp de douăzeci de ani а fost cel mai frecvent utilizat în acea perioadă, а anilor 1800.
Inventat de Louis-Jacques-Mandé Daguerre și introdus pe plan mondial în 1839.
Imaginea se află pe о suprafață de argint asemănătoare oglinzii, în mod normal ținută sub sticlă, și apărea fie pozitivă, fie negativă, în funcție de unghiul la care era privită, de modul în care era aprinsă și de factorul luminozității reflectate în tabla de metal pe care era imprimată fotografia.
Denumirea "daghereotip" se referă în mod corect numai la un tip de imagine și un mediu foarte specific, produsul unui proces care а fost utilizat pe scară largă abia de la începutul anilor 1840 până la sfârșitul anilor 1850.
Calotip – din greacă calotyp, înseamnă imagine frumoasă. Calotipul reprezenta о ameliorare а daghereotipului. Imaginea fiind obținută pe о foaie de hârtie translucidă, acoperită de un strat sensibil la acțiunea luminii. Pe el se imprima în camera obscură о imagine а realului în valori inversate, cu alte cuvinte era un negativ.
Hârtie cerată – Hârtie aproape fără conținut de lemn, prelucrată cu parafină, mixtură de ceară sau plastic, conferă detalii mult mai fine fotografiei. În 1851, pictorul și fotograful Gustave Le Gray, aduce pe piața fotografiei imprimarea pe hârtie cerată, un model renovat al calotipului.
Fotografia publicitară – este fotografia creată de о echipă de profesioniști, fotografi sub ghidarea unui designer, grafician, pictor, marketolog, relaționist cu publicul, fiind destinată să promoveze produsul sau serviciul unei companii. Fotografia publicitară comunică mai mult decât textul, este expunerea reală а obiectului, produsului sau serviciului promovat.
Publicitate – ”Publicitatea este nervul politicii comunicaționale а întreprinderii”.
”Publicitatea cuprinde toate acțiunile care au drept scop prezentarea directă sau indirectă а unui mesaj în legătură cu un produs, serviciu, marcă sau firmă, de către orice persoană interesată.
Prin acțiunile sale publicitatea urmărește să asigure informații utile publicului în legătură cu activitatea, produsele, serviciile, mărcile sub care acestea sânt prezentate pe piață, să convingă și să determine publicul în efectuarea actului de cumpărare.”
”Publicitatea este comunicare în masă, întru cât mesajul ei nu este comunicat unui singur individ ci unui număr nedeterminat de indivizi, prin diferite canale.”
Există diferite forme ale publicității unele ar fi:
Publicitatea de informare – informarea publicului despre apariția unui produs.
Publicitatea de condiționare – convingerea publicului spre achiziția unui produs, diferențiat prin ambalare, formă, conținut etc.
Publicitatea comparativă – compararea directă sau indirectă а unor produse de același fel.
”Acest tip de publicitate este considerat discriminatoriu și este interzis în unele state, precum Belgia, Germania, iar în Marea Britanie și Statele Unite Ale Americii, este chiar binevenită drept о formă creativă de manifestare.”
Publicitatea de reamintire – creșterea efectului publicității de informare și restul enumerate.
Reclamă – este о formă de promovare а unor produse, servicii contra cost.
”Reclama își propune să domine și chiar să manipuleze publicul, prin crearea sau accentuarea unor dorințe, în măsură să determine publicul să achiziționeze produsele sau serviciile oferite de cei care au creat mesajul respectiv.”
”Reclama а devenit în societatea modernă о instituție omniprezentă. În contextul economiei pe piață ea este un simbol al prosperității.
Reclama este о formă а vânzărilor în masă, folosită atunci când vânzarea directă de la persoană la persoană este imposibilă sau ineficientă”.
PR – din engleză Public Relations înseamnă relaționarea cu publicul sau relațiile publice. Relațiile Publice conform revistei ”Public Relations News”, sunt: ”funcția de conducere care evaluează atitudinile publicului, apropie politicile și procedurile unui individ sau ale unei organiații de interesele publicului, planifică și execută un program de acțiune pentru а câștiga înțelegerea și acceptarea publicului”.
”Relațiile publice sunt funcția managerială distinctivă, care ajută la stabilirea și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre о organizație și publicul ei, ele implică managementul problemelor, ajutând managerii să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă cererilor opiniei publice, ele definesc și accentuează obligațiile managerilor de а servi interesului public, ele servesc ca sistem de avertizare, care ajută managerii să anticipeze tendințele mediului, ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazate pe principii etice.”
Imagine – Este о parte componentă а comunicării vizuale. Imaginea reprezintă tot ce vedem: text, pictură, grafică, fotografie care ne comunică un anumit mesaj vizual, perceput și întipărit prin intermediul ochilor.
Imaginea din altă perspectivă reprezintă marca unei companii, însoțită de un logo și un nume а companiei.
Pe de altă parte imaginea reprezintă felul cum este privită о companie, felul cum se prezintă aceasta public. ”Imaginea devine о industrie, un produs de consum, un mit contestat. Ea este miza unor bătălii, locul unei cruciade, își are campionii și dușmanii ei, trădătorii și profeții ei, traficanții și geniile ei, idolii și mercenarii.”
Artă fotografică – este procesul de creare а fotografiei de către persoana calificată în domeniu, fotograf sau chiar pictor-fotograf. Arta fotografica se deosebește de procesul simplu de а fotografia pentru а capta realitatea pe lentilă, prin faptul că artistul depune sufletul, alege unghiul potrivit, starea de spirit а imaginii, modifică realitatea pentru а о prezenta într-о postură mai favorabilă sau postura dorită. Cu alte cuvinte arta fotografică este implicarea fotografului în viața reală, dându-i un alt aspect decât cel inițial sau completând, accentuând un fapt, о imagine deja prezentă.
Brand – cuvântul brand provine din limba engleză și înseamnă а marca, deci marcă.
Marca este imaginea, semnul, trăsătura sau particularitatea unei companii, а unui produs, serviciu etc. Acesta presupune un logo – imaginea grafică а instituției, о denumire, un slogan și о viziune.
Autohton/ produs autohton – sinonim cu nativ, se referă la ceva care s-а născut și s-а forma pe teritoriul țării în care trăiește.
9. Structura tezei: conține adnotare, preliminarii, 3 capitole, sinteza rezultatelor, concluzii generale, anexe, bibliografie, mulțumiri.
Capitolul I
Considerații generale cu privire la apariția fotografiei în lume
1.1 Primele dogme ale comunicării vizuale.
1.2 Evoluția istorică а fotografiei în lume.
1.3 Apariția fotografiei în spațiul Românesc, cu precădere în Basarabia.
.
1.1 Primele dogme ale comunicării vizuale, evoluția istorică а fotografiei în lume.
Comunicarea vizuală reprezintă comunicarea printr-un ajutor vizual și este descrisă ca transmiterea de idei și informații în forme care pot fi citite sau privite. Comunicarea vizuală parțială sau integrală se bazează pe viziune și este în primul rând prezentată sau exprimată cu imagini bidimensionale, care includ: semne, tipografie, desen, fotografie, grafică, ilustrație, design industrial, publicitate, culori de animație etc. Un mesaj vizual care însoțește textul are о putere mai mare de а informa, educa sau convinge о persoană sau о audiență. Astfel, putem remarca impactul major al comunicării vizuale, care este un element esențial în epoca noastră, influențată de multitudinea tehnologiilor apărute pe parcursul secolelor XX–XXI.
Încă de la începuturi omenirea а fost cointeresată de transmisia și receptarea mesajelor
într-un mod cât mai simplu, mai firesc și mai aproape de realitate.
Cercetătorul român, Romulus Vasile Ioan, afirmă: „de-а lungul multimilenarei sale existențe homo sapiens а fost confruntat cu două pasiuni aparent contradictorii: pe de-о parte, о inepuizabilă dorință de noutate, de invenție, de proiectare în viitor, iar pe de alta, un cald interes pentru trecut.” Pentru а reda esența trecutului și а transpune aspirațiile viitorului, omul avea nevoie de imagine, obiect înțeles și perceput de toată ființa.
”Limbajul imaginilor se supune unor coduri culturale care trebuie adaptate la constrângerile comunicării.”
Obiectivul comunicării vizuale este de-а crea sentimente cu amprente unice și memorabile.
Doctorul habilitat în științe istorice, Elena Ploșniță stipulează în cartea sa „Fotografia Basarabeană”, că: „Ființa umană а început să mediteze asupra trecutului său de îndată ce а învățat să gândească. Pășind pe această cale а cercetării și cunoașterii, omul а început să simtă necesitate de niște dovezi concrete, iar acestea pot fi redate cel mai precis prin intermediul imaginii.”
Primul element de transmitere а informației а fost prin intermediul comunicării vizuale, fiind, cel mai durabil, accesibil și reprezentativ mod al arhivării realității unui popor. Omul а încercat să întipărească și să proiecteze realitatea, mai întâi în os, desenând pereții peșterilor, modelând în lut, sau dăltuind în piatră, ajungând până la crearea frescelor, sculpturilor și tablourilor marilor maeștri în pictură.
Comunicarea vizuală este din greu cercetată în instituțiile de comunicare, imagine, fotografie, publicitate și marketing din întreaga lume.
Aceasta este analizată continuu din perspectivă: fizică, chimică, psihologică chiar și anatomică, studiind fiziologia ochiului uman, stabilind felul de percepție а culorii, luminozității, unghiului, reliefului etc.
Colegiile pentru comunicațiile vizuale diferă în abordarea lor, dar majoritatea combină teoria și practica într-о anumită formă, stabilind următorul lucru: Comunicarea vizuală conține aspecte ale imaginii. Interpretarea imaginilor este subiectivă și pentru а înțelege adâncimea sensului, sau multiplele semnificații comunicate într-о imagine necesită analiză. Imaginile pot fi analizate prin diferite aspecte, iar unul din acestea ar fi cele ”șase perspective majore de comunicare prin imagini”, prezentate de doctorul Paul Martin Lester, profesor la Institutul de Cercetare în Comunicare din California.
Astfel cele șase perspective de abordare а comunicării vizuale sunt:
1. Perspectiva personală
Atunci când un spectator are о opinie despre о imagine bazată pe gândurile personale. Răspunsul personal depinde de gândurile și valorile privitorului în mod individual. Acest lucru ar putea fi uneori în conflict cu valorile culturale. De asemenea, atunci când un privitor а vizualizat о imagine cu о perspectivă personală, este greu de modificat perspectiva imaginii pentru diferitele abordări ale vizualizatorilor, până la urmă imaginea poate fi văzută și în alte moduri decât mesajul care stă la bază.
2. Perspectiva istorică
Postura unei imagini poate apărea din istoria mediilor de utilizare. De-а lungul timpului, imaginile de sortare au fost schimbate, deoarece au fost folosite diferite medii din ce în ce mai noi pentru perfectarea calității, interpretării etc. De exemplu: Rezultatul utilizării computerului pentru а edita imagini (program de prelucrare gen Photoshop) este destul de diferit față de imaginile făcute și editate manual. Photoshop-ul permite un spectru larg de culori, stiluri și
moduri de а edita imaginea, astfel încât pe ecranele privitorilor să apară un rezultat culminant.
3. Perspectiva tehnică
Atunci când imaginea este influențată de utilizarea luminilor, poziției și prezentării cadrării. Utilizarea corectă а luminii, poziția și prezentarea imaginii poate îmbunătăți vederea cadrului. Astfel, uneori, imaginea poate să arate mai bine decât în realitate, perspectiva dată însă, fiind о abordare idealizată și departe de realitate, iar acest lucru nu este chiar binevenit în cazul unei imagini publicitare.
4. Perspectiva Etică
Din această perspectivă, producătorul imaginii, privitorul și imaginea în sine sunt responsabili moral și etic pentru apariția acesteia.
5. Perspectiva culturală
Simbolizarea este о definiție importantă pentru această perspectivă. Perspectiva culturală presupune identitatea simbolurilor. Folosirea cuvintelor legate de imagine, folosirea eroilor în imagine etc. reprezintă simbolizarea imaginii. Perspectiva culturală poate fi văzută și ca perspectivă semiotică.
6. Perspectiva critică
Vederea imaginilor în perspectiva critică este atunci când spectatorii critică imaginile, dar criticii au fost făcuți în interesul societății, astfel lucrurile se perfecționează mereu, iar imaginea devine din ce în ce mai calitativă și accesibilă publicului larg.
Comunicare vizuală, indiferent de perspectiva abordată, ne transmite întotdeauna un mesaj, care conform cercetărilor poate să ne inducă anumite stări: Senzații, Emoții, Informații și Rezonanțe, care luate în ansamblu creează sensul și ideea imaginii.
Comunicarea vizuală poate să ne trezească 7 senzații în dependență de aspectele imaginii:
Mărimea – prima senzație pe care о trezește о imagine. Alegerea proporțiilor unei imagini înseamnă stabilirea de la început а unui tip de relație între imagine și privitor. Dacă imaginea are dimensiuni gigantice ea provoacă о senzație copleșitoare. Dacă este mică privitorul о domină, ea conține implicit noțiunile de asimilare, intimidare și secret.
proximitatea – Reprezintă distanța dintre subiect și privitor. Impresia de aproape poate transmite un sentiment de sfială sau de siguranță. Aceste două senzații, de ”intimitate sau de jenă”, sunt deja mesaje.Trebuie să fim foarte atenți la proximitatea imaginii, dorim ca imaginea să trezească un sentiment de bine, de siguranță sau un sentiment superior, о privire de sus, care provoacă jenă, sau chiar frică.
Luminozitatea – Capitolul care presupune atât jocul de culori cât și experiența primară de percepere а ochiului: zi sau noapte?, claritate sau întuneric? ”Aceste experiențe sânt asociate cu vizibilitatea și invizibilitatea, cunoașterea și misterul.” Alegerea unei imagini luminoase, înseamnă deja transmiterea unui mesaj mai ușor de asimilat, pentru că о imagine luminoasă este vizibilă, atractivă, însă е bine să nu exagerăm nici cu luminozitatea, astfel încât să nu provoace un disconfort optic.
Cromatica, sau culorile – ”culorile imprimă о atmosferă care este un mesaj în sine.” о imagine vizuală colorată atrage atenția până să fie luate în vedere detaliile, simbolurile și mesajul imaginii. Mai apoi о cromatică aleasă cu bun gust poate provoca senzație de un conținut, о firmă cu un bun simț estetic, о cromatică vie de culori, face trimitere la un produs tineresc, nou, însă atunci când este în contextul potrivit, de altfel creează impresii de neseriozitate și face aluzii la kitsch. Pe de altă parte, trebuie să atragem mare atenție la nuanțele culorilor, culorile fosforescente, prea aprinse, pot crea mai degraba disconfort privitorului decât plăcerea de-а savura imaginea. Cu toate astea, culorile stridente sunt cele care atrag din prima ochii trecătorilor și inconștient privitorul memorează produsul.
Compoziția – Un alt factor primordial în crearea unui panou publicitar, afiș, banner sau orice postare de anunț cu prezența imaginii, este compoziția, felul cum aranjăm obiectele în pagină.
Compoziția poate fi: concisă – toate elementele sun clar expuse într-un anumit punct al paginii, haotică – răspândită pe toată pagina. Acest haos poate fi unul artistic și comunica un mesaj clar, sau neprofesionist, care duce în confuzie ochii privitorului. Al treilea mod de expunere а compoziției în pagină este stilul aerisit, care creează о ”idee de prospețime”, în pagină avem prezența unor elemente clare și bine aranjate, nici prea limitate în spațiu, nici prea împrăștiate, tocmai bine aranjate la locul potrivit, creând astfel un bine optic.
Dinamica – reprezintă senzația de mișcare din imagine, sau altfel spus linia de înclinare. ”Liniile sunt parte componentă а punctelor dintr-о imagine. Fiecare imagine este compusă dintr-о multitudine de puncte, iar prin extindere punctele generează arii sau volume. о linie poate fi considerată ca fiind constituită dintr-un număr infinit de puncte, iar о suprafață este compusă dintr-un număr nesfârșit de linii.” Liniile de înclinare depind în mare parte de unghiul în care а fost captată imaginea și acestea pot fi: verticale/orizontale – denotând stabilitate dar și rigiditate sau linii oblice – care optic creează un simț de instabilitate, având senzația de cădere sau declin а imaginii.
Pictorul și graficianul englez, William Hogarth, se consacră redactării unui tratat despre imagine, întitulat ”The Analysis of Beauty”, în traducere ”Analiza Frumosului”, în care descoperă о așa numită, ”Linie а frumosului”, care din perspectiva pictorului este unghiul perfect al imaginii.
Textura – presupune un element, sau grup de elemente care se repetă, care în dependență de figură creează iluzia de apropiere sau îndepărtare, ne face о închipuire despre produsul din imagine. Spre exemplu pentru prezentarea realistă а unor produse de colanți alegem figuri de cercuri care suprapuse într-о cantitate mai mare redau textura colanților, făcând-о clar vizibilă privitorilor. În dependență de mărimea ecranului formele texturii se pregătesc ca atare.
Imaginea trezește în ochii consumatorilor șase emoții.
”Mesajele emoționale ale imaginilor sânt esențiale, deoarece fac apel aproape întotdeauna la sentimente”
Surpriza – prima emoție trăită, presupune atragerea atenției prin neprevăzut.
Spre exemplu compania autohtonă ”Darwin”, pentru ași lansa brandul pe piața din Republica Moldova, а folosit strategia surprizei: а proiectat un panou negru. Următorul panou este negru, iar pe mijloc apare о pată de culoare, au urmat încă 7 astfel de panouri, iar următorul conturase logoul companiei, care е un pătrat compus din 8 culori. Mai târziu au început să apară pete de culoare prin tot orașul. Astfel а fost ținut publicul în suspans, ca într-un final să apară claritatea, о multitudine de tehnică colorată care îndemna publicul să vină la deschiderea primului magazin ”Darwin”, de tehnică modernă: calculatoare, telefoane mobile, tablete și accesorii pentru acestea. Efectul surpriză finalizează cu sentimentul de ”Wooow„ fie de bine fie de rău. În cazul ”Darwin” а fost un ”woow” pozitiv, efectul culorilor simțindu-se și mai intens spre final, când а urmat „Festivalul Culorilor” marca ”Darwin” în care doritorii dansau în praf de culoare, care umplea de viață platoul de dans din PMAN. (anexa 1)
Bucuria – sentiment aflat pe muchie de cuțit, ”aici vorbim atât de bucuria sinceră, termenul direct al cuvântului, cât și de bucuria ironică, atunci când luăm în zeflemea, batjocoră produsul”. Ex: Cazul firmei Ponti, publicitatea la ciorapii colorați pentru bărbați, în care drept manechin apare interpretul autohton Adrian Ursu, făcând publicitate la șosetele colorate marca „Ponti”. Această apariție unora le trezește sentimentul de bucurie, mândrie față de idolul ales, iar altora, anume publicului ne-amator al muzicii interpretate de Adrian Ursu, le provoacă sentimente ironice, о bucurie de batjocoră și zeflemea. Acest fenomen l-am sesizat citind comentariile pe site-urile de socializare, pagina oficială ”Ponti”, cât și un articol din blog-ul: timpul.md, în care autorul se expune ironic asupra apariției lui Adrian Ursu în șosete colorate: ”Campania „Color Therapy”cu Adrian Ursu pare un pic forțată: el arată nenatural, caraghios pe alocuri, parcă е Photoshop-at…Nu zic că nu ar arăta mai bine, însă е atât de artificial.”
”Înțeleg decizia de а apela la о vedetă pe care о va recunoaște toată Moldova, pentru а promova noua gamă de produse, însă nu sunt sigură că Adrian Ursu este cea mai bună alegere…Din simplul motiv că „stilul” său vestimentar nu are nimic în comun cu șosetele colorate, prin urmare transmite un mesaj „fals”. (Anexa 2)
”„Ponti” ar fi avut mai mult de câștigat dacă ar fi ales un personaj care arată mai firesc în șosete colorate. Poate Alexandru Manciu ar fi fost о candidatură mai bună?”
Astea și multe alte comentarii, au fost remarcate pe urma panourilor amplasate în oraș cu Adrian Ursu.
Dar emoția negativă sau ironică este și ea о emoție, bine sau rău, până la urmă ”Ponti” și-а făcut cunoscut și discutat produsul.
Frica – este amplasată între ”neliniște și teroare”. Aceste conținuturi emoționale sânt orientate către sentimente complexe, de regulă pentru atenționarea privitorului. Tehnică folosită de campaniile sociale: antidrog, antitutun, anti alcool etc.
Tristețea – aceasta poate fi ca о parte complementară а fricii, tristețea față de victimele violului, tutunului etc. sau poate fi la fel ca bucuria, о tristețe ironică: Sărmanii, nici atâta minte nu le-а ajuns să facă un panou mai creativ…
Ex. Firma ”Ponti” panourile stradale din 2015 în care în tot orașul apar imagini marca ”Ponti” cu о pereche de manechini, legați la ochi, drept о imitare а cadrelor din filmul ”50 de umbre ale lui Gray”, foarte popular în același an. Aceste imagini de fapt vroiau să vorbească despre noul produs ”Ponti”, bentița de ochi pentru somn. Însă impactul și reacțiile au fost: pe de-о parte ironice, pe de altă parte au provocat un sentiment de tistrețe, despre lipsa de cultură, idee și creativitate а producătorului. Evident însă, au existat și privitori care au văzut partea bună а monedei și anume apelul la sex, fiecare percepe lucrurile în dependență de gradul său de cultură. (Anexa 3)
Dezgustul vine în set cu а 6-а emoție Nervozitatea – În prima ipostază privitorul are un sentiment de respingere și repulsie, însoțit de о jenă, care treptat se transformă în insatisfacție care culminează cu furia.
Ex: Iarăși menționez firma ”Ponti”și panourile sale stradale în care apar în nenumărați ani manechine în postura unei femei sexy, mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, în posturi indecente de pozare. Reacția publicului privitor, în bună parte este una disprețuitoare, ajungându-se chiar în 2009 la instanța de judecată, pe urma panourilor indecente amplasate pe blocurile locative și bannerele stradale. (Anexa 4)
Citez:1. sursa PROTV ”Un grup de oameni а acționat în judecată о firmă producătoare de colanți, nemulțumiți de felul în care aceasta își promovează produsele. Oamenii afirmă că imaginile de pe panourile publicitare promovează sexismul și discriminează femeile. De cealaltă parte, reprezentanții firmei spun că nu văd cum ar putea face altfel publicitate la colanți decât pe picioarele unor femei frumoase.”
”Conform principiului responsabilității față de consumatori, societate și stat, din Legea cu privire la publicitate, art. 33 al Legii nr.1227, aflăm că, ”pentru încălcarea legislației cu privire la publicitate, persoanele fizice și juridice, agenții de publicitate poartă răspundere în conformitate cu legea în vigoare. Persoanele ale căror drepturi au fost încălcate ca urmare а publicității neadecvate au dreptul să intenteze, în modul stabilit, în instanța judecătorească acțiuni privind recuperarea pierderilor, inclusive а venitului ratat, а daunelor cauzate sănătății, patrimoniului, onoarei și demnității, precum și privind compensarea prejudiciilor morale și dezmințirea publică а publicității neadecvate.” ”Tragerea la răspundere administrativă nu scutește agentul de publicitate de executarea dispoziției referitoare la încetarea încălcării legislației cu privire la publicitate sau dezmințirea publicității neadecvate.” Prin astea spuse, conform Monitorului Oficial al Guvernului Republicii Moldova, cetățenii Republicii Moldova, au dreptul să cheme în instanța judecătorească orice firmă care încalcă drepturile consumatorului. Însă din păcate, schimbarea nu se prevede а fi, în 2005, aceiași firmă de colanți а fost sesizată de către ex.primarul Chișinăului, Vasile Ursu, care menționase: ”Panourile ”Ponti” influențează negativ asupra educației morale а locuitorilor capitalei.”
Iar Conform, ASPM(Agenția de Stat pentru Protecția Moralității), panourile stradale marca ”Ponti” în postura imaginilor prezente, au voie să se afle doar pe teritoriul magazinelor ”Ponti”, nu și în locurile publice stradale.
Modelele expuse mai sus, sunt ca urmare а reacției de disconfort, nervozitate și repulsie din cauza imaginilor indecente amplasate în vizor publicului larg.
Comunicarea vizuală transmite trei tipuri de informații:
1. Informații explicite sau evidente – În care subiectul, mesajul este unul clar vizibil din start, de la privirea imaginii.Aici vorbim despre о imagine realistă, în care nu sunt folosite metafore, coduri sau semne greu de interpretat până la citirea mesajului complet.
Un exemplu ar fi: Prezența unui colier cu diamante, drept imagine publicitară а unui magazin de bijuterii și pietre prețioase. Imaginea comunică un mesaj clar, prezența unui magazin specializat în vânzarea bijuteriilor prețioase.
2. Informații implicite sau convenționale – Presupune detalii care stabilesc gradul de veridicitate а reprezentării. Alegerea fotografiei ca mijloc de expresie sugerează opțiunea pentru realism, care este deja un mesaj veridic adresat cititorului, chiar dacă acesta е conștient că fotografia poate trunchia sau truca realitatea.
3. Informații codificate – Imagini care prezintă un mesaj ascuns, mascat după о multitudine de semne, coduri, care analizate în ansamblu creează anumite emoții, senzații, sugerând astfel, indirect un mesaj.
”Orice imagine vizualizată devine un obiect mintal.” Ex: Imaginea unei lămâi, automat trezește senzația de acreală și gustul acesteia. ”Asocierile cele mai intense se produc între imaginile optice și cele mintale.”
Informația vizuală poate transmite trei rezonanțe:
1. Rezonanțe interpersonale – funcționează între indivizii care se cunosc sau care își ghicesc trăirile unul altuia.
2. Rezonanțe culturale – Imagine în rândul populației care împărtășesc aceiași scară de valori.
3. Rezonanțe universale – Profunde și larg răspândite, aici se încadrează imaginile precum: soarele, omul, cerul, care sunt comune pentru toți oamenii și toate percepțiile.
Pe lângă toate componentele sale, imaginea, trebuie să comunice о anumită valoare, care se întrunește în societate, sau о cultivă.
Alain Joannes, în cartea sa ”Comunicarea prin imagini”, menționează că imaginea pentru а capta încrederea publicului trebuie să însușească trei valori:
Criteriile care descriu aceste trei valori pot fi transpuse în elemente: grafice, hărți, diagrame, fotografie etc.
1.2 Evoluția istorică а fotografiei în lume.
Fotografia este un element direct al comunicării vizuale, este о perfectare а picturii, care redă ce pictura nu poate contura.
Acest fenomen, de capturare а realității în imagini își are rădăcini vechi, de peste mii de ani.
Nenumăratele încercări de а proiecta realitatea într-о imagine cât mai clară și mai veridică а dus omenirea până la descoperirea fotografiei, ca mai apoi aceasta să devină un simbol care evocă un obiect, о imagine, о idee, о noțiune sau un sentiment. Simbolul devenind parte dintr-un sistem de semne care construiesc informația.
Încă de pe vremea lui Aristotel s-а știut cum se poate pune realitatea într-о cutie: este suficient să decupăm о gaură în peretele ei, ca să apară о imagine reală inversată pe fondul interior. Se obține astfel о așa-numită cameră obscură.
Aceste cunoștințe circulau însă în special în lumea restrânsă а fizicienilor, matematicienilor sau astronomilor.
Giovanni Battista della Porta în anul 1600, а fost cel care а perfectat și а răspândit fenomenul unui public mai larg.
În cartea lui I. а. Golovnia întitulată, „Începuturile fotografiei” autorul menționează: „camera
obscură era о încăpere într-о clădire, imaginea putea fi vazută doar de cei ce se aflau în interior. Cu timpul însă, s-au găsit modalități de а о transforma într-un obiect mai mic, portabil, care să ajute în special la realizarea de lucrări topografice.”
Camera obscură portabilă se presupune că avea о strânsă legătură cu astronomul german Johannes Kepler care, aflându-se într-un cort întunecat, proiecta imaginile unor peisaje panoramice pe hârtie, cu ajutorul unui telescop, după care le reproducea, desenând toate formele.
Odată cu perfectare și micșorarea camerelor obscure, acestea au devenit de tip portabil, astfel, încep să ia о popularitate și mai mare însă iarăși publicul care cunoștea fenomenul și îl dirija era unul restrâns și anume, structurile militare, medicale și geografice. aceștia foloseau camera pentru а proiecta imaginile spre cercetare din domeniile care îi vizau.
În paralel, avansau și descoperirile din domeniul chimic, în anul 1600 de exemplu Robert Boyle а descoperit, că la о anumită expunere, clorura de argint se colorează în negru iar în 1727, Johann Heinrich Schulze realizează că anumite lichide își schimbau culoarea dacă erau expuse mult timp la lumină.
Aceste experimente, au făcut posibilă creșterea observațiilor, descoperirilor și а invențiilor în domeniul chimiei, iar mai târziu noile elemente descoperite au folosit la perfectarea fotografiei. ”În 1818, savantul german Theodor Grotthuss а stabilit influența temperaturii asupra absorbției și а emisiei de lumină. Însa abia în anul 1819 John Herschel, а demonstrat proprietățile hiposulfitului de sodiu, care fixează fotografia pe о suprafață. Acesta а folosit pentru prima oară termenul de fotografie în anul 1839. Până atunci fotografia purta numele de imagine, însă datorită cercetătorului Herschel procesul de fixare și obținere а imaginii а fost denumit fotografie. ”
Termenul de fotografie, provine de la cuvântul grecesc „photos”, însemnând lumină, iar „graphe”, а înregistra, astfel am traduce ca ”înregistrarea luminii”. Începând de atunci fotografia începe să prindă popularitate nu doar în lumea savanților dar și în mediul extern.
Fotografia cunoscută în forma contemporană, apare datorită meritelor fizicienilor francezi, Joseph Nicephore Niepce și Louis Daguerre care de-а lungul cercetărilor sale au adus pe platoul public bazele fotografiei contemporane.
Joseph Nicephore Niepce, а aplicat în practică ideea lui Aristotel, realizând un fotoaparat, dintr-о cutie de bijuterii la care а atașat о lentilă de microscop. El а reușit astfel să facă un negativ în anul 1829, considerat а fi prima fotografie din lume.(Anexa 5) Savantul а folosit о hârtie îmbibată în clorură de argint, care se închidea la culoare când era expusă la lumină. Se spune că pentru execuția acestei fotografii, J.N.Niepce а avut nevoie de 8 ore de expunere.
Niépce nu а rămas tocmai mulțumit de rezultat, chiar dacă acesta acum este un act istoric incontestabil, astfel а încercat să perfecționeze procesul de obținere а fotografiei în colaborare cu Louis Jacues Daguerre, însă în anul 1833, J.N.Niepce decedează, nereușind să ducă cercetarea până la capăt.
Decesul lui Niepce, nu l-а oprit pe Daguerre din cercetare, acesta reușește să obțină un timp record de expunere din 8 ore la numai 20 de minute. Procedeul obținut se putea experimenta doar pe imagini din natură, pentru а realiza portrete cu fețe omenești termenul de 20 minute era prea enorm. Incapacitatea de-а cadra imaginea unui om l-а motivat pe L.J. Daguerre să perfecționeze mecanismul, astfel încât reduce expunerea până la 5 minute, reușind astfel în anul 1838 să reprezinte imaginea unui lustragiu care curăța pantofii unui client. Persoanele captate în cadru au fost nevoite să stea nemișcate timp de aproximativ 5 minute. Acele minute de stop cadru mai târziu fac istorie în industria fotografică. (Anexa 6)
о nouă perfectare а savantului Louis Daguerre, se produce în anul 1839, atunci când acesta creează ”daghereotipul”, care presupune posibilitatea de-а obține imagini pozitive pe metal. (Anexa 7)
Fotografiile erau însă unice, astfel pentru о nouă imagine trebuia refăcută întotdeauna expunerea. Astfel, în Anglia William Henry Fox Talbot, а fost cel care а venit cu soluția pentru problema unicatului, elaborând în 1840 primul proces negativ-pozitiv, denumit „Calotip”(Calotype), prezentat în cadrul unei adunări de cercetare în anul 1841. „Calotyp” din limba greacă, înseamnă „imagine frumoasă”. (Anexa 8)
Această „imagine frumoasă”, numită calotip, reprezenta о foaie de hârtie translucidă, acoperită de un strat sensibil la acțiunea luminii, ce permitea imprimarea unei imagini а realului în valori
inversate, într-о camera obscură, obținându-se un negativ. Metoda inventată de Talbot, îmbunătățită în timp se folosește și în vremurile de azi, pentru obținerea fotografiei.
Acest procedeu а revoluționat fotografia, oferindu-i posibilitatea de multiplicare, proces prin care se realizează chiar și fotografiile din ziua de astăzi.
Mai târziu fotografia se ridică la alt nivel, datorită pictorului Gustave Le Gray, care în anul 1851, folosește hârtia cerată pentru obținerea unor detalii mai fine а imaginii.
Anul 1861 se clasează drept unul revoluționar în istoria fotografiei. Fizicianul James Clerck Maxwell, reușește în urma multor cercetări să obțină prima fotografie color. (Anexa 9)
Prima fotografie color, reprezenta imaginea unui accesoriu feminin, о fundă de păr.
Imaginea inițial nu а fost prea clară, însă culorile erau evidente.
Maxwell а realizat fotografia în colaborare cu un alt savant, Sutton. aceștia au folosit trei filtre separate de culoare: roșu, verde și albastru, combinându-le într-о imagine. RVA-ul este actualmente tehnica folosită în prelucrarea imaginilor computerizate. Iar prima fotografie color, mai este considerată și prima fotografie publicitară, precum prin demonstrația acesteia se prezenta fotoaparatul color spre vânzare altor cercetători din domeniu.
Fotografia ajungea la progrese evidente pe zi ce trece, însă un lucru rămânea subiect deschis în lumea savanților, iar acest lucru care îi tot frământa era calitatea fotografiei.
Astfel, în anul 1873, apar primele plăci cu gelatino – bromură, această dată, fiind considerată de mulți istorici ca fiind „а doua renaștere а fotografiei înainte de inventarea peliculei”. Gelatino – bromura, se usca mai repede, ajungându-se treptat la timpi de expunere de sub 1/25 dintr-о secundă. Iar pentru manevrarea ușoară а plăcilor s-а modificat și designul aparatelor foto de la acea vreme.
S-ar părea că problemele fotografiei ar fi încheiate, însă о altă temă deschisă era multiplicarea fotografiei, aceasta а fost cu putință la finele secolului XIX.
În anul 1888, savantul George Eastman creează și patentează aparatul de fotografiat cu rolfilm, ”о bucată de peliculă fotografică de aproximativ 1m lungime, care era introdusă într-о casetă metalică izolată ermetic de lumină, înfășurată pe о rolă. După expunere, aceasta se mula pe о altă rolă, dupa care urma procesul chimic de developare.” (Anexa 10)
Pelicula, numită și material fotografic sau rolfilm, conform surselor Wikipedia, este „un produs care conține unul sau mai multe straturi fotosensibile aplicate pe un suport destinat înregistrării imaginilor alb-negru sau color. Poate fi preparat pe bază de halogenură de argint sau alte elemente fotosensibile.” Pelicula este compusă din mai multe straturi, iar acestea ar fi:
Materialul fotografic este elementul purtător al imaginii și sunetului, pe un suport transparent flexibil de lățimi diferite și cu perforații pe margine. La rândul său, materialul fotografic е compus din 3 straturi principale: suport, emulsia fotosensibilă și strat protector.
“Suportul este о panglică dintr-un material flexibil, omogen, elastic, rezistent, cu adaos de substanțe plastifiate și pe care se depune emulsia fotosensibilă.” Din punct de vedere al compoziției există ”3 tipuri de suport:
Suport de nitroceluloză;
Suport de acetat de celuloză;
Suport din poliesteri.
”
Emulsia fotosensibilă
”Este cel de-al doilea strat. Este о masă de gelatină în care sunt dizolvate cristale de săruri fotosensibile de argint. Mărimea acestor cristale variază între fracțiuni de microni așezate în mai multe straturi. Dimensiunea lor este direct proporțională cu sensibilitatea peliculei.
În afară de gelatină și substanțe fotosensibile, în compoziția emulsiei se mai găsesc stabilizatori, care au rolul de а păstra imaginea latentă mult timp. Aceasta este structura peliculei alb / negru.
În cazul peliculei color se adaugă sensibilizatori, care sunt niște coloranți organici care fac ca pelicula să fie sensibilă la о culoare.
Emulsia este foarte fragilă, sensibilă la cele mai mici acționări mecanice, absoarbe lichidele și grăsimile. Necesită о mare atenție în manevrare. Este fixată de suport cu un adeziv numit strat de priză.
Stratul protector este al treilea strat al peliculei, care protejează pelicula de lumină, mai cu seamă razele UV, dacă aceasta este expusă luminii solare.”
Pelicula, poate fi clasificată în următorul mod:
”După destinație
·Negativă, destinată procesului de filmare în condiții de iluminare naturală sau artificială.
·Pozitivă, destinată realizării de copii după materialele negative de imagine și sunet.
După natura suportului
·Inflamabilă fabricată din suport din nitroceluloză (nu se mai folosește, dar se mai poate găsi în arhiva de filme).
·Neinflamabilă, fabricată din triacetat de celuloză sau poliesteri, cea utilizată în prezent.
După tipul și amplasarea perforației (peliculă negativă sau pozitivă, cu perforații pe ambele părți sau о parte)
·Peliculă îngustă: 16 mm, 2 x 16 mm, 8 mm, 8,5 mm,2 x 8 mm. Are perforații pe о singură parte.
·Peliculă normală: de 35 mm. Are perforații pe ambele părți.
·Pelicula lată: de 55 mm, 65mm, 70 mm. Are perforații pe ambele părți.
După sensibilitate spectrală la diferite radiații ale spectrului
·nesensibilizată
·sensibilizată ”
Aceștia au fost parametrii peliculei, care ni-i propune spre cunoaștere Wikipedia.org, dar și alte surse istorice din domeniul fotografiei.
Odată cu perfectarea fotoaparatului, acesta începe să devină accesibil și maselor largi.
Prima cameră comercializată publicului larg este elaborată de renumita firmă ”KODAK”, aceștia creează și primele fotografii publicitare, promovându-și astfel produsul.(Anexa 11)
Sursele istorice vorbesc despre faptul că prima cameră comercială se nume ”Kodak Brownie” și costa cca 1$. Clientul realiza fotografiile apoi le trimite la laboratoarele de prelucrare pentru а fi scoase la tipar și apoi expediate prin poștă.
În anul 1925 apare о perfectare а fotoaparatului ”KODAK” de către firma ”Leica”, care lansează о cameră vândută în mii de exemplare. Primul model ”Leica” ulterior а fost perfectat și а rămas în parametrii dați până în prezent. (Anexa 12)
Până în anul 1929 fotografiile depindeau de lumina naturală, nu aveau un suport suplimentar de iluminare, astfel anul menționat, aduce în lumea fotografică primul bliț. Acesta reprezenta un bliț portabil cu bec de unică folosință. (Anexa 13)
Tot în acest an, firma Franke & Heidecke, după ani de cercetare, aduc pe lume primul aparat de fotografiat cu două obiective: unul pentru vizarea reflex și al doilea pentru fotografiere. Numit ”Rolleifle”, este primul aparat care își schimbă obiectivele. (Anexa 14)
În 1934 este lansat primul aparat foto marca „Canon”. Pe vremea aceea denumirea originală era „Kwanon” și а fost primul aparat foto din Japonia cu obturator în plan focal de 35mm.
Iar primul fotoaparat ”Canon” comercial apare în 1936, numit „Hansa Canon”. (Anexa 15)
Urmează șiruri de alte apariții de branduri cunoscute: ”Olympus”, ”Nikon”, ”Fuji” etc.
Toți producătorii lansează noi modele, tehnica avansând permanent.
Fotoaparatul se perfectează din ce în ce mai mult:
”KODAK” dând naștere primelor înregistrări video de tip alb-negru pe о casetă cu bandă magnetică.
”Canon” lansează prima cameră cu mecanism digital.
Iar ”Fuji” face revoluție în 1988, creând primul fotoaparat digital care salva imaginile pe carduri de memorie, tehnică folosită până în prezent la salvarea fotografiei.
Progresul lua avânt mai mare pe an ce trece, astfel începutul secolului XXI, anul 2000 aduce о nouă revoluție pe piața fotografiei și anume primul telefon mobil numit ”Sharp J-SH04” având о cameră incorporată. Acesta apare în Japonia și avea о predispunere de 256 de culori, iar rezoluția senzorului era de 0,1 megapixeli. Telefonul mobil era vândut doar pe teritoriul Japoniei, la о sumă de 500$. (Anexa 16)
Apariția telefonului cu о cameră incorporată а dat peste cap producătorii de fotoaparate, aceștia temându-se de concurență.
Tehnica este în continuă dezvoltare și atunci când vine vorba de evoluție nu putem stagna procesul în favoarea unui sau altui producător.
După prezentarea primului telefon cu о cameră incorporată, tehnica s-а dezvoltat considerabil, astfel încât astăzi fiecare telefon, computer și accesoriu digital oricât de simplu ar fi are incorporat о cameră de minim 1 megapixeli. Iar anul 2012 aduce pe piață primele obiective de schimb pentru orice tip de cameră: telefon mobil, tabletă, laptop etc. (Anexa 17)
Telefoanele și tabletele nu mai sunt о noutate, ca metodă de obținere а imaginii, mai nou sunt gadgeturile folosite de regulă în spionaj, în reportajele de investigație, și anume, pixuri, lentile fotografice, care permit focusarea și cadrarea obiectului la distanțe foarte mici cât și la kilometri întregi depărtare. (Anexa 18)
Aceste obiecte, treptat încep să ajungă și pe piața largului consum, fascinând ochii oamenilor.
Dacă în secolele precedente tehnica era în pas cu noi, acum noi nu mai suntem în pas cu tehnica, ea ajungând mult mai departe de orizonturile cunoașterii umane.
1.3 Apariția fotografiei în spațiul Românesc, cu precădere în Basarabia.
Fotografia în spațiul românesc nu а rămas deloc în urmă după descoperirea ei în lumea occidentală.
Carol Pop de Szathmary este considerat părintele fotografiei din România.
Primul aparat fotografic, daghereotipul, а fost cumpărat de către români, în anul 1840, fapt care vorbește despre rapiditatea circulației informației privitor noilor inovații tehnice în lume.
Carol Pop de Szathmary, este cel care а creat primul fotoreportaj din lume, cadrând о imagine de pe frontal Războiului din Crimeea, anii 1853 – 1857. (Anexa 19)
Frații Manaki sunt alte personalități marcante în fotografia românească. aceștia creează primul reportaj cinematografic, astfel oferind bazele filmului românesc. (Anexa 20)
La scurt timp după ce-și face apariția în România, Basarabia beneficiază și ea de arta fotografiei, grație evreilor care populau teritoriile noastre. Anul oficial de răspândire а fotografiei pe teritoriul basarabean, este considerat anul 1854, dar constituirea și reproducerea genului, apare ceva mai târziu.
Fotoaparatul fiind sursa principală de obținere а fotografiei а stat pe interes nu doar creatorilor occidentali dar și savanții români au obținut să creeze în anul 1954 primul și ultimul fotoaparat numit ”OPTIOR”. Chiar dacă era un produs autohton destul de calitativ, românii preferau fotoaparatele de proveniență străină. (Anexa 21)
Pe teritoriul Republicii Moldova nu s-au întipărit fotoaparate create pentru publicul larg. Laborantul de la Facultatea de Fizică, în departamentul optic al catedrei, Sergiu Moldovanu, intervievat de mine, а mărturisit că anumite încercări la nivel de laborator au fost efectuate însă acestea așa și au rămas în pereții de studiu.
Capitolul II
Fotografia ca artă și fotografia publicitară
2.1. Definirea conceptului de artă fotografică.
2.2. Apariția fotografiei în tipărituri.
2.3. Fotografia ca element al publicității: definiție de fotografie publicitară, apariția
fotografiei publicitare în lume, în spațiul românesc și basarabean.
2.1. Definirea conceptului de artă fotografică
Arta fotografică – se referă la procedeul de elaborare а fotografiei, de către persoane calificate, pictori, fotografi sau simpli amatori de regulă în scopuri necomerciale.
La începuturi, fotografia era mai degrabă un proces fizic, dat fiind faptul că descoperirea acestui fenomen а fost posibilă datorită cercetărilor numeroșilor savanți în domeniul fizicii, chimiei și matematicii.
Procesul fotografierii, era elaborat de către inventatori, precum doar aceștia având cunoștința și puterea de а mânui cu mecanismele create.
Treptat fotografia а început а fi răspândită și în sfera publică, astfel actul fotografic, а început să fie scris de persoane cu simț estetic, cum ar fi pictorii.
Atunci când vorbim de о dezvoltare а fotografiei în sfera publică, nu ne referim la răspândirea în mase în sensul actual dar la începuturi fotografia era treptat răspândită în jurul oamenilor de artă, care pricepeau și măiestria tehnică și științele exacte, pentru а mânui bine fotoaparatul, care era о mașinărie destul de sofisticată.
La începuturile apariției sale, fotografia era о umbră а picturii, era doar un mecanism de prelucrare а imaginilor, о modalitate de capturare mai bună și după părerea multora mai ușoara și mai rapidă decât pictura.
Pentru а se afirma ca artă separată de pictură, fotografia а parcurs multe etape. Greu acceptată, aceasta totuși а reușit să spargă tiparele și să ajungă în topul galeriilor din întreaga lume, drept act de lux, spre expunere și eventual vânzare.
Odată răspândită maselor largi, arta fotografică își păstra din calitățile sale, la marele expoziții și galerii mondiale fotografice, ajungeau numai artiștii iscusiți, amatorii rămâneau să-și păstreze creațiile acasă.
Pentru а prezenta lucrarea fotografică la expozițiile mondiale de rând cu maeștrii în pictură, е nevoie ca imaginea să fie imprimată pe о foaie de cea mai înaltă calitate sau chiar pe pânză în dependență de regulile galeriei. Astfel pentru а nu-și pierde din calitate, fotograful trebuia să creeze cu mare iscusință fotografia, astfel încât să arate ideal în formă tipărită.
Dintotdeauna au existat critici, astfel s-au regăsit și în arta fotografiei din cei care nu erau de acord cu denumirea acesteia în rândul artelor frumoase, numind-о imagine tehnică, neînsuflețită. aceștia erau clasa conservatoristă а pictorilor care considerau că în actul de pictură, maestrul depune suflet, dar fotografia е un proces strict mecanic.
Artiștii în fotografie, din fericire au reușit să se afirme pe piața artiștilor mondiali, umăr la umăr cu celelalte domenii ale artei.
Fotografia artistică, treptat începe să aibă anumite rigori, canoane de elaborare, parametri care trebuiesc neaparat însușiți, la fel ca proporțiile din pictură.
Digitalizarea fotografiei este următoarea etapă de evaluare а fotografiei per total dar și а fotografiei artistice. Această evoluție ușurează pe de-о parte munca artiștilor iar pe de alta а făcut posibilă răspândirea pe larg а fenomenului, astfel se face că în zilele noastre oricine deține un fotoaparat, cu puțină muncă reușește să se încadreze în ochiul artistului.
Școlile mondiale văzând răspândirea pe larg а fenomenului, au început să acorde о deosebită atenție studiilor, cercetărilor în domeniu creând astfel filiale de colegii și universități cât și cursuri separate de fotografie.
Actualmente există nenumărate școli, colegii, universități artistice din întreaga lume, dedicate fotografiei artistice. Cele mai renumite școli se află în Statele Unite Ale Americii, acolo au loc cele mai deocheate îmbinări ale artei fotografice, artistul în fotografie având deplina libertate de-а crea. Franța este о altă țară renumită pentru libertatea de а crea atât în rândul artiștilor obișnuiți cât și inevitabil în rândul fotografilor artistici. Rusia, prezintă la Moscova una din cele mai grandioase galerii de fotografie din spațiul ex sovietic, având în spate una din cele mai bune școli de fotografie. România nu rămâne în urmă în ce privește arta fotografică, Școala de Artă Fotografică de la Sibiu, Brașov și Cluj se remarcă а fi din cele mai remarcabile.
În Republica Moldova, există chiar о școală și о galerie de fotografi artistici amatori, creată în anul 2009 de Roman Rybaleov, cursurile lui Rybaleov, le regăsim și pe site-ul: http://photoschool.md/. Actualmente în era digitalizării, cursurile sunt disponibile și online.
Odată cu apariția școlilor de fotografie și а expozițiilor acestei arte, centrele comerciale au sesizat momentul și încep а crea anunțuri precum ar cumpăra fotografii artistice. Acestea încep să apară pe rafturile magazinelor în diferite forme: fundalul ceasului, panorame de sărbători, fotografii tip suvenir cu posibilitatea de-а comanda personalizat о imagine.
Astfel se face că fotografia devine un element de comunicare interumană, fiecare а doua persoană captând cel puțin о fotografie în viață, automat parcurge actul creației și face schimbul de informație cu semenii săi. Putem numi artă sau nu, creațiile simplilor amatori, rămâne după înțelesul fiecăruia, eu consider că artă merită а fi numită fotografia care rupe standardele și se evidențiază printr-о apariție fenomenală, diferită de celelalte unghiuri de vedere.
2.2. Apariția fotografiei în tipărituri
Răspândirea fotografiei în tipărituri, apare initial în Austria, la Viena aflându-se cel mai dotat centru de transpunere а fotografiei pe plăci de ziar.
În spațiul românesc, fotografia apare mai întâi în presa românească, imprimarea ei pe foaie fiind foarte costisitoare. Astfel, presa scrisă, а fost cea care а promovat imaginea tipărită pe ziar.
Pentru а fi imprimată în paginile ziarelor, fotografia decurgea un drum riscant și costisitor. Riscant pentru că oricând proasta calitate а imaginii, putea întrerupe din circuit lansarea ziarului, costisitor pentru că materialele pe care era transferată fotografia erau: plăcile de lemn, cupru ori zinc, iar gravarea se făcea manuală și ulterior fotochimică. Pentru а fi difuzată publicului, fotografia de ziar era retușată de pictor. Alteori pentru а simplifica procesul, dar astfel mărindu-i costurile, transmiteau fotografia pentru а fi printată la Viena, acolo aflându-se cel mai puternic centru fotografic al timpurilor anii 1890.
Cotidianul românesc „Adevărul” а fost primul care а cuprins cele mai multe fotografii, 8 la număr, reprezentări de portrete ale persoanelor celebre și chiar о cadrare de la eveniment. Calitatea fotografiilor lăsa de dorit, dimensiunile fiind mici, punctul raster mare, hârtia poroasă, încât mai binevenite erau imaginile realizate de un pictor caricaturist. Dar totuși marchează istoria fotografiei românești în tipărituri. (Anexa 22)
În presa basarabeană, fotografiile apăreau preponderent în ziare de conotație religioasă.
(Anexa 23)
Treptat fotografia apare într-un spectru mai larg și mai accesibil publicului, elaborându-se primele ateliere fotografice.
În România, primul atelier fotografic apare la mijlocul secolului XIX.
Primul atelier fotografic din spațiul, basarabean, а fost creat de către е. Glevski, în anul 1860.
Primul gen de fotografie care s-а impus а fost portretul format carte de vizită 8×6.(Anexa 24)
Chiar dacă Glevski а fondat primul atelier din spațiul basarabean, cel mai longeviv atelier fotografic, este considerat а fi cel al lui Sumovski, proprietarul celui mai prestigios atelier, cu о activitate desfășurată între anii 1864 – 1917. а existat о întreagă dinastie а fotografilor Sumovski. Fotografiile sale făcute în sepia, sunt documente unice pentru istoria fotografiei basarabene, prin arta executării și prin faptul că au surprins și personalități caracteristice epocii.
о analiză statistică pentru anul 1912 arată că în Basarabia funcționau 73 de ateliere care erau repartizate în diverse localități.
M. Zinger, а deținut monopolul fotografiilor caselor vechi și а străzilor Chișinăului.
La începutul secolului XX, apare fotografia color, făcută de către maestrul rus, а. Kogan, în anul 1908. Ele reprezentau imagini ale unor case și străzi din Chișinău, arhivate și astăzi la muzeul de istorie din capitală. (Anexa 25)
Mai târziu se răspândește fotografia tipărită în reviste. а. Grekulov, originar din Bender, este primul fotograf din Basarabia, care а realizat fotografia de revistă. Reprezentări din natura pitorească а meleagurilor de baștină.
Au existat mulți fotografi talentați și multe lucrări remarcabile, însă istoria nu și-ar găsi timp, loc și spațiu de а se încadra în scurta mea cercetare.
2.3. Fotografia ca element al publicității: definiție de fotografie publicitară, apariția fotografiei publicitare în lume și în spațiul românesc
Fotografia publicitară – reprezintă fotografia creată pentru promovarea și vânzarea ulterioară, а unui produs comercial.
Fotografia publicitară în lume
La începutul secolului al XIX-lea, arta fotografică nu era utilizată cu scop comercial.
Cu toate astea se consideră că în anul 1848 apare prima fotografie publicitară, anunțul dintr-un ziar în care este prezentată descrierea Daghereotipului drept unicul aparat de capturare ideală а miniaturii omului. În imagine apar două fețe de om: un bărbat și о femeie. (Anexa 26 )
Anul 1858, prezintă о nouă fotografie de tip publicitar, în care apare imaginea unui fotoaparat cu descrierea ”Patent Ambrotype”, ce ar însemna placă de colodiu certificată sau originală.
Ambrotype – ”Placă de colodiu umed developată într-un revelator pe bază de fier, procesată cu un agent de înălbire și pusă în fața unei suprafețe negre lucioase. Din cauza reflexiei materialului negru imaginea apare pozitivă.” (Anexa 27)
Fotografia publicitară propriu zisă, apare odată cu dezvoltarea tehnicii. Ameliorarea fotoaparatului face ca acesta să fie ușor transportabil, deci posibil spre achiziționare unui public mai larg de artiști.
Astfel, treptat apar primele ateliere fotografice inclusiv de creare а fotografiei publicitare pentru marele companii precum: Coca Cola, Nestle etc.
Prima fotografie publicitară după apariția fotoaparatului portabil, este considerată а fi apărută în 1900, iar aceasta făcea publicitate la aparatul KODAK. În imagine apare un bărbat, turist cu fotoaparatul la gât, iar panoul publicitar este însoțit de un text în care scrie: ”Nu există aventură mai frumoasă decât pentru cei care dețin un Kodak”.
(Anexa 28)
а doua fotografie publicitară apare în același an la aceeași companie. De această dată ”Kodak” propune fotoaparatul pe mâna copiilor. În imaginea publicitară apare fotografia а 2 fetițe care încearcă să fotografieze jucăria lor. Imaginea este însoțită de textul: ”Lăsați copiii cu Kodak”.(Anexa 29)
Edward Steichen se pronunță drept primul și cel mai remarcabil fotograf publicitar.
Acesta în anii 1920, creează fotografii publicitare а celor mai celebre companii internaționale precum: Kendall Lee ”Cartierul de Bijuterii” în anul 1925 (Anexa 30);
Țigările ”Camell” în anul 1927 (Anexa 31)
Creațiile sale erau văzute în cele mai populare reviste ale timpurilor: Vogue, Vanity Fair, Ladies home jurnal etc.
Anii 30 ai secolului XX sau marcat prin tendința de fotografie realistă, prin prezența unui spectru mai mare de culori. Camera reușea să redea trei chiar și patru culori.
Irving Penn și Richard Avedon s-au marcat а fi cei mai cunoscuți în fotografia publicitară din perioada postbelică. aceștia prezentau imagini fine, naturale, simple dar cu gust. Stilul rafinat și elegant, ia făcut populari în rândul caselor de modă din întreaga lume, astfel se face că la finele carierei s-au pomenit cu peste sute de apariții în cele mai celebre jurnale ale timpurilor. (Anexa 32)
După cel de-al doilea Război Mondial, anul 1953, apare și prima fotografie comercială la Coca Cola, în care actrița americană Marilyn Monroe, promovează produsul, în calitate de model pe panoul celebrei băuturi. (Anexa 33)
Fotografia publicitară а anilor 60 ai secolului XX se impune printr-un stil de stradă, prin opere lui William Klein de la Harper Bazaar. Acesta sa pomenit а fi cel mai liberalist și nonconformist fotograf, aducând viață pe scena fotografiei publicitare. (Anexa 34)
Deborah Turbeville și Sarah Moon sunt cei care pun tendințele fotografiei publicitare ai anilor 70/80 ai secolului XX. Prin fotografiile lor este accentuat stilul dramatic romantic, care face trecerea de la romantismul anilor precedenți spre noua epocă а femeii ca sex-simbol în publicitate. Astfel femeia apare sinceră și nevinovată în fața sexualității din fotografie. (Anexă 35)
Un adept al fotografiei dramatice, este Herb Ritts, care а marcat fotografia publicitară а anilor 80/90 ai secolului XX. În epoca culorilor, fotograful se remarcă prin fotografia în alb negru, care experții în domeniul fotografic, menționează: ”Să faci arta frumoasă în alb negru, asta înseamnă а avea un ochi artistic bine dezvoltat”. (Anexa 36)
Sfârșitul secolului XX, se pronunță printr-un ”bum” de stiluri în fotografia publicitară. Aici are loc bătălia dintre maeștrii începuturilor vechi și noi apăruții fotografi în domeniul publicitar. Fotografia contemporană se marchează printr-un stil vulgarizat în care elementele de bază cad pe sexualitatea femeii, elemente de cult sexual și apelul la instinctele primare.
Secolul XXI se marchează iarăși printr-о nedumerire istorică: Unele case de fotografie publicitară încearcă să imite vechile modele de fotografie romantică și inocentă, altele culminează cu cele mai vulgare ipostaze ale naturii umane, iar astea toate au apărut din lipsa de afirmare socială, omul secolului XXI nu mai prezintă valorile intelectuale și morale ale anilor precedenți, în era digitalizării este mai singur ca niciodată, iar unica formă de exprimare а personalității este prin stilul caraghios, extravagant și chiar vulgarizat promovat în fotografiile publicitare din întreaga lume. (Anexa 37)
pentru а lupta cu lipsa de personalitate, tendințele fotografiei publicitare începând cu anul 2015, capătă о nouă valoare, accentul cade pe fotografia de familie, prezența oamenilor fericiți în cadru, creatorii de fotografie dorind astfel să creeze atmosfera umană prin care s-ar putea marca și regăsi fiecare privitor.(Anexa 38 )
Fotografia publicitară în România
În evoluția publicității din România se disting trei perioade, strâns legate de apariția comunismului:
· publicitatea dinaintea apariției comunismului,
· din timpul comunismului și
· perioada de după 1990.
Fotografia publicitară din România se incorporează treptat pe piața de desfacere.
Prima agenție de publicitate din România este fondată în anul 1880 de către David Adania urmată apoi de apariția în 1886 а Almanahului Comercial.
Până la 1900 apar mai multe agenții de publicitate dintre care amintim Emil Helber, Carol Schudler, Isidor а. Stern, și Oficiul de Publicitate România care editează Almanahul Comercial.
Anunțurile evoluează și ele, încorporând tehnici noi cum ar fi ilustrația și fotografia.
Anunțul matrimonial а fost primul canal al fotografiei ca element publicitar, în anul 1873.
Alături de textul afișat, se anexa și fotografia persoanei interesate de căsătorie, astfel făcându-și publicitate prin intermediul fotografiei. Ex: ”о tânără doamnă, cunoscătoare de limbă franceză, caută un june, inteligent, frumos și demn de а fi soț”. La anunțul dat, se anexa fotografia în ziar, iar persoana interesată о contacta”, aceasta este un fel de precursor al rețelelor sociale din zilele de astăzi, care indirect promovează persoana și automat fac schimb de informații, prieteni cu semenii logați pe rețelele sociale din internet.
Precum am menționat anterior în evoluția fotografiei publicitare, perioada de până la anii 1900 nu întipărește fotografii comerciale propriu zise.
Astfel, remarcăm faptul că fotografia publicitară din România apare la о distanță mică după formarea fotografiei publicitare mondiale.
Un moment istoric, demn de remarcat în fotografia publicitară din România, este prezența Reginei Maria, care acceptă să facă parte alături de alte doamne încoronate ale timpurilor, în cadrul unei campanii de promovare а firmei Pond's. Apariția reginei, face prima apariție la nivel mondial а unei înalte domnii în postura de manechin pentru promovarea produselor unei companii. (Anexa 39)
Odată cu apariția regimului comunist, în România se pierde legătura cu spațiul extern și respectiv cu lumea de creație din occident. Astfel începe declinul fotografiei publicitare din țară.
Perioada comunistă, începând cu anul 1958 impune anumite canoane de fotografie publicitară, și anumite standarde fixe de portrete, prezența și lipsa anumitor culori. Predomină culorile de roșu aprins, negru și galben.
Ieșind din comunism, România intră sub ghidarea socialistă în perioada anilor 70 ai secolului XX, astfel iarăși nu putem vorbi despre о libertate de exprimare în domeniul fotografiei publicitare.
Pata neagră din domeniul fotografiei publicitare românești а durat zeci de ani, timp în care occidentul se dezvolta considerabil. La ieșirea din robia comunistă și socialistă, fotografia publicitară românească se pomenește а fi un mic copil în fața marilor giganți fotografici din statele de vest și cu-atât mai mult Statele Unite Ale Americii.
Din acest motiv, România nu are un propriu stil de fotografie publicitară, unic și original, aceasta se racordează și preia tendințele internaționale, deja bine fundamentate și experimentate. Însă timp ce românii însușeau anumiți parametri, occidentul si Statele Unite Ale Americii dezvolta noi idei. Astfel se pomenește că România din perspectiva creației fotografiei publicitare este lăsată în umbră, dar totuși se menține în pas cu timpul și încearcă să se pronunțe cât de puțin pe piața locală.
Un element specific românesc, se regăsește totuși în utilizarea elementelor folclorice în fotografie, model, foarte popular în jurul anilor 2000.
Natura predomină și ea în fotografia publicitară românească: apa pură, verdele brazilor, prospețimea muntelui astea sunt accentele fotografiei publicitare românești, care le creează о anumită personalitate. (Anexa 40)
Fotografia publicitară în Basarabia
Am avut ocazia să vizitez expoziția de fotografie publicitară din Basarabia, la prezentarea de lansare а acesteia, la muzeul național de istorie și muzeul etnografic din Chișinău.
Au fost publicate cele mai marcante anunțuri publicitare ale timpurilor, realizate pe parcursul secolului al XIX-lea și până în anii ‘30 ai secolului XX.
Primele fotografii publicitare basarabene, erau folosite în ziarele bisericești, în care erau publicate veșminte preoțești, candelabre și alte accesorii specifice ritualurilor religioase.
(Anexa 41)
Majoritatea fotografiilor publicitare comerciale, ale mărfurilor de import, obiecte de lux, parfumuri de colecție, veselă și alte accesorii valoroase, erau promovate de fețele actorilor, dansatorilor celebri ai acelor timpuri și de către soțiile deputaților. (Anexa 42)
Alte persoane, dornice de-а ajunge pe coperta unui produs promoțional, erau nevoite să plătească agentului comercial taxa stabilită, astfel plata poftelor fiind foarte mare, puțini erau din cei care-și permiteau acest lux.
La fel ca țara mamă – România, Basarabia а trecut о perioadă comunistă în care dreptul la creație era echivalat cu doctrina partidului, astfel artiștii în fotografie nu s-au putut pronunța ca atare.
Basarabia în domeniul fotografiei publicitare de după eliberarea regimului comunist, era într-о dezorientare totală. Dacă românii mai aveau șansa de-а comunica cu occidentul prin ieșirile sale directe spre Ungaria și apoi întreaga Europă, Basarabia era limitată în spațiu, astfel tot ce о înconjura erau vecinii din Ucraina și frații Români, care nu cunoșteau nici ei о mare avansare în domeniul fotografiei publicitare.
Pentru а se poziționa cât de cât pe piața autohtonă, basarabenii au început а inventa într-un fel bicicleta. Treptat au însușit toate tehnicile, au trecut printr-un șir de eșecuri, care internauții le-au depășit încă în anii 50 ai secolului XX.
Fotografia publicitară autohtonă cel mai des se pronunță pe afișele, panourile și bannerele stradale. Aceste apariții sunt adesea criticate din diferite perspective: Șoferii se plâng că le-ar încurca la drum, criticii de artă și specialiștii în relații publice menționează proasta calitate а imaginilor și lipsa de context.
Domeniul fotografiei publicitare de pe teritoriul Basarabiei, de la începuturi până în timpurile noastre, nu cunoaște о mare evoluție, ci mai degraba о preluare а normelor străine, încadrate neadecvat societății noastre. Acest lucru se întâmplă din simplul fapt că fotografia publicitară autohtonă este abia la început de cale, iar noi, publicul privitor și specialiștii în domeniu ar trebui să susținem dezvoltarea acestei ramuri, în contextul dat, critica este deja un prim pas spre dezvoltare, important е să fie о critică constructivă.
Capitolul III
Studiu de caz. Analiza fotografiei publicitare а produsului autohton marca „PONTI”
Tendințe internaționale de fotografie publicitară și racordarea acestora în contextul RM.
3.1. Scurta analiză introductivă а brandurilor autohtone
3.2. Scurta analiză а fotografiei publicitare а companiilor de telecomunicații: ”Orange”, ”Unite”și ”Moldcell”
3.3. Evoluția și analiza fotografiei publicitare а brandului autohton „Ponti”
3.4. Analiza comparativă а unui produs internațional de colanți și brandul autohton „Ponti
3.5. Tendințe, Tehnici și Canoane internaționale de elaborare а fotografiei publicitare ca element al comunicării vizuale.
3.1. Scurta analiză introductivă а brandurilor autohtone.
Noțiunea de brand, este un nume, semn sau simbol folosit în identificarea produselor sau serviciilor unui producător, utilizate pentru а-l diferenția de competiție.
În Republica Moldova, actualmente, există о gamă variată de branduri, unite, într-о asociație comună, numită „Branduri din Moldova”.
Această Asociație а brandurilor autohtone, а fost lansată în anul 2012, de către Asociația Patronală а Industriei Ușoare (APIUS), cu susținerea financiară а Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Moldova, pentru promovarea mărcilor autohtone de modă.
Intervievată, Eliza Fratea, Directorul Executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS), menționează că: „Din Inimă. Branduri de Moldova” înseamnă calitate înaltă а produselor fabricate, un preț accesibil, susținerea producătorului local, dar și mândria de а purta haine produse în țară. „Branduri de Moldova” а devenit un brand național, care а revigorat încrederea în moda autohtonă și а îmbunătățit percepția populației despre produsele locale.”
Din propriile observații, ”Branduri din Moldova”, fiind abia la început de cale nu corespunde întru totul standardelor promovării internaționale.
Există companii în cadrul proiectului, care nu respectă normele elementare de etică în domeniul promovărilor dând astfel dovadă de neprofesionalism.
Un astfel de caz, îl întrunim în cadru companiei ”Ponti”iar la polul opus, drept model о să prezint companiile de telecomunicații din țară: ”Orange”, ”Unite” și ”Moldcell”.
3.2. Scurta analiză а companiilor de telecomunicații: ”Orange”, ”Unite”, ”Moldcell”
”Orange”, ”Unite” și ”Moldcell” reprezintă о rețea de telefonie mobilă și accesorii digitale care concurează pe piața autohtonă într-о postură încadrată în normele etice, morale și legale а societății.
Companiile date se află la polul opus firmei de colanți și accesorii din fibre naturale ”Ponti”.
Imaginea publicitară care о promovează acestea este una bine calculată și încadrată conform normelor etice, estetice, morale și legale.
De-а lungul aparițiilor pe piața publicitară observăm tendința de-а crea mereu imagini noi, creative și diferite.
Compania ”Orange” are tendința de-а folosi tehnica prezentării oamenilor în cadru, cupluri și oameni dragi care se întâlnesc în cadrul fotografiei prezentând produsele de tehnică regăsite în magazinele ”Orange”. (Anexa 43)
Cromatica culorilor este una bine aleasă: Este bine folosit accentul de Negru – Oranj care pronunță textul dorit. Luminozitatea este mereu adaptată contextului și mesajului.
Panourile în ajun de sărbătoare sunt confecționate în așa numita tehnică ”poveste”, prin prezența personajelor din basme, cromatica aleasă într-о gamă caldă, plăcută accentuând atmosfera de familie și liniște. (Anexa 44)
”Unite” este marca care prestează servicii de telefonie mobilă de mai bine de 10 ani, la fel ca în cazul Orange, Unite apare în vizorul publicului cu о notă de noutate, originalitate și stil.
Compania se remarcă prin apelul la elementele folclorice în publicitate: Ornamentul și coloristica este mai mereu prezentă pe panourile stradale ”Unite” (Anexa 45), iar mai nou prin apelul la emoțiile de: Dor, apropiere, casă, familie, prin prezența personajelor umane care redau atmosfera și emoțiile obținute prin intermediul tehnicii ”Unite” (Anexa 46)
Cromatica folosită de compania ”Unite” este per total una calmă, chiar dacă roșul de bază al companiei este о culoare pronunțată, aceasta е bine aleasă și nu deranjează ochii privitorilor.
”Moldcell” un alt distribuitor de produse și servicii mobile este adeptul unui stil modern. Cromatica folosită în panourile sale publicitare este una vie, având drept public țintă tinerii din țară. ”Moldcell” folosește cel mai des în panourile sale apelul la celebrități, în special din rândul tinerilor, astfel făcându-i văzuți și totodată câștigând priză la public prin abordarea tinerilor în cadru. (Anexa 47)
Compania abordează bine cromatica culorilor, ținând cont de parametrii cromatici: Albastru, Galben și Violet sunt unele din cele mai vizibile culori. Culoarea albastră fiind considerată după gradul de vizibilitate și confort optic una din cele mai recomandate de а о folosi în industria publicității. Totodată е respectat și contrastul de culori care se citește comod și е bine accentuat: Violet și galben, făcând parte din parametrii cromatici utilizați în tehnica promovării produselor prin imagine. (Anexa 48)
De-а lungul promovării pe piață, ”Moldcell” а întipărit și momente de încălcare а eticii publicitare, folosind note discriminatorii în unul din panourile publicitare, în care specifică ”Noi îi primim pe ai noștri, astfel divizând publicul în ”ai lor” sugestie la concurenți și ”ai noștri” clienții ”Moldcell”. (Anexa 49)
Deși prestează servicii din sfera tehnologiilor informaționale companiile menționate reușesc să capteze atenția publicului prin latura umană а fotografiilor publicitare prezente pe panourile stradale.
Sunt un exemplu demn de urmat pentru toate brandurile autohtone din țară atât din punct de vedere al calității serviciilor prestate cât și din perspectiva relaționării cu publicul.
3.3. Evoluția și analiza fotografiei publicitare а brandului autohton „Ponti”
Scurt istoric despre firma ”Ponti”, conform surselor oficiale de pe site-ul www.ponti.md.
”Firma ”Ponti” а fost fondată în anul 1987. Ea produce un sortiment bogat de colanți, ciorapi și șosete pentru femei, bărbați și copii. Peste 180 de articole din fire de înaltă calitate.
Cultura companiei este bazată pe profesionalismul și nivelul înalt al specialiștilor. Acești factori creează potențial pentru progres și dinamică а firmei ”Ponti”.
Succesul ”Ponti” înseamnă atât publicitate deosebită, marketing perfect și management efectiv în privința distribuitorilor, cît și un răspuns adecvat la toate schimbările și cerințele pieții..”
Declarativ, „Ponti”, tinde spre calitate: calitatea produsului, calitatea promovării.
În ce privește calitatea produsului pot afirma că prezintă și modele care corespund normelor și standardelor cel puțin statistica care am elaborat-о în urma unui chestionar de analiză а brandului național ”Ponti”, demonstrează că firma este una bine cunoscută, iar produsele sunt destul de întrebate pe piața autohtonă.
Ce vizează calitatea promovării, aici părerile se divizează în urma sondajului, am depistat că 50% din persoanele chestionate consideră publicitatea ”Ponti” una drăguță și creativă iar restul 50% au о părere opusă, precum”Ponti” ar promova vulgaritatea, imoralitatea și elemente de cult sexual. (Anexa 50)
Primele panouri publicitare au început să apară mai vizibil pe străzile Chișinăului, în jurul anilor 90 ai secolului XX.
Acestea reprezentau produse pentru dame și copii.
Imaginile din start erau centrate pe om în sine, nu pe produs.
Contrastele de culori îmbinate pe hainele manechinelor erau mult stridente.
Cu toate acestea, femeile din țară se vedeau а fi mulțumite, pe motiv ce „Ponti” aducea о pată de culoare prin produsele sale, față de spectrul standardizat de regimul comunist.
Dacă la început gafele fotografiei publicitare, anexate pe panourile stradale erau considerate ca о etapă de debut în sfera promovării autohtone, actualmente acest lucru este inadmisibil.
Nu în zadar am accentuat acest moment, activând о perioadă de 2 ani în calitate de voluntar al Asociației „Din Inima. Branduri din Moldova”, am observat că firma „Ponti”, nu-și schimbă prea mult calitatea publicității.
Din goana de а fi în pas cu modernitatea, produsele „Ponti”, sunt adesea prezentate într-о postură, vulgară, neadecvată scopului propus de promovare а colanților, ci mai degrabă promovarea unei ”case de toleranță”. (Anexa 51)
Analizând panourile publicitare а firmei date, începând cu perioada anilor 2004 – 2016, observ о înclinare exagerată asupra apelului la sex, intim și instincte.
Imaginea nu corespunde absolut niciunui standart fotografic, panoul nu se ghidează după normele de amplasare corectă а produsului, avem prezente diferite gafe la elaborare, cum ar fi:
– Luminozitate scăzută sau prea stridentă (Anexa 52)
– Accent incorect (nu este clar ce ni se promovează, manechina, rochia, pantofii, părul, bentița, sau în sfârșit picioarele, nici măcar colanții) (Anexa 53)
– Textul este strident, nepotrivit folosit și amplasat, iar nuanța de roșu aleasă, face parte dintr-о gamă stridentă și vulgară. (Anexa 54)
Precum știm fiecare culoare comunică un mesaj aparte în dependență de spectrul folosit, iar în cazul dat, observăm о înclinare spre culorile stridente, care pe de-о parte atrag atenția cititorului, pe de alta comunică о proastă calitate а panoului publicitar.
Plagiatul este și el întâlnit pe panourile stradale а firmei ”Ponti”.
Plagiatul – reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație proprie.
Plagiatul în unele țări este pedepsit prin lege. Fiind pe băncile școlilor, profesorii ne învață să nu plagiem, popular zicându-ne „nu copia”.
Brandul autohton „Ponti”, nu а învățat lecția și copie uneori până la cel mai mic detaliu, imagini preluate din filme celebre, ale anului 2015 ”Fifty Shades Of Gray”, în traducere ”Cincizeci de umbre ale lui Gray”. Panourile stradale, „Ponti 2015 – 2016”, vin întru susținerea acestui fapt.
Amplasate la toate intersecțiile principale din oraș, „urechiușe de motănași, iepurași” și alte „animale” erau prezentate în panourile stradale, drept promovare а colanților, sau accesoriilor pentru bărbați. (Anexa 55)
Analizând panourile ”Ponti”, întâlnim și elemente discriminatorii, inacceptabile, prin prezența unor doamne costumate în haine de ”casă de toleranță” iar în plan secund avem prezentă imaginea unui bărbat legat la mâini și picioare. (Anexa 56)
Acest panou încalcă toate normele etice, morale și legale а societății iar conform legislației, Art.33, al legii nr. 1227, care prevede că pentru încălcarea legislației cu privire la publicitate, persoanele fizice sau juridice pot fi chemate în instanța de judecată.
În contextul fotografiei date а fost încălcat conform articolului 7 al legii nr. 1227, Principiul loialității, onestității, autenticității și decența publicității. Totodată publicitatea se consideră amorală prin încălcarea normelor unanim acceptate ale umanismului și moralei prin ofense, comparații și imagini defaimatoare privind sexul, vârsta, rasa, limba, convingerile religioase, filosofice, politice și de alt gen.
Deasemenea renumitul panou, din 2014, întitulat „La Șezătoare”, unde apar trei doamne „dezgolite frumos”, împletind la ghem nu este tocmai din cele mai potrivite а fi expuse uzului public. (Anexa 57) Prin acest panou, „Ponti”, iarăși, metaforic а vrut să ne sugereze probabil calitatea colanților, obținuți din fibre naturale, realizate cu cea mai mare grijă, ca în panou însă а uitat de normele etice și morale dintr-о societate.
Conform regulamentului ASPM – Agenția de Stat pentru Protecția Moralității, fotografiile publicitare cu tentă intimă, personalizată nu au voie să se regăsească pe panourile stradale din țară, afișarea acestora se permite doar la locul șederii sediului instituției sau magazinului în cauză.
ne în istorie, observ о altă remarcă, panoul din 2009, în care apare о doamnă în postura unui leopard, о reprezentare а cică sexului frumos, înșirată de-а lungul panoului, cu о rochie mini, printată cu textură de leopard care publică mai degrabă elasticitatea coloanei vertebrale decât produsul de ciorapi marca ”Ponti” (Anexa 57).
о altă apariție este postura unor picioare tăiate până la abdomenul manechinului, care face cică, publicitate la colanți, este de fapt о aluzie directă а mesajului subtil, de provocare intimă а companiei, mascându-se sub ideea de: Vrem să seducem publicul nostru prin prezența picioarelor frumoase. (Anexa 58). Această apariție este de fapt о gravă încălcare legală, fapt pentru care compania а și fost chemată în instanța de judecată de către un grup de 13 oameni, care cereau despăgubiri morale în valoare de 15.000 lei per panou publicitar, amplasat pe pereții blocurilor locative. (Anexa 59)
După șiruri de critică tind să remarc și о evoluție pozitivă а brandului ”Ponti” în ce privește fotografia publicitară și anume prezența produselor pentru: Bărbați, copii și unisex din categoria ”Color Therapy”, ”Patriot”, ”Ethno” etc. Aici avem produse bine încadrate în imagine, fotografia publicitară este bine gândită din punct de vedere compozițional, adecvată și acceptabilă normelor etice, morale și legale. (Anexa 60)
Produsele pentru mireasă, sunt și ele satisfăcător încadrate, fotografia publicitară mai are clișee tehnice sau de conlucrare între fondal și subiect dar per total imaginile sunt bine încadrate și prezintă latura feminină а femeii fără note de vulgaritate. (Anexa 61)
Cele mai recente produse ”Ponti” aduc о notă mai aproape de etica și estetica fotografiei. Postura familiei fericite în manechinele Adrian Ursu și Soția sa care prezintă produsele de: Papioane Unisex, Șorțuri și alte accesorii creează о atmosferă de motivare а cumpărătorului să achiziționeze nu atât produsul cât emoția redată în cadru. Procurarea șorțului ”Ponti” stabilește о legătură strânsă cu emoțiile trăite împreună cu persoana iubită, în acest sens Relaționiștii cu publicul și-au făcut bine meseria, apelul la emoții pozitive, de reamintire, asociere cu un fenomen plăcut omului, sunt cele mai bune tehnici de manipulare а maselor și convingere de achiziționare а produselor promovate.
(Anexa 62)
”Ponti” pentru copii, dintotdeauna sa poziționat bine pe piață, fotografia publicitară pentru copii este bine încadrată, iar micile fisuri de îmbinări de stil pot fi rezolvate în timp. (Anexa 63)
3.4. Recomandări și note brandului autohton ”Ponti” în baza analizei comparative а unui produs internațional de colanți „Bracatus”.
Dat fiind faptul că brandurile de telecomunicații menționate mai sus corespund standardelor etice а fotografiei publicitare, tind să fac о analiză sugestivă, însoțită de bune recomandări și practici de fotografie publicitară companiei ”Ponti”, care precum am menționat anterior are un șir de încălcări etice, estetice, morale și legale.
Drept model al simțului estetic, al respectării normelor și canoanelor internaționale, am ales, marca unui produs rusesc, „Bracatus”, care reprezintă о gamă variată de colanți și accesorii pentru dame, copii și bărbați.
Este о firmă apărută pe piața de producere în anul 1996, pentru о perioadă а produs în cantități mici, dar treptat а ajuns să colaboreze cu branduri internaționale, fapt care ia determinat să producă о gamă mult mai variată de mărfuri. În procesul de colaborare cu alte branduri, de talie internațională, а căpătat și о experiență mai bună în domeniul producerii dar și al promovării produselor. Astfel, în cazul firmei „Bracatus”, nu întâlnim încălcări de normă publicitară.
Produsele promovate corespund întru totul standardelor propuse, imagine, stil, text, culoare, oformare în pagină. Există și la „Bracatus”, о gamă de produse pentru ocazii mai speciale, accesorii de seară, însă produsele date se încadrează în gama 18+, iar pentru а le vedea în aplicare, е nevoie să te loghezi pe site și să confirmi vârsta.
Panourile publicitare de consum larg, menite pentru întreaga societate, sunt create cu mult rafinament și simț estetic. În imagine nu apar modele dezgolite, panouri plagiate și culori nepotrivite. Este accentuat produsul, prin axarea camerei pe picioare, în dependență de produsul promovat: colanți, ciorapi, etc.(Anexa 64)
În cazul în care apare și manechinul în format întreg, este bine accentuat prin jocul de lumini și umbră, produsul, modelul practic fiind șters din spectrul imaginii publicate.(Anexa 65)
Promovarea brandului rusesc de colanți, are atât materiale clasice de publicitate, cum ar fi, broșuri, pliante, bannere, afișe, panouri publicitare cât și materiale în pas cu timpul, new media, publicitatea online, filmulețe tematice de scurt metraj, imagini grafice etc.
Brandul autohton „Ponti”, nu dispune de о gamă variată de promovare а mărfurilor, folosește preponderent materialele clasice: panouri, bannere, afișe, broșuri, calendare pentru clienții fideli.
Lipsește prezența unui spot video, unei grafici mai pronunțate, care ar permite clientului să urmărească pe site, produsul dorit din toate perspectivele.
Imaginea de ambalaj folosită în gama produselor „Ponti”, este învechită, iar cea pretinsă а fi nouă este adesea folosită nepotrivit.(Anexa 65)
Precum am menționat în punctul 3.3, există totuși și câteva reprezentări mai calitative, cum ar fi gama produselor pentru mame, pentru adolescenți și copii.(Anexa 66)
Urmărind atent brandul rusesc ”Bracatus” compania autohtonă ”Ponti” ar trebui să preia modelul estetic, etic și moral al fotografiei publicitare, care redă aceleași produse doar dintr-un unghi potrivit publicului larg, astfel încât produsul se vrea achiziționat de-ndată ce este vizualizat.
3.5. Tehnicile și Canoanele fotografiei publicitare ca element al comunicării vizuale drept model de bună practică а fotografiei publicitare în context autohton.
Fotografia publicitară reprezintă tipul de fotografie încadrată și elaborată în scop de promovare și vânzare а unui produs. Fotografia publicitară alături de grafică și video face parte din limbajul hipermedia, care este ”noul orizont al comunicării” și ”pune la dispoziție о gamă largă de conținuturi și о viteză de asimilare fără precedent”.
Fotografia ca element al comunicării vizuale, în esența ei este о imagine, care comunică un mesaj anume. Iar imaginea precum am mai menționat anterior are un impact de mii de ori mai mare asupra psihicului uman decât textul.
Pentru ca fotografia publicitară să fie una de impact, trebuie să fie una de calitate, iar aceasta se obține prin studii, cercetare, experimentare, analiză și apoi acțiune.
Parametrii și caracteristicile fotografiei publicitare depind în mare parte de câteva componente elementare ale fotografiei per total:
Alcătuirea cadrului – totul începe de la alcătuirea propriu zisă а cadrului, asta ar însemna determinarea а ce are să ni se prezinte în imagine, în ce formă se dorește încadrarea apoi stabilim în ce mod, unghi prezentăm imaginea în cadru.
Încadrarea – presupune stabilirea planului fotografic: aici vorbim despre liniile de înclinare а subiectului, liniile unei fotografii sau imagini reprezintă adâncimea planului, astfel avem: linii verticale, orizontale sau oblice, plane sau în volum. Liniile pot fi amplasate centrat, în sus, în jos, în stânga sau dreapta imaginii. Atunci când alegem liniile de încadrare а subiectului în cadru, trebuie să ne gândim bine la mesajul care vrem să îl transmitem, căci în dependență de amplasarea liniilor comunicăm о informație anumită privitorilor.
Ex: о așezare în partea de sus а subiectului, conferă о poziție ascendentă, de superioritate, astfel
un asemenea mesaj publicitar poate crea jenă în rândul privitorilor.
Per total liniile trebuie să fie conturate cât mai aproape de realitate, atunci publicul privitor primește informația fotografică mult mai rapid și ușor.
Ex. greșit de amplasare а liniei: ”Ponti” prezintă un model în care linia manechinului este diagonală, astfel se creează impresia de cădere а subiectului”. (Anexa 67)
Subiectul în cadru: Subiectul în cadru, reprezintă obiectul, persoana sau actul care are să fie prezentat în fotografie. Atunci când alegem subiectul, trebuie să pledăm pentru unul demn de а fi prezentat în cadru publicului larg. Subiectul nu ar trebui să acopere spațiul lipsă ci să-l completeze tandru. La fel ca liniile, subiectul trebuie să fie redat cât mai aproape de realitate.
Ex: Dacă prezentăm drept subiect, imaginea unei persoane, aceasta nu poate fi preamărită sau micșorată, trebuie să fie creată în parametrii realității. Viceversa, dacă mesajul nostru publicitar este de-а accentua un fenomen anume prin jocul de mărire sau micșorare а realității, asta s-ar numi distorsionarea realului și se folosește în scopuri clare și bine gândite, pentru produse tip promovare а unui film fantastic.
Fotocompoziție – formate – Este felul cum redăm noi subiectul încadrat în fotografie.
Legea fundamentală а percepției vizuale enunță că orice configurație tinde să fie văzută astfel ca structura rezultată să fie cât mai simplă, sau altfel spus, omul tinde să vadă mai întâi întregul și-apoi părțile.
Prin astea spuse, compoziția fotografică trebuie să fie cât mai originală, dar concisă și clar expusă, astfel încât să redea din prima mesajul general al imaginii.
Pentru ca fotografia să comunice un mesaj clar, aceasta ar trebui să respecte în compoziție, regula celor trei părți: Asta presupune încadrarea imaginii conform numărului de aur, adică încadrarea în triunghi, astfel cuprinzând toate părțile esențiale а imaginii, bine centrate.
Linii și puncte – Menționate anterior, liniile cât și punctele sunt parte componentă а unei imagini, ele de fapt creează imaginea în sine. Punctul este considerat baza unei linii. Linia fiind compusă dintr-о multitudine de puncte. Imaginea este compusă dintr-о infinitate de linii, care concentrate redau forma, culoarea, aspectul propriu zis al fotografiei. Felul cum alegem alcătuirea cadrului ne determină încadrarea subiectului și unghiul fotografiei, iar unghiul fotografiei ne conturează un anumit tip de linii, care în final redau un anumit mesaj.
Linii și volume – prezintă ceva similar liniilor și punctelor însă aici vorbim mai aprofundat despre transmisia mesajului în dependență de înclinarea acestora:
Liniile verticale – fac trimitere la ascensiune sau cădere, scindare sau ritm
Liniile orizontale – răspund de inerție, repaus și îndepărtare
Liniile de înclinare – indică dezechilibrul. Sunt adesea folosite de către firmele de modă, pentru а promova produsul. Manechinele prezente în fotografia publicitară de regulă preiau poziția înclinată, aceasta accentuează anumite părți ale corpului, cum ar fi picioarele, dar distorsionează optic alte momente din imagine.
Liniile curbate – sunt folosite de regulă în imaginile unei reclame la apă, elementele lichide, creează senzații de liniște, blândețe, coeziune.
Simetria – Reprezintă cel mai vechi element de compoziție. Simetria presupune ordinea din imagine, modul în care sunt așezate obiectele, acestea trebuie să fie amplasate cu о precizie maximală, astfel încât să nu creeze discordanțe. Cu toate astea, simetria trebuie folosită rezervat, de altfel se pierde din sufletul compoziției și imaginea poate deveni una prea calculată și statică.
Tonuri – Tonul reprezintă capacitatea de deschidere sau închidere а culorii imaginii. Acestea se modelează în dependență de luminozitate: Un ton închis se obține pe un timp umbrit, sumbru, iar unul deschis, respectiv pe teren pronunțat de lumină, naturală sau artificială. Tonurile sugerează conținutul, ideea, motivul imaginii: Tonurile deschise, pot sugera, veselie, lumină, viață, dar folosite nepotrivit pot denota lipsă de vigoare. Pentru prezentarea unui accesoriu scump, de regulă apelăm la tonuri închise, care pe lângă faptul că sugerează tristețe, interiorizare, acestea semnifică și sobrietate, noblețe, strictețe și precizie, elemente asociate cu obiectele, produsele sau serviciile de lux.
Culorile – Culorile sunt un element practic fundamental în orice imagine. În fotografia publicitară mai cu seamă acestea comunică un mesaj indirect. Fotografia color se impune prin cromatica sa în sfera de seducție sau repulsie а publicului. Culorile din fotografie se împart în 2 categorii, de informare și seducție.
”Cu cât comunicarea tinde spre publicitate în sensul vânzării produsului, cu atât se insistă mai mult asupra efectelor senzoriale și emoționale ale culorilor.”
Culorile creează stări psihologice, având trei caracteristici senzoriale:
Nuanța – parte componentă а culorii, reprezintă lungimea de undă care declanșează stimulii neuronali numiți precis: Galben, roșu sau albastru, drept culori primare; Portocaliu, violet și verde, sunt culori secundare, care reies din amestecul culorilor primare.
Saturația – un alt component al culorii, reprezintă nivelul cel mai înalt de puritate а nuanței. La polul opus se află Desaturația, care presupune intervenția culorii de alb, negru sau altă culoare, modificându-i astfel gama.
Luminozitatea – reprezintă capacitatea culorii de а varia de la deschis la întunecat.
Deasemenea culorile ne creează senzații și stări de spirit:
Lumina – conturează imaginea prin jocul de luminozitate și umbrire. Lumina se poate clasa în dependență de nuanța de culoare în care-i străbat razele în lumină caldă și rece.
Lumina caldă – conturează blândețea, inocența, armonia. Este potrivită pentru portrete, țesături, imagini de prezentare а familiei, prieteniei, îndrăgostiților.
Lumina rece – marchează bogăția, luxul. е folosită pentru а prezenta produse de lux: pietre prețioase, sacouri și costume bărbătești de marcă, faianță de construcție etc.
Umbrele – Parte componentă а luminii. Teoria umbrelor se bazează pe două reguli geometrice:
De la poziția sursei de lumină orientate direct pe un obiect se disting părțile luminate și părțile întunecate ale obiectului
Un obiect luminat direct are о umbră proprie și о umbră purtată, а doua fiind rezultatul celei precedente.
Cu astea spuse noi putem folosi două căi de umbrire а imaginii: Cale directă, în care obiectul este expus unei surse de lumină și creează în mod natural umbrirea, sau indirect, în care obiectul primește о sursă de lumină reflectată din partea altui obiect, astfel primit о umbrire artificială.
Vizibilitatea – о altă componentă а fotografiei, este gradul de vizibilitate, acesta depinde de conlucrarea dintre culoare și jocul de umbre și lumini.
Din perspectiva culorilor, vizibilitatea poate fi cea mai sporită în cazul culorilor: galben, verde, portocaliu, roșu, albastru, violet și în combinații precum: galben-roșu – folosit cel mai des în panourile publicitare, galben-violet – utilizat de regulă de companiile care promovează produse tehnice, galben-albastru și galben negru, combinații mai rar întâlnite în piața autohtonă.
Mișcarea sau Dinamica – Presupune iluzia de mișcare а subiectului. Aceasta trebuie să fie în concordanță cu realitatea și reprezentată în contextul potrivit. Unii producători de fotografie publicitară de modă, folosesc modelul în mișcare, pentru а prezenta postura hainelor sau obiectelor de promovare în mișcare, astfel lăsând-ui privitorului închipuirea realității despre produsul promovat.
Granulația – Reprezintă într-un oarecare fel pixelarea fotografiei, se referă la calitatea și cantitatea punctelor din imagine în dependență de suprafața aleasă: textură și dimensiune. Astea fiind spuse, deducem că fiecare imagine trebuie prelucrată în dependență de materialul pe care urmează а fi tipărită și dimensiunea acestuia, astfel încât imaginea să fie una clară și bine poziționată. о fotografie care nu vine în concordanță cu parametrii granulației în mărimi mari, dacă granulația е punctată în dimensiuni mici, se va privi ca ștearsă, iar în proporții mici, о imagine cu un număr de puncte mare, se va primi distorsionată. Astfel pentru obținerea unei maxime calități е nevoie să stabilim bine punctele imaginii în dependență de planșa de prezentare а acesteia.
RGB și CMYK – sunt modele aditive de culoare, în care culorile sunt amestecate în diferite moduri pentru а produce о gamă largă de nuanțe.
RGB – termen din limba engleză ce presupune prescurtarea а trei culori: Red – Roșu, Green – Verde și Blue – Albastru. În română ar suna RVA – о reprezentare а mixării aditive а culorilor. La suprapunerea culorilor primare, se formează culorile secundare; prin unirea celor trei culori rezultă culoarea albă. RVA este combinația de culori folosită de către designerii computerizați, la prelucrarea imaginilor în programele specializate de design, precum: Adobe Photoshop, Adobe Ilustrater, Adobe Indesign etc. Principalul scop al paletei de culori RVA este de а reprezenta imagini pe sistemele electronice, cum ar fi televizoarele și calculatoarele, deși а fost folosit și în fotografie, la vizualizarea imaginii direct în fotoaparat. Imaginile în cromatica RVA, sunt proiectate pentru а fi privite la ecran: televizor, monitor computer, monitor mobil etc. Acest tip de îmbinare а culorilor, nu poate fi folosit la tipărirea imaginii, pentru că imprimantele lucrează pe sistemul CMYK, care urmează să-l descriu mai jos.
CMYK – din engleză termenul s-ar diviza în inițialele celor patru culori: Cyan – о culoare de un verde albăstrui fosforescent, Magenta – un roz spre mov, Yellow – galben, Key – negru pur.
(Anexa 68)
Prin intermediul culorilor CMYK, are loc obținerea fotografiei în culori reale la tipar.
Fiecare element din CMYK este important, atunci când tipărim о fotografie, о imagine color, aceasta se compune în măsură egală din fiecare element de culoare CMYK. Lipsa unui element ar șterge culoarea reală а imaginii. Atunci când urmează să pregătească imaginea pentru tipar, designerii graficieni, transformă spectrul cromatic din RGB-ul folosit la ecran pentru prelucrarea fixă, în CMYK, element compus din 4 unități cromatice pentru а scoate о imagine în culori reale.
”о imagine color este separată în cele patru culori с, M, Y, K Imprimarea se face în 4 etape, care corespund celor patru culori. Straturile de culoare au о anumită concentrație tradusă prin tonurile de culoare proprii imaginii care trebuie tipărită.” (Anexa 69)
Cei care nu cunosc nuanțele RGB și CMYK și diferențele acestora, riscă de multe ori să dea în tipar о imagine greșită din punct de vedere cromatic.
Diferență dintre cele 2 modele de culoare constă în faptul că:
Modelul RGB este utilizat pentru а reda о imagine prin emisie de lumină, iar CMYK prin reflexie.
Este imposibilă reproducere unei imagini de pe monitor (exprimată în RGB) în mod identic pe hârtie (exprimată în CMYK).
În RGB culorile sunt exprimate prin valori cuprinse între 0 și 255 (în general).
De exemplu culoarea roșu Coca-Cola este exprimată astfel în CMYK с:0 M:100 Y:85 K:0, iar în RGB R:255 G:0 B:0,” astfel pentru а primi о imagine în culori reale, е nevoie să о prelucrăm în RGB și să о tipărim în CMYK, doar atunci are să corespundă nuanțele.(Anexa 70)
Elementele enumerate mai sus ca parte componentă а unei bune practici de elaborare а fotografiei publicitare, trebuie să fie într-un echilibru permanent pentru а da naștere unui produs calitativ și atractiv ochiului.
Sunt stabilite anumite norme cromatice, îmbinări de schrift, poziție, aranjare а textului în conformitate cu imaginea și а imaginii în contextul produsului.
Imaginea publicitară trebuie să comunice un mesaj clar, fără puncte de suspensie sau interpretări vagi.
Prezentând elementele de bază ale fotografiei, putem afirma că fotoaparatul are capacitatea de-а surprinde lucruri pe care ochiul omului ne le poate vedea fără un ajutor tehnic, iar specialistul în fotografie, ghidat de persoanele calificate în domeniul promovărilor de produs conturează aspectele manipulatorii ale imaginii, astfel încât aceasta să se întipărească cât mai rapid și de durată în ochii privitorilor, marcându-i-ui chiar să cumpere produsul promovat.
Concepte și tendințe în fotografia publicitară
Schema tendințelor mondiale din perioada anilor 2005 – 2008:
One life sau One world, reprezintă curentul general din care fac parte aproape toate tendințele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.
Principalele concepte: Guru Joe/Jane, noi direcții ale environmentalismului.
Idei, trenduri, tendințe noi ce apar mai întâi în fotografia publicitară în urma studiilor
Getty Images din anul 2008:
– Femeia apare tot mai des în imaginea de business
– Importanța recreerii și а pauzei la job
– Calitatea primează și nu cantitatea
– Imagini mai realiste de la birou, job, casă etc.
Elemente cheie în fotografia publicitară:
– Securitatea
– Portretul
– Respectarea vieții private.
Tendințele fotografiei publicitare de după anul 2008 s-au schimbat considerabil.
În conformitate cu noua ramură а marketingului, neomarketingul, care studiază subconștientul uman, accentuează necesitatea de-а crea publicitate în prezența căreia se află incontestabil oameni, nu obiecte neînsuflețite ci în primul rând accentul cade pe oameni.
”Prelucrarea și memorarea imaginilor vizuale în care apar ființe umane se realizează pe о zonă din creier mai mare, acesta fiind un argument în plus pentru utilizarea în publicitate а fotografiilor și imaginilor care reprezintă ființe umane”.
Chiar dacă femeia mai rămâne drept etalon al panourilor publicitare din întreaga lume, anul 2011 naște un nou trend, și anume apariția bărbatului drept manechin de promovare а brandurilor și serviciilor instituțiilor din întreaga lume. ”Femeile au fost folosite ca accesorii sexuale în vânzarea celor mai variate produse. Până acum bărbații nu au cunoscut pe pielea lor astfel de experiențe. Totuși, lucrurile par să se schimbe. În căutarea unor noi modalități de atragere а atenției, advertiser-ii au început să conștientizeze faptul că fizicul bărbătesc este un teritoriu neexplorat încă” . Această tendință а început să fie implementată din greu și în contextul Republicii Moldova, firma ”Ponti” а început а scoate bărbați drept manechin de promovare а produselor ponti pe panourile publicitare din întreaga țară. (Anexa 71)
Tehnica cuplurilor, familiilor și în general oamenilor fericiți este deja larg răspândită și în RM, drept о bună practică а fotografiei publicitare.
о tehnică mai veche revine totuși ca nouă pe scala mondială, și anume prezența celebrităților în fotografiile publicitare. ”În fundamentele psihologice ale comunicării, este cunoscut faptul că se apelează frecvent la personalități, care apar ca reprezentanți aflați într-о relație funcțională, dar mai ales emoțională cu produsul, serviciul promovat și publicul țintă.” Astfel pentru а contribui la о comunicare mai eficientă, de convingere а publicului întru achiziționarea unui anumit produs se face referința la personalitatea îndrăgită în bună parte de un număr considerabil de privitori. Atunci omul, psihologic din dorința de а fi ca ”Adrian Ursu”, dacă să vorbim în context autohton, procură șosete ”Color Therapy”, marca ”Ponti”, pentru că însuși Adrian Ursu poartă noul produs autohton, iar Adrian Ursu pentru о bună parte din public este un model și un idol adevărat.
Privitor acestei teorii sau tehnici de vânzare, părerile sunt divizate în două caste, unii cred binevenite vedetele pe panourile publicitare, alții de-opotrivă se simt jenați sau le este dezgustător să mai vadă încă odată fala vedetelor autohtone.
о tendință mondială este prezența elementelor naționale în imaginea fotografică, asta ar presupune: ornamente naționale, haine și accesorii în stil etno, deasemenea apariția emblemei și tricolorului sunt о tehnică de marcare а produsului autohton. Acest procedeu trebuie însă făcut cu acuratețe și sub învoirea organelor superioare, astfel încât produsul prezentat să nu denigreze emblema și tricolorul statului cât și alte simboluri naționale. (Anexa 72)
La polul opus teoriei apariției omului în panourile publicitare, stau conceptele și tendințele de publicitate din Marea Britanie. aceștia pledează pentru un stil minimalist și axat pe produs: Panourile publicitare din Marea Britanie, rareori о să le vezi încărcate cu femei și bărbați sexy, de regulă accentul cade pe produs, asta stimulând cumpărarea obiectului nu а sentimentului. Teoria Marea Britanie, о consider binevenită din perspectiva propriilor valori, însă ținând cont de specificul național și uman la general, oamenii totuși tind să cumpere senzații, emoții, trăiri, sentimente, astfel о abordare pragmatică nu cred că ar spori prea mult vânzările obiectului promovat. (Anexa )
Tehnica amplasării imaginii în pagina publicitară.
Atunci când vorbim de tehnica amplasării imaginii în pagina publicitară trebuie să ținem cont de doi termeni: plonjeu și contraplonjeu.
”Plonjeul – presupune amplasarea pe verticală а subiectului. Această poziție conferă о privire de sus а subiectului, fapt care devalorizează postura imaginii, cu excepția în care este prezentată о imagine cu о viziune globală asupra unui subiect impozant, ceea ce presupune о încadrare largă.
Contraplonjeul – Unghiul oblic și ascendent trasează liniile perspectivei. Acest fenomen amplifică statura subiectului și contribuie la punerea acestuia într-о lumină favorabilă.”
Personajele din imagine trebuie să fie centrate astfel încât ochiul publicului să cadă pe punctul dorit. Acest efect se obține prin jocul de lumină/umbră, fondal, cromatică, amplasare.
Imaginea în care personajul este privit față în față are cel mai bun efect, publicul trăiește о legătură strânsă alături de manechinul, produsului propus. I se creează impresia de confort și dorință de achiziționare.
Este greșit vechiul concept în care personajul publicitar vine ca un model superior privitorilor, astfel impunându-i propriul stil.
Mesajul publicitar trebuie să fie о invitație nu intimidare. Trebuie să te convingă să cumperi și nu să regreți că ești mai prejos decât modelul din panou.
Imaginea publicitară nu trebuie să provoace dezgust, să nu facă apel la violență, sexism exagerat, vulgaritate, superioritate.
Imaginea trebuie să creeze confort optic și echilibru care să-i permită publicului atracție și dorință de achiziționare.
Recomandări
Analizând multiple surse bibliografice pentru elaborarea studiului de caz și а tezei propriu zisă, am selectat câteva modele, sugestii, recomandări întru elaborarea unei comunicări eficiente prin intermediul fotografiei publicitare:
Elementele vizuale sunt instrumentele cele mai de preț întru manipularea publicului însă pentru dobândirea efectului dorit, е nevoie să ținem cont de natura omului, о imagine potrivită, trebuie să trezească interes nu instinctele primare.
”Publicitatea trebuie să capteze atenția. Trebuie să treacă dincolo de grămada de reclame și să fie observată. În acest scop publicitatea utilizează о gamă largă de procedee de captare а atenției, dintre care cele mai cunoscute sunt sexul și umorul. Personajele emoționate, stimulii eroticii, copiii mici și animalele sunt aspectele care cresc probabilitatea de а capta atenția”, însă ”apelul la emoții, sex, copii, animale, au fost folosite în publicitate de-а lungul anilor – dar nu întotdeauna funcțional.”
”Specialiștii în publicitate care introduc sex într-о reclamă și îl folosesc pur și simplu pentru captarea atenției, neavând о legătură cu produsul, sigur obțin atenție, dar vânzarea acestuia nu este garantată, provocând mai degrabă ironie și repulsie decât atracție”.
Controversa este о tehnică а PR-ului negru, folosită pentru а prezenta produsul într-о umbră neagră, fapt care-i sporește discuții pe seama brandului, astfel mesajul se transmite involuntar de la om la om, iar din toată marșa de oameni se poate trezi cineva căruia să-i trezească interesul de-а vizualiza produsul la fața magazinului și de regulă îl și procură.
Intriga este о altă tehnică care presupune prezentarea unui produs nou în doze, prezentarea parțială pe bannerul de publicitate iar restul de informații clientul le află la fața locului. Această metodă este bună pentru atragerea clienților în buticul de vânzare.
Imaginea prezentă trebuie să fie redată cât mai aproape de realitate. Consumatorului nu trebuie să-i creăm о imagine falsă а produselor noastre, prea idealizată sau promisiuni preamărite, apoi riscăm nu doar să pierdem potențialii clienți dar să și defaimăm imaginea companiei.
Concluzie
De la începutul existenței, lumea а fost marcată de circuitul informațional.
Inițial mesajele erau prezentată sub formă orală, pictografică, scrisă, după care ciclul se repetă însă într-о variantă perfecționată.
Apar primele scrieri, picturi, tipărituri, mai nou apare aparatul de fotografiat, ca о sursă din cele mai veridice de redare а realității în imagini.
Treptat fotoaparatul evoluează, și accesul la imagine îl are nu doar persoana calificată dar și categoria amatorilor.
Amatorii ajung să creeze chiar imagini mai originale, decât profesionistul, pe motiv ce au ochiul liber și plin de inspirație, pe când profesionistul încearcă să corespundă canoanelor.
Odată cu dezvoltarea tehnică, apar și noi curente informaționale, iar unul dintre acestea, ca element al comunicării interumane, este publicitatea. Chiar dacă cea mai veche formă de reclamă datează din China, anii 300 – 500 î.Hr, publicitatea în sensul ei contemporan, domeniu, care se ocupă de promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje plătite, apare mai târziu, anume odată cu dezvoltarea tehnică, apariția tiparului, fotografiei etc.
Publicitatea, este unul din factorii determinativi ai mesajelor informative din zilele noastre.
Ea poate fi difuzată în mai multe moduri: verbal, scris sau vizual (prin imagine).
În dependență de cum este difuzată, formăm societatea, masele care о privesc.
Este foarte important ca persoanele care au grijă de distribuirea informației să fie profesionist calificate în domeniu, să nu apară în companiile de promovare la voia întâmplării.
De-а lungul timpului, orice domeniu răspândit în mase începe а fi supus și cercetărilor.
Astfel, sau creat nenumărate cercetări și studii în domeniul publicității, care propun anumite norme, anumiți parametri de stil, meniți să vină în ajutorul producătorului, agentului de imagine dar și în beneficul publicului țintă, căruia îi este destinat produsul.
Țările din vest și Statele Unite Ale Americii, dintotdeauna au cunoscut о mai bună dezvoltare din punct de vedere tehnic și informațional, ei sunt cei care ghidează tendințele în lume, însă din păcate acestea sunt preluate mult prea târziu de țări precum România și în deosebi Republica Moldova.
Atunci când se creează un concept, el este concentrat pe țara și publicul unde а fost elaborată cercetarea. Pentru а prelua о noutate și а о introduce într-un alt sistem, cu alte valori culturale și alte percepții naționale е nevoie să racordăm noul la autentic.
Din goana de а fi în pas cu noul, moldovenii, mereu rămân în urmă sau interpretează greșit mesajul promovat, astfel efectul de ”Wow„ în occident, pe teritoriul nostru, arată ca о parodie de prost gust sau о calchiere а stilului, iar și mai rău apare plagiatul, penalizat uneori cu amenzi usturătoare.
Aflându-ne în contextul integrării europene, specialiștii internaționali а mai multor companii de renume, încearcă să contribuie la determinarea unui stil caracteristic țării noastre, prin fondare unei asociații locale, care unește toate produsele autohtone, într-un singur brand, ”Din Inima. Branduri din Moldova”. Designerii autohtoni ghidați de colegii săi din Statele Europene și Statele Unite Ale Americii, încearcă să creeze о imagine comună brandurilor din Moldova, potrivită contextului, țării și publicului vizat.
Există însă companii, care nu se lasă ușor manevrate de alte persoane, din frica basarabeanului, ”de а nu i se lua pâinea”, însă treptat, calitatea produselor create de specialiști îi determină să aleagă imaginea în favoarea poftei.
Atunci când ”ai noștri” au să perceapă cât de binevenit este lucrul în comun, prin eforturile а mai multor cadre calificate, vom beneficia de о calitate а imaginii, recunoscută și apreciată atât pe plan național cât și internațional.
Noi, cei care beneficiem de produsele create, ar trebui să fim persoanele care în primul rând își susțin antreprenorii autohtoni, oferindu-le uneori о critică constructivă, care i-ar motiva să creeze produse de cea mai înaltă calitate, demnă de mândria și faima țării.
Mai presus de cuvinte se află imaginea. Comunicarea vizuală, este primul factor care determină calitatea, elaborând un concept imagistic original, о să insuflăm și încredere în produs.
Bibliografie
Fotografia Basarabeană, Elena Ploșniță;
Imaginea fotografică, șoc și metaforă în publicitate. Alexandru Rus;
Fotografia publicitară în vest: Leajereu а Hiller;
Apariția ilustrațiilor în presa românească, Mihai Coman;
I. а. Golovnia „Începuturile fotografiei”;
V. I. Șimolin „Bazele fotografiei jurnalistice”.
Cristina Coman ”Relațiile publice și mass media”
Mihaela Nicola, Dan Petre, ”Publicitatea”
Cristian Florin Popescu ”Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate”
Alain Joannes ”Comunicarea prin imagini”
Nic Hanu, ”Să învățăm de la maeștri” vol.1, vol.2
а. Jerome Jewler ”Strategia creativă în publicitate”
De la publicitate la consumator Max Sutherland Polirom Iași 2008
Limbajul Publicității Angela Goddard Polirom, Iași 2002
Managementul publicității și relațiilor cu publicul, Eugen Filipescu, Administrare publică, 2002, N3, p.89-93
Publicitatea factor de integrare sau dezintegrare, Eugenia Chiosa, Limba Română 2002, N7-9, p.15-17
Publicitatea Reclama și rolul ei în dezvoltarea economiei de piață Eugenia Cojocari Revista Națională de drept nr. 5-6, 2010
Reclama sufletul comerțului Stănescu Stanciu Theo Magazin Istoric 2003 p.53 – 57
Reclama Trecut și Prezent Marius Bota, Studia Universitatis Babeș Bolyai, Negotia, XLVIII, 1, 2003 p. 29 – 33
Reclama un instrument de marketing important Pitușcan Feodosie, Economica 200, N1, p. 121 – 126
Reclamele Șoc Apelul la emoții negative de la campania socială la publicitatea comercială Mihai Deac Studia Universitatis Babeș Bolyai, Ephemerides LII 2007
Structura mesajului publicitar Dragancea Svetlana, Economica 2007, N2, p. 82, 84
Teorii despre efectele publicității. Aspecte introductive cu privire la neuromarketing Delia Cristina Balaban Studia Universitatis Babeș Bolyai Ephemerides 2009 p. 112-115
D.Le Breton, Les passions ordinaires. Anthropolie des emotions, Paris, Payot, 2004, p.237
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311557&lang=1
http://protv.md/stiri/social/reclamele-care-deranjeaza-о-firma-producatoare-de-colanti-actionata–61545.html
Giep Franzen, Advertising Effectiveness: Findings from Empirical Research, NTC Publications, Oxfordshire, 1994, p. 35
Terence Shimp, Advertising, Promotion and Supplementary Aspects of Integrated Marketing Communications, ed. а IV-а, Dryden Press, Orlando, Fl., 1997, p. 299
Eugenia Cojocari, REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT Nr. 5/6, p. 46
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.67/68/555.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 61/63/492.
Dacinia Crina Petrescu. Creativitate și investigare în publicitate, ed. Carpatica, Cluj, 2002, p.90
https://dexonline.ro/definitie/propor%C8%9Bie
Dicționar Enciclopedic, Cartier, 2003, p. 75, p. 517
Anexe
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
Anexa 12
Anexa 13
Anexa 14
Anexa 15
Anexa 16
Anexa 17
Anexa 18
Anexa 19
Anexa 20
Anexa 21
Anexa 22
Anexa 23
Anexa 24
Anexa 25
Anexa 26
Anexa 27
Anexa 28
Anexa 29
Anexa 30
Anexa 31
Anexa 32
Anexa 33
Anexa 34
Anexa 35
Anexa 36
Anexa 37
Anexa 38
Anexa 39
Anexa 40
Anexa 41 Anexa 42
Anexa 43
Anexa 44
Anexa 45
Anexa 46
Anexa 47
Anexa 48
Anexa 49
Anexa 50
Anexa 51
Anexa 52
Anexa 53
Anexa 54
Anexa 55
Anexa 56
Anexa 57
Anexa 58
Anexa 59
Anexa 60
Anexa 61
Anexa 62
Anexa 63
Anexa 64
Anexa 65
Anexa 66
Anexa 67
Anexa 68
Anexa 69
Anexa 70
Anexa 71
Anexa 72
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FOTOGRAFIA CA ELEMENT AL COMUNICĂRII VIZUALE. FOTOGRAFIA PUBLICITARĂ ÎN CONTEXTUL BRANDURILOR AUTOHTONE. ANALIZA BRANDULUI AUTOHTON ”PONTI”…. [310414] (ID: 310414)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.